SERIA DL—ANtJL IV, No. 801. ^ singura ediţie LUNI, 29 IUNIE 1898 NUMĂRUL 10 BANI A BOXA MUTATMZIjK Încep la 1 şi 15 ale fie-cărui luni Un an în ţară 30 lei; tn streinătate 50 lei Şase luni ... 15 » » » 25 » Trei luni . . . 8 » » » 13 » Un nuinftr in streinătate 30 bani MANUSCRISELE nu se înapoiazâi HElfACTRA No. 3. - STRADA CLEMENŢEI - No. 3 TELEFON NUMĂRULW BANI AXlXCIlUIl.f AnunciurI la pag. IV .... , 0.30^b. lima » » » III.....2.— lei » > » » II......3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lel rindul UN NUMĂR VECHIu 30 BANI AOMIAISTBAŢIA No. 3. - STRADA CLEMENŢEI — No. 3 MAGISTRATURA RUINA SI STREINATATEA 0 EPOCÂ DE COBORIRE Plecarea perecliei princiare bulgare i Luptele naţionale, încununate cu succese strălucite, din prima jumătate a veacului, par de la o vreme încoace a fi istovit—poate numai vremelnic — agerimea noastră şi, cam de pe la 1864, începe o eră de cumplită slăbire a patriotismului. Legislaţiunea ţărel îşi înstrăinează, din ce în ce mal mult, caracterul naţional, prin Sncuibarea, în forme străine, a tuturor mineiunelor liberale. Patriotismul se falsifică, ca şi instituţiunile, pînă a deveni un obiect de speculă pentru demagogia roşie. Vom cerceta, mal cu deamănuntul, căuşele acestei Iîncezell'a patriotismului. Deocamdată, vom scoate în lumină urmările el, mal cu osebire în domeniul unde ele se vădesc mal cu putere, adică în politica externă. Contrastul dintre epoca din nainte şi aceşti din urmă 30 de ani, e isbitor mal ales prin belşugul de succese din primul period şi prin seceta cumplită de orl-ce isbînzl, în vremea de apoi. E drept că dobîndim, în această epocă din urmă, independenţa nominală, pe lingă neatîrnarea de fapt, ce căpătasem în periodul precedent, şi e adevărat că ţara se ridică la rangul de Regat. Negreşit că, chiar dacă aceste isbînzl ,'s’ar reduce numai la dobîndirea unor ' titluri mal lustruite şi a unul aparat exterior mal strălucitor, încă ar trebui să ţinem seamă că multă consideraţie am căpătat, în afară, de pe urma lor. Nu e mal puţin adevărat însă că mulţumirea nemărginită, ce pare că resimţim, faţă de acest singur resultat satisfăcător, în cai-e să rezume opera diplomatica a unei epoeo Snlrogt,—ro- sultat care de altminteri a fost consecinţa fatală a unor împrejurări de cari s’au folosit, fără excepţie, toate ţările balcanice, şi care a tost compensai, întru cit ne priveşte, prin atîlea alte insuccese — dovedeşte şi mal mult cit de cumplit s’a slăbit încrederea in noi. Dar să vedem în ce condiţiunl căpătăm acel unic succes cucare ne lăudăm. Romînia ia parte la războiţi, şi, nu numai că ese biruitoare de pe cîmpul de luptă, dar încă are norocul d’a scăpa de înfrîngere armatele unei mari împărăţii. Grecia face, la sfirşitul războiului ruso-turc, o simplă demonstraţie militară, fără a vărsa o picătură de sînge, iar Sirbil sunt repuşl de armatele turceşti. Să vedem ce foloase ştiu să tragă, din aceste împrejurări deosebite, bărbaţii de Stat al Romîniel şi al ţărilor învecinate. La încheierea păcii, Grecii capătă o mărire de teritoriu. Sirbil şi Muntenegrenii, pe lîngă independenţă dobîndesc şi sporire de părnînt. Singură Rominia nu se alege de cît cu recunoaşterea, în drept, a independenţei sale de fapt. Ar fi fost şi greti ca vechile legături de vasalitate faţă de Turcia să mal rănite în fiinţă, din momentul cind pentru aceasta, ar fi trebuit ca ele să treacă d’asupra celor-l’alte State balcanice, proclamate independente ori quasi-inde-pendente. Afară numai dacă Romînia nu s’ar fi prefăcut in o colonie a im periulul otoman. In schimbul independenţei, ara indurat atitea neajunsuri, în cît politica a ceea care se silea să acopere, cu forme strălucitoare, pagubele noastre reale, s’a putut rezuma în această paradoxală for mulă: «Vom ajunge împărăţie şi vom rămîne cu judeţul Ilfov». Cam aceste păreri le susţineau liberalii sub guvernul conservator din 1871— 1876, cînd scriah în Romlnul: «Ce sunt aceste deşertăciuni, pe lîngă măreaţa as-piraţiune d’a păstra Basarabia ?» OrI-cum s’ar interpreta însă acest succes al dobîndirel independenţei, succes netăgăduit, dar unic, ce am căpătat de la 1864 pînă azi, cată acum să cîntă rim şi pagubele şi înfringerile suferite în acest timp. Iată-le In rezumat. Pierderea Basarabiei. Compromiterea chestiunel Dunării Chestiunea israelită. Crearea unei situaţiunl intolerabile, prin întemeierea — graţie vinei noastre —a unei Bulgarii mat puternice de cit vroia să o facă Europa. Ruşinele Chestiunel naţionale cari au desonorat aceşti din urmă şase ani. Şi să nu se întîmpine că nu guvernanţii aii fost mal prejos de datoria lor, ci împrejurările nu ne-afl fost prielnice. Din potrivă, rezultatele aii fost une- ori—mulţumită unor fericite împrejurări —mal puţin rele ca acelea cu cari se învoise cel din capul guvernului. In chestiunea evreiască, cabinetul Bră-tianu depusese deja în parlament proiectul de lege pentru împămîntenirea evreilor pe categorii şi comunicase concesiunile sale cabinetelor europene. A trebuit energica Împotrivire a conservatorilor, în parlament, unde guvernul nu dispunea de cele două treimi necesare revizuirel Constituţiunil, pentru a depărta încetăţenirea în masă a israeliţilor. In chestiunea Dunării, ministerul Bră-tianu comunicase Baronului Haymerle, prin note oficiale, că primeşte şi înfiinţarea comisiei mixte şi participarea Austriei în această comisie şi preşedenţia perpetuă a acestei puteri. Mulţumită luptei uriaşe pornită de partidul conservator şi de M. Kogălni-ceanu, precum şi acţiune! diplomatice a d-lul Carp, s’a obţinut ca hotărîrile conferinţei din Londra să rămîe în suspens. Nu mal pomenim de ruşinile Chestiune! Naţionale. Ele sunt prea recente şi sunt încă întipărite în mintea tutulor. Chestiunea participării noastre la răs-boiQ şi pierderea Basarabiei învederează, mal bine ca orl-care alta, lipsa acelui patriotism capabil de a jerfl puterea ori popularitatea, fie măcar pentru a împe-dica desmembrarea patriei. Guvernul Brătianu consimte să treacă Dunărea şi să intre în resboiO pe temeiul unei convenţiunl pentru trecerea prin Romînia a armatelor ruseşti, şi după ce se învoise la retrocedarea Basarabiei. Şeful Statului simţise nevoia d’a se stipula, prin tractat, avantajele ce puteam pretinde pentru cooperarea armatei noastre la r6sboi0. El însuşi zice, în Memoriile sale, că Brătianu a întîmpinat că nu e necesară o aşa convenţie. Iar C. A. Rosetti deciara, ca nu e nevoe, rai,a de Rusia, de «garanţie, zapis ori emanet». Şi, să se observe că se ştia, încă da atunci, că Basarabia era perdută. Aceasta se ştia din comunicările făcute de lordul Derby parlamentului englez, la 18 Iunie 1877, din depeşa cu data de 23 Iunie 1877 a d lui I. Bălăceanu, agentul nostru la Viena, din declaraţiile făcute de prinţul Gorciakoff lui Kogălniceanu, la Ploeştl. Nu mal rămăsese, după răsboifl, decît o singură greşală de comis, aceea de a lăsa să ne scape compensaţiunile ce ni se ofereai! pentru Basarabia, care era pierdută cu ştiinţa şi eonsimţimintul lui Ioan Brătianu.’ Şi această greşală s’a comis. Ni se oferea, pe lingă o despăgubire de războiu orl-cît de mare, Dobrogea pînă dincolo de Silistra şi Varna, precum şi Vidinul. Atit ni se oferea şi e probabil că cu stăruinţe am fi obţinut şi mal mult. Prin alipirea acestei părţi a Bulgariei, locuită în cea mal mare parte de romînl, dobîndeam o provincie transdanubiană ce putea fi uşor apărată cu pieţele întărite din quad’rilater şi o micşorare a însemnătăţii Statului bulgar, care era menit într’o zi a ne fi vrăşmaş. In loc de aceasta, am contribuit a întemeia o Bulgarie mare, şi a ne creea dificultăţi eventuale pe singura graniţă din spre care nu avusesem plna atunci nimic de temut. Pentru a căpăta acele compensaţiunl, trebuia să se mărturisească că Basarabia, nu se poate scăpa, că Basarabia e cedată încă de la Livadia, trebuia, în fine, ea Brătianu să cedeze locul unul altuia, care să inaugureze o altă politică şi să scape ce mal putea fi scăpat. Intre pierderea puterel şi sfişiarea teritoriului, Brătianu n’a ezitat. El a păstrat puterea. El bine, să nu ni se laude o epocă, care, chiar dacă n’ar fi păcătuit prin altele, a fost întunecată prin jalnicele împrejurări cari aO urmat răsboiul. Ea trebue să poarte doliul răpirel Basarabiei, ea cată să îndure răspunderea pierderel compensaţiunilor teritoriale ce puteam dobindi peste Dunăre, şi a oca-siunel unice ce ni se oferea de a ne crea o situaţie internaţională strălucită. Scăparea unei atarl ocasiunl, cum, abia la un secol sah două, se oferă unul popor, pagubă datorită lăcomiei de putere a lui Brătianu, nu se explică satisfăcător prin argaţii trase din împrejurările momentului. Adevărul e că Brătianu, de sigur, e marele vinovat, dar şi ţara îsl are partea el de răspundere. Intr’o epocă de patriotism mal dirj, un Brătianu n’ar fi fost posibil, sau însuşi Brătianu ar fi fost mal patriot. In orl-ce caz însă nu s’ar fi găsit nimeni ca să slăvească pe omul funest care ne-a creat o situaţiune de care veacuri întregi, vom avea a ne jeli. lin conservator. H o ni î ii ia artistică Nostalgie pastel de d-şoara Olga M. Corne, primit anul acesta în salonul din Paris CONCENTRAREA LIBERALA Chiar liberalilor cari combat guvernul d lui Sturdza nu le place cînd aud că partidul liberal, incapabil şi divizat, trebuie să se retragă de la putere. Aşa, Drapelul susţine că fracţiunile partidului liberal se pot împăca şi sunt In stare să mal guverneze, dacă se vor Înlătura «deosebirile de vederi» ce suot Intre ele. Ca dovadă, se citează concentrarea conservatoare din 1890. Socotim că pilda e răă aleasă. Conservatorii afl putut să se concentreze, pentru că In neînţelegerile dintre dlnşil nu era nimic infamant pentru o parte ori pentru alta. Lucrul nu stă aşa la liberali. Gruparea din jurul Drapelului a ridicat şi susţinut în contra grupărel de la guvern acuzarea de trădare naţională şi învinuirea că a făptuit In 1894 crima de a fi provocat, organizat şi sprijinit pronunciamentul. Treclnd peste toate cele-l’alte «neînţelegeri» şi «deosebiri de vederi», aceste două fac imposibilă o împăcare, pentru că concentrarea, în loc să dea din noft prestigii! partidului liberal, ar degrada pe toţi liberalii. _ Astăzi, de bine de răii, sunt unii liberali cari pot spuue : «noi n’am săvîrşit crima de la 1894, noi u’am făcut acte de trădare naţională». După concentrare, toţi vor fi o apă, toţi vor purta răspunderea păcatelor. Dar nu ne perdem oare vremea In zadar, vorbind de concentrarea liberală ? Chiar In articolul in care se pledează pen tru Împăcare, Drapelul ne arată că lucrul nu se poate face. Vorbind de şefia partidului, numitul ziar spune că partidul liberal nu vrea să aibă şef şi nu recunoaşte nimănui această calitate. Nu tot aşa zice lusă gruparea de la guvern, care recunoaşte şefia d-lul Sturdza Dacă vom mal adăoga că guvernul nu vrea să audă de concentrare şi nu primeşte de cit o «reintrare supusă lu rlndurl», vom fi arătat complect cum stă treaba cu con centrarea liberală. _______________ JUSTIŢIA SUB COLECTIVIŞTI Ziarele noastre aii dovedit Iu diferite rlndurl că justiţia a fost degradată de admi nistraţiunea colectivistă. Se pare însă că am fost prea cumpătaţi In criticile noastre. Colectiviştii mărturisesc el Înşişi că, sul» administraţiiinea lor, justiţie nu există de loc. t t Iu adevăr, polemiztud cu Constituţiona Iul, cere acuză pe guvern că face diu jus tiţie un instrument de partid, Voinţa Naţională spune următoarele: Mal aminteşte Constituţionalul şi de afacerea Steinerl Dar, încă odată: ar trebui să vă fie ruşine să mal reveniţi asupra acestei crime. In adevăr, o crimă a fost săvlrşită în mijlocul Capitalei, un noti născut a fost sugrumat şi totuşi, nu numai că nimeni n’a fost pedepsit, dar, la urmă nimeni n’a mal fost nici urmărit! Mal clar nu se poate: sub regimul colectivist nu există justiţie. Mulţumim Voinţei pentru această mărturisire. DIN STREINATAIE mmm m „Afacerea Dreyfus" Să vorbim şi sub rubrica aceasta de faimoasa «afacere Dreyfus» pentru că din juri dieă ce trebuia să fie şi să rămînă, a ajuns o chestiune politică. E ştiut că sub fostul cabinet Măline ea isbuc' nise cu o adevărată furie. Iar proporţiile eT, ne aşteptate, ati făcut ca, nerezolvată de cabinetul Mtfiine, să ajungă o moştenire neplăcută pentru cabinetul nofl. Şi cînd cu formarea cabinetului Brisson, «lichidarea» el a fost preocuparea de căpetenie a nouilor miniştri. Se aştepta de toţi modul de a proceda şi a privi luerurile al cabinetului radical. Se afirma că el ar fi predispus să revizuiască procesul Dreyfus, de oare ce minis’rul justiţiei, Sarrien, trece drept partizan al acestei revizuiri. Pe de altă parte se ştia că titularul războiului, Ca-vaignac, e adversar orl-cărel revizuiri. Incit lumea, nerăbdătoare, aştepta deja prima neînţelegere în sinul cabinetului radical. Deja adversarii lui jubilaţi, mal ales că în cazul acesta ar fi avut alăturea de dinşil. Sn contra cabinetului Brisson, toate simpatiile armatei care e revoltată din cauza agitaţiilor neruşinate ce se fac de unii pentru a se dovedi nevinovăţia lui Dreyfus. Iată Insă că azi, după o interpelare recenta se află că toţi miniştrii cabinetului Brisson sunt de acord asupra acestei chestiuni: spre a afirma convingerea lor deplină în vinovăţia Iul Dreyfus, vinovăţie pe care Cavaignac a susţinut-o ia tribuna Camerei citind diverse acte din procesul Dreyfus. Ceea ce Insă trebue relevat cu această oca ziune şi ce caracterizează cabinetul Brisson spre deosebire de cel al lui Măline, e că mi nisterul radical de şi e hotărlt a menţine pe deapsa lui Dreyfus pentru că ’l crede vinovat, va supune şi pe majorul Esterhazy unei pedepse disciplinare, de sigur pentru agresiunea Iul tn contra colonelului Piequart. De o cam-dată avem de înregistrat că discursul lui Cavaignac a produs o escelentă im presie asupra Intregel Camere franceze: oratorii IncrişI aă renunţat de a mal lua cuvlntul, iar un deputat socialist a cerut afişarea dis cursului ministrului de ră^boiO, cerere care s’a admis aproape In unanimitate, cu 572 de voturi fiind contra numai 2- Afacerea Dreyfus se poate dar considera ca sflrşită. Ferelgn TRIBUNA LITERARA UN FAPT DIVERS Zilele acestea s’a întlmplat în Capitala noastră un fapt care a făcut mult sgomot, a dat naştere la o mulţime de comentarii, şi a fost un prilej de bucurie pentru cel cu inim aplină de rele. Opinia marelui public, lacom de IntîmpiărI senzaţionale, hrănit cu cronici scandaloase, şi cu o cultură de romane proaste, s’a grăbit să’şl deslău-ţuească simpatiile şi antipatiile, cari la el iad de oparte forma compătimirel, de alta a urei. Eroina acestei triste IntîmpiărI a fost compătimită, plînsă, simpatizată — şi cu drept cuvlut; eroul, acoperit de ură, de Incriminări şi de dispreţ—aci e partea nedreaptă a judecăţii publicului, şi vom vedea din ce cauză. Faptul, In sine, nu era ceva rar ; era una din acele IntîmpiărI numeroase pe cari ziarele le publică zilnic la rubrica intitulată «Diverse» safl «Ultime informaţiile!.» O tlnără femee, văzîndu-şl visul nimicit, In ajun de a fi despărţită legal de acela cu care se legase la olaltă In faţa oamenilor, cu inima şi cu viaţa, încearcă să se sinucidă. Clte fapte de acestea nu se întîmplă zilnic ? Clte despărţiri In Împrejurări şi mal dureroase nu trec zilnic fără să fie remarcate ? Şi clte sinucideri groaznice nu se citesc zilnic în gazetele noastre, fără ca opinia publică să se emoţioneze, fără ca vre-uu cititor, să fi exclamat alt ceva de cît cel mult «Săracul!» ori «Sărmana copilă!»—iar pe urmă, să închidă jurnalul şi să-şi bea cafeaua în linişte! Era însă, cu prilejul Intlmplăril din capitală» despre care vorbim, ceva la mijloc; era în paguba eroului acelei drame crima de a fi fost cunoscut de public, de marele public. Iată Încă una din numeroasele dureri pe cari trebue să le îndure omul care a isbu-tit sâ’şl clştige «un nume». In faţa marelui Rehii?u^i fi^ ^t/ţiln^om',' sViie’WpsIif Însuşirile şi defectele inerente nalurel umane, să fie o fiinţă eterică, aeriană, care să planeze mal pre sus de toate mizeriile vieţel pămînteştf. Clud se întîmplă însă ca omul în cestiune să fie poet, atunci toate Însuşirile acestea trebuesc să atingă perfecţia. Un poet nu trebue—deci—să se hrănească de cit cu visuri, cu iluzii şi cu speranţe, să fie vecinie melaucolic, să trăiască In castele de topaz şi In afară de muze, să nu mal îutreţie convorbiri de cît cu florile, cu codrii şi cu apele. îndată ce se întîmplă ceva în care sărmanul copil al celebrităţii este eum-va amestecat, atunci adio respect si admiraţie din partea lui «onor. p. t.». E un fel de răsbunare pe care caută să o împlinească acest «onorabil» public; un fel de sete de a-şl recompensa prin cele mal cumplite torturi morale, stima pe care o arătase mal înainte. Personagiul aureolat pînă atunci, fiinţa aeriană, sufletul sensibil la plînsul florilor şi Ia şoapta isvoarelor, e coborît, batjocorit, tăvălit în noroifl, aruncat sub blestem şi ocară, în veci de veci. Onoratul public nu iartă nici o dată pe artistul devenit om. Cazul l-am văzut cu ochii, toţi «iţi am fost tu capitală, îu săptăminile din urmă. Uu tînăr poet, adorat tocmai de acel public mare, despre care vorbirăm, ajuuge eroul unei triste drame. Opinia aceluiaş public care’J idealizase plnă atunci, se transformă fără de veste într’o ură înverşunată. Nu se ţine seamă nici de cauze, nici de împrejurările In cari s’a Întlmplat dureroasa dramă. Cunoscuţii, alît de amabili pînă atunci, cind 11 lntllnesc, se fac că nu l văd ; prietenii, unii ’1 ocolesc şi tac, alţii 11 clevetesc, hrănesc curentul neghiobesc care s’a înjghebat în defavorul lui. S’a uitat de sufletul Iul, nu se ţiue seamă de lacrimile sat! de spusele sale — vorbele nimeni nu vrea să i le-asculte. El e judecat şi oslndit, fără să fie ascultat. Şi toate acestea, numai şi numai pentru neertatul păcat săvîrşit atunci cînd s’a făcut cunoscut acelui onorabil public «a acelei ultime instanţe» atlt de lingaşită. Căci altminteri, dacă poetul era un simplu X sab Y, cine şi-ar fi mal bătut capul să rfiscole scă şi să scotocească pînă îu fund viaţa intimă a unul necunoscut ? Cine s'ar fi gtndit să dea unul «fapt divers» acea importanţă mare pe care a dat-o Întîmplă-rel din zilele trecute ? Nimeni. Se sinucid atitea fete, nenorocite de cîie un mizerabil amăgitor; alîtea despărţiri se fac Intre soţii cari s’ab iubit, şi atitea drame mişcătoare se întîmplă, fără ca onorabilul public să’şl pue în activitate «imparţiala» sa judecată. Şi, zadarnic vel spune şi vel dovedi că lutimplarea nenorocită de zilele trecute, nu cade attt de mult pe sufletul urgisitului poet; zadarnic vel arăta că vinovăţia sa în această lnttmplare e mal mult de cit neînsemnată — publicul care «vede şi judecă» nu vrea să asculte. El se va lua mal eurînd după afirmaţiu-nile pornite de la rudele saii de la cunoscuţii eroinei, afirmări isvorite dintr’o momentană şi justificată durere, — şi sentinţa www.dacoromanica.ro EPOCA Iul va fi definitivă şi mal cumplită chiar declt aceea pe care ar ti dat o mama safi tatăl nefericitei eroine. Aceasta nu s’ar tutlmpla poate Intr’o tară, cu un public mal cult, mal chibzuit tn ju-deacta Iul şi cu adevărat imparţial. Există oare acest public unde va ? La noi, cel puţiu piuă acum, e un ideal a cărui re-a'izare se pierde In nelămurita zare a viitorului. lată un fapt care ar trebui să dea de gludit mult mal mult de cit un fapt divers oare care, celor cari se fac fidelii interpreţi al vulgului setos de scandal. Al. Aut. I\FORMAŢn Plecarea perecheî bulgare (De la trimisul nostru special) Sinaia, 27 Iunie De Vineri după am. plouă mereu, din care cauză escursiunea la Buşteni nu s’a putut face. Vineri după amiazi, Principele Bulgariei a conferit diferite decoraţii tutulor ofiţerilor batalionului 6 de vinători, precum şi primarului, d. Ionescu, consilierului comunal, d. Tunam, şi funcţionarilor oficiului telegrafic, pentru zelul şi promptitudinea cu care au transmis telegramele. Sîmbătă dim. s’au adunat la gară d-niî miniştri Haret şi Ionel Brătianu, Kiazim-bey, ministrul Turciei, cu Alfred Rustem bey şi colonel Chefketbey, Mitice-viei, agentul Bulgariei, cu d-niî At-hanasoff şi Exarco, Al. Gliica Bri-gadiru, agentul ţeriî la Sofia, Angliei Saligny, Caton Lecca, Emil Petrescu, prefectul judeţului Prahova, inspectorul de poliţie Durma, etc. La orele 9 soseşte perechea princiară însoţită de Rege, Regina, Principele şi Principesa Romîniei. După ce trece în revistă compania de vînătorî de sub comanda d-lui maior Christu, Principele Bulgariei se întreţine cu toate persoanele presente. D. Saligny, anunţînd că trenul e gata, Regele înbrăţişează şi sărută de două ori pe Principele Bulgariei. Principele, ureîndu-se în tren, — Au revoir! In tren aii luat loc d-nii Ionel Brătianu, Mincevici, Al. Ghica Brigadiru, A. Saligny şi Caton Lecca, cari vor însoţi pe AA. LL. RR. pînă la Constanţa. Un viQ incident s’a petrecut, la Go vora, între prefectul de Vîlcea, d. Crăs-naru, şi primarul acelei comune. Ispravnicul, permiţindu-şl să apostrofeze pe subalternul săă, cu cuvintele cele mal ordinare, acesta a sărit să’l bată. Dacă nu intervenea sub-prefectul, d. Crăsnaru era să plece scurt de coadă. Incidentul a produs o hazlie impresie în localul băilor şi în R.-Vilcea. Privire membrii aleşi în comitetul clubului colectivist din Iaşi figurează şi un oare-care domn Mindru. Pe cit ştim, acest domn Mindru este procuror general, pe lingă curtea de apel din Iaşi. Acest lucru este incalificabil. In nici o ţară din lume, nici chiar FOIŢA ZIARULUI •EPOCA» 11 V. RUKOLENUO Pe malurile Dunărei (Din carnetul unui călător) 11 „Căutătorii «le comori** Tradus de G. Mudan Se uită la tine şi nu se uită, lufăţişare uscăţivă. «D-ta, zic, clnd te al născut ?»— In anul 1851,zise.— «Dar profet nu al fost?— — Nu, n’am fost. El, atunci al să devii un profet mare.» Aşa a şi eşit. S’a arătat un ast-fel de profet, că a Încetat de a mal mluca pline ; ş!-a găsit şi discipoli cari asemenea nu măniucă pline: lapte, se poate, brînză, varză, legume asemenea...— însă pline nici o firimitură. Şi asta încă şeapte zile postesc, numai In a şeaptea măulncă. Curînd aă început a muri unul după altul. Dudic Îşi aruncă capul ca un cocoş, care se găteşte să strige, şi Începu a rlde eon-vulsiv. Filimon, privind tot aşa cu compă-mire, continuă: — Mal este In judeţul Constanţa un oraş Mangalia, pe Malul mărel Negre, lingă graniţa bulgară. Lingă acest oraş se ailă un sătişor şi In el trei zeci de scopiţl. Aceştia, asemenea să avut un om In steaua lui Meicur. Acela a spus tuturor: O sută în Romînia, un procuror general, re-preserdantul ministerului public, n’a fost pomenit vre-o dată, făcînd parte dintr’un comitet al unui club politic militant. Cerem d-lui ministru de justiţie şi guvernului, să invite pe d. Mindru de a alege între postul de procuror general sau calitatea de membru în clubul colectivist, de la hotelul Pastia. Amîndouă nu se poate. M. Sa Regele a aprobat regulamentul pentru tnvâţămlntul profesioual inferior al personalului telegrafo-poştal. Demisia colonelului Botez, din consiliul comunal al laşului, a pus colectivitatea, într’o penibilă situaţiune. Consiliul s’a descompledat şi, după lege, el nu mai poate funcţiona. Disolvarea lui se impune dar, şi faptul acesta ii supără prea mult. In primul moment, primarul Ganea a încercat să facă pe d. colonel Botez să’şi retragă demisia. Acesta însă a refuzat în modul cel mai categoric. Pentru a nu fi silit să revină asupra el, d. Botez şi-a motivat demisia, aducînd cele mai grave acuzaţiuni administraţiunei comunale şi a înaintat o, direct, ministerului de interne. Pină acum nu s’a luat nici o decisiune. D. Ganea, care a sosit în Capitală, a avut o lungă întrevedere cu d. Ghiţă Mîrzescu, cu care s’a sfătuit asupra situaţiei. A fost primit apoi în audienţă de d. Ferechide, căruia i a expus împrejurările în cari se găseşte colectivitatea din laşi, faţă cu o disolvare a consiliului comunal, cum şi faţă cu viitoarele alegeri comunale. Justiţia sub colectivişti. Primarul de Drăgăşanf, Filipoiu, avlnd mal multe procese la judecătoria din localitate, a cerut magistratului să ’l favorizeze. Se Înţelege, că acesta a respins cererea eu indignare şi a făcut dreptate, după cum 11 dicta conştiinţa. De aici, o Întreagă furtună pe capul judecătorului. In urma intervenţiei deputatului St. Filipoiu, fratele primarului din Dră* găşanl, o anchetă a fost trimisă. Preşedintele tribunalului din Velcea, faimosul fost jude instructor Vasilifi, sosit în localitate pentru anchetă, a descins în gazdă la deputatul Filipoiu. Cititorii vor pricepe care a putut fi resul-tatul anchetei. Judecătorul a primit deja un avertisment, pentru atitudinea sa demnă şi acum e vorba chiar de destituirea lui. De la Berlin, unde se află actualminte, preşedintele marel republici sud-ameri-cane Brazilia, d. Campos Sales, va veni —prin Viena—la Budapesta. Se asigură, că primul magistrat al marel republici va visita şi Bucureştii. Dacă d. Chiru cunoaşte pe Mac-Kin- 1«J*, J —— — «»«•»» o «. <» p o U» p v> O Sales şi ast-fel, fie-care va avea pe Americanul sătt. Maghiarizarea numelor romîr.e Am spus, lu treacăt, zice Tribuna din Si-bifl, cite-va cuvinte despre maghiarizarea ridicolă a strauelor din Abrud, acest centru al munţilor Iul lancu. Un orăşel, locuit în majoritate absolută de Romînl, situat în o regiune curat romlneaseă, e poreclit, cu numiri de strade, ca: Arpăd-utcza, Tuhu-tum uteza, Almos-utcza, Bem uteza, Rdko-czy-utcza, etc. Faptul ar fi ridicol şi u’ar merita săi dăm atenţiune, de nu ar fi atlt de semnificativ. Maghiarizarea străzilor din Abrud e o prea frumoasă dovadă, de grandomania ungurească şi, în acelaş timp, o ignorare totală a elementului romîuesc, care formează majoritatea poporaţiunel. Să nu creadă cine-va, că e glumă. De la 16 Iunie, pe colţurile de stradă ale orăşelului Abrud, se văd table albe cu litere negre, cari iudică numii I ca ceie citate mal sus. Comisiunea rlnduită de minister, pentru examinarea candidaţilor la şcolile militare, s’a modificat precum urmează : D. general Macaroviel, preşedinte, In locul d-lul colonel Cică; D. Şuţu, profesor Craiova, în locul d-lul Pretorian, plecat la băl. Cel-Talţl trei membrii rămln tot cel pe cari i-am anunţat şi anume: d-nil col. A-lexandrescu, loc.-col. Marcu Craiova şi Petru Cujbă, profesor Iaşi. Luerările comisiunel încep pe ziua de 1 Iulie, cu şcoala militară din Iaşi. Comisiunea va trece apoi In Capitală şi va termina la Craiova, cu examinarea candidaţilor. Cu ocazia serbărilor din Sibifi pentru memoria marelui Andreifl Şaguna, d. Alec-sandru Mocioni, unul dintre* fruntaşii cauzei naţionale de peste munţi, a ţinut un important discurs, accentulnd asupra idet-I că biserica naţională este şi va rămînea, în veci, condiţiunea de viaţă a poporului romîn, din Transilvania. După ce a arătat Împrejurările grele, prin cari trece romlnismul, în lupta ce susţine pentru conservarea sa naţională, distinsul bărbat a încheiat cu cuvintele de îmbărbătare: «Dar acestea ne pot servi nouă numai ca îndemn de încordare, nu de descurajare. Biserica, care prin atitea peripeţii a trecut, care din moarte a reînviat, cu drept euvlut, poate zice: «Alios vidi venlos.» Doctorul Frenkel, fost intern al spitalelor din Paris, specialist în boale de copii, primeşte de la orele 2—4 p. m. Strada Academiei, 6. ŞTIRI MĂRUNTE * Afl fost aleşi membrii In consiliul general al instrucţiune!, ca delegaţi al corpului didactic primar din Craiova, d-nil institutori Ion Georoceanu şi Popilian. Alegerea a avut loc In ziua de 21 Iunie. * Direcţiunea Asilulul 2?i«na Doamna, secţia primară şi profesională, face cunoscut părinţilor că la 28 curent, orele 10 a. m., va avea loe distribuirea premiilor, în localul şcoalel. * Societatea clerului romîn Ajutorul va serba, la ziua de 30 Iunie, aniversarea patronilor el S ţii apostoli Petru şi Pavel. Iată programul serbărel: 1) Serviciul divin, care se va oficia de către 12 preoţi şi 2 diaconi, se va începe la orele 8 şi jum. dimineaţa ; 2) La finele slntel liturgil, păr. arliid. G. I. Gibescu, va pronunţa un discurs de o-caziune ; 3) Recepţiunea, care se va face într’una din şalele cele mari ale şcoalel «Precupeţii Noul», unde corul va intona imnul arbipăs-toral «Pre Stăplnul şi Arhiereul, şi alt imn de oeaziune ; lu fine 4) Preşedintele Comitetului Societăţii, păr. C. I. Ialomiţeanu, va face o dare de seamă asupra mersului Societăţii. * Afi fost numiţi : d-nil, G. Nichita, ofiţer al sergenţilor din oraşul Btrlad : Emil Ru, poliţai al oraşului Baeăfi; i- d ouu prereei ai pia^ci rumiui, din jud. Roman ; N. E. Păunescu, adjutor de sub-prefect In plasa Cotmana şi C. Rădulescu adjutor de sub-prefect In plasa Lovişte din judeţul Argeş. * Directorul prefeeturel Putna, a fost autorizat să gireze afacerile prefeeturel, timp de 40 zile, în timpul absenţei în concedifi a prefectului. * Directorul prefeeturel de Bacăfi, a fost autorizat să gireze afacerile prefeeturel, In cele 30 zile cit ţine concediul prefectului. * Ministerul de interne a aprobat proiectul pentru darea în concesiune a iluminatului cu electricitate a oraşului Brăila. Cronica judiciară* Furt mUterloa înaintea secţiei a 3-a a Curţii de apel din Bucureşti a venit o afacere de furt, săvîrşit In condiţiunl misterioase şi despre care am mal vorbit clnd procesul venise la tribunal. Intr’una din serile lunel Ianuarie trecut, înfre ort le şeapte şi opt, trei indivizi, Ion Ionescu, copist Ia Domenii, Pândele Ionescu, p ă-pomar şi un al 3-lea, ai cărui nume adevărat nu se ştie. Alexandru Gheorghiu safi Nicu Con-stantinescu, zice-se dascăl de sat, astă-zî dispărut, se cinsteaţi in odaia de din dos a cir-ciumel-băcănil a d-lul Brătuiescu din strada Ro- mană. La un moment dat, un domn, Ştefânescu, funcţionar la flnance, amic din copilărie al băcanului, care şedea sus cu locuinţa, aude scirţ, un sunet asemănător cu sunetul ce ar produce spargerea unei lăzi. Se scoboară jos, şi găseşte lada de bani a negustorului spartă. Ion Ionescu şi Pândele Ionescu (cel d’al treilea dispăruse) sunt arestaţi, cu toate protestările lor. Tribunalul, unde afl urmat lungi dezbateri, a condamnat pe aceşti doul ia ette un an închisoare, pe cel dispărut, In lipsă, la trei Inul, şi solidariceşte la 8000 de lei despăgubiri. La Curte atl urmat asemenea lungi dezbateri, dar lumina neputîndu-se face pe deplin, s’a a-minat procesul pentru 13 Iulie spre a se asculta din noii martorii de la tribunal şi alţi noul martori. ____________________ Pentru sezonul de vilegiatură, ziarul Epoca a înfiinţat cu Începere de la 1 Iunie, următoarele abonamente: O lnnă tn ţară 3 Iei; tn strel-uătate 5 lei. Două inul tn ţară5Iei; Instrei-uătate 9 lei. „EPOCA” IN PROVINCIE rivsi m Cine a fost Bamolo, alias dr. Mun-teanu, prefeetul de Fălciu. De naştere obscură, se ştie numai, că a fost trlns de pe drumuri, de către neuitatul general Davila şi prin generositatea acestuia, Ramolo, a Învăţat a cili şi a scrie, în şcoala de felceri de la Mibal Vodă. Mal ttrzifi, nu se ştie cum, s’a dus în Italia şi de acolo s’a Întors cu patalamaua de veterinar, clnd a fost numit veterinar la Ismail. După mal multă vreme ’l găsim In casa la Neron Lupaşcu de la Vaslui unde, pe lingă veterinărie, se ocupă şi cu spiţăria, din eare cauză a avut oare care daraverl cu parchetul, dar protectorul sfifi Neron nu l’a lăsat să fie slâlcit.— In schimb toţi ştifi cum Ramolo a rfisplătit prin ingratitudine, bine-facerile primite. In urma acestor fapte odioase, a fost huiduit şi oropsit de toată lumea din Vaslui, pînă ce a dat bir cu fngiţil, stabilindu-şl domiciliul la spitalul din Rădui-ănenl, ca felcer. Aci ca nn prepebear jigărit a început să miroasă prin Împrejurimi, pină s’a introdus la general Catargi şi la Mibal Sturdza de la Bohotin şi prin multe slugărnicii şi servicii invariabile a căpătat mila acestor persoane, căpăllnd şi rangul de ve hil la una din moşiile Iul Mihal SLurdza, In care calitate se găseşte şi azi, bine în ţel s pe lingă aceea de ispravnic. Venind colectiviştii la putere, felcerului din RâducănenI, i a venit pofta de a se face ispravnic şi prin asigurările sale, Ramolo s’a văzut netam-nesam ispravnic la Vaslui. Dar lumea de acolo, scandalisată de purtarea sa trecută şi de obrăznicia lui de ispravnic, i-a întors spatele şi Ta trimis peste barieră. Totuşi, protectorii săi n’afi desarmat, ci afl stăruit din noii de Ta numit ispravnic la D^Lnm.. Av«l« iuuX a dai p« olo oiroU jU Sil- veică, care în scurt a pus pe Ramolo cu botu pe labe, şi Ta trimis să-şi desehiză o bărbierie, ca nevolnic, pentru sarcina de ispravnic. Cu toate că Ramolo a fost pus pe goană şi de la Focşani, el însă nu s’a descurajat, ci din contra a alergat iarăşi la vechil săi protectori. De astă dală numai minunile ce. Pul-cheriel, au mal fost In stare să ridice ia râşl în picioare pe şubredul vechil de la Moara Domnească. Venit la Huşi cu un capital politic In faliment şi luînd succesiunea altor mofluzi politici, de sigur că signor Ramolo, nu putea de cit să dea un faliment complect. Pe lingă acestea, Iul Ramolo lipsindu-I cu desăvîrşire şi tactul politic, inevitabil că dlnsul nu putea să ajungă de cit a fi părăsit de toţi oamenii de seamă din judeţul Fălciti. Mal mult, omul acesta plin de venin, care n’a putut să stea ispravnic în trei judeţe din canza cinismului şi obrăzniciei sale, la Huşi a crezut că se găseşte In satul lui Cremene, a ameninţat pe magistraţi cu bătaia, a lăsat pe drumuri vechil funcţionari din localitate, a muşcat în dreapta şi în stingă pe chiar prietenii săi politici. Şi cu toate că toţi oamenii de bioe din ioealitate, i-afi dat un picior sdravăn In spate, totuşi dinsul are neruşinarea să nu’şl strtugâ catrafusele şi să plece, bine înţeles şi pe acele, cumpărate de la succesorii lui Marza, aproape de pomauă. Acesta este prefectul nostru. De la Ttrzil. Ştiri militare Şcoala Copiilor de trupă, a fost creată la Februarie a. c., şi instalată la Mănăstirea Dealului, lingă Tlrgovişte. Scopul acestei şcoli este de a forma subofiţeri de infanterie. Cela ce miră Insă pe ofiţerii celor alte arme, este faptul că d. ministru de războia nu s’a glndit şi la cavalerie şi artilerie care, şi ele nu sunt mal bogate In sub ofiţeri, capabili de a le aduce servicii reale. D. general Berendeifi inspectlud, in cursul săptămlnel trecute, această şcoală a adresat felicitările sale comandantului el, d. căpitan G. Constantinescu, şi Întreg corpului ofiţeresc pentru admirabila stare In care a găsit şcoala. Nimic In adevăr nu lasă de dorii; instalaţiunea , ţinuta, disciplina, hraDa, elevilor şi a trupei; instrucţia practică şi teoretică a regulamentelor tactice şi a topografiei, aplicaţiuuile pe teren etc, să fac întocmai după programele şcoalel de ofiţeri; resuitateie obţinute afi fost excelente. Efectivul elevilor va fi sporit la toamna viitoare de la 150 la 200, ast fel că cu Începere de Ia anul viitor, infanteria va avea, anual, clte 50 sub-ofiţerl, eşiţl din această şcoală. * * * O a doua şcoală, ce să află la Tlrgovişte, şi care de cînd are în capul el ca comandant pe d. maior I. Sâulescu, şi atinge lu adevăr scopul real, pentru care a fost Înfiinţată, este Şcoala specială de Cavalerie. D. general inspe tor al Cavaleriei, care să află In capul comisiunel de examinare, a menţionat, In tata tuturor elevilor, acest tapt, felicittnd pe d. maior Săulescu de noua direcţiune ce a dat şcoa'e! şi de diferenţa enormă in bine Intre resuitateie obţinute între anii trecuţi şi anul acesta. Echitaţia să predă întocmai ca la şcoa-lele de la Sautnur, Viena şi Hanovra, iar cursnrile de tactică, recunoaşteri mWitare şi topografie, care sunt obiectele principale şi indispensabile unul ofiţer de cavalerie, sunt predate, de profesori speciali, cu o desvoltare şi apli raţiuni pe teren, eare pun pe ofiţerii noştri de cavalerie la nivel cu ofiţerii eşiţl din şcoala de războiţi. Toţi ofiţerii elevi al anului curent, în număr de 60, ati obţinut diploma, eu dis-ticcţiune. D-uiI general Băicoianu, colonel Pont-briant şi maior Rădulescu, membrii comisiunel examinatoare, după terminarea examenelor, întrunind Întreg corpul ofiţeresc al şcoalel şi pe toţi ofiţerii elevi, i-a felicitat pentru munca şi sirguinţa ce afi arătat în acest an. D nil maior Săulescu, căpitani I. Herescu, Mancaş, Caretaş, locotenenţii Teleman şi Portocală, afi fost propuşi prin procesul-verbal dresat asupra examenelor, să fie decoraţi cu «Steaua Romluiel.» _________________________________Fix. 3L>I YMBSE ^din^cm^italA De doul ani Iocueşte în Str. Clopotaril-noul, colţ cu str. Cometa, un ţigan, anume Nicolae Păun, într’o colibă cu nişte dependinţe ia jurul el cari seamănă mal mult. cu coteţe de porumbel şi clini. El este tolerat de şeful poliţiei comunale, Andrei Zaharia, cu care ţiganul se împriete-nesce. Locuinţa ţiganului, care are aspectul curat al unei stîne de ol, nu este nici împrejmuită, de şi este situată iatr’un cartier principal din capitală. Iar cetăţenilor, cari nu sunt prieteni cu Za-haria, li-se dărîraă casele. încercare de sinucidere In arestul secţiei.—Vineri după amiazi, un băiat în virată de 15 ani, Otto Iohanda, a fost arestat în piaţă şi condus la secţia II, sub inculpaţie că a încercat să vîndă o umbrelă de furat. După ce a fOat ţinut ctt va timp în arestul acestei secţiuni, copilul a fost trimes cu escorta la arestul se -ţiunel 25, ia raionul căreia domiciliază familia sa şi de unde poliţia voia să ia amănunte asupra băiatului. In timpul cit a stat înehis în arestul acestei a doua secţiune, Otto Iohonda, fie de ruşine, gîndindu-se că părinţii săi afi să’l vadă închis în secţie, fie că se simţea vinovat, a disolvat de zile am să postesc şi in a suta zi am să mă Înalţ la cer. Şi nu aşa cum-va—dar nid apă n’am să beafi. Şi a Început lumea a curge la el, mal cu seamă partea feme-ească. Efi, drept să vă spun, pe vremea aceea căutam şi efi aşa ceva. El, mă glndesc, are să se arete o minune!.. Am pornit şi efi spre Mangalia... — Şi, ce a murit ? — Pînă In ziua de azi e viii ca un taur. Şi, ce e mal de mirare, că unul asemenea înşelător pină în ziua de azi, 11 crede lumea; dlnsul, zic el, e mal mare de cit Cristos. Acela a postit 40 de zile, iar al nostru o sută şi tot viii e. Acesta e născut în anul 44, tot sub Mercur. S’a Înconjurat tot cu de alde asemenea: uscăţivi, cu fruntea îngustă... Afi început a g me şi a ofta, ţipă, răcnesc, se lnvlrtesc, prevestesc sflr-şitui lumel, îşi fac de cap. Şi nici i'şele măcar nu Închid mişeii. Trece lumea pe alături; Bulgari, Moldoveni, Turci se opresc În drum, privesc şi se Înduplecă. Insă acum deja alţii tot diutre al lor, cari slnt născuţi în zodia lut Saturn: se aruncă in casă unde se invlrteafi aceia şi Încep a le căra la pumni. Cela se îuvlr-tesce, el sdup cu pumnul, altul urlă, el harştl peste ureche, al treilea profetează, el îl a-runcâ sub pat... Filimon tăcu, tot aşa netezindu-şl barba, apoi zise: — Multe rătăciri se lullmplă din cauza religiei; chiar şi Iu cele-i'alte religii tot seminţia lui Mercur ispitesce lumea mal mult. Unul din aceeaşi strachină cu tine mă-nlncă, altul se fereşte de aptoapele săfi. Efi am iubit mal mult de cit pe toţi pe un ji-dănaş. Era născut lu anul două-zecl si op-t lu zodia soarelui. Avea un chip senin, des- chis, privirea scăpărătoare. Multe mi-a descoperit el mie... Fermecătorie! Nu — con tinuă el schimblndu-şl tonul — In lucrurile astea se cere curăţenie. «Găsesce-mi tu mie, Filimonaşule, o fecioară safi un fecior, curaţi, a căror suflet să nu fi fost încă pri-bănit de un glnd necurat. Pune o oglindă la pămint—prin această oglindă el vor vedea mădulările pămlntulul... Asta e adevărat... — Şi ce aţi Încercat ? — Am încercat, zise cu mulţumire Filimon. Lumea de azi s’a dat stricăciunel, s’a spurcat şi copilăria nu mal e curată. fcnl spuneafl oamenii,—Încearcă pe fata lui Ivau pescarul din Murgbelea... Dar nu; rm lu-tîrziat... Nu pot să zic ceva răfl despre dînsa : o fată cu purtarea neprihănită, dar nu mal vede deja: «E numai oglinda moşule, altceva nimica». Sa vede, că a cunoscut focul necurat al dorinţelor şi de aceea i s’a turburat sufletul... Vedeţi ce curăţenie se cere în lucrurile acestea ! Şi ei zic—fermecătorie ! Dlnsul Îşi trecu de-odată ochii asupra mea şi Începu a mă privi ispititor. — Dar d-tră, domnule, In ce an sunteţi născut? — Iu 1853, — răspunseift efi cu nedo-merire. — Cum de aţi căzut In anul acesta ? zise cu răzglndire Filimon. Oamenii născuţi lu a.est an suut puternici la corp. Da, da, e un an bun,—zise el cu bllndeţe. Adevărat că d-trâ nu sunteţi venit In «chestia aceasta» ? — Adevărat. — Păcat. V’aşT fi luat In tovărăşie cu mine. Anul d-tră e bun. Doctorul mă cunoaşte... Aci e o ast fel de ţară, că numai să se ocupe un om cuminte. Clnd Încep nopţile Întunecoase de către toamnă safi primăvară, atunci pe toată stepea ard numai focuri. Sa curăţă banii. Dlnsul aruncă o privire visătoare peste cîmpia ce se desfăşura dincolo de liman şi îşi opri ochii asupra muntelui Mahmudian. — Uite, colo In muntele cela, se găsesc multe antichităţi... S’a descoperit o biserică subterană şi In ea un polir... A venit un astronom englez, ca să cumpere locul de la guvern. Insă comorile nu’s în locul acela. Comorile sunt mal departe pe virful muute’ul. Dudic a fost pe acolo. Dudic dădu din cap, In semn de afirmare. — Şapte inşi s’att strlns şi un turc, cu el. (Iarăşi un gest afirmativ din partea Iul Dulie). Afi găsit o trecătoare printre pietre, afi măsurat trei zeci de coţi de la stejar şi aci afi dat de o plită de fer. Turcu avea o carte neagră, după care se calculează comorile. Dudic deveni atent de tot şi’şl ridică cu mirare sprîneenile. — Le a dat turcu la toţi clte o luminare şi le-a zis : «Băgaţi de seamă, orl-ce s’ar iDtîmpla, voi să tăceţi. De veţi spune uu cuvînt—val şi aman I» Afi ridicat plita, s’afi coborlt pe o scară şi văd că In munte se află un iatac pardosit cu peatră. Turcu a deschis cartea şi a Început a ceti... Dudic făcu o mişcare neastimpărată. — Citeşte-citeşte, şi odată ţîşneşte un clinişor ; a alergat, a mirosit şi a fugit. Pe urină năvăleşte un bivol, animal uriaş cu Înfăţişarea îngrozitoare. S’a oprit pe loc, a răscolit pămlutul cu copitele şi a mugit odată cu o voce aşa de lnspâimîutătoare In cit s’a cutremurat şi inima pămlntulul. Aci un evrefi nu s’a mal putut stăpîni şi a ţipat. De odată s’a ridicat un vîrtej şi i-a măturat pe toţi de sub pămint... Pe faţa lui Dudic se citea o mirare jalnică. Dlnsul a vroit să zică ceva, încă mal tare, şi a dat din mină. Insă Filimon Îşi trecu deja ochii asupra altor părţi ale stepei, pa care se stingeaţi Încet razele asfinţitului. Şi de odată toate locurile la care el se uită, Invieafi sub această privire. Sinul pămlntulul care Işl păstrează cu rlvnă bogăţiile sale, sa deschidea, şi de acolo strălucea aurul «curăţit deja prin ajutorul focului !» Acest aur îşi aştepta numai stă-plnul. Iată colo spre sud-vest, lingă Calagarman, un turc, ademenit de focurile de noapte, a desgropat un cuptor şi In cuptor a dat peste... cărbuni. Insă turcul safi a scornit’o asta pentru a ascunde aurul de guvern, sau nu s’a priceput: In cuptoare tot-d’a-una se îngroapă comori; iar dacă se pun cărbuni, apoi asta numai pentru a sluji de semn. Aproape de lsaccea ardea un foc lingă o moară veche. Morarul a lncepat a săpa şi a desgropat un chersin, iar In cher-siu era mălaifi putred. Morarul asemenea nu s’a priceput că aceasta e numai uu semn, ci a aruncat mălaiul; iar groapa a netezit’o. Mal In su3 de Mahmudia este un sat Curt-balr. Intr’o zi In zori, pe lingă satul acesta trecea uu om, vede că arde un foc, par’că ar fi o casă. Pe locul acesta afi găsit pe urmă un mormlnt ca un fel de casă, Insă bauil nu afi ştiut cnm să-I ia. (Va urma) www.dacoromanica.ro TÎBOUL. CEREALELOR Brăila, 26 Iunie 1898 Buletin Oficial al Bursei Brăila Felul Hect ti > Greutatea in Kilog pe Hecto Preţu pe tfeet. Obser. Por Roş 2120 7» 900 7 82r/a Mîpsle » » 2000 78 900 7 8Î' s » * 9 1180 78 900 7 82’/» » » 9 1950 78 800 7 82'/, » » 9 2250 79 400 7 82'/* 9 9 2300 80 100 7 85 9 > 9 2300 79 500 7 85 9 > » 2320 79 500 7 85 9 * » 9 650 79 7 85 9 9 9 970 81 7 83 9 9 h 2250 79 900 7 85 9 Porumb 7750 75 400 5 75 Şlep. 9 1000 76 200 5 75 > Apă ( KUEALfl SOSITE Uscat GrîO Ilectol-----I GrîQ Hectol----- Porumb » 23200 j Porumb » 11000 Cotaţiunile Americei (New-York) 25 Iulie 1898 GRÂU PORUMB Asta-zî Ieri Astăzi Eri Iulie 82— 82>/a 361/4 36 ’/* Septembrie 73 >/« 74’/. 37’/* 37s/s Decembrie 73’/* 73’/* lu apă gămăliile a două cutii de chibrituri ce avea asupra lui şi a băut dintr’o dată amestecul. El fu imediat cuprins de dureri grozave; starea lui era foarte gravă. Băiatul fu transportat pe dată la spitalul Brincovenesc, unde, după Îngrijirile date, starea lui se ameliora în mod simţitor, şi viaţa-I fu scăpată de primejdie. . Tllhărie.—Din Biăilani se anunţă o groaznică tllhărie, săvîrşită în centrul oraşului. Locuitorul Andrei Simion din acel‘ oraş, pe cîud se întorcea seara acasă, a fost atacat şi înjunghiat cu cuţitul de către Gheorghe Călin, care 11 pîndea de mal mult timp. Grav rănit, Andrei Simion a fost transportat la spitalul comunal, iar criminalul arestat. înecată tu Argeş.— Copila Ştefana Man-da Ivan, din comuna Chirnogl, judeţul Ilfov, voind să treacă rîul Argeş, a fost luată de curent şi dusă la partea adîucă a rîulul. Nenorocita, ne ştiind să înoate, s’a înecat. Cadravul el a fost pescuit după cîte-va ore, In josul apel, iu apropiere de Dunăre. DIN STREINĂ TA TE tsKst m —i— ITn ciclon.—O telegramă din Hamptton, în Nevr-Hampshire, anunţă că un ciclon teribil s’a abătut, zilele trecute, in împrejurimi. Un mare număr de case şi oteluri aO fost foarte răO stricate. La unele, acoperişurile aO fost ridicate şi asvirlite la distanţe foarte mari. Şapte persoane afl fost omorîte. Mal mult de o sută aii fost grav rănite. Un Jacbt a fost naufragiat, iar persoanelo din năuutru, vre-o 10 la număr, au fost înuecate. O depeşă din Beuerley, în Massachussetts, anunţă de asemenea că un vapor de plăcere, a-vind pe bord 60 de călători, a fost. înecat. 7 persoane ati pierit în valuri. Depeşile de eri Ser viciul * Agenţiei Romîne» Constantinopol, 26 Iunie.—Ambasada Fran-eiel a relnoit eri pe lingă Poartă demersul sâti in privinţa cestiunel regulărel indemnităţilor datorate cetăţenilor francezi, cari aii suferit cu ocazia măcelarilor armeneşti. Ambasada Franciel aşteaptă un răspuns pentru 28 Iunie ; dacă pînă la această dată nu se va da nici un răspuns, atunci guvernul francez va lua măsurile necesare. Poarta va adresa în curlnd celor patru puteri, o circulare protestînd in eonfra aranjamentului proieciat în privinţa guveruă-mîntulul insulei Creta. Constantinopol, 26 Iunie.—Poarta a adresat o circulară reprezentanţilor otomani la Londra, Paris, Petersburg şi Roma, pro-teslînd în contra aranjamentului proiectat în privinţa guvernămîntulul cretan. relevînd ilegalitatea adunărel cretine şi invitînd pe ambasadorii celor patru puteri la o discuţie cu Poarta pentru a ajunge la o solu-ţiune a cestium I. Paris, 26 Iunie.—Felix Faure a schimbat pedeapsa cu moarte, pronunţată în contra lui Etievant, în munca silnică pe viaţă. RESBOIUL ISPANO-AMERICAN (Serviciul * Agenţiei Romîne*) DEPEŞILE DE ERI Pacea Roma, 26 Iunie.—Italie asigură că s’ar fi deschis negocieri între cabinetele europene pentru a examina posibilitatea de a face pace între spanioli şi Statele-Unite. Guvernul din Washington dă dovadă dt cele mai bune inten{iuni, pe cînd guvernul din Madrid se opune foarte mult. Washington. 26 Iunie.—Ziarul Day zice că consideră situaţia ca presentînd cîte-va elemente cari tind la pace şi nu s’ar mira dacă propunerile s’ar face direct de Spania sau intermediul vr’unel alte puteri. flota americană Washington, 25 Iunie. — Preşedintele « observat cabinetului că ţara 8’ar găsi intr’o situaţie foarte primejdioasă faţă de cele-l’alte puteri, dacă ar perde flota sa. Prin urmare escadra nu va încerca de a intra in portul Santiago pentru a coopera la atacul oraşului, pînă nu s o fi nimicit toate forturile. t Siifnaţia la Santiago Aeni York, 26 Iunie. — Armistiţiul din oi‘a, yţ* Santiago s’a prelungit până otmbată, spre a permite generululut Li-nares de a se pune în raporturi cu ge-neralullMnco şi guvernul din Madrid. washington, 26 Iunie.— Amiralul Sam-pson şi generalul Schafter au decis să înceapă Slmbătă bombardarea forturilor de la intrarea fortului din Santiago, apoi se va face debarcarea a 1000 de oameni pentru a ocupa porturile. Oraşul va fl apoi atacat de trupele de uscat şi bombardat Secretarul de stat declară că n’a primit nici o ştire privitoare la propuneri ce s’ar fi făcut în privinţa păcei. Santiago, 26 Iunie. — Cuartierul general american —Generalul Schafter a comunicat la 26 Iunie generalului Toral, comandantul pieţiî Santiago, că distrugerea flotei amiralului Cervera, ii va fl dat timpul de a reflecta că trebue 8ă consimţă la o capitulare. Se crede că comandantul din Santiago este hotărît să resiste. Locotenentul Hobson a sosit; el s’a dus pe bordul lui New-York. Cele două armate ar fi primit comunicare atît din Washington cit şi din Madrid că s'au făcut demersuri pentru a face să înceteze ostilităţile, fmeatlra lui Canini-a Ismaila, 26 Iunie.— De aseară escadra amiralului Camara ancorează la 5 mile de Sues. Ismaila, 26 Iunie.— Se va permite amiralului Camara de a se aprovisiona cu cărbuni, apoi va trece canalul pentru a merge în Spania. PROGRAMUL SERBARE! BOTEZULUI VAPOARELOR «Regele Carol I» şi «Principesa Maria» Iată programul serbărilor cari afl loe la 1 Iulie la Constanţa. M. S. Regele dimpreună cu M. S. Regina şi AA. LL. RR. Principele şi Principesa Rominiel, pleacă diu Sinaia Mercur! 1 Iulie la orele 8 30 dimineaţa şi sosesc la Constanţa la orele 4 p. m. Trenul se opreşte la cheiul portului in faţa vaporului «Regele Carol I» lingă care stă acostat vaporul «Principesa Maria». La sosirea trenului regal, invitaţii se vor afla pa puntea primului vas la locurile desemnate. MM. LL. şi AA. LL. RR. sunt piimile, la capătul puuţel care duce la vaporul «Regele Carol 1», de domail miniştri şi autorităţile locale. îndată după primirea MM. LL. AA. LL. RR. pe vas. Prea Stiinţia Sa episcop al Dunărei de-Jos Începe celebrarea serviciului religios şi sfinţirea acestor vase. După serviciul religios, domnul ministru al lucrărilor publice dă citire actului comemorativ al botezului vapoarelor, M S. Regele dă ordin ca primul vas să poarte numele de «Regele Carol 1* şi al douilea vas să poarte numele de «Principesa Maria». MM. LL. şi Alteţele lor Regale, cu toţi invitaţii, trec pe vasul «Principesa Maria» cate e stropit cu aghiasmă de Prea Sfinţia Sa Episcop al Dunărel-de-jos. Iu timpul acesta rnusica intonează imnul naţional, iar botezul este salutat de toate vasele din port şi de armata de pe cheii, şi cu lovituri de tunuri. După terminarea ceremoniei, M. S. Regele, condus de Dire. torul general al căilor ferate, visitează arnîi.două vasele precum şi lucrările portului Constanţa. La ora 5 vasul «Principesa Maria» va face o escursiune îu Mare, la care vor lua parte Majestăţile Lor, Alteţele Lor Regale şi invitaţii. Vaporul «Principesa Maria» se înapoiază In port la ora 7 seara. Invitaţii vor părăsi la această oră vapoarele. Majestăţile Lor Regele şi Regina se retrag In apartamentele ce le sunt reservate pe vaporul «Carol I» iar Alteţele Lor Regale Principele şi Principesa Rominiel rămîu pe vaporul «Principesa Maria». La orele 8 seara va avea loc prtnzul pe puntea vaporului «Regele Carol I». Majestăţile Lor şi Alteţele Lor Regale petrec noaptea la bordul acestor vapoare şi pornesc a doua zi dimineaţa, la orele 10, pentru Sinaia, unde sosesc la ora 6 seara. ULTIME IlFQRlATIUi Justiţia romînă şi streinătatea Procesai Kirschen La 21 Iunie, s’a prezintat înaintea Curţii de apel din Iaşi, secţia I-a, procesul doctorului Kirschen, dat în judecată pentru escrocherie. Cu această ocazie, apărătorul acestuia a dat citire, în auzul magistraţilor, cari judecau acest proces, sub preşedinţia d lui prim-preşedinte I. Burada, a unei hotă-rîri pronunţată, tot în această cauză, de către o instanţă judecătorească germană, şi întemeiată pe considerente insultătoare pentru magistratura noastră. Acest incident, care a revoltat cu drept cuvlnt toată lumea noastră judiciară, fiind de o gravitate excepţională, am luat copie imediat de pe considerentele cuprinse în hotărîrea germană. Magistratura roinluii insultată Iată considerentele relative la justiţia noastră, pe cari le găsim în sentinţa formulată, precum urmează: *In afacerea penală contra medicului practic dr. în medicină Oscar Kirschen din Botoşani, Romînia, pentru escrocherie. «Prima cameră penală a tribunalului regesc din Paderborn, în şedinţa din 17 Maiu 1897, la care au luat parte : Directorul trib.—Ahleman. Consilierul jud.— V. Holding. Consilierul trib. jud.— Unghewilter. Jud.—Huffer. Asesor jud.—Dr. Hillencamp. Procuror.—Dr. Hiibner. Referendar ca grefier.—Auffenberg. 'M: Cx O. b O-ttoewwd. Bre acu ri, etc. după cele mal noul modele, riva-lizlnd cu orl-ce produse similare din streinâtate. Se găses? şi TRA8URI UZATE, cu preturi moderate. TRĂSURI de COMANDĂ de la 1200 la 2000 lei O e.rpnr.ttte permanentă de ort-ce fel de tronuri ntn in tot-d’a-una la dimpozlţia onor. clienţi. WILLIAM FOSTER & Co. Ltd. Lincoln BUCUREŞTI Strada Doamnei No. 21 încercaţi Preţurile cele mal reduse BUCUREŞTI, Calea Dorobanţilor, No. 117, BUCUREŞTI CRAIOVA, Strada Bncovăţ Ao. 18, CRAIOVA SOCIETATEA ANONIMA UNGARA . OK NA VIG A ŢIVNK KK VTIARĂ ŞI MARITIMA MERS WJIj VAJPOAREE Olt De Pasageri pe Dunăre Valabil de la deschiderea Navigaţiuneî 1898 piuă la altă disposiţiune Msftiie liercwlane (Meiiadia) Herkulesfurdo, (Ungaria) Staţiune de Cale ferată, Poştă şi Telegraf Renumite terme sulfuroase şi mirate cu temperatură terestră de 55° C. începutul sesonului Iu 1 Mniiî Loc de cură climatică.—Gimnastică suedeză şi masagiu.—Băl electrice.— llidroterapie.—Rendezvous internaţional.Situaţiune admirabilă in valea romantică a Cernel.—Promenade şi locuri de excursiune. — Climă favorabilă.—Situaţiune scutită de vînt. — Aer ozonic şi liber de praf.—Palat uri de băl, hoteluri splendide.—Salon de cură. — Liîmiuaţiune electrică.—Mu-sieă proprie. — Orfeu (Teatru Varidtd). MKOICI ROMÂNI « oxsri.Tvrii vi iar toate i.imihi.k eubopexe Juncţiune cu trenul Expres şi Orient-Expres ; de la Orşova cu năilo dunărene Bilete cu preţuri reduse. Frequonţa în anul 1897; peste 10.000 PIPER-HEIDSIECK Intre Keiunn (Scmlin)-llclgrad-ftalntz *) (IQIO llilom.) Ancienne Maison HEIDSIEK fondâe en 1755 KUNKELMANN & Co. Succeseur* BEIM§ FRANCE Representant general LFOPOLl) n. MÂBOTS 70.—BUCUREŞTI, STRADA CAB0L— 70 I-ul mers în jos de la Turnu-Severin la « Martie st. n. pleacă 400 n. *■ 500 n. w * 6°° z. g ► 733 2. W ► 755 z. a In fie-oare soseşte 830 n. ► 715 n. pleaoă 6,s n. *■ 410 z. ► 3<« z. »• 300 z. pleacă { ll0z. soseşte \ 12,0z pleacă llw z *• IO30 z. ► 8*° z. ► 700 z * «30 Z pleaoă f 400 n soseşte \ 400 z. pleacă f 300 z. soseşte z. pleacă 9W z. »■ 6‘3 z. ► n. ► 80î n. * Îl20 n. . 1100 n. Z«mun (Se-ulinJ Belgrad • • • • Panoiova • • • Becoendrla • • * Rubin.......... Dabroviţa • • • Duminică Baziaş. Sâmbătă Grădişte • • • Moldova-Veche Drenoova • • • 8 Vini ţ* • • • • Milanovaţ • • soseşte pleaoă seseşte pleaoă V A. S O S I T MASOE «le BUCATAIUS a Sistem American Orşova • • • • Tarnu Severin Vineri In fle-care Mercuri, Vineri Baduevatz • • • Calafat • • • • Widdin . • • • Lom-Palanoa • • Bechet........ Rahova • • • • Corabia • • • • Nioopoll • • • • Turnu-Măgurele Zimniţa • • • • .............. suc es întrebu- Aduc mari economii Ja lemne Buna funcţionare e absolut garantai ă Mxd 111 pi- ffjă in pi- M-ă m pi ■ Cele mal noul şi elganfe formr . ARTICOLE DE MENAGDJ : j Porţelanuri, Cristaluri de „Bacarot“ i Olfiril emailate veritabile din streinatate. Tacămnrî de ALPACA veriial>ile. II DE ZINC, solide, en şi fără duşuri JPrefuri foarte eftine W. SIMGEXt ______ 27, Str. I,l|>sc«iii, S7 (in faţa str. Şelari) Duminică. Madipolon (Chifon) frauţuzesc în de Olandă, Merouri de ealitate ^ ţesătură soseşte pleaoă soseşte pleacă Rusoiuc (Rustsohuo) pleacă soseşte pleacă Giurgiu Sâmbătă. Tutrakan • • Olteniţa • • • Siliitrla • • • Cernavoda • • Hâ-şova • • • Gura-Ialomiţel 8:1 mb Sta ™ r «30 z. 111 ► 200 z. ^ Luni, r 1>» z. P5 Merouri O e fi20 Z 9* Vinei!. pleacă ft30 z, I-ul mers in sus la 9 Martie stil noii, * l°J n. »• 300 n. >• 3« n. soseşte f «** n. pleasă \ 70,) z. soseşte 7W z. Brăila DuminioX B ^ 1 i bucata, numai la marele Magazin „LA BALO V“ Strada B W Carol I, No. 72. Pentru Înlesnire se vinde 1/2 satt 3/< de bucată. Pentru provincie se trimite îndată, dacă cererea va fi însoţită de un Mandat Poştal da Lei 18,50 saQ un acompt si restul ramburs plus porto. EMBALAGIU GRATIS Tipografia EPOCA execută tot felnl de lucrârl atingfitosrd do robi stă artă, cn cea mal mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderato. ________Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza TinocrreficL MIR0N VELESCU Ai i» v | 1) Orele din coloana stinsa sunt indicate UDSerVatmni OCnGrâlG! Sa dreptul ile-oărel Staţiuni să se citească b +* de sus în jos ; iar cele din coloana dreapta, de jos'îa sup.—9) Pentru linia Turnu-Severin—Galaţi, vapoarele vor pleca după oiologiul Ost-European, oare este cu un ceas înainte de oel al Europei medie. 3) Orele de noapte începîud de la 0°® ore seara pînă la 6W dimineaţa, sunt însemnate prin litera «n* urmată imediat după ţifra minutelor. 4) Vapoarele între Zemun şl Orşova vor comunica în serviciul amestecat. Budapesta, in martie 1898. DIRECŢIUNEA GENERALA. » | Ţ'ralcă de Florica 11 Lacrima * de Prune 11 Ţnica de Găieşti (Aforee 4t Cvmtmit uh 4«pmS IdfcHăwweM A Ţ«l«» «te fkărieaiă dt« |i lăi ; «ţapi Tâtâroăt4re iăaăiă(ei; ed mal Wh apei Mai mult de l/t de aecol anccea proclamă superio* iatea sa in tratamentul de gutural, Irltaţlunel peptului, > «fluenţa, dureri reumatismale» scrlntlturl, răul, vărsături, băuturi.—Topic excelent contra bătăturilor. Maro Depozit l»*g*rat Geloşii ftererUe reslrs em ,mrmm mă w mAreneme ta . ion m, MÂmnKmmcR, — mm«. Bucure;jti.-TipowWW.diC0r0manlCajfOeî No. 3. — Bucureşti