SERIA II-ASUL IV, No. 799, Kditia a tr«ia NUMĂRUL 10 BANI ' ’"™ - A MiOAA MEJVTEEE încep la 1 şi 15 ale fie-cărui luni Un an în ţară 30 lei; in streiniitate 50 lei Sase luni ... 15 » » » 25 » trei luni . . . 8 » » > 13 » Un număr în streinătale 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No. 8. - STRADA CLEMENŢEI - No. 3 SÂMBĂTA. 27 IUNIE 1898 NUMĂRUL 10 BANI .6 c-niuiidunlul corpului de 6.000 spanioli, venit In ajutorul trupelor din Santiago. In mijlocul unei caldu l de nesuferit şi a unor ploi torenţiale, generalul Pândo a făcut un marş admirabil, sosiu.l la Santiago lo-mal cînd americanii atacaQ acest oraş, silindu-I ast fel a întrerupe pentru moment lupta. Q PRIMEJDIE PENTRU CAPITALA Gestiunea apel Primejdia de care vrem să vorbim, sunt anume împrejurări, cari ameninţă să pericliteze încă odată resolvirea ces-tiunel alimentărei cu apă a Bucureş tilor. Cititorii noştri au putut vedea cu ce riguroasă logică am urmărit soluţiu-nea acestei cestiuni vitale pentru Capitală. In Oolombrie. 1IIQ~ el uri. liberalii aii. venit la comună, noi le-am lăsat ca moştenire studiile Mocmite în vederea ur măi oarei precize soluţiuni: Alimentarea Capitalei ou apă subterană, lisată din hasiiml Ar-geşminf. Castul Inovărilor 2 şi jum. HsaiSioasir. B>urata lor 2 ani. Administraţia liberală, arătînclu-se vrăjmaşi acestei soluţiuni, noi am declarat categoric şi in rep<ţite rînămi, că aceasta e singura soluţiune. Cu toate că adversarii noştri, dispunînd de administraţia comunală şi de fondurile oraşului, aveau putinţa d’a încerca ori-ce altă soluţiune şi se frămîntau pentru a face ceva deosebit de planurile noastre, în contra cărora ei se angajase, i-am sfidat să adopte o altă soluţiune. După mal bine de doul ani, ne-a e-şil dreptatea. Administraţia d-lui Ro-besou a capitulat. Consiliul comunal a adoptat proiectele noastre. Consiliul sanitar superior a aprobat soluţiunea. D. inginer Radu a fost însăroinat să execute acele proiecte. Noi, atunci am aprobat hotărîrea primăriei şi, regretînd că s’au pierdut doul ani, am declarat că, deşi adversari ai actualei administraţiunt, aprobăm soluţiunea şi exprimam convingerea că Bucureştii vor fi înzestraţi cu o alimentare satisfăcătoare. Nonl incidente Se pare însă că s’au produs noul incidente, menite a periclita toată lucrarea. Deja, în momentul cînd se aprobase de actualul consiliu comunal, soluţiunea apelor subterane, se zicea că primarul se învoise, silit, cu această so’uţiune. Si mai zvoneşte că primarul, simţin-du-se umilit di nevoia d’a primi soluţiunea predecesorilor săi, ar fi luat angajamente la clubul liberal de a nu executa soluţiunea primită de formă şi pentru considernţiuin sn perioare. El ar fi zis : «Să mi se tae mîinile, dacă voiu executa apele subterane». Consecinţa ar fi, că, pe cînd publicul credea că se lucra la soluţiunea apelor subterane, toată rîvna s’a depus pentru a se dărîma programa lucrărilor, aprobată de chiar actualul consiliu comunal, acum cîle-va luni, şi că se vor propune alte soluţiuni menite numai a zădărnici lucrarea. Răspunderile Administraţia comunală, încurcîndu-se din nou, se caută, în vederea eventualităţii pe care o prevestim, să se a-bală răspunderile de pe adevăraţii vi-novaţi. Romînut, organul d-lui Vintilă Rosetti, pregăteşte terenul, publicind următoarea notă ciudată: «l»e ee mu s’a realizat aeel proeet ? întrebaţi pe d. Rada sau pe mfntsfrnl de Interne. Nimeni nu face aceasta şi toţi se adresează către «minor», către primăria Capi falei, fără a seoeupa de «tutorele» ei, ministerul de interne. Ael e răni dnpă noi. CU timp soarta Capitalei va fl pe mllnile unor minori, cit timp primarul va avea un tutor, el nn va pntea face nlmfc»- După loite informaţiile ce am putui căpăta, avem să intrăm într’o nouă fază de recriminări, cari vor compromite cestiunea, cînd abia se pusese pe un ferm sănătos. CU UITA Se ştie In ce mod afi fost înfundaţi colectiviştii în eli ştia pronunciamentulul ofiţeresc. E( nu pot dar erla nici pe d. Emil Coslinescu care a redeschis această chestie, nici pe d. maior Buhlea, care, în coloanele Epocei, a arătat întreg rolul criminal, ce dd. Sturdza şi Gogu Cantacuzino afi jucat în această afacere. D lui Costinescu n’afi însă ce l face .• îi înjură doar în coloanele Voinţei. D-luî maior Buhlea i-afi căutat tot felul de pricini. N’afi putut găsi nici una. ■ A'uacI afi tocmit pe un funcţionar de la ministerul de domenii, pe fostul locotenent Ion Niculescu, ca să lovească pe maiorul Buhlea. Neputînd răspunde cu argumente, colectiviştii afi recurs la supremul lor argument, la bilă. In tot d’auna, colectiviştii afi uzat de acest ultim refugifi penlru a teroriza pe aceia cari Je stau împotrivă Agresiunea funcţionarului de la ministerul de domenii, ne dovedeşte că oamenii aceştia nu s’afi schimbat de loc. Cu aceeaşi uşurinţă cu care aţîţă revolte în armată, el armează braţul lefegiilor lor, pcuUu u lumea po olradft. FrUUlOS rpgim! ———■ DIN STREINATATE Franţa şi Statele-Unite Alaltă-erl a avut loc, la Paris, serbarea anuală a Coloniei americane, în amintirea decla răreî neatlrnîrel Statelor-Unite. La această serbare a luat parte şi lumea oficială din Franţa: preşedintele consiliului şi ministrul de externe erafi reprezintaţl prin cite un secretar, iar ministrul de comerciO, d. D. Murnfijouls, a asistat in persoană. Date fiind împrejurările create de războiul spauo-american şi rolul care se atribue Franţei în acest conflict, serbarea din toţi anii a americanilor cu reşedinţa la Paris, are de astă dată un caracter deosebit, ceea-ce a făcut ca presa europeană să’I dea o atenţie mal mare. Se aştepta cu nerăbdare toasturile ce aveafi să se schimbe, cu atit mal mult că festivitatea cădea tocmai în ziua victoriei americane de la Santiago. Nerăbdarea e azi justificată, pentru că. în adevăr, discursurile ce s’afi ţinut, in această zi, de două ori scumpă americanilor, îşi afi importanţa lor. Mal lutîifi, din cuvintele rostite de ministrul Marn^jouls, s’a putut întru clt-va constata că axa politicei externe a cabinetului Brisson nu e una şi aceeişl cu axa politicei externe a fostului cabinet Meline. Noua politică E ştiut, în adevăr, că d. Ilannoiaux, titularul externelor în cabinetul Mfiline, trecea drept un sprijinitor înfocat al spaniolilor şi simpauile Franţei oficiale erafi, sub d-sa, de partea latinilor iberici — poate pentru că Rusia, către care Ilanotaux era de o complezenţă rară, are destule motive să aibă antipatii pentru America. El bine, din cuvintele rostite de d l Marne-jov.ls, reese, cel puţin, că dacă Franţa d Iul Brisson nu e duşmănoasă Spaniei, nu e duşmănoasă nici Americel; şi că rrlaţiunile, un moment înăsprite dintre cele două mari republice, sunt pe cale de a deveni din cele mal cordiale.—«E o calomnie, a zis ministrul francez, cînd se spune că noi Francezii am uitat zilele gloriei comune care leagă Franţa şi America. Serbarea neatîrnărel americane este o serbare şi a familiei noastre». Limbajul acesta dovedeşte Intiifi : că ministerul d-lul Brisson se lasă întru cit-va inspirat de visurile de libertate ale radicalilor trancozl, cari !I fac să aibă simpatii pentru Cubanl; al douilea, că ministerul actual francez, de şi e partizan al alianţei cu Rusia, vrea să lase Franţei dreptul de a nu se pleca tot-d’auna voiel Ruşilor; al treilea, că accente de simpatie încep a se auzi din partea oficialilor francezi pentru un popor anglo-sax; şi cum acest popor se bucura de simpatiile regatului britanic, se poale trage încheierea că între Franţa şi Anglia nu mal e aceeaşi prăpastie adîneâ, ca sub guvernul d-lul Meline; şi in fine, al patrulea: că la încheierea păcel spano americane, Franţa, dacă va mal fi cirmuitâ de radica’ul Brisson, nu se va pune luntre şi punte penlru a scăpa Spania de ruină şi va prefera să aibă relaţinnl de prietenie cu o viguroasă şi tinără republică. Acestea sunt constatările la care dă Ioc recenta serbare franeo-americană; şi presa europeană le comentează ca simptom semnificativ. Dar în Franţa aşa de iute se schimbă minis-terelel... Foreigu TRIBUNA LITERARA Predoslovia Iul Ureche (Urmare şi fine) «Ca să nu se înece anii cei trecuţi a «toate ţările, şi apoi să nu se poată şti «ce a lucrat, să se asemine hiarelor şi do-«bitoacele mute şi fără minte : aceea ur-«mînd, şi măcar că se află şi de alţii în-«semnatp lucrurile ţârei Moldovei, apu-«catu-m’am şi eh a scriere începătura şi «adaosul, mai apoi şi scăderea, care se «vede că au venit în zilele noastre... etc.» Iată deci predoslovia descurcată. Şi pentru ca să se vadă mat bine ră a-efista e înţelesul pe care l’a dat autorul; şi pentru ca să se vadă că ceea-ce încurca textul era acele cuvinte vîrîte posterior, de o mînă străină, şi acele cîle-va greşeli de punctuaţie: să se observe ce bine ese a-uni a înţelesul şi ce bine se leagă ideile. Iată ideile principale : «Şi alţii pizmuind şi însemnînd şi seri-«ind, (eu) cu multă nevoinţă am citit «cărţile şi isvoadele şi ale noastre şi celor «străine şi am aflat cap şi începătură moşilor... «.... Ca să nn se înece anii cei trecuţi... «apucatu-m’am şi eu a scriere... Safi mal pe scurt: «Şi alţii pizmuind şi... scriind ., apa-«catu’am şi eu a scriere...» Ce rezultă d’aci ? Rezultă că predoslovia a fost scrisă fără cuvintele: cum şi eu Grigore Ureche care din mila lui D-zeu şi a Domnului meii am fost vornic mare. Aceste cuvinte afi fost vliîte pe urmă, de o mînă strâiuă şi încă de o mînă proastă safi de uu cap prost, care n’a văzut că aceste cuvinte se vor bate în cap ca pizmuind şi cu întregul înţeles. Urmează însă numai de cit că predoslovia e scrisă de Nestor şi nu de Grigore? Nu, aceasta nu urmează încă de aci, dar urmează de aiurea. -CUIIi uutia iur.itin uci ,a «aii oc «cana d. Sbiera şi d. Emile Picot. Iu predoslovie zice : «cum şi eh Grigore «Ureche care am fost Vornic mare. » iar la urma predosloviei este iscălit: Grigore Ureche Vornic mare. Faţă de cuvintele: care am fost vornic mare, d. Slrera zice: «Din această mărturisire urmează foarte lămurit, că Grigore Ureche şi-a scris predoslovia, prin urmare contestul cronicei sale abia după ca a fost vornic mare., nu mai nainte de 1645... dar nici mai tîrziu de 1650... D. Emile Picot adaogă: « Urechi dil dans sa preface qu’il a ete «vornic, d’ou M. Sbiera conclut qu’il ne «commenşa la redaction ds sa chronique «qu’apres avoir resignâ ses fondiom, par «consequent aprbs l'annde 1645. L’argu-ment est loin d’âlre decisif, car le chroni-queur prend encore en signant le titre de vornic, ce qui prouve bicn qu’il n’avait «pas cessd de Vetre. Du reste, la qnestion «n’a qu’un mediocre intdret... M. Hasden, «induit sans doute en erreur par le rOle «prătd au vornic Nestor Urechi sous le *regne d’Aron II, a psnsd qu’il s’dlait mis «lui-meme en sedne et qu’il devait elre con-«siddrd comme le veritable autenr de la «chronique ordinairement altribude a son «fils. Le savant crtiique n’a pas developpd «cette opinion ă laquelle ii a vraissmbla-«blement renoncd aujourd’hui». Da ă d. Ilisdeu a renunţat ori nu la părerea d-sale, lăsăm pe d. Picot să-l întrebe; dar faptul că lu predoslovie se găseşte ! care am fost vornic mare, şi la sflrşitul predoslovie) numai vornic mare, nu este de un interes mediocru, să ne erte d. Emile Picot. D-l Aron Densuşiann zice : «In cît pentru subscrierea lui Grigore «Ureche în prefaţă, aceasta s’a întîmplat «prin copiator. Nestor Ureche se va fi sub-«scris simplu „IJrechc“ vornic mare după «cum Vani aflat în mai multe chrisoave; in «trecerea timpului însă uitîndu se Ureche «cel hăfrîn şi venind fiul său Grigore pe «scenă şi ajungînd şi el vornic mare, «vr’un copiator de pe timpul său ori dnpă «aceea, cunoscfnd numai pe Grigore Ure-«che, pe lingă „Ureche“ va fi adaos şi «Grigore, şi aşa în modul cel mai sini-«piu şi nevinovat a trecut cronica de pe «numele tatălui pe al fiului.» ((st. )it. p. 167-168). F D I Emile Picot are dreptate faţă de d l Sbiera, căci d-l Picot observă că în iscălitură zice vornic mare şi lu text fost vornic mare. D-l Densuşianu are şi d-lul dreptate cînd zice că vr’un copist, a pus cuvîntul Grigore Ungă Ureche ; dar nici d-l Densuşianu n’are dreptate pe deplin, căci acel care a adaos cuvîntul Grigore l’a adaos numai la iscălitură lingă vornic mare, iar în text a scris şi Grigore şi Ureche şi fost vornic. Şi chestiunea aceasla nu e de loc de interes mediocru cum vrea d-l Picot. Această diferinţă arată : 1) f.ă adaosul din textul predosloviei s’a făcut pe urmă, adică mal în urmă de cît iscălitura : Ureche vornic mare. 2) Că s’a tăcut de un altul, nu tot de a- www.dacoromanica.ro cela ce a iscălit vornic mare, căci acela u’ar fi iscălit In acelaş timp In două feluri. 3) Că adaosul s’a făcut pe vremea clnd Grigore Ureche, după ce fusese şi el vornic mare, eşise acum din vornicie. 4) Şi că acel ce a făcut adaosul a fost un prost, căci un om deştept ar fi adaos şi la urmă cuvlutul fost, şi ar fi făcut legătură cu contextul. Din toate aceste patru puncte, noi nu voim să conchidem numai de cit că Nestor este autorul, ci numai le adaugem şi pe aceste patru puucte pe lingă altele. D. Sbiera, reproduelnd predoslovia Împreună cu vorbele : eu Grigore Ureche, In-ehee : «Faţă cu această sinceră şi foarte lămu-*rită mărturisire a Iul Grigore Ureche, noi «nu putem pricepe, cum de unii şi alţii «care de bună seamă că a-ă citit această ^predoslovie, aii putut contesta Iul Grigore «Ureche autoria cronicei divulgate sub nu-«mele lui, fără de a fi fost probat mal în-«tîifl cu argumente convingătoare că nea-*dev8r a grăit Grigore Ureche In predos-«lovia cronicei sale. «Intr’aceasta.Grigore Ureche drept că spune «op»'iaf că se află şi de alţii însemnate «ilucrurile tării Moldovei, dar mu ne spune «că de cine anume ah fost ele Însemnate. «De s’ar fi ocupat tatăsău Nestor Ureche «cu Însemnarea lucrurilor terii Moldovil, «fiul săâ Grigore de bună seamă că n’ar fi «trecut un lucru ca acesta sub tăcere, ci «chiar numai din pietate către tată-săil ar «fi amintit aceasta In cronica sa.» Am reprodus aceste vorbe ale d-lul Sbiera ca să se vază cit de convins e d-sa de autoria lui Grigore Ureche şi cu ce argumente convingătoare apără d-lul această autorie. Dumnezeii să ne erle, Insă; ce o fi voit să spună d. Sbiera cu mărturisirea sinceră şi lămurită, cu adevărurile grăite de Grigorie Ureche şi de alţi apriaţi cu lucruri însemnate, habar n’avem şi mal ne vine a crede că şi d-lul habar n’a avut. D. Sbiera vrea să impună numai de cit autoria Iul Grigore Ureche, noi de o cam dată însă voim să-l vedem pe d. Xenopol ce va face d-lul, ca să nu pună la serioasă îndoială paternitatea lui Grigore? D. Xenopol a zis : «Hotărîtor însă rămlne arătarea precu-vîntăril (predosloviei) că «efl Grigore U-«rechiă care am fost vornic mare, am scris «acest letopiseţ» şi pînă nu se va dovedi că precuvîntarea aparţine cronicei, ceea-«ce cu greii va isbuti, nu se va putea «pune în serioasă Îndoială paternitatea Iul «Grigore Ureche asupra cronicei ce poartă «numele săh.» Noi n’am Încercat să dovedim că precu-vlntarea (predoslovia) uu aparţine cronicei, dar nici n’am avut nevoe. Precuvîntarea este chiar a cronicei, numai cuvintele cu numele lui Grigore Ureche nu sînt ale precuvîntării. Acuma d. Xenopol n’are de cit să uu pună la serioasă îndoială paternitatea lui Gr. Ureche. Şi să mal spunem ceva lui d. Xenopol. a t V Ann|.<.l {.»<• ta* nX aAa nX rea cronicei Iul Ureche nu e scrisă înainte de începerea lucrărei, cum zice d-lul (pag. 582) ci e scrisă tocmai ca prefeţele noastre, adecă după ce cartea a fost isprăvită, cum nu vrea să zică d lui. Şi anume: predoslovia a fost scrisă clnd Ureche era Vornic mare, căci de-aceea a şi iscălit el Ureche vornic mare; iară cartea, adică cronica, era scrisă deja clnd el scria predoslovia, căci de-aceea zice el: «Acele cereînd le am îndreptat cu anevointâ»... iar mal departe : «Şi de acolo luînd multe, şi lipindu-le cu «ale noastre vremi potrivind şi am scris acest letopiseţ... etc. In sfîrşit: Pină acum întrebarea se punea aşa: Ah fost doi Urechi şi a rbmas o singură cronică. Care din doi e autorul ? Dacă In predoslovie nu era băgat numele lui Grigore, atunci Nestor era recunoscut de autor şi Iu acest cas, Dimitrie Cantemir ar fi fost crezut pe cuvlnt. Acuma, dacă se dovedesce că numele lui Grigore a fost vlrlt de o mină străină, nu e natural să dăm dreptate lui Cantemir? Să zici că Grigore a scris cronica şi că tot el şi-a vlrlt şi numele mal pe urmă In prefaţă, aceasta nu se poate, pentru că se zice că Grigore Ureche a fost om deştept, pe clnd cel ce a vlrlt numele Grigore In predoslovie a fost un prost. Proverbul romluesc zice : «Un prost aruncă o piatră în baltă şi «nici o sută de cuminţi n’o pot scoate». Tli. D. Speranţla. INFORMAŢII Nemulţumirile de la Camera de comerţ Ni se asigură că în lista întocmită de ministerul domeniilor şi publicată în Monitorul Oficial, pentru comisia centrală a exposiţiei din Paris, figurează cîţl va faliţi cari actualmente staă în justiţie. Aceşti certaţi cu justiţia aii însă marele merit de a se bucura de favorurile d-lui Tache Protopopescu. Nemulţumirile in contra acestui domn sunt foarte mari. Pe lingă demisiile fruntaşilor comerţului capitalei, mai multe uite persoane sunt hotărîte să demisioneze din comisia consultativă, ca o manifestaţie în contra nepriceperei şi a lipsei de urbanitate a sub-directorului creditului. * * * Credem a şti chiur, că însuşi d. Stolo-jan, ministrul domeniilor, are puternice motive de a se plînge în contra d-lui Pro* topopcscu, care nici nu vrea să ştie de d-sa. Cc. Năstase nu vede cu ochi răi furtuna ridicată, contra acestuia, şi pe sub mină, încurajează nemulţumirile. * * ♦ Ieri, d. Asan a prezintat ministrului de comerciu demisia sa şi a celor l’alfi colegi din comisia consultativă a expoziţiei. Preşedintele camerei de comerciu a expus şi verbal justele nemulţumiri ce a provocat, în sinul comerciului romîn, modul cum s’a constituit comisia consultativă. D. Stolojan, recunosctnd in mare parte ca juste plingerile formulate, a insistat pe lingă d. Asan să ’?i retragă demisia, D. Asan a persistat însă în demisia sa. Călătoria la Petersburg Persoanele cari vor însoţi pe M. Sa Regele şi A. S. R. Principele Ferdi* nand la Petersburg, sunt: d. D. Sturdza, primul ministru, general Vlădescu, general Teodori, colonel Mano, locot-co-lonel Georgescu, maior Demetrescu,— acest din urmă in calitate de adjutant al Principelui moştenitor. * * * D. D. Sturdza va lua cu dînsul ca secretar particular, pe d. Eug. E. Stă-tescu. In mal puţin de doui ani, fiul fostului preşedinte al Senatului a obţinut o serie de favoruri. A fost trimis Ia Cons-tantinopol, cu prilejul închieril tractatului de comerţ, apoi la Berlin şi mal pe urmă la Stockolm. S’a cerut o de-coraţiune sîrbească pentru dînsul, şi acum e luat la Petersburg. Nu avem nimic de opus contra meritelor escepţio-nale ale tînărulul diplomat; e de relevat însă, că abia acum cîte-va sfiptă-mînl, d. E. E. Stâtescu a trecut examenul de secretar de legaţiune. de predecesori, cu scopul de a face îmbunătăţiri, la lucrări fără cap, fără scop şi fără folos. Adevărul e, că nici n’are cine da o direcţie ; oameni poate buni pentru prăvăliile lor, pricepuţi a-şl face trebile, inapţi fără uu ideal mal larg, fără concepţii şi prevederi de administrare publică. Iată ce e la comuna Piteşti actuala administraţie comunală. . . Ar fi de dorit să se deştepte cetăţenii, şi pentru viitoarele alegeri comunale să spue politicianilor, că la comună trebue gospodărie, trebue pricepere, trebuesc oameni luminaţi şi cu vederi viitoare. De alt-fel, oraşul nostru şi judeţul, lipsite de industrie, cu un comercifi aproape nul, dacă nu vom îngriji a-I da aspect, curăţenie şi higienă, vom ajunge a pieri de iuaniţie, de sărăcie. fntr’un număr viitor, vă vom arăta ce avem şi ce trebue să avem, ca să cu pierim. Uii cetăţean. Am vorbit, în ediţia noastră de aseară, despre greşala de confecţiune de la piroteenia armatei, care a fabricat 4 milioane cartuşe neutiiizabile. După cit aflăm, greşala provine din cauză că direcţia stabilimentului apus în execuţie un model de cartuşe, ale cărora tuburi sunt mal mari de cit ţevile armelor. TÂHGUSOn IMj-AO I D. căpitan Tomescu, directorul penitenciarului Tîrguşor, jud. Prahova, a făcut o bună faptă In folosul şcoalel din comuna noastră. D-sa a dăruit o bibliotecă cu geamuri pe frontonul căruia se ved por-trelrele familiei regale; a mal dăruit un dulap fără geamuri şi peste 200 dc volume : Istoria romlnilor de Xenopol, cro nicele lui Şincal, Letopiseţele Iul Kogălni-ceanu, cărţi de agricultură, liorticultură, igienă, geografie, literatura populară, etc. D. căpitan Tomescu a mal dăruit şcoalel un clopot cu piedestal pentru a se suna orele de clasă. Mă grăbesc a vă comunica aeestâ frumoasă faptă a d-lul director al "penitenciarului Tîrguşor, cu speranţă că va găsi imitatori. Aceste schimbări succesive aii costat o jumătate de miliard de bl. Corpurile de armată germană cari vor participa la manevrele imperiale din anul acesta, vor fi compuse din clte trei diviziuni şi aceasta lu vedere de a se determina modul de constituire care ar conveni mal bine, lu timp de războiţi. *** O nouă mitralieză.— Un constructor din Bermingharn a confecţionat o nouă mitralieză, care posedă o iuţeală de tir remarcabilă. Este destul de a lnvlrti o roată pentru a pune mecanismul In mişcare Această piesă asvlrlă într’un minut 600 de gloanţe care-şi păstrează efectele omorî-toare, la o distanţă de 4800 metri. Răcirea tunului precum şi Încărcarea, care se face cu ajutorul unul lanţ fără sflrşit, se fac In mod automatic. *** Un nou model de glonţ în armata engleză.—Un nod glonţ, al cărui model a fost adoptat de ministerul de războia, va fi Întrebuinţat pentru înttia oară In expediţiunea din Khartum. Mal multe milioane au fost distribuite trupelor de infanterie cari pleacă In Egipt. Noul glonţ este fabricat lu laboratorul regal al Arsenalului din Woolwich, şi pro-ducţiunea atinge două milioane pe săplă-mîuă. Dacă experienţa expediţiunel reuşeşte, o aprovizionare permanentă va fi conservată în magaziile de pulbere din Woolwich. Un contract de zece milioane de cartuşe a fost încheiat cu casa Kmoch & C-ie şi un alt contract, tot pentru aceiaşi cantitate, cu Compania de muniţiuul pentru armele de foc din Birmingham._________________ DIYEBSE Din P. S. Sa Archereul Ghenadie, fostul mitropolit primat, se va instala pe timpul ve-rel la CălimăneştI, unde va face o cură. D. S. Haret, ministrul instrucţiei, a invitat pe toţi pictorii romlnl să expună lucrările lor, la expoziţia din Paris. Consiliul comunal al Capitalei este convocat din noQ, pentru astă seară, Vineri, 26 Iunie. Situaţia în Teleorman, departe de a se îmbunătăţi cu numirea ca prefect a d-lui Bildiropol, a devenit din potrivă mai critică pentru guvern şi partidul liberal. Astă-zî, două grupări liberale sunt contra administraţiei: grupul d lui Chi-riţescu şi grupul colonelului Maca, preşedintele consiliului judeţian. Credem a şti chiar că o înţelegere a intervenit intre ambele grupări, pentru a combate pe d. Bildiropol. un interesant proces urma să se judece, înaintea tribunalelor din Viena. In timpul ministerului săd, contele Badeni promisese ziarului Reichswer o grasă sub-venţiune, în schimbul sprijinului săd, pentru politica cabinetului. După cum se ştie, contele Badeui a căzut de la putere şi subvenţia n’a fost achitată lui Reichswer. Succesorul acestuia, la preşidenţia consiliului, corniţele Thun, a refuzat să plătească suma promisă. De aici, proces. Ziarul a chemat In judecată pe guvernul austriac, cerlnd să i se plătească subvenţia făgăduită. Atît fostul preşedinte al consiliului, contele Badeni, cit şi actualul—contele Thun,—urmad să fie citaţi In proces. Lucrurile n’ad ajuns însă aici, de oare-ce o înţelegere a intervenit, In urma căreia Reichswer a primit o parte din subvenţia promisă. Doctorul Frenkel, fost intern al spitalelor din Paris, specialist în boale de copii, primeşte de la orele 2—4 p. m. Strada Academiei, 6. ECOURI Intre candidaţii, cari au trecut, In sesiunea aceasta, examenul III de drept, s’a distins In primul rlnd şi d. Ştelănescu-Breaza. — A apărut de sub tipar interesanta broşură de vulgarizare, intitulată: Un miel fript la soare, de Gr. Mălinescu. Broşura este apărută în «Biblioteca instructivă şi recreativă pentru copil», şi e scrisă Într’un stil curgător, pe o notă uşoară, cu toate că fondul este alcătuit de serioase şi importaute cercetări ştiinţifice. — D. O. Landes şi-a susţinut cu deosebit succes, Înaintea juriului faculţăţel din Bucureşti, teza de doctorat In medicină, tra-tlnd despre : Sindromul lui Weber. Juriul a felicitat pe noul doctor. — Aflăm că d. I. E. Mnntenescu, agricultor, din strada Icoanei 29, a inventat un nod stup sistematic, numit Ideal, care este cel mal solid, mal practic, mal uşor de mî-nuit şi care satisface mal bine cerinţelor climei noastre şi nouilor descoperiri In agricultură. Cronica judiciară. De ale mtlitărlel. — Cam se Învaţă teorie. — Ştiri judiciare. „EPOCA” IN PROVINCIE PITESTÎ a Domnule Director, In oraşul nostru, ca pretutiudenl, plinea s’a scumpit pe la Începutul anului, sub pretextul seumpirel griului, şi unde înainte un sărac putea avea cu 20 de bani o pline de 1 kilogram, azi o pline proastă şi lipsă, o cumpără cu 35 bani. Era justificată această urcare clnd griul lipsea şi ajunsese la 120 lei kila, azi Insă clnd e 55 lei In piaţa noastră kila de grîd, a menţine plinei tot preţul de 35 bani, e o hoţie. . Am tot adăstat ea părintele oraşului să intervie In regulat ea acestei afaceri, lulnd mijloacele legale spre a constrlnge pe brutari să reducă preţul plinei la 20, cel mult 25 bani; dar ce le pasă d lor colectivişti de la comună de săracii muncitori, de ne, voiaşil llâmlnzl, clnd d-lor le merge bine-tncaslnd lefuri fără a face absolut nimic, căci sunt tufă de Veneţia Ia cap, iar treburile le merg strună. D-for mănîucă pline bună cu preţul cu care nenorociţii Îşi iuto-xicează stomacul cu coadele şi gunoaiele brutarilor, liberi a face orj-ce, fiind că sunt alegători, au nevoie de voturile lor în cu-rlnd, şi apoi negustori şi unii şi alţii, cum o să-şi scoaţă corb la corb ochii? Speculanţii locali şi streini, adună toate produsele localităţii noastre, şi diu o piaţă eftină, bună şi abundentă, am ajuns a ne bate cu precupeţii piuă să ne procurăm cele necesare direct de la producători, iar a-genţil comunali nu văd nu aud, ca să nu supere pe alegătorii comunali de cari vor avea în curlnd nevoie. Pretutindeni şi în toate incurie, nepricepere indolentă, strade nemăturate, maidane murdare, etc. Axizele pe anul trecut, dafl un deficit colosal de aproape 70.000 lei, se zice,—iar puternicii ckeltuesc economiile consemuate La regimentul 21 de dorobanţ», e ordin să nu se bată şi se păstrează cu străşnicie acest ordin. In escuoada caporalului Nedelcu Pavel se afla însă un soldat, căruia nu-I intra îu cap o iotă din cele ce i se explica la teorie, cu mijloace civilisatoare, ceea ce ’I atrăgea observaţia şefilor. Ce să facă? se gîndia caporalul. Sâ’l ia la bătae, asta ’l expune la pedeapsa şefilor. Să nu’l ia la bătae, asta iar îl expune la pedeapsa şefilor, căci teoria nu se învaţă, după don caporal, fâră cîte-va ghionturl la fălci. In această dilemă, numitul caporal începu să născocească alte metode, pentru priceperea teoriei. Aplică mal întîifi soldatului ceea-ee la cazarmă se obicinueşte a se numi poşta. Ce e poşta ? Se pune un mic sul de hîrtie între 2 degete de la picioare a unul om care doarme şi i se dă foc căpâl fiului. Soldatului, căruia i se aplica poşta, săria, zăpăcit, în sus de două palme. Acesta era momentul cînd caporalul îl lua la teorie. Metoda aceasta nedînd rezultatele aşteptate, d. caporal întrebuinţă alta mal nostimă : Prin mijlocul unei sforicele legate, tîra pe soldat împrejurul camerei în aşa condiţiunl, în cît atenta la simţul de pudoare al camarazilor săi. Victima se plinse atunci şefilor săi, că cu aşa metodă nu ştie dacă va învăţa teoria vr’o dată, dar de sigur va ajuuge In categoria bir jarilor de la bariera Moşilor. Dat judecăţii, caporalul Nedelcu a fost condamnat la un an de zile Închisoare. Consiliul de revizie, in urma pledoariei d-lul locotenent Theodorescu, a anulat, pentru greşita aplicare de text, deciziunea consiliului de războiţi din Bucureşti, trimiţînd afacerea spre a se judeca din noii la cousiliul de războiţi din Craiova. * * * D-na Maria Li ho vâri a declarat ori, la grefa secţie! a 2-a a Curţii de apel din Bucureşti, recurs în contra deoiziunil acestei Curţi, care a achitat pe martorii In duelul Filipescu-La hovari. ___________ Ştiri militare Manevrele în Anglia. — Pentru întlia oară se vor face In Anglia manevre de corpuri de armată. Ele vor fi aduse de lordul Wolseley, comandantul şef al armatei, In apropiere de oraşul Salisburg, la 125 kilometri spre sud vest de Londra, unde guvernul a devenit posesorul unul imens elmp de exerciţii. Se va forma două corpuri de armată puse, întîiut sub ordinul ducelui de Connaught, iar al doilea sub acelea ale generalului Redvers Buller. O diviziune de cavalerie, compusă din două brigade cu^ trei regimente fie care, va fiataşată la fie care din cele două corpuri de armată. Manevrele vor Începe la 15 August şi se vor sflrşi la 6 Septembre. * * * Armata germani,— In Germania este la ordinea zilei reorganizarea complectă a artilerii de clmp şi Înfiinţarea In timp de donl ani, a încă 90 noi baterii. Este vorba de asemenea de a se adopta pentru infanterie o puşcă de 6 mm, cu care se fac acum încercări. Infanteria germană a Încercat de la 1871 patru feluri de puşti. Un monstru.—Ni se comunică din Ploeştl: Alaltă-erl după amiazl, pe clnd copila Joiţa Vişan, In vlrstâ numai de 12 ani, din comuna Apostolache, Prahova, se întorcea cu vitele de la păşune, fiind surprinsă de individul Iorgu Pope-tcu, din aceeaşi comună, bestia s’a repezit asupra copilei şi a violat’o. Nenoiocita a rămas în nesimţire pe cîmp, unde a fost găsită de părinţii săi, cari aă ridicat’o şi transportat’o la spitalul rural. Starea el este foarte gravă. Monstrul a fost arestat şi înaintat parchetului de Prahova. Bandiţii elin Covnrlul.-D. I. Dimitriu, sub-prefectul plăşel Şiret, Covurlul, s’a întîlnit cu o parte din banda de la Folteştl, lingă Ne-grileştl, pădure lungă de 14 kilometri, in hotar cu jud. Tecuci. Sub-prefectul era însoţit de şeful secţiei de jandarmi, un şef de garnizoană şi un miliţian. , . Bandiţii, după ce afl schimbat focuri cu cel patru urmăritori, s’ad aruncat In pădurea Ne-grileşll şi ad dispărut. Telegraftindu-se faptul prefecture! uin Galaţi, s’ad trimis în urmărirea bandiţelor 60 de soldaţi sub comanda locotenentului Jaloviţki. La Drăguşanl este organizata o altă poteră pentru prinderea bandiţilor cari terorizează regiunea. . Pină în acest moment s’ad prins doul dtzer-lori din reeiinenlul de roşiori de la Tecucid, cari prădat în comuna Adam cu &UU iei pe un an evred din BereştI şi pe un mocan. Autorităţile din Tecucid avizetză că ad prins pînă acum 11 bandiţi. S’a pornit un pluton de soldaţi diu Tecucid către NegrileştI şi Cîrlomă-neştl. Capii bandei, numiţi unul Sociu şi cel-l’alt Arhip, n’ad putut fi prinşi pînă acum. D. C. G. Plesnilă a declarat că întreaga populaţie judeţiană esle alarmată de presenţa bandei de tilharl in plasa S:rat. D. Ion Plesnita precum şi toţi celTalţl proprietari învecinaţi, ad fost avisaţl că bandele de tilharl de drum mare se afiâ între Bujor şi Lunca, Pentru a-şî feri viaţa şi averea, d. Plesnilă e nevoit să fie păzit zi şi noapte de 7 oameni în-narmaţl. Din dramele nebuniei.—Agenţii poliţiei din Constanţa, ad arestat ieri pe stradele oraşului pe un individ, care plin de sîngfle care curgea şiroae dintr’o rană adineă ce avea în plntece/ se amuza să joace elntlnd arii patriotice amestecate cu tot soiul de alte cîntece. Dus la poliţie, acest ciudat individ, a fost urmărit cn asiduitate de droaia de copil şi de curioşi cari făcuseră cerc In jurul lui pe stradele oraşului. Poliţaiul oraşului a interogat pe nebun—căci nebun era. El a declarat că se numeşte Sili-vestru Vasile şi că a fost silit să încerce de a se omorî singur, fiind-că ast-fel a fost judecata fantomelor cari il slăpînesc şi cari ÎI cutreeră şi plodesc casa. — Cîntam şi jucam, adăogă nenorocitul nebun, fiind*că In veselie mi a plăcut să trăesc toată viaţa şi vesti am voit să şi mor. Poliţaiul văzînd că are a-face cu un nebun in toată regala, a ordonat transportarea lui la spitalul oraşului, unde Silivestru a fost pansat li rana din pîntece,—foarte gravă de altminteri, şi păstrat în ÎDgrijirea spitalului, Mort din beţie.— Diu Fălticeni ni se semnalează o dramă, care ar trebui să atragă serioasa atenţiune a autorităţilor în general şi mal cu seamă a serviciului sanitar. Iată de ce e vorba: Băiatul Ion Andrei Rusu, din comuna Dorna, Suceava, fiind la circiuma din sat şi bînd o cantitate cam mărăcică de rachiO, a fost de o dată apucat de teribile dureri de stomac şi după cîte-va minute a şi încetat din viaţă. Parchetul a fost înştiinţat şi medicul legist a procedat la autopsia cadravulul pentru a se constata cauzele morţii. OriiidiuÂ.—O ploaie teribilă cu grindină mare şi deasă a căzut, zilele trecute, asupra comunei Greci, din judeţul Mehedinţi, distrugind cu desăvlrşire semănăturile locuitorilor. Accident nenorocit. — Locuitorul Ion Vrinceanu, din comuna Babadag, Tulcea, ureîn-du-se într’un copac pentru a-I curaţi crengile, a alunecat şi căztnd in cap, a rămas mort pe Ioc. ŞTIRI MĂRUNTE * In ziua de 21 Iunie, la Banca agricolă din BoloşanI, a avut loc Întrunirea mal multor proprietari, arendaşi şi comerciauţl din acel judeţ. S'a discutat cestiuuea iniiiuţârel silosu-rilor. * Aflăm că comitetul central al Asociaţiu-nel gen. a medicilor din ţară a luat hotă-rlrea, ca chestiunea de interes general sanitar, cu care să se ocupe congresul viitor al medicilor, să fie : Pelagra, una diu hoaţele de alimentaţie a populaţiunel noastre. Raportor al chestiunel a fost ales dr. I. Neagoe, medic primar al spit. eforiei, care se ocupă de mal mult timp de chestiuuea pelagrei. CHESTIUNEA ZILEI Deasupra Sahareî, în balon Archiva consiliului comunal din Paris a primit zilele acestea o petiţie, care nu e de loc banală. Trei ofiţeri francezi: locotenentul de marină Houst, un ofiţer aeros-tier, d. Leo Dex, absolvent al şcoalel poli-tecnice, şi d. Dibos, căpitan de geniii, şl-aft pus In gînd să treacă cu balonul deasupra Sahareî ca s’o studieze din înălţime—şi cer edililor din Paris o subvenţie pentru acest seop ştiinţific. Planul exploratorilor e acesta: să plece de pe ţărmul Golfului Gabes şi să apuce direcţiunea spre gorile Nigerului. Balonul care se numeşte Leo-Dex, după numele unuia din ofiţeri, are un volum de 13000 m. c. şi va putea pluti In aer de la 40—60 zile. S’a prevăzut totul pentru ca să nu se întrerupă această călătorie ştiinţifică. Plecarea va avea loc cu viatul de Nord Est, pină la Radames. De aci exploratorii se vor lăsa în voia viaturilor alizee, cari. se ştie, că suflă necurmat spre Nord-Nord-Est, aşa că cu aceste vînturl expeoratoril vor ajunge piuă la gurile Nigerului şi vor fi parcurs astfel Saliara de a curmezişul. Balonul va avea uu guiderop foarte original: un fir de oţel.de o mie două-sute de metri va atîrna în jos, ţinînd balonul în comunicaţie cu pămîntul. Dacă vre-unnl rar indigen diu pustiurile Sahareî il va veni pofta să apuce firul, atunci o să I se în-tlmple ceva neplăcut: o să fie trăsnit. In adevăr aeronauţil, ca să nu fie stcliţl, ati luat cu dlnşil o bobină Rumkotff, eu care guideropnl de oţel e pus In comunicaţie. Şi de clte ori vor avea nevoe să alunge pe cel ce nu-I vor lăsa In pace, vor pune în mişcare bobina şi... vor trăzni,— a-devăraţl Jupiterl moderni. Dar nu-I numai particularitatea asta care caraelerisează pe lntreprizil exploratori. El vor avea de străbătut un deşert. Pe lingă toate pacostele, pot muri şi de sete, căci cit priveşte mîncarea, şi-aii luat conserve foarte concentrate. Cum să se apro-visioneze cu apă? Pentru aceasta, exploratorii ah avut o idee foarte originală : lestul lor constă din butelii de plumb vopsite roşiii, cari sunt astupate şi conţin apă. De clte-orl va fi nevoe să arunce iest, vor arunca buteliile roşii; iar cînd nu vor mal avea ce bea, vor face stingă împrejur şi s’or întoarce pe unde ah aruucat buteliile. E vădit că această expediţie aeronautică e una din cele mal originale, mal bine chibzuită, dacă nu şi din cele mal îndrăzneţe. Ea a căpătat deja sancţiunea mal multor societăţi ştiinţifice si a unor savanţi pricepători in materie. E neîndoios că şi consiliul comunal din Paris îl va da sancţiunea... financiară şi în curînd vom auzi de plecarea curagioşilor aeronauţl. Numai să nu păţească ca Andree, care a plecat In balon întru cercetarea polului Nord şi care nu s’a mal întors. Afacerea Dreyfus Mttlerpelai-ea Ca&telin Paris, 25 Iunie.—Camera.— D. Cas-telin desvo'.tă interpelarea sa, în privinţa afacerel Dreyfus. D. Cavaignao răspunde, că guvernul trebue să facă cunoscut ţării tot adevărul posibil; guvernul va şti să facă să se respecteze sentinţele şi persoanele judecătorilor consiliului de războiu. Este de datoria guvernului de a face lumină. El are certitudinea absolută a culpabilităţii lui Dreyfus. (Aplause pe toate băncile). Dacă n’ar avea această certitudine, nici un motiv de salut public n’ar putea să-l determine să men-ţie pe un inocent In temniţă. Ministrul dă diferite dovezi de culpabilitatea lui Dreyfus şi relevează nişte documente dovedind că este culpabil ; citează apoi mărturisirile făcute de Drey-tus mal multor ofiţeri, in ziua degradării sale. D. Cavaignao termină discursul său în mijioeul unor aplause vil. D. Mirman cere afişarea discursului, care se votează cu 572 voturi contra 2. Efsterhaw.y la consiliul de aneltetd Paris, 25 Iunie. — Ca consecinţă a declaraţiunel d-lui Cavaignao, la Cameră, guvernatorul militar din Paris va da ordine în vederea trimiterii maiorului Esterliazy în faţa unui consiliu de anchetă. In urma votului Camerei, nici o urmare nu se va da petiţiei d-nei Dreyfus. D. Sarrien ar fi hotărît să informeze pe d-na Dreyfus, că cererea sa nu este de loc justificată. Curierul Băilor Slditic (MbWoi'h) Pină azi, att reţinut camere la hotelurile Epitropiel şi pe la vilele particulare, următoarele persoane, — din cari, uuil aii sosit deja, iar alţii vor sosi cel mal tlrzifl pină la 1 Iulie: . . Din Bucuresei: dd. Ştefan Neiu, Midiei Vâcărescu, Râdulescu-Niger, locot. Baca-loglu, dr. Andriescu, Cleopatra Panaitescii, dr. Obreja, dr. Clement, colonel Ghirghiu, A. Gafeucu, d-na Kiriţescu, Anton Carp, V. Geanolu, d-ua Voreas, Const. Gherasi, N. Docan, Brezeanu, R. Odobescu, N. Rlmni-cea nu şi C. G. Costa-Foru. Din Iaşi: d na Codrescu, d-na V. Mano-liu d-na dr. Pastia, C. C. Cliirilă, Sandu Răşcanu, Artliur Sion, Gli. Dimarhi, Al. Nanu, N. Gane, Teohar Antonescu, Gli Bou, Gh. Zaharia, Alexandru Teodoreanu, dr. CosmovicI, Eugen Donicl,_G. Em. Bogdan, căpit. Eărcăşeanu, C. Grigoriu, Lefter-De-metrescu, Gli. Mărzescu, (.. Penescu, L. r. Constantinii!, Gh. Irimescu, Gheorghiu, Gr, www.dacoromanica.ro EPOCA 6 N. Macri, Calipso Panopol, dr. Rus«, G A. Scorţescu, Giers. consulul Rusiei, şi G. Bu-zescu. AO mal reţinut camere d-nil Gh. Cosmo-vid din T Neamţ; Constantiniu, dr. Ser-Roti, general Pencovicî din Galaţi; Miluţă Manoliu din Doroliol; M. Plesnilă, d. Pal-lade, A. Demetriade, M. Basarabeanii din Brăila; Gh. Sion Gherel, Al. Livezeanu din Bacăfl, căpitan Cerkez din Botoşml, Gh. Vidra şi Ion Lupn din Blrlad; C. Vidraşcu din Tecuci; dr. Popescu din R.-Sfrat; Gr. Alexandrescu şi Călinescu din Focşani. Timp frumos, electricitate peste tot. Ca-zinul şi pArcul splendid ilumiiiale seara. Trupa franci ză de varietăţi şi operetă, a-muzenză publicul lu teatrul cazinulul, care e tare drăguţ. Uleiurile mal pline; camere se mal găsesc numai la otelulurile Racoviţă şi Zimbru şi pe la vile. Slănic, 24 Iunie 1898 X. X. Depeşile de azi Serviciul ^Agenţiei Romîne» Roma, 25 Iunie.—Camera deputaţilor.— Răspunztnd la mal multe interpelări asupra suspendării şi imprimării unor ziare, chiar In provinciile ce nu sunt supuse stării de asediîi, generalul Pelloux declară că a cerut iuformaţiunl prefecţilor. Ctnd va avea aceste iuformaţiunl, va lua măsuri conforme justiţiei, câd el are de ghid a face să se respecte legea cit mal curlud. Roma, 25 Iunie. — Regele a semnat decretul desfiinţând starea de asediu în provincia Massa Carrare. Camera a aprobat cu 87 voturi conlra 27 un credit de 900.000 de franci, pentru participarea Italiei la exposiţia diu 1900 la Paris. Canea, 25 Iunie. —Ieri s’a presentat adu-nărel naţionale, In presenţa amiralilor, proiectul de administraţie provisorie a insulei Creta. RESBOIUL ISPANO-AMERICAN (Serviciul «Agenţiei Romîne») DIN EDIŢIA DE SEARĂ Madrid, 25 Iunie.—Generalul Linares a reluat comanda la Santiago, cu toate rănile sale. Ministrul afacerilor străine a primit numeroase depeşî de condoleanţe de la guvernele străine. Guvernul u primit o depeşă de la generalul Blanco prin care cere bani. D. Aunon desminte ştirea după care escadra amiralului Camara s’ar întoarce în Spania. Cicago, 25 Iunie. - Un noii regiment format din germani şi americani a oferit serviciile sale guvernului. DEPEŞILE DE AZI Ulliniut cuirasa/ spaniol Washington, 25 Iunie.—Generalul Sebafier leiegrafiază «lin cuartiernl săi» general suit Santiago, eu data «le 23 Iunie, eă Reina Mercedes, ultima corabie a en«‘adrei amiralului Cervera, a lost «listrnsă cri, pe eîn«l încerca să traverseze linia umerlcauă. Seltintlt tir prixoni* t-i Juragua, 25 Iunie.— Locotenentul Hob-son şi mateloţii săi aiî fost înapoiaţi în schimbul prizonierilor spanioli. Atacul lui JSantiaţfo Washington, 25 Iunie. — Generalul Schafter a telegrafiat că are mulţi bolnavi în spitale, dar nu s’a constatat nici un cas de vomito. Colon, cu 18 ofiţeri spanioli, a fost remorcat la Guantanamo. S’a decis de a nu se ataca Santiago îndată, căci se crede că oraşul va cădea repede, fără ca să fie nevoe de a sacrifica suflete multe. D. Long a telegrafiat amiralului Sanip-son că escadra comodorulul Watson va pleca îndată în Spania. Metecul vaporului «Blourpo//ue> Londra 25 Iunie.— 0 depeşă din Hali-fax anunţă că 61 de pasageri şi 104 oameni ai echipagiului Bourgogne au scăpat. Totalul înecaţilor este de 549. Paris, 25 Iunie.— Camera deputaţilor.— Sala este plină. D. Des -hanelt exprimă sentimentele sale de condoleanţă cu ocasia catastrofei corăbiei Bourgogne. D. Brisson se a ociază. Paris, 25 Iunie.— D. Felix Faure a primit pe Prinţul Ouronsetf, ambasador al Rusiei, care i a transmis condoleantele guvernului sM cu ocasia catastrofe! Iul Bourgogne. împăratul german a adresat o telegramă de condoleanţe, datată din OJda, In Norvegia. Cota apelor Cota apel Dunărei de-asupra etiagiilor pe zilele de erl şi azi 26 Iunie: Erl Azi T.-Severin...........3m.92 3m.89 GiurgiQ.......3m.40 3m.44 Galaţi •••••••• 2m.88 2m.92 ULTIME INFORMATIUNI Pe-echia Princiară Bulgară în Sinaia (De la trimisul nostru special) Programul proiectat uu s’a putut executa de cit numai In parte, din cauza ploaiel torenţiale întreruptă la iutervale mari de cite-va secunde. Dacă azi vremea va fi mal favorrbilă, se vor face toate escursiuiile proiectate. La cazarma vlnătorilor se fac mari pregătiri In vederea unei vizite a pereehel princiare ; soldaţii, formiud un cor monstru, vor ciuta imnul bulgar cu cuvinte bulgăreşti. *** Prin cercurile oficiale s’a anunţat, eri, cu mare sgomot, că *40 de doamne din elita 80cietăţei bucureştene vor sosi cu un tren special ca să fie prezintate Principesei Maria Luisa a Bulgariei*. Cu trenul special, pe care de alt-fel îl plăteşte Statul, n’aii sosit decîl d-nele Zoe D. Sturdza, Haret, Sihleanu. Poroineanu, Butculescu şi C. F. Robescu. * Aseară s’a dat uu prinz de 35 de tael-murl, la care au participat suitele, miniştrii cu soţiile şi d. Caton Lecca. După prinz a urmat o reprezentaţie teatrală la care afi asistat membrii corpului diplomatic, anume d-nil Fonton, Henry, contele Bray-Steinburg, Kiazlrn b*y, mar-chisul şi marehisa Beeearia d’Incisa, Min-cevicl, coutele Tlmrn, de Lalaing, Al. Gliica Brigadiru, Emil Gliica, Petrescu, consul general lu Consfantinopol, etc. S’a jucat opereta Les noces de Jeanetle de Masset; rolurile aă fost ţinute de d-nil dr. Costinescu, fiul d-lul Emil Costinescu, Dallorso şi d-na Carlota Leria Zossima. Corul, compus din d-rele Bengesen, dr. Sutzu şi Secuiici şi d-nil locotenent Alexiil, sublocotenenţii Turşculescu. Paul Ionescu şi Eftasiade^de la vlnătorl. Orchestra, compusă din d-nil fraţii Dinicu, Elinescu şi Lor bel. După representaţia des întreruptă eu a-plause de Auguştii Oaspeţi, d. conte Bour-boulou, mareşalul Curţii Princiare bulgare, a eîntat cite-va arii din Carmen, Faust, t tc. Principesa Maria Luisa a fost foarte animată şi a produs o excelentă impresie prin amabilitatea şi modestia El. A. S. R. adeseori a accentuat că de foarte multă vreme n’a petrecut atitea ore dulci. Principele Ferdinand al Bulgariei a fost foarte degajat şi a produs impresia mal mult a unul om de lume mare, de cit a unul Domnitor. A. S. R. s’a întreţinut foarte mult cu d. Ferichide, angajtndu-1 la iarnă pentru u mare partidă de vînătoare în Bal caul. S’a remarcat însă mult că Principele a fost foarte rece faţă de d. Sturdza. »% Un incident nostim : D. C. F. Robescu, primarul Capitalei, presintă pe o d-nă A. S. R. Principesei Bulgariei în următorii termeni : D-na X. Y. şi A. S. R. Principesa Maria Luisa a Bulgariei! Cite-va persoane, auzind acest mod de presentare, au fost foarte afectate de le-rechetismul primarului Capitalei. Iar d. general Vlădessu a observat cu mult spirit: — Adică, cam aşa ar veoid-na Stan —d-na Bran ! * * * M. Sa Regele s’a întreţinut mult timp cu d. general Nicolaiew, din suita Principelui Bulgariei. Conversaţia s’a urmat în limba romînă, d. general Nicolaiew vorbind perfect romîneşte. * * > * * Diseoră se va da o serală musicală cu următorul program : 1) Quartet de Mendelsohn (Canţonetă) ; 2) Adagio de Bsethoven ; 3) Trio de Beethoven pentru flaut, vio-lină şi violă ; 4) Solo violoncel de d. Diuicu. Intre aceste piese, d na Assan va clnta diferite arii acompaniată la orgă de M. Sa Regina şi de d. Dallorso. Bucăţile musicale vor fi executate de d-nil fraţii Dinicu, Elinescu şi Loebet. * * * Ora plecăreî pereehel princiare bulgare nu e fixată nici acum. A A. LL. RR. vor sta numai cile-va zile în Bulgaria, căci la finele septămînei viitoare vor pleca la Petersburg. D. Saligny va oferi Principelui un album elegant, cuprinzînd fotografiile tutu-lor vagoanelor romîne. precum şi aranjamentul lor interior. Vagonul regal (sa-Ion), care a plăcut atil de mult Principelui, costă 46.500 lei; un asemenea vagon a comandat şi Principele prin d. Saligny. %* Curtea Regală a invitat direcţia C. F. R. ca toate vagoanele regale în număr de zece, să fie gata pe ziua de 13 Iulie, cind M. S. Regele şi Principele Romîniel vor pleca la Petersburg. Suita se va compune din 50 persoane. Itinerariul este ast-fel proiectat: plecarea în seara de 13 Iulie prin Iţcanl— Cernăuţi—Stanislovow—Graniţa— Varşovia, căci de aici începe linia cea largă rusească. Dela Varşovia M. Sa Regele şi Principele Romîniel cn suitele vor merge cu trenul imperial. Se vorbeşte că acest itinerar nu este încl definitiv, deoarece s’au tâcnt demersuri din Petersburg ca voiagiul să se facă prin UnghenI şi prin Basarabia. In urma relaţiunel apărută în numărul de aseară al Epocei asupra agre-siunel de la Capşa, d. I. Niculescu a trimis martori redacţiei ziarului nostru, pe d-nil căpitan C. Adamescu, secretar la Senat, şi căpitan D. Racovitza, inginer al primăriei Capitalei. Amicul nostru, d. T. Pisani, autorul acelei notiţe, primind pe martorii d-lul I. Niculescu, a răspuns acestora cu următoarea scrisoare : Domnilor, Spre marea mea mirare văd că d. locotenent I. Niculescu, lovit de d. major Buhlea (şt cunoaşteţi principiul: c’est la premiere offense qni corupte) ’wtî cere mie socoteală pentru relatarea celor întîmplate, eri, la Capşa. Dacă în alte împrejurări am primit carteluri, ţiu să vă declar că de data aceasta lucru ’mi este cu neputinţă. Nevoind a-mi petrece timpul în închisoare, nevoind a trece drept asasinul d lui Niculescu, nefiind dispus a plăti despăgubiri civile, vă îndreptez la citirea codului penal art. 269. Primiţi, domnilor, asigurarea distinsei mele consideraţiuni. T. Planul. Bucureşti, 26 Iunie 1898. Monitorul Oficial dezminte ştirea dată ! de Epoca, despre amînarea aplicărei nonei legi a instrueţiunei pentru 1 Septembrie 1899. Menţinem în totul informaţia noastră. CU priveşte afirmaţinnea că desfiinţarea bacalaureatului s’a pus deja în aplicare, ministerul nu avea ce face. Ea trebuia pusă în aplicare, de oare ce legea este categorică. Solemnitatea Impărţirel premiilor va li pre-sidată. In Bucureşti, de d. S. Haret, ministrul instrucţiune! ; In Iaşi, de d. N. Culianu, rectorul universităţel din acel oraş ; în Craiova, de d. A. Siolojan, ministrul domeniilor ; şi în Ploeştl, de d. G. Sfoiceseu, vice-preşe-dinte al Camerei. Unul din cel mal marcanţi membri al partidului liberal din Iaşi, d. colonel P. Botez, şi-a dat demisia din consiliul comunal al acelui oraş. D. colonel Botez ş ia înaintat demisia direct ministerului de interne. Texlul acestei demisiunl este o înfierare a atitudinel administraţiunel comunale, este un act de acuzare, hrănit cu dovezi atit de puternice, îneît zdrobeşte cu desăvîrşire administraţia comunală şi o va îinpedeea, pe veci, de a mal ridica capul. D. colonel Botez termină demisiunea sa spunînd ministrului: — *Dac.ă în acest timp, de trei ani de zile, n’am putut, poate, să fac vr’un bine, cel prin slabele mele puteri, am împiedecat de multe ori greşeli şi incorectitudini » OrI-ce comentarii, credem, sunt de prisos. Cuvintele d-lul Botez caracterizează perfect ce fel de oameni se găsesc îu fruntea administraţiei comunale a laşului. * * * Demisia d-lul colonel Botez este irevocabilă. Ea descomplectează consiliul comunal al laşului, care, după lege, trebuie di-solvat. D. N. Canea, primarul oraşului, a sosit în Capitală, pentru a se înţelege cu ministrul de interne asupra situaţiei. Alegerea d-lul Formigd, ca architect al pavilionului romîn de la expoziţia din Paris, a produs vii nemulţumiri, printre architecţii din ţară. Această alegere este obiectul unor vii critici. Obiecţiunea capitală şi cea mai întemeiată, ce se face acestei alegeri, este că d. Formige nu cunoaşte stilul archi-tectonic romînesc. Architecţii romîni sunt hotărîţl să adreseze un protest ministerului, în această privinţă. Reuniunea femeilor romîue din Suceava (Bucovina) a organisat pentru MercurI 24 a. c., o serbare în gradina gimnaziului romîn diu localitate, la care a luat parte o imensă afluenţă a populaţiuneî romîne din împrejurimi şi toate centrele Bucovinei, de oare-ce serbarea se da îutr’un scop filantropic, pentiu ajutorarea fetelor sărace. La reuşita acestei serbări, a contribuit mult şi concursul bine-voitor al corului mitropolitan diu Iaşi, de sub conducerea d-lul G. Muzicessu. Cîntecele populare din program aii fost de uu efect colosal; ele afl fost ascultate cu nesaţ şi entusiasm nesflrşit. După concert a urmat o serată dansantă care a durat pînă la ziuă. A doua zi, coral s’a reîntors la Iaşi, adu-eînd cu sine frumoase amintiri, de călduroasa primire ce i-a făcut societatea romînă din Bucovina. La 16 Maifi, se aliaţi în spitalele militare, următorii bolnavi de conjunctivită granu-loasâ : Corpul 1 de armată 29 » 2 » » 94 » 3 » » 142 » 4 » » 454 » flotilei 5 Divizia Dobrogel 6 Totalul se ridică la cifra de 785 bolnavi. Colectiviştii din Botoşani Certele şi duşmăniile continuă în familia liberală diu Botoşani. O ultimă dovadă avem în îulrunirea ţinută Dumineca trecută, în sala Marohian, cind primarul oraşului convocase pe cetăţeni, ca să le expună stadiul, în care se află chestia apel. Deşi d. Ulea lşî formase un auditorii! favorabil, din funcţionarii, agenţii şi măturătorii primăriei, totuşi întrunirea a făcut fiasco. Puţin a lipsit chiar, ca să nu se ttr-mine cu scandal şi bătaie, lnjurături'e, se înţelege, nu aii lipsit. întrunirea a fost contradictorie. După ce d. Ulea a expus fazele, prin cari a trecut, şi stadiul, în care se găseşte chestia apel, a luat cuvîntul d. Ienacovicl, deputat, delegat al clubului liberal, la întrunire. ^Trebuie să spuuetn, cu această ocasie, că d. Ienacovicl a părăsit gruparea drape-listă, în urma asigurărilor ce i s’aiî dat că va fi ales primar. Deputatul colegiului al II a a răfuit r60 pe d. Ulea, a căruia incapacitate a dovedit-o, şi a terminat, dindu’I Intîlnire pentru la toamnă. Deputatul Ienăşeseu a încercat atunci să ia apărarea primarului. N’a putut reuşi Insă să vorbească, diu cauza scandalului ce s'a produs In sală. Mulţimea a Început să vociferze, ehemînd la tribună pe d. St. Canea, unul diu adversari! primarului. Adunarea s’a împrăştiat în mijlocul unul tumult îngrozitor. Ministerul domeniilor a holărît înfiinţarea unei mari trăsuri automobile, In care să poată lua loc zece persoane, trăsură cu care să se facă transportul călătorilor de la balta Govora piuă la staţiunea balneară cu acelaş nume. Consiliul comunal al Capitalei este convocat pentru astă seară la orele 9. BANI CU ÎMPRUMUT li.000.000 ti el. de dat cu împrumut pe timp de 5 ani de zile, chiar ie simplă iscălitură de mîuă. Persoanele onorabile se pot adresa în scris D-nnluI IOfftV WAI.TERS, 120 Whitfield-Street-London W. Les Veritables Pastilles de Yicliy On sait combien les estomacs delieats sont parfois genes au theâtre, en soiree, au concert, par les malaises de la digestion : bâillements, aigreurs ou pesanteurs d’estomac. Quelques Pastilles de Vichy-Etat suflisent pour detruire ces malaises. II est vrai que ce bonbon, delicieux au golit, est fabrique avec le sel naturel extrait de l’eau des sources de l’Etat frangais, â Vichy, et cela explique qu’il possfede les merveilleuses qualites digestives de ces sources, si connues dans notre pays sous les noms de Vichy - Gfelestins, Vichy-Hopital et Vichy-Grande-Grille. Băile Bălţăteştî l)Bftlle Minerale cahle cloro-so-dlce, ioilnrate şl bromurate, analoage cu apele : Kreutzuscn, Hamjurg, Ichl, Reizhen-hali. Aussee, etc. speciale contra limphatismu-lul, scrofuleî, raehitismnlul, suprafaţa glandelor limphatice, abcese reci, boale de piele, mala-diele oaselor, debilităţel generate, precum şi în toate boalele de femei; metrite acute şi cronice, eudornetrite, salhingite etc. tomorilor, uterului şi anexelor. 2 iMvoruî Cnza-Vodit.—«Isvorul Cuza-Vodă», apă de băut, foarte bogat «în sulfat de soditi» analog cu apa de Karlsbad şi Vichy, is-vor din care se extrage : «sarea purgativa de bălţăteştî», este foarte folositor în toate boalele de stomah şi anexele tubului digestiv, precum : dispepsie, catar acut şi cronic al sto-mehculul, ulcer precum şi contra cancerului stomahal, constipaţia opiuiatră, colicele de ficat şi rinichi, cirosa hepato-splenică, hydropiT siile şi obositatea. Toate aceste maladii se vindecă in urma unei cure sistematice făcută cu apa s;;0 sarea de BăltăţeştT. 3) Stabilimentul «le Inlialaţie şi Pul-verisaţie mineralA.— Noul stabiliment de Inhaalaţie cu brad, teiebentină, goiaeol creozot rucaliptol safl orl-ee esenţă urmată de pulve-risaţie de apă minerală ; arangiat după sistemul Reichenhall şi Ischl, este foarte folositor în toate boalele de nas, glt şi mal cu seamă in bronebită, emphiseme, astmă şi tuberculosă pulmonară, fiind cel mal sigur mijloc de a introduce săruri in organism. Stabiliment de Hydroteraple cn duşuri ecoseze, fricţiuni, împachetări, inasage executat de un masseur şi o masseuse sub direcţiunea mea. Stabilimentele situate într’un vast parc de brad, posedă camere elegant mobilate şi restaurantul de prima ordine cu preţuri fixe. închirierile de camere pentru întreaga lună Iunie şi August, se fac cu reducere de 25 la sută.—Sesonul începe de la 1 Iuuie st. v. plnă la l Septembrie. Pentru orl-ce informaţiunl ca: angajări de camere, comenzi de sare de băl, sare purgativă a se adresa la ; ttoetorut Stamatin Bucureşti, str. Romulus, 26 Pînă la 1 Iunie st. v. iar de la această dată la băile de la BăHăţeştI, judeţul Neamţ. NOU DE TOT Tuburi de beton sistem Monier din prima fabrică N. CUT* JM^A, «V Co. Bucureşti, autorizate de onorabila Primărie din Capitală pentru înlocuirea tuburilor de basalt «fot la cinai» (tout â l’egout) precum şi sin-gurile admise la caualisarea oraşului Bucureşti. Interiorul tuburilor perfect sclivisit. Resistenţa de opt ori mal mare de cit aceea a tuburilor comprimate. Greutatea lor pe jumătate a acelor comprimate. Preţurile din preţul corent pentru urovincie sunt înţelese franco orl-ce gară din Ţară. Preţuri coreute se trimete franco *ia cerere. SCHNEIDER & GRUEENFELDER Degozitari generali Bucureşti, Str. Sf. Vineri No. 12 OHa ITlă hun6contfit'un,>cu,1°acîndlim-Uallla bele romînă, franceză şi germană ar voi, pe timpul vereT, să voiageze ca damă de companie pe lingă o familie, în ţară saâ în streinătate. A se adresa la administraţia ziarului sub iniţialele I. C. P. l>e yenzare Fosta Vila Băicoianu, restaurată din noii, cu pendiuţe, grădină spaţioasă, cu terase frumoase şi pivniţe vaste. Platoul grădinel Băicoianu in întindere de 10.000 metri pătraţi, cu grădină spaţioasă, având plantaţii şi vie, poziţiune din cele mal frumoase ale Capitalei, cu vedere asupra îutregulul oraş, foarte proprie pentru un pensionat sa ii altă clădire mare. Locuri potrivite pentru vile cu posiţiune dominantă. Locuri pentru clădiri în diferite strade ale cartierului Gramont. Locuri pentru slădiri pe bulevardul Maria. Locuri pentru clădire îu colţul elipsei bulevardul Maria. Case de vSnzare în cartierul Gramont cu preţuri moderate, toate afectate la Creditul funciar urban. Case şi locuri de vânzare pe strada Laboratorul. Plăţile în rute. Dobânda mică. Avansuri la cumpărători de locuri pentru a înlesni clădirea. Grădini de închiriat avantagioase cu deosebire pentru societăţi de sport. Pentru lămuriri mai detaliate a se adresa la proprietar. «. A. Sl/TKti. Str. Suter No. 9 (Gramont) ROMANIA Primăria Urbei Constanţa Dubit cat tune Se aduce la cunoştinţa publică că lu ziua da Miercuri 1 Iulie st. v. a. c. orele 2—4 p. m. se va ţine licitaţiune la această Primărie, înaintea Primarului saâ a delegatului săîî, pentru darea în întreprindere a lucrărilor de captare necesare la alimentarea acestui oraş cu apă Aceste lucrări a căror valoare tilalâ după devis se urcă la cifra de 81.000 lei, figurîod sub denumirea de fi tul No. 1 al prokc ului in!o«mit de de d. inginer N Cucii SC şi aprobat de Consiliul Tecbnic Superior prin jurnalele No. 322, 487 şi 645|9G, se referă la cxcenUrea părţilor următoare: 1) Puţuri filtraule. 2) Citerua de pompare. 3) Conducte do racordare şi aspiraţiuul. 4) Pompare de constatare, toate executate în comuna Palas şeapte kilometri distenţă de Constanţa. Licitaţiunea se va ţine prin oferte sigilate Supra oferte uu se primesc. Concurenţii spre a fi admişi Ia licitaţiune vor depune pe lingă ofertele lor o garanţie provisorie de 4000 leî in reeipisa Casei de Depuneri s»0 a Administraţiunel financiare a judeţului Constanţa. Depunerea garanţiei in numerar la licitaţiune nu se admite. Amatorii pot lua cunoştinţa de proiectul, divisul şi caietul de sarcini al lucrării in Constanţa la Primărie in toate zilele de lucru de la orele 9—12 a. m. şi de la 3—5 p. in. şi in Bucureşti la d. inginer N. Cucu St. Str. Furtu-nel No. 5, autorul proiectului In zilele de Marţi şi Simbătă de la orele 1 jutn. pînă la 2 juni. p. m. Licitaţiunea se va ţine în conformitate cu art. 68—79 din legea comptabilităţel generale a Statului, fiind aplicabile întreprinderel şi disposiţiunile condiţiunilor generale de întreprinderi do lucrări publice. Garanţia definitivă va 3 de 10 la sută din valoarea lucrărilor. Primar, E. C. Schina. Secretar, I. Dan. No. 2697 26 MaiQ 1898 MINISTERUL JUSTIŢIEI Pnbllcaţlnne D-nul David Ianeu sin Haim. comerciant din BucurescI a făcut cerere la ueest Minister pentru schimbareo numelui săii patronimic de «Haim» în cel de «Rosin» spre a se numi «David Ianeu Rosin». Domnul Manoluche Ioan, fochist din gara Bîrlad, a făcut cerere la acest Minister, pentru adăogirea la numele săfl patr nimic de «Ioan» a celui de «Constantin Codrea-nu» spre a se numi «Manolaclie Ioan Constantin Codreanu». D nul dr. Dimitrie Saxembarg, medic mi litar din Roman, a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui săii patronimic de «Saxemberg»ln cel de «Sto-enescu»,.spre a se numi «Dumitru Sloeuescu» Domnul Petre Gheorghe factor poştal la Casieria poştei centrale din Bucureşti a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui săii patronimic de «Gheorghe» în cel de «Ion Radu» spre a se numi »Petre Ion Radu». D-nul Leon Zalman din Bucureşti, calea Văcăreşti No. 4, a făcut cerere al acest Minister ppntru adăogirea la numele săii patronimic de «Zalman» a celui de «Iacob solin», spre a se numi «Leon Zalmau la-cobsohn. D nul Constantin Ionescu din Bucureşti str. Tepeş-Vodă 6 bis, a făcut cerere la a-eest Minister pentru adăogirea la numele săii patronimic de «Ionescu» a celui de «Co-ssăeescu» spre a se numi «Constantin I. Cossăcescu». Ministerul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiunile în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. Dr. MENDELSOHN de la Facultatea din Paris Special pentru boale de Femei si de Copii Comultaţiunl de la 2 — 4 p. m. 45, Strada Academiei, 45 (vis-â-vis de Ministerul de Interne) Intrare si prin (lalea Victoriei S« ÎTtAŞINE NDUSTRIALE ^ătr^CADEMlî,*^ % .SuCURESCi w ----- Şl - - • c GALATZ f Strada portuluF c BRAI LA , Strada regala 1 Mobilii Tapisaţii Garnitură Mobiie tapisate eu co- 2voare, pluş «ie mătase compus de o canapea, 2 fotei» ri, 4 scaune se vinde cu 1*EI 300 Peste 20 garnituri în permanenţă gata. Pentru provincie embulagiu Gratis. Magazin de Mobile I. GLCKIHăN UNIT. AM Ml O, Or. BAUBERGFR S-'t, Calm Moşilor, 5tt Consultafiuni de la 2 — 4 p. m. pentru săraci gratis de la 8 — 10 a. m Paul MarcovicT Do°toru e. MANOLESCU Intilul eloetor in tneillcinti Ileutist Estracţiuuea nedurcroasS a dinţilor prin anos-tesie generală sati locală Obturaţinnea dinţilor şi punere de dinţi artificiali după sistemele cele mal moderne Calea Victoriei No. 42, Intrare Bulevardul Academiei No. 1. Consult, de 9 —12 şi ds la 2—6 p. m. de la Facultatea do medicină din Paris tioale interne, tle Deniei hI Duceri (Jlantot*) Tratează de asemenea boalele de copil si Syphilitice Consultafiuni de la 2—5 p. m. Pentru săraci Luni şi Joul gratis 321 Calea Moşilor 321 Cabinet medical www.dacoromanica.ro FOIŢA ZIARULUI < EPOCA» 9 V. KOBOLENKO Pe malurile DunăreT (Din carnetul unui călător) II „Căutătorii de comori“ Tradus de G. Madan Dtnsul ne privi viclean şi se coşi In sus — Pe Şulic Îl cunoaşteţi? Efi sînt Şu-lic. Şulic se numeşte pasărea şoim, iar ‘efi sînt Şulic vultur. Nu slut om prost, am minte multă. Bunicul mefi a fost din Starodubje, bunica poloneză. Ciuta clntece poloneze... Crulea, cru-levu... toate astea noi le ştim bine. Dlnsul pufni de rls, mal bodogăni clte-va fraze neînţelese, In care se auzeafi cuvinte poloneze şi romînescl, şi se vedea silinţa de a vorbi lntr’o limbă rimată. Apoi Închise o-chil. Dar de odată i-a deschis iară-şl; buzele i-s’afi strtmbat, nasul i-s’a ascuţit ca o cange şi Întreaga fisionomie a străinului Şulic a luat lntr’adevăr Înfăţişarea unei păsări răpitoare. — Vroiţi să faceţi unul om ca el să nu mal fie pe lume? Bunică-mea ştie şi efi ştifi. Face o plăcintă, spune un cuvînt şi omul singur vine de o ia şi e gata. Eată-ce fel de om e Şulic. Cu Filimon desgrop comori... Ştifi un cuvlnt... Dă-ml vin. Filimoane! Să-l cinstesc pe domnul. Dlnsul earăşl se uită chioriş, dar de odată ochii săi se stinseră şi de data asta cu de-săvlrşire: o clipă s'a zărit lu el o mirare ca un fel de întrebare, pe urmă lăstndu-se pe spate Începu a sforăi. De sigur şi efi şi toată conversaţia noastră afi fost peutru el numai ca un episod al visului săfi. Am eşit din groapă cu o senzaţie nelămurită. Vorbirea fără înţeles a omului pasăre In care era atlta fantastic, servea ca un fel de continuare a dispoziţiei mele fantastice. Starodubje şi Polonia, chiar şi istoria doctorului rus şi tot despre ce glu-disem efi sub zidul vechitt de de-asupra limanului, părea că se strecoară In chipuri Întunecoase pe de-asupra subiectului care dormea dinaintea mea. Totuşi efi Îmi dădeam seama că situaţia mea proprie devine nelămurită. Cine sunt aceşti Filimon şi; Dudic despre cari îmi pomeneşti Şulic ? Ce fel de oameni sunt şi nu s’afi ascuns cum va şi el Intre aceste ruine ? Cu aceste glnduri ml am dat drumul după zidul cetăţel, fiind liolărît să mă uit şi In peştera smeulul şi apoi să mă pogor jos. Coborlşul era cotit şi prăpăstios. Un frasin slăbănog, care atîrna, încleştat de crăpăturile stlncilor, acoperea intrarea in peşteră. Pe ramurile lui vîntul legăna fulgi de lină şi petice de materii multe colori. Asta ml-a servit drept semn. Efi şliam că in ziua de Duminica mare vine aci, nu ştifi de unde, din schiturile din pădure, un călugăr bătrîn şi sălâşluiudu-se In peşteră, vindecă pe bolnavii de friguri, In grota luminată cu luminări de ceară... Călugărul, pe jumătate sărit din minţi, şopteşte nişte descintece stranii, bolnavii se tlresc pe pămintul umed al peşterel şi pe urmă, îndeplinind o datină păgînească, spin- zură pe ramurele frasinului petece de materie şi pâr, la jertfa zeităţel necunoscute a vremurilor din trecut. Ajuns la iutrare, m'am oprit nehotărlt. Iară-şl mi-s’a năzărit că se află cine-va In apropiere. , Intr’adevăr, clnd ochii mi-s’afi deprins cu lntunerecul, am văzut că ne privesc, din fundul peşterel stalactite, două părecbl de ochi speriaţi. Erafi doi inşi. Unul avea o barbă lungă albă, aproape plnă la brîfi de lungă, un chip curios de bătrîn şi nişte umeri lnguştl. Figura I mică, gheboasă, era îmbrăcată în-tr’un caftan albastru rusesc. Bătrlnul se uita la mine oare cum ruşinat şi Întrebător. De după el, se ivea o figură cu faţa sbîr-cită, fără mustăţi şi cu ochii ascunşi In Încreţiturile ochilor. — PottiţI domnule—începu cel dîntlifi bătrlnul curios ridicîndu-se în picioare— Sunteţi curios să vedeţi peştera? Dudic, fă drum domnului. Tipul numit Dudic a sărit iute In picioare şi a eşit afară. Intr’adevăr, pentru trei era prea strimt aci; totuşi situaţia mea mi s’a părut acuma şi mal dubioasă, între a-ceşl! căutători de comori. Efi stăteam în întuneric, faţă In faţă cu un ora necunoscut, iar alt necunoscut îmi închidea calea. Ce—mă gîndeam efi,—dacă el, uitînd pentru un moment cocorul din nori, mă vor lua drept vrabia, care le cade In mină. Insă, dacă omul-pasăre care dormea în groapă nu mi inspira nici o încredere, apoi înfăţişarea bâtrlnulul cu barba albă lulă-tura orice bănuială. Dînsul avea un chip într’adevăr patriarhal, safi cel puţin de preot sectant. Faţă cuvioasă, barbă albă, nişte ochi visători şi nişte buze subţiri, cari rumegai! din clnd în cînd bătrlneşte. In ce priveşte Dudic, apoi acesta era un subiect de naţionalitate nedefinită, de etate necunoscută şi Îmbrăcat Intr’o haină de culoare nedesluşită şi cu privirea neholărîtă a unor ochi stinşi In cari era ceva speriat şi jalnic. Dlnsul se ţinea cu mina de colţul unei pietre de la intrare şi picioarele-I Îmbrăcate în nişte pantaloni strimţi, cari se ridicase ridicol spre genunche, ÎI tremurai! vădit. Uitîndu-mă mal bine, efi am recunoscut această figură. îmi spuneaâ mie In Tulcea şi despre Filimon. Profesia lui Filimon era destul de necunoscută : dlnsul hoinărea prin Dobrogea, desgroplnd prin locurile unde afi fost altă dată păduri, ciotce şi odrasle de rădăcini, din care făurea cleşte pentru hamuri, cuere, bastoane şi alte obiecte. Dinsul era întru cît-va artist, şi amatorii cumpărafi bucuroşi de la el bastoanele figurate, înerestate cu figurile animalelor celor mal fantastice. Ciştiga el Îndeajuns pentru existenţa sa singuratică; ar 11 putut chiar să aibă părăluţe, dacă nu ar fi fost la mijloc patima de a căuta comori. După ce muncea vr’o două luni prin păduri, apoi, în cămăruţa sa, şi după ce îşi vindea obiectele, dlnsul Îşi incuea cu lacăt locuinţa sa sărăcăcioasă şi dispărea cu săptămtnile ; şi rătăcind printre ruinele oraşelor vechi, săpa şi desfunda la movile. Pe Dudic adese ori l’am văzut în Tulcea, la fereastra mare a unei croitorii, unde stlud pe vine şi reză-mat cu spinarea de perete, trăgea cu acul, zile întregi neridicindu se. Dînsul era îngreunat cu o familie numeroasă ; se zice că, a avut clud va ceva părăluţe, dar le-a vîrlt într’o întreprindere fantastică. Existenţa lui Dudic era In deobşte jalnică, Ducea o viaţă trează şi numai cind Filimon îşi isprăvea lucrul, pe Dudic 11 cuprindea o nelinişte, ochii săi începeafi a umbla neliniştiţi, acul umbla încet în mîiuele sale şi, dacă nevastă-sa nu apuca să ia măsuri 1 vreme, Dudic dispărea împreună cu Fiii-mon... In vremea turcului puleal să scormoneşti în pămtnt cit pofteşti; romtnul şi aci «a făcut strîmtorare», cerlnd planuri şi anunţare. Prietenii nu dispuneafi de parale In de-ajuns, pentru a lua planuri şi de aceea săpat! pa ascuns. Pe respectabilul Filimon asta nu-1 jena. Dînsul se uita de o cam-dată la cercetările sale ca la dobindirea vre-unel sume mici, unei comori de nimica aşa de vr’o «douâ-zecl de mii,» care după asta îl va da mijloacele de a se pun o serios pe lucru. Cu aceşti doul căutători m’a întîlnit acuma pe mine soarta, în peştera smeulul Eraclean. — Iată, bine-voiţl a v6 uita—mfi poftea primitor bătrlnul.— Aici vrea să zică, şedea el smeul. Iată in locul ăsta se afl i coada sa ridicată, iar capul şi-l ţinea aci. Iată şi urmele ghiarelor sale. Vedeţi, e locul sgî-rieat. O picătură grea şi mare de apă saturată de var s’a deslipit de pe podul peşterel, şi a căzut cu sgomot pa mina bătrlnulut, care Îmi arăta unde anume e «sgîrietura». — Dar nu cum va apa a săpat aceste gropiţe ?—zisei efi, cu îndoială. La aceste cuvinte, Dudic s’a repezit de odată de la eşire şi a pipăit cu degetele. Pe urmă, ridiclod cu sfială ochii către bătrîn, a ieşit şi a zis aproapa cu desperare: — A-a-a-pa 1 - Bătrlnul mă privi rece şi zise cu o vădită nemulţumire : — Toate pot să fie. Numai vedeţi singuri : se văd Însemnate lămurit cinci ghiare. (Va urma) ^ y > E JL/ Cfc C2: BUCUREŞTI, Str. DOAMNEI 9, BUCUREŞTI MAŞINI INDUSTRIALE DE TOT FELUL REZERVOARE DE TABLĂ DE FIER, etc. MARE DEPOZIT de ŢEYE DE FIER şi ACCESORII ŢEVI de sondage în docurile de la Brăila, nevămuite Societate Anonimă pentru Industria PetroleuluT CAPITAL SOCIAL LEI 10,000.000 DEPLIN VAOÎAT Petroleft, Benzină, Ligroină, Gazolină, ResidiurI pentru ars, Parafină, Catran, ASPHALT, Uleiuri minerale, Luminări de Stearină Pentru Comande a se adresa la X>irecţiniAea Grenerală Strada Doamnei, No. 4 * Reprezentanţa Generală a casei WMiEVJ¥JDEJ¥STEMJ¥ # Co. Berlin FABRICĂ de ŞINE pentru CĂI FERATE şi MINE SOCIETATEA PE ACŢIUNI PENTRU Construcţii de Căi ferate Secundare şi Industriale Băile Herciilane (Melimiîa) Direcţiunea Stabilimentului «£8AIA. G SASVI’ţM» siluit în Calea Gri-viţel în f.ţa bisericel S ţii VosvozI, are onoare a anunţa pe Onor. Public că a deschis BASINUL şi DUŞELE RECI pentru sesonul de Vară. O baie de basin cu duşe rari, 65 bani; Abonament pentru 10 biî 5 lei; Abona ment peatru una sută băl 40 hi. Basinul pentru Doamne esle deschis în toate zilele de lutru de la orele 8 şi jumătate piuă la 11 şi jumătate dimineaţa Băile sunt deschise în toate zilele de la orele 2dimin aţ-, :pînă seara cît de tîr- zitt la lamina electrică. MiAHKCTIVXMiX. «opona APA MINERALĂ DE BORSZEK (BORYIZ) Pentru excelentele sale proprietăţi a primit la expoziţia universală din Viena diploma de distineţiuue şi la expoziţia din Paris medalia de argint. Multe autorităţi medicale afi recunoscut că această apă minerală posedă o excelentă putere de vindecare în diverse cazuri. Prin gustul săfi cel plăcut şi bogatul conţinut mineral, această apă amestecată cu vin, e recunoscută ca o băutură plăcută şi răcoritoare, superioară altor ape minerale. Exportatorii generali: D-niî LAZĂR & YERZAR în Braşov Depozitul general peutru Capitală Ia d-nul Representant general B. COURANT Bucureşti, Strada Academiei No. 3 Mare depon permanent la BncnreştI şi Galaţi ATELIERE IN BUCUREŞTI Cumpărăm orî-ce cantitate de şine şi vagonete nsate, cn preţuri convenabile Mai mult de */i de aecol succes proclamă supeno’ tatea sa In tratamentul de guturai, irltaţlunei peptului, f .fluenţa, dureri reumatismale, «cirintituri, r&ui, vărsături, bătături.—Topic excelent contra bătăturilor. RepresenfanţI generali pentru România Wo s* ^ Niebeneicher No. 24, STK4DA SKÂRDAN, No. 24 MARELE MAGASIN ROMÂN ! MAŞINE DE BUCATE -din Renumtâ fabrică Gebrider Roeder din ca cele mal bune me în combustibile. Băi lucrate din Zinc de orî-ce dimensiune cu sobă pentru încălzii apa din Baie DUŞURI pentru CAMERE cu aer COMPRIMAT EXPOZIŢIA PERMANENTA de LĂMPI PENTRU PETROLEU Şl GAZ AERIAN MARCUS LITTMANN S-sor I. WAPPNER Calea Victoriei No. 61 viO’ă*vlo de Episcopie Calea Moşilor, No. 1, (Piaţa Sf. Anton) Fiind deja cunoscut do onor. Clientelă, că în acest Magasin se vînd Ifite articolele cu preţuri fabulos de eftin, s’a mal făcut ' jfiAHK JREDI7C£IIE UE JPRJEŢMJHM şi soldează toate noulăţile din sesonul de Vară De recomandat peutru rochii: ZeflrnrT, Tonlnrî, Bazarlne, Lnlnuginri, Grenadine foarte eftlne CUPOANE de diferite mătăsăril şi LainagiurI se vînd w ^ cu 50 o/0 Rabat (l/* preţ) C.-iU.lŞI bărbăteşti albe şi colorate, calităţi bune ele la Xiei in r*utm Cel mai mare asortiment de LainagiurI şi Mătăsării, Olande, Chifoane Şervete, Mese, Prosoape, Ciorapi, Batiste, etc. ete. ItAYOANK NPIHTAM] DE Covoare, Perdele, Stofe pentru mobile etc. In acest Magasin se poale procura Trusouri gata pentru mirese de Ia Lei 150 pîuă la cele mal fine. NB. Ateliere proprii peutru comenzi de orî-ce fel de lingerie şi broderie de mină, precum şi Cămăşi Bărbăteşti, Croială franceză după un sistem francez. FABRICELE ROMÎNE UNITE De Băuturi gazoase {i Acid carbonic lichid Booietate anonimă cu capital 629,800 lei deplin vărtafi Bucureşti, Str. FecidreT No, 9, II, 13 PRIMA INDUSTRIE DE * Garantat pur §i fără miros -InstalaţiunI Complecte de Fabrici gl Băuturi gazoase ţ!el mal mare depozit de toate artioolele, servind la fabrioaţinne de apă gazoasă: — Sticlărie, Capete de Sifoane, Essenze, Colori — TURNĂTORIE DE ARMATURI DE SIFOANE Depozit de Maţinl ATELIER de REPARAŢIUNI. APARATE de BERE Bucureşti.—Tipografia EPOCA Strada Clemenţei No. 8. —^Bucureşti www.dacoromanica.ro