’JOUI, 25 IUNIE 1898
SERIA DL—ANUL l'V, No. 797.
JKdltlit a treia
NUMĂRUL 10 BANI
A «OVlTIf.VTf.Xf
încep la 1 şi 15	ale	fie-cărui luni
Un an In ţară	30	lei; tn streinătate 50	lei
fase luni ...	15	»	»	» 25	»
rel luni . . .	8	»	»	> 13	»
Un număr In slreinătate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
Mi Mi MM A C TMA
No. 3. - STRADA CLEMENŢEI — No. 3
TELEFON
NUMĂRUL 10 BANI
AnunciurI la	pag.	IV.0.30	b.	lima
»	»	»	III.......2.— lei »
»	»	»	n......3.— »	»
Inserţiile şi reclamele 3 leUrîndul
UN NUMĂR VECHIU 30 BANt
AMMlfMWlVISTMtAŢMA
No. 3 - STRADA CLEMENŢEI — No. 3
D. Sturdza la Petersburg
Voinţa Naţională se ocupa, de cît-va timp, cu tratarea chestiei : despre continuitatea spiritului monarhic la noi, probabil pentru a ajunge la concluzia că I. Brătianu, C. A. Rosetti aQ fost tot-d’auna monarhici, şi că Republica de la Ploeştl este o simplă scornitură, inventată de rău-voitorî.
O observaţie, în această privinţă.
De cîte-orl vel vedea pe colectivist, că se ocupă de o chestie de principiu saQ de doctrină politică, să ştii că aceasta o face pentru că nu poate vorbi de chestia la ordinea silei.
Căci colectivistul nu are multe săgeţi în tolba sa, are numai una. Cînd o chestie nu’l convine, el tace ca chiticul, măcar că este obligat să vorbească; în zadar îl zădăreştl, îl somezi să vorbească, în zadar toata lumea vede că a, nu vorbi înseamnă a se face de rîs, colectivistul tace asupra chestiei, abordînd tratarea principiilor celor mal banale şi mal cunoscute.
In specie, cum se zice la tribunal, la ordinea zilei este călătoria d-lul Sturdza la Petersburg, unde M. S. Regele se duce.
Ni se pare că chestia are o însemnătate oare-care, dat fiind trecutul partidului liberal şi în special acela al d-lul Sturdza.
Colectiviştii, cari ridică pînă la ceruri clamoarea lor de laude pentru cel mal neînsemnat succes — dovadă reclama ce fac în jurul celor cîţi-va metri pătraţi de teren cîştigaţl de d. Poni la expoziţia de la Paris—nu spun nici o vorbă de călătoria d-lul Sturdza la Petersburg, după cum acum trei ani nu aQ suflat iarăşi nici o vorbă asupra nemergerel aceluiaşi d. Sturdza la Pesta.
Pentru ce această tăcere ? Pentru ce aceasta modestie ?
Cum ? Ni se pare că mergerea unul prim-ministru romîn la Petersburg, după cele întîmplate în 1878, are oare-care însemnătate! Ni se pare că faptul că sub liberali M. S. Regele face o asemenea vizita, ar trebui să linguşească amorul proprio colectivist.
In alte împrejurări, fraza de laudă ar fi gata de mult : «liberalii, cari «aQ făcut războiul, cari aQ procla-«mat independenţa şi regalitatea, «tot el leagă din noQ relaţiile se-«culare cu puternicul imperiG ve-«cin,etc., etc., etc...»
Aşa ar fi....
l)e-cît—este un de-cît.
Colectiviştilor— ori-cit de neruşinaţi sunt—le este ruşine de trecutul lor, în această privinţă.
In adevQr, cînd timp de 12 ani, începînd cu întoarcerea lui I. Brătianu de la Gastein, liberalii nuaQ găsit cuvinte tari pentru a ataca Rusia şi chiar pe împăratul, vi-sita d-lul Sturdza la Petersburg, vi-sită impusă de politica M. S. Regelui, este o mare umilinţă pentru el şi un patent blam pentru politica partidului.
Este repetiţia umilinţei şi a morli-ficărel de acum trei ani, cînd d. Sturdza nu a avut euragiut să întovărăşească pe Suveran la Pesta ; este icoana vie a sistemului celui mal detestabil de politică pe care liberalii îl obişnuesc, cînd ocupaţi numai de interesele zilnice meschine, nu se gîndesc, făptuind sau vorbind, ce se poate întîmpla mîine şi ce rol evenimentele îl vor sili să joace.
Din causa nepriceperel şi a prostiei lor, colectiviştii sunt nevoiţi foarte des să trateze chestii de doctrina, până când trece perioada foarte umilitoare în care ar trebui să se ocupe de chestia palpitantă de la ordinea zilei.
Aşa d. e., timp de trei ani, ţara întreagă s’a ocupat de chestia naţionala şi de contradicţiile d-lul Sturdza. Abordat-a Voinţa, această chestie? Arătat’a apoi, de ce primul ministru nu s’a dus la Pesta ? Ne vorbeşte oare, astăzi, de motivele cari îl fac pe d. Sturdza să se ducă la Petersburg?
Tăcerea înseamnă ruşinea şi culpabilitatea lor.
ROSli SI MONARCHIA
I >------
Voinţa Naţională desfăşură de dt-va timp 1111 zel monarhic care contrastează eu tonul acestui ziar diu timpul oposiţiel, cn clrculă-rile antidinastice ale d-lul Gogu i'antacuzlno către comitetele diu provincie, şi cu discursurile d-lul Fericliide, cari făceau pe Beizade Mitică să fugă diu Întrunirea de la Dacia*
Zelul acesta se manifestă mal ales prin scormonire de documente, menite a vesteji tot trecutul nostru de secole ptnă la 18Gtt.
Ar ti Insă mai de actualitate discutarea rolului Fanarioţilor de azi şi eonspiraţiunilor cu cari s’ait ilustrat patronii Voinţei Naţionale.
Bine-voiască foaia guvernamentală a-şi puue zelul ei, nepotrivit faţă de noi, lu concordanţă, un cu faptele lui loniţă Sturdza ci cu acelea ale lui JMi-tiţă Sturdza.
Desluşirile ce ne aşteptăm să ne dea despre revoluţia de la Pioeştiy despre plannl de asasinare a Şefului Statului tn 1875, despre Spionul prusian ş! candidatura lui Dabija, presintă un interes mult mai viu şi mal actual.
ÎNTOARCEREA D-lUl STURDZA
Abia s’a întors d. Sturdza din streinătate, şi deja s’a început să se vorbească despre noul trădări şi umiliri ce acest om făureşte în sarcina ţărel.
Afi ajuns lucrurile că parcă nu se poate pronunţa numele primului ministru al ţârei, fără ca cuvintele de «trădare» şi «umilire» să nu se alipească imediat cuvlutulul de Sturdza.
Nu e chestiune pe care să o trateze acest om şi să nu o trădeze, să nu o resolvească tn dauna ţârei.
Fie că este vorba de marile interese ale neamului, fie că-1 vorba te miri de ce ehes-iie cu o mal mică însemnătate, d. Sturdza se uită In ochii străinilor, cărora merefi le spune:
— După voia d-tale, stăpîne.
Şi acest om e îucă prim ministru al ţării.
VIZITA PRINŢULUI BULGARIEI
Pentru a doua oară Prinţul Ferdi-nand al Bulgariei vine, în Romînia, să viziteze pe Suveranul nostru.
Aceste repeţite semne de prietenie, aştern, aşa cum le dorim noi, relaţiunile între cele două State dunărene.
Altl rolul nostru în epoca de emancipare a Bulgariei, cil şi interesele situaţiei actuale, nu s’ar potrivi cu o mjustificată răceală în relaţiunile noastre cu vecinii de peste Dunăre.
Pentru moment, şi bulgarii şi noi avem de-o-potrivă interes oa să nu ajungă, prea de timpuriu, la maturitate cestiunile delicate cart alcătuesc problema orientală.
Răgazul ce ni-l dă pacea pentru temeinica noastră dezvoltare internă ca şi pentru întărirea sentimentului de neatîrnare naţională, nu poate fi îndestul preţuit de ambele popoare.
Slrînsa prietenie, pe care o desveleşle vizita Principelui Ferdinand, e de natură a risipi multe dificultăţi ce s’ar putea naşte din rivalităţi fără rost şi a permite să culegem roadele unei păci ce contribuim şi noi a întemeia.
Familia princiară bulgară
A A. DL. RR. Principele şi Principesa Bulgariei sunt astă zi oaspeţii Romîniei.
Credem interesant a da cîte-va date asupra familiei domnitoare a principatului vecin.
A.	S. R. Principele Ferdinaud
Principele Ferdinand al Bulgariei este fiul principelui August de Saxa-Coburg şi Gota—duce de Saxa Altenburg şi al principesei Maria Clementina-Clotilda de OrUans.
Născut la Viena, în 26 Februarie 1861, principele Lerdinand a fost ales domn al Bulgariei, de adunarea generală a acestei ţări, la 7 Iulie 1887, în locul regretatului Battenberg.
Sub numele de Ferdinand I, şeful Statului vecin a fost confirmat de către sublima Poartă, cu calificaţiunea de Alteţa Regală, prin firmanul din 7 Martie 1896 şi ca guvernator general imperial al Ru-meliei orientale şi feld-niareşal general în armata otomană.
Prinţul Ferdinand mai posedă şi titlul de adjutant general al Sultanului.
Principesa Marin
După şease ani de domnie, principele Ferdinand s’a căsătorit, la 8 Aprilie 1893, la Villa Pianore, în Italia, cu Marin- Luisa de Bourbon, principesă de Parma.
Suverana Bulgariei descinde din una din cele mai ilustre familii princiare ale Europei.
Născută la Roma, în 17 Ianuarie 1870, Maria-Luiza et-te fiica, din întîia căsătorie, a lui Robert Carol de Bourbon, infante de Spania, duce de Parma şi a Măriei Pia de Grazzia, principesă de Bourbon Sicilia.
Tinăra principesă este şeful a două regimente din armata bulgară : a regimentelor 8 de infanterie şi 2 de cavalerie.
Detaliu interesant: principesa Maria-Luiza are 17 fraţi şi surori; părintele său a fost căsătorit de două ori.
Numai din întîia căsătorie, ducele de Forma a avut 9 copii, dintre cari principesa Marin e întîiul născut.
Micii principi
Micul principe Boris Clement, născut la un an după căsătoria părinţilor săi, la 18 Ianuarie 1894, este moştenitorul tronului bulgar.
Deşi în vîrstă numai de 4 ani, principele Boris este şef a trei regimente bulgare : al 4-lea <le infanterie, al 4-lea de cavalerie şi al 3-lea de artilerie.
Ortodox numai de la 2 Februarie 1896, botezul său a dat naştere unor vii neînţelegeri cu papa de la Roma,—părinţii săi aparţinînd catolicismului. Numai graţie
intervenţiei bine-făcătoare a principesei Clementina, mama principelui Ferdinand, neînţelegerile au putut fi aplanate şi supărarea Papei Leon al XllI-lea liniştită,
Boris poartă titlul de Alteţă regală şi
este principe de Tîrnova.
*
* * .
Al 2-lea fiu al perechei bulgare este Ci-
ril, principe de Preslav, născut la 5 No-embrie 1895. Nu împlineşte trei ani de cit în cursul anului curent, şi e deja şef a trei regimente.
Ciril e botezat, ca şi fratele său Boris în religia ortodoxă, după cum prevede constituţia Statului Bulgar.
flnrfea princiară
Mareşalul Curţei princiare este contele
R.	de Bourboulon, al cărui nume arată în deajuns origina sa franceză.
Damă de onoare a principesei, făcînd funcţiunea de grande mattresse du palais, este d na A. Stanciov, fiica contelui de Grenaud, ecuier al curţei princiare.
DIN STREINATAIE
şmtmmMmsmmmmmmmmattmamm
In Austria
Austria va serba in curlnd jubileul de 50 ani al domniei lui Franlz-Iosef.
Venit pe tron, lînâr încâ, în perioada tulburată de la 1848, suveranul actual al monarhiei vecine a întîmpinat greutăţi de la începutul domniei sale.
Furia revoluţionară bînluia Statele Austriei, viului libertăţel ameninţa să doboare toate instituţiile de pînă atunci; o pleiada de linerl, cu idei radicale, era gata să se facă stapînă peste ele.	_
De atunci s’au schimbat multe. Austria a devenit Stat mal liberal şi Frantz Iosef a ajuns, în urma unor concesii de ambele părţi, să se vadă servit de către aceia împotriva cărora iscălise, prin 1848, decretul de condamnare Ia moarte.
AzT, după 50 de ani de constituţionalism, Austria serbează jubileul de aur al monarchulul el, şi totuşi, o jumătate de veac n’a putut aduce aşteptatele schimbări.
Sunt popoare tu Austro-Ungaria cari gem şi azi sub jug ; acum 50 de ani, aceste popoare er. ti unite prin aceleaşi speranţe şi acetaş a-vint spre libertate, azi aii văzut zădărnicia acestor vise şi, din unite cum eraţi odinioară, afi ajuns să se bănuiască şi să se obijduiască între (linsele, cari pe cari, iar, ca o sancţiuue administrativă a ueestor lupte intestine, vedem hărăzită starea de asaditl ba unet provincii, ba alteia, deunăzi In Boomia, azi InGaliţia, mline tu altă parte.
Iată situaţia tn care se află Auslro-Un ?aria, tn anul jubileului de aur al domniei înţeleptului monarh Franlz-Iosef.
Foreign
TRIBUNA LITERARA
Predoslovia lui Ureche
Predoslovie Însemnează precuvîntare safi prefaţă. Prin urmare, aici e vorba deopre-faţă.
Din vremurile vechi, de acum vre-o 300 de ani ni s’a păstrat o scriere,adică o cronică cunoscută sub titlul de Domnii ţărei Moldovei şi viaţa lor, şi această cronică se zice că a fost scrisă de un Ureche Vornic Mare.
Şi ce se înlîmplă?
Se lnilmplă că pe vremurile pe etnd s’a scris cronica, se găsesc doul Ureche • un Nestor Ureche tatăl şi un Grigore Ureche fiul. Doul Urechi şi amîndoul foşti vornici mart.
Se Întreabă acum cari din doul a scris cronica.
Dintre oamenii noştri de astă zl, dintre învăţaţii cunoscători In de ale istoriei şi ale vechiturilor trecutului, unii zic că cronica a scris-o Nestor, alţii că a scris-o Grigore.
Pricina acestei neînţelegeri dintre Învăţaţi este o predoslovie safi prefaţă, care se află la începutul acestei cronici.
Această predoslovie esle subscrisă de un Grigore Ureche vornic mare, şi nu numai că e subscrisă, dar chiar în textul el cuprinde acest nume, In cuvintele: «şi ew Grigore Ureche care din mila lui D-zeii şi a Domnului meu am fost vornic mare...»
Predoslovia, cuprinzînd aceste cuvinte, a fostpricina neînţelegerii Intre învăţaţii noştri.
Predoslovia a fost pricina neînţelegerel pentru că unit, văzlnd scris negru pe alb Grigore Ureche, aii crezut şi s’aii Închinat, iar alţii, măcar că aii văzut, n’aii vrut să se închine.
Şi, poate, mal vinovaţi sunt cel cari n’aii voit să se închine, căci, dacă ar fi tăcut, s’ar fi trecut şi asta cum trec sute şi mii de lucruri şi se aşază tn pacea eternă.
Unul din cel d’întîiil care n’a putut să tacă. trebuie să spunem că a fost d. B.
P.	Hasdeu.
D. B. P. Hasdeii, în loc să facă cruce şi să sărute iscălitura Grigore Ureche vornic mare din predoslovie, d-lul s’apucă de răsco'it prin vechituri şi ne vine deodată cu Dimitrie Cantemir, pe care ni-l aduce ca martor că cronica e scrisă de Nestor, iar nu de Grigore Ureche. Iată ce zice, adică iată ce tipăreşte d. B. P. Hasdefi tn 1865.-
«Din vederea d-lul Cogălniceanu şi a tu-«turor cîţl afi scris pînă acum mult puţin «asupra istoriei literaturel noastre, scapă «următorul pasagifi din cronicul Vlacho-«Moldo-Romînesc al lui Cantemir 1.1 p. 1Q3:
«Urechea au trăit şi aii scris pe vremile *lul Aron-Vodă tiranul într’a căruia dom-««ie şi sftrşitul istoriei sale face.»
«Cine oare poate să ştie aceasta mal «bine de cit Cantemir, destul de apropiat «prin timp de epoca lui însuşi Ureche, de «la care nu trecuse atunci nici un secol, şi «ca domn avlnd la dispoziţiune manuscrip-«tele cele mal corecte ale cronicei ?
«Aşa dară, autorul cronicei fu anume «Nisfor Ureche, mare logofăt sub Aron-Vodă, «redevenit numai mare vornic şub domnii ^succesivi din familia Movileştilor, precum «vezi documentul ce l’am publicat în Ar-*chiva Istoriei a Romîniei t. I nr. 28.
Acestea le zice d. B. P. Hasdefi în 1865 (vezi loan Vodă; cote).
Iată cum vine lucrul după d-1 Hasdeii şi după Cantemir:
Grigore Ureche s’a născut cam pe la sfîrşitul sec. XVI, adică pe la 1590, (aşa admite şi d l I. Sbiera) Deci pe vremea lui Aron-Vodă (1594 — 1595) Grigore Ureche era eonii, vra să zică nu putea să scrie declt Nestor Ureche, tatăl.
Acest lucru pentru d-1 B. P. Hasdefi s’a părut destul de lămurit, dar nu s’a părut tot aşa de lămurit pentru alţii, pe cari II stăpînea negrul pe alb din predoslovie-
D. Ion Sbiera, profesor al universităţi din Cernftuţl şi membru al Academiei, admite că Grigore Urechiă s’a născut pe la sfîrşitul secol, al XVI, prin urmare cam pe 1590.
D. Ion Sbiera admite deci că pe la 1594, pe vremea lui Ari n Vo dă, Grigore era copil, ori cel puţin incapabil de a scrie cronica şi cu toate acestea, cînd d. B. P. Hasdeu citează vorbele Iul Cantemir: Urechiă a trăit şi a scris pe vremea lui Aron-Vodă... D. Ion Sbiera întreabă: care Urechiă ? (Vezi anal. Acad. seriali, t. V, secţ. II p. 315). Şi tot aşa nu s’a părut lămurit nici d-lul Emil Picot, din Paris, nici d lu! V. A. Urechiă, nici d-lul A. D. Xenopol, nici la o mulţime de alţi d-ul.
Nu vorbesc de d. Tocilescu, care a recunoscut că lucrul e Încurcat, din causă că manuscrisele cronicilor afi ajuns piuă la noi alterate, şi nu vorbesc nici de d. Al. Plii-lippide, care în cadrul restrîns al Introdu-cer ei în Istoria limbei şi literaturo i ro-mine, nu Însemnează de cit datele sigure.
Da, nu s’a părut lămurit.
D. Aron Densuşanu (în Istoria limbei şi Ut romîne, 1855) a încercat şi a reuşit să aducă clte va argumente puternice pentru a susţine pe Nestor Urechiă ca autor, însă d-uil cari slut partisanii predosloviei, a-

www.dacoromanica.ro
«FOCA
INFORMAŢII
întoarcerea d-ljî Sturdza
dică predoslovnicil, nu vor să le primească
Aşa:
Ctnd d. Densuşanu zice că Nestor trebue să fi scris cronica, de oare-ce, ca toţi cro-carif, scrie evenimente contimporane, etc. ; d. A. D. Xenopol se rapoartă la următoarele cuvinte ale lui Miron Costin : «Iară de la Arott- Vodă scris nu se află nici de alţii, nici de Urechiă Vornicul ori că l’aii împiedicat moartea ori că izvoadele.... de la Aron-Vodă încoace s’aiî risipit. Şi d-1 Xenopol zice: «Miron Costin, contempora-«nul lui Grigore şi nu al lui Nestor U-«rechiă, cînd făcea o asemenea arătare «nu putea avea în vedere de cit pe Gri-«gore Urechiă şi nu pe Nestor care nu «ar fi putut scrie de la Aron încoace... «Intru cit murise de mult». (Ist. Romtui-lor, T. IV, p. 583). Şi d. Gh. Adamescu, partisan al d-lul Xenopol. lămureşte ideea d Iul Xenopol ast-fel: «Miron Costin re-egretă aci că nu are izvoare pentru tim-«pul de unde se opreşte cronica lui Ure-«chiă şi pînă cînd însuşi putea să l cu-«noască, va să zică de la 1594 pînă pe la «1650, căci el se naşte în 1633. Ce sigur «că nu se poate gindi el la Nestor (1550 — «1625) ci la Grigore, care a murit cu un «an sau doi înainte de mijlocul veacului XVII». (Noţiuni de Istoria limbel şi liter. romîne).
Ne Întrebăm noi : adică de ce ar fi aşa de sigur că Miron Costin se gîndea la Grigore, şi nu se putea gindi la Nestor ?
Să facem o mică socoteală :
După d. Adamescu, Nestor Ureche a murit la 1625 şi Grigore la 1650. De altă parte, cronica se opreşte la 1594 şi Miron Costin se naşte la 1633. Ce urmează de aci ?
Urmează că dacă Miron Costin se gtndia Ia Nestor, atunci regreta isvoarele despre faptele de la 1594 pînă la 1625 (moartea lui Nestor); iar dacă se gtndia la Grigore atunci regreta isvoarele privitoare la faptele de la 1594 pînă la 1650 (moartea lui Grigore). Deci isvoarele regretate de Miron Costin se pot împărţi în două părţi: o parte privitoare la fapte anterioare lui: de la 1594—1625 (cari le ar fi putut scrie Nestor) şi o altă parte privitoare la faptele de la 1625 la 1650 (care le-ar fi putut scrie Grigore). Dar faptele din anii aceşti din urmă (1625—1650) sunt în cea mal mare parte contemporane cu Miron Costin. Atunci, dar de ce nevoe Miron Costin ar fi regretat mal mult pe Grigore care ar fi scris fapte pe care le ştie şi el, şi n’ar fi regretat pe Nestor care ar fi putut scrie fapte cu mult mal vechi ? Adică n’ar fi fost destul de interesant pentru Miron Costin să fi găsit el scrise de un contimporan cel puţin faptele movi-Ieştilor cari încep îndată după Aron Vodă (1595) ?
Iu sfîrşit, cam aşa se predoslovnicesc faptele istorice de către învăţaţii predoslovnicl.
Gîndul meii nu este să cîntăresc aci toate argumentele aduse de predoslovnicl, de şi ar fi o materie foarte amusantă, dară să ne mal oprim la unul, în treacăt. Iată-1:
Simion Dăscalul, unul din adnotatorii cronicei în unul din adausurile sale, zice:
«iar reposatul Ureche vornicul, vrînd să «scrie această poveste...
D. Sbiera dînd de aceste cuvinte, se leagă de cuvîntul reposatul şi iată ce scoate d-lui:
«Din întrebuinţarea calificativului re-«posat, zice d-l Sbiera, urmează că intre «moartea lui Grigore Ureche şi copiatul «cronicei lui de către Simion Dăscalul n’a «fost trecut mult timp, căci după usul ge-«neral al limbei, acest calificativ se dă de «preferinţă oamenilor de curînd morţi, iar «nu şi celor ce au murit foarte de mult, «şi despre cari ştiu cu toţii că nu mai «trăesc... în fine... Ureche Vornicul... nu «poate fi Nestor Ureche ci... Grigorie Ure-«che ; căci Nestor Ureche .. repausase în-«nainte de fiul său Grigore cu cel puţin «vr’o trei zeci de ani».
Adică ştiţi ce vrea să stabilească d. Sbiera ?
D-voastre pînă acuma cînd vroeaţl să deosebiţi pe un mort de un viii, atunci ziceaţi mortului mort saii răposat. D. Sbiera vă îuvaţă însă ca să deosebiţi şi morţii între el, să ziceţi prin urmare : mort, mai mort, foarte mort, cel mai mort; reposat, mai reposat, foarte reposat, cel mai reposat.
Curiosă limbă mal avea şi Simion Dascălul!
Şi cînd îţi închipui că d. Sbiera a umplut mal vr’o 70 de pagini de cele mari, din Analele Academiei, cu asemnea teorii!
Să venim acum la Predoslovie.
(Va urma).	Tk. D. Speranţta.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
7
V. KOBOLC5 KO
Pe malurile Dunărei
(Din carnetul unui călătorj II
,„Căutătorii de comori4*
Tradus de G. Madan
Luntrea a eşit de odată din adîncime şi s’a înfipt cu botul în malul noroios. Pe coasta dealului de lîngă mal se întindea o vii-şoară şi o bostănărie ca pepeni deja copţi.
Un moldovean bălrîn, cu o căciulă de oaie şi cu nişte plete lungi, cărunte, s’a apropiat lenevos de mal şi, ca şi cum ar fi calculat greutăţile fie-cărel mişcări, a tras luntrea la mal. Ea s’a clătinat puternic sub greutatea celor doul voinici lipoveni; pe urma lor atk sărit sprinteni vlslaşil desculţi şi a eşit încet şi bătrînul trist, care Îndată, fără a-şl lua bună ziua, a apucat drumul spre satul romînesc.
Din vălcica din apropiere se înălţa un fum. De acolo s’a ivit o lipoveancă tînără şi frumoasă, dar cum m’a zărit s’a ascuns.
— Vino, viuo, ce’ţl este! —o îmbărbăta Ivan Gavrilov. Nu vezi că şi al taft e aici, Nu te mănîncă nimeni.
El 1 dar iată unde vă ascundeţl voi !...— adaogă el vesel, privind vllceaua.
Sub acest titlu Drapelul de aseară comentează după cum urmează întoarcerea neaşteptată a d-lul Sturdza:
«Co şi cele-l’alte ziare, am înregistrat erl sosirea in Capitală—simultaneu şi cam pe neaşteptate—a d-lui Dim. A. Sturdza din Carlsbad, a d lui Al. Beldiman din Berlin şi a d-lui De Podbielschi, secretar de stat al poştelor germane, însoţit de. directorul Lydotv şi de consilierul Giesecke
• Ca motiv al călătoriei celor din urmă trei persoane oficiale s’a dat stabilirea unul fir special intre Berlin şi Bucureşti. Prin mintea unora a trecut chiar ideia că ţara noastră va realisa vre un profit din faptul acesta, care se mottvează prin mulţimea relaţiunilor şi creşterea enormă a importaţiunilor ce facem din Germania.
«Fir telegrafic special? Dar peutru aceasta nu era nevoe ca trei impiegaţi superiori ai statului să-şi lase ocupaţiunile. Primul nostru ministru şi-a întrerupt cura de la Carlsbad şi s’a dus pentru cîte va zile la Berlin. Oare tot pentru firul special ?
«Peregrinările d-lui Dimitrie A. Sturdza nouă ne inspiră temeri, căci ne cunoaştem omul. Trebue să fie la mijloc vr’o nouă umilire saii vr’o nouă pagubă pentru Romînia.
«Se pare că marina noastră comercială este obiectul preocupărilor străine : planul ar fi dar ca sau să profite de dînsa cele-l’alte ţări sau să fie paralisată. începutul s’a făcut prin nenorocita hotărîre de a transporta cărbuni din Vestfalia cu vasele noastre. Acum e vorba despre mesagerii şi colete poştale.
«Austria, ca să transporte la Constan-tinopole sau mai departe, cu vapoarele ei, un colet poştal de 5 kilograme, ia ca laxă 1 leu. Noi, noi cei bogaţi, luăm 75 bani, din cari 50 pentru transportul teritorial şi 25 pentru cel maritim. Ei bine, scopul călătoriei la Bucureşti a celor trei oficiuli-germani ar fi să obţină reducerea acestei taxe la 50 bani, ceea-ce ar însemna ca vapoarele romîne să transporte în Orient în mod absolut gratuit toate coletele poştale din Germania, care sunt foarte numeroase. Şi odată favoarea acordată unui Stat, să vină a o reclama pe rînd şi cele lalte, ca Austria, Franţa, etc.
«Vom reveni asupra faptului, care e destul de grav. De o cvm-dată ţinem a spune că d. Ckiru, directorul poştelor şi telegrafelor noastre, e în stare să inducă în eroare guvernul, spunîndu-i că combi-naţiunea este avantagioasă.
«Pe cit se svoneşte, toţi bărbaţii competenţi, şefii de serviciu şi funcţionarii superiori din direcţiunea telegrafelor şi poş telor ar fi nu numai contrari, ci chiar indignaţi de asemenea propuneri, cînd şi astă zi Loydul austriac încasează un leii de colet numai pentru transportul de la Constantinopole înainte.
«Dorim ca informaţiunile noastre să nu se adeverească, ca noua aservire a intereselor economice romîne să nu se realiseze, ca guvernul să nu comită un noii act de felul celor cu care s’a ilustrat pînă acum».
Sosirea perechel princiare bulgare
Suita perechel princiare bulgare se compune din d-nil comite de Bourbou-lon, mareşalul curţel; generalul Nico-laew, colonel Vinarof şi maior Radef, adjutanţi princiari; dr. Martin Ftirth, secretar al principelui Ferdmand şi d-na Tscbomakot-Petrof, damă de onoare a principesei.
«
* *
Un prînz de gală va fi dat în onoarea principilor, la castelul Peleş, iar mîine seară, Joi, o reprezentaţie de gală va avea Ioc la castel.
Ministrul nostru plenipotenţiar la Sofia, d. Gbica Brigadiru, însoţeşte pere-cliia princiară bulgară.
*
* *
Generalul Nicolaew, pe lîngă postul de adjutant general princiar, este şi comandantul unei divizii din armata* bulgară.
D-sa, împreună cu colonelul Vinarof
—	De ce să ne ascundem ?— răspunse ţăranul desculţ, care tot din eotlovină eşise.
—	Se îuţelege, să isprăvim de strîns piinea, pe urmă fie ce o fi...
—	Ce să fie; se ştie, ce o să fie; nu aveţi să scăpaţi! Nu e sub turci. Dar voi sunteţi şi cu femei şi cu copil aici...
—	Cu tot calabalîeul, zîmbi ţăranul.
Intr’adevăr în vîlcică se vedea o şatră.
De cîte-va zile domnea o căldură năbuşi-toarea şi de aceea se vede că cortul a rămas nefntrebuinţal. La pămlnt, sub umbra unul nuc bătrîn, pe nişte aşternuturi murdare şedeaă copilaşii; la foc ferbea îu oală ciorba de peşte. Apa clocotea şi la suprafaţa el intre bulboace şi spuma turbure se arătau necontenit coastele albe ale peştelui de curîud prins din liman (baltă, vad).
Tluăra lipoveancă a urmat invitaţia lui Ivanjşi lasîndu-şl în jos fusta ridicată s’a îndreptat către bărbatu-săfi.
—	El, ce s’a făcut acolo la dumneavoastră în sat ?
—	Ce să se facă. Afi ridicat, se înţelege, pe oameni şi I-aft dus la Baba.
—	Dar pe tine nu te-afi strigat?
—	Pe dlusul l’aft strigat, dar pe mine încă nu. Iar Simion se băga singur: pe mine, zice, de ce nu mă ridicaţi?—Pe tine avem să te amendăm. Al cu ce plăti.
—	Cît afi să-î ia?
—	Trei sute de franci.
—	Să stal în puşcărie pentru o ast-fel de sumă — e bună plată — zise chihotiud Ivan.
—	Ce e de făcut acuma ? întrebă îngri-jatâ ftmeea, priviudu-şl copilul; nevinovata causă a întemniţărel părinţilor săi, cari îl apărat) de pecetea anticristului, s'a mişcat încetişor sub umbra nucului.
—	Ce să facem ? Să isprăvim de treerat
şi maiorul Radef afi ca misiune, de a remite M. S. Regelui, în numele poporului bulgar, decoraţia de onoare, de sal-vater al Bulgariei, pe care pînă astăzi nu o posedă de cît împăraţii Rusiei şi al Austriei.
*
♦ *
După cum am anunţat, AA. LL. RR. vor sosi mîine, la ora 1 p. m., in Giurgiu.
Un redactor al ziarului nostru a plecat, azi dimineaţă, în localitate, pentru a ne transmite, telegrafic, toate detaliile sosirii şi primirii perechel princiare.
Colectiviştii aii ajuns să speculeze, cu însăşi sănătatea publică. Următorul caz va ilustra cele ce spunem:
Pe canalul Dîmboviţei, in jos de podul Vitan, atît pe dreapta cât şi pe stânga, sunt peste 30 de grădinari bulgari, cari udă zarzavaturile cu apă scoasă din rtă. Se ştie însă că companiile barometrice varsă murdăriile în apa Dîmboviţei şi, ceva mai mult, murdăriile din întreg oraşul Bucureşti se scurg continuu, atât ziua cît şi noaptea, prin canaturi in Dîmboviţa. Apa riului, din causa murdăriilor ce primeşte, conţine miliarde de microbi tiflei, fapt ce a dat foarte mult de gîndit consiliului general sanitar, care a luat hotărtrea ca Bulgarii grădinari să fie obligaţi a scoate imediat roatele, cu cari iau apă din gtrlă.
Această disposiţie a fost executată îndată. Ce se întîmplă însă ? O persoană sus pusă, un fost ministru colectivist a intervenit pentru ca ordinul să fie revocat şi Bulgarii să poată, mai departe, uda gradinele lor, cu apă din Dîmboviţa.
La nevoie, putem da şi alte detalii.
D. General de Podbielski va visita astăzi instalaţiile noastre telegrafo-poştale, cum şi palatul poştelor în construcţiune.
Ministerul domeniilor a numit şi societatea Presei, în comisiunea centrală consultativă a exposiţiel.
Societatea Presei va fi convocată, în cu-rînd, pentru a alege pe delegatul săfi, care să ia parte la şedinţele comisiunel.
Nu 8’a hotărtt încă modul cum se va anunţa alianţa dintre\drapelişll, flevişll, şi d. Eugeniu Stătescu.
Unii sunt de părere a se adresa un manifest ţării, alţii vor convocarea unul congres liberal.
Se crede că părerea celor d’Mîiu va triumfa.
La 18 Iunie, a avut loc în Sibifl o conferinţă a reprezintanţilor institutelor romîne de credit din Transilvania.
Ai) luat parte la conferinţă 61 persoane, reprezintînd 52 institute de credit, sub pre-sidenţia d-lul Parteniu Cozma, directorul Albinei.
S’a hotărît reducerea scontului la minimul posibil.
După ultimele informaţiunl ce ne aduc ziarele streine, agitaţia antisemită din Galiţia a găsit resunet în nordul Ungariei, unde populaţiunea a început a se mişca.
De teamă de a nu se produce excese, administraţia a cerut ajutoare.
Duelul din Buzău
Era Nouă din Iaşi, sub titlul Liberalii şi prestigiul justiţiei, scrie :
Din coloanele Voinţei Naţionale, ne a fost dat să aflăm că pentru a se şti dacă a avut loc duelul din Buzăfi, două anchete afi trebuit să se facă de către procuror, că din prima careetare a rezultat că duelul n’a tost, iar dintr’a doua că duelanţil s’afi împăcat pe tereu.
Va să zică, într’un oraş mic ca Buzăul unde e natural să se sfla tot ce se întîmplă i-a trebuit procurorului două anchete pentru ca să facă descoperirea că un coleg al săfi din magistratură a eşit pe teren.
Ce rol trist dafi miniştri liberali magistraţilor cari afi după lege datoria de a lumina justiţia ?
şi apoi vom pleca singuri la Baba: Iată, aşa şi aşa, domnule, de ce ne-aţl chemat ?
—	Nu ştii de ce v’a chemat,—zise Ivan strieîndu-se de rîs.—Ca să vă cinstească cu pelin ; asta se ştie...
—	El, acuma, domnule, drumul dv. e pe cărăruşa asta la deal,—Inii zise Ignat. Veţi trece dealul şi veţi da peste o vale; veţi da de nişte săpături. Acolo se zice, că şi-a fost făcut lagărul, impăratul.Traian. Iar, ur-cîndu-ve mal departe pe munte, să vă ţineţi mal mult pe lîngă petriş. Iarba e foarte lunecoasă pe muntele acesta. Iar noi o apucăm spre Iuravlic. Dacă nu veţi vroi, să ne aşteptaţi, coLorîţl-ve ici la vie; pentru un frăncuşor, el vă vor trece iarăşi la Sa-rîchiol. De nu, nici noi nu avem să zăbovim mult. De colo de pe munte să vede drumul Iurilovcel, şi o să ne vedeţi cînd o să venim. El ? ce pofteşti ?
întrebarea din urmă se referea Ia fugarii, cari se făcuseră cerc şi discutai! cu aprindere despre ceva, făclnd Iul Ignat şi Iul Ivan nişte semne misterioase. Ignat s’a apropiat de el şi s’a întors curînd :
—	Lume proastă,—ce discută!
—	Dar ce e ?
—	Ce să fie ? Spun că noaptea ar fi ar-zînd pe munte un foc, lingă cetate.
—	E adevărat!— zise cu convingere unul diu ţărani.— Nu se vede bine dacă e zăratec safi pază. Se resfrînge aşa pe pereţi ca diu depărtare. Dar poate că dum-nea-voastră, domnule, sunteţi venit peutru asemenea lucruri ?
—	Peutru care ?
—	Pentru comori. Intr’adevăr, bătrîuil spun: uude arde foc, acolo, vrea să zică, banii se curăţă.
Toţi s’afi strîns împrejurul nostru.
—	Print’o noapte ml-a ţipat copilul,—începu lipoveancă cu glasul săfi melodios, ca
www.dacoromanica.ro
Un prînz de gală a avut loc erl, la castelul Peleş, în Sinaia, în onoarea d-lul general de Podbielski, ministrul poştelor şi telegrafelor în Germania.
Azistafi la acel prînz d-nil D. Sturdza, primul ministru, P. Poni, comisarul Romi-niel la expoziţia din Paris, Al. Beldiman, ministrul Romîniel la Berlin, Sidow, directorul poştelor germane, Chiru, directorul poştelor romîne, de Giesecke, consilier intim imperial german, etc.
Slmbăti, 20 Iunie, a avut loc Înaintea tribunalului de Botoşani, judecarea procesului pentru delictul de duel, comis de d-nil dr. C. Bucşănescu şi St. Ganea.
Tribunalul, compus din d-nil: Miliail Ciulei preşedinte, I. Ivaşcu şi I. Pîrvulescu membri, afi condamnat pe ambii inculpaţi să plătească, ca amendă, cite una sută lei.
Martorii afi fost achitaţi.
Astă zi are loc, la conservator, împărţirea premiilor.
Iată lista elevilor şi elevelor cari afi fost premiaţi:
Clasa de principii: Prof. D. G. Brătianu. Premiul I Tanase Miliail; II Havriietz August; III, Totoliel Vasile ; III, Covăceanu Torna; III, Vreta Alexandrina ; III, Davys Marcela.
Clasa de armonie : Prof. D. Ed. Wachmanti. Premiul II. Manoach Emanoel; III, Avramescu Dumitru ; III, Brătianu Ioan,
Menţiune : Demetrescu Lydia, MoscovicI Pau-lina, Papiniau Constanţa.
Clasa de declamaţiune: Prof. D. St. Vellescu. Premiul II tragedie, Ciucurescu Eugenia ; II comedie, Petrescu Nicolae.
Menţiune : Mateescu Constantin, Mănciulescu Ioan.
Clasa de Cînt: Profesor D. G. Ştephănescu. Premiul I. Tănăsescu Miliail. I. Alexiu Grigore.
Clasa de piano: Prof. D-na Em. Saegiu. Premiul I. Burcă Matilda. I. Radu Agripina. I. Manoach Edgard. III. Samuel Valeria.
Clasa de Piano: prof. D-na M. Zenide. Premiul I. Ionescu Elena. I. Petrini Viorica II. Me-hedinţeanu Valeria. II. Simionescu Virginia. II. Dumitrescu Lydia.
Clasa de Piano : prof. D-ra Z. Miclescu. Premiul I. Pistner Anna.
Clasa de ViolinS: prof. D. R. Klenk. Premiul I. Cerkez Niculae. I. Rădulescu Niculae.
Clasa de violinS; Prof. d. Ioan Dănescu Premiul I. Duport George.
Clasa de flaut; prof. d. Luigi de Santis. Premiul I, Dumitru Paraschiv.
Clasa de clarinet: prof. d. H. Hoerat. Premiul II, Neagu Grigore.
Clasa de trompetă : prof. d. I. Neumann. Premiul I Cutrupi Ioan, I Pauaitoff Ivan, II Szeike Ioan, III Stonescu Dumitru.
Clasa de Trombon : prof. d. Em. Kaluş Premiul I Szeike Alexandru, I Popov S. Ivan, I Sava D. Iov.
ŞTIRI MABUITE
D. Luca G. ZelescovicI, doctor în drept de la Universitatea veche din Bruxelles şi licenţiat în ştiinţele comerciale şi consulare din Ânvers, a susţinut cu un succes strălucit, Sîmbătă 20 Iunie, examenul de liberă practică, tratînd despre Obligaţiunile indi-visibile.
Eminentul doctor în drept a fost călduros felicitat de comisia examinatoare.
Preşedintele tezei a fost d. C. Disescu.
Felicitările noastre.
*	Monitorul Oficial de astăzi publică raportul consulului romiu din Stutgart, d. G. Benger, pe timpul de la 1 Octombrie 1896 pînă la 31 Martie 1898.
*	D. Clony P. Basilifi, din Brăila, a trecut, erl, examenul anului I de drept, cu succes strălucit.
Tînăiul student în drept a primit călduroase felicitări din partea membrilor comisiunel examinatoare.
NUVELA
Vînărtorul
Zilele trecute am întîlnit pe Auseaume în Champs-Elys^es, în faţa expoziţiunel canine. Prezenţa lui la Paris, nu m’a surprins :
Auseaume e mare vînător, şi împere-chierea unul basset safi încercarea unei arme de sistem nofi, nu putea să’l rămînă necunoscută. Cu toate astea, el îmi păru trist; avea privirea zăpăcită şi ochii muiaţi în lacrăml.
Cum mă zări, Auseaume veni la mine şi strîngîndu’ml mina cu putere :
— De sigur că al aflat... ţi s’a scris ?
şi cum s’ar fi jenat de atenţia ce i-se acordase. — Ml-a ţipat copilul, a cerut să bea apă. Efi îl dafi ulciorul, cînd de odată vfid că pe munte luceşte ceva. Am deşteptat pe Maria. Uită-te, Mariţo, zic, luceşte... Cruce sfintă cu noi!
—	E adevărat,— afirmă de după spinare, unuia Maria, care se apropiase.
—	Dacă sunteţi în privinţa asta venit, a-tuncl veţi angaja poate şi oameni..., începe misterios ţăranul.
—	Nu,—îl întrerupse Ignat — dumnealor nu umblă cu asemenea prostii.
—	Dar pentru ce a veuit ?
—	Să vadă antichităţi. Căci în Rusia nu se găsesc aşa ceva.
—	O, aici în Dobrogea sunt multe.
—	Unde vrei du-te. Pretutindeni movile şi oraşe. Iar în stepe, ard noaptea o mulţime de focuri.
—	Se înţelege, aici s’afi răsboit mult.
—	Şi tot căutători de comori sapă.
—	Caută ceea-ce nu afi pus.
—	Ce nu al pus, nu iei. Că sunt comori, sunt, doar nu de geaba ard focurile. Insă nu orl-cul se dafi descoperite.
—	Acuma romînul a oprit de a săpa. Trebue să al hîrtie.
—	Se înţelege. Regii le-att ascuns, Regele are să şi le ia.
Conversaţia se isprăveşte. Ivan şi cum-natu-săfi se urcă la deal, şi curînd ambele figuri atletice se desenează pe muchea lui. Priveliştea e atît de impunătoare, că peutru un moment toată atenţia e îndreptată asupra lor.
Uite, al acoperit tot muntele.
—	Nici cetatea nu se mal vede. VoiuicI oameni.
—	Odrasla uecrasoviană! Aşa erafi cică, şi Ignat Necrasov şi Stenica Rasin.
Efi, fără sfi vreafi, am zlmbit. Burţile mari
Nu aflasem nimic şi nimeni nu ’ml scrisese o iotă, dar accentul desolat al Iul Auseaume mă făcu să cred, că fratele săfi, care de mal mult timp era bolnav, murise; îmi luai atunci un aer trist, pentru circumstanţă şi încercai să’l strîng mina cu aceeaşi putere cu cnre el îmi strivise degetele.
—	Lovitura a fost teribilă, continuă Auseaume,—îngrozitoare 1 Timp de o lună, am fost zăpăcit, ameţit: vecinie posomorit şi singuratic, nu vorbeam cu nimeul, nu-mi mal plăcea nimic, — nici chiar vlnătoarea ! Prietenii mei începură să se îngrijească şi mă sfătuiră să călătoresc, să mă distrez... după cum vezi, iată-mă.
Desperarea acestui gigant, îmi induioşă inima; şi căutam, cu stîngăcia 1 unul om emoţionat, cuvinte de încurajare; cîud de o dată el mă Întrerupse, exclamlnd :
—	Şi cînd te gîndeştl că nunul efi slut pricina!.. cînd te gîndeştl că numai efi... cu mtinele mele, ram otrăvit!
—	Cum ? tu l’al ?...
_ Val! fără să vreafi, cu un cîrnat otrăvit pe care îl pusesem la marginea pădurel, în drumul lupului.
Am rămas înmărmnrit şi nu puteam pricepe, cum d. Auseaume, fratele cel mare, om in toată firea, a putut să se otrăvească cu un cîrnat pus în marginea pădurii. Dar interlocutorul mefl, scoţind un suspin adîuc, din fundul inimel, adăogă:
—	Un cîiue aşa de bun !... Doar că nu vorbea... şi nici cuvîntul nu-I lipsea cu de-săvîrşire...
Atunci înţelesei că îu această tragică în-tîmplare, nu era vorba de d. Auseaume, marele comerciant, dar de Borers, un cline superb, care fără să aibă darul de a vorbi, după cum pretindea stăpînul săfi. era în adevăr foarte deştept şi ştia tot felul de minunăţii.
Căci—acum că e mort, lucrul se poate spune,—nu cred că în lunga lui carieră de cline,’ia avut ocasiunea să aporteze un epure safi o becaţină. Dorinţa nu-I lipsea, fără îndoială, după cum şi stăpînul săfi era ahtiat, să vadă de aproape o prepeliţă, dar şi unul şi altul erafi fără noroe.
O dată, — eram tînăr pe atunci, aveam pentru Auseaume o admiraţiune fără margini.
Ghetele lui groase, cu talpa eşită şi cu călţunil pînă în genunchi, hainele lui de catifea, împodobite cu numeroşi nasturi şi cu buzunare şi buzunărele nenumărate, puşca lui, sistemul cel mal perfecţionat şi cascheta lui englezească, misterul cu care învăluia el toate expediţiunile şi apucăturile lui, toate, pînă şi felul cum fluera pe Boreas în stradă, îmi făcea din Auseaume idealul vînătorulul. Vă închipuiţi dar bucuria mea, cîud îutr’o zi Auseaune îmi zise :
—	Mergi azi cu mine la ţară ? Vom prînzi diseară o pulpă de căprioară şi mîine pînă în ziuă mergem la vînătoare.
Am prînzit în adevăr dumnezeeşte şi pulpa de viţel a (ost copios udată cu vinurile excelente din pivniţa vînătorulul.
—	Bagă de seamă, spuse el jupînesel, care ne servea cafeaua, să nu uiţi să ne deştepţi mîine ptnă-n ziuă, ca de obieeifl.
—	Da, conaşule, ca ds obieeiu răspunse femeea, surîzînd în mod seinnifictaiv, su-rîs pe care tocmai tîrzifi l’am priceput.
Toată noaptea n’am visat de cît epurl, epurl mari pe cari Boreas, îl aducea mln-dru în gura-I plină de sînge. Din spre ziuă, o detunătură de puşcă—adevărată safi în vis, nu ştifi — mă trezi diu somn, sării repede diu pat, crezlnd că Auseaume a plecat deja şi că ucide epuril fără mine.
Dar de unde ! din camera vecină un sforăit puternic şi cadenţat mă linişti pe dată; bietul Auseaume dormea îmbrăcat de vînătoare.
—	Auseaume, Auseaume, domnule Auseaume !
—	Cine e? Iacă-mă?
—	S’a făcut ziuă bine şi cred că jupî-neasa...
—	Da, aşa e, s’a făcut ziuă, drăcia dracului !...
Dacă am mal găsi cel puţin iepurii la cîmp !
Şi tu, tot în cămaşe ? Trebuia să te culci Îmbrăcat, să dormi epureşte ca mine. Iute! să ne grăbim,... pierdem vremea 1
Pe cînd efi mă grăbeam, cam ruşinat de lenea mea. Auseaume, în privdor, îşi pregătea geanta de vînat şi încerca cocoaşele puştel; se uita însă cam chiorâş cu o ex-presiune de o vădită nelinişte, spre orizont care se colora din ce in ce.
—^—i
ale lipovenilor uriaşi au dispărut după deal. Efi asemenea mi-am luat ziua bună şi am început a-mă urca pe muntele Enisalefi Frumos şi neted de departe, dînsul s’a arătat acoperit de slftucl şi prăbuşituri. Petrele încă ferbinţl de arsura zilei, abureafi zăduv. Printre ele fâşîind prin earba uscată, se stre-curafi fără griji şopărlele. Iar scopionil negri se arătafi şi dispâreafi în găuri, parcă simţeafi, că nu vor fi cruţaţi. Totul era mort şi neplăcut pe coastele acestea. Iu vîrf se desenafi şi mal măreţ ruinele.
Peste o jumătate de ceas eram în vîrf, între zidurile vechi, cari încingeai) ca o cunună muntele. Iu partea de la amiază şi asfinţit s’a păstrat îucă jumătatea unul turn genuez şi în rînd cu dînsul rămăşiţele zidului de la poartă cu nişte adînciturl lungi pe sub cari treceafl altă dată porţile ridicătoare.
Drept în faţa noastră se deschidea o prăpastie, iar[colo departe, pe deal, se întindea ca o dungă drumul. De sigur—mă gîndeam efi,—de multe ori oameuil morţi de mult, priveaţi cu nelinişte de aici la drum, gătiu-du-se de luptă pe viaţă şi moarte. Acuma se mişcai) pe acest drum ca două puncte, cunoscuţii mei lipoveni.
E ceva deosebit între ruine. O senzaţie specifică, care umple pînă Ia plausibilitate atmosfera întretăiată de aceste pietre acoperite cu muşchii) şi cu rămăşiţele vechilor ziduri. Ceva care te apasă, ceva pâlruus de trisleţâ pînă la durere sufletească şi, pe lîngă asta, transpirind în suflet o linişte stranie...
(Va urina)
EPOCA
—	Nu cum-va am Intlrziat, domnule Au*
seaurne ?	,	,	.
—	Dar nu mfi mal gtnaesc eu la iepuri acum...
Spre răsărit începuseră să se zărească la creştetul munţilor reflectele roşiatece ale razelor soarelui, părlnd ca o văpae care se ridică In negură; apoi razele astrului se des-faşurară Încetul cu Încetul, ca un evantaliu strălucit care acopere jumătatea cerului.
Auseaume era Înlemnit şi cu ochii tintâ spre Orizont.
—	El, istoria dracului!. Dar ce se va fi; lntlmplat acolo?
Alergai In grabă.
—	Ce dracu e acolo fraţi? Un vulcani1
safi un oraş In flăcări ?	.
In adevăr, un glob de foc se ridica ma-iestos de după zidurile oraşului, spre marea spaimă a lui Auseaune, vlnător pasionat, care, pe căt se vede, plnă atunci n’avu-sese oeasiunea să vadă un attit de rar spectacol, şi nesciutor, văztnd răsăritul soarelui, a crezut că arde oraşul!
Aceasta nu l’a Impedicat insă, zilele trecute pe Champs-Elysees, sQ-mi spue vorbind de Bon as:
___ Sărmanul Boreas : ’tl aduci aminte, cit
era de trist, In dimineaţa aceea cănd te-al sculat tu prea itrzifl şi ne-al făcut să pierdem vlnătoarea ?
Pani Ar^ne.
1> LYKUîSK
DIN CAPITALĂ
imn ijii iaa——■
Tllliărie — Individul Mihail Samel, din calea Rahovel 62, Insotit de ua alt individ, aQ jefuit astâ-noapte in ciinpul t ilarei, pe femei» Maria Diaconescu. Bandiţii au năvălit asupra nenorocitei, ati trîntit-o la pămint şi după ce i-a astupat gura cu un ştergar, avi jefuit-o de tot ce avea asupra el, sflşiindu-I urechile pentru a-I putea furu mal In grabă eerceiil.
După ce aă jefuit’o, tîlharil afi lual’o la fugă. La ţipetele desperate ale nenorocitei, locuitorii din vecinătate aQ alergat In grabă. Sergentul de stradă din apropiere, a reuşit a pune mina pe Samel; cel-l’alt ti 1 har, complicele Iul Samel, care reuşise să se facă nevăzut, h fost prins ceva mal tirziă. El se numeşte Mihaiîi
Ambii ttlharl aQ fost inaintatt politiei Capitalei.
^DINJ^ARA
Crima din R&Ienl.—Martia trecută, doi administratori al deputatului de CovurluiQ, d. d. Paraschiva Sechiaris, aQ împuşcat pe doi locuitori, cari treceaă pe moşia sa Puţichioaia.
Faptul s’a petrecut în următoarele impreju rări :
In acea zi, pe la orele 4 dimineaţa, locuitorul din BălenI, Andonis C. Gaiţă, călare, femeia sa Maria, cu cumnatul ei Ioan C. Gaiţă, lntr’o căruţă cu cal, ajungeaţi la lanul de porumb al prinţului C.antacuzin, proprietarul moşiei Bă-leal, unde aceşti locuitori aveaţi datorie de prăşit.
Andonis Gaiţă, fiind călare mal inaiute de căruţă, aude de odată o detunătură de puşcă, in urma lui, din păduroa ce era in marginea lanului de porumb, şi întorcindu-se, vede că' zind pe femeia sa, împuşcată la cap, iar pe cumnatul el lovit in spate cu un glonte, fără să fi fost somaţi sati prevestit!.
Apar imediat doul indivizi călări, adminis-tratoril d-lui SechiarI, cari văzind pe împuşcaţi, scuză crima lor, pretextind că ţăranii aQ fost luaţi drept bandiţi.
Autoritatea comunală din BălenI, fiind ves lită, a trimes imediat pe Împuşcaţi Ia spitalul din Pechea, iar pe de altă parte a dresat ac tele, inaiutîndu-le sub-prefecturel din Pechea.
Totuşi, nici pină astă-zl, ucigaşii nu aQ fost arestaţi, graţie intervenţiei patronului lor, de putatul Sechiaris.	,
DIN STREINATATE
Washington, 23 Iunie.—Zgomotul ei-cînd că Santiago a capitulat, nu este încă confirmai.
In lupta dintre americani şi escadra amiralului Cervera, Spaniolii au amt 350 morii, 166 răniţi, iar 1600 au fost făcuţi prizonieri.
DEPEŞILE DE AZI Blutrugerea flotei npaniote
Madrid, 23 Iunie. — Agenţia Fabra zice că, pină la 10 ore şi şi jum. de dimineaţă, nici o depeşă oficială nu menţiona distrugerea flotei spaniole, despre care vorbeşte o depeşă a amiralului Sampson. Se aşteaptă cu nerăbdare telegrame asupra bombardărei lui Santiago, căci se ştie dinainte că asaltul va fi înverşunat şi foarte sîngeros.
Eroismul Spaniolilor
Londra, 23 Iunie.—Amiralul Cervera a încercat, în mod eroic, să scape corăbiile sale; el combătea încă, pe cînd corabia sa ardea. Amiralul Sampson a urmărit pe spanioli timp de două ore.
Ea Santiago
Washington, 23 Iunie. — Generalul Schafter confirmă ştirea anunţînd că generalul Pândo a intrat în Santiago, cu 6000 de oameni, cari au fost repar-tisaţi în diferitele forturi.
D. Mac Kinley a telegrafiat generalului Schafter şi amiralului Sampson, ce-rîndu-le să vadă dacă nu e cu putinţă de a intra, în portul Santiago, şi a bombarda oraşul.
Washington, 23 Iunie. — Amiralul S3inp-son a permis corăbiilor de r&zboiă engleze Pallas şi Alert şi corăbiei austro-ungare Maria Teresa, de a intra la Santiago, pen tru a transporta pe supuşii străini.
In lilipine
Madrid, 23 Iunie.— Generalul Augusii telegrafiază că situaţia este tot aceeaşi.— Familia sa a putut să scape, într’o im-barcaţie, din Macabeba, de unde a sosit la Mantila fără incident.
Coloana Monelest asediază Macabeba. In baia Manilla nu se află actualmente de cit doue corăbii germane, doue franceze şi patru engleze.
Escadra Cantora
Port-Saii, 23 Iunie.—Torpiloarele spaniole au plecat în Spania. Cele lalte corăbii ale amiralului Camara trec canalul.
Interrenfia Papei
Roma, 23 Iunie.—In urma mai multor întrevederi, între cardinalul Rampolla d. Merry del Val, Italie zice că acest fapt face să se presupue, că Spania ar putea să se adreseze din nou Papei, pentru ca să intervie, în favoarea încheerei păcei ispano americane.
26.000	florini, subvenţie anuală pentru şcolile din acel comitat, dacă comunităţile romîne le vor preda Statului maghiar.
Toţi medicii, cari figurează în controalele armatei, au primit ordinul de a fi gata în caz de mobilizare generală a trupelor.
Pentru Înlăturarea vi lul Măldărescu de la primăria Craiovel, s’a botărlt ca consiliul comunal să fie dizolvat, pe la finele lui Iulie.
Asl-fel, d. Măldărescu nu va mal presida alegerile comunale de la toamnă.
Proprietăţile familiei Banffy, din comitatul Coşocnel, sunt vecine cu proprietăţile episcopiei romtne gr. cat. a Oradiei mari, din comitatul Bihariel. Este ştiut, că între proprietarii acestor moşii există un vechio proces. Episcopul Mihail Pavel a relnoit acest proces, contra familiei Banffy, şi a cerut ca cele 28.000 pogoaue de pădure, cuprinse de familia Banffy să fie restituite diecesel romiue de Oradea-mare. Interesaut este, îu acest proces, că proprietatea din cestiune este înscrisă pe numele amînduror proprietarilor şi amlndol plătesc foucieră pentru ea. Curia a delegat pe tribunalul din Oradea-mare cu cercetarea lucrului, şi acest tribunal a decis In Martie a. c., că familia Banffy e obligată a plăti episcopiei 18.091 fl. despăgubire şi suportarea speselor procesului. Tabla reg. din Oradea Insă a anulat această deciziune, a respins pretenţiunea episcopului Pavel şi pe de-asupra l’a mal şi obligat la suportarea cheltuielelor procesului, Iii sumă pe 2000 floriul.
Episcopul Pavel a făcut recurs.
Părintele Moscoffian, parochul comunităţii armene din Capitală, ne roagă să transmitem mulţumirile sale d-nel directoare a institutului Santa-Maria pentru deosebita Îngrijire ce pune la instruirea şi educarea elevelor institutului.
lor In con-
O escrocherie originală. — In Londra s’a arestat acum cit-va timp, un ingenios es croe,Montchanin, care găsise mijlocul de a înşela, pe toţi naivii din cele mal îndepărtate colţuri ale Europei, cu sume considerabile.
Iată cum opera pungaşul:
Montchanin publica anunţuri prin ziare, fă< înd cunoscut că împrumută bani cu dobîndă de 5 la sută, persoanelor cu o iscălitură valabilă, însă, pentru cheltuelile ce trebuia să facă, a daugă escrocul, cerea să i se trimită şi doul franci.
Scrisori de soiul acesta i-au venit foarte multe şi fie-care Îngropat la datorii, se grăbea să trimită o poliţă galantului imprumută-tor, care dădea bani pe o simplă iscălitură, pe care nici nu o cunoştea.
Montchanin e din Paris şi operează ast-fel d i cinv-I-spre-zece ani. _	_	_
Pentru noi, această ştire are o deosebită importanţă. In unele ziare romîneşll, se văd_ publi cate anunţuri de acest soiQ. Nu or fi oare, dacă nu ale lui Montchanin, dar ale unor complici al acestuia ?
Serviciul «Agenţiei Romîne
Paris, 23 Iunie. — D-na Dreyfus a adresat ministrului justiţiei o petiţie, cerlnd a nularea sentinţei care condamnă pe bărbatul el.
New York, 23 Iunie. — Se anunţă din Hainpton (New-Hampsliire), că o furtună cauzat pagube mari pe coastă. Multe vile şi oteluri mici afl fost distruse. Şeapte per soane aQ fost omorîle şi 100 rănite.
RE8B0IUL ISPANO-AMERICAN
(Serviciul 'Agenţiei Romîne*)
DIN EDIŢIA DE SEARA Washington; 23 Iniile.— Amiralul Cervera este r&nlt la braţ
?l este prizonier pe bordul lui Hocesttr. Amiralul a declarat ră a preferat riscurile unei lnpte tu largul mării ţl să moară, de ctt să moară Intr’o cursă, din eare să nu poată eţl.
D. Iiong, secretarul marinei, a trimes felicitările sale amiralului Nampson şl generalilor Mlles şl Mehatter.
Direcţia războiului doreşte ca bombardarea oraşelor celor mal Însemnate ale coastei Spaniei să lueeapă ctt mal curtnd.
O depeşă diu Hong-Kong zice <*ă oraşul Danila a trebuit să fie atacat erl pe uscat şl pe mare.
% Ungurii continuă persecuţiile tra Slovacilor.
După condamnarea redactorului Narodni Noviny, acum parchetul rocz St. Martin a început urmăriri tra Slovacilor, cari avi ieşit întru narea acestuia la gară.
Motivul acestor uoul persecuţii a fost calificat de justiţia maghiară, de prea mărire a condamnatului.
ULTIME INFORM ATIU NI
Sosirea AA. LL. Regale Principele şi Principesa Bulgariei
In vederea vizitei A A. LL. Regale Principele şi Principesa Bu’gariei, un tren regal a plecat azi, la orele 9 dimineaţa, din gara de Nord, cu care Auguşlii oaspeţi vor face călătoria pină la Sinaia. In trenul regal aă luat loc, mergînd întru intimpinarea AA. LL. general Berendel, ministru de râzboiă, d. Taks Giani, preşedintele Camerei, şi d. colonel Mânu, adjutant regal *
* *
Tot în vederea acestei vizite, cu trenul de Predeal aă plecalazl dimineaţă la Sinaia d nil miniştri Ferichide, Sto-lojan şi Ionel Brătianu şi d-nul Calon Lecca, prefectul poliţiei.
D. D. Sturdza, primul ministru, se află deja în localitate.
*
* *
O telegramă a corespondentului nostru din Sinaia ne anunţă, că gările Comarnic şi Sinaia sunt frumos decorate cu drapele bulgare şi romîne. Perechea princiară va sta în ţară
Depeşile de azi I Pin* Sîmbătă dimineaţă
—p “--------------I Se vor face excursiuni la Buşteni şi
la stinca Franz Ioseph.
Vor avea loc două representaţii: una musicală cu d-nil E. Wachman, Dinicu, A. Kneisel, etc. ca executanţi, şi alta teatrală.
ziarului din Tu In con întlmpi-
Principesa e în costum de călătorie : rochie bleu-marin, bluză de mătasă maron, cravată fâşie albastră cu puncte albe. guler alb, pălărie cu fundă albastră şi flori galbene, jachetă gri. E de statură mică, delicată ; figura simpatică.
Decisiunea Curţeî în procesul martorilor
Astăzi, la orele 2 şi 45 după a-miazi, Curtea de Apel secţia Il-a s’a pronunţat în procesul martorilor din duelul Filipescu-Laho-vâri.
Iată decisiunea Curţeî : Curtea,
In urma dezbaterilor urmate ; auzind şl conclnzlunile d-luf procuror general,
In numele legei
Respinge apelul făcut de d. procuror geural, In contra sentinţei tribunalului Ilfov secţia III; respinge apelul făcut de d-na Daria l.ahovari, în contra aceleiaşi seu tinţe şi confirmă In totul sentinţa Tribunalului.
La această deciziune, d. consilier Budişteanu a făcut opinie separată, fiind de părere ca în temeiul art. 50 şi 259 din c. p. să se pedepsească cu cîte 15 zile închisoare martorii Victor Ionescu şi Al. Săulescu ; să se pedepsească cu 100 lei amendă martorul Isvo ranu şi să se menţină dispoziţia-nile sentinţei tribunalului cu privire la martorul Drosu.
*
4c *
D. Procuror general Stătescu, a făcut imediat recurs în contra a-cestel decisiuni.
Peutru strlngerea fondului necesar reptilei colectiviste din Iaşi, ce va apare la 1 Iulie, poliţia locală a început să facă abonamente, cu sila, printre comei ciauţl.
Nici uuul dintre ocultişti nevrîud să deschidă baerile pungel, poliţia a hotărît ca, priu forţă şi brutalitate, să strlngă fondurile secrete necesare, pe cari Tânase Gheor-ghiu, advocatul Statului, să le manipuleze.
Fie-care comisar, sub-comisar şi ipistat, uitlnd scopul pentru care sunt pl iţiţi, umblă, din casă în casă, şi priu teroare, caută să facă abonaţi pentru ciuperca ocultistă.
In tot oraşul, nu e de cit un strigăt de indignare şi de revoltă In potriva acestui noti bir, impus de mizerabilii ocultişti.
Domnişoara Cazimir va părăsi demnitatea de domnişoară de onoare a A. S. R. Principesa Maria.
Ministrul instrucţiunei din Ungaria a hotărît să ia, pe seama sa, toate _ şcolile confesionale romîneştî din Transilvania.
Pe lîngă ancheta din Braşov, care continuă de o săptămlnă cercetările sale asupra şcolilor bisericei romîne S-tul Ai-colae, d. Wlassics a început să agite ideia, de a lua, pe seama Statului ungar, şcolile confesionale, din comitatul romin al Sătmarulul.
In acest scop, ministrul a promis
I LTUIA ORA
Sosirea Prinţului Bulgariei
(De la corespondentul nostru special)
Giurgiu, 24 Iunie, orele 11 a. m.
Debarcaderul e frumos împodobit cu ghirlande, covoare şi steaguri romîneştî şi bulgăreşti.
S’a construit pentru ocazie un pavilion formind un salon de recepţie frumos decorat. Portretele AA. LL. RB. Principele Ferdinand al Bulgariei şi Primesa Maria Luiza ornează peretele din fund al salonului.
Peretliia princiară soseşte la ora 1 p. m., trece cu tren special prin Bucureşti la orele 2 şi jumătate şi soseşte la Sinaia la 5 ore.
In port e multă animaţie. Lumea se îngrămădeşte să asiste la sosirea Principelui.
Vasele aflătoare în port sunt pavoazate.
Vremea e frumoasă.
*
* *
Giurgifi, 24 Iunie, orele 2 40.
La orele 12 jumătate, cheiul şi împrejurimile debarcaderului sunt pline de lume.
La debarcader se găsesc d-nil: general Berendeiu, ministrul de războiu, Mânu, adjutant regal, Ghica-Bragadir, agentul nostru lu Sofia, Tomescu consul romîn la Rusciuo, prefectul Christu, Vansaanen, căpitanul portului. In salonul de recepţie aşteaptă autorităţile militare şi civile.
Ora 12 şi 85. Soseşte yachtul Krum. Muzica bulgară de pe bord intonează imnul romînesc. D-nil Berendeiu şi Mânu se urcă pe bord şi salută perechea princiară în numele Regelui şi al guvernului.
După cinci minute se operează debarcarea. D. Vansaanen oferă princesel Maria Luisa un buchet. La intrarea în pavilion, d-na Christu întâmpină pe prin-cesă cu un buchet şi prezintă pe d-nele general Costaforn, Partenesou, Marti -nescn, etc.
In vremea aceasta principele trece în revistă compania de onoare a regimentului 5 infanterie, comandată de căpitanul Mo-rait.
Principele se întreţine apoi cîte-va minute cu d-nii general Năsturel, Christu, Giani, Algiu, primar Partenescu, Saligny şi Mânu.
Incetînd muzica militară, corul gimnaziului intonează imnul princiar.
Perechea princiară se urcă apoi în tren, şi la orele 1 trenul se pune în mişcare în mijlocul uratelor midţimei. D. Saligng conduce trenul.
Principele poartă uniforma de general bulgar.
Băile
(lingă Tirgu Irit mos)
Strunga
120
AQ poziţie splendidă, in pădure seculară, sunt luminate cu electricitate.
camere mobilate şi sat la 10 min., camere izolate în pădure cu bucătărie şi mobilate ori nemobilate.
I.	Băl tle pucioasă, foarte tari, contra reumatismului sifilisului, scrofuleî, scio-titei, gutei şi tuturor aprinderilor vechi.
II.	Itlrolerapie după toate regulete moderne, contra nevro-asteniel şi ori cărei slăbi-ciunî mal ales că se combină eu cura de apă tic flec bicarbonat ti ce ace iStrunga.
III.	Instalatinni tle aec comprimat contra asmei, boalelor de gît şi de urechi.
Technica Idroterapiel se execută de D-nul Găti d OBOI ICI, asistent în Stabilimentul de Idroterapie al D-lul Winternite din Viena.
MassorI speciali.
D. Profesor Di*. Bogdan da Ia Universitatea din I <şl dirigează băile.
D. Profesor Dr. N. Manolescu curează boa-lele de ochi şi urechi.
Băile se deschid la 15 Iunie.
Tot soiul de petreceri, orchestră din Bucureşti. Informaţtual Strada Teilor 32, Bucureşti, de la 4—6 p. m.
ROMANIA
Primăria Urbei Constanţa Publicaţi une
Se aduce la cunoştinţa publică că in ziua da Miercuri 1 Iulie st. v. a. c. orele 2— 4 p. m. se va ţine licitaţiune la aceaslâ Primărie, înaintea Primarului saQ a delegatnlul săQ, pentru darea in întreprindere a lucrărilor de captare necesare la alimentarea acestui oraş cu apă Aceste lucrări a căror valoare titalâ după devis se urcă Ia cifra de 81.000 lei, figurînd sub denumirea de lotul No. i al proiectului întocmit de de d. inginer N. Cucu St. şi aprobat de Consiliul Technic Superior priu jurnalele No. 322, 487 şi 645|96, se referă la executarea părţilor următoare:
1)	Puţuri filtrante.
2)	Citerna de pompare.
3)	Conducte de racordare şi aspiraţiunl.
4)	Pompare de constatare, toate executate în
comuna Palas şeapte kilometri distenţă de Constanţa.	_ ,
Licitaţiuuea se va ţine prin oferte sigilate Supra oferte nu se primesc.
Concurenţii spre a fi admişi la licitaţiune vor dspune pe lingă ofertele lor o garanţie pro-visorie de 4000 lei in recipisa Casei de Depuneri saQ a Administraţiuuei financiare a judeţului Constanţa. Depunerea garanţiei in numerar la licitaţiune nu sa admite.
Amatorii pot lua cunoştinţă da proiectul, de-visnl şi caietul de sarcini al lucrării în Constanţa la Primărie în toate zilele de lucru de ta orele 9 -12 a. m. şi de la 3—5 p. m. şi în Bucureşti la d. inginer N. Cucu St. Str. Furtu-nel No. 5, autorul proiectului în zilele de Marţi şi Sîmbătă de la orele 1 jum. pină la 2 jum. p. in.
" Li.-itaţiunea se va ţine în conformitate cu art. 68—79 din legea comptabiiităţel generale a Statutul, fiind aplicabile Sntreprinderel şi disposiţiunile condiţiunilor generale de întreprinderi de lucrări publice.
Garanţia definitivă va 3 de 10 la sută din valoarea lucrărilor.
Primar, E. G. Schina.
Secretar, I. Dan.
No. 2697 26 Maia 1898
PROPRIETATEA
Niculescu-Andronache
Comuna COLESTINA
DE VENZARE
IN LOTURI MICI
Un i rit metrul Patrat
Teren situat la marginea Capitalei pe şo şeaua Colentina-Ştefâneştl, depărtat numai la un kilometru de la barieră.
Localitate sănătoasă, posiţia înaltă presen-tind o admirabilă privelişte asupra Bucureştiu-lul, străbătută de calea ferată Bucureştl-Con-stanţa pe marginea cărei linii se pot face minunate instalaţiunl industriale.
Tereitul ce se vinde este afară de zona de servitudine a fortificaţiilor.
Această localitate va cîstiga o mare valoare prin construirea gărel de la Obor şi prin facerea liniei de Tramway care va merge pină la Zalhana si al cărei traseă este în studiă.
Proprietarii reservă asemenea loc pentru un parc, şcoală, biserică şi cimitir.
Biserica va fl construită de proprietari cu cheltuiala lor, de Îndată ce a treia parte din loturi vor fi vîndute.
Vluzarea se face în loturi de ori ceîntin-dere, cu preţul de un leă metrul patrat, plăti-bill in putru ani şi în patru rate pe an din 3 in 3 luni,
Doritorii se vor adresa
D-luî Căpitan G. 10 AN IN
Iu Strada Surorilor, No. 27
Vls-A-vis de biserica Popa*Chlţu,
Jumătate din această proprietate este deja vîndută. Pentru partea rămasă vînzarea va continua în fle-care zi de la orele 7 — 11 şi de la 2—7 seara.
Doritorii de a visita această localitate ce a mal rămas li se pune la disposiţie tramcare spre a ’1 transporta gratuit da la capul liniei tramwayulul din capul Calei Moşilor piuă în localitate, cu Începere de Duminică 7 Iunie pină la 14 Iunie seara.
0 damă
de bune condiţiunl, cunoscind lini-bele romînă, franceză şi germană ar voi, pe timpul vere!, să voiageze ca damă de companie pe lingă o familie, în ţară saQ în străinătate.
A se adresa la administraţia ziarului sub iniţialele I. C. P.
NUMAI LEI 250
o jumătate garnitură
MOBILE TAPISATE
cu covoraşe şi pluş de ^mătase înainte tic a cumpăra r ini taţi Haga&inu tute. Boamnei IVo. 27. SE VINDD ŞI ÎN RATE
VXIV. IIEB.
D>-. BAUBER6ER
&3, Calea Moşilor, 53
Oonsultaţiunl de la 2 — 4 p. m. pentru săraci gratis de la 8 —10 a. m
Yirgil A ri oii
ADVOCAT
No. 21, Str. Dionisie, No. 21
BUCUREŞTII-NOUI
Societate cooperativă de credit, de economie, de construcţiunî şi lucrări publice şi private
<C’ivi>it!ăl	SOOţOOO J J^pital
Pentru înlesnirea subseriptorilor se aduce la cunoştinţa generală că subscripţiunea acţiunilor acestei societăţi se poate face atit Ia_
lEbUJL SOCIETAREI
Valeu Victoriei Ho.
cit şi la
Banca <le ^eomp t clin Bucureşti
(Societate anonimă, capital 2,000,000 lei)
Strada Siulrdan No. 3
Acţiunile sunt numai de 25 lei una. din care primul vărsămint de 10 lei, iar restul plă tibil în rate de 5 Iei ; la 1 Iunie, 15 Iunie şi 1 Iulie a. c.
. Subscripţiunea se va închide irevocabil Joui 4 (16) Iunie a. c. la ora 6 />. m. _
Sunt rugate loate persoanele, cari deţin buletine de subscripţiune, a le înapoia sau la sediul societăţii saQ la Banca de scont din Bucureşti înainte de închiderea subscripţiune!, insoţindu-le de primul vărsămint plus 1 leu de fle-caî e acţiune, drept taxă de înscriere.
Reducerea subscripţiunilor, cari vor trşee peste capitalul cerut, se va face după ordinea datei primireI lor, începînd cu cele din urmă primite.
Consiliul «Io admiuiNlrntle «1 nonei Morieiup se eoiupnne «Un il-uil :
Alexandru hăicoianu, Senator, Director al creditului funciar urban din Bucureşti; Ale xandru Lupaşcu, Deputat, President al consiliului de administraţie al creditului funciar urban din Bucureşti; Jnliu Seculid, Director general al socielâţel de asigurare Dacia Romînia; J. Staehli, bancher ; Petru Orădişteanu, Senator, fost Vice-Preşedinle al Senatului, Advocat, Membru în consiliul de administraţie al creditului funciar urban din Bucureşti ; Alexandru Vericeanu, Senator, Avocat, fost Ministru, Profesor onorar la Universitatea din Bucureşti, Censor la Banca Naţională ; Grigore Audrones u, Sub-director la creditul funciar urban din Bucureşti, Avocat, fost magistrat; Alexandru Mareş, Inginer la Căile Ferate Romiue ; Toma Dobrescu, Arhitect; I. G. Suita, Secretar al Camerei de comerciQ din Bucureşti, Avocat ; N Basilescu, Profesor la Universitatea din BucureşII, Avocat.
Iar ceusorl şi censorl supleanţi sunt d-nil : Grigore Triandafil, Avocat, fost Minislro, membru în consiliul de administraţie al creditului funciar urbau din Bucureşti ; Teod.r Ştefănes-cu, Director al Băncel Naţionale a Romîoiel, Profesor la şcoala superioară de comerciQ din Bucureşti; Vasile Lascar, Deputat, Avocat, fost Ministru, President al consiliului de administraţie al societăţel «Tramvayul NoQ ; Aristid Pascal, Senator, Decan aî Facultăţel de Drept din Bucureşti ; N. A. Papadat, Avocat.
www.dacoromanica.ro
CEA
(Chicago) MARE FABRICA DE
SECERATOARE CU LEGAT
99
IZBÂNDA
99
*Âslă-{t „Secerătoarea cu legal” cea mal populară, prejerată celorlalte din causa solidităţi lucrului, juncţonărel exacte si puţinelor piese ce se ugeaţă.
150 vîndute în 1895 ; 198 vîndute în 1896 ; 265 vîndute în 1897.
Cereţi o secerătoare uşoară la lucru, nu uşoară la cântar, care nu poate fi de cît şubredă.
Numai Izbind a va corespunde.
w	SECERATOARE SURPE A
WAIS1
Trainică, abilă.
’f t
-9
- .7	!
ismam
««OOplICATI VI.MU Tli !
COSITOARE DE FIN
r%To. 4
JROvor
IE C.-C BRICIXJL1
JUOnEEE EXPUSE EA
W. STAADECKER
BUCUREŞTI, STRADA SJIARDAA JVo. t2 BBAILA, BUMlVARmJI, CUZA, No. 70 | CRAIOVA, strada 31. Kogălniceanu No. IO SINGURUL DEPOMfAR PENTRU ROMÂNIA
MAŞINE DE BUCATE
i din Benumta fabrică
Gebrider Roeder din Darmstat, recunoscuse ca cele mal bune şi cele mal econo-me în combustibile.
Răi lucrate din Zinc de orX-ce dimensiune cu sobă pentru încălzit apa din Baie
DUŞURI pentru CAMERE cu aer COMPRIMAT EXPOZIŢIA PERMANENTA de LĂMPI
PENTRU
PETROLEU ŞI GAZ AERIAN
MARCUS LITTMANN S-sor I. WAPPNER
Calea Victoriei No. 61
la>A>Tl8 de Epl.coplo
aaţmoaaeA n
Reprezentînd LUAREA GRIVIŢEI
ta 20 August MS79
Tablofi circnlar colosal executat de renumi-ţiî pictori artişti din Mttnich
PUTZ, KRIEGER, FROSCH
REISACHER şi NEUMANnL
d.pS ridicări făcute la faţa locului
DESCHISĂ de la orele 9 dimineaţa pînă la 6 seara
Preţul de intrare : 1 lefi de persoană, iar pentru şcolari, studenţi, copil şi militari de grade inferioare, 50 de bani.
•TUIA, ziua, Higli-Life De la Si—<3 seara
Intrarea 2 Iei de persoană şi 1 lefi pfintru copil
Bucureşti, Buteeardul Cottea, (tineă Brimărie)
APA MINERALĂ DE BORSZEK (BORVJZ)
,. £?n*ru excelentele sale proprietăţi a primit la expoziţia universală dm Viena diploma de distincţiune şi la expoziţia din Paris medalia de argint. Multe autorităţi medicale aG recunoscut că această apă minerală posedă o excelentă putere de vindecare în diverse cazuri. Prin gustul săG cel plăcut şi bogatul conţinut mineral, această apă amestecată cu vin, e recunoscută ca o băutură plăcută şi răcoritoare, superioară altor ape minerale.
Exportatorii generali: D-nii LAZÂR & VERZAR în Braşov Depozitul general pentru Capitală la d-nul
V ASIIa E CRETOIU
No. 17, Strada Covaci, No. 17
In provincie la diferiţi depositarl principali.
DIMITRIE
MARELE MAGASIN ROMAN
PETRESCU
Băile Mercnlane (Meliadla)
Herkulesfftrdd, (Ungaria)
Staţiune de Cale ferată, Poştă şi Telegraf
Heuuuiite terme sulfuroase şi sărate
cu temperatură terestră de 55° C.
Iueepiitiil BeHonulnl |» 1 Halfi
Hidroterank ——<îin?,,aatilft suedeză şi masagiu.-Băl electrice.-romanticăPa Cern«d Prom/ntdrntt-1?na, r«SltUatiu,,e admirabilă i0 valea
bilă.-Situatiunl	i ?d. ?i ,®enrt de exrursiune. - Climă favora-
de hai hnt in.e 8e,u	de vtat. — Aer ozomc şi liber de praf — Palaturl
de băl, hoteluri splendide.-Salon de cură. - Luminaţiune electrică -Mu-Sică proprie. — Orfeu (Teatru Vari6t6).
MmM.Ti| HM IW TOATE EIMUIEE ElIROPESE
Juncţiune cu trenul Fxpres şi Orient-Expres ; de la Orşova cu năile dunărene Bilete ca preţuri reduse. Frequenţa tn annl 1897; peste 10.000
Calea Moşilor, No. 1, (Piaţa Sf. Anton)
Fiind deja cunoscut de onor. Clientelă, că tn acest Magasin se vlnd tdte articolele cu preturi fabulos de eftin, s'a mal făcut
ATARE REDUCERE DE PREŢURI
şi soldează toate noutăţile din sesonul de Vară De recomandat pentru rochii:
Zeflrarf, Tonlnrl, Itnzarine, Laluaglnrl, Grenadlne
foarte eftlne
CUPOANE de diferite mătăsăril şi LainagiurI se vînd cu 50 o/0 Rabat (V* preţ)
CAMtAŞM bărbăteşti albe şi eolorale, calităţi bune de la I,el 2,tO in mus
CeJ mai mare asortiment de LainagiurI şi Mătăsăril, Olande, Chifoane Şervete, Mese, Prosoape, Ciorapi, Batiste, etc. etc.
KAYOANE NPECIALE DE
Covoare, Perdele, Stofe pentru mobile etc.
In acest M'igasin se poate procura TrusourI gata pentru mirese de la I.el 150 ptnă la cele mal fine.
NB. Ateliere proprii pentru comenzi de orl-ce fel de lingerie şi broderie de mină, precum şi Cămăşi Bărbăteşti, Croială franceză după un sistem francez.
SULIEIAIEA PE ACŢIUNI
PENTRU
Construclii de Căi ferate Secundare şi Industriale
f°s‘ ORENSTEIN & KQPPEL
B E R E 11T
Tlepresentant general 13. COURANT Bucureşti, Strada Academiei No. 3 Mare depou permanent Ia BnonreştI şl Galail
ATELIERE IN BUCUREŞTI	1
Cumpărăm orî-ce cantitate de şine şi vagonete nsate, “cu preţuri convenabile
1 - -> I
<o O
O î
>“'5:
|®i
IT* W >
o ow
o,3e î
rr»:*;.».
FABRICELE R0MÎNE UNITE
De Băuturi gazoase (i Acid caibonio lichid Societate anonimă cu capital 629,800 lei deplin vărcafl
Bucureşti, Str. Fecldrel No, 9, 11, 13
PRIMA INDUSTRIE DE
ACID CARBONIC LICHID
' Garantat pur şi fără miros *
InstalaţiunI Complecte de rabricl §1 Băuturi gazoase 1
(Jel mat mare depozit de toate articolele, servind la fabricaţiune de apă gazoasă: ’
— Sticlărie, Capete de Nlfoane, Essenze, Coloră_
TURNATORIE DE ARMATURI DE SIF0ANE
Depozit de Maşini
ATELIER de REPARAŢIUNI. APARATE de BERE
Prospecte gratis şl franco	.
E! L' C2:
BUCUREŞTI, Str. DOAMNEI 9, BUCUREŞTI
MAŞINI INDUSTRIALE DE TOT FELUL
REZERVOARE DE TABLA DE FIER, etc.
MARE DEPOZIT de ŢEVE DE PIER şi ACOlBOBl! ŢEVI de sondate Tn docurile da la Brăila, navămuita
5
Heprr aentanţa Generală a casei
EREUADEAS TEIJV 4- Cat. Berlin
' FABRICĂ de ŞINE pentru CĂI FERATE şi MINI •
COMPANIA GENERALA
CONDUCTELOR DE APÂf din Li&ge (Belgia)
sucubsax,a ttix bomîwia Biurouri şi Magazine: Calea Gririţeî, No. 22
Compania se însărcinează cu toata proiectele şi cu toate lucrările de instalaţiunl de apă pentru administraţiun!, autorităţi şi pentru particulari, precum Conducte de fontă, de fler, de plumb-robinetărie, Idrometrn, Water-clostte. băl, lawbourt tot-â l’6gout, spălătorii, etc.	’
Ea are represintanţa esclusivă a filtrelor Chamberlaad, sistem Pasteur, singurele adoptate de guvernul trances. Peste scurt timp Campania va fi instalată In propriul sâfl local • cu această ocasiune biurourile şi magazinele sale vor fi mărite în mod considerabil.
Se caută20.000 lei după credit cu 10 la sută. Adre saţi-vă Scarlat Ionescu băcan str.^Vulturului, 40
r--------------—-------------------------—=
HEDICAKE1ÎT PHONPHATIC .
IN de VIAL
VINUL DE VIAL este un modificator puternic al organismului tn caşurile de: •bdilitate generală, creecerea întârziată, cea* valescenţa lungă, «nemii, perderea epe-
* fitului, t forţelor slăbiciune! nervoase. 1
Dosa este de un păhărel de lichior In-naintea mesei. El complectează nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor.
Farmacia VIAL Lyon, rue Victor-Hugo, 14 şl tn t6te farmaciile
Bucureşti.—Tipografia EPOCA Strada Clemenţei No. 3. —^Bucureşti
www.dacoromanica.ro