SERIA U.-ANUL 1T, No. 795. ISdltia a treia MARŢI, 23 IUNIE 1898 NUMĂRUL 10 BANI aboxammsxteMjW: încep la 1 şi 15 ale fle-eărui luni Un an în ţară 30 lei; In streinătate 50 lei Şase luni ... 15 > » » 25 » Trei luni . . . 8 > » » 13 » Un număr în streinfilate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ HEZMEACŢIA No. 8. - STRADA CLEMENŢEI - No. 3 TELEFON NUMĂRULJ0 BANI I KKIIIIII.K AnuneiurI la pag. IV...0.30 b. lima » » * III ..... 2.— lei » » » » II........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lel rîndul UN NUMĂR VECHIu 30 BANÎ A WMJt WI\7s TMIA TEA No. 3. - STRADA CLEMENŢEI — No. 3 TI Alt Iii LUPTA DE LA SANTIAGO Retragerea spaniolilor. Perderile considerabile ale americanilor EPOCA DE RENAŞTERE I Epoca ce se întinde de la 1831 la 1864 a fost o adevărată epocă de regenerare naţională, de succese neîntrerupte în afară, ca şi de propăşire internă, de strălucire parlamentară, ca şi de avînt literar entusiast. Viaţa publică de atunci, mal modestă dar mal sinceră, nu fusese încă înveninată de minciunile liberalismului şi instituţiunile nu fuseseră încă pervertite de tagma politicianilor cari afl început să înflorească în epoca de apoifl. Clasele diriginte din vremea aceea afl desvelit două însuşiri, cari Ie deosebesc de lumea noastră politică de azi : sinceritatea patriotismului şi conştiinţa limpede a ţelurilor de îndeplinit. Din suferinţele ţării, care se svîrco-lea sub apăsarea străină, a răsărit un mănunchifl de patrioţi, cari, în 30 de ani, ne-a scăpat de două dominaţiunl străine: de jugul otoman şi de tutela rusească. Pentru aceşti oameni, patriotismul nu era o meserie lucrativă. El nu eraţi nici speculanţi, nici cumularzi. El nu primeau nici recompense naţionale, ca C. A. ltosetti, nici milioane, din punga funcţionarilor, ca Ion Brătianu, drept răsplată a virtuţilor cetăţeneşti. EI plăteafl, cu averea, cu viaţa, ori cu libertatea, dragostea lor de ţară. Patriotismul lor, neîntinat încă de vicleşugul liberal, le dădea o pătrundere sănătoasă a chemărel neamului nostru. Intru aceasta, mal ales, se deosebeşte acea epocă de a noastră. Azi, se pare că ţara a pierdut, întru cît-va, conştiinţa de sine. De unde în epoca anterioară se zărea, luminos, ţelul de atins, în toate împrejurările grele, epoca noastră e caracterizată prin şovăeH şi Iip-ă de pătrundere clară a unul ideal oarecare. Şi să nu se zică că natura cestiuni-lo'\ puse atunci pe tapet, iar nu tăria patriotismului, unea la o laltă toite energiile. Principiul Domnului străin, bună oară, ar fi putut ti mult contestai, într’o epocă eînd abia scăpasem de Domnii străini, şi cînd cea mal de seamă cucerire, cu care ne puteam lăuda, era tocmai redobindirea Domniilor pămin-tene. Totuşi, încă de la 1835—aceasta nu se mal poate azi contesta de paşoptişti —se cere pentru prima oară, în mod oficia', de boeril din Moldova, prinţul străin şi unirea principatelor. îndeplinirea acestor desiderate se urmăreşte stăruitor şi fără şovăire, pînă la a lor împlinire, în 1859 şi 1866. In zilele noastre, clin potrivă, sunt chestiuni cari n’ar trebui sâ deştepte cea mal mică deosebire de vederi. Printre acestea s’ar putea prenumăra, de pildă, chestiunea evreiască. Totuşi, cind acum de curînd s’a pus in discuţiune proiectul de lege privitor la scoaterea Evreilor din rîndurile armatei, chiar elementele cari trec de antisemite s’afl împărţit in două tabere, cari afl combătut, lle-care cu o ega'ă înverşunare, proiectul ministerial. Nu dar atit natura cestiunilor, cît curăţenia şi înălţimea patriotismului ne dedea atunci acea vedere clară a idealului de realisat. Iubirea de moşie a fost reazimul tu-tulor luptelor pornite de la 1831 Ia 1864, pentru dobîndirea autonomiei şi libertăţii. Căldura patriotismului, întocmai ca focul care curăţă aurul de orl-ce aliaj, purifică viaţa noastră publică de ori-ce necurăţenie. Urmarea a fost că am avut, In unele momente, un parlamentarism atît de ridicat, în cit regimul actual nici nu se poate potrivi cu dînsul şi am căpătat nişte succese în afară, cil cari da mult nu mal suntem obicinuiţi. Cind vedem azi corpul electoral întru atît de îngenunehiat, cînd privim regimul unanimităţilor parlamentare, a căror singură călăuză a ajuns a fi interesul bănesc, cind vedem adunările Iegiutoare ale ţăreî represintale—pe scaunul pe care l’a cinstit odinoară un Mitropolit Grigore—de un avocat beţiv şi boţ, şi de un agent al unei societăţi de asigurare, cind înaintea ochilor avem priveliştea unor guverne acuzate de chiar partisanil lor, de lipsă de cinste privată şi de patriotism, acuzaţiunî ce se rostesc de odată cu apeluri «patriotice» la unire cu trădătorii, cu grea ne vine a crede că am avut, odinioară, şi independenţă electorală şi demnitate parlamentară şi prestigiO guvernamental. Şi, totuşi, am cunoscut o epocă cînd Camerile disolvate se realegeau în ciuda guvernului şi a Domnitorului, o epocă cînd ani de. zile, majorităţi neclintite, au rezistat voinţei şefului Stalului, sprijinită pe influenţa din afară a putere! suzerane or a putere! protectoare. Un regim ca acela, însufleţit de aşa sentimente, era vrednic să producă re-sultatele minunate, pe cari le-a şi produs, în politica din afară. Aceste rezultate le vom cerceta, în numărul viitor. Azi am cercetat cauzele. Miine vom vedea efectele. Un conservator. OSlHDA unei reclame Ziarele oficioase amintii că primăria Capitalei a hotărtt să prelungească pavajul de lemn pfnă tu strada Ffntfuei, că, tu cnrtnd, se va depune un proiect pentru alimentarea apelor subterane, ţi eă se va pune piatra fundamentală a tJărei de la Obor. In Octombrie 1895 se lncra la pavarea eu lemn a Calei Victoriei, pfnă tn strada Fintfnei. Fondul bănesc era anume afectat pentru aceasta, ţi instalaţia-nile ţi aprovisionările de material craii gata. Iiiberaiii aii distrais tot ţi ne-aii fnjnrat din cauza acelei lucrări. I.a aceeaţi dată se vota de consiliul comunal alimentarea ISu-cureţtflor cn apă subterană ; se aprobai! lucrările d-!ni Thfem ţi d. Filipesen, Înainte d*a se retrage, mergea împreună eu «1. 8a-ligitaY la ministrul de interne liberat spre a’I supune proiectul de contract prin care d. Thtem trebuia în 2 ani să desăvf rţească înecarea, tn cftîn 1897 deja trebuia să bem din apa cea nouă. Colectiviştii au zădărnicit, timp de 2şijum. ani, lucrările, ţi, şi-au bătut joc de apele subterane, pfnă ce aii trebuit să capituleze. Lauda lor de azi iui e de ett ostnda uegligenţii lor, timp de 2 ţi jum. ani. In Octombrie 1895, fondul pentru Oara de la Obor era votat şi proiectele se lucrai! de direcţia căilor ferate. Colectiviştii aii mtncatacel fond ţi, azi, aceşti oameni pricepnţi numai tn reclame, vor să serbeze ticăloşia lor priu punerea unei pietre fundamentale. Toate aceste reclame ne înalţă pe noi ţi îi osîndesc pe ei. JVEMA nETXGHl Mari pişicheri mal sunt d-nil de la guvern. Ce şl-afl zis ? «Cetăţenii sunt foc de supăraţi pe noi. Ne-am bătut noi joc de dînşil cît ne-am bătut; dar o să ne dea prin piele, căci peste cite-va luni vin alegerile comunale. Nu suntem în stare să-I îmbunăm şi nici nu mal e vreme. Singurul lucru ce putem face e să încercăm a-I trage pe sfoară, că alt-fel ne ducem pe copcă». Şi s’atî pus pe lucru. Primăria şi poliţia organisează tămbălăurl. Agenţii aleargă pe capete şi mint de zvîntâ, făgăduind marea şi sarea, căpeteniile îşi frămînlă mintea să găsească tertipuri de ademenit lumea. Pentru Capitală afl găsit un şiretlic fără pereche. Vor să facă lumea să creadă că att să construiască o gară nouă, la Obor. Pentru asta, vor întocmi o manifestaţie No. 1 şi vor pune un bolovan prin partea locului. Naivii vor crede că e lucru serios, gîrla alegerilor comunale va fi trecută, s’apol... paşte murgule, iarbă verde. Dar, ca toţi şarlatanii, afl scăpat din vedere lucrul cel mal de căpetenie. Gara de la Obor nu se poate face de cit cu parale—şi parale în Iada vis-teriel: cît păr în palmă. Ştii! şi copiii păţania guvernului cu conversiunea şi deficitul din buget. Pot să puie colectiviştii un bolovan cît turnul Colţeî şi să facă un tămbă-lărt mal lat de cit cel d« la 11 Iunie ; de geaba. Nu sunt parale—nu va fi gară. Scumpă ţară .... de Graniina. TRIBUNA LITERARA „Ş Ă I N I S M E“ BURSE E DE CEREALE Recolte (llstrnse.- Urcarea preţn-riJor.—Poniiulml romîuesi tn străinătate. Remite distruse Ştiri pesimiste ne sosesc din diferitele ţări europene, în ce priveşte starea recoltelor. In Ungaria, după cum comunică Egyeterle recolta de la 28 de comitate este cu desăvîrşire distrusă, în urma grindinei din săptămîna trecută. Şi furia elementelor a distrus chiar cele mal fertile părţi ale Ungariei, anume comitatele dintre Tisa şi Dunăre, dintre Dunăre, Drava şi Aus tria, precum şi pe cele din nordul Ungariei. Toate rapoartele spun că n’a rămas nimic, dar absolut nimic din recoltă şi, că miseria şi disperarea agricultorilor şi a proprietarilor este înspăimîntătoare. In Galiţia şi în Austria de jos acelaşi desastru colosal. Pe de altă parte, ştirile din Rusia meridională spun că recolta este slabă, din causa secetei. Cele din America spun că ploile continue aii compromis marile speranţe ale fermierilor americani. Urcarea preţurilor Bursele din Chicago, Berlin, Viena şi Buda pe: ta aii început de Miercurea trecută să se resimtă de situaţia recoltelor. In Chicago s'a urcat Miercuri preţul grî-nelor cu un cent. In Berlin. Viena şi Bu-da-pesta s’a urcat cu 20 —80 bani. Un exemplu : Griul vechili romînesc s’a vîndut Marţea trecută, la Viena şi Buda-pesta, cu 9 florini 40—45 creiţari; Miercuri, cînd au început să sosească primele ştiri despre desastrele din Austria şi Ungaria, preţul griului romînesc s’a urcat la 9 florini 70— 75 creiţari; iar Joui, cînd ştirile aii fost ceva mai complecte, s’a urcat la 10 florini, cu tendinţa de a se Urca mereu. Această urcare ne bucură, cu drept cu-vtnt, cu atît mai vîrtos că ştirile ce le primim din ţară afirmă că, deşi sub raportul cantităţei, recolta noastră va fi mediocră, dar sub raportul calităţel, ea promite a fi excelentă. In cele mai multe judeţe şi mai ales în Brăila, Ialomiţa, Vlaşca, Teleorman, Covurluin, Tecuci, Romanaţi şi Dolj grîul promite a fi de 61-62 de libre. In Ialomiţa de pildă, cele mai multe hol Ie promit 62—63 libre. Ploile din urmă însă aii stricat mult în Ilfov, Prahova şi Dîmboviţa, înlîrziind în acelaşi timp şi secerişul. Porumbul rouilnesc In streinătate Porumbul vechiu romînesc, care s’a menţinut atît de bine de astă iarnă, a început să se urce în mod simţitor la Viena şi la Budapesta, din următoarele cauze : De obiceiii, fabricile de spirt din provinciile Ungariei şi ale Austriei nu funcţionează în cursul lumi Iulie. Bizuiţi pe acest obiceiii, speculatorii pe termen din Viena şi Budapesta aii făcut angajamente însemnate pe Iulie. S’a întimplat însă un lucru ciudat: cele mai multe fabrici, profitînd de împrejura rea că se aflau deposite însemnate de porumb pe la diferitele gări, s’uu grăbit să le cumpere, hotărind să funcţioneze şi in Iulie. Aceasta a produs o mare panică la bursele din Viena şi Budapesta, căci speculatorii sunt ameninţaţi a nu putea răspunde la angajamentele lor. Şi ca să evite un dezastru, speculatorii aleargă acum după porumbul romînesc. Aflînd însă despre aceasta, societatea de navigaţie austriacă pe Dunăre, a desfiinţat, cu începere de la 1 Iulie, refacţia, expun înd astfel pe speculatori ca să cumpere cu bani grei porumbul romînesc şi să plătească şi taxe mari de transport. DIN STREINATATE Nou! cabinet italian In a.-eosşl zi în care s’a constituit, în Franţa, noul minister Brissou, a avut şi Italia fericirea sa vadă în fruutea-I un nod cabinet. Criza ministeriala a fost lunga şi grava. Personalităţi politice de primul rang nu puteaQ să ia asupră-le sarcina de a o rezolva. Şi a-tuncî, ca da obieeifl, s’a recurs la o personalitate mal mult neutra, la generalul Pelloux, căruia s’a încredinţat formarea cabinetului. Generalul a avut norocul să ajungă la bun capăt, fă.-înd un cabinet de concenlraţiune, în care intră, în egale proporţii, grupurile Giolitli, Zanardelli şi Crispi. Misiunea acestui cabinet, ssfi, mal bine zis, expresa voinţă a generalului Pelloux. este ca ministerul lui să fie un minister de acţiune administrativă, cu singurul scop de a aduce reforme, cari să liniştească spiritele. De aceea prima lui grijă a şi fost să ceară prefecţilor cîte un raport asupra situaţiei din districtele lor, pentru ca, pe baza acestei anchete, să poală veni cn un program de reforme, care să facă cu putinţă Italiei o viaţă politică mal normaiă. Severitatea m administraţie, prin înfrtnarea orl-e&rul abuz, stricta aplicare a legilor, cum şi îmbunătăţirea serioasă a stăreî claselor de jos, este dar platforma pe care vrea să-şi în-temeeze acţiunea cabinetul Pelloux. Agitaţiile politice, intrigele de culis», mano-perile financiare, vor fi streine. Pare că toţT colegii Iul Pelloux ad înţeles că trebue pus capăt, cu orl-ce preţ. crizelor cari sgudua Italia, şi că adevăralul «dezastru moral» de care ea suferă, e zavistia înverşunată dintre oamenii sal politici. Generalul Pel'oux, reuşind să grupe ze în o comună acţiune, oamenii politiei din principali le grupuri parlamentare, pare a fi realizat un guvern «naţional», a cărui menire este ca prin toate sforţările să ridice buna stare şi prestigiul Italiei. Se poale ca jocul voturilor parlamentare, datorite dese-orl unor calcule de nemărturisit, sa’l curme viaţa mat curind de cît s’ar cădea. Nu e insă mal puţin adevărat, că scurtul timp cît va dăinui cabinetul Pelloux, va fi, pentru Italia, ea o oază, in seceta el politică şi parlamentară. Foreign Sunt multe şi mari păcatele pe cari le poartă pe conştiinţă scriitorii noştri evrei, din punct de vedere al limbel romîneştl. Dar, dacă aii făcut aceste păcate, unii le-aii recunoscut şi «păcatul recunoscut e pe jumătate ertat» ; alţii însă merg departe de tot; tăgăduiesc cele ce afl făcut ; ba chiar se erijează în legiuitori şi tîlcuitorl al graiului pe care I-afl batjocorit in neştiinţa lor. Aceştia sunt cel mal primejdioşl. Ori cit al căuta să’I convingi de greşala lor, ţi e truda zadarnică ; la ori ce Intîmpinare le-al face, el Iţi pun Înainte «munca lor de zeci de ani», meritele lor pe cari «chiar străinătatea le-a recunoscut»—uitînd că îu ces-tiune de limbă, judecata străinătăţel e de puţină valoare. De altminteri «străinătatea» aceasta mal întotdeauna e tot autorul în eestiune, care s’a grăbit să şl trimeaţă la gazetele străine laudele serise de mtna-I proprie, iscălite cu u D satt G, ori chiar cu un nume împrumutat. Un tip, care chintesenţiază toate aceste însuşiri, e «cunoscutul nostru filolog», d. Lazăr Şeineanu. D-nia sa, voind să îmbogăţească ţara noastră cu un Dicţionar universal al limbei romîne, s’a pus grefl pe muncă, a chinuit zece ani de zile limba romînească, şi a dat la ivpală «monumentala» sa lucrare, care a fost în ultima vreme atît de vifl... comentată. (întrebuinţez un eufemism, eărl eufemismul tl place mult d-lul L. Şeineanu.) Lucrarea d-niel-sale a fost lăudată mult... In străinătate. In ţară, publicul romîn l-a făcut o primire mal rece. Un singur mare scriitor al nostru a scris un articol de reclamă In care spunea că dicţionarul d-lul Şeineanu, e singura lucrare de felul acesta,” pe care o poţi citi fără să te plictiseşti. Fireşte, după cele cuprinse într’msa, lucrarea d-lul Şeineanu nu numai că nu te plictiseşte, dar te amuzează,—dacă nu eşti de loc iritabil. Un studifl toarte documentat apărut In Convorbiri Literare, sub iscălitura colaboratorului nostru Biron, pune pentru Intlia oară în adevărata sa lumină, lucrarea d-lul Şeineanu. Afl venit apoi alte pene competente: d-nil Ovid Densuşauu, profesor de Limba Romtnă la Universitatea din Capitală, C. Rădulescn-Motrn, V. Săgliinescu şi alţii cari afl dezvelit, crima d-lul Şeineanu, în toată oroarea el. Acum In urmă, ea vîif al tuturor acestor constatări, cunoscutul dr. Urechie îşi ţine la Alhenefl, conferinţa sa întitulată: «Dicţionarul dlui Lazăr Şeineanu». Se ştie zgomotul pe care l-a făcut această frumoasă conferinţă, precum şi modul nediba-cifl şi grosolan, In care încriminatul a răspuns printr’o scrisoare publicată In gazetele israelite. De două săptămînl, conferinţa d-luî dr. Urechie a apărut In broşură, complectată cu numeroase anexe şi comentarii. Iu nici o gazetă nu' s’a văzut însă scris ceva asupra acestei importante broşuri, care atacă una din cele mal însemnate chestiuni pentru limba romlnă: chestiunea ovreis-melor. Lucrul se explică lesne, dacă amintim că, în afară de Epoca, nu ştiu dacă mal e gazetă în capitală care să nu aibă In redacţie cel puţin doi safl trei redactori, coreligionari cu d. Lazăr Şeineanu. Broşura *Şăinisme» a d-lul dr. Urechie este un document din cele mal preţioase pentru cel cari se ocupă cu cercetarea de aproape a ovreismelor. Tot deodată se poate vedea într’tnsaptnă la ce grad poate ajunge cu îndrăsneala, tn tara romînească, un parvenit al celebrităţii, un om de o ignoranţă uimitoare nu numai întru ce priveşte limba, dar şi pe ori ce alt teren ştiinţific şi care, graţie reclamei pe care fie e', fie coreligionarii săi, l’afl fă-ent-o, ajunge să se socotească nici mal mult, nici mal puţin, de cît ca o ilustraţie a fflrel acesteia. Este o ilustraţie, de sigur, dar o ilustraţie tn genul caricaturel. Să citez numai ctte-va din numeroasele «merite» ale d-lul Şeineanu, adunate cu a-tîla grije şi prinse Intr’o ramă atît de nostimă, de d rut Urechiâ. Ast fel In Dicţionarul Universal al Limbei romîne, opera Incriminată a d-lul Şeineanu, găsim, aceste «xplicărl şi definiţii de cuvinte : *Clapon=cocoş Îngrăşat pentru bucătărie. «Co6să= un fel de chitară scurtă în gtt cu o coardă. «Buhaiu=Bivol. «Urzeală=bătătura pînzeî. «A răpăi==a bate din picioare (deci: ploaea răpăe, ploaea bale din picioare). «Trilobit=xm fel de rocă fosilă. «Joăr=broasca nşel. «Prdsea=chingă de sabie. «VSr=copil născut diutr’un frate (I) safl dintr’o soră. « Ghiudett—C&tlaboş. «j5o6=mazăre. «, recunoscînd legalitatea lor, — prin asta Însuşi trebue condamnat trecutul întreg, cu toată opunerea şi resistenţa iul îndărătnică... Din cauza aceasta bietul gîtlan a trebuit să piara. Toţi urmăreai! soarta pasărel, care se mişcă fără grijă printre zidurile pănă-şiţel. A răsunat împuşcătura. Alicele afl svînturat apa împrejur, dar gltlanul, lntor-clndu-se mirat, s’a ridicat diu loc şi fără să se grăbească, a sburat de-asupra stufului. Preşcaşul s’a uitat la toţi ruşinat şi mirat ca un caraghios. — N’am nemerit? întrebă el aproape cu jale. — Cum nu al nemerit? Nu al văzut că împrejur a clocotit gros, şi de dinainte si de dinapoi, şi de la coaste... — Dar sboarâ. — Vra să zică ÎI e scris să trăească. (Va urma) EPOCA a Depeşile de erî Ser viciul * Agenţiei Romîne» Cair, 20 Iunie. - Kedivul va pleca Luni la Triest, via Corfu. Constantinopol, 20 Iunie. — Prinţul de Muutenegru a adresat Sultanului o telegramă, mulţumindu-1 pentru măsurile ce a luat pentru restabilirea ordinel la Berane. Prinţul a făcut o visită în acelaşi scop la lega-ţiunea Otomană la Cetigne. Zara, 20 Iunie.—Azi la 5 şi jum. de dimineaţă, s’aQ simţit două cutremure mari de pămlnt lingă Siny. Sunt 4 morţi şi 40 de răniţi. Mul multe case s’ati dârlmat. Franefo t, 20 Iunie. — «Francfurter Zei-tung» socoteşte cheltuelile de războiu ale Spaniei pînă azi la 3.600,000 000 de pesetas. Roma, 20 Iunie—S’a ordonat liceuţiarea carabinierilor clasei din 1870. Belgrad, Iunie—Scupştina a ales o (.omisiune de 23 membrii peutru adresa ca răspuns la discursul tronului. Viena, 20 Iunie— Corespondenţa politică zice că împărăteasa Elisabeta suferă de mult timp de anemie şi de dilatarea inimel. Totuşi, cum starea sa nu inspiră nici o temere, va merge la 13 Iulie, după sfatul doctorilor, la băile din Neuhcim. RESBOIUL ISPANO-AMERICAN (Serviciul «Agenţiei Romîne») DEPEŞILE DE ERI Londra, 20 Iunie. — Se anunţă din Port-Said Agenţiei R-uter că Spaniolii aii e-şit din port pentru a merge să se aprovizioneze cu combustibil din propriile lor corăbii de cărbuni. New-York, 20 Ianie. — 0 depeşă din Siboney anunţă că erî s’a dat o lnptă înverşunată. Spaniolii aă părăsit apărările lor şi s’aii retras la Santiago. Marea lupta tle la Santiago New-York 20 Iunie.—Lupta de erî aţinut pînă seară. Americanii aă ocupat lucrările avansate din Santiago.—Perderile americanilor sînt considerabile. Washington, 20.—Perderile americanilor în ultima luptă se urcă la 1000 de oameni. Generalul Schafter cere să i se tri-meată îndată o mare corabie spital Se anunţă din Playa del Este lui Ewe-ning Worlld că generalul Pândo a intrat la Santiago cu 6 mii de oameni. Kingstin, 20 Iunie.—Luarea lui Santiago este iminentă. Madrid, 20 Iunie. — 0 depeşă oficială din Santiago zice că la 19 Iunie americanii aă înaintat cu forţe mari până la o leghe de acest oraş. iVonî trupe tsub tlrapel — Situaţia \tn Mantila Madrid, 20 Iunie. — Gazetta publică un decret chtmînd sub drapel 26000 de oameni. O depeşă din Manilla de la 14 Iunie zice că situaţia acestei localităţi este primejdioasă. DEPEŞILE DE AZI Atnânunle asupra tnarei lupte Madrid, 21 Iunie.—O depeşă particulară dă amănunte asupra ultimei lupte ce a avut loc. Americanii aveau 17000 de oameni, 82 tunuri şi 6000 de rebeli sub ordinele Iul Oarda. Spaniolii n’aveau decît 2000 de oameni de trupe şi voluntari. Spaniolii s’au bătut în mod eroi*, dar aii trebuit să cedeze superiorităţel forţelor şi siI se retragă la Santiago. Retragerea s’a făcut în cea mal mare ordine. Generalul Waradenen este rănit. Madrid, 21 Iunie.—O depeşă oficială a generalului Blanco zice că americanii au ocupat la 20 Iunie San Juan şi d’El’Qaney. Generalul Linares este grav rănit; Spaniolii aii suferit perderl mari. Victorie zadarnica Washington, 21 Iunie. — 0 depeşă a generalului Schafter din lagărul Sevilla, cu data de azi, zice că apărările din Santiago sunt aşa de bine stabilite, în cît este ca neputinţă de a lua cu asalt acest oraş cu forţele actualminte disponibile. Ieri, o eşire făcută de spanioli a fost respinsă în mod strălucit. Generalul Schafter se va retrage în mod provizoria pe înălţimile situate lîngă mare, unde va aştepta întăriri şi probabil că va părăsi El Ganey şi cîmpia de lîngă Santiago. Alte amănunte.—Perderile New-York, 21 Iunie.—Amănuntele sosite asupra bătăliei de Vineri fac omagiu curagiulul şi tenacităţii spaniolilor, cari disputau terenul pas cu pas, cu toate perderile lor serioase. Singurul punct unde americanii n’au reuşita fost extrema stingă, unde divizia generalului Duffield n’a putut trece fluviul pentru a ocupa Aguadores, de oare-o» podul era distrus.— Americanii au trebuit să se întoarcă la Juragua. New-York, 21.— Ziarele zic că americanii afi perdut Vineri şi Sîmbătă 1200 de oameni şi spaniolii aproape 6000.— Cîte-va companii americane aă perdut pe toţi ofiţerii lor.—Mal mulţi coloneii şi locotenenţi aă fost răniţi. Acţiunea flotei americane Quutanano, 21 Iunie.—Flota americană a bombardat erl timp de o oră, porturile din Santiago. Washington, 21 Iunie.—D. luong, secretarul marinei, a declarat că planul operaţiunilor marinei nu va suferi nici o schimbare. Escadra comandantului Watson va merge în Spania peste cîte-va zile, chiar dacă amiralul Camara s’ar întoarce în apele acestei ţări. Siboney, 21 Iunie. — Fiota a reluat erl bombardarea forturilor înaintate ale băel.—Fortul Morro şi alte baterii au suferit stricăciuni mari.—Forturile aii ripostat slab.—Corăbiile americane sunt neatinse. Generaţi răniţi Viena, 21 Iunie.—lncrucişătorul au-stro-ungar Maria Tereza a plecat la Santiago de Cuba, căci se aşteaptă luarea acestui oraş de americani. — Generalii Wheeler şi Youngh sunt grav bolnavi. — Generalul Hirdkins este rănit uşor. Depeşile de azi (Serviciul Agenţiei Romîne) Constantinopol, 21 Iunie. — După regulamentul provizoria pentru insula Creta a-doptht de 4 ambasadori, ordinea in interiorul insulei se va Încredinţa comitetului adunării cretane sub supravegbiarea amiralilor. Aceştia vor avea dreptul de a revoca comitetul, de a organiza gendarmeria şi de a stabili administraţia oraşelor litoralului. In urma cererel Rusiei, acest proiect se va prezintă de Poartă cabinetelor din Berlin şi Viena. Pentru sezonul tle vilegiatură, ziarul (Epoca a înfiinţat cu începere de la 1 Iunie, următoarele abonamente: O lnuă în ţară 8 Iei; fu strel-uătate 5 Iei* Două inul fu ţară5lei; luslrei-nătate 9 lei. Cota apelor Cota apel Dunărei de-asupra etiagiilor pe zilele de erl şi azi 22 Iunie: Erl Azi T.-Severin • • • 4in.05 Giurgitî • - • • - - • 3m.31 3m.32 Galaţi 2m.79 ULTIME IHFORMATIUNI Disidenţa liberală din Giurgiu a ţinut o întrunire intimă la d. N. Bălănescu, spre a se consfătui asupra situaţiei şi a viitoarelor alegeri comunale. Au luat cuvîntul mal mulţi fruntaşi. S’a accentuat necesitatea de a se scăpa Giurgiul de oamenii înguştl la vedere şi nedestoinici, în mlinile cărora se află actualminte oraşul. Şcoalele romîne din Braşov Am anunţat că, de Miercurea trecută, se oftă in Braşov comisiunea trimisă de ministerul de instrucţie WiassLs, pentru cercetarea situaţiunel ş ol Vor romîne ale bis ricel Sf-tulul Nicolae. Comisiunea se compune din 7 persoane şi anume. d-nil Molnâr Viktor, consilier ministerial, preşedinte; vice-şpanul din BraşovFv. Jtkel, Jancsd Be-nedt k şi Kuncz Ignâcz directori supremi de şcoală ; Mayr Aurel, profesor universitar în Buda-pesta ; Cliopey Lâ-izlo, profesor de şcoale medii şi Hobian, comp-tabil în ministerul de finance. Asupra scopului urmărit de această comisiune, foaia ungară din localitate, Brassoi Lapok, scrie între altele: „Dacă cercetarea făcută de comisiunea ministerială ar avea resultale nefavorabile pentru institut, guvernul in-strucţiunel publice este hotârît să închidă gimnasiul superior gr. or. din Braşov. * ♦ * Această afirmaţiune a foael maghiare a făcut pe preşedintele comisiunel să’l adreseze o scrisoare. D. Molnar afmnă că: «obiectul şi «scopul cercetărel, ce se face actual-«mente, nu este alt-ceva, de cit de-a «lămuri împrejurările, privitoare la «ajutorul primit, pînă acum de «la guvernul Romîulel şi de-a «constata eslsteuţa acelor acte, «la cari s*au obicinuit a se pro-«voci» diu partea bisericii, pcu-«tru a justifica subvenţinnea, şi «mal departe a face un raport infor-«mativ guvernului instrucţiunei publice «asupra raporturilor de avere ale bise-«rieelor, cari susţin şcoalele.» Putem da în ă noul amănunte asupra pavilionului romin la expoziţia din Paris • r Clădirea se va ridica pe cheul Orsay, in apropiere de podul Alma de pe Seina. Locul este prea frumos şi a fost ales de d. Formige, bine cunoscutul ar-diitect, care —după cum am spus — a primit Însărcinarea de a face planurile pavilionului romîn. D. Formige va veni în curînd în ţară, pentru a studia monumentele noastre vechi şi a se inspira, ca să dea pavilionului romîn caracterul naţional. Prin luna lui Maiă, nişte studenţi universitari romlul diu Cluj, vre o 6 8 la număr, In însufleţire tinerească tşl petreceafi, cinstit şi In linişte, la un liotei din localitate. Pe perete era aninat tabloul împăratului Frantz Iosef. Cum s’a lntiinplftt, hotărtt nu se ştie: căzut a portretul din lntlmplare, do-borltu Pa care va din nebăgare de seamă, destul că portretul a căzut de pe perete şi s’a spart. Birtaşul a cerut de la universitari să i plătească tabloul. Fireşte că aceştia nesim-ţindu-se vinovaţi, afl refuzat cererea. Birta-şnl, ca să-şi răsbune, i-a denunţat la tri-buual, ca pe unii cari aă vătămat persoana Majestăţel Sale, spărgtndu-1 portretul cu voia—şi In ziua următoare toate foile ungureşti vorbeai! de «universitarii valahi», cari aă comis crima de Rse maiestate, pre-linztnd, ca tribunalul să-I pedepsească cit mal aspru. Universitarii roiului aă fost puşi de tribunal sub cercetare, iar universitarii maghiari, poate diu colegialitatea şi iubirea ce o nutresc pentru romtnl, aă formulat o adresă, prin care pretindeau de la recto rul universităţel, ca şi universitatea să pedepsească cit mal aspru pe acel valahi cutezători. Această agitaţie perversă a indignat foarte mult tinerimea romlnă diu Cluj. Colegii lor unguri, în perversitatea lor, aă mers pînă a cere de la rectorat, ca să le permită a se sfătui In o sală a uuiver-sităţeî, pentru măsurile de luai în contra acestor valahi. Rectorul, inforn at despre nevinovăţia romînilor, le a refuzat cererea. Atunci, aceştia aă presentat decanului de la facultatea juridică o cerere, acoperită cu mal multe semnături, cerlnd pedepsirea pretinşilor «vinovaţi şi criminali» ?! Puţin ne pasă de Unguri, cari aă sub scris cererea, dar ce este triumf e că trei tineri rominî, anume N. Olariu, Ioan Mezin şi Iuliu Decenii, încă uă semnat adresa care cerea pedepsirea fraţilor şi colegilor lor romînl. însuşi decanul facultăţel juridice, eînd ’I s’a presentat cererea, s’a revoltat şi a zis, că purtarea universitarilor maghiari faţă de Romtnl e necinstită şi numai colegialitate nu iuseamnă, iar clnd a dat şi peste numele celor trei Rominî, a declarat că lucrul a-cesta—denunţarea—e o infamie la care el nici a se gtndi nu ar fi cutezat. Aseară, amatorii de fenomene cereşti aă putut să observe o prea frumoasă eclipsă de lună. Eclipsa a Început a fi vizibilă la orele 831. Un cer senin şi un timp răcoros a dat prilejul tuturor profanilor de a’şl da părerea asupra fenomenului. Punctul culminant al eclipsei a fost la orele 11.52, clnd aproape tot discul lunel era în umbră. O lumină roşieteeă lnvăluea astrul. La orele 1.32, luna şi-a reluat strălucirea sa obicinuită. Multă lume a stat grupată pe strade, ob-servtnd diferitele faze ale eclipcel. Comisiunea de reformă, orînduită de d. ministru de răsboiă, peutru a se pronunţa asupra stărel colonelului Cristodorescu, s’a Întrunit erl la corpul II de armată şi a examinat pe bolnav. Comisiunea a amînat pronunţarea a visului sSă, pentru mlinc. Din Mizil ui se comunică o dramă îngrozitoare, În care rolul criminalului a fost ţinut de un agent poliţienesc din localitate, numitul Ulescu, om de încredere şi devotat al subprefectului Borăneseti. Acest domn ipistat, însoţit de an frate al săă, D. Ulescu, a bătut în mod cumplit şi a înjunghiat cu cuţitul In pîntece, ziua In amiaza mare, pe locuitorul T. Prundărelu, din acel oraş. Nenorocitul, avln l trei răni adinei, a fost ridicat îo nesimţire de pe stradă şi transportat la spital. Starea lui este foarte gravă. Plnă acum nu s’a luat nici o măsură pentru urmărirea asasinilor. Poliţaiul local, din ordinul sub-prefectulul, nici n’a început vre o cercetare şi voeşte să fa< ă lucrurile muşama. Un frate al victimei, Iancu Prundărelu, a telegrafist pe dată parchetului de Buzăti, încunoştiinţtiidu-l cazul şi reclamîndu-I de parţialitatea poliţiei. Piuă acum cel doul UleştI, continuă de a rămîne nesupăraţl le nimeni. Procesul martorilor duelul uî Filipescu-Lahovari In continuare, desbaterileln procesul mari torilor din duelul Filipescu aii început azi la orele 1 şi un sfert. D. procuror general constată lipsa d-lu-Isvoranu şi cere amlnarea continuării procesului pînă ce inculpatul va fi de faţă. D. Take Ionescu spune că d. Isvorauu a fost present la începutul procesului. Dacă nu va fi azi de L.ţă se va considera pur şi simplu absent. Ca s’ar face în cazul ciud un inculpat u’ar vini la înfăţişare? S’ar considera absent. Roagă Curtea să facă acelaşi lucru cu d. Isvorauu şi să admită continuarea apărăreT. Curtea respinge incidentul ridicat de d. d. procuror general şi dă cuvîntul apărării. D. Take Ionescu sintetisează iu e!te va cuvinte superba pielea ie a distin.su ui maestru d. Cernea. Treclnd apoi la cestiunea de fapt, d. Take Iones u se întreabă dacă in materie de duel se poate admite complicitatea. Duelul este un fapt care nu se poate comite numai de două persoane, el cere presenţa martorilor şi a medicilor. Aşa dar martorul uu este un ce care se adaogă lutr’un duel, este o parte integrantă, o parte fără de cate duelul nu se poate, căci duelul fără martori este crimă. O allă c >rac'eristi' ă a duelului este că de u,ide Iu toate delictile autorul este cel urmărit, lu duel uu este tot aşa, ambii combatanţi, şi rănitul şi învingătorul, ambii sunt urmăriţi. Pe d’altă parte, In duel, legiuitorul nu pedepseşte urmările delictului, ci delictul tusuşl, orl-care ar fi resuîtatul. Ast fel d. Missir a spus un lu ru de un patent neadevăr juridic, o monstruositate juridică, vor-biud de omucidere prin duel. Aceasta nu există In codul nostru penal. Aşa fiind, atunci cum poate fi chestie de fapt, în materie de duel ? O singură chestie de fapt este de examinat: a fost sai! u’a fost duel şi atunci, dacă se constată că n’a fost duel, urmările se ştiu, judecata se face după dreptul comun şi in acest cas se poate face aplicarea tutulor disposiţiunilor generale diu codul penal. Deci, nici vorbă nu poate fi de examinarea purtărel martorilor In duel; căd ori a fost duel şi atunci purtarea lor nu poate fi de cit considerată ca leală, ori n’a fost duel şi atunci judecata acestor fel de afaceri trece In faţa juraţilor. (Dezbaterile urmează). ultimT ora Astă-zî, la orele 11.40 a. m , d. Dimi-trie Slurdza, preşedintele consiliului de miniştri, s’a reîntors din streinătate. Cu acelaşi tren, a sosit în capitală şi d. Al. Baldiman, ministrul Romîniel, la Berlin. Sosirea sa—intempestivă, de oare-oe fusese anunţată pentru ziua de 26 Iunie,- e viii comentată în cercurile guvernamentale. La gară, primul ministru a fost întâmpinat de miniştrii prezenţi in capitală şi de un mare număr de persoane oficiale. După ultimele dispoziţii luate, M. Sa j Itegele va pleca la Petersburg, în ziua de I 12 Iulie, unde va sosi în ziua (le 15 ale \ aceleiaşi luni. Suveranul va fi însoţit (le A. S. R. Principele moştenitor. In timpul absenţei soţului său (lin ţară, A. S. R. Principesa Maria, va merge să facă o cură la Kreuznach în Germania. Ministrul poştelor Germaniei, d. de Pod-bielski, a sosit azi în Capitală, pentru a se înţelege cu direcţia poştelor noas tre, pentru stabilirea unul fir special, între Btrlin şi Bucureşti. Ministrul german a fost întâmpinat la gară, de d. Chiru, directorul poştelor noastre, şi de mal mulţi înalţi funcţionari. * * * D. de Podbielski e însoţii de d-nil Sydow, directorul serviciului poştelor, şi de Giesecke, consilier intim. Ministrul german va rămîne în ţară timp de 10 zile. Serviciul «Agenţiei Romîne» Americanii au pierdut peste 2000 de oameni. Washington, 22 Iunie. — Depeşa următoare a sosit la Casu Albă, de la generalul Shafter : Playa del Este ; 3 Iulie : Azi dimineaţă am cerut predarea lui Santiago, aineninţînd să bombardez oraşul în caz de refuz.—Cred că oraşul se va preda. Paris, 22 Iunie.—Soir anunţă că maiorul Esterhazy a atacat pe stradă pe colonelul Picquart şi Va bătut cu bastonul. Madrid, 22 Iunie. — Nu se confirmă încă în mod oficial ştirea despre moartea generalului Linares. Se confirmă în mod oficial că generalul Vararey a murit în timpul atacului al 3-lea în contra Iul El Ganey. Doul aghiotanţl ai generalului Linares au fost omorîţl de asemenea. BIBLIOGRAFII A apărut de sub tipar : Studii asupra FABULEI Cu o culegere de «Fabule romîne» de Crlstn 8. Negoescn Se află de vînzare la autor (Bucureşti, strada Armeană, No. 1) Preţul 1 leii 50 bani Pentru distribuirea de premii şi prntru studenţi se face raliat. De acelaşi : Retorica şi Stilistica, 3 50 Dr. Ioan Calinciuc ________Marienbad, Vila Co'umba Vlrg^il Arion ADVOCAT No. 21, Str. Dionisie, No. 21 PROPRIETATEA N iculescu-Andr onache ComunaCOLEXTISA DE UvVZAIU] IN LOTURI MICI WJn Jfjeu Metrul Patra t Teren situat la marginea Capitalei pe şo şeaua Colentina-ŞtefăneştI, depărtat numai la un kilometru de la barieră. Localitate sănătoasă, posiţie înaltă presen-tind o admirabilă privelişte asupra Bucureştiu-Iul, străbătută de calea ferată Bucureştl-Con-stanţa pe marginea cărei linii se pot face minunate instalatului industriale. Terecul ce se vinde este afară de zona de servitudioe a fortificaţiilor. Această localitate va cîştiga o mare valoare prin construirea gărel de la Obor şi prin facerea liniei de Tramway care va merge pînă la Zalhana şi al cărtî trasefi este în studiu. Proprietarii reservă asemene» loc pentru un parc, şcoală, biserică şi cimitir. Biserica va fl construită de proprietari cu cheltuiala lor, de Îndată ce a treia parte din loturi vor fi vîndute. Vînzarea se face în loturi de ori ceîntin-dere, cu preţul de un leB metrul patrat/plâti-bill în patru ani şi în patru rate pe au din 3 In 3 luni, Doritorii se vor adresa D-luî Câpitau G. 10ANIN Iu Strada Surorilor, No. 27 Vls-4-vls de biserica Popa-Chlţu, Jnmătate din această proprietate este deja vândută. Pentru partea rămasă vînzarea va continua în fle-care zi de la orele 7 —11 şi de la 2—7 seara. Doritorii de a visita această localitate ce a mal rămas li se pune Ia disposiţie tramcare spre a ’l transporta gratuit de la capul liniei tramwayulul din caoul Calei Moşilor pînă în localitate, cu începere de Duminică 7 Iunie pînă la 14 Iunie seara. ROMANIA Primăria Urbei Constanţa Public aţiune Se aduce la cunoştinţa publică că în ziua de Miercuri 1 Iulie st. v. a. c. orele 2—4 p. m. se va ţiue licitaţiune la această Primă ie. înainte» Primarului saă a delegatului săă pp.ilru darea în întreprindere a lucrărilor de eaptare necesare la alimentarea acestui oraş cu apă Aceste lucrări » căror valoare titală după devis se urcă la cifra de 81.000 lei, figurînd sub denumirea de lutul No. 1 al proiectului în'osmit de de d. inginer N. Cucu St. şi aprobat ie Consiliul Tehnic, Superior prin jurnale'e No. 322, 487 şi 645|96, se referă la execut ar si părţilor următoare: 1) Puţuri filtrante. 2) Citerna de pompare. 3) Conducte de racordare şi aspiraţiunl. 4) Pompare de constatare, toate executate in comuna PaLs şeaple kilometri distenţă de Constanţa. Licitaţiunea se va ţine prin oferte sigilate Supra oferte nu se primesc. Concurenţii spre a fi admişi la licitaţiune vor depune pe lingă ofertele lor o garanţie pro-visorie de 4000 lei iu reeipisa Casei de Depanări sad a Administraţiunel financiare a judeţului Constanţa. Depunerea garanţiei în numerar la licitaţiune nu sa admite. Amatorii pot lua cunoştinţă de proiectul, de-visul şi caietul de sarcini al lucrării In Constanţa la Primărie în toate zilele de lucru de la orele 9 —12 a. m. şi de la 3—5 p. m. şi In Bucureşti la d. inginer N. Cucu St. Str. Furtunul No. 5, autorul proiectului în zilele da Marţi şi Stmbătă de la orele 1 jum. plnă Ia 2 jnm. p. m. Licitaţiunea se va ţine în conformitate cu art. 68—79 din legea comptabiiităţel generale a Statutul, fiind aplicabile întreprinderel şi disposiţiuuile condiţiunilor generale de întreprinderi de lucrări publice. Garanţia definitivă va fi de 10 la sută din valoarea lucrărilor. Primar, E. C. Schina. Seeretar, I. Dan. No. 2697 26 Maid 1898 t'iVMV. MEU. r. S3, Calea Monitor, 5a Consultaţiuni de la 2 — 4 p. m. pentru săraci gratis de la 8 — 10 a. m Dr. D. Gerota Sjueeiatitst t Chirurgie, organele genito-uriuare BULEVARDUL ELISABETA 39 Consultaţiuni de la 6 — 7 Dalie Minerale Sărate Monteorn Sfttf/iunea se decchide ta 15 Iunie Apele Isvoarelor din comuna Monteoru, districtul Buzăti, graţie eempoziţiune! lor minerale, fiind constatate, superioare apelor de la Hal şi Creuzenah, se întrebuinţează cu mare succes, cele Iodo-Cloro-Alcaline, contra maladielor femenine, Limfatismulul, Scro-fulo, Tuberculoasei, Reumatismelor şi Rachitismulul, iar apele Cloruro-Alcaline şi Sulfuroase, contra erupţiunilor cesematice, maladielor cronice, ale gltulul, nasului si manifestaţi-uniler sifilitice. Hotelul Băilor, confortabil mobilat, încniriazâ camerile cu doul paturi a 100 lei lunar, iar camerile cu vestibul şi trei paturi a 15o lei. 0 Baie minerală caldă cu uu led în lunile Iunie şi August, iar tn cursul lunel Iulie, 1 lefi şi 50 bani. Băile Minerale reci cu duşi, 1 lefl. Restaurantul Hotelului servă bucătăria aleasă şi bine preparată, cu preţuri de lei 8 pe zi, dejun şi prins la Tabledot, Consumaţiunile cu preţuri modeste, ficsate peutru tarif. Direcţiunea medicală a Stabilimentului este Încredinţată d*lul dr. Thomescu, profesor Ia Universitate, medic primar la Spitalul de copil. ™ Pentru orl-ce infortnaţiunl se vor adresa Ia administraţia Băilor, comuna Monleoru, districtul Buz?U, saO Ia Domnn! Doctor THOMESCU, Strada Mtalianâ» H» ^ liuetereşfi. F> O U G U E S Apă Minerală Naturală, Toni - Digestivă, Reconstitnaniă ANEMIA - DISPEPSIA. - DIABETUL De pairii secole furorii Sai ut-i.eger la PougueH este eel inaî universal apreciat «Ie către Doctori MRABANA CEA MAI BUNĂ DINTRE APELE PURGATIVE www.dacoromanica.ro EPOCA DE CITIT De aceia ce suferă de BĂŞICA UDULUI Ori cine ştie că rinichii sunt ocupaţi fără întrerupere să separe de sîngele ce le traversează, o oare care cantitate de apă conţinîud în desoluţiune săruri şi alte produse care ar fi vătămătoare pentru sănătate, dacă ar rămî- ne In corp. Dacă acest lichid, care este urina ar fi trebuit să iasă din corp pe măsură ce se produce, fără întrerupere, aceasta ar fi fost pentru noi, causa unei jene lesne de înţeles. Băşica a fost creată pentru a ne scăpa de a-ceastâ supărare gravă. Băşiea, ce se află în partea de jos a hurtei, este un reservorifi destul de mare pentru a primi şi magasina cantitatea de lichid ce pot produce rinichii timp de mal multe ore. Băşica este supusă la numeroase boli, dintre care cea mal frecuentă, mal cu deosebire la per- soane de oare cere vîrstă, este catarul băşi-cel. Boala produ-e în partea de jos a burţii o durere surdă. Mijlocul cel mal simplu, cel mal sigur şi cel mal economic pentru a combate această afecţiune penibilă şi care se poate termina prin a deveni primejdioasă este de a bea la fie-care masă apă de gudron. Altă dată se punea gudron în fundul unei carafe cu apă şi se mişca de două ori pe zi timp de o săptămînă, înainte de a ’l întrebuinţa. Apa neputind să disolve de cit n can- titate de gudron extrem de slabă, nu se obţinea de cit un produs foarte puţin activ şi de un gust acru şi neplăcut. Azi mulţumită unul farmacist foarte distins din Paris, d-nu Guyot care a reuşit să facă gudronul solubil în apă se găseşte în toate farmaciile sub numele de Gudron Guyot, o licoare foarte concentrată de gudron, care permite a prepara la moment la trebuinţă, o apă de gudron foarte limpede şi foarte eficace. O linguriţa de cafea, de Gudron Guyot, amestecată in fie-care pahar de apă safi de băutură ce se obişnuieşte la masă este de ajuns, ln cele mal adese ori pentru a vindeca catarele de băşică cele mal tnveterate ; gu. dronul sporeşte dosa urinelor, excită pofta de mtncare şi înlesneşte digestiunea Gudronul ® . ,. Pr,ma linie un antiseptic, şi omorind microbii, căuşele boalel, ne vindecă. KEV15W MAŞINE DE BUCATE din Renumta fabrică Gebridcr Roeder din Darmstat, recunoscu-ite ca cele mal bune şi cele ma! econo-me In combustibile. Răi lucrate ti in Xinc de orî-ce dimensiune cu suini pentru încdlxil apa din Mia ie DUŞURI pentru CAMERE cu aer COMPRIMAT EXPOZIŢIA PER3IAXEXTA «le I..AMPI PENTRU PETROLEU ŞI GAZ AERIAN MARCUS LITTMANN S-sor I. WAPPNER Calea Victoriei No. 61 vis-ă-vlg do Episcopie ss&mbhniui f*;*W*rr^TrfcrTTirr,l—fi ini .. . Adevăratul VAR ALB GRAS de Cîmpulung se găseşte în orl-ce cantităţi la depoul central : S, HAIMOVICI 33, Calea Griviţeî, 33 Unde se găseşte şi Var Idraulic din renumitele fabrici ale D-lui E. COSTINESCU Ipsos şi Ciment de Portland MOBILE de PIATRĂ / CONSTR UC ŢIU NI / / pentru /,- CA VO URI şi ori ce lucrare de pia- N/ 'Granit trâ se găseşte gata şi se execută tn ma rele atelier de sculptură din Calra Griviţeî 179 /te S yenii Labrador Porfir Marmora fn Monumente ISIorurI, Plăci, Scări, Trepte, Podeşte, Pilaştri-. D-na 1MA renumita cărturăreasă care ghiceşte cu multă artă trecutul presenlul şi vitorul, locueşte în Strada Tralan, No. 85 SOCIETATEA PE ACŢIUNI PENTRU Construcţii de Căi ferate Secundare şi Industriale al 1 m f°st mmim & koppel R E R U I J¥ Representant genei-al 13. COURANT I îuoureştl, Strada Academiei No. 3 Mare depou permanent la Bucureşti şt Galaţi ATELIERE IN BUCUREŞTI Cumpărăm orî-ce cantitate de şine şi vagonete nsate, cu preţuri convenabile ' XAŢIOXAWjĂ Reprezenlînd LUAREA GRIVIŢEÎ ta 30 luffUHt iS77 Societate Romînă de Asigurări Generale B R A I Ii A Capital &oe1al, lei 3,000,000 deplin vărsaţi OOBfSIIJUL DE ADMINISTRAŢIE : Al. NlArffViIloinfin, fost ministru, deputat, mare proprietar. Bucureşti. Tactie AiiHNta«lH, Deputat, mare proprietar, Teouoiu. G. Assan, Preşedintele Camere! de Oomeroifi din BuouresoT, mare industriaş. Bucureşti. M. niank. Şeful casei «Marm.'rosch Blank & Co. efcj. Bucureşti. <'oinan(lorHl mareo Bdnmo. Direotor gene* ral al societăţii «Aftlcurazloui Generali». Trieste. Veneţia. F. « arnevnll, mare armator, şl exportator. Brăila. Constantin «. Uociaş, Deputat, Advocat, BrăUa. ădolflr Krfllng, Consul German, exportator. Brăila. ('tiarlea Girtiumor, Dirigintele ramurel de Director, TI. ASCOLI. transport la8oo-*.Asiourazionl GenerilSTrlestA Kruiano fJ«niiUi, Directorul General ai j^-i-mei 8ooleUţI austriaco de Asigurări Generale contra Accidentelor, etc. , etc. diu Vlena. Vtttorlo n. Momii, Şeful Oaselor L. Mt-udlOo şl Fratelll B. Mendl. Brăila. €ol«>nel O. Konuovan, fost preşedinte sl Camerei depstiţilor, mare propr., Robdov KflinoiHlo Rfloliettl, Director al Sooîet. «Anslnurazionl Geuerali», Trlest. I>. O. Rosei ti. Preşedinte e Consiliului de Admlnlstraţiune al Creditului Fun iar Urban, eto.‘ Iaşi. Th. NtofaneNcii, Director U Banca Naţională a României eto. Bucureşti. l*hili|>i»e Welftft, Direotor la Pester Unga-rische, Comercial B&nk eto. Budapest. Zamfir ZamflreNcn, mare propr., Brăila DIRECŢIUNEA Subdirector, D. fJcrscarirt* „GENERALA" asigură în contra daunelor de: MA/CJEIVniU o n fXiiivA T HA IV S HO Mi T pe uscat. (Fluvial şi Maritim). Face asigurări asupra Viefel, în toate combinaţiunile de Cas de moarte, Zestre, Rente Viagere, în condiţiunile cele mal noul şi cele mal avantagioase. N.B. —Toate cererile de informaţiunl a se îndrepta DirecţinneX în Brăila Reprezentaţiei Generale din Bucureşti, str. Smârdan No. 2 saiî sucursalelor din toată ţara. Tabloă circular colosal executat de renumi- ] ţii pictori artişti din Miinich PUTZ, KRIEGER, FROSCH REISACHER şi NEUMANNI după ridicări făcute la faţa locului DESCHISĂ de la orele 9 dimineaţa^ pînă la 6 seara Preţul de intrare: 1 lefi de persoană, iar j pentru şcolari, studenţi, copil şi militari de* grade inferioare, 50 de bani. •TOIA, ziua, High-Life De lu S—G scara Intrarea 2 lei de persoană şi 1 lefi pdntru copil Bucureşti, Bulerartlul Cnltea, (ţinea JPrimărieJ |3a»ţ$33âSnBMS !! BOALELE SECRETE !! Specific Antiblenoragic, Stoenescu CAPSULE cu capuivat de sada-Niilol şt «antal Nici unul din antiblenoragicele existente pînă acum nu împl-neşte cele două condiţiunl de asimilare repede şi nu irita traectul intestinul. Aso-ciaţiuuoa substanţelor ce compun aceste capsule este tot ce actualmente ştiinţa are mal bun şi mal încercat în tratamentul blenoragiilor. Modul cu totul nofi şi special după care sunt preparate aceste capsule, fac ca vindecarea să fie repede, complectă şi fără de a deranja storaacu; ast-fel că convine tutulor persoanelor .chiar celor mal debile. Acest nofi medicament vindecă în scurt timp complect şi radical scursorl, (sculament) noi şi vechi atît la bărbaţi eSt şi la femei, precum şi blenoarea, poală albă, etc. Pr^ţnl uuei cutii *1 lei. Asociat cu aceste capsule ss recomandă cu succes Injecţia santalina. Preţul mini flacon lei 2.50. Depozitul general: Farmacia MIII.UL STOENESCU Strada Mihaî Vodă, No. 55, Bucureş’l. De vînzare la principalele farmacii din ţară. In provincie unde aceste preparate nu se găsesc, se expediază imediat contra unul mandat poştal. i ÂTTON & SHUTTLE VOR BUCUREŞTI, Calea Dorobanţilor, No. 117, BUCUREŞTI CBAIOVA, Strada Bncovilţ No. 18, CKAIOAA ÂSDUE AGRICOL Haite Merciilane (Mehadia) Herkulesfurdd, (Ungaria) Staţiune de Cale ferată, Poştă şi Telegraf Renumite terme tnutfuroaste şi sărate cu temperatură terestră de 55° C. începutul se sonului Ia I Mafii Loc de cură climatică.—Gimnastică suedeză şi masagiu.—Băl electrice.— llidroterapie.—Kendezvons internaţional. — Situaţiune admirabilă în valea romantică a Cern el.—Promenade şi locuri de excursiune. — Climă favorabilă.—Situaţiune scutită de vînt. — Aer ozonic şi liber de praf.—PalaturI de băl, hoteluri splendide.—Salon de cură. — Luminatiune electrică.—Mujică proprie. — Orfeu (Teatru Variile). medici no.ni.vi CONSt!I.TAţHSîX l.V TOATE LIMBILE EEBOFENE Juncţiune cu trenul Fxpres şi Orient-Expres ; de la Orşova cu năile dunărene Bilete cu preţuri reduse. Prequouţa în anul 1897; peste 10.000 • î' £ lÂs&â&MA -c JfeMa&W Ui» ~nTn lillfci iIîbBUiTÎ' , /-ai Ai- ^fltl ,l|t ■ ,| , a it/f a. -r MA8IME «le BUCATABIJE tSl.nteiu .Stuerican Aduc mari economii la lemne Buna funcţionare e absolut garantată Hjtsmpi-Iyăiupl-Jf.ăttipi Cele mal noul şi elgante formr ARTICOLE DE MENAGIU : Porţelanuri, Cristaluri de „Bacarot“ Olăril emailate veritabile din streinatate. Tncămnrl de ALPACA vcrftnlxfle. BAI DE ZI9TO, Ko1fWaI mult «le ăe secol sueceN proclamă superio’ «atea sa în tratamentul de gutural, Iritaţiunel peptulul, f , fi nouţa, dureri reumatismale, serlntiturl, răni, vărsături, bătături.—Topic excelent contra bătăturilor. Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atrăgătoare de această artă, cu cea mal mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei. de calitate Mudipolon (Chifon) franţuzesc ln suc es Intrebu- de Olandă, I^ocomobile şi Treerătoare RATOXE de PORUMB Necerfttoare, Cositoare, GPeble SFOARĂ DE MANILA AMERlOAtl TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE * Ch