SERIA n—ANUL IV, No. 191. Ediţia a treia JOUI. 18 IUNIE 1898 NUMĂRUL 10 BANI A «»VIJIKVTf7,f. încep la 1 şi 15 ale fie-cărui luni Un an In ţară 80 lei; In strein&tale 50 Iei ?ase luni ... 15 > » » 25 » rel luni . . . 8 » » » 13 » Un număr în slreinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ; REDACŢIA No. 8. - STRADA CLEMENŢEI - No. 3 NUMĂRUL 10 BANI JVtVdlH/I.K Anuneiurl la pag. IV , 0.30 b. lima > > > III . • • • • 2.— lei » > > > II .... • 3.— i * Inserţiile şi reclamele 3 lel_rindul lUN NUMĂR VECHIu 30 BANI A /iJ/lMN TH .1 ŢI A No. 8. - STRADA CLEMENŢEI — No. 8 APUSUL LIBERALISMULUI SCUIPĂ ŢARĂ «1© Ciamma I J _ __ «Ş5E.. Nevasta e profesoară, fata mea e manipulantă... Şi d ta ce eşti?;. Sunt familist... APUSUL LIBERALISMULUI Hotârit că steaua liberalilor şi chiar a liberalismului este pe punctul de a apune. Ori cum fac, ori cum dreg, tot prost iese, nici o silinţă de a eşi din făgaş nu le foloseşte, ba din contră el se afundă tot mal tare, cum aceasta se intimplâ unul nenorocit înămolit care la iie-care sforţare ce face casă iasă, se cufundă tot mal mult. In cursul acestor din urmă ani, colectiviştii au exploatat tot ce un partid fără ruşine poate exploata în o ţară credulă. Războiul, independenţa, regalitatea, toate acestea aQ fost stoarse pînă la epuizare. Publicul, înşălat un moment, a revenit asupra cre-dulităţel sale şi astă-zl, numai colectiviştii fanatici mal cred că războiul a fost glorios din cauza liberalilor, că independenţa şi regalitatea aQ fost cîştigate de Ion Brătianu. Vazînd că aceste lucruri nu mal prind, colectiviştii s aii aruncat asupra chestiei naţionale, lian-silvania, Bucovina, Macedonia, etc., aQ fost obiectul unei exploatări americane din partea lor, monopolul patriotismului şi-l însuşise cu cerbicie. Rezultatul ? - . Rezultatul a fost cea mal mizerabilă si şarlatanească tragere pe sfoară. AQ cercat să guverneze. Şi guvernul lor de trei ani a fost cel mal păcătos guvern pe care l’a avut vre-odată ţara romînească de la unire încoace. Bătuţi din toate părţile, criticaţi şi chiar huiduiţi, colectiviştii de la guvern s’au gîndit să şl refacă oare-eare popularitate, dezgropînd pe 1848, cu toate legendele lui stupide inventate de «al noştri». Şi le-a venit idea ca să îmbrace sub formă de manifestaţie şi de reprezintaţie, această dată de care ni se vorbeşte de atît timp Le-e ieşit răii şi această încercare. Cea mal mare parte din liberali aQ refuzat de a participa la asemenea serbare, ba unii s’aQ ho-tarît să facă contra manifestare. Rezultatul este cunoscut.—Liberalii s’aQ bătut între el, fie-care cătînd să facă din 1848, un monopol. Publicul a rîs şi a aplaudat, iar 1848 a eşit cu palme şi cu ghion-turl din această bagară. Acest ultim incident a pus capăt reputaţiei liberale şi a liberalismului. Cînd un partid ajunge a nu se înţelege nici măcar asupra serbârel unei date comune, dată veche de 50 de ani, este vădit că acel partid este condamnat să dispară sub actuala lui formaţie. De acum, suvenirul lui 1848 va fi imbrâcat în cadrul celor petrecute pe strada 11 Iunie şi pe cîm-pul Filaretulul. Va fi o dală nouă, ridiculă, cea de 11 Iunie 1898! Cit de groteşti aQ devenit astă-zl In gura colectiviştilor cuvintele pe cari cîţl-va visători le rosteaQ la 1848 cu emfaz: libertate şi frăţietate. Libertate, slavă Domnului, exista pentru orl-ce colectivist ca să profite cit mal mult din ceea-ce i se dă spre exploatare. Cit despre frăţietate, întrebaţi pe Drapelul, pe Dreptatea, pe partizanii d-lul Stătescu, etc. Mal aveţi ceva de inventat d-lor colectivişti ? Haide, grăbiţi-vă, ca să rîdem. CAMPANIE JIE VARA Ia ziua de 11 Iunie, am avut două manifesta ţiuni politice şi o ciocnire între cele două tabere liberale. Se zice că, pe ziua de 21 Iunie, au-relianiştii şi flevişHi vor ţine, la Dacia, o întrunire de protestare. De la 1879, nu mai avusesem o campanie politică de vară. D. Sturdza singur, graţie tică'oşiilor sale, a izbutit să facă, ceea-ce numai congresul de la Berlin şi necesităţile revizuirei Constituţiei ne impusese, acum vre-o 20 de ani. D-lul Sturdsa se poate aplica cuvîn-tul frances: «De plus en plus fort comme diez Nkolet.» Dacă va mai sta d. Slurdza un an la putere, e probabil că învierşunarea publicului va fi aşa de îndîrjită, Incit, la vara viitoare, publicul va renunţa, spre a’l putea combate, d’a mai merge la băi, bolnavii vor sta să se prăjească în Capitală şi otelieril din Sinaia şi din Constanţa vor da faliment. O AMINTIRE Toată presa a povestit modul, pe care ne dispensăm a-1 califica, cum d. N. Kreţulescu s’a purtat, cu prilejul Sn-mormîntărel regretatului C. Exarcu. Ceea ce vrem să amintim aci, e că d. N. Kreţulescu contractase, faţă de fostul preşedinte al Ateneului, o datorie de recunoştinţă. După căderea ministerului Mânu, la o întrunire, pe care vre-o 50 de deputaţi şi senatori o ţin minte, întrunire ţinută la amicul nostru d. N. Fiiipescu d. Kreţulescu luă angajamentul să facă opoziţie ministerului Fiorescu. in mijlocul luptei însă, d. Kreţulescu deşertă, ca de obiceiQ, de la postul săQ, primind, de la C. Exarcu, pe atunci ministru de externe, însărcinarea de ministru plenipotenţiar la Paris. Dar e ceva maî mult. Alexandru Lahovari, ajuns ministru de externe, văzînd insuficienţa ministrului nostru la Paris, îl ceru să se retragă. D. Kreţulescu insă nu primi să demisioneze de cit speculindu-şl funcţiunea şi cerînd în schimb, pentru ginerele său, d. Al. Em. Lahovari, postul de ministru la Roma, ocupat atunci tocmai de binefăcătorul său, C. Exarcu. E drept că regretatul Exarcu pusese cu cea mal mare bună-voinţă, din prima zi, postul săQ la dispoziţia noului ministru de externe. Dar e de neînchipuit modul cum Alexandru Emanoil dedea asalturi ministrului de externe, pentru a-I iscăli numirea, cu o oră mal nainte. El se ducea dimineaţa, la dejun, seara, la orl-ce oră cît de indiscretă, la mult regretatul nostru Al. Lahovari, in cit literalmente îl asediase. Mal mulţi din amicii noştri ţin minte, cînd ginerele d-lul Kreţulescu, eşind o dată de Ia AL Lahovari, acesta, exasperat de stăruinţele lui, zise : «Nu mal pot să scap de acest individ. Am să fiă nevoit să-l daQ afară». Aceeaşi obsequiozitate o arată acelaşi Al. Em. Lahovari, mal pe urmă, faţă de colectivişti, cînd ţinut aproape 5 luni in Bucureşti, in contra legii organiza-ţiunel ministerului de externe, făcea zilnic anticameră la d. Mişu. Şi acest om, ajuns prin asemenea mijloace, se pretinde diplomat de carieră. BASARABIA Ucazul 'Ţarului Am anunţat, în unul din numerile noastre din urmă, că Ţarul Nicolae II al Rusiei a dat un ucaz. prin care autoriză intrarea cărţilor romîne scolastice, în Basarabia. Faptul a fast. mult comentat dincoace de Prut, mai ales că, în acelaşi timp cu buna veste au sosit şi numeroase comande de cărţi didactice romîneşti librăriilor din Moldova. O scrisoare explicativă primim, în această privinţă, de la unul din bunii ro-mini de peste Prut. Favoarea imperială Ucazul Ţarului nu înseamnă că cenzura a fost desfiinţată. Ea continuă a funcţiona ca şi mai înainte şi pentru Basarabia se face la Odesa. Opera sa de revizuire şi de epurare a tuturor revistelor şi cărţilor, ce se vor introduce în Basarabia, se va urma mai departe tot cu aceeaşi rigoare şi numai acele lucrări cari vor purta pe ele stampila, cu Utere ruse, D. Ţ. vor putea fi citite în Basarabia. Favoarea pe care Ţarul tuturor Rusii-lor a bine voit să o dea fraţilor noştri este însă un mare pas înainte. Ea arată că Nicolae al II-lea nu vrea ca provincia romînă, Basarabia, să’şi uite limba şi origina ei. Politica rusă, încrezătoare in fidelitatea lor către Împărat, ţine să lase romî-nilor de peste Prut, dreptul de a se cultiva în limba proprie, în limitele dispoşi-ţiilor generale ce se aplică tutulor scrierilor streine ce se introduc in Rusia. Desualionalizarea ăloiniullor Ori-cft de îmbucurătoare ar fi însă a-ceaslă ştire, şi ori cît de importante ar fi comandele de cărţi făcute în ţară, starea culturală a Basarabiei nu poate inspira totuşi de cit cele mai serioase îngrijiri. Sub influenţa elementelor ruse. limba romînă din Basarabia a ajuns astă-zl un idiom aproape neinteligibil pentru ceilalţi romîni. Rusificarca a făcut aşa de mari progrese, mai ales în ţinuturile din nordul şi estul Basarabiei, ca Hotinul, Ordinul, Soroca, etc., în cît de abia dacă în t Uneşti, în limba vorbită, la 10 cuvinte ruse—unul romînesc. Limba romînă se mai ţine, în ţinuturile de pe malul Prutului. Contactul zilnic cu fraţii de dincoace, relaţiile de afaceri şi de înrudire cu Moldovenii, aii făcut ca să se conserve încă unitatea de limbă. Cum am spus însă, malul Nistrului şi gurele Dunărei, nordul şi centrul Basarabiei sunt aproape pierdute. Se poate chiar că cu toată autorizarea imperială, de a se introduce cărţi romî-neştî, încercările de conservarea limbei romîne să nu fie zădarnice. 1,1 ml»a rnHă In biserici Deznaţionalizarea elementului romtn a eîştigat o şi mai mare putere prin introducerea limbei ruse în biserici. Cam de pe la 1860, preoţi ruşi au început să slujească, în bisericele romîne. Preoţii romîni au fost lăsaţi mai departe să oficieze; guvernămintul din Chişinău nu le mai plătea însă leafă, din bugetul provinciei. Lăsaţi să fie remuneraţi de comunităţile romîne ortodoxe, încetul cu încetul, preoţii noştri au dispărut din biserici şi preoţii ruşi le aii luat locul. Dezinteresarea elementului cult romîn, de soarta preoţilor, a fost încă una din cauzele care a contribuit mult la desnaţio-nalizare. Dintre numeroşii proprietari romîni din Basarabia, Stngui-ul caro a intreţinai preoţi romîni pe moşiile sale, pînă la moartea sa, a fost Constantin Stamati durea, cunoscutul literat şi dramaturg. De la moartea sa însă, nimenea nu se mai îngrijeşte de soarta clerului romîn, care nu şl mai poate găsi azil de cît în satele de pe malul Prutului. DIN STREINATATE smmmmMBKsmmmmammmmaBsm Criza din Franţa Rare ori o criză ministerială a atîrnat de alîlea chestiuni capitale, ca cea actuală din Fr*nţa. Mai întSiii chestiunea cumetriei politice, a faimoasei concentrări republicane. Franţa a mal tost guvernată de regimul coucentrărel. Cele două partide mari ah găsit alte dăţl un modus vivendi cînd imprejurările cereah eon-doimniul lor politic Dar . azi, de şi acest condominia e cerut mal imperios, ca ori cînd, din cauză că singure partidele nu dispun de cit de şubreda majoritate de un vot, acea* stă concentrare e aproape cu neputinţă, tocmai din cauza acestui fapt. Concentrarea e iuadevăr sistemul de conlucrarea republicanilor, dar conlucrarea trebue să se facă sub o directivă şi directiva nu iese de cit din subordonarea unul partid inlluenţel celui alt. Or, ambele partide republicane, dispunlnd de forţe egale, nu se resemnează nici unul să se subordonez-» celui alt, aşa că oamenii politici Însărcinaţi să formeze un cabinet de concilia-ţiune n’aO reuşit pentru că tucmul spiritul de conciliaţiune lipseşte. Mal e apoi chestia financiară a reformei impozitelor şi cea politică a revizuire' constituţiei. S’ad grăbit radicalii, nu e vorba, »ă jertfească aceste principii fundamentale ale lor pe altarul puterel politi-.e, dar mal Urziţi, pentru a’şl salva tocmai raţiunea de partid, vor trebui să rezolve aceste chestiuni pe baza cărora ab agitat ţara. E întrebarea dar dacă concentrarea şi conciliarea vor dăinui. A treia cestiuoe, unică in geuul el, care îngreunează azi formarea unul cabinet francez, e afacerea Dreyfus. încetul cu încetul afacerea aceasta a xjuns să domineze politica franceză şi cum spiritele sunt agitate şi cum Franţa e ameninţată, tn această chestiune, de revelaţiunl din afară, e întrebarea ce atitudine să ia noul guvern in această chestiune palpitantă? Radicalii vor să impună la departamentul războiului pe Cavaignac. care s’a pronunţat contra revizuirei procesului Dreyfus, dar oportuniştii se opun, nu pentru că ar ti pentru revizuire, dar se iem ca ministrul Cavaignac să nu se folosească de această chestiune pentru a’şl face drumul spre dictatură. Rămiue dar numai posibilitatea unul cabinet omogen, şi anume omogen radical, căci cu un cubiuet oportunist a făcut încercarea Meliue şi a căzut. Dar un cabinet omogen radical nu va putea trăi căci diferenţa de voturi intre ambele taberl se reduce la cifra 1. Suntem dar în ajunul unei disolvârl a Camerei şi a unor noul alegeri. Ele vor fi insă atlt de agitate tu cit nu se ştie dacă d. Faure va lua asupră-şt săvirşirea acestui aot şi dacă nu vu urma pilda lui Casinir Pdrier. Foreiţn. TRIBUNA LITERARA CESTIUNI DIDACTICE EXAMENELE D. Strat (un pseudonim în redacţiu-nea Adevărului) tratează cestiunea examenelor şi, după ce arată unele din inconvenientele lor, propune să se desfiinţase, cum s’a desfiinţat şi bacalaureatul. Bacalaureatul s’a desfiinţat numai pentru trel-patru serii de elevi, cari urmează încă după vechile programe, iar pentru cel ce vor urma după programele, ce se pun în aplicare de la l Septembrie 1899, are să se reînfiinţeze în o formă mal raţională. Această măsură s’a luat şi bine s’a făcut că s’a luat, pentru că aşa cum era organizat bacalaureatul, nu putea duce Ia scop: pentru absolvenţii buni al liceelor era o străgănire şi sîcîialâ zadarnică, iar pentru cel slabi şi poate şi mal puţin de cît slabi, o ocazie să’şl încerce norocul şi să’şl puie in mişcare protecţiile. Tot aşa să fie oare şi cu examenele ? Nu cred, şi părerea mea sînt sigur că o împărtăşesc mal toţi cîţl se gindesc serios la viitorul şcoala! noastre. Şi cu toate acestea, a tualele examene ar trebui desfiinţate, pentru-că sunt aşa întocmite, că nu pot sâ’şl ajungă scopul. Căci, iu definitiv, cat e este scopul examenelor? Nu poate să fie, cred eQ, altul, decît ca să se repete întreaga materie făcută in cursul anului şi si se dea profesorului posibilitatea, ca ascul-tind pe elevi din întreaga materie, să se convingă dacă el n’aă neglijat părţi din ea, iar elevilor să le remină grijea, ca sâ’şl înveţe în tot cursul anului lec-ţiunile, ca ast-fel să nu o păţească la sfîrşitul anului, cînd trebue să ştie toată materia făcută de profesor. Sa vpilam acum. dacă examenele, aşa cum sunt întocmite, pot să realizeze acest scop. Mal întîiO de toate, materia făcută Ia fie-care obiect de studiQ în cursul unul întreg an şcolar, este prea multă, pentru ca să se poată repeta într’un timp aşa de restrins, cît se poate destina fiecărui obiect de studia pentru prepara-ţie, la examenele de Iunie ; pe de altă parte, căldurile nesuferite, grâmădirea prea multor obiecte de studiâ. unul după altul, şi prea lunga încordare şi sleire de puteri, în timpul acestor examene, nu pot să fie de loc in folosul elevilor. Şi aceasta, cu atit mal mult, cu cît examenele vin după luna MaiQ, care toată este destinată repeţirilor şi aceste repeţirl nu sunt reveniri asupra materiei tăcute şi lămurirea inc’odată a lecţiilor din trecut, ci toate repeţirile de MaiQ, sunt numai un fel de de ici pînă ici, comod poate, dar plicticos pentru profesor şi foarte împovărător pentru elevi, cari la toate obiectele de studio sunt încărcaţi la fel. Care ar fi remediul ? Foarte uşor : înlocuirea actualelor e-xamere anuale cu examene trimestriale şi iată cum: Programele analitice, ce aQ să se al-cătuiească pe baza nouilor programe, cari se fac pentru şcoalele secundare, aQ să stabilească lună cu lună, saQ mal bine trimestru cu trimestru, materia ce trebue făcută la fie-care obiect de studiu. La sfîrşitul trimestrului se desti-nează 10 zile pentru examene trimestriale şi anume de la 14 23 Deeembrie nainte de Crăciun, de Joi cu 2 săp-tăralnl, ’nainte de Joia mare, pină în Simbăta Floriilor, înainte de Pas-cl şi de la 14—23 Iunie, înainte de vaoanţa mare. In aceste zile se face examen in fie-care zi la cite un obiect de studiQ, din materia făcută în cursul trimestrului; această materie se consideră ca definitiv terminată şi nu mal revine şi în trimestrele următoare: se înţelege că tac excepţie matematica şi limbele la cari revenirea e continuă ; dar şi la limbi, d. e. în un trimestru se traduce un autor, se examinează la examenul trimestrial şi apoi se consideră ca terminat şi se trece la altul. La obiectele unde este neapărată trebuinţă ca materia întregului an să se considere ca un tot, se poate împărţi materia aşa ca în primele douQ trimestre să se termine toată şi să se asculte în examenele trimestriale, tot ca mal sus; iar în al treilea trimestru să se revie inc’odată, dar nu cu de ici pînă www.dacoromanica.ro SPOCâ iot, ci cu recapitulări şi desvoltărl făcute de profesor, aşa că repeţirea întregel materii, făcute in primele două tri mesţre, să nu cază numai in sarcina elevilor, cari atunci poate n’aO tnţeles bine părţi din ea, şi acum cînd aQ fâ-cut-o întreagă, sunt mal uşor în stare să înţeleagă nouile explicări (înc’odată repet, mai desvoltale), ale profesorului, asupra materiilor deja cunoscute. Elevul, care a reuşit să ia nota trecătoare Ia fie-care examen trimestrial, se bucură pe deplin de vacanţa Crăciunului, Paştilor şi vacanţa mare; cel care nu a luat notă trecătoare la unul saO două obiecte Ia examenul trimestrial de Crăciun sad de Paşti, repetă acest examen in prima zi după vacanţa Crăciunului sad Paştilor; nu a putut lua nid atunci, nota trecătoare, se elimi-nează şi nu mal încurcă locul în clasă un an întreg ca să nu lase nici pe cel l’alţl elevi, să-şi vază de studid. Ce să se facă aceşti elevi eliminaţi? Sunt pen-ionale destule, sad îşi iad meditatori ac*sâ şi vin la sfirşitul anului şcolar ca pregătiţi în particular, etc. S'atul nu ponte fi dator să dea ins-tru ţie, de cit acelor elevi, cari ştid şi vor să profite de ea. Cu introducerea acestor examene trimestriale, în locul actualelor examene generale, s’ar face şi repeţirile mal cu rost, sVr da profesorului posibilitatea să fa' ă control eficace, daca elevii n’ad neglijat părţi din materia făcută şi grija elevilor s’ar limita la materie mal puţină de fie-care examen trimestrial ; iar măsura cu eleminarea le-ar da elevilor mal multă grijă de cit azi, ca să-şi vază mered de carte. Virgllln Popescu. Litere-Arte-Ştiinţe Primim prin poştă o bucată In versuri, căreia—din îndoitul sâfl caracter : literar şi politic înainte de a l da locul sub această rubrică, am ezitat mult. De oare ce însă are part! destul de frumoase, şi fiind-că Fnegende B’ătter, In genul căreia e scrisă, trece ase-m nea producţii ca bucăţi literare-umoris-tice, o prezintâm şi noi publicului ca atare. Iată acum şi bucata în cestiune : CONTRAST Pe cerul scăldat de lumină, Se plimba prin multu 1 norod, A nopţii blajină regină, Dnrîud din argint şi lumină Pe apele moarte, un pod. Din codrii un freamăt adie Dînd nopţii de vară fiori, Ce merg să se pierdâ ’n cîmpie... Şi ’n clmpurl şi ’n cer poezie, Şi 'u cimpnrl şi ’n ceruri comori... Pe-a!ăturl de lac, pe cărare, Din umblet o clipă rămase Un om... s’aud murmure ’n zare,... Natura e ’u plină splendoare Iar omul c conul Ndstase. Cercul literar «Ovidifl» din Constanţa va scoate în curînd o revistă literară periodică. Revista va purta numele cercului «Ovidifl» şi pe Riga partea originală aleasă, va avea Iu tot-d’auna o parte pe care o va rezerva traducerilor făcute din limbile orientale: arabă, turcă, greacă etc.Cum se vede, prin aceasta a doua parte a el, revista va da o nota cu desâvlrşire personală, in literatura noastră periodică. * * * Tezaurul lui Alaric.— Se ştie că istoricul J ţrdams spune cum că celebrul rege al Visigoţilor, Alaric, murind la Cosenza, ar fi f >st li.mormlutat în albia rînlul Busente, o data cu toate comorile Iul. O revista italiană ne aduce ştirea că profesorul Heniz West-ritder, a preziutat guvernului italian un proiect. foarte interesant. E vorba să desgroape averile regalul visigot, aşa cum Schiieman, a descoperit pe ale JuI Priam, In Troia. Si spune că guvernul italian ar fi pus la dispoziţia profesorului Westrieder, toate mijloacele matei iale şi morale, spre a-şl pune în execuţie planul. 1VFOK1IAŢII Plecarea M. Sale Regelui la Peters-burg a fost fixată pentru ziua de 15 Iulie viitor. Suveranul va fi întîmpinat, la gravi ţ * Rusiei, de o numeroasă delegafiune imperială, care ’i va ura buna-sosire pe teritoriul Ţarului. M. Si Regele va fi găzduit la palatul Anitâicof. Erl, după amiazl, s’a Întrunit din nod, nu ştim pentru a citea oară, comisiunea aleasă din consiliul comunal al Capitalei, pentru a se pronunţa asupra cererilor de concesiuni pentru tramvaye. Fa'ă cu persoanele cari ad făcut cererile, comisiunea va fi foarte Încurcată In alegere. De sigur că se va mal întruni, şi încă de multe oii. Primăria din Constanta a început deja pregătirile pentru primirea perechei princiare bulgare. D*b ircaderul şi gara vor fi frumos împodobite, de asemenea şi stradele pe unde va trece cortegiul princiar pentru a pleca la Bucureşti. Vn adjutant regal, precum şi cifi-va miniştri vor sa Iuta pe A A LL. RR., de bună sosire pe teritoriul romîn. 1). General lacob Laliovari, noul comandant al diviziei active din Dobrogea, a Început inspecţia trupelor din raionul comandamentului &£d. Garniaoanele din Tuicea, Constanţa şi Ba-badag ad făcut obiectul unei mi uţicase in-specţiunl, din partea noului con: idant. Peste puţin, d. general Laho'. .ri va Începe inspecţia posturilor de la frontiera bulgară. Prin cercurile guvernamentale, se dă ca sigură o remaniare ministerială, pentru la toamnă. Vor fi înlocuiţi d-nii A. Slolojan şi O. Paladi. Modul cum ministrul domeniilor a fost tratat., cu ocazia plecărei în congediu a d-lui Sturdza, nînd i s’a refuzat interimatul presidentiei consiliului, arată că d-sa este tratat ca o cantitate cu de-săvîrşire neglijabilă. CU priveşte pe d. Pallade, plecarea sa in congediu nu e de cît o demisie mascată. Pretextul de căutarea sănătă-tei va servi, foarte bine, la reîntoarcere, pentru a motiva retragerea sa din minister. Acestea sunt, de o camdată, schimbările ce se proiectează, în compoziţia actualului cabinet. După cum ni se afirmă, d. Sturdza ar fi soris deja din Carlsbad d-lor Cantacuzino şi Ftrechi-de despre intenţia ce are de a sacrifica pe d-nit Slolojan şi Pallade. Secţia vacanţelor de la înalta curte de casaţie, se va compune din d-nil N Mandrea, preşedinte, şi d-nil Liciu, De grea, Ciru Economu, Opran şi Gr. Pe trescu, consilieri. Comitetul executiv, pentru participarea Romtuiel la exposiţiunea din Paris, s’a întrunit aseară Ia ministerul domeniilor. Ministrul domeniilor a luat parte la această şedinţă. Comisiunea s’a ocupat cu întocmirea listelor comisiuuel centrale consultative a Ex-posiţiunel. Iu ziua de 15 Iunie cureut, fâclndu-se alegerea consiliului de disciplină al avocaţilor judeţului Muscel, s’a reales vechiul con-silid, care este conservator şi al cărui membri sunt: D nil Grigore Andreescu, decan ; C. Em. Marinescu şi G. I. Georgescu, membri. Lista contrară s’a compus din d-nil Ni-colae Crassau, care a întrunit cinci voturi, şi I. P. Roşiana, trei voturi. Examenele şcoalelor normale Rezultatul examenelor şcoalelor normale iarăşi a dat loc la p'lngeri şi reclamaţiunl. Şi lucrul este explicabil. Statul pregăteşte un număr de elevi şi eleve pentru instutoriat; dar la absolvire îngreuiază condiţiile, aşa ca să iasă cel mal apţi şi mal biue Înzestraţi. Atunci de ce se mal amăgesc un număr mare de copil ? Bună oară : la Craiova diu 16 candidate efl reuşit 3; la Bucureşti, din 40, afl reuşit 13 ; la laşi, din 34 de fete, afl reuşit 18. Aci proporţia a fost mai mare şi lucrul este explicai ii clnd se ştie că şi unii din demnitarii ministerului erafl interesaţi Iu cauză. Numai la şcoala de institutori ad reuşit 10 d.n 15. Comisiunea a fost severă, prea severă. Ast fel la şcoala normală de institutori s’a dat nota 5, la desemn, unul elev, care avea In cursul anilor nota 10. S’a dat nota 5 la trei elevi pentru probele de matematică, deşi toţi rezolviseră probele date; numai nu făcuse calculele la ultima problemă. Oricine ştie că greutatea rezolvirel unei probleme constă în a găsi relaţiunea matematică, care leagă datele cu necunoscutele problemei. Calculele cari urmează sunt uşoare şi elevii n’afl avut timp să le facă; de aceea ne mirăm de severitatea profesorilor cari ad examinat. Studiul Insă care a făcut ravage la acest examen a fost limba germană, la care toţi cel căzuţi ad avut notă inferioară minimei cerute de regulament. Şi cit foloseşte studiul limbel germane la practica profesiune! lor? Şi apoi ciue are pretenţia ca îu 5 ani, pe lingă numeroasele studii ce se fac, să se poată învăţa attt diu limba germană In cît să traducă diu romîneşte în nemţeşte? Statul pierde banii; iar elevii işl pierd timpul, ca să rămîie pe drumuri după 5 ani: asta-I rezultatul. Este timp a cugeta la modificarea examenelor de absolvire. D. George Vasilescu, sculptorul care a lucrat monumentul comemorativ ce se va ridica la Tuicea, a sosit îu acel oraş, adu-clnd cu siue piesele monumentului. Lucrările pentru ridicarea monumentului se vor Începe săptămlua viitoare şi vor fi terminate cel mult după o lună. Inaugurarea va avea loc, probabil, pe la Începutul luuel lui Septembre. Examenele elevilor pregătiţi în particular s’ad terminat erî. Comisiunile de examinare 8d început deja lucrările de clasificarea elevilor, cari s’ad prezentat la examen. In sflrşit. Sunt aproape două săplămluî de clnd epidemia de febră tifoidă ’şî-a făcut apariţia în Capitală şi de cînd îutreaga presă arăta pericolul Ia care sunt expuşi locuitorii capitalei, şi abia acum primarul capitale», e-şind din zăpăceala In care a fost cu pregătirile mascaradei dela li Iunie, a convocat erl, după amiazl, consiliul sauilar al comunei, pentru a lua măsurile poutru prelutîm-piuarea epidemiei. Doctorul 1. Lustgarten, fost intern pr. al spalelelor din Paris, specialist in boalele interne §i nervoase, primeşte de la 3 la 5 ore p. m. Slr. Episcopiei, 7. i Cronica judiciar & Falş. — D'ale experţilor ea'igraf? Ştiri judiciare Firma Courant, comisioner In Capitala, fusese Însărcinată de baron fon Poper, din Galaţi, să ceară de la casieria girel centrale restituirea unor supra-taxe de 1300 de lei. De obiceid comisionarul in chestiune trimetea la casierie pe un Impiegat al sâd. care făcea serviciu de expeditor, pe un anume Nachmias, dîndu-I în mină o chitanţă de primirea banilor şi iscălită Courant. In cursul lunel Ianuarie trecut, d. Courant se găsea in streinătate. cînd se primise la biuroO avisul de la casierie că are la disposiţia lut o sumă de 1300 de Iei. Cînd se întoarce, Nachmias SI pune în cunoştinţă aceasta şi cere o chitanţă, ca de obiceifl, ca să scoaţă banii de la casierie. Care nu fu Insă mirarea Iul Nahmias cînd află că banii s’afl si ridicat de un necunoscut, zicea casierul, căci Nahmias era cunoscut de acesta. Mirarea a fost şi mal mare a lui Nahmias cînd s’a văzut In urmă şi acuzat de falsificator al chitanţei, în Împrejurări cu totul curioase. Zicem curioase, căci bietul N-hmias el însuşi a Îndemnat pe stfiplnul sâfl să reclame la par chet ca prin instrucţia ce se face să se deseo pere cine dintre Impiegaţi safl att-cine-va, străin de birofl, ar putea li autorul falşului Pină la interrenirea instrucţiei şi mal cu seamă a expertului caligraf, era o certitudine morală In biurofl că Nahmias e om cinstit şi incapabil de a comite un falş. A fost destul să vie un profesor de caligrafie să zică că vr’o doufl-trel litere ale rhiianţe) ar semăna cu scrisul Iul Nahmias pentru ea acesta să fie trimis Ina intea tribunalului eorerţiona! pentru falş. Afacerea a venit erl înaintea eecţ el a 2-a a tribunalului II.ov. Credeţi că a eş>t vr’o lumină din desbaterl, afară de literile constatata ca a-seraănătoare de a tot ştiuiorul caligraf ? Ferească sfintul. Din contra, mal toţi martorii bănueec pe alţi doul impiegaţi. retraşi acum de la biuroO, şi din cari unul duce de cit va timp o viaţă In disproporţie cu ce ciştige şi care s’a exprimat faţă cu un martor, că grozav II e frică şi ar da un butoifl de bere dacă ar scăpn. Cu toate aceste presumţiunl in favoarea inculpatului şi cu toată apărarea prezentată de d-nil Barbu Gănes termin • • — Londra slab Budapesta Deschiderea închiderea GrîO toamnă......fl. 9 20 — Secară » ......... 6.87 — Ovăz » .......* 5.77 __ Porumb » .......... 5.12 _ » nott........... 4 58 — Sein Francisco, 16 Iunie.—Patru trans porturi cu 4,000 de oameni aii plecat azi la Manilla. DEPEŞ LE DE AZI Situa ţiu in Cuba Washington, 16 Iunie. — Corabia americană St. Paul a fost atacată de încru-cişătorul spaniol T-rror. Bastimentul american a cauzat avarii mari acestui din urmă, care s'a retras. Un decret al lui Mac-Kinley întinde blocul asupra întregei coaste meridionale a Cubei între Caho-Frances ţi Badocruz, şi la San-Ju.au de Puerto-Bico. New-York, 16 Iunie.—Trupele generalului Wheeler au distrus conductul de apă din Santiago de Cuba. — 9000 de oameni au plecat de la Tom pa la Key-West. Madrid, 16 Iunie. — Se confirmă din Havana, debarcarea lîngă Btnes a trei şefi insurgenţi cu artilerie. Situaţia ta M-'Wpinc Manilla; 16 Iunie,—Clt-nemlul !*«*«!» s*n predat, căci trupele «ale afi trecut I» inamic. Cea mai mare parte a detaşamentelor din Luţuu s’aik predat. l&ebctii cari înconjoară Maniila anut peste 2500. Situuţia este foarte grea. M-’tota amiralului Camara Londra, 16 Iunie. — Morning Post află de la ^ corespondentul său din Washington, că nişte funcţionari înalţi i-aiî declarat că s’au urmat negocieri foarte active între Statele Unite şi Englitera, în scop de a împiedica flota amiralului Camara de a trece canalul Suez. Youî pregătiri fte i'ăzboi iu Spân a Madrid, 16 Iunie —26,000 de oameni sunt chemaţi sub drapel; el vor fi des ţinuţi ta apărarea porturilor principale. Cablul din Santiago de Cuba nu este tfiiot. Pentru sezonul de vllegiatnră, ziarul Epoca a înfiinţai cu începere d« ia 1 Iunie, următoarele abonamente: O lună în ţară 3 lei; în strei-nătate 5 lei. I*o«iă luni în ţară5Iei; inslrei-nătate O lei. Cota apelor Cota ap^I Dunărei de-asupra etiagiiîor pe zilele de erl şi azi 17 Iunie: Erl Azi T.-Severin • • • 4 iu. 15 Giorgifl • • • • 3ui.l9 Galaţi 2m.80 ULTIME INFORMATUL U11 neruşinat Este vorba de individul care răspunde la numele de Ianovici şi căruia d. Gogu Cantacuzino, ministrul de finanţe, i a încredinţat conducerea Voinţei Naţionale. Acest individ, care a debutat in viaţă printr’o imoralitate revoltătoare, şi-a luat rolul de insultător public în redacţia ziarului oficios al guvernului. E acelaşi individ căruia d. Coton Lecca, prefectul poliţiei Capitalei, i a aruncat în faţă, în cabinetul secretarului general al ministerului de interne, epitetele de «escroc» şi de «pungaş». Nu vom sta de vorbă cu acest escroc. Prevenim însă pe patronii săi, pe dd. G. Cantacuzino, ministru de finanţe, şi pe Ionel Btătiunu, ministru al- lucrărilor publice, că dacă nu vor infrtna zelul acestui scîrbos individ, îi facem direct pe ei răspunzători. Avem ac de cojocul dumnealor. Intru cit prim şte informaţia apărută in Voinţa Naţională de aseară, cu privire la reloţiunile dintre dd. G. Panu şi Take Ion eseu, ea con.Mae o ast-fel de ţesătură de insanităţi şi de aberaţiuni, în cit ne e chiar scîrbă să mai vorbim de dinsa. La asemenea infamii fabricate in beciurile hotelului Kyriazi, nu e demn a se răspunde, son cel mult se poate răspunde cu mai mult de patru zeci de palme, cit a făgăduit d. Coton Lecca să aplice peste obrajii lui Ianovici. Aniversarea morţel mitropolitului Şa-gnna a fost serbată la Sibifi, cu o deosebită pompă, in mijlocul unei numeroase azistenţe de Romînl, veniţi din toate unghiurile Transilvaniei. De la marile conferinţe naţionale, nu s’a mal văzut o aşa mare afluenţă de Romînl. Parastase aO fost oficiate, în tus-trele bisericile ortodoxe din SibiO. Im biserica din cetate, a slujit însuşi mitropolitul Miron Roman. Biserica, îmbrăcată In draperii negre, era plină de un numeros şi ales public. Delegatiunl numeroase aO sosit din Braşov, in frunte cu episcopul Popea. In cursul aâptăminei trecute, mal mulţi prefecţi de judeţe aii sosit in Ca- pitală, chemaţi de guvern. Voinţa Naţională, anunţtnd sosirea lor, spunea despre fit-care, că a venit «în afaceri de serviciu.* Aceste «afaceri de serviciu» erau viitoarele alegeri comunale. D. G. Cantacuzino vroia să le dea instrucţiuul pentru organizarea luptei, şi le-a recomandat să constitue comitete elector ale, in fie-core loialitate. Suntem informaţi că unii prefecţi nu s'au sfiit de a spune ministrului că nu aii nici o speranţă de reuşită, in viitoarele alegeri comunale. D. Haret, ministrul instracţiunel, nu s’a întors de cît azi diminuată, de la Iaşi. Pe lingă şcoale, d. Haret a vizitat şi primăria. In calitate de fiii al laşului, ministrul cultelor s’a simţit obligat să se abată un moment şi pe Ia casa obştel. După cum ni se asigură, d. Haret nu s’a sfiit de a exp-ima părintelui oraşului, d. Canea, surprinderea sa pentru starea deplorabilă a laşului. Ministerul a exprimat dorinţa de a vedea, ctt. mal curlud, oraşul alimentat cu apă — E o chestie care nu sufere întirziere şi care dacă nu va fi rezolvată, vă va compromite cu desăvîrşire, in faţa alegătorilor, a Încheiat d. Harttu. Observaţiile acestea, exprimate tntr’un ton de altmintrelea amica), afl produs o vie surprindere asupra primarului, care e preşedinte al Senatului. D. Ganea era a(lt de umilit, clnd li vorbea ministrul, că nu a putut să deschidă gura, tot timpul cit d. Haret l’a executat. Clnd a plecat Insă, d. Ganea era tare. — Ii voiii arăta eu, spunea dînsul. La 21 Iunie va avea loc adunarea ge nerală a clubului din Iaşi pentru alegerea noului comitet executiv al partidului în localitate. Mandatul actualului comitet a expirat deja de un an şi dacă alegerea a fost amtnată, nu se d’doreşte de cit unui truc al d lui G. M irz eseu. Se prevăd dezbateri furtunoase, mulţi dintre liberalii cinstiţi fiind decişi să combată preşedinţia d-lui Mirzescu. Un comitet s’a format, în capitala Moldovei, pentru ridicarea unul monument neuitatului Mihail Cogălniceanu Comitetul se compune din 65 de persoane, printre cari d-nil S. Haretu, P. Foni, Gr. Cogălniceanu, D. A. Greceanu, Petru Misir, Dimitrie Rosetti, A. P. Cuza şi alţii. * * * Cu această ocazie, amintim că Sim-bătă 20 Iunie este aniversarea morţel ilustrului bărbat. La 1 Iulie expiră termenul de preschimbare al vechilor titluri de rentă ale Statului in rentă 4 la sută. De la această dată, vechile titluri 6 şi o la sulă 1875 încetează de a mai purta dobîndă. D. C. Băieoianu, architect, şi-a dat demi-siunea din comitetul expoziţiei rorntne de la Paris. Demisia sa este provocată de atitudinea d lui Take Protopopescu, care a refuzat sâ’l aproba proiectul de regulament, elaborat de d-sa. * * * Fondul expoziţiei de 1.200 000 lei este aproape epuizat. Fie care şef de biurofi a primit elte-o sumă, care s’a fixat, pentru cheltuielile preliminare. Aă primit : d. C. Alimăneşteanu 10.000 lei, pentru serviciul minelor ; d. Gr. Antipa 15 000 lei, pentru serviciul pescăriilor, etc. Un Înalt funcţionar din ministerul domeniilor făcea următoarea apreciere asupra acestei distribuţiunl de fonduri: — Tot peştii mai tari 1 Examenele particulare Stmbăţă 20 Iunie, se vor Începe, înaintea comisiuuilor instituite, examenele elevilor si elevelor de clasa a Vll-a de liceă, pregătiţi în particular. Comisiunea de la liceul Sf. Sava se compune din d-nil : C. Dimitrescu Iaşi, profesor universitar, delegatul ministerului şi preşedinte, şi Dim. N. Burileanu, luau Otescn, Sabba Stefânescu şi Ioan Btauu. Comisiunea de Ia liceul Lazăr se compune din d. dr. Dim. Onciul, profesor universitar, preşedinte, şi d nil profesori: V. D. Păun, I. Ghibaldau, Z, Demarat si C. I. Şonţnl. Comisiunea de la liceul Naţional din Iaşi se compune din d. profesor universitar Aaron Densuşianu, preşedinte, şi d-nil profesori : Alex. Philipide, I. Găvăneseul, Petru N. Culianu şi Al. P. Popovicl. * * * Aă fost admişi să depună examenul la liceul s tul Sava. Moiseseu D. ioan, Ba'y Alexandru, Po-pescu Radu, Radovid Eieonora, Pelrescu Dumitru. Mora Nicolne, Dalles Ioan, Geor* geseu Floiva, Lupescu Mihail, Creţeanu Dimitrie. Petreseu Aurel, Potir George, Uşurelu Marin, Pelrescu Nicolae, Cerchez Ioan, Anghelescu Ilie, Ştcfânescu Dumitru, Ionescu Gheorghe, Gubiielescu Lelia, Do-brescu Conslanţa, Brătulescn Turna, Nicu-lescu Alexandru, Stoieescn Pantele, Lavo-vari O ga, Paraschiveseu Elena, Ranetesc.u Teodora, Audreemu Ana, Slavii Natalia, Popescu Maria, Motaş Eugenia, lliescu Alexandrina, Axeute Lucreţia, Cristide Eftalie, Tătăr&scu Spe.ianţa, MacarovicI Ana, Du-mitrescu Virgini», Ionescu Victo'ia, Dinesm Iţoseta, IgiM Elena. Ionescu Eb-ii”, Patriciu Alexandrina, Berrşteann Maria, Dan A-pasia, Melines u Olimpia, Hilbe'ger Ana, Fotino Ana, ConstantiuescU Vaieria. Bt-ş'e-ley Ecaterina, Li< liirdopo! Zoe, Rfltescu I'lorica, Pelrescu Alexandrina, Nestor S111 !• ranria, Panailescu Arelia, Verra Maria, Con-dnratu Lucreţia, Siatescu Maria, Saligny Mdjiiil, Abramescu Eufrosinn, Bellu Euge- nia, Cornăţeanu Demeha, Carcalechi Eugenia, C«racaş Maria, Diniitriu Margareta, rocşăneanu Otilia, Popescu Athena, Pisani Natalia. Stătescu Angp]a, Stefănescn Lu-creţia, feclu Dora Săvulescu Maria, Emilia Elena, Panţu Maria. Foişoreanii C-tin, Dob rescu Angelina, Radovicl Constanţa, Ale-xandreseu Eeaterina, Frinozeanu Elena, Cluistodorescu Const. Dimitrescu C. Aurelia, Constantinescu Aurelia. la Liceul Lazăr Dragomir George, Morţnn Ioan, Labin Săniei, Morţnn George. VJahide Mihail, Basa-rabescu Stelian, Te- liari Mdiail, Crivătz Ion, Niculescu Stelian, Poper Herman, Cerchez Artaxerxe. Gheorghiu Mihail, Marinescu Nicolae, Fotino Ilie, fonai-h George, Mavrodi-neanu Vladimir, Paladi Alexandru, Maio-reşca Corneliu, Ionescu Alexandru, Bălan Constantin, Evanghelie Constantin. Dumi-trescu Atbanasie, Nicn Alexandru. Nicu Victor, Sfeiescu Gheorghe, Statnbnlin Gheor-glie, Stirbuleseu Victor, Stoian Victor, Teodor Mihail, Huriistain Eduard. Ionescu Gb., Popovicl Maria, Eliad EcaleGua, Diăgănes-cu Maria, Nitescu Elena, Nestorescu Ro-diea, Ion G. Gheorghe, Petreseu Anastasia, Ionescu S. Ion, Popescu G. Frasin, Iaco-bescu Eugenin. Drâgăneacu Mihail, Nau-mcscu Maria, Ton^anu Vasile, Tmuescu Nicolae, Sgoanţa Emil, Ionescu Ioan, Cons-tantinescu Siefan, Cernătescu Elena, Gheorghiu M. Zoe, II rgot Eufimia, Laeriţianu Paula, Paunescu Ana, Protopopescu E ena, Radovanu Elena, Răureauu El'za, Viişo-reanu Ecaterina, Musceleanu Ştefan, Băr-bulescu O impia, St' icescu Zoe, Oumitrescu Dimitrie, Belizarie Ioan, Cerchez Emil, Ru-sescu Constantin, Zimfirescu Zoe, Gheor-ghiu Elena, G ber Eugenia, Bureţia Elvira, | Crăciuneauu Maria, Cocea Nicolae, Cure-■ iescu Sofia, Cătuneanu Atanasi», Gristodo-resm Constantin, Ionescu B. Dimitrie, Do-brestu Nicolae, Rudinescu Angela, Mingo-pol Alexandru, Sunatu Eugenia. * * * La Liceul Naţional din Iaşi Aburel Paul, Agai ic Cleopatra, Anestasiu Eugenia, Andrievi 1 Ana, Barjovauu E. Bă-tnterescu Paulina, Belissimus Mari-u. Bontă Gh. Brătianu M. Elvira, Buk Max, Caii S'rul, C libidache Paul, Costache Aneta, Crisfu Io a ii, Cngler Maria, Culianu Ada, Cu-parencu Ioan. Devitari Aspasia, Donat A-deln, Donea Alexandru, Erac ide A ice. Fi-lioide Eugenia, Fdali Anton. Galnioiu Stere, Ghinea Aurel, Ghiţescu Elena, G floşpan Motildo, Gus'i Dimitrie, Herţan Gh-o ghe, Iven Aglaii, Ivan Ortansa. Ivanovici Elena, lorgolesou Dicu, Iosnb II. Avram, Lslu Petru, Lu ke Ricard, Ma -arovici L. Maria, Mandiu C. Maria, Maooliu G. Maria, Ma-n"l*u Ioan, Manoliu Vasile, Margoşas Mux, Matasar Elvira, Nedelcn Grigore, Niţesco Constanţa, Palărieru A. Letba, Paritazopulo Fotinia, Pana Elena, Păun Elena, Polichron Dimitrie, Răşcanu Gheorge, Rosiadi Elisa, Rogojină Mihal, Roşu Teodor, S hapira Charlotre, Şeptelicl Mihal, Şor Alexandru, Şoarec Ioau, Stan Dimitre, Stoi movicl Ioan, Svartz Sofia, Tatărăşauu Elena, Tcodorescu Zoe, Trofănescu Maria, Teodor Gh. Maria, Tudiraşcu Eugen, Tufescu Caup^o, Ver-deauu Dimitrie, Vereanu Elena, Vesbianu Elena, Vexler Strnl. Vincler Aifred, ViUz Cristian, Giurascu Gheorghe Voiculescu Mihail. Atrigsm atenţiunea cititorilor asupra Dramei din strada LueacI, d>spre care publicăm amănunte la rubrica MAiverne. EXTERNE Germania.— Abia acum se cunosc, din ziarele germane, rezultatele complecte ale ba* luţagiilor. Din bilanţul gcn-ral al alegerilor reie»e că partidul conservator şi cel al imperiului att pierdut cîte 8 mandate, partidul poporului a pierdut 4, antisemiţii 5 şi partidul polonez 6. In schimb a cîştigat een-. trul 6 scaune, liberalii 2. independenţii 8 şi socialiştii 9. Socialiştii au pierdut însă • 3 mandate principala : 2 la Berlin şi 1 li Mttuiih. Austria.— Face mare senzaţie că generalul rus care a ţinut la Praga un discurs aţîţător contra germanismului, a fost primit în vizită de guvernatorul Bohemitl care i a şi înapoiat’o în aceeaşi zi. Spania —Generalul Lachembre, fost sub-guvernator al Fdipinelor s’a epiiaiat lntr’o convoibire că Spania trebue să refuze orice tratative de pace, pentru că momentan va fi silită să aecepte toate propunerile A-merieauiior. Mal tlrzitt, chiar dacă ar maî fi biruită în cîte-va lupte, Spania poate accepta pacea, pentru că şi forţele americane vor fi reduse, aşa că Imprejurăiila vor fi mal favorabile Spaniolilor. Serbia. — Din Belgrad se de mint toafe svoiiurile presei bulgare că Serbia ar trimite trupe la graniţa bulgară. «Aceste ştir) sunt tendeţioase şi perfide», zice un ziar oficios sîrb. NOU DE TOT Tuburi de betun sistem Monier din prima f ibric» N. dJTF* Klî>4 «V Co. Bucureşti, autorizate de onorabila Pnmarie din Capitala pentru înlocuirea tuburilor de ba-alt •tot la anal» (tout â l’egout) precum şi s-in-gurde admise lu canalisarea oraşului Bucureşti. Interiorul tuburilor poifectsdivisit. Rtsistenţa de opt ori mal maie de cit aceea a tuburilor comprimate. Greutatea lor pe jumătate a acelor comprimate. Pr- ţările din preţul corenl pentru movin-ie sunt înţi less frauco orl-ce gară diu Ţară. Preţuri cornute se Irirae'e frauco ia cerere. SCHNEIDER & GftUNEîiFELDER Degozitarl generali Bucuregt', St<-. Sf. Vineri No. 12 Emanuei N. Ântonescu Doctor in drept din Berlin ADVOCAT Strada Jflartirulut, S (8—10 a. m. 6—7 p. m.) ROMANIA Primăria Urbei Constanţa PubUcaliune Se aduce la eunoştioţa publică că in ziua da Miercuri 1 Iulie st. v. a. c. orale 2—4 p. in. se va ţine licitutiuno la aceas'ă Primărie, înainte i Primarului saQ a delegatului săO, pentru darea în întreprindere a lucrărilor de captare necesare la alimentarea acestui oraş cu apă Aceste lucrări a căror valoare titală după devis se ur-ă la cifra de 81.000 Iei, figurînd sub denumirea de lctul No. 1 al proiec ului întocmit de de d. inginer N Cueu St. şi aprobat de Consiliul Te'-hnic Superior pria jurnalele No. 322, 487 şi 6t.r)|96, se referă la executarea părţilor următoare: 1) Puţuri li lira ole. 2) Cilerna de pompare. 3) Conducte da racordare şi aspiraţiun). 4) Pompare de constatare, toate execufate în comuna Palas şeaple kilometri disienţă de Constanţa. Lieitaţinnea se va ţiue prin oferte sigilate. Supra oferte nu se primesc. Concurenţii spre a fi admişi la licifaţiuue vor depune pe lîngă ofertele lor o garanţie pro-visoris de 4000 lei in rocipisa Casei de Djpu-nerl s*Q a Administraţiunel finauciare a judeţului Constanţa. Depunerea garauţiel îu numerar Ja licitaţiuno nu se admite. Amalori' pot lua cunoştinţă do proiectul, de-visul şi caietul de sarcini al lucrării in Constanţa la Primărie în toate zilele de lucru de la orele 9 -12 a. ni. şi de la 3—5 p. m. şi în Bucureşti la d. inginer N. Cucu Sf. Str. Furtunii No. 5, autorul proiectului în zilele de Marţi şi Simbătâ de la orele 1 jmn. pînă la 2 jum. p. ni. Lii-iraţumea se va ţine în conf- rmilate cu ari. 68—79 din legea comptabilitâţ»-! generale Statului, fiind apliiabile întreprindarel şi disposiţiunile condiţmmlor generale de întreprinderi do lucrări pub-Le. Garanţia defiiitivă va fl de 10 la sută din valoarea lucrărilor. Primar, E. C. Schina. Secretar, /. Dan. No. 2697 26 MaiD 1898 Băile Strunga (lingii Ti gu jFrumoeiJ Aă poziţie splenlidă, in pă luro semlară, sunt luminate cu e'ectricitate. 120 ,;amere mobilate şi sat la 10 rnin., ca-tnere izolate în pădure cu bucătărie şi mubdate ori nemobilute. 1. !Sui tic gitirina-tă, foarte tari, contra reuMati-tniultti sifilisului, ser oful ei, scio-titei, gutei şi tuturor aprind-rilor vechi. II Mtli-ofet-atiie după toate regalele moderne, contra nevro-aslen ei şi ori cărei slăbiciuni mal ales că se combina cu cura de apă tleflet- biearltotifitd ce arc JStr*?nga. I I. Fnuta aţluni ele aer cont/»ri-muf centra asmei hoaţelor de gil şi de urechi. Technica Idroferapiei se execută de D nul f»St !(itiBttt %’tVM, asi-tent în Stabilimentul de 1 droterapie al D-lui WmUrnits din Ftena. Massorl speciali. D. Profesor Dr. Bogdan da la Universitatea din I şl dirigează băile. D. Profesor Dr. N. Manoles-u curează boa-lele de ochi şi urechi. Băile se doschid la 15 Iunie. Tot soiul de petreceri, orchestră diu Bucureşti. Inf irmaţ'ual Strada Teilor 32, Bucureşti, de la 4-6 p. m. Băile BălţăteştT i)BSlle Minerale calde cloro-so-dlce, iodnrHte şl bruaiiiralc, analoage cu apele: Kreutzusch, Ham.,urg, Irhl, Reizhen-hali. Aos-me, etc. speciale contra limphatismu-iul, serofulel, racbitismuluî, suprafaţa glandelor limphatice. abcese reci, boale de piele, mala-diele oaselor, debilităţel generale, precum şi în toate boalele de femei; metrite acute şi cronice, eudometrile, salbingxte etc. tomorilor, uterului şi anexelor. 2 Isvornl (Inzi-Vodă.—«Isvorul Cuza-Vodă», apă de băut, fnar;e bogat «tn sulfat de soditi» analog cu apa de K irlsbtid şi Vichy, is-vor din care se extrage : «sacea purgativă de bălţâteşil», este foarte folositor în toafe boalele de stoinah şi anexele tubului digestiv, precum : di ipepsie, catar acut şi cronic al sto-m hculnl, ulcer precum şi contra cancerului stonmhal, constipaţia opin a'ră, colicele de ficat şi rinichi, cirosa hepato solenică, bydropil siile şi obositatea. Toate acesle maladii se vindecă in urma unei cure sistematice făcută cu apa saU sarea da BăltăţeştI. 3) Stahllimentnl rtrt Calea Victoriei 86. m I$e veaa&are Fosla Vila Băieoianu, restauraiă din noii, cu pendinte, grădină spaţioasă, cu terase frumoase si pivn ţe vâsle. Platoul grădinei Băieoianu in întindere de 10.000 metri pătraţi, cu grădină spaţioasă, avifnd plantaţii şi vie, poziţiune din cele mal frumoase ale Capitalei, cu vedere asupra întregului oraş, foarte proprie pentru un pensionat sau altă clădire mare. Locuri potrivite pentru vile cu posiţiune dominantă. Locuri pentru clădiri în diferite strade ale cartierului Gramont. Locuri pentru slădiri pe bulevardul Maria. Locuri pentru clădire în colţul elipsei bulevardul Maria. Cose de vânzare in cartierul Gramont cu preţuri moderate, toate afectate la Creditul funciar urban. Caseşilocuri de vânzare pe strada Laboratorul. Plăţile tn rate. Dobânda mică. Avansuri la cumpărători de locuri pentru a înlesni clădirea. Grădini de închiriat avantagioase cu deosebire pentru societăţi de sport. Pentru lămuriri maî de’,aliate a se adresa la proprietar. (i. A. SUTE Sf. Str. Suter No. 9 (Gramont) Dr. Ioan Calineiuc Marienbad, Vila Co'umba BANI CU ÎMPRUMUT Uct, de dat cu împrumut pe timp de 5 ani de ziie} chiar pe simplă iscălitură de nună. Persoanele onorabile se pot adresa în scris D-nului IOHM WALTEB8, 120 Whitjield-Street-London W. mm SI Laboratorul de chimie Biologică şi Industrială Dr. Bugeac şi Dr. Edeieanu 22, STRADA ŞTIRBEI VODĂ, 22 Anali ne de arini *i lichide psihologice Anaii.se «le vinuri «le substanţe sil î meu tare, «le ml-nprale, cărbuni şi petroleuri Analyse de ape potabile, minerale şi industriale ST Jj Dl ARE §i ÎMBUNĂTĂŢIRE de procedeurî industriale „ — Serviciu *»nîo pentru caetele ee sosesc nrin »<•■«&. — I assamaMam m -------------------irTrrwm fi»iiiTiwi»!p^)l>i!i Inimii* JA O Aj IA O VA Esle^un faj)t, îndeplinit că apa de SIsttlic ATo. M cea mal Eocce-lenla apă minerală alcalină »*!S ‘ lAN IUOH.I, JopoQ )nuiuoa 0bs ‘nNuliNî'Nv i n.io9)uojv vnnuioa ‘jo[!8a BiţBj,8|nimpB n «sejipa joa es lutiiWuuojni o.mjo tupiaj g _________ . . ’lţdoa ep in|Biidg b| jBraud âipoui -oibiismoaiu 0 •fl «[ Jossjojd n3B9tnoqx ’-fp inj-p ţ^inipejaui 9^89 in|nm9mj||qs)S » ţic.'ipsm T9uoi'|.i94 *!G 'J!-18! uj)D9d 9)9sag ‘9|S9poui {jnţsad na 9(iuni)puinsuo3 ‘jop9|(lKj vi zui.id i§ anfau ‘i* ad g j9| 9p ijnţgjd na 'gjKjudajd entq iS gstajB Bugişanq ?Ajes lti|n|9ioj] (n)nBjn8ţS9y ‘ . . „ . 'DaI I *lânP n;* I30J 018->suin eiisn -pivq o? 091 I 9i|nj iannj insjna U| jbj ‘jenany ;S aionj 9|mni «J 0*1 on na ţpiua ţ,n.<9niui 0uO o „ . T0( Oqţ 9 ijnţBd i9Ji i6 |nqj|saA na sjusuiBa jtk Gen -ni IOŢ 001 8 iiiRsa ţnop na 9[U9mea gzsumani ')«|iqoui iiqBfjojuoa *40||\t«| |ii|-»i<>g| t . , _ ‘9aiii|nis jhiiuii -iţRIB9jju8ai ţ9 injnsBn m|nu3 sjb ‘sainoja jojDipRitiui ‘saţiRumsea loimniţdnjg «jjuoa ‘esiioj -njins 19 9ni|«a|y-ojnJO|3 e|9dn as; ‘in|nmsniqoi nou s* 2 » O" !V> I FABRICELE ROMÎNE UNITE De Băuturi gazoase gi Acid carbonio lichid Societate anonimă eu capital 629,800 lei deplin văreaţi Bucureşti, Str. Feci6reT No, 9, 11, 13 PRIMA INDUSTRIE DE ACID CARBONIC LICHID * Garantat pur §i fără miros - InstalaţiunI Complecte de Fabrici §1 Băuturi gazoase ţel mal mare depozit de toate articolele, servind la fabricaţiane de apă gazoasă : — Sticlărie, Capete de Sifonne, Essenze, Colori — TURNĂTORIE DE ARMATURI DE SIFOANE Depozit de Ma|mî ATELIER de REPARAŢIUNI. APARATE de BERE Prospecte gratis şi franco COSITOARE DE FIN «MP h IE O AMOREE AO l BRICIU MODELE EXJPVSE EA W. STAADECBER BECEBEŞTI, ST HA Dl SMABDAAf JTo. ÎS JSRAIXjA, BIILEVARDUL €UZ4, No. 70 | CBÂIOYÂ, (Strada M. Kogălniceaim No. IO &gfr SINGURUL DEPOZITAR PENTRU ROMÂNIA Jt v AATIOXAMjI 7 1 Mr Reprezentînd LUAREA GRIVIŢEI ta 30 .titfţUHf 1879 Tablott circular colosal executat de renumi- ţiî pictori artişti din Mitnich PUTZ, KRIEGER, FROSCH REISACHER şi NEUMANN dspă ridicări făcute la faţa locului DESCHISĂ de la orele 9 dimineaţa pînă la 6 seara Preţul de intrare : 1 lefi de persoană, iar pentru şcolari, studenţi, copil şi militari de grade inferioare, 50 de bani. JOIA, ziua, HigTi-TAle Do la 3—O seara Intrarea 2 iei de persoană şi 1 lefi pdntru copil i M Bucureşti, Bulevardul Coif ea, (ţinea I*riinărieJ MIRON VELESCU Ha şin© Ag-ricole şi Industriale 35, Str. Smîrdan—BUCURESCI - Calea Moşilor, 100 Case de Bani Englezeşti din renumita fabrică WHITFIELD cu Uşi de oţel — încuetorî patentate — pereţi dubli Înlesniri de plaţii CA TAL, PAGE Cit i TIS Uleiuri Minerale Ruseşti SFOARA 1>E MANII,EA Direcţiunea NtHblIiniMiitiilui »ar erigarar l’aaa arUlelalla «< VICHY QAZEUSE «, »l*»t uum MVl» liuHtaUmli A. G. OAJKJMX * O-U, tm '"wwasB MOBILE de PIATRĂ / CONSTRUCŢIE NI / / poutru şi oii ce lucrare de piatră se găseşte gata şi /firanit se executa înma- /^/Syenil I.abrador Gaiţa / Porfir Gr\viţei / S/ Alarmam 170 AsV ln Monumente V/ lilopurl, Pl&cl, Scări, Trepte, Podoute, Ptlnetro. ca vo uni .i rele atelier de / A, sculptură din /y i Calea Moşilor, No. 1, (colţ cu Piaţa Sf. Anton) mr A U SOSIT Pentru sesonnl de primă-vară şi vară, toate nontăţile în Lenagiuri, Mă-tăserie, Catifele, Tualuri, Zeflrurî, Picheturi, etc. etc. AI ARE ASORTIAIEX T De: Olande, Sifoane, Madapolam în toate lăţimele şi calităţile de Lei 11,75 Buc. Şifon foarte buu 30 jum. Metre şi piuă la cele mal fine calităţi. Şervete, Mese, Prosoape, Ciorapi, Batiste. lingerle pentru Dame, Bărbaţi ijl (jopil TRUSOURI GATA I>E COMANDA In acest Magazin se poate procura TrnsourI complecte «le la 150 plită la 10,000 l ei RaOUERIE, RAXTEEE, VAIjAXSIEXE rayoank npkgiale i»k Covoare, Perdele, Stofe pentru mobile CoverturI de pat şi de mese, precum şi toate articolele alingătoare de branşa Tapiţerilor. JW* Mare atelier propriu pentru comenzi de orl-ce fel de lingerie, Broderie de mină, precum Cămăşi bărbăteşti, croiala Franţuzească, după un sistem special a celei inal renumite case din Paris. In voiajul făcut în Franţa. Anglia, Elveţia, etc., făcînd cumpărări mari, de Mătăsuri, Lanagiurl, aceste articole suut puse in vtnzare cu preţuri ne mal pomenit de eftine. i La Typografla EPOCA se afli de vin-■are htrtie maculatură cu 50 bani kil Mai mult de */* de aecol auccea proclamă super io’ iatea sa În tratamentul de guturai, fritaţliinel peptulni, I < llueiiţa, dureri reumutlamale, acrfntituri, răul, vărsături, bătături.—Topic excelent contra bătăturilor. Bucureşti. ,ki'Www.’dâcdfotaănieaiifb No. 3. — Bucureşti