SERIA II.—ANUL IV, No. 790. Ediţia a treia MERCTJRL 17 IUNIE 1898 NUMARUIjJLO BANÎ A BONA JKENTETE încep la 1 şi 15 ale fie-cărui luni Un an In ţară 30 lei; în străinătate 50 lei Îase luni ... 15 > > » 25 * rel luni . . . 8 » » » 13 » Un număr în streinâtate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ BKDAVTIA No. 8. - STRADA CLEM*ENŢEl - No. 8 TELEFON NUMĂRUL 10 BANI' anunciubiMjB AnunciurI la pag. IV.0.30 b. lima > » » III....2.— lei » i > » II .... . 3.— * » Inserţiile şi reclamele 3 lel_rlndul r,UN NUMĂR VECHIU 30 BANÎ ADMINISTRAŢIA No. 8. - STRADA CLEMENŢEI - No. 8 NiŢIONMITiTILE SI ARMATA AUSTRO UHGARA Decadenţa noastră II Cîud priveşti istoria secolului nostru, observi două epoce distincte, străbătute de două curente absolut contrarii. Primul period începe la 1831 şi se încheie la 1864, la lovitura de Stat a Iul Vodă-Cuza.Cel d’al douilea capătă fiinţa la 1864 şi se prelungeşte pînă în zilele noastre. Cea d’intîifl epocă e caracterizată prin un curent absolut naţional—reacţiune firească în contra regimului fanariot. Cea d’a doua desveleşte o pornire diametral opusă tendinţelor naţionale din epoca dinnainte. Vom documenta, cu amănunţime, această teză istorica. D’ocamdată o stabilim numai în principia. Râmînind ca să dovedim afir-maţiunile noastre, susţinem pentru moment că ne aflăm într’o epocă de decadenţă a patriotismului. Ticăloşiile Cestiunel naţionale al-cătuesc, în ochii noştri, numai un episod—poate cel mal urîcios—al acestei epoce posomorite. Dim. Stur-dza apare ca una din figurele,— poate cea mal puternic eşitâ în relief,—care reprezintă ruşinile timpului în care trăim. Cum că Sturdza şi toţi speculanţii Cestiunel naţionale merită cea nai neînduplecata osîndă, nu mâl jpcape îndoială. Dar, ar fi o rătăcire de a susţine că Sturdza e singur vinovat. Tre-bue să n’al cea mal elementară cunoştinţă de legile istoriei, ca să ad-miţl că simpla întimplare a putut, la un moment dat, să nască din împrejurări misterioase un monstru cu numele de Dim. Sturdza şi că în o epocă de patriotism fierbinte, acesta ar fi fost slobod a face cîte a făcut, fără ca nici o răspundere să se resfrîngă asupra ţării. Şi fiind-că, de asemenea, nu putem pune la îndoială virtuţile poporului nostru, care, în nişte vremuri nu tocmai îndepărtate, a dat încă atitea probe de vitalitate, suntem conduşi la următoarea explicaţie. Poporul nostru, de altminteri patriot, străbate, azi, o criză a patriotismului. Ca toate popoarele, poporul nostru e şi el menit a trece prin alternative de avînt şi de amorţeală. OrI-ce acţiune produce o reacţiune şi, potrivit acestei legi, epoca de decadenţa a fanarioţilor a produs o puternica reacţiune naţională. După ce această reacţiune a stăruit ceva mal puţin ca un jumătate de veac, nişte împrejurări ce ne reservăm a studia cu amănunţime, ah stins acel avînt puternic din prima jumătate a veacului. Patriotismul sincer de acum 40 ori 50 de ani s’a prefăcut Intr’un patriotism de parada şi, puţin cîte puţin, în o meserie lucrativă. A-ceastâ slăbire a patriotismului a produs roadele pe cari le culegem azi. După toate aparenţele, această epocă e pesfirşite, căci nu e cu putinţă să ne coborîm mal jos, fără a ne prăvăli în o iremediabila decadenţa, pe care nimic n’o prevesteşte; din * potriva, socotim chiar această decadenţa cu neputinţa, căci avem credinţa că virtuţile învieţuitoare ale neamului nostru nu sunt stinse, ci vremelnic numai amorţite. O nouă reacţiune naţională va trebui dar fatal să se producă, cu urmările necesare de a întipări un caracter mal romînesc tutulor ina-nifestaţiunilor vieţel noastre publice şi de a curăţi toate rămăşiţele nesănătoase şi streine ale epocel antinaţionale pe care e menită să o înlocuiască. In aceasta reacţiune ne punem toată nădejdea. Credinţa într’însa ne va susţine în lupta ce cată să purtam în contra ruşinilor politicei actuale, şi ne va insufla acea energie ce răsare din credinţa că silinţele noastre nu vor fi zadarnice frămîntărl. Pentru consideraţiunl, ce ne propunem a limpezi aci, nădăjduim că va fi dat partidului conservator a întrupa această reacţiune naţionala. Un conservator. O SITUAŢIE NOUA Gruparea naţional-liberală de la Drapelul criticase, pină aci, cu asprime formaţiunea guvernamentală. Acum o excomunică şi o denunţă ca guvern nelegitim şi ca grupare înstreinată de partidul liberal. «Lupă ce guvernul s’a înstreinat prin idei de partidul naţional-liberal, scrie Drapelul, acum el a săpat între el §i partid o prăpastie.» Lipsit de temelia morală pe care partidele o dă guvernelor ce cată a Is-vorl din sinul lor, cabinetul Sturdza se afli tntr’o situafiune pe care Drapelul o descrie, în termenii următori : «O adevărată, revoluţie «’a aă-vtrigtt in sitHaţia politica a ţâr el, căci, de nude ptnă azi se stabilise că avem dona partide de gn-vernămfut, de azi înainte s’a dovedit deplin că avem trei partide : dona în opoziţie, conservatorii şi naţionalil-liberali, iar linul la putere, format din elementele cele mai disparate... Acest al treilea partid, conchide Drapelul, se află «aruncai în afară de partidele de guvernămînt ale ţăret». Gravitatea acestor declaraţiuni nu va scăpa nimănui. CAZUL SUPLEANTULUI GIANI Ctte insulte nu ne-afl adresat reptilele guvernului pentru că am afirmat că la Bu-zăfl a avut loc un duel, cocoloşii de ministrul justiţiei, duel In care eraţi amestecaţi un magistrat şi o rudă a d-lul Pallade ! Noi, ceştia de la Epoca, eram nişte calomniatori, dovediţi de mincinoşi, de către ancheta orlnduită de d. Pallade la Buzăti. Cu cită obrăznicie declara Voinţa că, «după ancheta făcută, n’a fost nici duel, nici provocare, nici constituire de martori». In urma anchetei noastre, organul plastografilor a fost nevoit să recunoască că a Înşelat lumea. Dar urmăriri tot nu se pornesc In contra magistratului vinovat. Ne mal puţind susţine teza de la început, dar nevoind, cu nici un preţ, să urmărească pe vinovaţi, guvernul recunoaşte,—contraria celor afirmate ptnă acum,—că provocare a fost, că constituire de martori a fost; dar pretinde că duel n’a fost, căci adversarii s’ati împăcat pe teren. Nici aceasta uu e adevărat. Duelul s’a săvlrşit. Două focuri afl fost trase de fiecare adversar. Tot Btizăul ştie aceasta. D. Gr. Giani, tatăl, a mărturisit el Însuşi aceasta unuia din redactorii noştri. Am putea adâoga că şi d. I. Dimitriad, unul din adversari, a făcut aceeaşi mărturisire Invocăm aci măr turia d-lul I. Berceauu, avocat al d lui Di initriad, care ne-a declarat că d. Dimitriad i a spus că, In adevăr, s’a bătut cu d. Giani. D. Berceauu nu ne a spus aceasta, spre a da această ştire publicităţii, dar dacă cum va comitem o indiscreţiune, sun tem siguri că d. Berceanu nu ne va des minţi. . , , El bine, ce măsură ia guvernul In contra autorilor acestui delict? Nici una. Şi să se observe circumstanţele agravaute In cari s’a produs acest duel. Unul din deliquenţl e uu magistrat, che mal a aplica legea. Mal mult. El, prin o mărturie mincinoasă, a contribuit a face să se dreseze un act de anchetă falş. Măcar acest lucru răsare neîndoios din comparaţia celor două procese-verbale de anchetă. Ministrul însă nu ia nici o măsură In contra d-lul Giani. Aceasta se chiamă egalitate tuaintea legii. SCIJJS1PA TARA de Gamma DVRA TMLXj SIED IM... —........C um să facem, mon cher.. ă qui donner raison P lie-care des adver- saires a 11 voturi la colegiul I... C’est embâlant /... NAŢIONALITĂŢILE ARMATA AUSŢRO-UNGAR Am reprodus, zilele trecute, importanta ştire a ziarelor maghiare despre hotărîrea ministrului comun de răsboiu al imperiului austroungar, prin care se stabileşte aşa numita limbă a regimentelor din armata comună. După această hotărîre a ministrului comun de răsboiu, vor fi, pe viitor, in Ungaria, regimente cu limbă croată, romînă, slovacă, sîrbească, maghiară, germană, adică regimentele cari, în majoritate, sunt formate din soldaţi romîni sau slovaci, sirbi sau creaţi, au ca limbă de regiment, limba romînă sau slovacă, limba sîrbească sau croată. Ofiţerii acestor regimente vor fi obligaţi să cunoască limba regimentului lor, adică limba soldaţilor, cari în majoritate, formează acel regiment. Ofiţerii cari nu se vor conforma acestei decisiuni ministeriale, aceia adică cari nu vor cunoaşte limba regimentului lor, vor fi pedepsiţi cu pierderea dreptului de înaintare. Presa maghiară Această ştire a făcut, după cum era de aşteptat, înconjurul presei maghiare şi este viii comentată de dinsa. Fără a ne opri la întrebarea dacă această pretinsă hotărîre a ministeiului comun de răsboiu austro ungar are vre-o bază reală, credem interesant a împărtăşi cititorilor noştri unele din obiecţiu-nile presei maghiare. Ziarele ungureşti spun curat că această hotărîre degradează pur şi simplu limba maghiară. In adevăr, limba maghiară fiind limba de stat, o o pune pe acelaşi picior cu limbile ce-lorl’alte naţionalităţi, ce alt înseamnă de cit degradare ? Dar aceea ce mat ales supără presa maghiară este faptul că şi ofiţerii unguri din aceste regimente ale naţionalităţilor, vor fi obligaţi a învăţa limba regimentului lor; dacă, adică, un ofiţer ungur va fi într’un regiment format in majoritate din soldaţi romîni, el va fi obligat să înveţe limba romînă şi să dea seamă că o ştie înaintea unei comisiuni pentru asta întocmită. Măsnră veche Pe de altă parte, ziarele ungureşti vorbesc despre această hotărîre, ca de o măsură nouă, o inovaţie. Dacă asupra criticelor ce formulează ele se înşală, căci regimentele din Ungaria fiind o parte a armatei comune ele trebue să se supună aceloraşi dispo-ziţiuni generale ca şi regimentele din celelalte provincii ale monarchiei, apoi se înşela de sigur cind presintă lucrul cu hotărîrea ministrului de războiţi, ca ceva nou. Deja există o ordonanţă veche care stabileşte limba regimentelor şi obligă pe ofiţeri a cunoaşte această limbă, adică limba maternă a soldaţilor. COLECTIVIŞTII Şl JANDARMERIA Ţara e împănată de hoţi cari pradă şi jăfuiesc, încurajaţi de ticăloşia administrativă şi de exemplul pe care li-1 dafl stilpil regimului colectivist. In aceste vremuri triste, instituţiunea jandarmăriel rurale îşi va arăta de sigur marea el utilitate. Se va vedea ce însemnat servicii! a adus ţării guvernul conservator, creînd jandarmăria. Trebuie să ne amintim Insă din nofl cu cită înverşunare aii combătut colectiviştii, cînd eraă în opoziţie, creaţiu-nea aceasta. El vedeai! în jandarmăria rurală nici mat mult nici mal puţin de cît nimicirea Constituţiunil şi sugrumarea tuturor libertăţilor publice. Colectiviştii primesc o aspră pedeapsă astăzi, cînd numai mulţumită jandarmăriel se va putea pune friiî libertăţii hoţilor şi ucigaşilor cari afl umplut ţara, graţie destrăbălării regimului. Şi cind guvernul va fi silit să mulţumească jandarmăriel, vom avea dreptul să ridem de priceperea partidului liberal, care a combătut atît de violent înfiinţarea eL_ _____________ VT-ASIA Roadele incapacităţii şi destrăbălării fără seamăn a regimului colectivist au început să se vadă. Şi sunt foarte amare. E ştiut că unul din cele dintîiii semne ale unei stări ticăloase e apariţiunea in proporţie mare a bandiţilor şi creşterea îndrăznelii lor. Ei bine, astă zi ţara e plină de hoţi. In judeţul Covurluiu există o bandă numeroasă, înarmată cu arme de pre-cisiune. Şi hoţii sunt atît de îndrăsneţi in cît, după cum s’a văzut în cazul de la Folteşti, dau]piept cu poterile şi le înfrîng. In judeţul Neamţului, isprăvile unei bande au terorizat într’atit lumea, incit prefedut s’a văzut silit să puie preţ pe capul şefului s&vt. Nu e de mirare să vedem asemeni lucruri cînd ţara e dată în jaf bandei colectiviste, care jăcuieşte şi demoralizează lumea şi pentru care nu mai există legi. întrebăm numai dacă lucrurile mai pot merge aşa înainte, dacă n’a venit vremea să punem stavilă procesului de descompunere în care a intrat ţara, de cînd se află subt regimul colectivist. DIN STREINÂTATE Criza în Italia Criza ministerială din Italia ţinuse aproape o sâptâmlnă. O ultimă depeşă ne spune eă pentru rezol varea el, a fost însărcinat generalul Pelloux. Generalul Pelloux nu esle o personalitate politică marcanta. Militar şi om loa al, a fost ales, să ocupe primul loe, pentru că asupra directivei afacerilor italiene e ceartă mare intre oamenii politici din Roma, nu asupra ideilor. Dar să nu se creadă că Italia va avea în frun-tea-I un minister Pelloux. In noul cabinet e vorba să intre la departa meniul externelor, o personalitate politică de primul rang, d-nul Viscouti Venosta. D-nul acesta va conduce de fapt cabinetul Pelloux, in cit putem spuue că ne vom afla în faţa unul cabinet Visconti-Venosta. Dar, de şi va avea de suflet politic pe d. Venosta, cabinetul Pelloux trăi-va ? Cu gretl. Să vedem cum staii grupuri * politice. IntiiO vine grupul fostului prnn-ininistru di Rudini. Acesta va susţine cu greii pe Visconti-Venosta. Ambii bărbaţi eraO, acum două luni, colegi de cabinet şi Visconti Venosta a trebuii, tocmai din cauza neinţeleireriler cu primul mi nistru, să părăsească portofoliul externelor. El are chiar o buuă pai te, In căderea Iul Rudini. Ce l’ar face deel pe acesta să dea concurs lui Visconti Venosta ? Vine apoi grupul Zanardelli. Acesta, deşi nu e înţeles cu Rudini, nu o In bune relaţiunl nici cu Venosta. Radicalii, vor combate orl-ce minister mode ral ; rămlnc dar singur grupul Sonino—căci de Crispienl nu vorbim — care poate să dea voturile sale unul cabinet Venosta-Senino. Dar aceşti dout oameni politici vor trebui să Împartă influenţa politică cu partizanii senatorului Finali, In cit in viitorul cabiaet italian vor btntui trei curente, fapt care va impedica ori ce acţiune parlamentară serioasă. f'oreign. TRIBUNA LITERARA CUVÎNTAR.EA ţinută de d. G. Dissescu, in salo Ateneului, la înmorminturea regretatului Exarcu. (Urmare) Cu o pasiune care SI tace şi mal venerată memoria, Exarcu caută să facă o complectă lumină asupra unuia din timpii cel mal străluciţi al istoriei noastre naţionale. In vechile archive ale Veneţiei el descoperă fapte preţioase asupra marelui nostru eroii naţional Ştefan Cel Mare. Dar politica pătimaşe se ocupă mal mult de interesele partizanilor de cît de ale ţării. Exarcu e nevoit să reintre in ţară. Acum, cu o stăruinţă de care numai sufletele mari şi generoase ca ale lui sunt capabile, el gtndeşte la mijlocul de a face o casă în care să se adăpostească marea lui ideie «Instrucţiune şi Educaţiune». Era o tribună liberă, de la înălţimea căreia se răsplndeaii raze de lumină în toate direcţiunile cultureî intelectuale şi estetice. Această tribună era in acelaşi timp un minunat mijloc pentru tinerii cari preferă să se producă prin studio şi strălucirea talentului, nu prin vulgaritatea intrigilor şi protecţiunilor politi-cianilor. Această tribună n’avea nici casa ce’î trebuia, nici destule mijloace de traio asigurate. «Inchipueşte-ţl, ’ml istorisia învăţătorul de care cu sufletul sdrobit ne despărţim azi, că era un timp cînd bâ-trîna femee care ’ml îngrijeşte casa, aducea cu braţul lemne de la mine ca să încălzească marea sală a vechiului AtbeneO.» Mijloacele lipsind, Exarcu concepe atund ideia unei mari loterii. Această ideie o îndeplineşte mal cu seamă cu ajutorul femeel, pe care cu drept cu-vînt el o credea ca fiind mal mult de cît noi incarnaţiunea frumosului şi binefacerii. Ce mulţumire sufletească ar fi simţit învăţătorul nostru dacă în viaţă fiind ştia că după stingerea lui, mînăstirea Govora, sfinta casă de unde plecaflaltă dată ideile «tipărite» pentru a însufleţi ţara romînească,—are să primească rămăşiţele lui,—Omul Ideii—şi de aci afl să meargă să se odihnească în biserica artelor, biserică zidită de el, şi care este cea mal frumoasă podoabă a Bucureştilor. Exarcu nu era numai omul «Ideii». El ştia că Intr’o ţară liberală şi democratică ca a noastră, binele public esle servit de însăşi luptele noastre. El nu era strein politicei militante. Dar şi aci natura lui ideală şi generoasă îşi avea semnul săfl deosebit. Luptător politic, el n’a fost nici odată omul-instrument al unul partid. Et a fost în tot-d’auna mal mult între partide de cît în partid, tocmai pentru că voia să slujească ţara, iar nu grupurile legale de interese de actualitate. Numai atît, Exarcu avea o acţiune comună cu un grup politic, cit In conştiinţa lui interesul acestui grup se confunda cu al ţării. Dragostea lui de ţară era prea puternică pentru ca în sufletul săfl să mal încapă şi sectarul. Ce privilegii! totuşi pentru tine, iu bite învăţător, pentru ca aşa arătîndu te în toată activitatea ta politică, nimeni să nu te fi bănuit de mobilitate şi de om al interesului! N’al fost bănuit pentru că toţi ştiai! că nu eşti nici al familiei, nici al partidului, că eşti al neamu ui romînesc din a cărui cauză al făcut cauza ta. Ăsta fiind omul, să nu ne mirăm că Politica militantă, mică şi pătimaşă, şj ea la rindul el, a fost nedreaptă pentru el. Cu dragostea ta de ţară, cu spiritul tflfl fin şi pătrunzător In afaceri e de stat, cu inteligenţa ta cullivatâ, al fi avut dreptul să guvernezi şi tu ani de zile această Ţară. Şi totuşi foarte puţia timp al fost preotul Statului, aserraen-tat şi legat de buget ! Ne Ireptatea însă ţie făcută este un învăţămînt pentru tinerele generaţiunl, cari pllnglndu-te azi, vor şti să’şl aducă aminte la timp, să Indrepteze neajunsurile unei democraţii şi a unul liberalism cari ar fi şi mal de folos dacă s’ar însufleţi de un mal mare spirit de dreptate şi de preţuire a meritului real. www.dacoromanica.ro I P O C A cepe. De aceea directorul general al serviciului sanitar a cerut convocarea de urgenţa a consiliului comunal, pentru a aviza la mijloacele de remediare. n hin^aUwe,e a,6Se V80 trebuintă de I nile Iulie şi August, clnd canicula in* o ungă încercare pentru a ne arata ce cepe. pot. In scurtul timp al duratei ministerului afacerilor streine, Exarcu a apărat minunat de bine demnitatea Statului romln. R-solvirea conflictului de la Iaşi dintre parchetul romin şi consulul german şi corespondenţa cu ministrul grec In afacerea Zappa, vor rămîne exemple c*asiie pentru toţi cel ce vor avea să apere la trebuinţa prestigiul ţârei in afară. Energic In lupta pentru triumful «I-deil», de care ne vorbeai in tot-d’a-una pentru a ne ridica nul presus de atmosfera intereselor personale şi de moment, energic in lupta politică, energic al fost şi în lupta pentru viaţă. In această privinţă, un distins practician din capitala ne-a declarat că pericolul tebrel tifoide va ameninţa po-pulaţiunea capitalei, cit timp chestia apel nu va fi rezolvată. Materiile organice cari se găsesc în apa, cu care e alimentată capitala, se descompun in timpul căldurel şi daO naştere la diferiţi microbi periculoşi,— ne-a spus distinsul practician. w _________^ ^ „„nu a O altă causă a tifosului este şi lipsa Dar" leg-a fatala, nedreaptă"ca *tot d’a- I laţrine cimentate Ia mahalale. Prin tihn i . _ t. • * I Rlf rof llino m I/IHaKuI Am ilin rlMwinliM ECOURI — A apărut o broşură intitulată «Lucră rile serviciului filoxenic şi viticol» plnâ la finele anului 1895, de d. G. N. Nicoleanu, şeful serviciului viticol, de la ministerul de domenii, A apărut, lntr’un elegant volum, importanta teză a tlnărulul avocat Emanuel N. Antonescu, susţinută cu deosebit succes înaintea Facultâţel pe drept din Berlin. Teza tratează despre «Relaţiunile dintre ştiinţele juridice şi filozofia modernă a Dreptului». Valoroasa lucrare e dedicată d-lul Take Ionescu. filtraţiune, microbul tific, din dejecţiu-nile bolnavilor de tifos, trece In apă de unde apoi este introdus în organism. Numai higiena oraşului şi o apă bună ne vor putea scăpa de epidemiile pe-crnmmo „„ „„„ , , . ,, . . i riculoase cari se ivesc in oraş, a Inohe- «Pour respirer* le siiencTetk nJit»^ ,UI S°rt iat eminentul practician convorbirea sa. una, te-a învins. Triumful el insă n’a fost deplin. Şi aci slâ mingîerea noastră pe care tot ţie ţl-o datorăm. Cel seceraţi de fatala lege se duc dintre noi, cum zice poetul: 1 u n’al fost în lumea noastră spectatorul care acum se ridică şi pleacă in noaptea vedniciel, fără a lăsa măcar o umblă în urmă-J. Epitropia bisericel Icoana din capitală avea un avocat angajat cu anul, pentru care era alocată, In buget, suma de 600 lei. Pentru anul acesta însă biserica nu mal Se va prăpădi cămaşa sufletului tăă I are avocat; totuşi suma de 600 lei continuă ales, dar în urmă ţi rămîne întreaga ta I a fi8ura in buget. personalitate întrupată in faptele şi ideile tale. Fie-ţi odihna uşoară în lumea in care te-al dus. EPOCA IN "PROVINCIE,, MtOMAX Un colectivist de cea mal pură specie a plecat cu cartea de liber parcurs la Bucureşti, spre a reprezenta Romanul la tâinbă-lâul paşoptist; el are onoare de a fi ajutor de primar la Roman, şi se numeşte Gh. D. Petroyici, şi spie a se dovedi că e demn de a intra In ceata din care face parte, am să vă dafl cîte-va amănunte : Ca politician a căutat să lingă tălpile tuturor partidelor spre a putea obţine mina largă In gheşefturl, şi le face cu cea mal mare nepăsare ştiind bine că nimenea nu’l va cere nici o socoteală. D. Al. Morţun, titularul primar, care primeşte regulat sim- Litere-Arte-Ştiinţe • ■ X/ Primim următoarea poesie ocasională : LA MOAHTEA LUI C. EXARCU Amic al tinerim*!, tu al culturel frate, Susţinător al artei şi-a tot ce-I visător, Pe te-al gmdit ia ţară, de-aproape safl’departe, Lucrind fâiă încetare să aibă-un viitor, Oi care-al el renume să stea de-apururl mare Pe calea de lumină, de vedaică ’nălţare. O ! suflet, plin de vise, care-al ştiut a face Să se înalţe splendid culturel un altar, Rumtna n..ţ une, chiar şi’a eterna ţi pace, Cununa nemurirel — in doliul amar -O pune pe a ta frunte, ca să ’şl aduc’aminte u« lapttle-ţl frumoase, de-a tale visuri sfinte! Căd dacă ’s anii vlsţel cu zile călătoare, r orice 1 de acela ce’n viaţa lut ’şîa scris, Cu utere de aur — în veci neperitoare — Şi zile de acelea ce calea T-a deschis bpre sfere ideale, ce fac ca al sgfl nume bal pomenim cu s.avă cit vom trăi in lume!.. Dar, sun* atl'ea inimi, de suveniruri pline Ce te-afl vszut, ca mine, lucrlnd pentru-Atenetl X vor veni, de sigur, pe groapă-ţl să se ’ncline Cu admirarea care o pun în cintul mefl; Cad tu ţi-ai iubit ţara, dorindu’i fericirea, Luptînd spre-a’i du;e ’n secoil splendoarea, ne- [uiuiitoa, Alexandra I. Şonţu Bucureşti, 10 Iunie 1898 După cum ni se asigură, ea se încasează I bna cu 15 zile înainte de împlinirea lunel, *-* J ' " 1 şi care ’şl caută de moşie şi de interesele sale fără de aşi da cea mal mică osteneală pentrn administraţia Comunei, pentru care este gras plătit, U lasă mina liberă, şi numitul profită cu cea mal mare prodigalitate. A da cui-va epitetul de gheşeftar este a-1 necinsti, safl mal bine zis a-1 ralomina atunci clud nimic n’ar fi adevărat, dar spre a dovedi voitt începe o serie din ele căci sunt multe la număr. Ca sindic în falimentul David Gross a mlncat o sumă de bani din (dnzarea unei averi mobile), în detrimentul masei credale; d. judecător sindic ea membru supleant, al trib. Roman nu are de ctt să caute acel dosar care încă nu este închis şi a face un raport procurorului. In calitate de ajutor de primar a dat o gheretă pentru vluzare de carne unul măcelar H. Rosen, cu îndatorire ca să vîndă carne cu 10 bani mal eftin de cit eeM’alţl, dar pentru că în urmă a fost bine şi gras plătit în muşchiurl şi monede mărunte de cel-l’alţl măcelari, apoi a reziliat acel contract cu de la sine putere, fără nici o jude- regulat de epitropul Popescu. Facem atenţi pe cel In drept, asupra acestui abuz. Comitetul liberal-demoorat nu a fixat încă eiua cind ae va tine, în Capitală, întrunirea publică de protestare in contra agresiunilor bandelor colectiviste in ziua de 11 Iunie. E probabil totuşi că întrunirea să aibă loc chiar Dumineca viitoare, in sala Dacia. Pagubele cauzate semănăturilor de grindina căzută, în ultimele zile, sunt considerabile. Numai societatea de asigurare Generala a primit, pînă acuma, cereri de dezdaunare, în sumă de 1.300.000 lei. Ni se afirmă că in cursul anului 1897 8’au fabricat la arsenalul armatei 70.000 Cronica judioiar& Fort de mărfuri din vaconne.— Ştiri Judiciare. Fănuş Constantin, curiţitor de vagoane la gara de nord, este Învinovăţit că prea făcea exces de zel In îndeplinirea miaiuael sale, tn-tinzlndu-şî serviciul de curăţenie, de la vagoanele de pasageri şi la vagoanele cu mărfuri, de unde pe lingă gunoiul obicinuit mal mă’ura şi alte obiecte, precum batiste, şervi ~ mese, toate de o calitate extra-flnă. In urma reclamaţiunilor negustorilor păgubaşi, FAnuş Constantin a fost trimis, Împreună cu clţl-va lucrători de la atelier, Înaintea tribunalului eorecţional. Alacerea s’a înfăţişat ieri la secţia a 3-a a tribunalului Ilfov. Ca inculpaţi, Aiuraţi pe lingă Ffinuş Constantin, şi clţi-va lucrători de la atelier, daţt judecăţii ca tăinuitorl. La înfăţişare, inculpatul principal, Făuuş Constantin, recuconş e faptul, dar cere tribunalului ca să aibă milă de dlnsul, de oare-ce e tata a 4 copil. CeH'alţl inculpaţi zic că afl cumpărat obiectele găsite la dlnşil de la Fănuş, care le zisese că marfa e a unei rude a lui, negustor din Constanţa, şi care venise s’o desfacă la Bucureşti. In urma rechizitoriului d-lul procuror Vila* cros şi a pledoariei d-lul Budişteanu, care cerea achitarea tăinuitorilor ca unii ce n’ad ştiut, că obiectele cumpărate sunt de turat, tribunalul condamnă pe Fănuş Constantin la 6 luni şi o zi închisoare, iar pe cet-l’alţl la clte o lună. Escesele antisemite din Galiţia Lemberg, 15 Iunie. — Guvernatorul provinciei a sosit la Neusandec, undo s’afl pro dus escese mal grave ca mal ’naiute. Desordine afl isbucuit de asemenea erl şi In districtul Stryzow. Lemberg, 15 Iunie.—Liniştea domneşte la avtnd alături hainele pe care nenorocitul le purtase, fiind In viaţă. Din cercetările ficute sa constatat că vulturii din munte mlncaser»’ m®J ‘®*tă partea cărnoasă a mortului. Parchetul a fost Înştiinţat şi s’efl Început cercetări pentru a ae descoperi dacă nenorocitul a fost asasinat de răt-făcătorl, saQ dac» moartea lui se datoreşte vre-unul accident. Sinucideri.— Din Fălticeni ni se scrie că z.lele trecute sa gâs.t ln pădurea Hlrt0pu, cadavrul locuitorului Toader .1 Trifanel, din comuna Ştefăneştl, Suceava, epinzurat de un copac. S’« constatat că nenorocitul mi se bucura de întregimea facultăţilor mintale şi Că Intr’un vio lent acces şl-a curmat zilele. — Locuitorul Simion Pană, din comuna Vă-lent, Prahova, a fost găsit de către consătenii săi, splnzurat de un nuc din marginea satului. Cauzele acestei sinucideri nu se cunosc. Grindină.—Alaltăieri după amiazl o ploaie torenţială cu grindină de mărimea unei tlune a căzut pe locurile locuitorilor din comuna Pri-begl. judeţul Ialomiţa, d struglnd cu desăvlrşire peste 80 de hectare cu porumb. Din Slatina ni se anunţă de asemenea că o grindină deasă şi foarte mare a căzut pe te-ntoriul comunelar Tătârăl şi Scărniceştl din judeţul Olt, distruglnd în mare parte viile si semănăturile. Un paricid.— Din Tnlcea ni se annnţă o crimă îngrozitoare, săvîrşitS în comuna Lunca-viţa din acel judeţ, în următoarele împrejurări. Locuitorul Radu Trifan din acea comună, om rfiii la suflet şi cunoscut în tot satul pentru a-pu ătunle lui barbare, întoreîndu-se alaltăerl seara beat acasă, tatăl sefl a voit să-l doie-nsHscă. J Beţivul se Înfurie Intr'un mod sălbatic şi fără să mal ţină seamă că acel care II vorbea, era părintele săfl, se înarmează cu un cuţit şi re-pezindu-se ca o bestie asupra nenorocitului bă-trîn, l’a lovit de două ori în plntece. Nefericitul părinte a succombat pe dată In urma loviturilor primite de la fiul săfl. . întreaga populaţie a comunei a fost Ingro- care s’ar fi produs escese noul In districtul Stryz w este neîntemeiată. Această ştire provine de acolo că un bri gadier de husari din acest district a fost omorlt din cauza unei afaceri de dragoste care n’are nici o legătură cu ultimele tur-burărl. — Omorltorul, care este un imbecil, şi alţi patru ţărani, afl fost arestaţi. Eri, două case aparţintnd unor evrei om fost prădate, In districtul Bochina. Trupa a Împrăştiat pe năvălitori, DIVKRSE CAPITALĂ Femee belicoasă.—O dramă singeroasă tate l’afl putut scăpa de furia consătenilor cari voiafi să-l sfişie. DIN STR EINA TA TE Sinuciderea unui general.—Geneialul Ralli, una din personalităţile cele mal de vază din societatea din Atena, s’a sinucis, zilele trecute, cu un revolver, trăglndu-şi un glonte tn inimă. Generalul era In virată de 98 ani şi cu toate astea trecea drept unul din cel mal neobosiţi cavaleri, In saloanele elegante din Atena. Iu fle care zi el făcea preumblări călare şi părea, după expresia feţei sale, foarte mulţumit. Intori-Indu-se de la o preumblare, zilele trecute, generalul se Închide In casă, şi trlnlin-du-se pe o sofa, ’şl sbură creeril cu un revolver de calibru mare. Pe masa din odae, a lăsat o scrisoare cu (şeapte-eeci mii) de obuze defectuoase, cari I cală, şi cînd bietul mă elâr a dat primăria 8’a„ petrecut erl seara pe soaeaua Mihai Bravu. am gre?it’ ,n îo I « «•"»I Jixt aJfr 2 te* ţa sss I r&şMJsxrs&rss un scandal de unde se putea In mod public constata gheşeftul, afl căutat să Împace pe măcelar dtndu-I altă gheretă, mal devaliztndu-1 de o sumă bunicică de bani. Cu pavarea oraşului se vorbeşte de gheşefturl imense : 1) Piatra cubică adusă de antreprenor se zice că pe lîngă că este de INFORMAŢII Duelul din Buzău Voinţa Naţională de aseară spune că .în privinţa duelului din Buzău nu s’a in-şelnt şi nici n’a căutat să înşele. Că nu «s’o înşelat» este sigur. Voinţa ca şt ministrul de justiţie ştiau de la început ce s’a petrecut la Buzău. Că .nu a căutat să înşele* asta-i o afirmaţie îndrăzneaţă. Cind noi am denunţat duelul din Buzău Vomţa a afirmat că .n’a fost nici duel nici provocare, nici constituire de martori»! După ce noi am dovedit că această a-fii mu ţie este o minciună werujinafd,Voinţa o sflrşit prin o spune că d. şt d-na F. Pogor, Iaşi; asupra ivirel tifosului in Capitală. I _____ I «5ΰ» L ^p.ar’ Todu;eiil--Botoşani; Pro- La direcţia serviciului sanitar, ni s’a I In ultimele zile ale săptămlnel trecute, d. atu mat că boala nu are pînă acum un I general Arion, comandantul corpului II de caracter epidemic. Cele cîte-va cazuri I arma,a. a inspectat trupele cari sunt îu constatate se datoresc căldurilor prin I K8rn*zona oraşului Giurgiu. cari trecem şi apel nesănătoase ce se I ------------------------------------ pftau?24111 c'5intlel) DEPEŞILE DE AZI O escadră americană in Spania Washington, 15 Iunie.— Departamentul marinei anunţă că comodorul Wuttson, care a arborat pavilionul său pe bordul lui *Newark», se va uni cu amiralul Sam-p8on şi va lua comandamentul escadrei care va pleca îndată în Spania. Luptele de lingă Santiago Madrid, 15 Iunie.—O depeşă oficială anunţă că americanii aii bombardat forturile din Aguadores de la 10 dimineaţa pînă la 3 ore seara. Americanii bivuachează in împrejurimile lui Bon*y. N w- York, 15 Iunie.— O depeşă adresată din Santiago ziarului Herald «ce că incrucişătorul Vesuwius a făcut o recunoaştere a portului Santiago. Se zice că două cuirasate ar putea trece uşor pe lingă rămăşiţele vaporului Mer-rimac. Escadra amiralului t amara Port-Said, 15 Iunie—In urma unei cereri a consulului american, guvernul egipţian nu va permite escadrei amiralului Camara de a lua cărbuni plnă la un nofl ordin. N DE VÂNZARE Stocuri Parcelate DE LA 1 UPUşi SO BAXI METRU PATBAT ptnă la 550 BANI Pe Malul Mărel negre ŞI LACUL TEOHIR GHIOL lu con il Iţi uni dn plată FOARTE AVAlVTAOlOAfiE tuliră in timt» rit- 4 ani in IO rate trimestriale întreaga această localitate este foarte mult căutată din cauză că a fost recunoscută de autorităţile sanitaro ca cea mal salubră diu toată Dobrogea, attt ca climă cit şi pentru calitatea apel lacului ce o învecinează. Probă de aceasta este că Eforia Spitalelor din Bucureşti a construit un Spital Maritim (Sa-natorium). Orl-ce informnţiunl precum şi pentru pla- ? nul de situaţiune al asestel localităţi st vor Q trimite franco la cerere de către proprietarul n D-nul I. MOVILA Uuenreştî, Str. I.toamnei, 97. www.dacoromanica.ro EPOCA I MARELE MAGASIN ROMAN DIMITRIE PETRESCU Calea Moşilor, No. 1, (colţ cu Piaţa Sf. Anton) am- AU 8 0 8 I T -mm Pentru sesonul de primi vară ţi Tari, toate noutăţile în Lenagiurl, Mă-tăseri0, Catifele, Tv aluri, Zeflruri, Picheturl, etc. etc. MARE ASORTIMENT De : Olande. Sifoane, Madapolam in toate lfiţimele şi calităţile de Lei 11,75 Buc. Şifon foarte bun 36 jum. Metre şi plnă la cele mal fine calităţi. Şervete, Mese, Prosoape, Ciorapi, Batiste, Liugerie pentru Itaiue, Bărbaţi şl ţopll TRUSOURI GATA ŞI I>E COMANDA In acest Magazin se poate procura TrusourI complecte de la 150 pini la 10,000 l.el rzioderie, dantele, valansiene im om: spec;iaue de Covoare, Perdele, Stofe pentru mobile CoverturI de pat şi de mese, precum şi toate articolele atingătoare de branşa Tapiţerilor. Mare atelier propriu pentru comenzi de orl-ce fel de lingerie, Broderie de mină, precum Cămăşi bărbăteşti, croiala Franţuzească, după un sistem special a cetei mal renumite case din Paris. In voiajai ffleut în Franţa. Anglia, Elveţia, etc., făcînd cumpărări mari, de Mătăsuri, Lan»giurl, aceste articole sunt puse în yînzare cu preţuri ne mal pomenit de efiine. SOCIETATEA PE ACŢIUNI PZNTBU Construcţii de Căi ferate Secundare şi Industriale " - =nv ; gisii Representant general B. COU R ANT Bucureşti, Strada Academiei No. 3 Mare depou permanent la Bucureşti şl Galaţi ATELIERE IN BUCUREŞTI Cumpărăm orî-co cantitate de şine şi vagonete nsate, cu preţuri convenabile VAR HIDRAULIC Calitate Superioară din fabrica Ernest Ianoel & Obled DIN COMARNIC UomenwAle se vor adresa reprezentantului general pentru toată ţara T. ZWEIFEL IAŞI Omiem Moţilor, ti. Strada Mitropoliei, 9, GALAŢI, Strada EgalltAfei, 40. Adevăratul VAR ALB BRAS de Cîmpulung se găseşte în crl-ce cantităţi la depoul central : S. HAIMOVICI 33, Calea Griviţeî, 33 Unde se găseşte şi Var Idraulic Tipografia EPOCA execută tot felul stă artă, ea cea mal mare aoarateţă de lucrări atiigătore de acea-şi ca preţarl foarte moderate. Preţurile cele mal reduse din renumitele fabrici ale D-lui E. COSTINESCU Ipsos şi Ciment de Portland La Typografla EPOCA se află de vîn-B«r** hîrtie maculatură ca 50 bani kil 02.’ BUCUREŞTI, Str. DOAMNEI 9, BUCUREŞTI MAŞINI INDUSTRIALE DE TOT FELUL REZERVOARE DE TABLA DE FIER, etc. MARE DEPOZIT de ŢETE DE FIER şl ACCESORII ŢEVI de sondago în docurile de la Brăila, nevămuite I. N. Dimitriu & J. Steinhardt BUCUREŞTI Str. Decebal, 22 şi Calea Moşilor, 35 filiale Calea Griviţeî No. 84 A TEI, IE Ml Strada Decebal No, O LA LAMPA ELEGANTA Cel mal mare magasin de : Porţelanuri, Cristaluri, Sticlării LĂMPI,TAClMURI, ARGINTĂRII Mobile de Fier FILTRE BRONZĂRII 81 lot felul de articole pentru menaj Tot-d’a-una asortat ca cele mal Inimoase articole de lux Cele mai frumoase asortimeate pentru: Restauranturî, Berării şi Cafenele —im-------imnrriTir- mimwi......... 1 DE VINZARE Casa No. 31 şi 33, Strada Negustori, teren mare, bun pentru construcţiunl. Teren de parcelat, 94 pogoane, calea DudeştI şi Laborator. Înlesniri de plată. DE ARENDAT Moşia Parepa 1000 pogoane arabile 12.000 le!, pămînt negru, jumătate oră de la gara Albeşti şi InoteştI. Pentru toate a se adresa la d-nul I. TETU, Strada Lipscani No. 1, (la «Cinele negru»). PRETUTINDENI chiar la ţară, se caută persoane onor. şi active pentru vlnzarea unul Articol special, cunoscut şi foarte căutat. Capital nu este necesar. Ori şi cine se poate ocupa, chiar în mod accesor. Mare Babat şi salarii! fix în caz de succes. 6—20 lei de clştigat pe zi fără osteneală. Ocupaţie onorabilă şi lesne. A scrie sub : B. B. H,. 2, Office de Publicit6 la Bruxelles. (Belgia). D-na AXUA renumita cărturăreasă care ghiceşte cu multă artă trecutul prestnlul şi vitorul, locueşte în Strada Traian, No. $5 suc- ri ce CASA se poate CC ces întrebuinţa CĂ Madipolon (Chiffon) franţuzesc în LOC de Olandă, de calitate BUNĂ, ţesătură FRUMOASĂ, VOI A. AVEA» 30 METRI LUNGIRE, CARE SE ĂIA DE CC LEI 13.50 bucata, numai la4Marele Magazin „JLA BAI,O A” Strada Carol I, No.\72. Pentru înlesnire se vinde '|a sau 8|« de bucată. Pentru Provincie se trimite îndată, dacă cererea va fi însoţită de un Mandat Poştal de Lei 13,50 sau un acompt şi restul ramburs plus porto. EMBALAGIU GRATIS ______ — " ~ "| MEDICAMENT PHObPHATIC . Băile Merculane (Meiiadia) Herkulesftirdo, (Ungaria) Staţiune de Cale ferată, Poştă şi Telegraf Itenumite terme «tu!far oase şi «tarate cu temperatură terestră de 55° C. începutul sesouulnî la 1 Mată Loc de cură climatică.—Gimnastică suedeză şi masagiu.—Băl electrice.— Iiidroterapie.—Rendezvous internaţional. — Situaţiune admirabilă îu valea romantică a Cernel.—Promenade şi locuri de excursiune. — Climă favorabilă.—Situaţiune scutită de vînt. — Aer ozonic şi liber de praf.—Palat uri de băl, hoteluri splendide.—Salon de cură. — Luminaţiune electrică.—Mu-sică proprie. — Orfeu (Teatru Variet6). JUKMCI ItOIlAxi COHStLTiŢIlIKI IX TOATE LUtlilLE ECKOPESTE Juucţiune cu trenul Expres şi Orient Expres ; de la Orşova cu nâile dunărene Bilete cu preţuri reduse. Frequenţa în anul 1697; peste 10.000 BammamamaaaBamaamHaaaBamaai Representanţa Generală a casei EBEUJAfB EAT8 TEIAT & Co, Berlin FABRICĂ ăe ŞINE pentru CĂI FERATE şi MINE AMTIPYRINA EFERVESCENTĂ F»ER13R33E în potriva Durerilor, Migrenelor, Botei de Mare, etc. Luată cu Acid Carbonic suprimă Cârceii ţi Greaţa produse prin întrebuinţarea doctoriei. LE PERDRIEL & C'", Paris. DE VIAL VINUL DE VIAL este un modificator puternic al organismului în caşurile de: ebdilitate generali, creicerea întârziată, convalescenţa lungă, anemiă, perderea ape* fitului, a forţelor slăbiciunel nervoase. * Dosa este de un păhărel de lichior în-naintea mesei. El complectează nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi & convalescenţilor. Farmacia VIAL Lyon, rue Victor-Hugo, 14 şl In tote farmaciile APA MINERALĂ DE BORSZEK (BORVIZ) Pentru excelentele sale proprietăţi a primit la expoziţia universală din Viena diploma de distincţiune şi ia expoziţia din Paris medalia de argint. Multe autorităţi medicale afi recunoscut că această apă minerală posedă o excelentă putero de vindecare in diverse cazuri. Prin gustul sâO cel plăcut şi bogatul conţinut mineral, această apă amestecată cu vin, e recunoscută ca o băutură plăcută şi răcoritoare, superioară altor ape minerale. Exportatorii generali: D-niî LAZĂR & VERZÂR în Braşov Depozitul general pentru Capitală la d-nul YASILE CRETOIU No. 17, Strada Covaci, No. 17 In provincie la diferiţi depositari principali. de secol succes proclamă superto’ iatea sa $ MT fS O « 1 T MAŞIAE «le BUCĂTĂRIE ■* /Sistem American Aduc mari economii la lemne Buna funcţionare e absolut garantată lămpi-lămpi- lămpi Cete mal noul şi elgante forme ARTICOLE DE MENAGHJ : Porţelanuri, Cristaluri de „Bacarot" Olarii emailate veritabile din streinatate. Taoltmurl de AI.PACA vei-itul>ilo. BAI DK ZINC, solide, cn şl fără duşuri AVcfurf foarte eftine W. SINGER 87, Str. I,tp»ca»l, 87 (In faţa str. Şelari) LBehrmann&Fil MAŞINI AGRICOLE Şl INDUSTRIALE , B vet!Ii EŞTI 0 4 TA Ţ I Strada Doamnei No. 23 ** Strada Belvedere No. 1 REPRESENTANŢI GENERALI AI FABRICEI ROBINSOH &AUDEN, LTD., WANTAGE 1 Mal mult de n tratamentul de guturai, lrltaţluuel peptului, f afluenţa, dureri reumatismale, scrtntlturl, râul, vărsături, bâtă-uri.—Topic excelent contra bătăturilor. •^tmmmaomoommoa^aammomm \ n Tipografia EPOCA executa tot felul de lucrări atingătoare de aceasta artă, cu cea mal mare acurateţa şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei. *1|a||fl|||aaaMaaaBHHamssmmsmsH&&âa MODEL 18 0 8 Uocomobile şi Treeratoare BATOZE de A* O BUMB Secer&toare, Cositoare, Greble * SFOARĂ DE MANILA AMERICANĂ TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE * Gataloage gratis şl franco * CHAMPAGNE PIPER-HEIDSIECK Anclenne Maison HEIDSIEK fondâe en 1755 KUNKELMANN & Co. Succcseurs BEIM8 FRASCK Bepresentant generat LVOPOLD M. MABdS 70.-BUCUREŞTI, STRADA CAROL.—70 Bucureşti.—Tipografia^EPOCA Strada^Clemenţel No. 3. —, Bucureşti www.dacoromanica.ro