SERIA n.—ANUL IV, No. 789.
Ediţia a treia
MARŢI. 16 IUNIE 1898
NUMĂRUL 10 BANI
abonamentele:
încep la 1 şi 15 ale fie-cărui luni
Un an In ţară 30	lei;	In streinfttate	50	lei
Şase luni ... 15	>	>	»	25	*
Trei luni . . . 8	»	»	»	13	»
Un nurnar In	slreinatafe 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
HKMBAVTMA
No. 8. - STRADA CLEMENŢEI - No. 3
NUMĂRULJ0 BANI
amwciumIjw:
AnunciurI la pag.	IV.0.30	b.	lima
>	»	»	III.....2.— lei	»
>	>	»	II......3.— »	»
Inserţiile şi	reclamele 3 lei rindul
IUN NUMĂR VECHIU 30 iBA.NÎ.
A IfjftlNISTMt A TEA
No. 8. - STRADA CLEMENŢE*! — No. 8
Tema manevrelor de toamnă
Decadenţa noastră
I
De şease ani, cestiunea transilvană a devenit cîmpul de luptă, pe care se războiesc de moarte partidele noastre politice.
Nici odată, ca în acest timp, nu s’a vorbit mal mult de Cestiunea naţională şi, nici odată, ca acum, u’aQ răsunat mal puternic acuza-ţiunile de trădare.
Aceste simptome desvelesc, neîndoielnic, nu o exuberanţă, ci o stare bolnăvicioasă a patriotismului.
Timp de trei ani, partidul na-ţional-liberal a făcut, din durerile fraţilor noştri de dincolo, pîrghia înălţării sale la putere; iar de trei ani aproape, de cînd e la cîrmă, acest partid face, din strivirea mişcării deslănţuită de dînsul, condi-ţiunea menţinerii sale la guvern.
Prin agitarea Cestiunil naţionale, liberalii aQ fost duşi în triumf. Prin făgăduiala înăduşirel el, liberalii aQ fost aduşi la putere.
Acestea sunt faptele.
Care e morala ce răsare dintr’in-sele ?
«Sturdza e un trădător» pare a fi judecata opiniunel publice.
De sigur că purtarea guvernului liberal şi a şefului lui nu poate fi îndestul de aspru calificată.
Dar, cum să judecăm ţara, care s’a împăcat cu pornirile răsvrătitoa-re ale liberalilor în opoziţie, şi se resemnează a îndura politica lor de represiune la putere ?
Aceasta e chestia suprema, care deşteaptă grijele ce asediază toate inimile patriotice.
De la deslegarea el atîrnâ să ştim dacă poporul nostru merge spre peire ori străbate numai o criză, şi, drept urmare, dacă răul fiind trecător ori fără leac, încordările noastre de puteri ne vor duce spre mîntuire sad vor naşte numai noul svircolirl.
Această chestiune a stîrnit o recentă polemică, în presa noastră.
Ziarul l’Independance roumaine a căutat să explice şovăelile patriotismului, prin uşurinţa temperamentului nostru latin, iar Drapelul prin vinovăţia guvernului Sturdza.
Mărturisim că nici una din aceste explicaţii nu ne satisface.
Argumentele ziarului francez sunt desminţite de istorie, care are la îndemînă atîtea dovezi de cerbicia patriotismului popoarelor de rasă latină. «Defectele rasei latine» aQ fost scoase la iveală de un ziar vecinie guvernamental, ca argumentul salvator cu care va putea scuza toate guvernele, cel present ca şi cele viitoare.
Cu mal multa bună credinţa, Drapelul ne-a dat o desluşire, care ne pare însă insuficientă, întru cît mărgineşte răspunderea relelor de cari suferim, la singura persoana a d-lul Dim. Sturdza.
In ceea ce ne priveşte pe noi, nu putem arunca toată răspunderea asupra unul singur om, care
neîndoelnic e cel mal vinovat, dar nu singurul vinovat.
Nu putem de asemenea pune la îndoială patriotismul poporului nos-. tru, căci atîtea fapte ce aQ ilustrat un trecut recent, ne-ar desminţi.
Nu acuzăm un singur om. Nu acuzăm nici ţara întreagă.
Acuzăm însă o epocă.
Aceasta e şi concluzia noastră. Ne aflăm într’o epocă de cumplită coborîre a patriotismului.
Un conservator.
«’i ti JPItWJVS
Cu toate dezminţirile ofi dale, şi in ciuda injuriilor ce ni 8’au aruncat, dreptatea noastră a eşit la iveală in chestiunea duelului de la Buzău.
Duelul a avut loc. Fiind amestecat in acest duel un nepot al preşedintelui Camerei şi un cumnat al ministrului justiţiei, nu numai că paratul nu s’a mişcat, dar încă, după ordine de la centru, a cocoloşit lucrurile.
La început, înainte de ancheta noastră, s’a tăgăduit existenţa duelului şi, la acuzarea că guvernul calcă principiu1 egalităţii in faţa legilor, ni s’a răspuns cu injurii.
După ce, cu simplele noastre mijloace, am dovedit că duelul a avut loc, guvernul a orînduit de formă o nouă anchetă şi recunoaşte acum că a fost provocare la duel, dar că pe teren adversarii s’au împăcat.
Se vid-, cale de o poştă că guvernul se zbate ca să iasă din încurcătură.
Ori cit s’ar zvtrcoli inşi, e constatat că guvernul a minţit la început şi că a călcat principiul egalităţii in faţa legilor.
OrUce ar face guvernul de aci înainte, ori-ce întorsătură ar da lucrurilor, faptul acesta rămîne constatat.
Faţă de un adversar politic, s’au reînviat dispoziţiunile de mult moarte ale codului penal. Faţă cu partizan*, codul e din nou aruncat în cămara v chituirilor.
Si înşeală guvernul dacă îşi închi-pueşle că poate scăpa prin tangentă, re-nunoscînd că a fost provocare, constituire de martori şi eşire pe teren, dar tă-uăduind că a fost luptă.
Cu precupeţea d’astea, guvernul nu va înşela pe nimeni. Toată lumea vede astă-zl că s’a prins.
Precum am făgăduit, vom sili pe guvern să recunoas ;<S tot adevărul.
POPULARITATEA LIBERALILOR
Cind fâceafl opoziţiune guvernului nostru, lib ralit pretindeau că sunt foarte populari şi că pentru aceasta li se cuvine puterea.
Şi e adevărat că so bucuraţi de oare-care popularitate. Dar ni l nu era greii, cind partidul liberal făgăduia desfiinţarea impo-z:telor şi alte minuni.
Aii trecut doul ani şi jumătate de atunci. Cum staii liberalii cu popu'aritatea ?
S’a văzut în ziua de 11 Iunie.
Deşi era vorba de mişcarea de la 1848, pentru earesunt oameni cari păstrează un £ult, deşi guvernul a făcut tot ce putut ca să Înjghebeze o manifestaţiune iinpo z uită, deşi a eşit la iveală piuă şi faimosul Caraîa, totuşi serbarea guvernamentală a făcut cel mal complect fiasco.
Cu adevărat guvernul şi-a plimbat impopularitatea pe stradele capitalei.
Şi dacă punlndu se sub scutul lui 48, regimul n’a putut ajunge cu toate opintelile, de cil la ceea ce s’a văzut Joul, ce trebue să zicem pentru împrejurările de toată ziua ?
Partidul şi guvernul liberal aii ajuns deci, In doul ani şi jumătate, cu desâvlr-şire nepopularl.
Ceea ce e mal grav, ceea ce trebue reţinut dintr’un punct de ved re politic mal Înalt, e că partidul liberal şi-a pierdut popularitatea şi s’a uzat In aşa scurt timp, fără să fi făcut ţărel uu singur serviciti din acele ce uzează partidele şi le fac impopulare.
Ce ar fi, dacă Împrejurările ar pune regimul liberal lu faţa UDel chestiuni grele, a căreia rezolvare, cerută imperios de interesele superioare ale Statului, dar neînţeleasă momentan de mulţime, stlrneşte furtună ?
E da'oia liberalilor sâ’şl pună această Întrebare şi să răspundă singuri.
Tema manevrelor de toamnă
Biurourile statului-major general al ar' matei, terminînd lucrările privitoare la concentrările şi manevrele din toamna a-nulul curent, au înaintat imnis'erului de războiiî întreg dosarul, însoţit de toate planurile şi ordinele generale ce sunt a se da in această privinţă.
Toate chestiunile de amănunt ca, concentrările la reşedinţele regimentelor, apoi la ale brigadelor şi în fine constituirile de mari unităţi, privesc, personal, pe comandanţii de corpuri de armată de divizii, de brigăzi şi pe staturile lor ma-joare. Aceste dispoziţiuni cu totul noul, au de scop de a se putea constata acţiunea ce aceşti ş°fi superiori ar ex ir cita asupra comandamentelor lor într’un moment decisiv.
Concentrările
Conform dispoziţiunilor luate de consiliul superior al armatei, statul-major a orînduit concentrările şi manevrele în următorul mod :
Toate trupele vor fi concentrate pe ziua de 10 Septembrie la reşedinţele regimentelor, umle după ce vor trece prin diferi tele exerciţii prevăzute de regulamentele tactice ale fie cărei arma, terminînd prin tragerea la semn, se vor constitui, după 12 zile, in brigade, executînd lupte de brigadă în contra brigăzilor şi apoi divizii cari vor lupta şi acestea, intre ele.
Manevrele din Moldova.
Diviziile din corpurile 3 şi 4 de armată însă, după terminarea luptelor intre ele, vor forma corpuri de armată.
Diviziile 7 şi a 8 se vor întruni la B »• căit pentru a constitui, sub comanda şefului său, corpul al 4 de armată, iar diviziile a 5 şi a 6 la Focşani constituind, sub comanda d-lui general Pilat, corpul al 3 de armată.
Aceste două corpuri de armată odată constituite, cu efective de războiu, prin concentrarea celor din urmă patru contingente de rezervă, vor manevra in următorul mod:
Corpul al 4 va căuta să respingă un inamic ce vine de la Sud, şi care s’a întărit, deja, în regiunea fortificată de la Hanu Conachi —Focşani. Trecind Şiretul in mai multe puncte, pe poduri ce se vor arunca în «ite va ore, va ataca pe de o
parte cu trupele ce vin din spre Birlad; iar pe de alta cu cele ce vin cu calea ferată pînă la Adjud; va încerca un alt atac în partea estică a regiunei întărite, pentru a disloca pe inamic.
Corpul al 3 lea de armată, după o lungă rezistenţă, in care timp artileria de cetate va avea un rol foarte important, respin ge trupele atăcătorului, cari sunt silite a se retrage pe malul sting al Şiretului pînă la Tecuriu, unde se reconstituesc.
Primind noul ajutoare, corpul al 4 lea atrage pe inamic, care trece Şiretul, pentru care aruncă nou1 poduri peste rtu.
Manevra se termină prin o bătălie mare şi retragerea corpului al 3 lea de armată, pe malul drept al Şiretului, la Focşani.
Cîte o diviaie independentă de cavalerie, constituită din regimentele de roşiori şi călăraşi permanenţi va du concursul său fie căruia din corpuri de armată.
Regimentele de geniu vor lua asemenea parte la această nouă manevră, la care se vor face invit aţiuni tuturor puterilor pentru a trimete reprezentanţi.
Greutăţi financiare
Din sorginte foarte pozitivă, suntem însă informaţi că aceste manevre nu vor avea poate loc, de oare-ce în unul din ultimele consilii de miniştrii, d Gogu Can-tacuzino a declarat că se află în complectă imposibilitate de a putea face faţă chel-tuelilor ce necesită aceste mari concentrări şi manevre.
D. general Berendetu a invocat atunci că sumele necesare fiind prevăzute in bugetul departamentului său într’un capitol special, şi fiind mai cu seamă indispensabile pentru instrucţiunea armatei nu va renunţa nici o dată la efectuarea lor şi că, dacă d. G. Cantacuzino persistă în ideea sa, va supune cazul M. S. Regelui, care s’a pronunţat deja că ţine absolut că armata noastră nu poate rămlnea în urma acelora a micilor State vecine.
D. Cantacuzino nu s’a sfiit a declara că va fi cel întîiu care va supune M. S. Regelui, imposibilitatea în care se află de a putea face faţă acestei cheltueli.
D. general Btrendeiu este. insă, ferm decis a nu se lăsă bătut, căci a şi dat ordine sub şefului statului-major general al armatei să fie gata cu toate planurile de manevră, pentru a ’l însoţi la Sinaia unde le va şi supune, în total, la aprobarea M- S. Regelui.
TRIBUNA LITERARA
CUVÂNTAREA
ţinută de d. G. Dissescu, în sala Ateneului,
la Inmormtntarea regretatului Exarcu.
Doamnelor şi Domn lor,
Noi pllngem pierderea prietenului credincios, omului de inimă la care cind eram în suferinţă găseam un sprijin şi la ceas răO o bună povaţă. Ţara Întreagă plinge pierderea unuia din cel mai harnici lucrători al ogorului neamului romînesc.
Cine este el? Un mare semănător de idei, care s’a oglindit singur minunat de bine in cel din urmă act al vie-ţel sale:
«M’am gtudit tot d’auna Ia mijloacele cari pot să asigure mal bine des-voltarea conştiinţei naţionale in domeniul ideilor, literaturel, artelor şi ştiinţelor».
Aşa începe Exarcu testamentul săO. Binele şi fericirea neamului, conştiinţa naţională şi desvoltarea el i-a fost In toată viaţa idealul şi preocupaţiunea de fie ce ceas. Şi e destul atit pentru ca stingerea lui Exarcu din aceaslă viaţă să nu fie numai o durere pentru cel ce 1’aQ iubit şi cunoscut, dar şi o nenorocire pentru ţară.
Iu timpii în cari trăim printr’o tristă ironie a lucrurilor, cu cît cercul cunoştinţelor ştiinţifice şi mijloacele de traiu şi mulţumire se întind şi măresc, ou atit pare că scade numărul acelora cari văd ceva din colo de cercul Îngust al egoismului personal.
Exarcu era dintre aceştia. El n’a trăit de cît pentru neamul a cărui iubire statornică ’i a dictat ultimele voinţe. Pe dlnsul toţi ’l recunoaştem azi «învăţătorul a ce este Adevăr, Bine, şi Frumos.»
Săltat în pîntecele mamei sale în un timp cînd în Ţară începe Incolţirea Ideilor mari şi generoase, din frageda lui copilărie ’l vedem preocupat la realizarea idealului sub această întreită a lui formă.
In şcoală, el se deosibeşte de tinerii săi camaraz',—dinlre cari cel mal mulţi poartă azi nume mari,—printr’o silinţă inteligentă care îl impune ca superiorul lor. Curînd el simte că numai munca ordonată şi sistematică a şcoalel—programa -este neîndestulătoare şi atunci, împins de germenul pasiunel pentru ce este frumos, se dă mal în ascuns la cititul celor mal buni autori greci, latini şi moderni. Aşa prinde el de vreme gustul clasicismului.
Influenţa literaturel asupra lui îşi va da roadele sale mal tfrziQ.
Un mic incident întrerupe dragostea lui pentru literatură.
O carte de phisiologie, găsită în biblioteca tatălui săQ, deşteaptă In spiritul săQ setos d’a învăţa, o nouă atrac-ţiune către adevăr.
Omul şi natura îl apar ca un mare mister, pe care vrea să-l Înţeleagă şi străbată.
Atunci el se hotăreşte a studia in Athena nouă, cum numea el Parisul, ştiinţele naturale şi medicina.
Carac’erul positiv al învăţămlntulul oficial nu stinge însă într’insul suflarea poetică a spiritului săfl. In teza sa in-naugurală, Exarcu ia ca subiect studiul anatomic şi flsiologic al Inimel. Pare eă aşa ar fi putut afla secretul moral al einoţiunilor noastre.
întors în ţară doctor în medicină, Exarcu despreţueşte practica el. Studiul pe care ’l făcuse nu urmăria exerciţiul unei profesiuni, ci iniţiarea unor mistere.
Numit Ia 1864 profesor la Facultatea de ştiinţe, Exarcu face un curs strălucit de zoologie şi botanică.
Roadele mun-el sale n’aîî întîrziat căci tînărul profesor are fericirea de a forma şcolari eminenţi, dinlre cari cel cel mal mulţi sunt distinşi profesori la liceele şi gimnaziile noastre.
Sala Facultăţi de ştiinţe pare lui E-xarcu şi prea mare şi prea mică. Prea mare căci aci eraiî numai cîţl-va linerl eşiţi din licee, preparaţi pentru a urma cursul universitar. Prea mb’â pentru că aci nu putea intra să se lumineze nu-mC ui cel mare al fiilor din popor, cari neavind mijloacele intelectuale şi materiale necesarii, nu eraiî preparaţi pentru cursurile universitare.
Arunci învăţătorul caută să des hidă alte şcoli fiilor de săteni, meseriaşilor şi tutulor doritorilor do lumină lipsiţi de avere.
www.dacoromanica.ro
1
C A
Din acestă concepţiune a lui Exarcu fiO născut şcolile pentru Învăţătura poporului romin, atlt de Înfloritoare azi.
Sper că aceste şcoli nu’Dpot uita.
Şi pentru ca formaţiunea inimel şi inteligenţei poporului să fie Întregită, Exarcu nu uită partea emoţională a noastră.
In acest scop, Împreună cu amicii săi YVachmann, Grigore Mânu, Costică Slăncescu şi alţii, organisează Societatea filarmonică, care a rCsplndit aşa de mult gustul musical la noi şi Societatea frumoaselor arte.
Carirra profesorală a inveţătorulul pe care ’l pllngem fu scurtă.
împins de dorinţa de a servi ţara sub raportul politic şi sub influenţa i-lustrulul săd amic Vasile Boerescu, E-xarcu, in care omul de acţiune era tot aşa de puternic ca şi omul de studia şi cugetare, Îmbrăţişează o altă carieră, dacă nu mal vastă, dar de sigur mal grea, căci acum Exarcu n’are să mal trăiască In mijlocul scriitorilor şi purelor abstracţiuni.
El intră In arcanele diplomaţiei pe care spiritul săQ fiu şi subtil ştie să le înţeleagă minunat de bine, ba la trebuinţă să le dejoace.
Dintre misiunile sale diplomatice cea mal importantă este cea de la Roma, pentru că In această calitate el serveşte nu numai interesele diplomaţiei romine, lucrlrid pentru recunoaşterea Independenţei Statului Romîn, dar şi pe acelea ale Patriei. EI ştia că viitorul Patriei este legat de trecutul el. O naţiune care nu-şl cunoaşte Istoria, este inconştientă de misiunea sa.
— Miine sfirşitul —	•
IVFOIHIAŢII
In tot rnronl verii, dnd laptele de principii nu sunt Intru atlt de mnlt zădărnicite prin polemicele «Urnite de isprăvile anul guvern de scandal, nn amic al nostru ne va da, de donă ori pe săptămfuăţ nişte articole de di«< cu ţi ii ne teoretică.
Sub Iscălitura „UN CONSERVATOB“, amicul nostru va desfăşura nn şir de consideraţlunl politice şl de puncte de progam, In coloanele acestui ziar unde, cn mulţumire, II lăsăm deplina libertate de cugetare, ce el revendică pen-trn expunerea Ideilor sale.
JPallade şi terturatoril
A um un an şi jumătate a’a întîm-plat unul din actele cari ponegresc mai cumplit vata unui guvern, întru cît a-ceata se face complicele lui.
In beciurile unei autorităţi, a politiei Capitalei, s’a torturat în modul cel mai fioros, nişte cetăţeni, fiind-că participase la nişte manifesta ţiuni politice. Cu fierul li s’a dat în cap şi cu cleştele li s’au Sios măselele.
Cu toate că însuşi prefectul de politie Stătescu, acuzase de aceste, de mult ne mai auzite sălbăticii, chiar pe primăria Capitalei, s’a procedat aşa în cît s’a dat în judecată numai un agent subaltern, Ionel Antonescu, şi s’a manevrat în aşa mod în cît acest individ a fost achitat.
Pretextul achitării a fost că acţiunea fusese rău intentată.
Era dar de aşteptat ca îndată să se pornească o altă acţiune în contra tort urător Hor.
Am tăcut dinadins asupra acestei afaceri, ca si vedem ce va face d. Pallade.
Azi, după mai multe luni de zile, putem constata că nu numai nu s’au urmărit mizerabilii cart aii schingiuit lumea, dar in ziua de 11 Iunie, d. Pallade s’a arătat în capul manifestanţilor, la Filaret, alături de amicul său Ionel Antonescu.
Acest fapt denotă simţul moral al ministrului justiţiei şi înfierează pentru tot-d’auna pe d. Pallade.
Faţă cu ilegalităţile şi abuzurile de putere ale agenţilor guvernului colectivist, clubul conservator diu Craiova a organizat un comitet de asistenţă judiciară care,— prin consiliile sale şi priu asistenţa Înaintea tuturor instanţelor judecătoreşti,— să sprijine pe toţi cetăţenii, fără deosebire de culoare politică, cari ar fi atinşt, pe nedrept,
In averea satt In persoana lor.
Guvernul unguresc a lnc«put deja si persecute şi presa slovacă din Ungaria, Întocmai după cum persecută presa romlnă de peste munţi:
D. Piator, redactorul ziarului Narodny Noviny, a fost condamnat la opt luni Închisoare de către Curtea cu juraţi din Budapesta, pentru două articole scrise In contra Iegel de maghiarisare a comunelor.
tntr'nn annmlt termin de timp limb» regimentului şi despre progresul lor, Irebue să-şi dea seamă tn-naintea comisiunilor separate.
Prin urmare — dacă este adevărată ştirea foaei clericale maghiare—limbele romine, slovacă, croită şi sirbească vor fi egal îndreptăţite cu limbele germane şi maghiare, şi ofiţerii vor fi obligaţi o cunoaşte limba respectivă a regimentelor, la cari sunt împăraţi.
Guvernul italian a ridicat probibiţiunoa contra importului animalelor din Romlnia În Italia, In urma desăvtrşite! stingeri a febrei afloase din ţară.
La Galaţi şi Brăila afl început deja pregătiri pentru transporturi de vite In Italia.
Romtnil din Oradea-Marea agită ideia infiinţăril unul seminar teologic ortodox romin In localitate.
Fondurile necesare le-ar afecta parte consistoarele ortodoxe din Arad şi Ora-dea-Mare, parte fruntaşii rominl din Crişiana.
Fabricanţii de salam din Sibiu şi din Braşov, în frunte cu deputatul sa», d. Fr. Schreiber, aii fost la Budapesta la ministrul de comerţ rugindu-l să deschidă graniţele Transilvaniei pentru rtmătorii din Romînia şi să reducă taxele vamale, căci în acest moment în Transilvania creşterea rîmătorilor este prea redusă.
Egyel6r'6s spune că ministrul primind cu multă bună-voinţă pe fabricanţi, le-a promis că va studia cestiunea.
In ziua de Stmbălă 5 Iunie, d. Ionel Bră-tianu, ministrul lucrărilor publice, s’a urcat In acceleratul de Craiova, ducindu-se la Florica.
Cum însă acceleratul nu se opreşte In staţiile mici, d. Brătianu a dat ordin, ca trenul să meargă încet şi In apropiere de gara Goleşti, ministrul a sărit din tren.
Faptul a produs o penibilă impresie asupra celor-l’aiţl câlăturl, cari afl rămas cu totul surprinşi de purtarea copilăroasă a ministrului.
Societatea Carpoţii a ţinut o conferinţă, In localul el, în seara de 11 Iunie a. c.
Conferenţiari aa fost d-nil G. A. Popo-vicl, inginer, şi Ioan Baboeanu Dooc, profesor. cari ta vorbit asupra evenimentelor din 1848.
Lume multă şi aleasă, animaţie mare.
_ Societatea va scoate în curtnd un ziar, intitulat Carpaţii, tratlnd chestii de interes naţional.
Cu această ocazie, s’afl trimes diferite telegrame, peste munţi, luptătorilor In chestia naţională.
Expoziţia romînă
* n
Foaia clericală ungară, «Magyar Altam», aduce o ştire de sensaţie, cart produce mare turburare in cercurile politice ungureşti.
După informaţia lut «Magyar Allam,» ministrul iomun de războiu a stabilit oşa nnmiUte limbi ale regimentelor, după naţtoualll&ţl. In înţelesul acestei stobuiri, în Ungaria sunt regimente de-ale armatei comune, c« limba de regiment croată, slovacă, sirbească, romtuă şi maghiară* Ofiţerii împărţiţi 1° diferitele regimente sunt obligaţi, sub pedeapsa ptrde-fet dreptului de avansare, a Învăţa
După informaţii ce avem din Paris, comitetul expoziţiei din 1900 a decis să acorde Romîniei :
450 n% p. pentru pavilion ;
150 m, p. în secţia agriculturei; şi 25 m.,p. în secţia artelor frumoase.
»^*
In acelaşi timp, au început să se orga-niseze conferinţe internaţionale, cu audi-ţiuni myzicale şi proecţiuni electrice, în marea spid «Trocadero». Romînia este înscrisă cu 4 din aceste conferinţe: antichităţi romine şi numismatică ; istoria ţărilor romine ; poveştile, poezia şi muzica populară, etc.
Se studiază instalarea unei circiume romîneşti, avînd drept cadru galeria unei mine de sare.
***
La 10 Iunie trecut, de Emile Picot, de la institut, a dat o recepţiune in onoarea membrilor Ateneului franco-romîn, al căruia preşedinte este.
Libertatea presei sub colectiştl : Comisarul de poliţie, d. Iovipale, din Craiova, fiind atacat de ziarul Voinţa Poporului, a găsit de cuviinţă să aresteze pe stradă pe d. Toma Herescu, redactor la acea foae.
Cum d. Herescu s’a Împotrivit, comisarul Iovipale a ordonat jandarmilor, cari ’l tnsoţeaâ, să ridice pe sus pe d. Herescu şi sâ’i ducă la poliţie.
Numai intervenţia publicului a oprit pe sbirul poliţienesc de a’şl face cheful.
Fără comentarii.
La 15 Iunie se deschide tlrgul de vite de la Drăgaica, Ungă Buzââ.
Tlrgul promite a fi foarte animat, mal ales rasa cavalină este pînă acum bine re* prezintată.
Preţul perechel de cal variază Intre 1500 şi 4000 lei.
Izgonirea d-luî Pallade
Un concediu neprevăzut
D. O. D. Pallade, ministrul justiţiei, pleacă azi la Karlsbad să facă o cură de «Sprudel», lâsînd ministerul justiţiei pe seama d lui Stolojan.
Plecarea subită a d-lui Pallade a surprins pe toată lumea, cu atit mai vîrtos că se hotărîse ca pînă la întoarcerea primului ministru nici un alt ministru sd în concediu, nici chiar d. Gogu Canta-cuzmo, care în urma boalei sale are ne-voe de o cură mai îndelungată.
Mulţi socotesc că acest concediu neprevăzut e analog cu concediul pe care Va căpătat d. Pallade in 1896, cind apoi, după expirarea concediului a demisionat din minister.
Această analogie o motivează unele persoane politice în mai multe chipuri.
Mişcarea In magistratură zădărnicită
Prima cauză a plecărei subite a d-lui G. D. Pallade este un conflict ce l’a avut acum cite-va zile cu d. Ferechide, asupra unei noul mişcări in magistratură.
Se spune că d. Pallade a pregătit pe
ziua de 15 Iunie un nou tablou privitor la mişcarea în magistratură, tablou pe care Va comunicat unor intimi ai săi. Această indiscreţiune a'produs mai multe protestări în tabăra guvernamentală şi d-nil Iunius Lecca, Ghimpa, Moroianu şi alţii, s’au p'îns ministrului de interne de cele ce plănueşte d. Pallade.
D. Ferechide a cerut explicaţii d lui Pallade asupra nouei mişcări pe care o proiectează.
Şi ministrul justiţiei conflrmînd toate detaliile cari aii format subiectul reclama-ţiei mai multor deputaţi, d. Ferechide t-a cerut să modifice tabloul privitor la magistratură.
De aci un viu schimb de cuvinte care s’a terminat cu capitularea d lui Pallade.
Trlnmfnl d-!nl Ferechide
După această scenă, ministrul de interne a cerut colegului său să facă un oarecare-ad pendinte de ministrul justiţiei. D nul Pallade refuslnd, o nouă altercaţie s’a produs între cei doul colegi.
D. Ferechide ar fi spus atunci:
— Dacă «u vrei să faci, n’ai de cît să pleci în concediu, căci prea mult încurci lucrurile, vroind să le dregi!
Şi d. Palladi s’a supus.
D. An. Stolojan, care va ţine interimul ministerului justiţiei, va face ceea-ce a refuzat d. Pallade; adică va face o nouă mişcare în magistratură dînd satisfacţie persoanelor cari au reclamat d-lui Ferechide.
Trebue să mai adăogăm, că mişcarea ce se va face pe ziua de azi 8i,b auspiciile d-lui Pallade. e numai o mică parte a tabloului pe care Va întocmit d-sa, de oare-ce cea mal mare parte a mişcării proiectate a fost desfiinţată de d. Ferechide.
Pentru sezonul de vilegiatură, ziarul Epoca a Înfiinţat cn începere de la 1 Iunie, următoarele abonamente:
O lună fu ţară 3 lei; In stref-nătate 5 lei.
Două luni fu ţară5lei; Instrel-nătate 9 lei._________________________
Lumina variabilă
Am dat drept titlu arestul articol: Lumină variabilă. Ar fi fost mal ncmerit să scriâ.- întuneric beznă !
Iu adevăr, sunt cîte-va săptămînl de clnd Primăria Capitalei pe cînd discută iluminarea oraşului cu electricitate spre a da Capitalei mal multă lumină, în schimb ţine stradele în întuneric complect, de la miezul nopţel Înainte.
Primăria s’a judecat cu compania de gaz şi a avut fericirea să clştige ! Sa clştige ce ? Lumina variabilă, adică dreptul pentru dlnsa de a stinge In fie-care noapte vre o clte-va sute de felinare.
Pentru a Înlesni operaţiunile lor In timpul nopţii, ocrotitoarea administraţie poliţienească bine-voise să lase multe strade fără pază ; acum le vine In ajutor şi Primăria stingtnd jumătate din felinare.
Spiritul de maimuţărie a tot ce se f ce In unele oraşe din străinătate, ne-a adus aici. La Paris, la Viena, la Berlin, zic domnii de la Primăria noastră—Îndată ce sună orele două spre-zece din noapte, se sting un număr de lămpi.
Chestia e Insă de a şti cwm să se aplice la noi principiul cîştigat de primărie de la uzina de gaz Modul de aplicare a luminei variabile se face aşa de nechibzuit lucit provoacă pretutindeni grave şi serioase nemulţumiri.
Am Înţelege lumina variabilă pusă In practică acolo unde. spre pildă, lumina electrică arde pînă la 12 şi te orbeşte prin numeroasele sale lămpi. La miezul nopţel acest exces de lumină ar fi Înlocuit prin alta mal potolită.
Dar să laşi oraşul In Întuneric, să stingi becuri de gaz, acolo unde cele In fiinţă nu sunt deja suficiente, aceasta este o curată neghiobie.
Din toate părţile Capitalei ne vin cele mal vil protestări în contra administraţiu-nel comunale, care pentru a realiza un beneficia, pune ast-fel oraşul la dispoziţia spărgătorilor de meserie.
Ne miră In această afacere, nepăsarea prefectului de poliţie, singurul răspunzător de paza vieţel şi averel cetăţenilor.
Crisa ministerială fn Franţa
Paris, 13 Iunie-In urma dificultăţilor făcute de partidul progresist, d. Pcytral a declinat mandatul de a forma cabinetul.
Paris, 13 Iunie—D-nu Pcytral a declarat unor ziarişti că republicanii progre sişti i-au refusat concursul lor pentru că el vroia să acorde un portofoliu unui socialist radical şi că progresiştii refusau să-l lase singur judecător în alegerea colaboratorilor sei.
Paris, 13 Iunie -D nu Brisson a cerut să consulte pe amicii săi în privinţa formării cabinetului. El va respunde d-lui Faure mâine seară.
Paris, 13 Iunie—Preşedintele Republice!
a chemat pe D-nu Brisson la Eliseu —
...  - , —-—  
ŞTIRI MĂRUNTE
----- '■
* D dr. C. Istrate a instituit un premia de 500 lei, pentru cele mal bune memorii, relative la Chromatiea sătencilor romine.
S’ett primit 83 de memorii, mal toate de la învăţătorii şi preoţii săteni. Premiate att fost următoarele :
1)	AI d-lul Ioan Moraru, Învăţător diriginte, comuna Teşila, jud. Prahova.
2)	Al d Iul G. Kizescu, Învăţător, comuna Plcvua, jud. H.-Sărat.
3)	Al părintelui N. Blizeanu, comuna Za* valu, jud. Do'j.
4)	Al d-lor M Lupescu şi I. Teodorescu, Învăţători comuna Broştenl, jud. Putna.’
5)	Al d-lul M. Balaban, Învăţător diriginte Valea Seacă, jud. Putna.
6)	Al d lui G. P. Salvifi, comuna Smulţi». jud. Covurlul.
Comisia, care a cercetat memoriile, a fost compusă din d-nil d-rl A. O. Saligny. M. Vlădescu şi I Petricu.
* Deplasările literaţilor.
D. G. Coşbuc, cunoscutul poet, va pleca Împreună cu d-na, la Carlsbad, pentru căutarea sănătaţel.
D. I. Caragiala, Împreună cu familia, s’a stabilit deja In Piatra N, unde va rămlne piuă In Septembrie.
Jubileul ImpăratuluT Franz losef
Viena, 13 Iunie.—Cu ocasia jubileului Im pârâtului, vînătorildin toată Austria att pre sentat omagiile lor acestuia la castelul Scho-enbrun. Archiducele Franz Ferdinand era In capul vânătorilor, In număr aproape de 400 şi toţi purtaO costumul de vânătoare.
Archiducele Franz Ferdinand a transmis împăratului omagiile vânătorilor şi’a oferit In numele Societăţilor de vânătoare o ramură In aur spre a o purta Ia pălăria sa de vânător.
împăratul a răspuns mulţumind tutr’un mod călduros şi mişcat, ziclnd că omagiile visătorilor att produs asupra Iul efectul bucuriei pura din munţi şi păduri.
împăratul a făcut apoi o plimbare în tim pul căreia o fost obiectul unor ovaţiunl din partea vînătorilor, printe cari se aflatt mal mulţi arhiduci şi ducele de Cumberland, precum şi din partea mulţimel care se în grămădea in jurul Castelului.
Serbarea s’a petrecut în mod splendid
RESB0IUL ISPĂnÎTĂMERICAN
(Serviciul * Agenţiei Romine>)
DEPEŞ1LE DE ERI Crima ntinieeteriată in Spania
Madrid, 13 Iunie. — Consiliul de miniştri s a întrunit D. Sagasta s’a dus la palat pe la amiazi.
Cu toată declaraţiunea d-lui Sagasta ztcînd ca consiliul nu s’a ocupat de cit de cestiunea răsboilului, totuşi se crede în ge neral că s’a ocupat şi cu politica.
Dacă crisa nu s’a publicat în mod oft ctal, ea există totuşi.
Negocieri fie pace
Madrid, 13 Iunie.—Se anunţă sub toate reservele Aaenţiei Fabra că Corespondenţa anunţă că puţin cile puţin se răspândeşte ştirea eă ar fi început negocieri de pace. «Corespondenţa» adaogă că condiţiunile impuse de Statele-Unite ar fi următoarele :
Cesionarea lui Porlo-Rico ca indemnitate de răsboiu; independenţa Cubei sub protectoratul american; o staţiune navală în Filipine şi un depozit de cărbuni in Canare.
Bombardarea porturilor spaniole
Washington, 13 Iunie.- Se anunţă din sorginte bine informată eă îndată ce amiralul Camara va fi trecut canalul Suez, corăbiile amiralului Sampson vor merge îndată în Spania pentru a bombarda porturile spaniole
Guvernul a cumpărat corăbiile transport
Mohawk, Mirhignn şi Missisipi.
Vaporul Hartvard a plecat la Santiago de Cuba cu 2,000 000 de cartuşe.
fritna luptă pe uscat
Madrid, 13 Iunie.-0 depeşă oficială a generalului Blanco zice că 300 de ameri câni att atacat pe Spanioli la Siboney şi la Sevilla. Spaniolii aii perdut trei morţi şi trei răniţi.
Americanii au atacat apoi lagărul gel neraiului Rnbin, dar au fost respinşi. E ou perdut muniţiuuile lor şi efectele lor de îmbrăcăminte.
In faţa lui Aguadores, 25 de şalupe şi 2 bastimente americane aii canonat Casilda, caustnd pagube uşoare.
Havana, 13 Iunie.—0 bandă de rebeli a atacat Bacuranao, dar a fost respinsă.
0 goeleiă a plecat din Havana plină de pasageri cari fug în Mexic.
DEPEŞ LE DE AZI M.upta tic la Santiago
Niw-York, 14 Iunie.—O depeşă adresată lui * Herald» pretinde că spaniolii aii părăsit fortul Morro, lingă Santiago de Cuba.
Madrid, 14 Iunie.—0 depeşă oficială din Santiago de Cuba zice să coloana generalului Linares care se află pe înălţimile ce dominează Sevilla, a fost atacată de trupele americane susţinute de nişte bande de rebeli. Americanii aii fost respinşi cu pierderi mari.
Washington, 14 Iunie. — Generalul Schafter telegrafiază că americanii att gonit pe spaniolii din înălţimile ce înconjoară Sevilla. Spaniolii a’au retras spre Santiago de Cuba.
Madrid, 14 Iunie.—Generalul Blanco telegrafiază din Havana că un lupta an-gaj dă eri lingă Santiago de Cuba, americanii aă avut 12 morţi şi 50 răniţi.
Madrid, 14 Iunie.— Guvernul a luat măsuri urgente în urma ştirilor cari zic că nişte corăbii americane ar veni în Spania. S’au stins farurile citor-va porturi, s’aă pus torpile şi s’au montat— bater.i noui.
Expedierea telegramelor in Cuba este interzisă.
Alte amănunte rfojirr tutelă
Nerv York, 14 Iunie. — Ziarele anunţă că în lupta de la 12 Iunie la Iurangua, cavaleria americană a căzut intr’o (ambuscadă) cursă ; mai întliii s’a retras, dar în urmă s’a adunat din nou la apelul ofiţerilor săi. Focul tunurilor corăbiilor americane a fost fără efect pentru că distanţa era prea mare.
Lipia de cai este considerabilă. Tunuri de sediu sunt pe drum spre Santiago de Cuba.
Simnuri de pace Madrid, 14 Iniile.—D. Nagasta a declarat c& ştirile despre pace snnt neîntemeiate*—fnc& n’a venit momentul a trata pacea. Ketcadra lui Camara
Port Said, 14 Iunie.—Escadra ami-rululut Camara a sosit. — Ea aşteaptă ordine.	*
CHESTIUNEA ZILEI
Omagii lui Sainte-Beuve
De yre-o doul ani încoace, SOnle Beuve, critaul care a stăptnit literatura franceză de la jumătatea veacului, Se bucură de o
for)U!au viaeţâ ^ parte mult>
O mulţime de scrieri cu privire la opera lui, scormonirea unor polemici inedite ale sale, aa făcut ca să redevie Intru clt-va modern şi, din nălţimea lui aproape solitară, dominează din noa, puternic şi nediscutat.’ In special apariţia, acum doul ani, a unui volum senzaţional cu privire la chestiunea sgomotoasă pe vremuri, a relaţiilor lui cu Victor Hugo şi — mal cu seamă—cu soţia acestuia, a avut darul să sttrneascft o adevărată vllvă.- Se ştie—şi a easta reese din-tr o operă a Iul Sainte-Beuve Însuşi—că mar ii<j1*'c a avi?* Penfr,i d*na Hugo mal mult de cit atenţii de prietenie; şi aâ rămas nu puţine scrisori cari atestă mînia ce a cuprins, din pricina asta, pe marele poet şi pe gloriosul săd.. amic.
Chestiunea aceasta a interesat, cum lesne se poate înţelege, nu numai pe cel cari se ocupă cu producerile pur literare-căcl ce întnghează mal mult ca dragostile petrecute aevea, mal ales rind eroii lor se numesc Sainte Beuve şi Hugo ?
Iatâ’l dar pe marele critic redevenit vitt In mintea lntregel generaţii actuale, persoana şi opera Iul preocupînd spiritele pe toată linia.
Şi faptul acesta a făcut pe toţi admiratorii şi emulii criticului sâ’şl amintească că trebue, cu gr., bă, să’şl îndeplinească o datorie către maestru, căci de clte va zile se ridică, măreţ, In grădina Luxemburg din raris, un monument, care îl nemureşte trăsăturile.
Ţrel-zecI de ani de Ia moarte i, att tre-huit să treacă pînă ce recunoştinţa şi admiraţia să se concretiseze Intr’u i monument public.
Cu atlt mal bine însă; judecafa tardivă e lipsită de bănuelî şi patimi şi e preferabil ca timpul să şl dea sancţiunea, mal ales cînd e vorba de personalităţi Iiterare.
Monumentul care s’a ridicat lui Sainte-Beuve, şi care s’a inaugurat acum patru zile cu mare solemnitate, e uu bust admirabil reuşit, aşezat pe un piedestal tot atlt de artistic.
Sainte-Beuve zice, iuli’un loc: «Statuia se cşuvine omului de acţiune, bustul, omului de utere» Ca şi cum ar fi voit să spună : bustul, cu inirna şi creerul, se cuvine cugetătorului şi celuia care a simţit.
Acel cari i-aa ridicat monumentul nu pu-teafi să nesocotească dar această maximă a lui Sainte Beuve şi de aceea til crezut a n In voia lui ridictudu-1 numai bustul.
Aria, n a perdut Dimie, căci sculptorul d. Dcnys Pue-h, a pus atlta simţire, plăsmuire şi adevăr că foştii elevi al Iul Sainte-Beuve, cari aii asistat la inaugurare, att crezut că asistă la o prelegere a marelui critic propăvăduind adevărul de pe înălţimea catedrei.
Propăvăduind adevărul, e bine zis, piu-c - *devârul era marea patimă a Iul Sainte Beuve, în toate şi mal presus de toate. Cînd ministrul iustrucţiunei din 1867 la însărcinat să facă, pentru expoziţia de atunci, un raport asupra mişeărel literare dindu I ca lozincă : «frumosul, binele şi adevărul», el a refuzat invitaţia, ziclnd că adevărul singur trebue să preocupe pe scriitor, iar cit despre frumos şi bine «facă ce or şti». Adevărul şi numai adevărul era dar deviza lui şi «adevărul şi numai adevărul» sunt cuvintele cari, gravate, Împodobesc piedestalul monumentului sââ.
Inaugurarea a fost o adevărată serbare. In asistenţă s’a văzut foşti discipull al iul emuli, admiratori şi In fine toţi aceia cari’, de şi recunosc azi In arta criticei alţi stăpân, sunt totuşi plini de admiraţie pentru modernizatorul criticei.
Discursuri sVa ţinut de către floarea lite-rilor franceze :Fr. Cop,6e, Gustave Larrou-met, Gaston Boissier, Aibert Vandal şi de către poetul Auguste Dorchaim. Toţi att serbătont opera literară a Iul Siiute Beuve • «A avut dreptate Taine- a zis Fr. Cop-pes—-să treacă pe Sainte-Beuve între servitorii cel mal de folos al spiritului omenesc ; a avut dreptate VVeiss să susţină că afară de Goelhe, veacul acesta nu cunoaşte critic mal mare şi n’a produs spirite multe ea acel al Iul Sainte Beuve».
Iar Larroumet, siăvindu-l opera de profesor, zice:
«Opera lui Sainte Beuve e o comoară comoară de forme şi de foud. El avea darul Înalt al originalităţel Iu cugetai e, şi născocirea tencită In expresii. Renan şi Taine att putut să ne dea şi el această pildă, dar Sainte Beuve i-a precedat.»
«S linte Beuve — afirmă Alb. Vandal Iu numele Academiei ■— poate fi socotit un Balzac el criticei, şi două-zecl de ani de a rîudul 1 am văzut guverulud imperiul li-terilor.»
Iar Gaston Boissier:
«Sainte Beuve era un adevărat om al uterelor. Le a consacrat toată existeiiţa-I; numai pentru dlusele a trăit.»
Era o zi senină, cu o ploaie de raze aurii, ziua dud s’a inaugurat monumentul acestui luceafăr literar. Iu grădina Luxernbur» gulul, unde meditează atltea figuri măreţe din istoria Franţei, frunzele copacilor vor umbri fruntea, cea gtnditoare şi arzlndă, a celuia ce a dumiuat literatura de la jumătatea veaeu ui, iar trecătorii ce vor contempla expresiva şi măreaţa figură, Îşi vor amiuti, de sigur cu părere de râtt, de epoca glorioasă, In care a irăit Sainte-Beuve pentru ea, Împreună cu poetul Dorchain să exclame .•
Ternps illustie! Splendide et g6udrăux spec-
[iade !
Hugo prophdisait, tourmî vers l’Orien! ;
Musset avee Vigny l’ăcoutaient au Cânacle; Lamartine exhulait son graud roeuren priant.
Dr. I>. Gerota
Speetalietl t Chirurgie, organele genllo-urinare
BULEVARDUL ELISABETA 39 Consultaţiiun de la 6 — 7
www.dacoromanica.ro
EPOCA
3
JJepejilejiejBrî
(Serviciul Agenţiei Romine)
Roma, 13 Iunie.—Contrn-amiralul Beltolo s’a îmbarcat pe bordul euirasatulul Moro-siui» peutru a merge sâ ia comanda divisiel navale din Creta.
Ziarele anunţă că d. Visconti Venosta a renunţat la mandatul de a forma cabinetul şi adaogă că Regele a avut după amiazi o conferinţă cu generalul Polleux.
Camera a adoptat decretele privitoare la taxele de vama asupra g anelor; apoi s’a amânat sitie-die.
Belgrad, 13 Iunie.— Regii Milau şi Ale-xai dru vor pleca Luni la Niş.
Roma, 13 Iunie. — Regele a primit azi dimineaţa pe d. Visconti Venosta.
Cqi stantinopol, 13 Iunie. - Prinţul de Mou-tenegru a trimes azi o telegramă Sultanului In care mulţumeşte acestuia pentru masurile ce a ihat pentru restabilirea ordinel la Be-rane.
Berlin, 13 Iunie.— Guvernul bulgar a Încheiat un prim Împrumut de 5 000.000 de franci cu o grupă de bănci germane printre cari şi Di.-konto Bank din Breslafl.
L-nil erg, 13 Iunie.— Gazetalewska zice că Meusaudec este liniştit. 24 de ţărani şi 19 ovrei aii, fost arestaţi. In oare cari localităţi ovreii) afl fost provocatori. Excesele continuă in câte-va sate.
Paris, 13 Iunie — Un decret revoacă lui Reinach gradul său de căpitan în armata teritorială.
ECOURI
— Clnd cine-va simte că stomacului II lipseşte vioiciunea, că ficatul se astupă, că intestinul devine aton, trebuie să se grăbească a nimici aceste tendinţe care slăbesc organismul şi’i lasă pradă microbilor. Un pihar cu vin de Bordeaux, apa antiseptică Carabana, luate imediat, Înaintea dejunului de dimineaţă, vor combate cu succes aceste inconveniente şi vor Înapoia vigoarea organelor moleşite.
Cronica judiciară.
Dacia şt ministcrnl cultelor.— Neţiuere de angwjaineute.—Ştiri Judiciare
Ca un particular să nu se ţină de angajament intr’un contra-t oare-care, asta se vede pe ţoală ziua, dar tind goşgogeami-te autoritate —este vorba de ministerul cultelor—să alerge la chiţibuşuri ca să scape de obligaţiune, asta se vede cam rar. Ministerul instrucţiunel pn-b'ice şi al cultelor subscrisese prin secretarul sSO general o obligaţiune de asigurare, pentru toate imobilele ministerului, pe timp de 7 ani, la Societatea Dacia.
S’a plătit vr’o 2 ani primele, pe urmă nu s’a mal plătit. De ce ? El, se zice că vistierul nostru, a botârit să facă un fond pentru incendiu, dar pină una alta, poate să arză în bună voe averea statulu', saQ să se inece, cum s’a întimplat cu Meteorul, care era neasigurat, fără să fle de unde despăgubiri. Dacia însă nu vrea să ştie de combinaţiile vistierului şi a chemat Ia judecata Ministerul spre a fi condamnat la plata primelor.
luaiutea tribunalului de comerciii, unde s’a pledat procesul, represeniautul ministerului cerea anularea obligaţiunii, de oare ce după legea comptabilităţit generale nu se pot tace asigurări pe mal mult de un an şi secretarul generat nu avea cădere iă semneze pentru mi-nistr”. R.prezentatul societăţii, d. avocat Mae-sim Lt nş, a arătat că astea sunt chiţibuşuri, că se-rctaru1 general av-*a delegaţia spre a semna pentru mini-tru şicăpentru administrare şi întreţineri de imobile se pot face contracte de a* sigurărl şi pe m.I nimţl ani.
Tribunalul a rămas în deliberare plnă Joi, 15 Iunie.
*
* *
Azi s’a deschis a doua sesiune de Iunie a Curţel cu Juraţi din Ilfvo Curtea e compusă din d. consilier Mihail Paleo'ogu, presidant, d-nil judecători Obedenaru şi Ciinpineanu, asesori.
Fotoliul ministerului public e ocupat de d. procuror Voineseu.	•
DIVKRSE
DIN CAPITALĂ
Frlma de p« cheul Wlinliorlţei. —
ErI, pe la orele 10 şi jumătate, doul bâeţl, numiţi Iohan Seg d de 16 ani, domiciliat în str. Rozelor 40 şi Dumitru Ion, din strada Puţu cu apă rece, intilnindu-se pe cheiul Dîmboviţei, Uniră podul Miini, şi avind vechi socoteli de răfuit împreună, s’au şi luat la ceartă. Dumitru, mat dlrj, scoate din buzunar cuţitul cn care era Inarmxt, se repede asupra adversartilul sâfl şi II împilată arma in spata stingă.
Grav rănit, Iohim Segal, cade la pămînt tu nesimţire şi scăldat într’ua lac de stnge care curgea cu putere diu raua-1 adinră.
Trecătorii şi vecinii se adunară tn grabă la locul crimei. Poliţia fu anunţată şi micul criminal arestat.
Rănitul, a căruţ stare este foarte gravă, a lost transportat U spitalul Colţea.
O bundă «le tlibarl.—Duminecă, 7 Iunie, la orele 11 seara, pe şoseaua dintre Bucureşti-Bragadiru, o bandă de tilharl, 16 la număr, atl eşit in calea locuitorului Theodor Georgescu, din comuna Grădinari, judeţul Ilfov, şi după ce 1’aO torturat într’un mod barbar, lovind cu eiomegile atit pe numitul locuitor cit şi pe chirigiul sfiit, cu care venea de la Bucureşti, aO tras mal multe focuri de revolver asupra lor şi apoi i a prădat.
Mal mulţi locuitori din satele vecine ni se pling că mal in fie-care zi sufer ast fel de neajunsuri, din cauzt acestei bande, care cutrerâ şoseaua Bucureştl-Bragadiru, împrejurul capitalei.
Această bandă se presupune a 11 compusă diu ţiganii cari sparg piatră pentru acea şosea şi cari se afla cu corturile chiar Iu apropiere de fabrica de bere Pr g dini.
Ca cetăţenii trecători pe această şosea să aibă viaţa asigurată, ar trebui ca autorităţile în drept să ia măsurile cuvenite cit de nelu-tlrziat.
DINTARA
Nenorocirea «lin p&dnreu t urnlru -
Din Sinaia ni se comunică o groaznică nenorocire intimplată In pădurea de după muntele Furnica din apropiere, In următoarele împrejurări:
In ziua de 12 curent, o furtună teribilă des-făşortndu-se asupra muntelui, asupra muntelui, 6 lucratori cari erai! tn pădure, Furnica a-dăpostea-u'â lutr’o colibă din mijlocul pădure!. Iu acest timp viului sufla cu furie ; rupea
şi B-otea din râdScinâ copaci bătrlnl, rostogo-liadu-I cu iuţeală plnă tn vale. Un copac gigant, fiind rupt de furtună a căzut peste coliba In caro se adăposteau nenorociţii şi i-atl strivit pe cite şi şease. Patru diutr’inşil aQ murit pe loc; cel-i’alţl doul, fiind găsiţi in agonie, atl fost transportaţi la spital, unde ş;-a0 uat şi el sfirşitul după cite-va ore.
Mlnnrldere. — Fata Marina Popescu, din comuna Runcu, judeţul M hedinţI, fiind cu vitele la păşună, joctndu-se cu alte copile din sat, vitele el s’aQ afundat In pădure, făclndu-se nevăzute. Clnd fata a prins de veste, fu cuprinsă de o desperare fără margini. Ideia să se întoarcă acasă fără vite şi să dea ochi cu părinţii, a neliniştit pe biata copila In aşa fel tn i-lt Intr’un suprem acces de de-perare, sărmana fata. alundindu-se tn pădure s'a spinzurat cu betele de un copac. Cadavrul nenorocitei, a fost găsit a doua zi de înşişi părinţii el.
O barbarie. — Din gara Ghimpaţi ni se scrie că zilele trecute, un arendaş din vecinătate, d. P. Vasileseu, du-îndu-se In gară, a bătut In mod barbar pe amploiatul de mişcare al gârel numitul D. P. Georgescu.
Arendaşul era furios In coutra numitului amploiat, fiind-că avea bănuellcă el a povăţuit pe un nenorocit muncitor să reclame In con-tră-1 peutru că il izgonise fără să-I plătească dreptul săO de muncă.
D. Georgescu a dut în judecată pe bătăuş.
Fecnudltat*. — Femeia Sultana Hutanu din comuna Suhărau, DorohoiO, a născut alaltăieri un băiat şi două fete.
Ca şi muma, cel trei noul născuţi sunt pe deplin sănătoşi.
înecat In Duni\re.—Lipoveanul Nicolae Astah, pescar din comuna Sarichioi, Tulcea, voind să se urce îutr’un vaporaş, a alunecat după punte şi căzîud în Dunăre, s’a înecat. Cadavrul Iul n’a putut fi găsit.
Ucisă «le ginere-său.—Sunt clte va zile de clnd văduva Vica Popa, din comuna Brebu, Prahova, a înceiat subit din viaţă. Alarmat de această mo rte nenaturală, tot satul bânu şte că ucigaşul nenorocitei este un ginere al el, cu care ea trăia în foarte proaste relaţiunl şi care a şi dispărut din eomună.
Parchetul a fost avizat.
Jîepeşilejiej^
Serviciul «Agenţiei Romine»
Viena, 14 Iunie.— Cortegiul trăgătorilor, organizat cu ocazia tirului jubileului, a fost splendid. AO participat aproape 14000 de trăgători, din toate provinciile Imperiului şi din diferite ale Europei. Printre delegaţi eraQ şi aceia al sotietăţel de tir din Bucureşti.
Mulţimea a aclamat mult pe trăgători.
Luxemburg, 14 Iunie. — Starea marelui duce s’a îmbunătăţii ; frigurile aQ dispărut.
Lemberg. 14 Iunie.-Erl ordinea u’a fost turburată nicâerl.
Paris, 14 Iunie— D. Brisson a acceptat misiunea de a forma cabinetul Se crede că d. Brisson va lua justiţia, d. Bourgeois, afacerile străine, d. Cavaignac, războiul, d. Sarrien internele şi d. Peytral, finanţele.
Roma, 14 Iunie.—Regele a acceptat demisia cabinetului di Rudini şi a însărcinat pe generalul Pelloux să formeze un minister nou.
ULTIME IMFORMATIUNI
Duelul din II bzeu
Anaicul nostru, d. avocat Emil Theo-doru, din BuztQ, ne trimete următoarea scrisoare pe care ne grăbim a o publica :
Domnule Director,
Am văzut în ziarul Constituţionalul din 13 Iunie corent, o scrisoare semnată de d. N. I. Bărbulescu, prin care caută sâ îestabilească adevărul, zice d sa, în cesliu-nea duelului, care a avut loc în Buzei* între d-nil I. Demetriadi şi Al. Geani. In această scrisoare pune o frază, care mă priveşte direct şi pe care nu o pot lăsa fără răspuns.
Iată fraza :
«Ţin si declar : că cele povestite In acel articol (articolul diu Epoca de la 11 Iunie) sunt pure invenţiunl, că dacă d. reporter şi-ar ti dat osteneala să se lutreţină şi cu alte persoane, pe cari le numeşte la articolul sâfl, cum d-nil advocaţi Georgescu, HagienuşI şi oii care altul de cit d. Emil Theodor, uşor s’ar fi convins, că a fost mistificat.
< Pentru noi, ct ri cunoaştem pe d Emil Theodoru, lucrul e explicabil, d sa fiind glumeţ». etc.
Nu voiţi releva nimic, din cele ce se zice despre mine, fiind chestiune de apreciere. Fie-care judecă pe altul după capul să-u, în care în deşert te ai chinui, ca să faci vre-o schimbare, fiind-că el rămîne, cît există, tot aşa cum l’a făcut natura.
O întrebare însă: Clnd cine va a avut curagiul, ca să infringă prescripţiunile legei şi să secundeze pe cine-va într’un duel, pentru o pretinsă chestiune de onoare, demn este, ca in urmă să tăgăduiască faptul ?
Că duelul s’a tăgăduit, este primul raport al d-lui procuror de Buzău către ministrul justiţiei. Că duelul a avut loc, este al douilea raport al aceluiaşi d. procuror către acelaş ministru.
Cind cine-va se află în această situa-ţiune, mai are dreptul să califice de pure invenţiunl cel spusa de Epoca, de glumeţ pe cel ce a dat oare cari informaţiuni şi să pretindă că restabileşte adevărul ? Răspunsul îl vor da cei ce vor citi aceste rinduri.
Primiţi vă rog, Domnule Director, asigurarea distinsei mele stime,
Umil P. Theodoru
înainte de finele lunei curente, A. S. R. Principele Laopold de Hohenzolern, fratele M. Sale Regelui, va sosi la Castelul Peleş, din Sinaia, unde va rămînea mai mult timp.
Ministerul de instrucţiune a dispus eliberarea de-odată a mandatelor corpului profesoral din ţară pe ambele luni de vacanţă, Iulie şi August.
Eri, s'a serbat, tn bisericile provinciei metropolitane romine greco oritntale din Transilvania, memoria marelui archerei* Andreii* baron de Şaguna.
Primarul comunei urbane Zimnicea, d. fireşte Fotino, şi-a dat din noQ demisia din acest post, In urma uumirel d-lul Bildirescu, ca prefect de Teleorman.
Demisia a fost primită şi consiliul comunal convocat pentru alegera unul nofl primar.
D. Trandafir Djuvara, ministrul Ro-mîniel la Constantinopole, a avut, Vinerea trecută, o lungă Întrevedere cu ministrul afacerilor streine al Turciei.
Statua lui Al. Lahovari
Dăm tn pagina I o reproducere după o schiţă a statuei lui Al. Lahovari, de marele sculptor Mercii.
Monumentul e departe încă d’a fi isprăvit şi d’aceea nu trebue, de pildă, căutată asemănarea figurai, care nu e încă prelucrată.
La picioarele soclului un bătrin, încă abia <ebauşat», figurează Dunărea, care aminteşte lupta lui Al. Lahovari pentru scăparea cestiunei Dunării. Alături o ţărancă romînă cu crucea în mină, ca răpită în sus de cuvintele oratorului, simbo-lisează credinţa care a inspirat ultimele cuvîntări ale marelui orator şi ale omului de inimă ce fu Al. Lahovari.
Asupra incendiului diu Vaslui, ni se comunică detalii interesante.
Nici prefectul Neron Lupaşcu, nici primarul Pauait Irimiade nu se afină In localitate, fiind plecaţi In capitală, pentru tărn-bălăul de 11 Iunie.
Nfgăsindu-se cine să ia măsurile de ordine. d. S. Haretu, ministrul şcoalelor, care se afla în inspecţie în localitate, a fost nevoit sâ facă pe pompierul şi pe poliţaiul, pentru stingeree incendiului.
D-sa a fost acel care a depeşat la Iaşi, şi Blrlad, după ajutoare, cari —din nefericire—afl sosit prea tîrzifl.
Cetăţenii din Vaslui sunt iudignaţl de incapacitatea şi incuria administraţiei.
D. Formigd, architect în serviciul comunei Paris, a primit însărcinarea de a dresa planurile pavilionului romîn, la • cp 'iziţ a din 1900.
Pavilionul va avea 45 metri de faţadă.
D. lormigd, unul dintre succesorii celebrului Alphaud, b’u afirmat ca specialist, edifletnd palatele Artelor frumoase şi al Artelor liberale, la expoziţia din 1889.
Se şlie că art. 133 din regulamentul de aplicare al legei Invâţămlntulul primar dă dreptul învăţătorilor titulari, de a cere, la finele anului şeolar, permutarea lor, Ia ura din catedrele suplinite, fie urbane, fie rurale.
Actualminte sunt In ţară peste 300 de posturi de învăţători suplinite.
Numărul posturilor de instilutorl suplinite nu se ridică de cit la 13, în toată ţara.
D. G. D. Pallade, ministrul justiţiei, a plecat aseară la orele 8.55 din Sinaia, pentru Carlsbad.
Ruşinat de afrontul primit de la d. Fe-rechide şi de teama manifestaţiunilor ce i se puteafi face, din cauza nesăbuitei mişcări ce a făcut din noă In magistratură, mitocanul de la justiţie, n’a mal Îndrăznit să se mal reîntoarcă in Capitală şi de şi plecarea sa în concedifl era hotărltă pentru aslă-zl, a şters-o de eri seară lăslnd pe conu Năstase să se descurce.
Un grav incident, care a provocat reda-maţiuuile consulului englez din Galaţi, s’a petrecut In noaptea de 11 curent in acel oraş.
Doul mateloţl englezi, de pe bordul staţionarului, ancorat lu portul Galaţi, Cocka-trix, au fost surprinşi pe linia forturilor Brateşulul.
Somaţi de sautiuele să se predea, cel doul marinari aă încercat să fugă. Dlndmse alarma, englezii aQ fost prinşi de către postul militar, comandat de d. căpitan Ghe-novici.
Conduşi la con enduirea pieţei, marinarii aQ fost percheziţionaţi şi arestaţi, de şi nu s’a găsit nimic compromiţător asupra lor.
Numai tn urma reclamaţiunilor consulului englez din Galaţi, autorităţile militare aO dat drumul marinarilor.
Mişcarea în magistratură
Pe ziua de azi, 15 Iunie, următoarele numiri şi permutări s’aQ făcut In magistratură :
D. OsVold Theodoreauu, actual jud. la cab. No. 2 de instrucţie al Irit). Iaşi, se permută Iu aceeaşi calitate, Ia cab. III al aceluiaşi trib., In locul d-lut M. Ionescu Ghinea, care trece In locul d-lul Teodoreanu.
D. Dimitrie Ap. Aricescu, actual jud. de şedinţă la trib. Argeş, judecător de instruc. la acelaşi trib. în locul d-lul P. Cristu, trecut iu alt post.
D. P. P. Poui, actual jud. de şedinţă la trib. Brăila, In aceeaşi calitate la trib. Argeş, tn locul d-lul P. Aricescu.
^D Victor Antonescu, actual jud. de şedinţă la trib. Ialomiţa, îo aceeaşi calitate la trib. Brăila.
D. P. Cristu, jud. de instrucţiune la trib. Argeş, jud. de şedinţă la trib. Ialomiţa.
I) N. N. Săulescu. actual jud. de şedinţă la trib. Gorj. judecător de instrucţie la acelaş! trib.
D. N. Marintscu Bircil, actual supleant la trib. Olt, judecător de şedinţă la trib. Gorj.
D. Vasile I. Protopopescu, actual substitut la trib. Dîmboviţa, judecător sindic la trib. TecuriO, In locul d Iui Matei A. Falco-ianu, demisionat.
D I. I. Aurel, aciuai jud. la ocolul Balta Albă, Rtmnieul-Sărat, In aceeaşi calitate Ia ocolul Păllilagele, BuzăQ, in locul d Iul D. C. Manolescu, demisionat.
D. Const. Donescu, fost supleant de tri-
bunal, e numit judecător la ocolnl Balta Albă, Rtmnicul-Săral.
D. George Cocea, aciuat jud. la ocolul Neamţu, jud Neamţu, In aceeaşi calitate la ocolul Buhuşl, aceiaşi judeţ, In locul d-lul M. D. Patron, care trece In postul ocupat de d. George Cocea.
D. Ioan D. Mavrodin, actual jnd. la ocolul Trotuş, BacâQ, la aceeaşi calitate la ocolul Ialomiţa, Dîmboviţa, In locul d-lul I.
Tăuşan, decedat.
D. Petre D. Râdulescu, actual ajutor la judecătoria ocolului Bistriţa, BacâQ, jude* câtor la ocolul Trotuş, acelaşi judeţ.
D. Alexandru Prassa, actual supleant la trib. Botoşani, judecător la ocolul SavenI, Doruhol, In locul d-lul Ion Panaitiu.
D. I. M. Ptrvuleseu, actual ajutor la judecătoria ocol, II Botoşani, supleant la trib. Botoşani.
D. V. Andriescu, actual ajutor la judecătoria ocolului Clmpu, BuzăQ, tu aceeaşi calitate la judecătoria ocolului II Botoşani.
D. Ion Ionescu Dolj. ajutor de judecător la ocolul Clmpu, BuzăQ.
D. N. B Rioşeanu, actual supleant la trib. Vllcea, In aceeaşi calitate la trib. Oltu.
D. N. N. Iancovcscu, supleant la trib. Vllcea.
D. V. Rlureauu, actual substitut la trib.
FălciO, în aceeaşi calitate la tribun. Dîmboviţa.
D. D. Coladi, actual ajutor la judecătoria ocolului II Bucureşti, substitut ia trib. Fălci Q.
D. Const. Obedeanu, ajutor la judecătoria ocolului II Bucureşti.
D. I. Dinescn Bsrzon, actual ajufor la judecătoria ocolului Călăraşi, In aceeaşi caii tate la judecătoria ocolului Bistriţa, BacâQ, lu locul d lui Petru D. Râdulescu, înaintat.
D. Daniel P. Bivolaru, actual ajutor la judecătoria ocolului Cotmeana, Argeş, In aceeaşi calitate la judecătoria ocolului Călăraşi.
D. Emiliau Constantinescu, ajutor la judecătoria ocolului Cotmeana, Argeş.
D. George Slâtineanu, actual substitut la BuzăQ, supleant la acelaşi trib., iu locul d Iul Alexandru Geani, demisionat.
D. Ion Stănculeanu, substitut la tribunalul BuzăQ.
^Ministerul instrucţiunel publice a Însărcinat pe d. Radu D. Ros*tti cu traducerea monumentalei opere a Iul Răclus : La terre ă voi d’oiseau.
* Cu expresul orient de Duminică seara, d. Cotescu, şeful serviciului de mişcare de la C. F. R , s’a relutors în capitală, venind de la Glascow — Scoţia, unde a făcut re-cepţiunea vaporului Carol I, destinat liniei maritime romine a Archipelagulul.
Noul bastiment al servi- iulul nostru maritim va sosi la Constanţa, pe la finele a-cestcl luni.
Cu acelaşi tren, s’aQ reîntors In capitală d-na şi d. C. G. Vernescu şi d-ra Panii, venind din Paris.
_____	i-
*-c
Studentul In medicină Rizescu, uuut din autorii scandalului din grădina Mitică Geor-geseu, acel care a lovit cu plesuitoarea pe locotenentul Dumbravă, a fost dat In judecata consiliului de război, pentru lovirea superiorului, diu imprudenţă. Se şlie că Ri-zescu era intern la spitalul militar, fiifâe studenţii cari fac serviciG sunt organizaţi militâreşte.
Pină la judecarea afacerel, Rizescu a’fdst arestat la închisoarea militară.
Cu această ocaziune, adăogăm că studentul Florentin, amestecat în această afacere, s’a prez'nfat la redacţia noastră şi ne-a declarat că d-sa nu a fost amestecat de lo3 Iu banda scandalagiilor, că ci I nu cunoaşte pe Rizescu şi că n’a purtat nici odată plez-nitori In buzunar.
Dacă în seara scandalului d-sa a fost arestat, pentru uu moment, aceasta s’a In-tlmplat In urma arătărilor unul inimic al sâQ, pe care d. Florentin l’a şi dat In judecată.
EXTEBNE
Germania. — Alegerile de balotej fiind deja terminate, mese că viitorul Reichstag se va deosebi foarte puţin de celui veihiQ.
Partidele aQ suferit—în plus saQ în minus—numai raid raodifi-ă l şi toţi fruntaşii din vechiul Reichstag figurează şi In celnoQ.
Italia.—Camera a daf un vot prin care taxele asupra grlnelor streine sunt suprimate plnă la data de 30 Iunie, iar de la 1 Iulie pină la 15 ele vor fi numai de 5 lei pe hectolitru. De la 16 Iulie tneepînd, ele vor fi de 7.50.
China.— In China influenţa Englezilor şi a Ruşilor se contrabalansează.
După concesiile acordate Rusiei, s’a aits şi Anglia cu una foarte Însemnată: Armata din sudul Chinei va ii instruită de ofiţeri englezi.
Se atribue acum şi Franţei intenţia de’jja impune guvernului din Pcking ca măcar o parte a flotei chineze să fie comandată de francezi.
Austria. — Cu toate trupele trimise, excesele an!i-s°niite diu Galiţia continuă, mal Înverşunate. Ziarele liberale afl început să acuze pe agitatorul clerical preotul Stoja-lowsky ca urzitor al lurburărilor.
Franţa.— Dacă Brisson, care e Însărcinat cu formarea cabinetului, nu va putea alcătui un minister de con-entraliuiie, el va forma unul pur radical, diu care vor face parte mal toţi foştii membri In cabinetul Bourgeoris.
NUMAI LEI 250
o jumătate garnitură
BOBlIiE TAPISATE
cn covoraşe şi pluş de mătase înainte ele a cumpăra vizitaţi Mata&inu ntr. Mloamnd i\o. 29. SE VIN IU» ŞI ÎN RATE
Dr. Ioan Calinciuc
Marienbad, Vila Co'umba
Doctor DE¥I€I
Tratează maladidle interne şi de femei Boalele sifilitice ţi blenaoragia vindecă radical printr’an procedeu Npecial.
Sfraţia Sf. Ioan-Voii. iii». t&
In rind cu Hotol Patria Consultaţiunl da la ora 1—3 şijum, p. m
Ara onoare de a aduce la cunoştinţa onor public că cu începere
tle la 1 Munte I89S
seva redeschide stagiunea balneară a
hotel” calimaneşti
pe care II ţra In întreprindere, precum şi restaurantul, unde d nil vizitatori vor găsi o Hucătărie foarte aleasă, eu min-eărl Franceze, Germane şi Orientale, precum şt Uăufuri intli-gene ntreinc.
Hotelul e iluminat cu eledri:i!ate Paro splendid
Sperăm că onor. public, de are sunt in destul de cunoscut, mă vor onora cu presenţa lor, asigurînilu-I că vor găsi un Herriciu prompt tşi preţuri moderate Cu deosebită stimă Antrep-enor, N. UliMEANF.
BIBLIOOBAFII
A apărut in a doua ediţiune:
Lecţiune de aritmetică practică peutru cl. I Secundară ;
Curs de aritmetică raţionută pentru cl.
II	secundară;
Curs de aritmetică raţionată pentru cl.
III	secundară, eârţ! aprobate de Onor. Minister al instrucţiunel publice, de St. S oi-cescu, prof. la liceul «Lazăr» diu Capitală.
Deposit numai la autor, strada Şerban-Vodă, No. 70.
Publicaţiune
Se aduce la cunoştinţa generala ca scrisurile Creditului Funciar Urban din Iaşi eşite la sorţi precum şi cupoanele se vor achiLa în Bucureşti la Casa noastră, i i Braila la sucursala noastră si în Galaţi la D-nul I. CH AŢINE R.
Jeschek & Co. sîÂDEicHÎi*" Marea hală de Bere 10 Maiu
FOSTA COFETĂRIE
I0RGU CONSTANTINESCU
STRADA CAROL
avînd şi un Salon mare şi Gradină frumos aranjate, unde se va servi Bere specială din fa-rică domnului BRAGADIRU.
Paul MarcovicT
Mntiiul doctor in medicină
Dentist
Estracţiunea nodnreronsă a dinţilor prin anes-tesie generală sad locală
Obturaţinnea dinţilor şi punere de dinţi artificiali după sistemele cele mai moderna
Calea Victoriei No. 42, Intrare Bulevardul Academiei No. 1. Consult, de 9— 12 şi de la 2—6 p. m.
Mobilă Ta glisată
Garnitură Ittoblie tapisate eu covoare, pluş <te mătase compus de o canapea, 3 fofelnrî, 4 scaune
se vinde cu
LEI 300
Peste 20 garnituri Iu permanenţă gata. Pentru provincie embalagiu Gratis.
Magazin de Mobile I, WI.FKWaN
Direcţiunea Stabilimentului „BAIA ii B IVIT A”
alinat In dale» Orlvlţel*
in faţa Bisericii Sfinţii Voi cosi Are onoare a anuoţa pe Onor. Public, că A DESt nts
BAS INUL şi DUSELE reci
pentru sesonul de Vară
0 baie de basin cn duşe reci . . 65 bani Abonament pentra 10 băl . . . 5 leî Abonam-nţ pent'u una sută băl . 40 lei
Basinul pentru doamne este deschis în toate zilele de lucru de lu orele 8 jumătate plnă l - 11 jumătate dimineaţa.
Cu aceasiă ocasiuue aducem la cuuo^tinţi Onor. Public că basinul de Vară peutru băf şi duşe reci este unicul Iu Capitală fiind coti-sliucţie nouij tn re priveşte iintrlaţiunau, confortul şi mărimea sa avînd 80 oabine.
In acest basin sa poate lua băl la aer liber atit ziua ctt şi seara la lumina electrică, iar după trebuinţe este a -opieril cu perdele mobile de pîuză impermeabilă pentru a apăra pe Onor. vizitator' de razele solare cum şi de ploaie.
In acelaş lirap se recomandă' Onor. Public că Direcţiunea a făcut toate sacrificiile insta-llnd In localul basinulul uu sistem complect de duşe care se alimeuteuză numai cu apă rece de puţ pompată cu presiune puterni-ă.
Băile anat deschise ia toate zUe o de la orale 5 dimineaţa, pină seara cît de tîrziă la
________ lamina electrică._______________
Dire ţiuma roagă pe Onor. Public a vizita siabilimenlu! «B ia Griviţo> în ce priveşte băile de abur şi de puiină cl.Iş II alit p-niru Dame rit şi pentru Bubaţl şi se va convinge de confortul, Igiena şi moderaţiimea preţurilor.
1»IKK« ŢlUNEt.
a ^ e Wîjri
cari voesc să 8 ; ocupo cu vîuz >rea In rate lu-n ire, permi-ă prm lege, de lozuri de slat aus-lria«e şi ungare, precum şi alte lozuri, cari reprezint un capital sigur, îşi pot asigura un venit frumos. Ofirtele, cu arătarea adresei pre-ise. sunt a se trimile la casa de ban-ă ARMIN 6’G’II^iV, jun. Pudapest Elisabetriny. No. 48.
www.dacoromanica.ro

EPOCA
DE CITIT De aceia ce suferă de
BRONŞITE, CAT ARE, GUTURA-1TJKE TECH! NEGLIJATE
Dia ţoale bolile care aduc contingentul lor buletinelor deceselor, cel mal comun, cel mal dimerant peatru familiile, acelea care In fie-
care zi ocasionează cea m tl mare modalitate In lume este de sigur flisia pulmonară. Cel mal mic guturaiQ, dacă se neglijează, poate să degenereze In bronşită şl fie-care ştie cit este de gred de a se debarasa de o bronşită veche, de un catar râd. Mulţi ofticaţi nici nn se în-doesc. de boala lor şi se cred numai atinşi de un guturaiQ mal tare, atunci clnd flisia este deja declarată. De aceea nu am şti recomanda
I
In de ajuns bolnavilor de a combate boala de la Începutul el.
Pen'ru aceasta mijlocul cel mal simplu, cel mal sigur, cel mal economie, este de a boa apă de gudron.
Un farmacist din Paris, Domnul Guyot, a reuşit, sunt trel-zecl de ani, să facă gudronul solubil in apă, şi mulţumită acestei invenţiunl, azi se găssşte in toate farmaciile sub numele de Gudron de Guyot, un lichid foarte concen-
trat de gudron, care permite de a prepara la moment, la trebuinţă, o apă de gudron foarte limpede şi foarte eficace.
Se toarnă una saQ două linguriţe de cafea lntr’un pahar de apă, conţinlnd lichidul ce fiecare este obişnuit să bea.
întrebuinţarea gudronului Guyot, luat la fiecare masă in mod regulat este de ajuns pentru a vindeca in puţin timp guturaiul cel mal lncăpăţănat şi bronşita cea mal inveterată.
Cite o dată se ajunge a vindeca ftisia bine declarata, pentru că gudronul opreşte des-compoziţia tuberculelor plăminulul, omorlnd microbii răi, causelo acestei descompuneri. Ed* simplu şi adevărat.
MARELE MAGASIN ROMÂN
DIMITRIE PETRESCU
Calea Moşilor, No. 1, (colţ cu Piaţa Sf. Anton) oA EJ S OS I T*m«
Pentru sesounl de primă vară şi vară, toate noutăţile în Lainagturi, Mă-
tăserie, Catifele, Toualuri, Zefiruri, ticheturi, etc. etc.
NI A Mi FI ASOMi TI NI FI IX T
De : Olană«. Sifoane, Ma lapolam Iu toate lăţimele şi tpialităţile de Lei 11,73 Buc. Şifou foarte bun SK> jum. Metre şi plnâ la cele mal fine calităţi. Şervete, Mese, Prosoape, Ciorapi, Batiste,
IJngerie pentru Danie, Bărbaţi şi <,oplI
TllUSOURI GATA ŞI DE COMANDA
In acest Magazin se poate procura TrusourI complecte de la ISO pln& la 10,000 l.el
MittOSfEItlE, 1PAXT1IFIR VAMjAIXSIFUXF: KAYOA1VK NI’Eililj; DE
Covoare, Perdele, Stofe pentru mobile
CoverlurI de pat şi de mese, precum şi toate articolele atingătoare de
branşa Tapiţerilor.
Mare atelier propriu pentru comenzi de orl-ce fel de lingerie, Broderie de mină, preenin Cămăşi bărbăteşti, croiala Franţuzească, după un sistem special a celei mal renumite case din Paris.
In v dajul făcut In Franţa. Anglia, Elveţia, etc., făclnd cumpărări mari, de Mătăsuri, Laim giurl, aceste articole sunt puse în vinzare cu preţuri ne mal pomenii de etune.
MaaaaBBBB
' NAŢIONALĂ n Reprezentînd LUAREA GRiViŢEI
Ma 30 August 1877
Tabloă circular eolosal executat de renumiţii pictori artişti din Mttnich
PUTZ, KRIEGER, FROSCH
REISACHER şi NEUMANN după ridicări făcute la faţa locului ;
DESCHISĂ de la orele 9 dimineuţ ptnă la 6 seara
Preţul de intrare: 1 led de persoană, iar pentru şcolari, studenţi, copil şi militari de grade inferioare, 50 de bani.
JOIA., ziua, Higflx-Life
De la S2—o scara
Intrarea 2 lei de persoană şi 1 led pdntru copil
CHIMIC PUR
m 03 >
«om
Bucureşti, Bulevardul Volt ea, (ţinea JCrintarieJ
FABRICELE ROMÎNE UNITE
De Băuturi gazoase gi Acid caibonio lichid Societate anonimă cu capital 629,800 kt deplin vărtaft
BucureştT, Str. Feci6ret No, 9, 11, 13
PRIMA INDUSTRIE DE
ACID CARBONIC LICHID
* Garantat pur §i fără miros * InstalaţiunI Complecte de Fabrici şl Băuturi gazoase
pel mal mare depozit de toate articolele, servind la fabricaţiune de apă gazoasă:
— Sticlărie, Capete da Sifoane, Essenze, l'olorl — TURNĂTORIE DE ARMATURI DE SIFOANE
Depozit de Maşini *
ATELIER de REPARAŢIUNI. APARATE de BERE X* ros pecie gratis şi franco
LATTOJ & SUTTLETOTB
BUCUREŞTI, Calea Dorobanţilor, No. 117, BUCUREŞTI CRAIOVA, toi raţia Bucovăţ Ao. 18, CRAIOVA
ASINE AGRICOLE
E jrasgRBlsga H&S^LîSîr"--
Vechia şi renumita
Fabrică deTrăsurl
H. I. BIBBEB
| 8fr. Bontul us, No. 11
P Clădire nouă cu ATELIERE mari l speciale, pentru a corespunde în-j| tinderel ce a luat fabrica.
V In tot-d’a-una prevăzut cu ma-f J feriale fine şi cu lucrători specialişti, ast fel că poate efectua orii ce comande de
[Trăsuri, Cupeuri, Gabrlolete, Breaeurl, etc. după cele mal noul modele, riva-| lizînd cu ori ce produse similare din streinătate. Se găsesa şi TRASURI UZATE, cu preţuri moderate. TRÂSURI âe COMANDĂ de la 1200 la 2000 ki
O expoziţie permanentă de orl-ce ; fel de trăsuri utd în tot-d’a-una la t dispoziţia onor. clienţi.
CASE DE BANI
EnglezescI
de
Fer şl Oţel
Sigure contra focului şi spargerel
din
Fabrica Phillips d §011 Ii Im ii 11 glia ni
DEPOSIT LA
WflLTER T- FRANKISH -w
Deposit (le Maşini Agricole Representant general al Fabrice! WILLIAM FOSTER & Co. Ltd. Lincoln BUCUREŞTI Strada Doamnei No. 21
încercaţi şi vă
convingeţi
Preţarile
cele
mal reduse

I. N. Dimitriu & J, Steinhardt
BUCUREŞTI
Str. Decebal, 22 şi Calea Moşilor, 35
miale Calea Griviţel No. 81 A TII1.1II H Strada Itecebal iVo. O
LA LAMPA ELEGANTĂ
Cel mal mare magasin de : Porţelanuri, Cristaluri, Sticlării
lămpI\ tac Imuri, argintării
Mobile de Fier
FILTRE BRONZĂRII
Si tot felul de articole pentru menaj
teirich & C1
BUCUREŞTI
No. 9, Strada Berzei, No. 9
TELEGRAF, GAZ, APĂ încălzitul central
LUMINA ELECTRICA TELEFOXE PAR 1TO.VERE FILTRU CHAMBdRLANJ PASTEUR
TUBURI
de BASALT, PtIIMB, F».VTl ţl FIER
CIjO S FIT FI
dti toate, felurile (tout ă Veuoul)
MARE DKPWNI r de ţoale articolele atiuKăloare de această branyă
BIROU de CONSTRUCŢIE.-Export
niPI.OUl DE OMOARE la Expoziţia Ulu Bucure.ei Iu 1891
Preţurile
cele
mal reduse
Tot-d’a-una asortat ca cele mal frumoase artieole de lux
Cele mai frumoase asortimente pontru:
Restaurantul, Berării şi Cafenele
încercaţi şi vă
convingeţi
PliFITlTI X11FIXI
chiar la ţară, se caută persoane onor. şi active peniru vinzarea unul Articol special, cunoscut şi foarte căutat. Capital nu este necesar. Ori şt cine se poale ocupa, chiar In mod accesor. Mare Rabat şi salarid fix în caz de succes. 6—20 ki d,e ciştigat pe zi fără osteneală. Ocupaţie onorabila şi lesne. A scrie sub : B. B. H„ 2, Office de Publicită Ja Bruxelles. (Belgia).
Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă, cu cea mal mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei.
MAŞINE AMERICANE pentru BUCATE cu Patent-Regulator
g
B 8 8
◄
B
12.50 PRIMUS 12.50
care arde ca sgomot (urlă)
Lei 19 SIRIUS 19 Lei
care arde fără sgomot, fără fam fără miros şi fără fitil SINGURUL DEPOU A. BEC MM EA Ml EllU
1 iucurescl, Strada Doamnei No. SI l f  .. o rMmsMMMMM_________»
i
i
T'ansporI dejlo'aile, Obieeie^jreahit
9.
Se caută20.000 lei după credit cu 10 la sută. Adre-saţi-vă Scarlat lonescu băcan str. Vulturului, 40.
CcrleccTleimei
falca joilor 59
COMPASIAGENERALA
CONDUCTELOR OE APĂ, din Lidgs (Belgia)
SVCVBSAJCA BIX BOMÎX1A
Biurearl şi Magazine : Calea Griviţei, No. 22
Compania se însărcinează cu toate proiectele şi cu toate lucrările de instalaţiunl de apă pentru administraţiunl, autorităţi şi pentru particulari, precum Conducte de fontă, de fier, de plumb -robinetărie, idrometra, Water-olosete, băi, lavubouri, tot-ik i'egout, spălătorii, etc.
Ea are represintanţa esdusivâ a filtrelor Clianiherland, sistem Paottnr, singurele adoptate de guvernul Irances. Peste scurt timp (ompaula va fi instalată In propriul săQ local ; cu această ocasiuue biurourile şi magazinele sale vor fi mă-^	rite in mod considerabil.
Tipografia EPOCA Strada 008^8$$! K 3. —
r.dac
MAŞINE DE BUCATE
din Renumta fabrică
Gebrider Roeder din Darmstat, recunoscute ca cele mal bune şi cele mal econo-me In combustibile.
Băi lucrate din Zinc de orl-ce dimensiune cu sobd peniru încălzii apa din Baie
DUŞURI pentru CAMERE cu aer COMPRIMAT EXPOZIŢIA PERHANEITA deLAMPl
PENTRU
PETROLEU ŞI GAZ AERIAN
MARCUS LITTMANN S-sor I. WAPPNER
Calea Victoriei No. 61
vla• ă.v 1 a «io Eplaoople
www.
;oromamca.ro