SERIA n.—ANUL IV, No. 788. Ediţia a treia DUMINECĂ. 14 IUNIE 1898 NUMĂRUL 10 BĂNI I BOXA TIKVTf.l.K încep la 1 şi 15 ale fle-cărui luni Un an !n ţară 30 lei; In strein&tate 50 lei ?ase luni ... 15 > » » 25 » rel luni . . . 8 » > > 13 » Un număr In streinâtate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ MSBACŢIA No. 3. - STRADA CLEMENŢEI - No. 3 —————mmmm NUMĂRUL 10 BANI IVIVI'HIII/.IÎ Anunciurl la pag. IV.0.30 b. lima » » » III....2.— lei » » » * II.....3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 Iei rindul UN NUMĂR VECHIu 30 EA.Nlj A MEflIB/MSTRA ŢI A No. 3. - STRADA CLEMENŢEI — No. 3 DUELULUI DE EA ŢAMBAL. AU CONCLUZIE Am dovedit că eu toată uniunea mizerabilă Intre cele două guverne — acel al lui Sturdza şi acela al lui Bftnfty—pentru a scăpa pe ignobil de epitetul ce pe vecie i se cuvine de trădător şi de spion, campania nu a izbutit. Şi nu a izbutit pentru că, din fericire, pentru a se putea afirma cu succes falşitatea documentului al douilea, citit de d. Take Ionescu în Cameră,se cerea, ca şi factorul al douilea—Mitropoliadin Sibiu—să se unească în această campanie cuStur-dza şi cu Bânffy. Or, biserica greco-orientală din Ungaria este prea sus pusă şi are o prea mare şi lungă tradiţie de onoare, de abnegaţie şi de sacrificii, pentru a pleca capul şi de astă dată la injoncţiunile guvernului ungar, şi a spune un neadevăr. Tăcerea el semnificativă, pe de o parte, precum şi afirmarea indirectă că actul exista, care rezultă din tot ce organul Mitropoliei a scris cu această ocasie, este înfierarea cea mal severă a îndrăzneţilor cari se năpustiseră asupra documentului în chestie şi asupra acelui care îl exibase în Cameră. In adevăr, ia să ne închipuim pentru moment, că actul în chestie ar fi în adevăr falş. Credeţi că guvernul ungar s’ar fi mulţumit ca mitropolitul Roman să se mărginească a declara «că «nu poate nici constata nici con-«testa existenţa actului?» Guvernul ungar, cu violenţa lui cunoscuta, ar fi somat pe mitropolit să se rostească categoric dacă a primit sad nu a primit un asemenea rescript, în cazul cîud res-scriptul ar fi falş. Mitropolia din SibiQ nu ar fi scăpat cu una cu două de îndatorirea de a răspunde întrebârel: actul este sad nu falş ? Somaţiile ar fi curs ca ploaia pe capul mitropolitului, atît din partea guvernului romîn cit şi din a celui maghiar. Mitropolitul ar fi fost mal la urmă nevoit să se rostească. Şi, dacă actul ar fi falş, de sigur că s’ar fi rostit în acest sens. Este întrebarea, de ce guvernul de la Budapesta nu cere mitropolitului Roman, acest lucru ? De ce se mulţumeşte cu slaba dezaprobare data neertateî indiscreţii şi nu pretinde ca înaltul prelat să conteste autenticitatea actului, şi să constate prin urmare falşitatea lui ? De ce? Fiind că nimeni, nici cea mal odioasa tiranie, nu poate impune unul om ca să spună un neadevăr. Guvernele opresive pînă acum ad cerut victimelor lor să tacă, nu le-a cerut însă ceea ce ar fi o monstru-ositate, ca să vorbească contrar de ceeacee adevgrul.Cu susţinerea min-ciunel şi a sfruntatului neadevdr, guvernele se însărcinează. Acesta este rolul lor odios, cînd în capul lor se Intîmplă a fi Sturdza sad un BănfTy. Şi acum, după toate aceste des-voltarl, care e concluzia ? Conclusia e că actul este absolut autentic, de vreme ce nu e negat de nici una din părţi, din cancelaria căreia, prin o indiscreţie, a fost copiat. Afirmarea contrară a guvernului ungar este dar mincinoasă, absolut mincinoasa. Campania contra d-lul Take Ionescu este o mizerabila urzeala, condusa cu rea credinţă şi cu obrăznicie de colectivişti. Iar Sturdza, ignobilul Sturdza, a rămas dovedit că este fiinţa cea mal joasă din toţi romînil, de vreme ce de trei ani de cînd e la guvern, face pe trădătorul cauzei naţionale şi pe spionul guvernului unguresc. Toate clamorile colectiviştilor, nu vor reuşi să înăduşe ţipatul de indignare care iese din pieptul tuturor In contra mizerabilului instrument al guvernelor streine, în contra suprimătorulul subvenţiei seculare date S-tululNicolae din Braşov, în contra acelui care astă-zl plănueşte în Ardeal, o nouă infamie pe care, în curînd, o vom destăinui. IJYTMIE BAIOiYETE Pe la sfirşltul regimului bră-tienisfţ oamenii cari reprczlntaii acel regim ajanaeseră altt de odioşi In cit nu mal cntezau nici pe stradă să meargă, tară pază poliţienească. ATe aducem aminte de nn banchet dat la Teatrul Naţional, la care Brătlann şl d. Mtătescu n’au putnt lua parte, de cit sub protecţia baionetelor. Tot In aşa lial se găsesc colectiviştii şi astă-zl, dnpă donl ani şl jumătate de guvern. Se apncă să serbeze revoluţia de la 48, pretind că tot poporul e cn «lînştl, întrebuinţează toate ademenirile—şi la urmă nu îndrăznesc să manifesteze pe stradă de cit sub protecţia baionetelor şl a escuadelor de sergenţi, Intre baionete. Colectiviştii sunt astă-zl tot aşa de populari ca la 1888. CWI NICOLACHE Cu prilejul aniversărel lui 11 Iunie 1848, conu Nicolache Kreţulescu a simţit nevoia d’a se manifesta. El a comis, despre revoluţia la care n’a luat parte, un articol In limba franceză pe care n’o cunoaşte. Desfidem să ni se arate o carte unde să se pomenească de rolul jucat de d. N. Kreţulescu la 48 şi desfidem pe d. Kreţulescu, lăsat singur Intr’o cameră, să scrie un articol In franţuzeşte. Franţuzeasca lui, pe cînd* se afla ministru la Paris, îl făcuse chiar celebru. O sumă de anecdote se povesteşti pe socoteala lui, în lumea diplomatică. Intre altele, se povestea următoarea convorbire intre d-sa şi d. Ribot, cu privire la tariful vamal. D. Kreţulescu credea că cuvlntul vamă e franţuzesc şi d’aceea, abordind pe d. Ribot, SI zise: — Monsieur H ministre, U tarif vamal... D. Ribot îl întrerupse zicînd: — Mais il ne va pas mal du teul, le tarif. Autentic. Cum spulberă minciunile Faţă cu declaraţiunile noastre că vom da în judecată pe cel de la L’Indtpen-dance Roumaine, pentru a avea prilej să dovedim că duelul de la Buzăfl a avut Ioc, că guvernul l’a tăinuit şi că L’In-ddpendance, a scris neadevăruri, Voinţa Naţională publică, în pagina la penultimului săfl număr, pe lingă o sumă de insulte la adresa noastră, următoarele : 'Cei de la organul francei!, trebue să se bucure că, spulbeiîml minciunile şi stabilind adevărul, nu mai riscă, cel puţin pentru moment, de ctt să fie daţi în judecată». Pe pagina II a aceluiaşi ziar, se poate citi, cu privire la acelaşi duel, faţă de care cinstitul Ga!li şi patriotul Rubin ad «spulberat minciunile şi ad stabilit adevărul», următoarele: *Faţă insă cu alte aflrmaţiuni contrare, d. ministru al justiţiei a dat ordin d-lut procuror ca să şi continue ancheta şi, la caz dacă delictul există, să urmărească pe deliquenţi». Bravo ! bine spulberă Galii şi Ilubin 1 DUELUL DIN BUZÂU Dreptatea o publicat o corespondenţă din Buzău, tn care se dau mai multe amănunte asupra duelului dintre dd. Giani şi Dimitriade. Nu aveam de glnd să revenim de o cam dată, cu amănunte asupra acestui duel, aşteptînd să vedem cum o să se descurce d. Palladi, precum şi ziarele Yoiiiţa Naţională 5» Independenţa Romlnă. Pentru că insă Dreptatea a revenit în această chestie, complectăm amănuntele ce dă acest ziar, cu cele culese de redactorul nostru, cu ocazia anchetei ce a făcut la Buzăă. In dimineaţa zilei cînd a avut loc duelul, trei trăsuri aii dus pe combatanţi, martori şi medici, la locul dinainte ales pentru luptă. Acest loc nu este altul de cîl platoul ce se întinde dincolo de crîng. Trăsurile adversarilor şi martorilor aii fost lăsate dincolo de movila ce se ridică în partea vestică a platoului. O altă trăsură a fost lăsată în marginea crîngului din spre platou. Adversarii şi martorii s’aii îndreptat pe jos pînă la un şanţ ce este făcut pe pla-toii; dincolo de acest şanţ aii fost aşezoţi adversarii. Următoarea schiţă precisează prefect cele de mai sus : Movila Trăsurile Un incident nostim s’a petrecut în timpul luptei. Adversarii, aşezaţi unul în faţa celui alt, căpitanul Petcuş, unul din martori, a dat comanda: foc ! , Pistolul d-lui I. Dimitriade nelutnd foc, d sa a ridicat pistolul în dreptul bărbiei, cercetînd capsa. Făcînd această cercetare-d. Dimitriade, fără se bage de seamă, a îndreptat ţeava pistolului spre martori. Aceştia, speriaţi, aii intrat în şanţ. ascun-zîndu se şi după medic, şi strigind : — Ce faci, măi Dimitriade P.. Lucrurile, liniştindu-se, adversarii au tras iarăşi cite un foc. după care s’a încheiat cuvenitul proces verbal. X. X. 8UB-IGXOB1LUL Ori ctt ar fi de ignobil d. Pallade, nu ti putem da acest epitet care de zecimi de ani aparţine exclusiv d-lul Dim. Sturdza. Ministiul justiţiei nu’l poate revendica de ctt tn rindul al douilea. Aşa dar, sub-ignobilul — la acest epitet are drept — insj irâ In Voinţa Naţională articole In cari se apără cu privire la rolul lut tn urmărirea duelurilor. Meşteşugul la care a recurs d. Palladi e cunoscut.-Duelurile la cari să participat funcţionari ort ofiţeri sunt tăgăduite,ea duelul Slefănescu —Magheru, ort tăinuite chiar de ministru, ca duelul Giani — Dimitriad. Aci nu se găseşte scăpare In pretextul că se ▼or urinări odată deliquenţil, căci aci sunt implicate persoane cari, In afară de urmă-rirt, pot şi trebue să fie pedepsite, acum Îndată imediat. De aceea aceste cazuri se tăgăduesc, iar despre cele-l’alte nu costă nimic să se spue că se vor urmări. .. odată, mat ales că presa oficioasa anunţă de acum achitarea vinovaţilor. Dar asupra acestei cestiunl vom reveni. Azi constatăm că guvernul, simţindu-se slab pe terenul urmăririlor de o potrivă In contra tuturor şi al egalităţii Înaintea lege!, caută să scape susţinlnd că duelul L-hovari-Filipescu n’a fost regulat. E o infamie ca asemene lucruri să se publice In organul ministrului de justiţie. Regularitatea unul duel se stabileşte de procesul-verbal al martoiilor, proces verbal care, în cazul de faţă, a afirmat absoluta lealitate a luptei sub iscălitura martorilor lui G. Em. Lahovari. Dar nu pretindem ca să se priceapă tn afaceri de onoare organul lui IanovicI, care a încasat de la d. C. Lecca pstru-zeel de palme şi care, în materie de onoare, e inspirat de Ionel Brâtiauu, acel care de frică a recunoscut un copil, după ce declarase, prin scrisori cari există, că e constatat prin exaraeii medical că nu poate avea copil. Ceea-ce suntem în drept să pretindem de la un ministru de justiţie—fie el chiar Pallade — e ca să respecte autoritatea lucrului judecat. înaintea tribunalului, procurorul a recunoscut că duelul a fost leal şi sentinţa tribunalului confirmă aceasta. înaintea holărtrilor justiţ:el se cade ca sub-ignobilul să-şi plece nu fruntea—căci colectivistul, şi lu deosebi d. Pallade, nu are, cbiar după spusele sale, de 1 ît stomach — ci burta sa. DIN STREINÂTATE Criza ministerială în Franţa Ultima depeşă a Agenţiei Havas ne spune că d. Peytral e însărcinat eu formarea oabi-netului de concentraţiune, pentru a se sfî 1 şi o criză ministerială ce durează deja de o săp-tămtoâ. Se ştie că pînă acuma atl primit mandat, de la Preşedintele Republicel, Ribot şi Sarrieri pentru alcătuirea unul asemenea cabinet. Ribot luaă a declarat după 24- ore că nu poate duce la capăt concentrarea republicană, pentru că din 11 departamente ministeriale, şease aă fost cerute de radicali, ceea-ce, după dinsul, n’ar corespunde numărului de voturi de car) aceştia dispun tn Cameră. Iar Sarrien, după ce declarase o dată lui Faure că acceptă însărcinarea de a forma Cibinetul. a fost şi el silit să’şl demită mandatul, de oare-ce doi fruntaşi oportunişti, d nil Dupuy şi Delombre, refuză a intra In ministerul stă. Precum se vede, deşi concentrarea e vorba să se facă pe baza unul program comun, prin concesiuni reciproce, chestia de persoane primează. Radicalii cer număr preponderent tn minister şi a0 meis chiar pînă a ceda finanţele oportunistului Delombre. Iar oportuniştii, de partea lor, nu se mulţumesc ca Dupuy, omul lor de inertdere, să treacă la neînsemnatul departament al instrucţiune! şi nu la interne, unde interesul politic e principal. Dar greuttţile lu aleătuirea unul noQ minister, nu suntnurnal acestea. Pentru departamentul răsboiulul se va găsi cu greii un titular. Se pune tuainte numele lui Cavaignac, care nu e primit Insă lu mod favorabil nici de oportunişti, nici chiar de o parte din rădice]!. Aceştia din urmă se tem ca fiul dictatorului din 1848 să nu rlvneascfi la rolul unul Roulanger civil, trecfnd de partea agitatorilor cari vor să se folosească de nemulţumirile din armată pentru a renaşte vt chiul bulangism şi «bulangismul»— zice ziarul radical «Ruppel» — nu poate fi cimentul care să dea vieţă con-centrârel». I)e mult Franţa n’a treent prin o criză ministerială mal grea. Şi plnă în acest moment, exceptlnd, bine înţeles, concesii neaşteptate, nu sunt sorţi ca măcar Peytral el reuşească In formarea noului cabinet. Forelgn. TRIBUNA LITERARA Examenele Conservatorului Vineri, 5 Iunie, s’afl ţinut examenele clasei de declamaţiune a conservatorului, anii I şi II, iar Duminică acelea ale anului al IH-lea. Asupra elevilor din primii doul ani critica, credem noi, nu se poate pronunţa încă, de oare-ce ob-servaţiunile ce ea le-ar face safl ar fi de acord cu acelea ce elevii vor primi de la profesorul ultimului an ce vor mal petrece in conservator, şi în căzui acesta observaţiunile criticei ar fi de prisos; safl ele ar fi în contrazicere, şi prin urmare păgubitoare pentru elevi, pricinuindu-le turburare şi nesiguranţă în alegerea poveţtlor pe care trebue să le urmeze: ale profesorului sad ale criticei. Este mal bine deci a se aştepta pînă ce, după trei ani de studif, elevii vor pntea arăta aptitudinile ce prezintă pentru teatru. Despre elevii absolvenţi al ultimului an in-ă, critica se poate pronunţa cu toată dreptatea. Asupra lor influenţa directă a profesorului încetează şi începe aceea a publicului, şi prin urmare a criticei. Pentru aceste considerente şi noi aci ne vom ocupa numai de aceştia din urmă, pentru a vedea cu ce elemente poate fi îmbogăţită scena romînă din ultima promovaţie a clasei de declamaţiune. De la început trebue a recunoaşte că impresiunea generală pe care examenul de Duminică a lăsat-o nu era de loc briliante. Acea manieră enervantă da a cînta versurile, cu inevitabilele pause după rimă, safl scandarea răstită, a versurilor cărora vroesc să li se dea o mal multă energie, este cunoscuta de toţi cari urmăresc aceste examene. Ah ! monologul din Ruy-Blas! şi acela al lui «Feramene». Cum abuzau tinerii ce le-afl declamat, de forţele lor pulmonare. Comisiunea însărcinată a examina anul acesta pe elevii conservatorului a distins prin două menţiuni onorabile şi două premii pe trei elevi şi o elevă din anul al treilea. Menţiunile afl fost acordate d-lor I Mănciulescu (Orgon) şi C. Mateescu (Feramene,) ceea ce denotă un eclectism lăudabil: unul cu multă bunăvoinţă dar cu o voce aproape imperceptibilă, altul cu nişte splendide coarde vocale, dar—cu un ’alt-fel de joc de cit al d-lul Mănciulescu. Premiile ce s’afl acordat sunt pr. II de tragedie d-rel Eug. Ciucurescu (Fedra) şi al II de comedie d-lul N. Petrescu (Conu Leonida faţă cu reacţiunea). In acordarea acestor premii comisiunea nu a făcut alt-fel de cit să urmez8 publicului care făcea haz nebun de «comicăriile» d-lul Petrescu, de exemplu. Şi acesta este un răft. Intr’adevăr, examenele conservatorului nu trebuesc socotite ca zile de spectacol, nişte pretexte pentru cucoane de a’şl exhiba toaletele de primăvară. Dacă examen» le trebuesc să fie publice, trebuesc însă luate măsuri ca comisiunea să nu se lase a fi influenţată de exprimarea prea zgomotoasă, cu care publicul îşi manifestă nechemata sa părere. La conservator se face «şcoală de declamaţie», prin urmare comisiunea este chtmată să aprecieze rezultatele ce dă această şcoala la sfirşitul anului, fără a se preocupa dacă rolurile unora din elevi afl distrat safl nu publicul admis in sala de examene. Prin aceasta se şi explică raţiunea de a fi a comi-siunel. Dacă ea nu ar fi Întocmită de cit pentru a consemna cu fidelitate impresiunea ce a produs asupra publicului jocul elevilor, necesitatea comisiunel ar fi de tot problematică, rolul acesta puţind a-1 îndeplini profesorul însuşi. Şi cum am spus, cel puţin la examenele de Duminică, comisiunea nu a făcut de cit să inregistreze notele date de public. Un exemplu, de ce rezultat poate da acest mod de aprociere, se poate vedea din premiarea d-lul Petrescu Sa ştie cit de hazlii sunt comediile lui Caragiale. «Conu Leonida», cu concep-ţio ce el sre asup a revoluţiei şi cum i-o expune soţiei sale Efimiţa, are darul de a provoca risul cM cum ar fi jucat şi ori de cine. E un rol dintr’o bucată, cu efecte comice prea evidente pentru a le Înţelege toată lumea. E un rol «de efect». Un asemenea rol Insă nu permite a se vedea nici pătrunderea cu care îşi înţelege rolul elevul, nici bogăţia www.dacoromanica.ro ă P O C A mijloacplor de care el dispune pentru a’l interpreta. Cu atit mal puţin nu se putea după un asemenea rol, acorda un premiO in-terpretantulul, căci premiile trebue să serve pentru recompensarea unul studio conştiincios, şi unei interpretări juste In care dificultăţile rolului sunt învinse de inteligenţa şi talentul elevului. Rolul lui «Conu Leonida» nu e din acestea, din contra el ridică chiar p£ un actor mediocru după cum trambulina sallă pe gimnastic sus de tot, dind profanilor iluzia că acest salt minunat se datoreşte numai avintulul ce şi-a luat gimnasticul. Dacă o asemenea iluzinne este explicabilă pentru profani, unei comisiunl Insă ea nu poate fi admisă. Şi că a fost iluzinne se poale vedea din maniera neinteligentâ cu care şi-a înţeles şi interpretat d. Petrescu rolul, manieră care a fost totuşi aprobată şi recompensată de comisiune. «Conu Leonida» este un batrln imbecil căruia gazetele dtmagogice i-atl strecurat iu minte cîte va cuvinte vagi ca «reacţiune», «revo-luţiune», «Galebardi» ş. a. şi pe cari el le repetă inconştient, fără chiar să’şl dea seamă de înţelesul lor. Neînţele-gîndu-le, el nici nu îşi dă osteneala de a le înţelege. Aceste cuvinte nu II fră-mintă, nu Îl fac să se aprindă, ast-fel că discutind cu Efimiţa despre ele, «Conu Leonida» începe «a casce, i se face somn, ceea ce nu i s’ar fi Sntlmplat dacă ace-te cuvinte aveaQ pentru el un înţeles. D. Petrascu, din contra, a strigat şi gesticulat cu vehemenţă tot rolul şi de odată brusc, începe să casce, i se făcuse somn. E cu putinţă Insă ca să apuce somnul pe cine-va tocmai ia mij ocul unei discuţiunl aprinse, unor cuvinte înflăcărate ? De sigur că nu. Totuşi lui d. Petrescu i s’a dat un premia. A doua premiantă e d-ra Ciucurescu pentru o scenă din «Fedra». Tragedia este un gen dramatic foarte puţin căutat la noi, cărora ne lipseşte tradiţiunea de secoli ce o mal păstrează încă la Francezi. Interpretarea rolurilor de tragedie este utilă Intr’adevfir la conservator, Intru cit ea permile o interpretare mal uniformă, mal simplă de cit complicaţiunea de sentimente ce fră-mînta rolurile marilor dramaturgi moderni. O bună interpretare a «Fedrel» sad «Cămilei» denotă o bună elevă, nu Insa una excelentă. Nota de promovare, o menţiune onorabilă, sunt mijloace suficiente pentru a aprecia interpretările satisfăcătoare ale unor asemenea roluri. Premii nu, căci atunci ce ar mal rămlne pentru distincţiunea interpretărilor escelente ala unul rol modern. O lecţie bine învăţată nu e insă nici odală un rol studiat cu inteligenţă, iar felul cum d ra Ciucurescu şi-a zis rolul, arată mal mult că d-sa Pa studiat mult, mult, dar nu că l’a şi înţeles. Dacă dar, In cazul d-lul Petrescu, co-misiunea a confundat rolul cu elevul, premiind pe Caragiale, crezind că premiază pe d. Petrescu, in cazul d-şoarel Ciucurescu, confusiunea a fost de altă natură: premiul a fost dat d-rel Ciucurescu In locul profesorului sâd d. Ve-lescu, al cărui ecod fidel făcea premiata domnişoară. Ast fel fiind acordate premiile, este natural că nici unul din ele nu s’a a-eordat celei mal bune dintre elevele a-cestul an. Poate că adevăratul vinovat esle însuşi profesorul care, cunoscln-du’şl comisiunea, trebuia să distribue la toţi elevii roluri «de efect», de acelea in care insuficienţa elevilor să fie susţinută de rol. Cu modul acesta, este foarte probabil că nu ar fi scăpat nimănui talentul şi pătrunderea inteligentă cu care d-şoara Ana Constantinescu a interpretat dificilul rol al «Jeanel» din Lady lartufe. Acest rol numai de nuanţe al unei tinere fete, ce ea însăşi nu ’şl dă seama de sentimentele ce II agită mica el inimă, care spune aşa natural mamei şi logodnicului săd cum a mingiiat pe frumosul d. de Valery, era un rol sdrobi-tor pentru o artistă mediocră. Faptul că d-şoara A. Constantinescu a eşit victo rio să din această luptă cu un rol atit de dificil, probează mult talent şi o inteligenţă puţin comună. E de mirare cum de nu s’a observat aceasta de co-misiune, sad mal bine zis e natural că prtmiindu-se jocul falşal d-lul Petrescu, nu se putea premia de aceeaşi comisiune şi jocul inteligent al d-şoarel Constantinescu. Deostbirea era prea mare. Partea tristă insă este că persoanele cari ad format comisiunea examinatoare fac parte şi din comitetul Teatrului Naţional. Aceasta spune in destul cum se recrutează personalul artistic pe prima noastră scenă. E trist, dar e aşa ! Z. Mlron. ŞTIRI MĂRUNTE * Avocatura Stalului pentru judeţele Roman ş< Ba ftă, despârţiudu-se In douâ, pe ziua da 12 Iunie, d. Paul Misir a fost numit avo-at al j ideţulul Roman, d. C. Radu rămtnlnd însărcinat numai cu judeţul BacăU. * D. Louis Besson, căpitan de fregrtă la marina franceză, a cumpărat, In 1881, de la d. Caiimaehi Catargiu, agentul Romi-nUl la Paris, şeapte titluri de rentă ro-mina 5 la suta, a 500 lei unul. Priutr’o eroare, pe care d. Be son • cel lntliă a o regreta, d-sa a aruncat aceste titluri In foc, distrugtndu-le. Constatlnd mal pe urmă greşala sa, căpitanul francez s’a adresat acum autorităţilor romtne, făclnd opoziţiune la plata capitalului titlurilor. Ultimele cupoane ale titlurilor aU fost încasate la laşi, prin d. Cămile Gali, secretarul primăriei de acolo. raroEMAŢn Cu toate afirmările presei oficioase din ţară cit §i din streină-tate, despre călătoria M. S. Regelui la Petersburg, nu este încă hotărit dacă d. Dim. Sturdza va însoţi pe Suveran în această călătorie. Ziarele vieneze înregistrează svonul, că urmarea visitel arhiducelui losif, comandantul honvezilor unguri, la Curtea strbească din Belgrad, va fi logodirea în curînd a Regelui Alexandru al Serbiei cu Arhiducesa Elisabeta, fiica Arhiducelui losif şi nepoata principelui Ferdinand al Bulgariei. Arhiducesa Elisabeta a împlinit astă primăvară 15 ani. Ministrul de justiţie, faţă de dovezile noastre asupra duelului din Buzău, in foc să destttue pe magistratul delicuent Oiani, nepotul preşedintelui Camerei, i-a primit demisia. Aceasta însemnează la colectivişti egalitatea tuturor înaintea legilor. D. Ionel Brătianu, sperlnd să atragă pe d. P. S. Aurelian In tabăra guvernamentală, l’a numit intr’o comisiune, cu diurnă Însemnată. Inţelegînd planurile pe cari le urmăreşte tinărul ministru al lucrărilor publice, d. P. S. Aurelian a retuzat să participe la lucrările comisiunel. Pentru a scăpa de încurcătura ce şi-a creat cu duelul de la BuzăO, d. G. Pa-lade, ministrul justiţiei, pleacă Luni în streinâtate, in baza concediului ce a obţinut. Nespaladul va sta, in streinâtate, o lună de zile. Casa de depuneri şi conaemnaţiunl a sechestrat veniturile comunei urbane Giurgiu, care nu a plătit ratele împrumuturilor exorbitante şi nechibzuite ce a făcut. Cheltuelile de lux in cari actualul primar al Giurgiului, d. G. Parteneecu, risipeşte banii comunei, ne arată pe omul care, fiind in ajunul unui faliment, face lux, pentru a masca, in ochii opiniei publice, starea sa nenorocită. D-nil D. Zorilă—prefectul de CovurluiU, Ţiuc—primarul de Galaţi şi ajutorul săU, d. Gh. H. Macri, aU reprezintat partidul colec-vist din Galaţi la tftmbălăul de la 11 Iunie. Erl, aceşti domni aâ fost primiţi In audienţă de d. Ferechide, ministrul de interne, cu care aU avut o Înţelegere asupra viitoarelor alegeri comunale. Eşind de la minister, cel trei bărbaţi purtaţi In mină voluminoase pachete, cu broşurile oficiale, asupra revoluţiei de la 48. Aceste broşuri sunt destinate alegătorilor gălăţenl. O Întrebare d-lul Haret: Cum se face că d. Negruţi, revisorul şcolar al judeţului Tutova, — dat In judecata tribunalului local, tncă de la 17 Martie trecut, pentru luare de mită, de la Învăţătorul comunei Praja,—nu a fost Încă suspendat, conform legel, plnă la pronunţarea sentinţei. S ă aceasta este recompensa ce se dă a-cestul funcţionar, pentru concursul ce a dat d-lul Nicorescu, candidatul guvernamental. In ultima alegere de deputaţi din Blrlad ? Am dori s’o ştim. D. general Barotzi, şeful Statulul-Major general al armatei, obţinînd un concediu de 45 zile, va pleca, la 14 Iunie, la Kissingen şi apoi In Elveţia. Azi la orele 8.30 dimineaţa, soseşte la Sinaia M. Sa Regina, reintoretndu-ee de la Neutvied. D. N. Bărbulescu, unul diu martorii In duelul Giani-Demetriad, usînd de stilul epistolar, publică un răvaş In Constituţionalul prin care afirmă că duelul acesta nu a avut loc. Păcat numai că această afirmaţie a d-lul Bărbulescu s’a pub.icat, după ce Însuşi ministru de justiţie a recunoscut că a fost o eşire pe teren. De alt fel chiar confraţii de la Constituţionalul nu aă dat crezămlnt afirmaţiei d Iul Bărbulescu, de oare-ce i-aă publicat răvaşul la rubrica : Cutia cu scrisori. Elevii şcoalelor romine centrale din Braşov vor aranja Marţi mari festivităţi şcolare in memoria primului mitropolit ro mîn ortodox al Transilvaniei, Andrei baron de Şaguna. D. Teodor Riga, institutor la şcoala No. 8 de băeţl din Btrlad, a fost dat, pentru un presupus delict de presă, In judecata consiliului permanent al instrucţiuntl. Se impută d-lul Riga că, lu nişte instantanee, apărute In ziarul local Junimea, ar fi ridiculizat pe mal mulţi colegi al săi. Cu toate declaraţiuni.’e tăcute de Întregul comitet de redai ţie al numitului ziar că, nu numai d. Riga nu este autorul acelor instantanee, dar că nici nu face parte din redacţia Junimei, d. inspector şcolar Fantănaru, Însărcinat cu anchetarea (aptului, nu a voit a ţine seamă de fapte, trimeţlud, lu judecata consiliului pe numitul institutor. Pricina este lesne de tnţeles. Făntftoaru a primit ordinul de a lovi lu d. Riga, care a dat făţiş concursul săd, la ultimele alegeri, candidatului conservator. D. I. I. Heliade-Rădulescu, fiul nemuritorului Heliade, ne adresează o scrisoare, prin care aduce viile sale mulţumiri şi ale familiei, tutulor acelor cari ad depus coroane pe mormtntul si la statua ilustrului bărbat. D. I I. Heliade Rădulescu ne mal atrage atenţiunea şi asupra cuvintelor ce i se atri-bue de ziare, prin cari d-sa a justificat abţinerea sa din luptele politice. Regrettnd că nu putem da tu Întregime scrisoarea d-lul Heliade, reproducem textual pasagiul privitor: «înainte de a face o scurtă relatare a mişcării regeneratoare din 1848, am spus că este bine să declar, acum în public, că dacă nu m’a v&zut lumea amestecat, in arenele politice, motivele sunt naturale. Ca fiu al lui Heliade Rădulescu. nu puteam a mă asocia, in viaţa mea, nici cu aceia cari au complotat, ca la 19 Iunie 1848, să fie arestat şi ameninţat cu moartea părintele meii. la Palatul din Bucureşti, iară apoi arestat din nou la 29 ale aceleiaşi luni la Petroşiţa ; nici cu acei cari s’ii in-cercat a introduce discordia intre părinţii mei, in timpul exilului, şi nici cu aceia cari l’ait calomniat in viaţă şi l’au persecutat. Este destul că nu i am atacat nici odată nici prin presă, nici prin întruniri». PROCESUL MARTORILOR IN DUELUL FÎLIPESCU-LAHOYABI (urmare,) Şedinţa se redeschide Ia orele J.45. După cererea ambelor părţi se renunţă la citirea disposiţiunel martorilor, făcute înaintea tribunalului. Se dă cuvintul procurorului general. D. Procuror general întreabă pe inculpaţi ale cui sunt spadele cari ad fo9t aduse pentru luptă. D. Procuror general Întreabă apoi clnd a Început lupta, cît a ţinut prima reprisă şi cît a durat a doua reprisă. D. V. Ionescu răspunde că prima reprisă n’a durat de cit 80 de secunde, iar a doua a fost de asemenea foarte scurtă. Lovitura a fost dată după o ripostă a decedatului, care n’a rompat de loc. D. Procuror general începe prin a spune că situaţia d-sale este penibilă de a acuza persoane, cunoscute d sale, persoane onorabile. Repreziotantul ministerului public declară că va cerceta chestiunea din punct de vedere obiectiv. Se Întreabă dacă martorii In duel trebuesc pedepsiţi sad nu. Spuue că e convins că da. Martorii In duel sunt acel cari primesc şi aduc provocaţiuuea, hotărăsc şi conduc lupta. Codul penal, spune d. procuror general, este Împărţit In trei mari părţi. Iu partea I-a se tratează regulile generale, In a doua e vorba numai de crime şi delicte, In a treia de contravenţiuul. Dispoziţiunile generale diu cartea I se aplică celor-l’alte părţi două deci regulile complicitâţel se aplică duelului, prevăzut In cartea a Il-a. Martorii In duel sunt complici fără de care nu se poate comite faptul. Procurorul general citeşte dezbaterile din Camerile belgiane, făcute cu ocuzia discuţiunel legel duelului In Belgia. Venind la codul nostru pena), d. procuror general spune că In proiectul consiliului de Stat privitor la duel, nu există nici nu articol care să arate cum să se pedepsească martorii. Din 12 art. consiliul de stat reduce la 4, capitolul privitor la duel. Legiuitorul spune reprezentantul ministerului public, a voit să reguleze deci pedepsirea martorilor după teoria generală a complicitâţel. Procurorul general face apoi istoricul in-trodacerel In codul nostru penal a capitolului privitor la duel şi Intre altele citeşte un raport al repausatulul Boerescu, care susţine că ar fi inechitabil şi îngust de a asimila duelul cu o crimă ordinară. Deci delict special. Procurorul general susţine că nepedep sirea martorilor a fost discutată numai In consiliul de Stat şi ideia susţinută de Bo-zianu şi Strat, dar că mal departe uu se mal vorbeşte de acest lucru. Citeşte apoi pasagiul diu raportul lui Bo-zianu şi Strat In care se spune că martorii nu se pot pedepsi, ca fiind garanţia luptei. Repn-zintantul ministerului public spuue i ă nici Bozianu, nici Strat n’aă avut habar de dud, dacă s’ati gtndit să scape de pedeapsă pe toţi martorii. D. C. lzvoranu : Strat s’a bătut de două ori In duel. D. Procuror general spune apoi că nu pu-leafl Bozianu şi Strat să lase nepedepsiţl pe ori ce martori. Dă exemplu duelul american, In care doul oameni cu pistoalele lu mină sunt băgaţi lnfr’o groapă şi la ordin trag. El bine, martorii unul asemenea duel, nu trebuesc pedepsiţi ? — Dar acesta nu e duel regulat, replică apărarea. Procurorul general susţine că da. — Aşa mal sunt duelurile cu sticle şi cu pilule otrăvite, saă duelul din Barbe Bleu, dar astea nu sunt de domeniul discuţiei. După istoria anecdotică a duelurilor, procurorul geiieral citeşte clte-va cazuri de dueluri neregulate. D. procuror general spune că Bozianu şi Strat aă înţeles să vorbească de martorii cari nu aă făcut şi nu participă la uu act de eseci.ţiune. D. Take Ioneseu: Vă rog să-ml arătaţi un martor de felul ăsta. » Procurorul general: D. Drosu. D C. lzvoranu : Vă declar că cu trăsura lut Drosu am fost pe teren, şi cu el şi In trăsura Iul am dus armele (ilaritate). Şedinţa se suspendă la orele 4 şijum. . **• La redeschidere, orele 5, d. procuror general are cuvintul In continuare. Admiţlnd că părerea Iul Strat şi Bo-ziauu era generală pentru toţi martorii, d. procuror general se Întreabă care este valoarea el. D sa susţine că nu are putere legiuitoare, părerea Iul Bozianu şi Strat, de oare-ce nu el eraă aceia cari să dea pute- rea legiuirilor, nu el făceră operă de legiuitor. Reprezintantul ministerului public, face apoi analogie cu prescripţiunile din codurile belgian şi german, privitoare la capitolul duelului. Chiar Curtea de casaţii s’a pronunţatast* fel lntr’un proces de duel, duel pe care însuşi procurorul recunoaşte că era inevitabil, fiind vorba de o persoană care răpise femeia celuM’alt. Atunci Curtea de casaţie a achitat pe martori, fiind-că nu i-a considerat ca complici lu acel duel inevitabil. In speţă, lucrul nu este acelaşi, de oare-ce, spune reprezintantul ministerului public, martorii n’aă făcut tot ce se putea face pentru a evita duelul, Citeşle părerile Iul Ferry d’Esclauds şi Emil And(6 In această afacere şi caută să tragă acuzaţiuni pe socoteala martorilor. Intră apoi lu detalii, asupra terenului, asupra spaţiului de rumpere şi caută să tragă puncte agravante pentru martori, citeşte diferite coduri de duel şi susţine că Intr’o sală de 12 metri nu era cu putinţă să se facă unduel. Procurorul general ’şl continua "rechizitoriul. Duelul din Rnzău Clnd presa independentă din Capitală a anunţat că un duel a avut loc la Buzău, intre magistratul Giani şi d. avocat I. Di-mitriade, presa guvernamentală s’a grăbit să de8minţă această ştire. Voinţa Naţională, de la 7 Iunie, acria la rubrica informaţiilor : La Buzău, după ancheta făcută, s’a stabilit că n’a fost nici «luci, nici provocare, nici constituire de martori. Faţă cu această sfruntată minciună a ziarului oficios al guvernului, am orinduit o anchetă la Buzău. Unul din redactorii noştri s’a due la Buzd-u: am publicat o parte din această anchetă, din care rezultă in mod neîndoios că duelul a avut loc. Faţă cu ancheta noastră, guvernul ne mai puţind susţine că duelul nu a avut loc, cedează, şi aceeaşi Voinţă care la 7 Iunie afirma că la Buzău «n’a fost nici duel, nici provocare, nici constituire de martori», iată ce spune în numărul săii de aseară, cu data de 13 Iunie: «In urma ordinului d-lul ministru al justiţiei, procurorul de pe lingă tribunalul Buzău continuîndu-şl amheta in privinţa duelului despre care vorbiau unele ziare, a stabilit, în mod neîndoios, că duelul n’a avut loc> de bre-ce combatanţii s’au reconciliat pe teren mal înainte de a începe lupta. «Cu toate acestea, dintr’un motiv de conştiiniă care ’i face onoare, d. magistrat Giani ’şl-a dat demisia. «Proyurorului de pe lingă tribunalul Buzău insă, d. ministru al justiţiei i-a dat un avertisment, fiind-că la început în urma unor cercetări prea pripite, i-a trimis uu raport prin care afirma că n’ar fi avut loc nici chiar provocarea şi constituirea de martori». Care va aă zică duelul nu a avut loc pentru că adversarii e’ar fi împăcat pe teren; cu alte cuvinte Voinţa recunoaşte acum că a fost provocare, a fost constituire de martori, s’a eşit pe teren, După ce am silit pe ziarul oficios al guvernului să recunoască că s’a eşit pe teren — după ce afirmase că «n’a fost nici duel, nici provocare, nici constituire de martori», promitem Voinţei să o silim să recunoască că adversarii s’au conciliat după ce s'aii împlinit condiţiile puse în procesul verbal al întîlnirei. De alt fel acest lucru il vom face numai pentru Voinţa, căci, odată ieşirea pe teren mărturisită, avem delicttd de duel, ceea-ce noi am voit să dovedim. întrunirea de protestare a fleviştilor In urma banditismelor poliţieneşti de Joi, mai mulţi flevişti tntrunindu-ae ert, aii discutat ideia convocărei unei întruniri publice pe Duminică, ca să protesteze contra barbariilor eăvîrşite de bandele colectiviste. Înainte de a se lua o hotărîre definitivă în această privinţă, d. N. Fleva ee va adresa d-lul P. S. Aurelian cerînd concursul drapeliştilor pentru această întrunire. Se vorbeşte, că chiar în cazul dacă dra-peliştii vor refuza ori-ce concurs, fieviştii nu vor renunţa la convocarea unei întruniri publice. * * * D. N. Fleva va cere în cursul acestei săptămînl audienţă la Castelul Peleş, ca să expună M. Sale Regelui cum e’a petrecut bătaia ale căror victime a« fost partizanii d-sale. *** Fieviştii se ver întruni diseară din noii la d. Fieva ca să discute măsurile de represiune ce urmează să ia in contra bandelor d-lui Palladi. * * * D. Nicu Ionescu, preşedintele societăţei Căruţaşilor al căreia steag a fost sfîşiat de bandele colectiviste, a intentat acţiune primarului Robescu, cerînd despăgubiri. Inmormîntarea Iul Esarcu Aă ţinut cuvlntărl d-nil Oăluuescu, profesor universitar din partea S matului; Dim. Gbica din parteu guvernului; D. Olănescu Ascanio, ca reprezmlant al Academiei; d. V. A. Urerhiă, din partea membrilor ate-neiştl ; apoi d. profesor universitar C. G. Disescu ; d-nil Georgian şi Caloianu. Toţi aă arătat marile merite şi frumoasele calităţi ale defunctului. La 4 şi jumătate s’a terminat serviciul religios. Carul funebru, tras de şease cal, acoperit şi precedat de numerofts-le coroane, a fost ui mat piuă la cimitirul Serban-Vodâ, de cele mal marcante personalităţi politice şi literare. Panglicele aă fost ţinute de d-nil P. Bueseuj V. A. Urechiă, Dim. Ghica, Crătunescu şi Stăocescu. i Pala'ulul, garda a sunat din trlmbiţă salutul militar. Onorurile militare Ie-a făcut uu regiment de infanterie, o companie de genifl şi o brigadă de roşiori. La orele 7 convoiul funebru ajunge la cimitirul Şerbau-Vodă, unde corpul regretatului Exarcu esle depus ln cripta familiei La mormtut nu s’a ţinut nici o cuvtntare' ECOURI — D. general Berendel, aproblnd opera întreprinsă de d-nil căpitan Eug. Al. Millo, locot. C. Păun şi pictor Baier, cari s’aii Însărcinat cu facerea unul album fotografic colorat al tuturor ofiţerilor din armata ro-mtnă, pentru a le facilita această grea şi frumoasă lucrare, le a acordat transportul gratuit, pe toate liniile fer,,te, pentru patru persoane şi 200 kilograme bagaj, spre a putea merge ln toate garnizoanele pentru fotografiarea ofiţerilor diu armată. — Reprezentaţia ce era să se dea Ia A-teneft în scop filautropie, tn ziua de 6 Iunie, s’a amtnat pentru 28 Iunie, şi va avea loc ln gradina Raşca. — In rat la orele 9 seara, incendiul s’a tn-tins^cu repeziciune asupra 1 tregulul deposit. Intr’o jumătate de oră, marea cantitate de lemne era In flăcări. Coloane enorme, limbi uriaşe de foc se ridicau spre cer, răsplndiod o lumină puternică pe o distanţă de zeci de chiloraetri. Locuitorii mal multor comune învecinate, Inspăimtutaţl la vederea focului, aU alergat In localitate. Aspectul sinistru al incendiului este de ne-deacris. Flăcările enorme ameninţau să se întindă asupra clădirilor de pe Domeniile Coroanei, aşezate ln apropiere de depozitul de lemne. Ori ce măsuri de apărare cu ajutoarele locuitorilor din comunele învecinate şi cu personalul gflrel eraU iluzorii. S'a te'egrafiat atunci ln Capitală şi s’a cerut de urgenţa pompierii. Un tren special compus din 10 vagoane s’a format pe dată tu gara de Nord, şi s’aU expş. www.dacoromanica.ro E P O G A 3 TIRGVL CEREALELOR 12 (24) Iunie 1898. (Prin fir telegraf! •) New-York Anvers liniştit GrîQ Iu ie • • • 79— Paria » Septemb. • 71 •/» GrSQ prompt • • 25.90 Porumb • • • • 36'/» » termin • • 24.60 Londra liniştit Viena Deschiderea închiderea GrîQ Maitl Iunie • • • fl. 11.50 fl. 10.90 > toamnă .... 9 04 » 8.85 Ovăz » • . . . 6 02 5 96 Secară » .... 7.02 » 6 92 Porumb MaiO-Iunie ■ • > 5.33 » 5.26 » Iulie-August • > 5.33 > 5 27 Budapesta GrîQ toamnă .... ■ fi. 9 10 fl. 8.95 Secară » .... 6 82 » 6 73 Ovăz » .... 5.75 5 72 Porumb > .... 5.09 » 5.10 » noQ .... 4 54 » 4.55 diat pompierii de la mal muite posturi din Capitala. Trenul a sosit în gara Periş la orele 12 din noapte, cind întreg dapositnl, cuprins de flăcări, ardea cu putere. Ne mal puţind fi nici un mijloc pentru ca si se scape ceva din depozitul de lemne, pompierii s'atî îngrijit să apere clădirile imense de pe Domeniul Coroanei. După multă trudă po iipierii ah reuşit să localizeze focul. încetul cu încetul, e’ att Îngrămădit la un Ioc lemnele aprinse şi plnă in spre ziuă afi localizat focul într’uu singur punct. Enorma cantitate de lemne aşezate In grămadă, arde Încă şi acum. Un post de pompieri rămaşi la faţa locului, supraveghează incendiul. Sa zice că focul a luat naştere de la o căsuţă mică, învelită cu stuf, care era In apropiere de depozitul ee lemne şi asupra căreia căzind trăzuetul, s’a aprins. Pagubele sunt foarte mari. Depozitul era asigurat, Grindină şi furtună teribilă. — Din Ploeştl ni se anunţă, că zilele tiecute a căzut asupra comunei HomoricenI, Prahova, o ploaie torenţială însoţită de grindină deasă. După aceasta, o furtună îngrozitoare a făcut mari ravagii in comună şi asupra semănăturilor. Mal muţi arbori muri Intre cari 27 de nuci şi 436 pruul mari ati fost scoşi din rădăcină, de furtună, şi duşi la distanţe enorme. Semănăturile afi fost distruse. Serbările jubileului din Austria Viena. 12 Iunie.—Un cortegii solemn al tineretului şcoalelor, In raport cu serbările jubileului împăratului, a defilat pe dinaintea acestuia pe un timp splendid. Numărul şcolarilor cari afl defilat se urcă la 70.000. Un mare entusiasm domnea In mulţimea care asista la ceremonie. Râspunzlnd la discursul d Iul Lut ger, primar al Vienel, împăratul zice că rare ori a asistat la o serbare cu o aşa mare bucurie. împăratul a reamintit profesorilor de şcoală ca trtbue să se devoteze cu zel la sarcina lor sacră şi termiDă mulţumind reprezentanţilor scumpului săfi oraş Viena, profesorilor de şcoală, părinţilor şi copiilor lor, lăudlnd pe aceşti din urmă pentru clntecile lor şi modul cum ati defilat pe dinaintea Iul. Viena, 12 Iunie.—In ultima şedinţă a consiliului muni ipal, d. Lueger, primar, a comunicat consiliului că Impăralu! i-a declarat după imposantul cortegiâ al şcolarilor oraşului, că această şerb re este pentru dlnsul o consolaţie In mijlocul supărărilor ce a avut anul acesta. RESBOIUL ISPANO-AMERICAN (Serviciul «Agenţiei Romtne*) DIN EDIŢIA DE SEARĂ Madrid, 12 Iunie.— Camera deputaţilor. Ministrul marinei apără pe amiralul Cervera în contra atacurilor d-lul Romero şi anunţă că escadra amiralului Camara a plecat în Filipine pentru a apăra drapelul spaniol. D. Serat, ministru, coloniilor, veştejeşte procedeul Ameri anilor, cari sub pretext de umanitate, vor să pue mina pe Cuba. Spania, adaogă ministrul, nu va preda nici o dată drapelul său ina-miului. Washington, 12 Iunie.—Ministrul Rusiei, d. Cassini, a remis scrisorile sale de creanţă d-lul Mac-Kinley. Cu această ocazie s’atl schimbat discursuri cordiale. DEPEŞILE DE AZI Apărarea Cubei Madrid, 12 Iunie.—Frigurile galbene încep să facă victime printre americanii cari au debarcat lingă Santiago de Cuba. Generalul Linutcs dispune de 12 batalioane. Mai multe batalioane din împrejurimile lui Santiago sunt ocupate de detaşamente tari cari se rşelonează pe diferite puncte strategice. Trupele operează o mişcare de concentrare cu cit inamicul se depărtează de coastă, pentru a-l utaca în mod brusc cu toate forţele posibile. Bombardare Nerv York, 12 Iunie. — World a primit o depeşă din Santiago zicînd că corabia Texas a redus la tăcere bateria din So-capa. Atacul acestui cuirasat era o prefacere destinată să favoriseze debarcarea din Baiquiri. La sfirşitul acţiunei, un obuz al bateriei spaniole a atins corabia T xas, omorî» d un matelot şi rănind opt. Spaniolii aii părăsit bateria din Socapa aproape îndată după aceasta. Arborarea drapelul american Londra, 12 Iunie.— După o ştire dată de un a vis o alpresii, drapelul american a fost arborat la Juragua, lingă Santiago de Cuba. Capitularea Mani Uri Madrid, 12 Iunie.— Şedinţele Corte-silor s’au suspendat prmtr’un decrtt al Reginei Regente. 0 depeşă particulară din Hong-Hong zice că sa confirmă la consulatul spaniol, ţjtirea anunţi ud că Mantila s’a predat. Depeşile de azî (Serviciul Agenţiei Romtne) Cracovia, 12 Iunie.—Eri şi azi a’ait produs numeroase acte de prădare u prăvăliilor aparţinînd evreilor, tn mai multe oraşe ale districtului Neusandec şi chiar In oraş. S’au făcut mai multe arestări. La Zbijszice a fost mm mort şi un rănit. Berlin, 12 Iunie. — Ia alegerile de balotaj de aci s’afi ales irel liberali şi un socialist. Partidul socialist pierde două locuri. Luxemburg, 12 Iunie. — Starea marelui duce este gravă. Berlin, 12 Iunie. — Plnă la 1) ore şi 45 seara, se cunoştea rezultatul a 30 balotaje, dintre cari unul al partidului imperiului, şease al centrului, trei liberall-naţionall, cinci naţionaliştl-liberall, şeapte al partidului poporului liberal şi opt socialişti. Paris, 12 Iunie.—După te Soir, tribunalul disciplinar ar fi condamnat pe Reinach la peiderea gradului sătl. Reinach a comuni at consiliului de anchetă o scrisoare ce a primit de dimineaţă de la d. Conybeare şi care se declară singur că este autorul faimosului articol din National Rewiew. D. Conybeare afirmă, după nişte documente autentice, ( ă colonelul Sehwarzfiikoppen dedea 2000 de franci pe lună maiorului Es-terhazy, care 11 preda documentele ale căror fac-similc scrise de Esterhazy le posedă încă colonelul Schwarzekoppen. Roma, 12 Iunie.—Camera a aprobat cu scrutin secret, cu 198 voturi contra 41, ex-serciţiul provisonfi pentru o lună. CURIERUL BĂILOR .Sl.iXIC Din Slănic, Moldova, ni se scrie că numeroşi vizitatori sosesc zilnic. Printre cel sosiţi, In timpul din urm?, pu tem cita : d-nil general PencovicI, colonel Trotter—ataşatul militar englez în capitală,— d. Brezeanu—şeful contenciosului la C. F R., d. G. Sion-Gherel, dr. Vrabie cu familia, d-na Dimitriade, şi alţii. Distracţiile In această staţiune balneară, —cea mal frumoasă şi mal bine instalată din ţară,—promit a fi Dumeroase. Pe lingă cele existeutp, o trupă de operetă franceză a început repetiţiile, pentru o serie de reprezentatului. în noul teatru. Pentru sezonul de vilegiatură, zlarnl Epoca a Înfiinţat cu începere de la 1 Iunie, următoarele abonamente: O lună fu ţară 3 lei; tn strei-nătate 5 lei. ]>ouă luni tn ţară5lei; luntrei-nătate 9 lei. Cota apelor Cota apel Dunărei de-asupra etiagiilor pe zilele de eri şi azi 18 Iunie: Eri Azi T.-Severin...........3m 84 3m.97 Giurgiil................2in.84 2m.89 Galaţi..................2m.79 2m.75 ULTIME INFORMATIUNI Campania opoziţiei liberale S’a hotărlt, în principia, convocarea unei întruniri publice pe Duminică 21 Iunie spre a se protesta în contra sălbăticiilor colectiviste. Drapeliştii, aderind la această idee, e probabil că întrunirea publică va fi convocată în numele «partidului naţional-liberah de către d-nii P. S. Aurelian şi N. Fleva. * * * Drapeliştii şi fleviştil oftaţi în Capitală se vor întruni mai de multe ori, în cursul 8ăptămlnei viitoare, ca să discute organizarea manifestaţiei. Drapeliştii şi bandele colectiviste Drapelul de azi înfierează la termeni e-nergicl sălbăticiile colectivităţii comise Joul. Reproducem din primul articol al confratelui nostru următoarele pasagil, earl, în mod indirect, desmint categoric, svonu-rile pe cari le răsplndesc unii guvernamentali, că s’ar produce o apropiere între drapeliştl şi colectivişti: «Cele ce s’afi Intimp'at Jouia trecută iu strada 11 Iunie, nu ne miră cltuşl de puţio, căci ele cadrează perfect cu spiritul şi apucăturile celor de la guvern. Aşa le este firea; să jure tn numele libertăţi şi apoi s'o sugrume, să strige in gura mare că sunt liberali şi să lovească în tot ce’l liberal, să sărbătorească pe 11 Iunie 1848 şi să comită, Ia 50 de ani de distanţă, toate actele barbare şi violente in contra cărora s’ait sculat şi aii triumfat oamenii de la 48. «Dar toate nenorocirile uducş' un folos; tot ce ni se intîmplâ e o lecţie pentru toţi. Ptngă-rirea zilei de 11 Iunie va arunca cea mal vie lumină asup-a oamenilor ce ne guvernează şi ea va deschide ochii tutulor, căci contrastul între cel de la 1848 şi între cel cari la 1898 se pretind a le fi admiratori şi urmaşi, e prea zdrobitor. «Guvernul s’a demascat complect, s’a arătat în cea mal complectă a lut goliciune. După ce s’a lustreinat prin idei de partidul naţional-liberal, acum el a săpat tntre el şi partid o prăpastie prin faptele pe care le a sa-vtrşit Jouia trecută». Marţi, 16 Iunie, la orele 8 şi jumătate dimineaţa, va avea loc, in grădina Episcopiei, inaugurarea monumentului ridicat in memoria generalului loan Emanoil Floreacu. Parada militară se va face în prezenţa d-lui general Arion, comandantul corpului 2 de armată. 0 telegramă din Ungheni! Ruşi, ne anunţă că marele proprietar romln din Bej sarabia, Guşti, foarte cunoscut lu Moldova şi In special tn Iaşi, a fost asasinat tn Chi-şinău, pe clud se afla In restaurantul hotelului London. Criminalul a fost arestat de autorităţile ruseşti: Ştirea a produs o tristă impresie In întreaga Basarabie, unde Guşti era mult stimat. M. Sa Regele a promulgat regulamentul pentru concursurile de medici primari de judeţe şi oraşe. Consistorul mitropolitan din Cernăuţi a decis, In şedinţa sa de Joul, ca să înfiinţeze un orfelinat pentru copil romlnl, In amintirea jubileului de 50 ani al domniei împăratului Frantz Josef. Acest orfelinat va fi Înfiinţat după modelul orfelinatului Ferdinand din Zorleul, înfiinţat de M. Sa Regele. Doamnele romtne din Viena, In urma iniţiativei luate de d-ne!e Agiaia Lupul şi StAtescu, ad deci3 să înfiinţeze un club, sub titlul: «Societatea de lectură a damelor romtne». Ministerul instrucţiune! va acorda lu Septembrie viitor patru burse pentru studiul, In streinătate, al geografiei,— 1. germane, latine şi architecturei. Concursul se va ţinea In Bucureşti la 20 Septembrie. Abas-Paşa, tratele Kedivulul din Egipt, a sosit azi dimineaţă In capitală cu trenul de Constanţa. Abas-Paşa călătoreşte la Londra şi va pleca astă-zl prin Predeal la Budapesta. Corniţele de Tliurn, însărcinatul de afaceri, a remis M. Sale Regelui, la castelul Peleş, o scrisoare a M. Sale împăratului Frantz Iosef al Austriei, prin care se notifică Încetarea din viaţă a Archiducelul Leo-pold, fratele Suveranului austriac. Iată numele aspiranţilor la diploma şcoalelor de Învăţători din ţară, cari att trecut cu succes examenul Înscris şi cari sunt admişi la examenul oral: Şcoala de învăţători din Cimpu-Lung Teodor Bărbulescu, Vasile Bitongu, Dumitru Bujilâ, Constantin Costăiliescu, Radu Demetriau, Vasile Fâeăiauu. Nicolae Gio-şanu, George Gologan, Niţâ R. Jipa, Radu Mari ne sen, Ciril Neicu, loan Nimereanu, Vasile Niţtscu, Petre Popescu, C. Popescu, G. Popescti, N. Pctreanu, Tacite Prisiceanu, Mtiiail Rosnovanu, St. Tomcscu, C. Vasi-lache, G. Bunescu, I. Giuglan, C. Niţescn, I. Speteanu şi Mihal Nazarie. Şcoala « Vasile Lupu» din Iaşi Petre Alexe, Vasile Arsinte, loan Chiriac, loan Dâscălescu, loan Dimitriu, N. Gavri-leseu, Petre Gheorghiaş, St. Gkeorghescu, Gr. Ignat, C. MateiO, C. Maxim, loan Mâ-nescu, C. Morari ti, I. Morariu, Gh. Oaneea, D. Pescaru, Ion Popa, C. Postescu. Gr. Ra coviţă, Th. RadovicI, Th. S-dean, N. Stole-riu. V. Stefanescu, CleonieTitu, D. Tomşa, I. Ulman, Gh. Vasilachi, M. Vasiliu şi I. A-saftel. Şcoala Societăţei pentru învăţătura poporului romtn Dumitru Bădescu, George Comăuescu, Dumitru Florian, loan G/igorescu, George loniţă, Petre Ionescu, Stoica Marineseu, Constantin Paraschivescu, Ion Petrescu, A-tanasie Popesc», llie Popescu, Slelian Popescu, Teodor Teja, Nedelea Georgescu şi Marin Mihăilescu. Şcoala de învăţători din Btrlad Nicolae Dânăilâ, Teodor Dragomir, Ion Idiceanu, Ion Maloiros, Ion Mihăilescu, Gheor-ghe Mihala he, Constantin Patnfil, Teodor Popovid, Vasile Dabija şi Niculae Potoracu. Şcoala de învăţători din Craiova Ghrorghe Bâzăvan, Dumitra I. Babei, loan N. Ciotor, Vasile Deliu, Dumitru I. Ionescu, Marin M. Oprescu, G. D. Popescu, Oprea I. Popescu, llie I. Predescu, Tonta P. Ruşcă, Filip 1). Băltea, Gr. D. Cioclltan, Petru C. Combieseu, Nicolae P. Grigore şi Nicolae P. Nichita. Atragem atenţia cititorilor asupra amănuntelor ce publicăm la rubrica Diverse despre martie incedil din Vaslui şi din gara Periş. Luni începem publicarea noului nostru foileton jl*e malurile Dunărei de V. Korolenko. Piima parte o formează capitolul: Odrasla lui Necra-sov safl Antic hristul din Dobrogea. ULTIMA OIIA Semeţul «Agenţiei Romîne* Carlsbad, 13 Iunie.—D.Ditnitrie Stur-dza, preşedintele consiliului de miniştri al Romlniel, a sosit aci, venind din Berlin, şi şl-a reluat cura. Madrid, 13 Iunie. — Deputaţii republicani s au întrunit într’unnl din biurou-rile Camerei pentru a se înţelege asupra planului lucrărilor politice de executat în timpul suspendării şedinţelor Cortesilor. Mîine se va ţine un consiliu de miniştri căruia îi se atribue o mare însemnătate. Circulă svonul că guvernul a primit o depeşă lungă din Cuba anunţind că s’a dat o luptă pe uscat şi pe mare tîngă Santiago de Cuba. Se mal ziee că guvernul ar il primit o depeşă şi din Manilla. Totuşi aceste ştiri nu se confirmă incă. ■■ Roma, 13 Iunie. — Ziarele de dimineaţă confirmă ştirea după care d. Vis-conti Venosta a primit mandatul oficios de a constitui noul cabinet. Londra, 13 Iunie —Se anunţă din Cairo lui Pali mail Gazette că Kaltful ar ft părăsit Knrthun şi ar fi fugit spre El Obeid in Kordofan. R I11L.IOGR AFII A apărut Iu a doua ediţiune: Lecţiune de aritmetică practică peutru ci. I Secundară ; Curs de aritmetică raţionată pentru ol. II secundara; Curs de aritmetică raţionată penlru ci. III secundara, cărţi aprobate de Onor. Minister al instructumel publice, de St. Sloi-cescu, prof. la liceul «Lazâr» din Capitală. Deposit numai la autor, strada Şerban-Vodă, No. 70. Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa generală că scrisurile Creditului Fonciar Urban din Iaşi eşite la sorţi precum şi cupoanele se vor achita in Bucureşti la Casa noastră, în Brăila la sucursala noastră şi în Galaţi la D-nul I. SCH1TINER. ______________Jsschek & Cp. Paul MarcovicT Intitul tiot-tot- in medieiiuî Dentist Estracţinnea nedureroasă a dinţilor prin anes-tesie generală sad locali Obturaţiunea dinţilor şi punere de dinţi artificiali după sistemele cele mai moderne Calea Victoriei BTo. 42, Intrare Bulevardul Academiei No. 1. Consult, de 9 —12 şi de la 2—6 p. tn. Mobilă Tapisată Garnitură Mobile tapisata cu co- Zvonre, pluş «te mătase compus de o canapea, 2 (oteluri, 4 icaune se vinde cu LEI 300 Peste 20 garnituri în permanenţă gata. Pentru provincia embalagiu Gratis. M»(r^zin de Mobile I. «Jl.fTKWAHT 1 Am onoare de a aduce la cunoştinţa onor public că cu începere ăe la 1 Iunie 1898 se va redeschide stagiunea balneară a HOTEL CALIMANEŞTI pe care 11 ţin In întreprindere, precum şi restaurantul, unde d nil vizitatori vor găsi o Bucătărie foarte aleasă, cu mtn-căil fraiireze, Germane şi Orientate, precum şi Băuturi indigene fi utreinc. Hotelul e iluminat cu electricitate Parc splendid Sperăm că onor. public, de rare sunt în destul de cunoscut, mă vor onoră cu presenţa lor, asigurîndn-I că vor găsi un Nereidă prompf fi preţuri moderate Cu deosebită stimă Antrep enor, NT. ULMEANU. Doctor DEVICI Tratează maladiele interne şi de femei Boalele sifilitice şi bleu nor* gla vimlecâ radical printr’nn procedeu special. Strada Sf. loan-A ou, Ao, lă In rind cu Hotel Patria Consultaţiunl de la ora 1—3 şi jum. p. m Doctor JULIUS SCHAHMANN de la Facultatea din Paris Calea Griviţeî 10 Alături de Ministerul Finanţelor Şpecial Tn boale interne de copil gi mamog ConsnUaţiunl de la 2—4 p. m. Dr. Nicolae Comşa Medie Bomîn « Veinhaus» Karlsbad Sprudelgasse Băile Strunga (lingă Ti-gu FrumonJ A0 poziţie splendidă, in pătura seculară, sunt luminate cu electricitate. IOD camere mobilate şi sat la 10 min., ca-l£ll mere izolate In pădure cu bucătărie şi mobilate ori nemobilate. I. Bat de pueioană, foarte tari, contra reumatismului sifilisului, ser o fu1 el, scio-titei, gutei şi tuturor aprinderilor vechi. II. Mdroleraple dună toate regalele moderne. contra nevro-asteniel şi ori cărei slăbiciuni mal ales că se combina cu cura de »pă de fler biearbonatd ee are Strsnga, Dl. Itista aţinui de aer comprimat centra asmel boale’or de glt şi de urechi. Technic» Idroterapiet se execu'ă de D nul GHIGOnovici, asi-tent în Stabilimentul de Idroterapie al D-lui Winternits din Viena. Missorl speciali. D. Profesor Dr. Bogdan de Ia Universitatea din I şl dirigează băile. D. Profesor Dr. N. Manoles ii . urează boa-lole de ochi şi urechi. Băile se deschid la 15 Iunie. Tot soiul de petreceri, orchestră din Bucureşti. Iofirraaţtual Strada Teilor 32, Bucureşti, de la 4—6 p. m. NUMAI LEI 250 o jumătate garnitura MORILE TAPISATE ca covoraşe şi pluş de mătase înainte do a cumpdra vt&itaţi Mavae*lnu ettr. Boamnei JVo. 97. NE VIJMin Şl ÎS BATE Ne h(Iii sul» presă şi va apare îa curînd : Istoria Artelor-Frumoase (Arehitectura, Sculptura, Pictura, Muzioa, din toate timpurile şi din toate ţările, inclusiv R0MÎNIEI N. E. 1DTEB.U Profesor de Istorie Directorul şcoalei comerciale de gradul I din Bucureşti Lucrării i s’a dat forma didactică, Insă s’a întocmit In modul ca astă formă să presinte cititorilor toate avantaj sie, nu Insă şi iucove-nientele inerente el, şi ast fel să poată servi cil folos nu numai tinerimel studioase, ci şi oamenilor de lume, magistraţilor, militarilor, artiştilor, preoţilor, etc. etc. Ea va forma un volum, format odav şi nu va costa de ctt 6 lei. S’A. DESCHIS Marea hală de Bere 10 Maiu FOSTA COFETĂRIE I0RGU CONSTANTINESCU STRADA CAROL avînd şi un Salon mare şi Grădina frumos aranjate, unde se va servi Bere specială din fa-rică domnului BRAGADIRU. CIIA.MPOOITVG4 0 PAUL, COAFOR No. 9 Strada linei No. 9 t lingă băile Centrale M Din nou deschis o Pentru Domni 0 Salon elegant pentrn ras, tnns şi frezat Abonament, 12 Numere 5 Lei p. Intrarea Separată 8 ◄ In salonul pentru Coafora Doamnelor, se efectuiasă ori-ce lucrări de păr. IO lei Beteală H de la 10 lei lu sus una, nouă, frumoasă r 2 metri 50 lungime. V Se primeşte şi comande de cocarde de Ia 1 lefi In sus una. CHAMPOOING Dr. D. Gerota Specialiest t Chirurgie, organele genito-urtnare BULEVARDUL EL ISA BETA 39 Uonsuliaţtuoî de la 6 ^ 7 SlailMIC Mo. â MOLDOVA Este un fapt Îndeplinit că apa de Slănic No, 1 cea mal Eance-lenlă apă minerală alcalină gazoasă de băut cu vin la masă, plăcută la gust, şi cu drept cuvint se poate spune că e cea mal Igienică si mal Folositoare apă ăe masă din toate apele streine ce inundă ţara Romînească. Este recomandată de cpI mal eminenţi medici pentru proprietăţile el Digestivă şi Diuretică, Exploatator concesionar IOAN WET4IVK1T, farmacist la Boman. mum Dr. Edeleanu şi Dr. Bugeac 29, Strada Ştirbei- Vodă, 22 Laborator de chimie Studiare ţi îmbunătăţire de procedenri Indus!riale Aqentie de import a materiilor prime şi produselor chimice Acid Sulfuric Consiiffafiunl chimico-technice si miniere * de ia orele 2 — X p, tn. CEL Mii VECHII! DKIMXI DE MA8INE AGRICOLE ŞL INDUSTRIALE PITT8 BIUROV TECHNIG 7 Strad Siiiîrdan, 7. — BUCUREŞTI. — 7, Strada Smîrdan, 7 Iu curtea casei Zerlendi. www.dacoromanica.ro EPOCA MIRON VELESCU Maşino Agricole şi Industriale 35, Str. Smîrdan—BUCURESCI - Calea Moşilor, 100 Case «le Bani Englezeşti din renumita fabrică WHITFIELD cu Uşi de oţel — încuetori patentate — pereţi dubli Înlesniri i*hri numit Goldln niel tmitaţlnne, ei de aor ali-age oare eoeenreaai eu na C1A8 de 401 Lei. Mărime pentru Damă numai Lei 86. Un frumos lanţ Lei A — Gratis trimit eatalogol. Trimiterea a# face franco de <1 porto eontra Ha ni bora. Adresai IX. RT7 1TDB AK I VImu, II. TtbontruM 3f Mai mult de */* de aecol surcea proclamă superio' iatea sa In tratamentul de guturai, Irltaţlnneî peptului, I .fluenţa, dureri reumatismale, scrtntlturl, răni, vărsături, bătături.—Topic excelent contra bătăturilor. . aru £ KBACK MttE ci pe bază solidă suntem In stare a trimite orl-căruia pe nemizitu-preţ eftin de Le! 16. aci mal jos arătata garnitură de argint Brii tania, compus din 56 bucăţi: 6 bucăţi cuţite de masă Bri'ania cu mâner adevărat englezesc. 6 bucăţi furculiţe de argint-Britania, american dintr’o bucată. 6 bacăţl linguri de masă de argint-Britania, american. 12 bucăţi linguriţe de cafea de argint-Britania, american. 1 bucata lingură maro de supă do argint-Britania. american. 1 bucata lingură de lapte de argint-Britania, american. 2 bucăţi vase pentru ou8 de argint-Britania, american. C bucăţi tave pontru servit englezeşti de argint-Britania. 2 bucăţi sfeşnice de masă cu mare efect. 1 bucată senrgătoare de ceaiti. 1 bucală fină pentru presărat zahăr de Britania. 3 bucăţi din cele mal fiue cnţite de fructe cu măner de porcelan, fi bucăţi farfurioare, Victoria. 3ÎÎ bucăţi In total numai Lei 16. Toate 56 bucăţi do mal sus suntem In starea le da penfrumi-nimul preţ de lei 16. Argintul Britanic este de jur împrejur şl tnăuntru un metal alb, care ţine culoarea argintului şi peste 25 an), pentru care se garantează. Ca cea mal bună dovadă că această iuserţiupe se referă numai la simple adevăruri, dăm următoarea DECLARAŢIVNE OFICIALA La caz că garnitura de argint-Britania nu va conveni, se res-litue suma plătită. Cine are trebuinţă de aşa ceva, să-şi comande g arnitura de mat sus caro convine tocmai ca CADOU DE NUNTA ŞI DE SERBATOARE precum ţi pentru hoteluri, resteurente ţi case cu menaslut maî bun. Se QSseţta numsT la Pocd r1oFvnnptRÎYfurnitK)rul Societăţii profesorilor, vclOd Ud L AţJUI llilACagj protocalată existănd de 16 - VIENA, II|2 PRATERSTRASSE No. 17 Qu. — Se expediază contra ramburs sati bani trimişi iDainte Veritabil nmnaitatnncl pnrtăml marca Patentata Se poate vedea o mulţime de scrisori de resunoştinţă etc. ani. I Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingâtoare de acea stă artă, cu cea mal mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei A'u cumpăraţi Maşini sau Unelte Agricole înainte de a vizita C E #> F/l / MARE REPOSIT RE TOT JFEEUE RE MAŞINE ŞI UNELTE AGRICOLE EUGElvIU REPRESENTANT GENERAL AL RENUMITEI PABRICl TII. FLdTHER DIN GERMANUL Bucureşti. - Strada Bibescu-Vopă, IV©. Îşi 3 (In dosul Aşezăm. Brîncoveneştl). - Bucureşti LOCOMOBILEşÎTREER ATORI Rin Renumita Fabrică TTI. EE4bTRER Premiate cu MERAEFA RE AER la concursul de la ŞCOALA DE AGRICULTURĂ de la Herestrău în 1891. NUU„Flother” Model 1898. Patentolâ IPlp*1 Prevăzuta cu Triplă Curătitoare, Trei Viiiturl ceea-ce nu posedă nici o treerătoare de oil-ce alt system existent, şi Tobă pentru bă» tut Porumb aplicabilă numai la TREERAT0AREA „EL0THER“ băttnd p© zi 150 pisa la 200 cliile mari de porumb, cu safi. fără foi. MAŞINELE „FLOTHER" treeră mult, curat, fără de risipă, fără a sparge bobe şi fără a înegri griul la cas ||jj| de mălură. M' m 'ri. - TH.F 5,?s ; -V':ş?£ sa . ; " . -i PLUGURI IMVIIRSAI E Cele mal bune şi solide, construite numai din oţel PLUGURI NORMALE Cu 2, 3 şi 4 Brâzdare.— Tot-d’a-nna 500-600 pluguri în Deposit PLUGURI CU SEMĂNĂTOR DE PORUMB £ele -»1 PRACTICE. Semănători, manuale în lat şi în rîndurl Trioare originale „HEID“ In toate mări* mile cele mal bune existente. Tînturătorl, transportabile cu aparat de scos malura. Qreble de fin,—Răşini de tăiat paie şi fin. Grape, flexibile şi diagonale, cu două şi trei cîmpurl şi cu dinţi de oţel. Răriţi, Cultivatori, Tăvăluci. Părţi de reservă. — Muşamale Cu mal multe brăzdare. Mori TRANSPORTABILE, pe postament de lemn şi «Ia ner, simple, duble, triple şi quadruple, din cele mal renumite fabrici, de 36, 12 şi 48 ţolurl. Pietre de Moară FRANCEZE l-a calitate din LaferlA Mţe"lli6re.DuPety & Co!, compuse dai maximum 4-5 bucăţi, Întregi fără piept. Toate mărimile Batoze de Pornmb SIMPLE şi DUBLE, manuale şi cu aburi, cu Elevator ultimul sistem perfecţionat. Curele de transmisiune ENGLEZEŞTI, l-a calitate simple şi duble, şi toate lăţimile. I ompe pentru spălatul cazanelor, de incendiu şi grădii.T. f * * vnowiiviuj | UO 11J L CIJ U1 ti ol . — Masine de scărmănat lină. — Pive de postav. — Motoare cu petrol şi cu f/az, Secerătoare simple „CONTINENTAL66 şi Cositoare ecerâtoarea „BONN1E CU APARAT UE LEGAT SNOPI — CU TĂIŞUL EA „RREAPTA“ din rennmIta ^rică JOiiASTO l7 FFARVESTER ‘-dmo Batavia (America). Model 1898. Cele mai uşoare şi solide, construite din oţel Garanţie absolută pentru perfecta funcţionare şl material solid al tutulor masluelor Reprezentant //eneral a Renumitei Case SFMOJV RFJFFEER RAEMAJXJV ? Pentru In^talaţiuni de NU O XII pe rfect Automatice cu Valţuri Bucureşti.—TipograWWW.dâ .mcairONo. 3. - Bucureşti