SERIA II.—ANUL IV. No. 787. NUMĂRUL 10 BANI A B«VmfVTf.l,K încep Ia 1 şi 15 ale fle-cirui luni Un an In ţara 30 lei; In străinătate 50 lei ?ase luni ... 15 » * » 25 » re! luni . . . 8 » » » 13 > Un număr In slreinatate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ ntEUAVTMA No. 8. - STRADA CLEMENŢEI - No. 3 Ediţia a treia SÂMBĂTĂ. 13 IUNIE 1898 NUMARUL^IO BANI 4VIV(7II1II/Iv' AnunciurI la pag. IV , * > III , . , 0.30 b. lima . . . 2.— lei » . . . 3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 Iei rlndul TELEFON UN NUMĂR VECHIu 30 [BANI, A niUMIVMSTHAŢMA No. 3. — STRADA CLEMENŢEI — No. 3 TAMBALAUL DE ERI. DATAM DIN STB. După 50 de miii... £OALITATE! FRAMSNTAMLE LUI STURDZA După re ne-am făcut datoria să arătăm car * e, după noi, Însemnătatea mişcărel de la 48 şi să dfiuascăm partea de reclamă şarldiânească In tflmbălftul oficial de ieri,— să luăm din noii de ti*pt pe domnii colectivişti In chestia trâdârel naţionale. Toate probele pe cari d-nul Sturdza şi le-a putut aduna timp de o lună, pentru a scăpa de acuzaţia documentată a d-lul Take Ionescu, prin care era dovedit de trădător şi spion al intereselor naţionale, sunt următoarele: 1) 0 depeşă ('există ea oare?) pe care Scupitwschy de la Agenţia Romînă face ca să i se trimeatâ de la Budapesta, prin care, din sorginte compe-tinte {?!) se dezminte ştirea că guvernul regesc ar fi primit informaţii de la Sturdza în chestia şcoalelor din Braşov. 2) O scrisoare din Budapesta, adresata Corespondenţei Politica din Viena, prin care se susţine că informaţiile pe cari guvernul ungar le are în această chestie le-a căpătat fie ps cale regulată de la autorităţile subalterne ro-mîne din Ardeal, fie că le-a cules din acte publice şi din declaraţii publice din Romlnia. Sfruntat neadevăr, de vreme ce autoritatea eclesiastică de la SibiO a protestat imediat în contra acelei insinuări, iar pe de altă parte este cunoscut că afară de Sturdza, in discursul săâ de la Orfefl, niminea. dar absolut nimeni, nu a dat prin publicitate nici o informaţie asupra actelor, datelor, desluşirilor privitoare la subvenţie. 3) In sfirşit, o scrisoare de la Buda-Pe?ta, adresată la Bucureşti, prin care se afirmă că din cele două rescripte citite de d. T«ke Ionescu in Cameră, , . ministrul de instrucţie Wiassics, nurec«-vonşte a fi trimes mitropoliei din Sibiu * decit unul. In fine, ială-ne, după vre-o şapte zile de la data interpelărel d-lul Take lo-ne^cu, cu o afirmare meşteşugită din partea guvernului maghiar, din care, cu care care bunâ-voinţă, ar putea rezulta că-aed guvern ar declara, în oare-care condiţii, că actul al douilea, acel grav, invocat de interpelaior, nu ar fi existind, cel puţin pentru Wiassics. Va sa zică, toată campania pe tema falşu ui şi aceea a fa1 şi fi utoruluf, pe a* ţeastă şubredă şi ambiguă desminţire * să reazemă; va să zică colectiviştii, ba-zindu se pe dezminţirea că Wiassics, nu a trimes mitropoliei din Sibiu de cit numai un rescript —lâsînd posibilitatea ca al doilea rescript să fi fost trimes de alt organ al guvernului, aO înjghebat toată campania lor cu scop ue a spăla de acuzarea de trădare pe Sturdza! Apoi este aceasta serios ? Să vedem. Am dovudit că — pentru a se dovedi falşilatea unul act care se pretinde că a eşit din o cancelarie şi a fost primit de o altă cancelarie, se cere ca ambele autoii ăţl să-l declare de falş, adică cea întiiiî să declare ră nici odată un ast-fel de act nu a fost conceput şi expediat din nici un biuroti şi de Ia ni I un minister, iar cea a doua să afirme că nu a primit niclcînd o ast-fel de adresă. Pe cită vreme pretinsul trimeţător va nega, că a trimis aşa ceva, însă pretinsul primitor va tăcea, sau refuza să se explice, pe atita vreme nimeni nu poate să dedare că actul negat de unui, dar nenegat de cele-l’al', este falş. Tot-n’a-una va fi logic a se explica că dacă o parte are interes să nege actul, cea-l’aJtă nu are acelaşi interes, , prin urmare este mal plausibii, ba chiar este logic, a se conchide, în asemenea împrejurări, la existenţa actului. In speţă, ia să vedem cum stau lucrurile. Să admitem, ipotetic, că guvernul maghiar nu minte cînd In mod sibilic a-firmâ că nu a trimis documentul cu destăinuirile lui Sturdza, în chestia subvenţiei Braşovului. Aceasiă afirmare avea nevoe să fie con irmată de Mitropolia din SibiQ căreia, s’a pretins, că actul s’a trimes. Dacă actul ar fi fost falş, nu era nimic mal uşor mitropolitului Miron, de cît să afirme şi el la rindul Iul că nu a primit asemenea arf. Făcind asemenea afirmare, dacă lucrul ar fi fost exact, mitropolia Greco-orientală se pu nea bine cu toată lumea; 1) cu adevărul, $ceea ce e mare lucru; 2) cu guvernul maghiar care nu e mal puţin important şi necesar; 3) cu guvernul romîn, care este ceva. De cit, se pare,—lucru este chiar sigur,— că Mitropolia din SibiQ, dacă ar fi făcut 0 declaraţie în sensul acelei a guvernului maghiar, de sigur că s’ar fi pus bine 1) cu cabinetul dela Pesta, 2) cu cabinetul de Ia Bucureşti. Dar, s’ar fi pus rCfl, rău de tot, cu adevărul, cu veritatea, cu datoria de om cinstit şi prob. Şi atunci, măcar că mitropolitul Roman avea tot interesul de a se pune bine cu cele două guverne, astă-zl aliate tovarăşe şi chiar complice, totuşi, pentru" a respecta adevărul, acest suprem sentiment al omului cinstit, mal ales cînd e vorba de o autoritate aşa de înaltă, ca cea bisericească, mitropolitul Roman, s’a refuzat a da confirmarea sa comediei cm falşul şicufalşi-ficotorul! Şi nu aă lipsii — cum fie-care îşi poate închipui—presiunile exercitate asupra înaltului prelat. In adevăr, în o corespondenţă de la 1 Maitl din Braşov, adresată Drapelului, iată ce citim : . «Pe aici se susţine, că atlt din Bucureşti olt şi din Pesta se face mare p-esiune asupra mitropolitului din SibiO, ca să se declare, că numai de un ordin are cunoştinţă. Nimeni nu poate insă presupune, că se va obţine o asemenea declaraţiune de la Mitropolit. Cu nimic pe lumea asta nu se mal poate desminţi fiinţa acelor ordinaţiunl; tot aşa a chitanţelor. Chestiunea e, că unul numai e trimis de ministrul Wiassics, ceea ce nu exclude fiinţa eelul-l’alt, şi provenienţa lui de la baronul Banfy. Ori e de la Wiassics ori de la BanfTy, tot una e.» Cu toate presiunile de tot soiul, Telegraful Romîn,organul mitropoliei greco-orientale, se mulţumeşte a vorbi de cele două acte citite de d. Take lo-nescu, în următorul fel: «. . . . care acte dacă într’adevăr există, ceea ce noi nu putem nici constata, nici contesta, numai prin o neiertată indiscreţiune din partea membrilor acelei corporaţiun! din Braşov, pe care o priveşte, aO putut ajunge !n posesiunea d-lul Ionescu...» Notiţa este elocuenlă! Telegraful Romîn mărluriseşte indirect existenţa ambelor acte, prin faptul că eşirea lor în publicitate o califică ca punctul unei neertate indiscreţii ! El ? Cum rămine cu afirmarea falşului ? Cum rămine cu pretinsul falsificator ? Cind guvernul maghiar, pe de o parte, în mod ambiguă neagă existenţa actului, pe de altă parte Mitropolia din Si-biQ refuză în principiu de a se pronunţa, în realitate însă pronunţindu-se pentru existenţa actului, cum este cu putinţă ca un partid întreg să devină mizerabil, pornind o campanie absolut ri-diculă? Acest lucru nu se poate explica de cit că colectivitatea es»e nevoită a uza de toate infamiile, pentru a scăpa de ruşine pe stăpmul el. lESENDA iHMOBMiHTATA Era foarte greii ca p&c&tosnl regim de astă-zl să se compromită mal mnit de cit era. După afacerea mitropolitană, după ca-lomniarea armamentului chiar de pe banca ministerială, după înjosirea ţării la Ungnri şi la Tnrcl, şl la toată lnmea, după trădarea naţională, dnpă dezorganizarea financiară, dnpă destrăbălarea administrativă, dnpă călcarea tntnror angajamentelor, dnpă atitea prostii şi ticăloşii, era In adevăr greft ca regimnl să găsească mijlocnl de a se face şt mal de ocară de cit ajunsese* Şl totuşi s’a putut. Eri, vriud să serbeze amintirea revolnţiunll de la 48, guvernul s’a batjocorit el insnşl cum nimeni nn putea să-l batjocorlscă* Nn numai că «unanimitatea liberalilor» nu s’a realizat, ba dimpotrivă, dezbinările au eşit şl mai blue la Iveală, dar incă, deşi an forţat maşina administrativă ca să adnne lumea la tămbălăii, totuşi manlfestaţlnnea a fost arhi-rldienlă. Dacă regtmnl .ar ti eăntat cu dinadinsul să-şi arate slăbiciunea nu putea să Izbutească mai bine. Şi nn numai că regimnl a tăcut suprema dovadă a iremediabilei dezbinări a partidului libe- ral, nn numai că a a arătat cit de nrtt ede cetăţeni de vreme ee, en toate presiunile, n’a putut face de cit manifvstaţinnea ee s’a văzut eri, el incă a vătămat şi a-miufirea mişcării de la 1848. Kxploataseră colectiviştii destul legenda Ini 48 ; au trăit mnit şt bine de pe urma ei. N’ar fi cuvenit deci ca măcar atita recunoştinţă să aibă pentru acea mişcare, in cit s'o ernţe de ridicnl. N’flft făcut nici măcar atît. Ori-ce s’a scris şi s’a vorbit despre legenda colectivistă a Ini 48, nimic n’a pntnt contribui aşa de puternic la nimicirea ci ca mascarada de cri. Şi ca să nn lipsească nici nota brutală, regimul a comis eri şi o barbarie. Pretindeau colectiviştii că serbează «Dreptatea» şi«Frăţietatea» proclamate la 48, şi au stllcit pe manifestanţii cari urmau pe d. Fleva. Aşa a fost şl aşa este dreptatea şi tr&ţletatea roşie. Serbătorirea Iul 48 cu copil şi cu jidanT N’a fost om cu mintea sănătoasă care, văztnd, eri, la mascarada poliţienească, lungul şir al sărmanilor elevi, copilaşi de 7 11 ani, nevoiţi să urmeze pe bătăuşii colectivişti, să nu fi desaprobat în modul cel mai energic pe ministrul instrucţiei publice, care a permis acest lucru. Era mult mai patriotic, ziceau mulţi, dacă elevii rămînean acasă să-şi prepare examenele lor. Dacă însă participarea elevilor a produs indignare, hohote de rîs se auzeau pretutindeni cind s’ait văzut mulţimea de so-ietăţi jidoveşti, cu ale lor drapele cu inscripţii ovreieşti, făcind parte din mascaradă. Membrii societăţilor Malbiş Neurim, Aes-culap, Aghidas A hiin sărbătorind alăturea cu Melisianu şi cu Robescu, pe Heliade, pe Teii. pe Goleşti, iotă în adevăr un spectacol absolut desgu8tător 1 Dacă mai observăm că la acest tămbă-tău au luat parte şi mai multe societăţi ungartştl, apoi ori cine îşi poate da seamă de cum au sărbătorit colectiviştii mişcarea de la 1848. Un adevărat caraghioslic. Triat. 11 IUNIE TRIBUNA LITERARA NOTE ŞTIINŢIFICE Un ospiciu de nebuni Boalele mintale aii exi«iat tot-d’aima şi vor exista. Numărul lor creşte In raport direct cu gradul nostru de civilizaţie, cu cît lupta pentru trăia e mal înverşunată, mal nemiloasă. S’a căutat, mal anii trecuţi, a se demonstra contraria, spunindu-se că stăm, azi, mal bine în ceea ce priveşte numărul nebunilor ca mal înainte. Se ci-tad cruciadele, războaiele religioase, şi alte manifestaţii din trecut, punîndu-Ii-s’e în sarcină c’ar fi fost pornite de diferite manii, care bîntuiaQ ţâri, oraşe, provincii întregi. Manifestaţii maniace în bloc avem şi azi. Unul individ, care e stăpînit de o ideie atit de mult, In cît pierde ori ce noţiune de judecată, îl spunem că-I maniac. Dacă admitem lucrul acesta, atunci religioşii din Rusia, pelerinii de la Lourdes, anarchiştil, socialiştii, sunt toţi maniaci, căci toţi se închid în vederile lor, nevoind a mal şti de nimic, In afară de ceea-ce lor îi se pare bun şi adevărat. Cu ce am regresat in privinţa nebunilor, în bloc? ’Mi pare din contră c’am progresat... şi în direcţia asta. Majoritatea, alienaţiilor men'ale, însă provine din causa alcoolismului, sifilisului şi al pelagrei, şi cred că în nici un secol societatea n’a fost mal greii bintuită de aces'e trei plăgi. Peste maniile religioase, politice şi altele, medicina mentală trece rezer-vîndu’-şl dreptul de a studia şi de a îngriji numai p’acel indivizi la cari ori ce judecată şi noţiune de lucruri a dispărut. P’aceştI indivizi îl internează, spre siguranţa publică, în espicil de alienaţi. IU Ospiciul Mărcuţel nu e cituşl de puţin un internat model, o instituţie cum ar trebui să fie. D. dr. Sutzu, Intr’una din lerţiunile sale din urmă, ţinuta la Ospiciul Mârcuţel, făcea studenţilor planul unul ospicin model. Grăd nT vaste in cari să lucreze bolnavii ţărani; bib-liote I şi sală de Rctură pentru bolnavi, mal culţi. Cu acestea, dementul şi-ar apropia lucrurile din memorie, ş'-ar mal apropia întru cît-va noţiunile de viaţă, sentimentele etice perdute. Se vorbeşte de crearea unul ast-fel de ospicifl do Eforia Spitalelor. Numărul bolnavilor internaţi la Măr-cuţa atinge aproape citra de 350. Majoritatea suferă de paralisie generată, p-ovenita din sifilis şi aloolism. Aceştia sunt foarte trişti, Ia vedere, mal ales acel din ultimul stadifl. Oameni imposibili de a fi vinde aţi, cari aO per-dul toate noţiunile de viaţă, toate sentimentele lor etice, cari trâesc in cercul lor viţios, de observaţie ; unii ne-mnl puţind cugeta nimic. Sunt adevăraţi copil din prima copilărie, cari tre-buesc nutriţi. îngrijiţi, contraria ar s’a zile nemînraţi, pironiţi localul. Melancolicii ’ţl fac o impresie şi mal rea. De o tristeţe înduioşătoare, pururea tăcuţ', unii preocupaţi’de gindul de a se sinucide. Un ţ^ran cere meri a : cuţitul-da^’wt cuţitul. Dara îl întrebi ce vrea să facă cu el:— «Să mor—să mă omor». Printre el e un tînăr care a scris prin Lumea ilustrată, de nu mă înşel cite-va încercări, şi care de asemeni" e un pianist de talent. Interesanţii sunt m miacii. Ari e o lume întreagă de regi, proroci, miniştrii, rari vorbesc, gesli uieazâ, se ceartă cu închipuiţii lor vrăşmaşi şi supuşi rebeli. Un profesor, care spune c’a făcut şi şcoala de arte şi pe cea de poduri şi sose'e; Iul i s’ar fi datorind toate lu-rrările din ţară : monăslirea Arg«ş, Palatul Regelui, castelul Peleş eto — Un percep'or fiscal, care se prr tinde fiul Iul D-zeO, trimis proroc pe pâinînt şi cere de la supraveghetori să îi spue R gelul, ca să II trimită măg tril ca să meargă călare pe el ca pe timpul lut Crislos. Dă luluror slujbe şl’şl mărită surorile, ca să’şl sporească şi sa’şl îmbogăţească neamul Iu! prorocesc. Un tinăr contabil, spune că e secretarul intim al Regelui şi că a fost adus www.dacoromanica.ro 1 EPOCA la Mârcuţa de către Dlmtirie Sturdza, de teama să nu fie dat afară din minister. «Miine să scap d’aicl şi Sturdza a căzut.» Mal este O. G., vechia colaborator la Romtmn Liberă, om citit ; e tipul surmt-natulul şi al nebunului care a avut o cultură vastă; restul e compus din ţărani, militari, cu puţină cultură. Nu Sntîlneştl halucinaţii cari să te frapeze, nu vezi cituşl de puţin visiunl la el, cari să denote o inteligenţă a-vulA In timpul sănătăţii. Căci sunt foarte interesante vi«iunile şi halucinaţiile nebunilor culţi. In Franţa la Silpetriere, se publică un ziar reda tat de ei. şi Lombroso avea publicată In L'Homtne de g»nie, o întreagă serie de versuri, cugetări, poeme, articole, cari de cari mal pline de talent, care ar echivala cu o mulţime de lucrai I literare din genurile simboliste, decadente, etc. D*g-n*-raţl se văd destul. Eo micro-cefala Ghizeta, care cere mereil: Dă un b'm şi eJ; apoi vr’o doul hidrocefall. Apoi o mulţime de copil idioţi, epileptici, etc... E dureroasă imprpsia ce ţl-o lasă vi-sitarea ospiciulul. Un zîmbet pe buze ’ţl tre> e auzind visiunile proorocului, poveştile regelui, cuprinsul căiţei Iul C. G. care, spre a distruge pe iezuiţi, scrie: Moartea metempsihozei ’şl cieează o nouă Dorie b iac,ilară; dar ţi se strlnge inima de j*le privind restul Intr’o absolută ne-cunoştiniâ de tururi şi de senzaţii. Se vor trezi el vr’o dată safl cimitirul din dosul ospiciulul ii va lua cu aceeaşi lume du visuri ce o afl în mintea lor, cum a luat şi pe nefericiţii Ntcolae Ni-co.ta nu şi Mihail Eminescu ? I. Dandana. DIN STREINATATE Din Bulgaria Ia Bulgaria e linişte. Cu luate acestea se petrec lucruri cari, mal tlrziO, put surpriade prin rezultatele lor. Hartideie par astlinp&rate, dar aceasta nu se dator aşi o vre-uuei pacl Încheiate, ci pentiu că auut obosite de luptele trecute; şi se reculeg peuiru iele viitoare. Antagonismele dintre cel cari se declară urmaşii pouiict-I Iul htambulof, şi Intre cabinetul aciuai sunt tot acute. Ş. ele sunt alimen ate tot diu vechiul izvor al autirusismulut şi filo-rusismului, care a otrăvit atita principatul veciu. Partidele din Bulgaria aşteaptă încă totul din Bfară—ş<, la drept vorbind, statele cari işl disput i iuti isnţa la Bulgaria, nu se arată de loc indireieute, pentru ra partidele să nu’şl mal put.ă Încrederea Sntr’insele. Iu special Busia, profiund de relativa linişte din Bal ani, lucrează pe capete ca să’şl mărească influenţa, ştirbită un moment. Mal ales de ciud s’uQ re uit rolaţiunile latre guvernul dm Ptciersburg şi cel din Sofia, lucrurile afl luat un mers acceleiat. Luua trecuta, r-prezent intui Ţarului pe lingă curtea buig-iră. d. Bachmeljef, a făcut un turneu ptiu toată Bulgtria, cu scopul de a mări prestigiul Rueitl iu principat. Pentru a masca scopui, el era Întovărăşit de soţia lu!, şi pre-t-xiui era e& vrea să vadă poziţiunile pitoreşti din diverse regiuni. Dar această călătorie de plăcere, a fost o călătorie politică In regulă şi partizanii Rusiei s'rti f losic de prilej peutru a face domoustraţiuni fiio-ruse. Iu multe oraşe, aO eşit lutru lnttmpinarea agen u ui rus autoritaţ'le constituite, Iu cap cu priai-rul ; Iu Tirnuva ihiar mitropolitul a eşit sa salute pe reprezentantul Ţărmul Şi peste tot locul a’afl ţinut discursuri de bună venire, cari eiaQ uu sa>ut la adresa Ţarului, iar d-1 Bachine j f, in răspunsurile sale, uu s’a mărginit numai Ja limbagiul obicinuit al unul agent al unei pu trl streine. Turneul Principelui Faptul acesta, unit cu acela că In strlmtoa-rea de la Şipca, Rusia, sub cuvlnt că ridică o m'năstire iu amintirea eroilor căzuţi la 1877, ciădrşie o adevărata fortăreaţă, a scos din răbdări pe ve'hit Siambulov şti şi o nouă campanie anti-ruseascâ e anu iţată de dtuşil. Intre altele, el aduc principelui Ferdinand şi acuzarea că Ţarul, prin reprezentantul sâfl, caută să cunocsi a ui.1 bine popoiui bulgar de cum face suveranul prmcii a'uiui, şi-l impută desele lui călătorii la strcinătaie. ! De a roşa pmcipela Ferdinand, pus pe gtn-durl. s’a b itaritsă facă şi el un turneO prin toată Bo garia, ca să mal entusiasmeze pe rarii săi p ruzaii) «i să inmuiţească simpatiile de cari dinastia iui are uevoe. £ insă întrebarea dacă prinţul Ferdinand va fi totimpiuat cu aceeaşi tavoare ca d. Bach-mtijef. Forelgn. OFOBMAŢU Iluminaţia Srara la orele 8, C ilea Victoriei, Cişme-gini şi Şoseaua suut iluminate mal prost ca 'a 10 M»ifi, Piaţa Teatrului Naţional şi squarul Sărindar erbfl îluni'nate cu lampioane vene-ŢUnc. Casa d Iul H liade din Piaţa Teatrului era decorată cu tablourile tn ol. îi ale fruntaşilor mişcă'ii diu 1848, tablouri aşezate iu formă triunghiulară şi Împodobite cu ghirlande de verdeaţă. Iu squarul Sărindar de jur împrejurul Fontliiet P«cel na eş zat uu transparent ci'cular cu nomele fruntaşilor mişcării din 48, anume Heliade Rădulescn, Chr. Teii, coionrl Magh-ru, fraţi Goleşti, fraţii Brâ-iieni, C A. Rosei ti, N. Bălcescu, Z. Clin-pmeanu, P. pt Ş ipca şi Pleşoianu. Circulaţia trasurilor, ca de obiceifl, era lut urupta pe Calea Victoiiel. M z cl oii.ilare «0 dotat piuă la miezul noi ţii la Cişmegio, la Episcopie şi la Ş «ea. Lumea era indignată tn contra neruşinării cote tiviştilor cari ’şi au permis a oş-zi muzica la intrarea în episcopie. aproape de Ateneu, unde se oftă încă şi acum txpus corpul lui G. Exarcu. Ploa noaptra tuZ'O, lumea vorbea numai despre această baibarie colectivistă. TAMBALAUL DE ERl. - BATAIA DIN STRADA 11 IUNIE La Berechet, la S’.nat Rădulescu, la Niţă Sterie, etc., clntă clte o bandă de lăutari. Bandele colectiviste afl făcut adevărate orgii, lnspăimtnttnd pe vecini. D. Palladi a ţinut să visiteze noaptea toate aceste localuri şi să încurajeze pe «băeţl». F Toate trupele din capitală au fost consemnate eri la casarmele lor. Mai multe detaşamente eraă postate pe la diferite secţii poliţieneşti; la prefectura poliţie*, întregul corp al pompierilor era gata să iasă cu pompele, in ajutorul «popularei mani festaţii» a colectiviştilor. Procesul deputatului C. Dobrescu-A geş va v* ni Înaintea tribunalului Ilfov, secţi t I, la 28 Iunie curent. D. Şlefânescu, preşedintele secţiunel. fiind bolnav, d. Dobrescu-Argeş va fi judecat de judecătorii amovibilii al secţiunel. Furt de cal. — In comuna Hangn, s’a descoperit, Intre caiil antreprenorului poştelor din Piatra la PrisecanI, o iapă furată, ale cărui semnalmente se potrivesc Întocmai cu cercetările unul domn Gherasim Gheraiimatos, din Unghenl, proprietarul acelei epe, după dovezile aduse de la primăria diu Unghenl. Acum, Insă, iapa a fost dată proprietarului. Dacă parchetul şi administraţia s’ar interesa mal de aproape, ar dovedi că mal toţi caiil, ce are un domn ColbecI, pentru cursele Prisăcanl, sunt fără bilete şi s’ar descoperi, In adevăr, că mal toţi sunt furaţi, din Împrejurimile laşului şi chiar din Basarabia. Faptal că organizatorii mascaradei poliţieneşti de eri, au pus în timpul serei o mus!că militară să cînte valsuri şi sîrbe în grădina Episcopiei, pe cînd în sala Ateneului sfi află încă depuse rămăşiţele pămînteşti ale lui Constantin Exarcn, a produs o penibilă impresie în public. Acest act de canibali al grosolanilor iniţiatori ai tămbălăului, era vestejit de unanimitatea acelora cari a fi văzut faptul. ♦ • * Intre cel hă toţi de bandele co-lectlviaite eri tn strada 11 Iunie se află şl veteranul luptător dfn 1848, d. Racotă, a cărui stare este foarte gravă. ECOURI — Procesul dintre moştenitorii lui Iorgu Radu s’a Înfăţişat din nofl, Înaintea tribunalelor din Btrlad. Pricina a fost amlnată pentru Septembrie. Cronica judiciară. i c ----------- Separaţiunea paterilor.—Decret regAl, atribat al paterei executive.— Instanţele judiciare u'au dreptul de interpretare. Intr’una diu cronicele precedente, am vorbit de cazul sub locotenentului Salmen, care că-zind după cal in manej şi fiind In imposibilitate de a mal continua serviciul din cauza infirmităţilor dobîndite, a fost pus printr'un decret regii in stare da toformă peutru iufirmi-taţi dobîndite in timpul s-ii cu ocazia serviciului, acordindu-i-se o soldă de reformă da 80 lei lunar. D. sub locotenent Salmen a preţios că trebuia să i se acorde leaf» Întreagă, informii*-ţile ce l’ali făcut impropriu pentru serviciu militar fiind dobiudite pentru un serviciu comandat, şi In acest scop a acţionat In judecată pe ministerul de războia. Atit tribunalul cit şi curtea de apel din Bucureşti, cons'atînd în fapt că d. sub-loco-tent-nt Salmen a doblndit infirmităţi pentru un serviciu cornmdat, afl recunoscut acestuia dreptul la pensiunea Întreagă. Afacerea a v-nit In Casaţie In urma recur-tulul ministerului de răiboifl. Ministerul de războia era reprezentat prin d. avocat PârvuLseu, iar d. sub-locoteneut Salmen prin d. avocat D. Neniţescu. înaintea incltel instanţe s’a discutat chestia de a se ş'i dacă instanţele judiciare afl dreptul de mlerpielare asupra decretelor regale pentru punerea in stare de reformă a ofiţerilor. înalta curte constituită în secţiunile el uuiie, după două divergenţe, a zis ieri că nu, şi, ad-miţind recursul min steriulul de războia, a casat fără trimitere deeisiunea Curţii de Apel din Bucureşti. Depeşile de azî (Serviciul Agenţiei Romîne) Constantinopol, 11 Iunie.—Liniştea dom-neştr la graniţa muntenegreauă. Albanezii s’efl Întors In satele lor. Conslantinopol, 11 Iunie.—S’a Încheiat o Învoiala Intre banca otomană şi administraţia datoriei publice pentru plata a trei sute de mii lire, prin vărsămlnt acompt asupra restului indemnităţel de răsboitt Rusiei. Roma, 11 Iunie.—Criza este staţionară. Se asigură că d. Visconti Venosta n’a primit de cit mandatul de a examina situaţia. Wa-hi'’glon. 11 Iunie — Se anunţă din Port-Arthur *Novoiei Wrsmea* că un torpilor chinez s’a scufundat in urma unui tifon (furtună); ai* perit 130 de chinezi. Viena, 11 Iunie.—Se anunţa din Peters-burg Corespondenţei Politice că guvernul rus a comandat iu şantierele din Nicolaiew două Incrui iş&toare de clasa Intlia şi patru destroaiere pentru a spoiifl da Marel N-gre. Paiis, 11 Iunie. — D. Peytral a primit misiunea de a forma cabinetul. El va oferi portofoliul războiului generalului Sausier. TĂMBĂUUL COLECTIVIST Fa Sf. Gheorghe La orele 12 şi jumătate a Început să se populeze gradina Sf. Gheorghe cu elevii şcolilor primare din Capitală, aduşi de po-runceală In mij'ocul unei călduri caniculare. Bieţii copil lţl inspiraţi o milă nesflrşită, mal ales clnd vr’un prea zelos institutor le ordona să strige Ura. Apoi a urmat societăţile dia Capitală, dintre cari numai cHe-va romlneşll, iar restul jidoveşti, ungureşti şi nemţeşti. Şi anume: [Societăţile romineşti Taurul. Bucur, Băuturi spirtoase, Fulgerul, Armonia, Vulturul, Măcelarii, Progresul Silvic şi Gutenberg. Societăţi ungureşti Olvaso egylet, Magyar segăli egylet, Magyar dalkoer. Societăţi Jidoveşti Malbisb Nenrim Aghidas Achim Bodfe Zedfk Marpe Lenefeş Aescnlap Societăţi nemţeşti Litdertafel Turn■ Verein Eintracht Geselligheit Transilvania săsească. Formarea cortegiului Piaţa Sf. Gheorghe mişuna de o mulţime de tipuri originale, oameni săraci şi plictisiţi, pe cari l-a adus poliţia cu sila latam-balăâ. Bieţii oameni se glndeatt de sigur la o zi de muncă pierduta peutru dlnşil. Printre dtoşii mişunaft toţi bătăuşii şi agenţii col ctiviştl. • Nu vedeai nici un om de seamă. La ora 1 p. m. se formează cortegiul şi porneşte In ordinea următoare: In cap Zaharia şi Cantuuiari in frac şi cla- (!), Intr’o trăsură, apoi patru jandarmi călări In ţinută de zi, musica regimentului 21 de dorobanţi, şease guarzi comunali In cap cu comandantul lor d. Luchidi, Îmbrăcat In uniformă de maior de carnaval; a-pol cinci studenţi slujbaşi cu un steag improvizat de Rubescu, un stindard al primă-riel capitalei, comisarul Veitz, apoi d-nil Ca-rada, C. F. Robescu, C. S^oicescu la braţ eu Melissianu, Bârsan, Cratums-u şi N. Ganea, formlud uu rîud Intrig. După aceştia urmaii o droaie de agenţi, măturători şi acsizarl, precum şi societăţile. Dintre deputaţi n’afl fost de cit d-nil Dincă Schileru, Delimareu, Ghimpi, Malla, Gazoti şi Poroineauu. Dintre senatori nici unul. Cortegiul a străbătut strada Lipscani Înţesată de lumea curioasă, strada Şelari şi Calea Rahovel. In momentul acesta clţl-va ţărani improvizaţi, morţi beţi, s’afi ataşat de sflrşitul cortegiului In strada Carol. El puriafl steguleţe improvizate de d. Robescu, purllud fie-care inscripţia : comuna X., comuna Y., etc. Primarul Capitalei ţiu-tea să impresioneze publicul Capitalei la sensul ca toate comunele rurale participă la tămbâlaQ. Un ţaran improvizat abia se ţinea In picioare şi pluza de pe stindardul pe care-l ţinea cui at In noroiâ era ruptă !n bucăţi. Un alt ţăran de acest soiţi, tot beat, rupsese steagul, ţinlnd lutr’o mină băţul şi intr’alta pluza. Manifestaţia ţiganilor Jandarmii pedeşiri, sergeuţil şi agenţii secreţi Înconjuraţi cortegiul pretutindeni. Ţi se părea mai mult un cortegiu de puşcăriaşi dedt o «manifestaţie naţionala». En-tusiasm rb-olut de loc. Tristul couvoifl, ajuns în Calea Rahovel colţ cu strada Artei, a fost de odată zguduit din toroueaia tu care se alia: Vr’o lrt—15 ţigani, In cap cu patru scrip-carl, cn pahare cu viu În mina răcneai! : — Să trăiţi, că voi ne-aţi desrobit ! Să trăiţi coconaşilor ! Şi ţiganii cu luleaua neamţului In gură, afl golit repede paharele şi le-aâ umplut din notL Sărmanii studenţi Convoiul merge tuaiute pă/.it de jandarmi şi de puştile Mannln her cu baionetele scoase. Bieţii colectivişti afl ajuns să fie păziţi de puştile Mrnnli her, pe cariei le-ati detractat alIt de mult odinioară I înaintea seminarului Nifon toţi elevii erad Înşiraţi pe stradă, dar ni 1 unul uu s’a entuziasmat la vederea jandarmilor şi a d-lor Zihsria, Melisianu, Cantuniari, etc. Comandantul acsizarilor, maiorul de car naval Lu hidi, s’a lusărtinat a eatusiasma pe «băeţl». Şi neavlnd cui să se adreseze, el ordona ceior cin< I studenţi slujbaşi, anume louescu Brăila (slujbaş la domeuii), Ştefâneseu-Galaţl (slujbaş la finance). etc.,— să strige ura I Şi sărmanii studenţi ţipaţi tntr’una pînâ la Fi!aret, iar maiorul de carnaval Ie ordona nurcii, agitlndu şl batista murdară, să răcnească şi să ţipe. Şi lumea privea cu milă Ia aceşti cinci sludeiţl. Scandalul de la Filaret La Filaret o mulţime de curioşi şi de săteni diu comunele Învecinate cu capitala. Iar In chioşc, la o tribună, I. P. S. S. Mitropolitul Primat, asistat de vicarul Mitropoliei, P. S. S. Nifon, de arhidiaconul Hu-mulescu şi protosinghelul Vulpescu, — aş-teptlnd sosirea mascaradei ca să Înceapă slujba divină. Chioşcul era înconjurat de un mare număr de sergenţi şi agenţi secreţi, cari ascultau de ordinile ministrului Palladi. Lumea stătea uimită văzînd pe un ministru degradat la rolul unui agent ordinar. La un moment dat toate cordoanele poliţieneşti aii fost rupte de invasia masca-ragiilor. Batrlnul prelat tremurata tribună, de frica sălbaticilor. S’a Început Te-Deum-ul. Dar scandalul luase proporţii atlt de mari lucit I. P. S. Sa a fost nevoit să Întrerupă. Se auzeaâ strigăte; — Loc pentru d. ministru de interne I — Rahat cu apă rece! — Stal, d-le, nu da In mine! — D le Palladi ! — Bragă reee, reeeece ! — Vin pompierii!... Şi un pompier moşneag era tlrlt de braţe de d-nil Zaharia şi Melisianu. Bietul bătrin nu se putea ţine tu picioare şi lumea in-diguată murmura: — Ce barbarie ! Sub chioşc se produce o Îmbulzeală colosală de «băeţl», care umpleau aerul cu du hoarea de drojdie. It {scursurile I. P. S. Sa scurtează Te Deumul şi cedează locul săfl d lui ; C. F. Robescu, care dă citire un<»I telegrame pe care a adresat’o M. S. Regelui şi unei telegrame, pe care a primit’o de la d. Dim. Sturdza. D. N. Ganea spune că Moldova colectivistă se asociază la această mascaradă. D. D. Stoicescu plictiseşte lumea cu un lung discurs de o or* şi jumătate, descriind evenimentele din 1848. D. Gr. Alexandrescu vorbeşte In numele Camerei de Comerţ diu Capitală spunlnd că In urma luptelor din 48 s’a ridicat comerţul Capitalei. Ştefănescu— Galaţi, slujbaş la ministerul de finance, Îşi permite neruşinarea să vorbească la numele studenţilor. Cortegiul se reformează din nod, In mijlocul strigătelor : — Rahat cu apă rece 1 — B agă rece, reeece! Cum intră lu strada U Iunie, bandele colectiviste năvălesc asupra manifestaţiei fle-viste, care tocmai atuud se apropia cu musica In frunte de Filaret. Descrierea acestei bătăi o găsesc cititorii, la darea de seamă asupra manifestaţiei fleviştilor. Dealul Spirei In urma ciomăgeiel barbare săvlrşite la capătul stradel li Iunie, mascarada în frunte cu puhoiul poliţiei comunale şi administrative, precedată de zece şiruri de sergenţi de oraş, un riud de geandarml că lărl şi două cordoane de geandarml pe-deştri, porneşte din noi! pe stradele 11 Iunie, Rahovel, Carol, calea Victoriei şi str. Mihal Vodă plna îu Dealul Spirei, In faţa Arsenalului Armatei. In răspintia din deal, este instalată o masă, lu faţa căr. ia P. S. Sa Arhiereul Nifon, Vi arul Mitropoliei, Îmbrăcat In o-dăj'lil, aşteaptă sosirea p'ocesiunel. Rtnd pe rîud, sosesc apoi d nil Fere-ehide, Haret, Pallade, Carada, C. F. Robescu, Niţă Steri . Take Giani, Nicu Gane, Melisianu şi alţi BereehetI, Căldura este insupoitabilă şi duhoarea acră pe care o exală ma if shnţil, In cea mal mare parte odâiaşl şi dorobanţi de al primăriei, este sufocantă. Se oficiază uu serviciti divin pentru pu nerea pietrei fundamentale monuni-ntulul ce es’e pro ectat a se ridica In memoria pompierilor de la 48. După lermiuarea serviciului divin Carada scoate pergamentul care este a se zidi la baza fund ţiuitei monumentului, lată cu prinsul acelui pergament: Astă-zi li Iunie 1898 In al 32 lea an al domniei 1H. 8. Regelui Carol I-lfl fiind preşedinte al consiliului de miniştrii Dlmflrle A. Nlurdza primar al Capitalei JF. Uobeiea Pusu-s’a piatra fundamentală a acestui monument pentru aniversarea a 50 ani, in amintirea pompierilor căzuţi pentru patrie in ziua de 13 Septembrie 1848, AQ fost de faţă : Comitetul de cetăţeni pentru organizarea a-cestel serbări. Primarii comunelor urbane din ţară şi numeroşi cetăţeni din tot regatul. Ministrul de iuterne semnează cel d’intll pergamentul! aPo1 Pun semnătura C. F. Robescu, Niţă Sterie, Carada, Dimitrie Petrescu, şi alţii mulţi. Discursurile Pe când mulţimea amicilor lui Niţă Stere se îngrămădea ca să şl pună turaua pe pergament, d. Ft-rerhide, ministru de interne, se urcă pe o tribună, rid cată de ocazie, şi In câte-va cuvinte face isloricul luptei vitejeşti a pompierilor de la 1848, arătând că sâminţa vitejiei lor s’a arătat cu pri-osinţă In luptele dorobanţilor din răsboiul din 77. Ministrul de interne Inchee cu cuvintele : Trăiască România, Trăiască Suveranul şi Dinastia. In tot timpul discursului, d. N. Ganea şi C. F. Robescu, dedeaa semnalul urale!or, repetate apoi de o droae de copil, cari te asurzi fi cu glasurile lor piţigăiate. După ministrul de interne, se urcă la tribună preşedintele Cimerel. D. Tache Geani face din noii apologia luptelor de Ia 48 şi spune că ziua de 11 Iunie, trebue sărbătorită de toată suflarea românească. Ganea şi Robescu îşi fac datoria şi copil din jur repetă uralele. N’ţă Sterie. consilier comunal, cunoscutul agent colectivist, se sue la tribună şi silabiseşte un discurs tipărit pe o foaie volantă. Din nenorocire n’am putut să punem mâna pe acel preţios document, fiiud-că primarul Capitalei, în urma unei bune râfuelî ce a primit de la Carada, a pus imediat mâna pe foaia volantă pe care a silabisit’o Nea Niţă. Lunga cuvlntare a fost cilită de nea Niţă în marea il iritate a celor adunaţi acolo. Se auzea din cînd în cînd vocea răguşită a vre unul satelit: — Mal las’o nea Niţă că te al încurcat; să mergem mal bine să bem un chil de vin. Carada era furios de discursul idiot rostit de acest imbecil inconştient şi trecînd lingă Keft-reâ, îl făcea o dojanâ simţitoare, dacă Robescu simte, reproşîndu-I cu cuvinte aspre, pentru că a lăsat pe un asemenea om să debiteze nerozii de la tribună. Robescu tace şi InghJe. Ionescu Brăila, tuncţionar Ia ministerul de domenii şi student, urmează la tribună lui Niţă Sterie. Ca şi predecesorul săa, d Ionescu citeşte un lung discurs tipărit. Lung discursul, dar nu tot atlt de ridicol ca al lui nea N ţâ. La orele 4 se zideşte într’o groapă, d’a-supra căruia se va aşeza monumentul, pergamentul semnat de toţi organizatorii mascaradei, şi totul se sfirşeşte. .Parte din manifestanţi—cel din partea locului, se îudreaptă spre cârciuma lui Niţă Sterie, unde «chilu-rile» cu vin curg Iu onoarea marelui orator din Dealul Spirei. CeM’a ţi manifestanţi, cu muzica în cap, se duc spre local d primăriei unde cea mal mare parte din el—odăiaşl şi măturători de strade afl fost desbrăcaţl, sub ochiul părintesc al lui Melissianu, de hainele de sărbătoare, împrumutate de ocazie. Ast-fel, colectiviştii afl sărbătorit printr’o scandaloasă mascaradă, mişcai ea de la 48. MANIFESTAŢIA Liberalilor-democraţI Fa statua Im A Del ia de întruniţi la Ligă, un mare număr de studenţi In frunte cu comitetul naţional-stu-denţesc afl pornit la orele 12 jum., cu o muzi ă care Intona Deşteaptă-te Romîne, la statua Iul H-liade Rădulescu. Aici, sludentul Iorgala, relevlnd importanţa serbăiel, arata că Heliade aîmhegat şi întărit temelia, pe care s’ati clădit libertăţile noastre publice. Salve de aplauze acoper cuvintele entu-siastulul tlnăr, după care mulţimea porneşte, cu muzica în frunte, lu piaţa S tul Gheorghe. D. Fieva, care se afla la d. A. Bacal-başa, a ieşit In balconul casei acestuia, mulţumind tineretului care salută pe tribun cu frenetice urale. O h iră se întinde pe piaţă, la acordurile muzicel şi In aplauzele poporului adunat In mare număr. In vremea aceasta, Încep să sosească corporaţiunile şi diferitele societăţi cu stindardele lor. Colectiviştii Insă, cari aveafl şi el ca punct de raliare tot piaţa s-tul Gheorghe, încep să sosească. O mică confuzie se produce. Liberalii-democraţi se recunosc Insă In mijlocul mulţimel şi pornesc spre sala Dacia, unde era anunţată lutrunirea. întrunirea La 12 jum. Împrejurimile otelului Dacia suut ocupate de o mare mulţime. In sală, pe scenă, se află ultimii reprezentanţi al eroilor de la 1848, cari afl luat parte Ia lupta din dealul Spirei, tu contra Turcilor. Ei sunt: Dumitru Ploieşteanu din Prahova, Stan Ob>lişteanu diu Obileştl-Ialomi-ţa, Ion Dumitrache-Mârzac din GunaTlfov, Niţă Dincă, din Bucureşti, loţi pompieri, cari afl luat parte Ia lupta din Dtalul Spirei. La ora 1 şi un sfert, muzica Intonează Deşteaptăte Romîne; d. N. Fieva se arată In sala, Însoţit de numeroşi prieteni. Mulţimea aclamă. In tiinp cu salve de aplause izbucnesc din toate unghiurile săM. Clnd aplauzele încetează, d Fieva ia cu-vlntul. D-sa anunţă publicului asistent că In mijlocul lor se află fiul Iul H» liade Râ-du eseu, care a făcut R untnia modernă şi trei din pompierii cari afl luat parte la lupta din Dealul Spirei.—Si d..Racotâ, care a fă- www.dacoromanica.ro E’P O C A cut mişcarea «le la Islaz e In mijlocul nostru. spune d. Fleva, şi urale de mulţumire izbucnesc In sală. S* proclamă preş°dinte al lntrunirel fiul Iul Heliade, d. Ion Heliade Rădulescu. Ingerinţele administraţiei In timpul aresta, mulţimea creşte In sală. Toate loj-le şi sala sunt pline. In lrapreju-rimele otelului Dacia numeroase grupuri de cetăţeni aşteaptă ieşirea procesiunel. Ingerinţele poliţiei, pentru ea lumea să nu vină ia Întrunirea d-lul Fleva, atl fost colosale. _ Un funcţionar al primăriei Îmi declara, că mare parte dintre colegii săi nu voiail să vină la manifestaţia colectivistă ; atl fost Insă nevoiţi să ia parte, In urma ordinului formal al primarului, care i a ameninţat cu des'ituirea. Faptul ne a fost confirmat de mal mulţi alţi funcţionari, cari aă fost de asemenea ameninţaţi. El ne dă dovadă de entuziasmul spontaneu ce a domnit la manifestaţia colectivistă. [Iliseursul tl-lui Heliade Fiul marelui bărbat declară că nu a voit să se ducă alâturea cu guvernul, pentru ca să nu murdărească memoria tatălui s6u, stînd alăturea cu acei cari l’au dat în judecată fi au căutat să facă vrajba în familia sa. 1). H liade face apoi istoricul revoluţiei de la 48 şi termină, In aplausele mulţimel en-tnsiaste, declarlnd că e cu inima şi eu_ sufletul cu m-şearea nepatronată de administraţie, care se tace astăzi şi în acest loc. * * * In acest moment, o mişcare se produce în sală: soseşte societatea căruţaşilor, cu stindaiul el. . Salve de aplause isbucnesc în pubic. teresele lor meschine la umbra figu-relor măreţe cari au făcut pe 1848, ii denunţă tării şi opiniei publice irtferind §i in astă ocasiune secta lor blestemată. Cetăţenii Capitalei exprimă in acelaş tulul. Nedemn şi sanguinar, — acesta este guvernul actual, încheie d. DoLrescu, în ovaţiile mulţimel. întrunirea apoi se împrăştie în linişte, la orele 4.15. D. Fieva, într’o trăsură înainte, merge în d'lnttl Inarmtndu-ae cu un cuţit a lovit pe adversarul »fifi In pintece, otnorîndu-1 pa loc. Criminalul a fost arestat. Cadavrul Iul Rener a fo-t transportat la casa mortuară a spitalului pentru i i M face autopsia. Mort din beiţle.—Lucratorul Petrache Panta timp cultul şi admirafiunea lor pen- I fruntea cortegiului, urmat de aproape de I diaBrăila, bind zilele trecute o mare cantitate i _ 1 ... _ 11 ..Za oVl W Oft- I ::l_ .Xlxl.nl nit •> nt 4 I . I. , O •. 1 w .1 J . ... f. tru eroii şi martirii cart s au sa-crifi'jat cu alita desinteresare pentru patrie. Ia FilareI La orele 2 jum., cetăţenii, In număr de mal multe mii, In frunte cu veteranii de la 48, cu stindardele şi muzii ă, se îndreaptă pe stradele Carol, Rahovel şi 11 Iunie, la Filaret. . Colectiviştii, care porniseră de la S-tul Gheorghe de la ora 1, eraţi deja gata cu tămbălăul lor. Cum însă se temeaii de manifestaţia liberalilor democraţi, un pluton de jandarmi pedeştri era aşezat la intrarea bulevardului Uzinei, sub comanda unul locotenent. La orele 3, cortegiul colectivist porneşte de la Filaret spre dealul Spirei. Gendarmii şi sergenţii de oraş păzesc procesiunea, pe ambele laturi. In frunte, păşeşte un pluton de sergenţi de oraş, un pluton de gendarmi, cu mal mulţi inspectori de polifie. In Principatele- Unite La răsptutia stradel 11 Iunie cu Prin-cipatele-Unife, cele două procesiuni se in-tilnese. Sergenţi de oraş şi jandarmii, cari înconjură şi pdjesc procesiunea colectivistă, se reped ca nişte sălbateci asupra manifestaţiei fleviste, care înaintează. Urmează o panică indescriptibilă. Sergenţii cu tesacele şi gt-ndarmu «u paturile puştilor isbesc în mulţime. Ţipete se aud. 0 îmbulzeală grozavă se produce miile de cătâţenl, cari atl azi stat la manifestaţie. „EPOCA” |N PROVINCIE SI.ATiXi Consiliul comunei Slatina, In cap 'cu primarul Ioan Dobriceauu, colonel In rezervă, In loc să se ocupe de strictele interese ale comunei, cari lasă mult de dorit, s’a apucat de certuri pentru Împărţirea lucrărilor de interes personal. Ast-fel, primarul, In dorinţa de a şl înflori casa sa, convoacă consiliul zilele trecute şi pretinde un vot p n-tru a preface şoseaua Solomon In stiadă pavata cu piatră şi trotuare cu basalt. Insă consilierii la rlndul lor, In număr de patru, profitliid de cererea primarului, cer înfiinţa rea unei a doua piaţă pe locul d-nel Titu-lescu, care să fie cumpărat de comună. La aceasta primarul se opune, şi consilierii a-tuncl se opun şi el la pavarea şoselei Solomon şi ast fel nici unii nici alţii ne întrunind majoritate, propunerile cad, spre marea ciudă a primarului. Primarul recurge atunci la un expedienl; formează Îndată o petiţiune ca diu partea orăşenilor şi trimete pa comptabilul primăriei să adune semnături de la orăşeni, ca ast-fel să zică că oraşul cere pavarea acelei şosell. Ar fi mal bine ca consiliul să se ocupe de urgenţă de lucrări cari sunt cu mult de rai-hiQ, a murit dnpâ clte-va ore de suferinţa. Parchetul fiind avizat a Început cercetările. Viaţă Inimii.—Din Dorohoifi ni se anunţă că In comuna Păltiniş, din acel judeţ, a Incitat din viaţă, săptămln» trecută, muncitorul Ion Dumitru, tu virată de 110 ani. Banditismul In ţară - Pentru prinderea bandituluiFl«rea,piefe tul judeţului Nearnţu, d. N. Albu, a dat următorul ordin circular tuturor agenţilor săi administrativi: «Fiind-. ă, de un timp tacoace, la noi In judeţ. s*a ivit banditul Florea, de loc din jud. Suceava, evadat din penitenciarul Doftnna, cure fapt vi s’a făcut cunos.-ut cu ordinul No. 5621 din 11 Septembrie 1897, şi fnnd-oâ bîntoeşie comunele megieşite eu hotarele judeţului Suceava, aseunzîndu-se, cind io pădureţe noastre, riad In pădurile judeţului Suceava, administraţiei» ambelor acestor jud-ţe dau un premiu de cile 500 franci, adică 1000 lei celui care U va prmd*. _ * Kste permis ori-cui a întrebuinţa ori-ce soţii de arme contra lui şi a nu ave i n cl uu scrupul în aplicarea art. 73 şi 74 din Itgea politiei rurale, care sună ast-fel An. 73. Dacă fa.ăionl de rele vor fi armaţi, vor căuta a-1 înconjura şi după 3 somaţiun! de Cota apelor Cota apel Dunărei de-asupra etiagiilor pe zilele de erl şi azi 12 Iunie: ErI Azi T.-Severin • ••••• 3iu.I2 3«u.84 Giurgifi......2 n.80 2 n.84 Galaţi.........2m.84 2m.79 ULTIME INFORMATIUnT Funerariila luî C. Esarcu Patima colectivistă ce se deslăntueşte asupra corpului decedatului C. Erarcu, a ajuns revoităto«re. După profanarea de aseară, clnd colectiviştii afi pus o muzică să ciute înaintea Alem ului, a urmat o altă ispravă a unul bătrtn. fost mare demnitar al Statului, a d-lnl Kretzub s -u. D. Nieohe Kretzulescu, In calitate de preşedinte de onoare al Ateneului, s a transformat în simplu agent al colectivităţii, depeştnd de două ori d Iul V. A. Urehe, vite preşedinte al Ateneului, ca să transporte rămăşiţele pămtnteştl ale Iul C. Esarcu de !a Atenefl la vr’o biserică, căci «Ateneul e un local de petrecere.» Batrînul N. Krezulescu abusează de caii- o suiuauuui uo ■ —------- — . ia* a se preda, vor trage cu arme de foc asupra tatea sa de preşedinte de onoare al Aţelor, safl vor năvăli « u ori-ce arme asupra lor I neulul, pentru care, fie zis In treacăt, n a şi Ii vor prinde morţi saă vil.» * c*....#- «he.!.u rumii. «i n’o i .rtfil nici un liade. D sa face tabloul epocel dinainte de 1818 şi arată punctele reclamate In constituţia din 1848, de la Islaz. Această constituţie e opera exclusivă a lut H-liade, suflatul mişcărel de la 48,* şi luerârel sale se datoreşte congresul din Paris, care a regulat soarta ţărilor romîne. D. Iancovicl termină, spunlnd că toată onoarea zilei de astă-zl se datoreşte autorilor mişcărel de la 48. n. A. Itaeulbaşa Face istoricul pe scurt al lui 1898. D-sa spune că a văzut mascarada colectivista şi s’a Intre bot unde sunt liberalii ? N’a văzut în ortaua lor nici pe studenţi, nici pe căruţaşi, nici pe muncitori, nici pe veterani. El sunt cu noi, cu adevăratul popor, care nu a aşteptat procesele de contravenţii pentru a manifesta. Colectiviştii afl tribună, dar nu afi pe tribunul ; sala isbuen-şte In strigăte de ura. D. Bacalbaşa dă apoi citire telegramei adresată de primarul capitalei d-lul deputat A. Arion, prin care ’l invită Ia manifestaţie. Citeşte şi răspunsul acestuia. D. Arion contestă d-lul Robescu dreptul de a face asemenea invitaţii şi refuză de a participa la mascarada. D. Arion, care se află în sală, e obiectul unor călduroase ovaţiunl. Oratorul contestă colectiviştilor dreptul de a serba această zi. Acel cari afi făcut tot felul de nelegiuiri, cari s’afi dedat la cele mal neruşinate ingerinţe, cari afi în chis şcoa'ele şi afi suspendat serviciile publice, nu afi dreptul de a serba pe 11 Iunie. mal importante. ---- _ ------------- „ . ... * Aşa, să se termine nivelarea şoselei ce niescuresul tl-lul Iancovicl I Mal mulţi cetăţeni sunt loviţi de zbiri, I vjne de )a Gară in oraş care a rămas n i ar» „„viului dună d He- I în timP ce m"zivele militare, pusei» dis- I neterminatâ Încă de pe timpul fostului con- D. Ian :o vid are cuvlutul, după u. ne | colectiviştilor) înt0neaz» Deşteap- \ Sllitt eouservator. Art. 74. D.că f.căioril da rele vor întrebuinţa arme, pe cind sunt gonit1, spre a fi prinşi, este ertat gonacilor a Întrebuinţa şi el arme, de vor fi avlnd, contra lor, fără nici o somaţiune.» «Ordonăm autorităţilor enamerate mal sus, ca acestui ordin să i se dea cea mal întinsă publicitate». « • * tă te Romîne !..• . . D nil Grigorescu, Gr. Manno, Arion şi alţii găsesc azil, intr’o curte. D. Fleva, înconjurat de sergenţi, se refugiază, în trăsura comandantului de gendarmi pedeştri, care mergea în fruntea mascaradei colectiviste. „ Cei l’altl cetăţeni, loviţi de soldaţi, respinşi de mulţimea colectiviştilor, se împrăştie în toute părţile. Stindardele societăţilor, cari însoţesc es-cursiunea Flevistă, sunt rupte şi călcate în picioare de bandele aninate. Stindar-dttl «Căruţaşilor*, este sfâşiat de sergenţi, iar preşedintele societăţei, d. Nicu Ionescu, lovit pînă la sînge. D. deputat Mitică Apostol este de asemenea lovit. Instrumentele muzicanţilor sunt stricate, sub loviturile tesacelor şi ale paturilor de puşcă, iar muzicanţii scapă de furia bandiţilor, numai cu fuga. Sunt cîţl-va răniţi. Unul dintre manifestanţi, care însoţea pe veteranii pompieri de ta 48, este izbit în fată de un jandarm. Tînărul manifestant cade în trăsură cu figura singerată, în timp ce lumea înfiorată dă înapoi în fata sălbătăciţi colectiviste. Zăresc pe d. Fieva, In trăsnra căpitanului de gendarmi, unde se refugiase, cu un buchet în mină, tn momentul îuvălmăşelel. Mă urc în trăsură lingă d-sa şi îl Întreb dacă nu e lovii. Tribunul îmi răspunde indignat că ceea Această şosea din dreptul grădinel palatului administrativ şi ptnâ la fostele case ale lui Caracostea, este impracticabilă, căci consiliul colectivist în loc să niveleze şo şeaua, după cum era proiectat, a crezut de cuviinţă să aşeze petriş pe acea bucăţică de trasefl, fără să’l niveleze, aşa că, comunicaţia pe acea şoseluţă s’a făcut imposibilă. Nu ştitt dacă şi aceasta s’ar putea zice o Îngrijire pâriutea-că. Deosebit de aceasta mal avem de semnalat Încă una boacănă a actualului primar. Pe strada PieţiI se afla o casă a d-nel Mavrodiu, care casă pe Ungă că este în complectă ruină şi ameninţă căderea, dar, conform regulamentului, este supusă şi la retragere, cu toate că Încă de acum un an şi mal bine d ua Mavrodin ceruse autori-sare primăriei de a face reparaţie, Iasă, d. primar a refuzat cererea pe aiâtatele motive de mal sus. Acum, prin ce minune nu putem cunoaşte, vedem că d. primar Do-briceanu Ta dat autorizare de a efectua expusa reparaţie. Ctnd unii din orăşeni, surprinşi, afi cerut explicaţie prim irului pentru aceasta dînsul a răspuns: EiX nu pot să vă spun nimic, întrebaţi pe inginerul comunei. Aferim răspuns. Un Sl&tluean. T.-SEVJEMtMJV Pentru prinderea periculoasei bande de hoţi, eare terorizează judeţul Covurluitt, s’afi organizat mal multe potere, sub comanda uuul m»jor de jandarmi rurali. _ _ Poterile cercetează pădurile din jurul Folteş-tilor, unde s’a ivit banda. _ Se zice că banda se compune din soldaţi liberaţi şi dezertori, cari s’ar fi dedat la haiducie, din cauza mizeriei in care se gâaasc. RESBOIUL ISPANO-AMERICAN (Serviciul «Agenţiei Romîne*) DIN EDIŢIA DE SEARĂ Washington, 11 Iunie.—D. Alger, şeful departamentului răsboiului, a primit o telegramă de la generalul Shafter, anunţtn-du i că mai multe trupe an debarcat la Darguiri. Washington, 11 Iunie.—Ministrul Rusiei, intervievat, a declarat că cestiunea Iilipinelor nu este de natură a aduce prejudiţiî relatiunilor dintre Rusia şi Statele Unite. Nu e de dorit, a mai dectarat el, ca Englitera să devie stăpîna Fiii pinelor. r^, San-Francisco, 11 Iunie. — Generalul Merrit are de gînd să plece în insulele Fiii pine, la 17 Iunie, cu un al 3-lea corp expediţionar. DEPEŞ'LE DE AZI A Debarcarea americanilor la Uttba New-York, 11 Iunie — Trupele generalului S h'tfttr au debarcat lingă Dar- făcut absolut nimic şi n’a j irtfit nici un ban, ordonlnd transportarea cadavrului creatorului acestui monument Într’o biserică. Comitetul Atheneulul a respins Insă cererea reiterată a d-lul N. Kretzulescu, cu observaţia că ar face mit biue ca să ve-ghieze la decorul bătrtueţelor sale. « * * Numeroase coroane s'afi depus ieri şi azi pe coşciugul decedatului. Printre de^cităm pe ale: D-şoarel Elena Florescu, o coroană de flori naturale. D-na O ga Duca, o cruce din flori naturale ; D-na Maria Brăiloiu, coroană de flori naturale; , D. Take Ionescu, o mare coroană de fol de stejar şi laur argintate ; D. Gr. N. Mânu, toi de stejar şi flori naturale ; Ministerul de externe, o mare coroană de flori naturale ; Societatea Furnica, o prea frumoasă coroană de pansele şi fl >area R-ginel ; Societatea Ileana, de mărgăritare; Familiile Arion, Academia Romînă, etc. * * * Inmormlntarea s’a început la orele 3 p. m. Vastul vestibul al Ateneului era pliu de lume aleasă; grădina Episcopiei de asemeni înţesată de o lume imensă. Toţi co-menteasă marea muncă desfăşurată de C. Exarcu pe clmpul culturel naţionale. Printre asistenţi am remarcat Întreg comitetul Ateneului, anume C. B ierescu, C. Disesen, Stăncescu, V. A. Urerhe, Ionescu-Giun, Dim. O ănescu-Ascanio, Dim. I. Ghica, etc ; apoi del- gaţiile Ateueelor din ţară, preşedintele Senatului, etc. Serviciul divin s’a început Ia orele 3 p. ni. Amănuntele lumornituiărel vor urma la ediţia de miine dimineaţă. Tribuna anunţă că faimosul Ieszenszky, Cuba, sub protecţia tunurilor escadrei Ială cum se metamorfoseazâ cine-va tn cetăţean noii : Piuă la o vreme Nuchâm I „ic„ concursul a 1000 de Cub ini. Mortiher se nunna tatăl, Lnzer Morţiher | ^ _ fiul ; apoi şi-a zis Leizer Weimberg şi din guiri, la 17 mile la est de Santiago de I persecutorul cel mare al romtnilor de peste s >. « V _ 1 Iu i ...... «A a / XX J v I a.. O -1 . I . — .. . .. 1 n onnaxlnr ce se petrece e ne mal pomenit, Stabileşte deosebirea Intre 98 şi 48. La I T %u ^“ur^de ^Tma^Văslunde^d I Leizer Weimberg s’a făcut Lazăr Vioreanu. 48 s’a stabilit egalitatea, libertatea şi fra- P£*ră, păzită de armata, răspunde d. Catre d> Ioniţa Hergot, proprietar diu Maternitatea. Ce avem a stă-zl ? ___a »ra«nrâ trihnn.ml .. M»«dinţl, s’a recomandat fiul cunoscutului uos- munţi, va fi numit zilele acestea secretar de Stat ta miuisterul de interne diu Budapesta. 0 voce: — Astă zi suntem mal răii ca la 48 D. Bacalbaşa termină, spunlnd că poporul trebue să lupte pentru a lua Plevna internă, adică să răstoarne guvernul actual. D. Or. Han tio, lutnd cuvtntul, după d. Bacaibaşa, contestă guvernului dreptul de a serba o mişcare. Acest drept tl are numai poporul. Un guvern, care a profanat memoria celor de la 1848, a pierdut dreptul nu numai de a serba data de 11 Iunie, dar şi dreptul de a mal sta la putere. D. Gr. Manno Încheie, protesttnd în contra neruşinărel guvernului, care are îndrăzneala de a serba o dată, pe care a dezonorat-o. Ml. N. Fleva Mulţimea aclamă pe d. Fleva, care anunţă că va vorbi la Filaret. — N’a veţi tribună, dar aveţi pe tribun, spune oratorul, In ovaţiile sălel entuziaste. Roagă mulţimea să’l urmeze şi mulţimea II răspunde prin aclamaţiunl. Sunt mii de oameni lu sală, cari stafi Îngrămădiţi, unii lingă alţii, pentru a sorbi cuvintele d Iul Fleva. D-sa se mira că oameni, ca cel de Ia guvern, huiduiţi şi înjuraţi de popor, mal afi curajul să facă mascarade. — «Pot să le facă, pentru că pe măscărici nu’I poţi opri de a M ridicoli. Nu le putem Insa permite să uzurpe drepturile celor de la 48. «Toată onoarea se cuvine Iul Heliade». Oratorul este atlt de emoţionat, ca vocea sa tremură. «La Fdaret», Încheie d. Fleva şi mii de vod repetă: — La Fdaret ! La Filaret ! Oratorul dă citire următoarei rezoluţii: BEZOLVţlE In fata O mitei neruşinate şi îndrăzneţe care, după ce prin actele guvernu Fleva. Dlndu-mă jos din Irăsură, tribunnul se refugiază, la intrarea casei cu No. 57, din strada 11 Iunie, unde este Înconjurat de tineretul universitar. In vremea aceasta, tn sunetul muzicelor şi al tobelor, păzită de armată şi poliţie, procesiunea colectivistă defilează. Un huiduit puternic răsună. Sergenţii şi jandarmii şarjează din nou mulţimea. Zbirii se apropie, pînă în dreptul tribunului; nu au însă curajul să lovească. Mulţimea huiduieşte din noii şi huiduiturile se repetă, din gură în gură, pînă în capătul călei Rahova. In cacofonia produsă de huiduituri şi de musicl, procesiunea funebră a coleetivilâţel Îşi scurge valurile murdare, spre oraş. ' Trebuie sâ adaug că şarjele sergenţilor şi jandarmilor nu fost comandate de inspectorul de poliţie, Otnescu şi de comisari Mărunţeanu, Munteanu şi Costescu. Dintre agenţii de poliţie, s’au distins, prin barbaria lor faţă cu cetăţenii, sergentul major cu No. 827 şi sergenţii cu N-rile 136, 865 şi 870. Pe cimjpia lAbt-t-lâţeî După trecerea procesiunel colectiviste, manifestaţia liberalilor democraţi se reformează. D. Fleva este din nott aclamat şi cetăţenii, terorisaţl de bandele colectiviste, lşl refac rlndurile, Indreptîudu-se spre cîmpia Libertăţei. Cu toată terorizarea bandelor colectiviste, un foarte mare număr de cetăţeni sunt adunaţi la Filaret. DIhcuvhu! tl-luî Fleva D. N Fleva ia cuvtntul. Tribunul Înfierează purtarea sălbatecă a colectivitâtel, tn termenii cel mal energici. — Nu s’a mal văzut manifestaţie populară, păzită de jandarmi şi de poliţie, d. Fleva, tn ovaţiile mulţimel. tru om politic Vioreasu ; în Severin, căpi tanul Vioreanu, din judeţul Mehedinţi, inginerul şef al lucrărilor căii ferate Baia-Severin, iar către mine:do:tor în medicină Vioreanu, fost medic şef al nu ştifi eâruî spital. Adevărul e : Leizer Mortchfir, felcer la un spital rural de prin Tutova, actualmente samsar şi mijlocitor şi de alt-ceva. Madrid, 11 Iunie. — Senatul a adoptat budgetul aproape fără discuţie. Versiunea spaniola Ministrul de războiu a primit o depeşă oficială din Santiago de Cuba a- I In portul danubian, pentru repararea nunţînd că după o luptă vie, s’a respins I -»'"*• d« R-ii •«un prim atac al americanilor. Guvernatorul din Siruiago telegra-fiază că atacul escadrei americane in contra lui Siboney şi B ti guiri s’a prelungit pînă spre înserate. Inamicul a Abia eşit din portul Galaţi, pentru manevre In largul Mârel Negre — lncrucişăto-rul Elisabeta a fost nevoit să se reîntoarcă, ava. t------ * riilor de helice. , Elisabeta a fost urcat pe docul plutitor, unde va rămloe ctte-va săptămînl. Aniversarea zilei de 11 Iunie 1848 a fost serbată şi de colectiviştii din Iaşi. Serbarea a avut un caracter absolut mstti ţi Wijiuciiur şi uo au-ccvu. ■ — » ■ . - , , . , . . „*„-a Am I oeroureu u unu Semne particulare : Adoratorul şi ado- I f0^ respins pe toată linia, f I 0ficiai. Asistenţa la oficiul divin, celebrat 1.. I —1 I v r i I uf f va rt rt lai 1 r? M'l/1 Jftfl I i .. -i _ 1* _ _ ^ 4 o fieri râtul prefectului Gheimegeanu şi al lui Li barca. Cine se asemănă se adună. Căpitan Emtueacn. DITKRSE DIN CAPITALA stingă lui B liquiri. \ la mitropolie, se compunea din comisari O depuşii ci amiralului C&rv&ra a- I ^ funcţionari, nuntă că echipagiile flotei au fost in- I Ambii prefecţi—d nil C. Penescu şi V. corporale trupelor pentru a combate pe I Gheorghinn—au strălucit prin absenţa lor inamic. Amiralul califică situaţia | de la serbare. spune . . D-sa propune alegerea unei delegaţiunl. nrţe care, aupn ce prin uutete guvernu- ■ care meargă la Serbai lui el, a călcat şi batjocorit principiile de 11 Iunie 1848. sacre de naţionalitate, de libertate şi de frăţie, proclamate prin mişcarea patriotică de la 1848, vine astă-ei să o profaneze, prezentindu-se ca urmaşa el : Cetâţ-nil capitalei, întruniţi astă-zl 11 Iunie, in sala Dacia, şi revoltaţi de această outetare, protestă din toate puterile lor şi tăgăduind şarlatanilor publici cari au abuzat de credulitatea publicA, dreptul de a vorbi in numele liberalismului şi democraţiei ro-mine, şi a adăposti pasiunile şi in- memorabila dată de 11 Iunie Tribunul este călduros aclama» de mulţimea, indignată de atacul ttlhăresc al colectiviştilor. MHncurnul *1-1 "t Mlobveseu După d. Fleva, se dă cuvtntul d-lul G. Dobrescu Prahova, deputat. Onor. reprezentant al Ploeştilor/vifi mişcat de stngeroasele scene petrecute In ochii săi, Înfierează şi d-sa purtarea sălbatică a poliţiei. Guvernul actual s’a dovedit, odată mal mult, nedemn de a mal deţine frlnele Sta- Groaznică nenorocire. — Erl după a-miazl, la orels 5, trei copil al muncitorului Petre Radu, din etmpul Pleşoianu, o fe'iţă da 13 ani, numită Dobriţa, alta, Tarsiţa ile 8 ani. şl băiatul Barbu da 11 ani, dueîndu-se să se scalde in iacul de la Tel, fiind luaţi de curentul ap-T, nenorociţii afi fast duşi la partea adincă şi Cite trei s’afi iuecat. Părintele nenorociţilor copil afllnd despre această groaznică intlmplare, s’a aruncat in apă şi a scos unul cite unul, cadavrele copiilor săi. Desperarea nefericitului părinte este de nede-scris. O jale adincă cuprinsese pe toţi din pre-jur, văzîud pe nefericitul tată zmulgindu-şi părul de desperare şi transporltndu-şi In bocete Înfiorătoare cadavrele copilaşilor, la domiciliul săfi din apropiere. Ar trebui ca poliţia sâ ia, odată pentru tot-d’auna, măsuri sâ oprească publicul de se scălda In lacurile acestea primejdioase, unde Iu (ieşire an avem de înregistrat nenorociri de asemenea natură. înecai In Dîmboviţa.—Pe malul drept al Dîmboviţei, In mahalaua Grozăveşti, lingă stăvilarul de la Uzina hidraulică, s’a găsit cadavrul lucrătorului Valentin, care venind să se scAde tn răii, mergînd la partea adincă şi neştiind să Înoate, s’a Înecat. Lingă cadavru s'afi găsit hainele nenorocitului. Cadavrul a fost transportat la Morgă. Fn pungaş.—Erl, după amiazl, individul Gutman Solomon, dudndu-se la direcţia tram-careior societăţei belgiaue, unde avea oare-carl afaceri, intr’un moment cind nu era observat de nimeni, a şterpelit după un biurofi, trei pachete de liber parcurs pe liniile tramcarelor şi un portofoliu cu 90 de lei Pungaşul a fost prins şi arestat. ^W^JAnA Crima din Brftlla. — Alaltăerl ssura o cr'mâ îngrozitoare s’a săvlrşit In oraşul Brăila. Indivizii Petrache Anton şi Vlade»fu»a'‘8. IVulrn N«-z«»uul de vtleglnlur», ziarul Epoca a înfiinţat cu începere de la 1 Iunie, următoarele abonamente: O lună tu ţară iî lei; In atrei-nătate 5 lei* Două luni In ţura.'îlcl; iustrel-nătate O Ici. O ştire lubucurătoare pentru produsele noastre. Apa minerală din Slănic (Moldova) isvorul No. 1 este cerută şi tn streinatate. Aceasta dovedeşte că apa de Stanic No. 1 este cu dreot cuvlnt folositoare, căci cine se obiclnueşte să o bea cu vin la masă, nu-l mal place altă apă şi o poate bea tot anul: este o ex< elenta apă de masă. Exploatatorul, farmacistul Vernerdin Roman, este nevoit a’şl mări localul de exploatare de la isvoarele din Slănic şi’l felicitam pentru aceasta. Ar fi timpul sâ şi exportăm nu numai să importăm ape minerale. SPECTACOLE Grădina C isino. - Miine, Sîmbălâ, 13 Iunie se joacă piesa Ucigaş / comedie lu 3 acte. Reprezentaţia d-nel A’exeudrescn ce era să s« joace Duminică, s’a anitnat pentru o altă dală, pe care o vo i. fi e cunoscută U timp. BIBLIOGRAFII A apari t Iii a doua eiliţiiine : Leeţiune de aritmetică practică pentru ci. I s cunderfl ; Curs de aritmetică raţionată pentru el. II secundar»; Curs de aritmetică raţionată pentru el. III secundară, caiţl aprobate de Onor. Minister al iiistructiurel pnhli e, de St. S oi-cesou. prof. la liceul «Lazăr» din Capitala. Depozit mimat la autor, strada Şerban-Vodă, No. 70.________________________ Dr. I. T. Mera Medio Romui — Karisbad, Markplatz Tempel — www.dacoromanica.ro * EPOCA CEA MAI MARE FABRICA DE SECERÂTOARE CULEGAT „IZBÂNDA” lAstă-ţl „Secerătoarea cu legat” cea mai populară, preferată celor-?alte din causa solidităţi lucrului, juncţjonărel exacte ţi puţinelor piese ce se ugeaţâ. 150 vîndute în 1895 ; 198 vîndute în 1896 ; 265 vîndute în 1897. Cereţi o secerătoare uşoară la lucru, nu uşoară la cântar, care nu poate 11 de cît şubredă. Numai Izbinda va corespunde. SECERÂTOARE SIMTEEA VAR HIDRAULIC Calitate Superioară DII FABRICA EST MANOEL & OBLED DIN COMARNIC Comenzile se vor adresa reprezentantului general pentru toatd tara T. ZWEIFEL BCCTIREŞTI IAŞI Calea AWofllor, 91. Strada Mitropoliei, 9. GALAŢI, Strada EgallUţcl, 46. Trainică. Durabilă. 3000 BVCAŢI VÎXDI TE ! DA1SY COSITOARE DE FIN r ■ t 1JE O IVo. 4 JttOREE XO l BRICIU MODELEEXEA W. STAADECKER BVCVBEŞTI, STBABA SMABBAX Xo. 19 BRAIliA, BVLETABBrij ( l No. 79 | ( BAIOVA, Strada H. Kogălniceann No. IO mm- SINUCHCL DifiPOsITAB PENTRU ROMÂNIA CLATTON < SHOTTLEWORTH Bucureşti, calea Dorobanţilor, 117. Cr&iova, strada Bucovâţ, 18 Recomandă marele lor Mepoott de AGRICOLE > (A O ~ TJ Sg î m w> cn Otn FABRICELE ROMÎNE UNITE De Băuturi gazoase ţi Acid carbonio lichid Societate anonimă eu capital 629,800 lei deplin vărstif? Bucureşti, Str. Fecidref No, 9, 11, 13 PRIMA INDUSTRIE DE ACID CARBONIC LICHID * Garantat pir şi fără miros • InstalaţiunI Complecte de rabricl fl Băuturi gazoase ^ ţel mal mare depozit de toate articolele, servind la fabricaţinne de apă gazoasă : — Sticlărie, Capete de SIfoane, Eaaenze, Col.rl —— TURNĂTORIE DE ARMATURI DE SIFOANE ' Depozit de Maşini * ATELIER de REPARAŢIUKI. APARATE de BERE Prospecte gratis .şl franco 30 «■>« > ;ca «O* ‘•<1"I \o S,i' Preţurile cele mal reduse r n k c v m * LOCOMOBIUC cu sau fără aparat de ara pae de la 3 fi jBmiiate ptaft la M caipatere BATOAZE de GRÂtf de toate Mărimile | BATOAZE de PORUMB Ve. 6, cm Elevator de la 9 «i jnmătate ptnă la M cal putere j| pentru LOCOMOIOJI şi ea Maşine de semănat, Maşine de ciuruit şl vînturat, Maşlne de ales neghina şi secara tfn grAfl •r m o r i re m A c i nr a t “mm Instrumente trebuincioase M&fLniştilor, Curele englezeşti de prima calitate Pietre de moară franţuzeşti, Maşine de secerat „WOOD” eu sad fără aparat de legat snopi KT Pluguri de Oţel făurit peste tot ca an» piu A la 4 brazde mr COSITOARE • GRAPE de FIER cm două şi trei ăripi, cu dinţii ARTICULAŢI ŢEWK OK CAZAN «irnlru W.OCOMOOMt.E ffi alt fim Im Atelierul Nontrn primim Repmraţinnl de LOi'OMOBILJR din orl-ce Fabrică • VÎNZĂRÎ CU CONDIŢIUNl AYAHTAGIOASE • . I. N. Dimitriu & J. Steinhardt BUCUREŞTI Str. Ddoebsl, 22 şi Calea Moşilor, 35 Filiale alea Grlviţei No. 84 A TE EI EH Strada Decebal Alo. O LA LAMPA ELE6ANTA Cel mal mare magasin de : Porţelanuri, Cristaluri, Sticlării LĂMPI, TACÎMURI, ARGINTĂRII Mobile de Fier FILTRE BRONZĂRII Si tot felul de articole pentru menaj Vechia şi renumita Fabrică deTrăsurl H. I. RIEBER Tot-d’a-una asortat cn cele mal frumoase articole de lux Cele mal frumoase asortimente pentrn : Restauranturî, Berării şi Cafenele încercaţi şi vă convingeţi Str. Komulns, No. 11 Clădire nouă cu ATELIERE mari speciale, pentru a corespunde In-tinderel ce a luat fabrica. In tot-d’a-una prevăzut cu materiale fine şi cu lucrători specialişti, ast fel că poate efectua orice comande de ‘Trăsnrl. OapenrT, Cabriolete, Breacnri, «tc. f după cele mal noul modele, riva-y liztnd cu orl-ce produse similare : din streinătate. Se găses-» şi l TRASURI UZATE, cu preţuri moI derate. TRĂSURI de COMANDĂ de In 1200 la 2000 lei • O prrm—nentrl de ori-ce ! fel de trăsuri ntd in tnt-d'n-una la j dlnpomlli- onor. clten[ I. !! BOALELE SECRETE !! Specific Antiblenoragic, Stoenescu CAPSULE cn rapnlvat de SHda.anloI şl «antal N:cT unu' din antihlanoragicele existente pînft acum nu ImpUneşte cele dmia ‘•ondiţiuni de asimilare repede şi nu irita traertul intestinul. Aso-ci iţiu ien s'ih-tfanfeloc ce comoun aceste capsule este tot ce actualmente ştiut* are mal buu şi mii încercat Iu tratamentul blenoragiilor. Modul cu lotul n «O şi special după -ace sunt preparate aceste capsule, fac ca vindecarea să de repede, complectă şi fără de a deranja stomacu ; astfel ••a convine tutu'or persoanelor chiar celor mal debile. Acest noft medicament vindecă în s<-nrt timp complect şi radical scursorl. (sculament) noi şi ve'-ht atit la bflrbaţt cit şi la femei, precum şi blenoarea, poală albă, etc. t*r«*ţnl unei .•utiî <1 l«*î. Asociat cu aceste capsule sa recomandă cu succes Injerţl» a»nt»llua. Preţul unul flacon lei S.ISO. Depozitul venerai: Farmacia MtHUI, ST«E\ESI!F Strada Mihai Vodă, No. 55. Bucureş'i. De vînzare la principalele farmacii din ţară, tn or o vi ode unde aceste preparate nu se găsesc, se expediază imediat contra uuul mandat poştal. PODAGRA, PIATRA REUMATISMELE sunt vindecate prin Sărurile Granulate Efervescente Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă, ou cea mal mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea snnt deviza Tipografiei. mm--------' de LITHINA de H i R6EL LE PERDRIEL & O, Paris. Direcţiun*-» -.l«tn.iiu-uinlul «HAIA GaiVI fA» situat In Calea Gri-viţd în f t* b'soricel S ţiT Vo v»7.i are onoare a anunţa pe Onor. Public că a deschis BASINUL şi DUŞELE RECI pentru sesnnul de Vară. O baie de basin cu du ,e re-t. 65 bani; Abonament pentru 10 băi o lei; Abona mont peatru una sută băi 40 lei. -y;* Basinul p ntru Doamne este deschis in toate zilele de lucru de la orele 8 şi jumătate pină la 11 şi jumătate dimineaţa Băile sunt deschise în toate zilele de la orele 2dimint aţ , pînă seara eît de tir zid la lumina electrică. , _________ nMECŢMtJNKA. Se caută20.000 lei după credit cu 10 la sută. Adre-saţi-vâ Scarlat louescu băcan str. Vulturului, 40. APA MINERALA DE BORSZEK (BORVIZ) Pentru excelentele sale proprietăţi a primit la expoziţia universală din Vi«m diploma de dis'm -ţiuae şi la expoz.ţia din Paris medalia de argint. Multo autoritatl medicala «0 recunoscut că aceaată apă minerală poseda o excelentă putere de vindecare in diverse cazuri. Prin gustul săO cel plăcut şi bogatul conţinut mineral, această apă amestecata cu vin, e recunoscută ca o băutură plăcută şi răcoritoare, superioara alior ape minerale. Exportatorii generali: D-nil LAZĂR & VERZAR în Braşov Depozitnl general pentrn Capitală la d-nnl VANILE OKETOIIJ No. 17, Strada Covaci, No. 17 In firovincie la diferiţi depositari principali. buna APA MINERALA PURGATIVA este acea de la BREAZU «yyAHORlIctt % BREAZU ISYOR MltURM AMAR •WsW £«U MlHERAU.MtC! . N. IAŞI Autorisatâ de Stat. Premiată cu medalia de aur la exp. din Bucuresci 1894. Recomandata cn preferinţa de D. niî Medici. Efect prompt şi sigur, dosa micii, gust plăcut. Cereţi dar numai APA MINERALA DE BREAZU Care se găseste la toti vânzători de ape minerale din tară. * » Parascblvescu & Co. Deposlt general: Fraţii Kdnya JaşI. tBoaeMt AJLRFRT FNGFJL CASA OE INCMIEOEilE ' Strada CAROL I, No. 37. — Bucureşti Este tot*d'a-una bine asortat cn armătoarele mărfuri recunoscute de bună calitate: RflAlfnttA avlnd rezervor pentru apă EbUUUOie de b8ut Frtrnl« penlru Îngheţată, maşine pentrn făcut îngheţată MAXIME pentru făcnt nat, forme pentru unt GLOBURI pentru GRADINA în diferite colori şi m&rime MOBILE de fier pentrn grădină SI* H ŞIVIC E pentru grădlnd Arangiamente COMPLECTE pentru BUCĂTĂRIE ___________(Vase smălţuite indigene şi streine) 8EBVICIITRT de porţelan de Bohemia şi Franţa p. masă pi p. lavoir MAŞIME pentru BUCĂTĂRIE sistem BELGIAN BAI d» ZINC DIN TOATE SISTEMELE ŞI IN TOATE MĂRIMILE LĂMPI pentru atlrnat pe masă, pe perete din toate sisLmele — EĂJfMPM fl EEEIjXAHE pentru răpită — • *LIN0LEUM» (Muşama) • FELINARE pentru MORMINTE şi COROANE de METAL COLIVII pentrn canari privighetăare şl papagali. nniimrt veritabilul aparat suedes I nlMUSa Pentru fiert cu petroliu 1 fără fitil. PREŢURILE CELE MAI EFTINE fimervMA eonyliincioet) ATF.LIKH SPECIAL pentru comftnzt şi pentru reparaţie. PETROLEU, Cmlt«*t»a l-a, decnlitrul lei S.30 bani. VI-Ein de răpiţi dublu rafinat. ♦**“*t«^*S*«et* __ _.. ____ Bucureşti.—Tipografia EPOCA Strada Clementei No. 3. — Bucureatl www.dacoromanica.ro