SERIA n.—ANUL IV, No. 784. Ediţia a treia MERCURI. 10 IUNIE 1898 NUMĂRUL 10 BANI AXWJXCIVHMMjB Anunciurl la pag. IV .... , 0.30 b. lima , , » III.........î.- lei » , , » II..........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul UN NUMĂR VECHIu 30 RA.Nl] A n 11 IXMS TII A ŢiA TELEFON No. 3. - STRADA CLEMENŢE! - No. 3 NUMARUI^IO BANI A IlOAA MMSXTEIs K încep la 1 şi 15 ale fle-cărui luni Un an tn ţară 30 lei; In atreinătate 50 lei ?ase luni ... 15 > > » 25 » rel luni . . . 8 » > » 13 » Un număr tn atreinătate 80 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ MiEDACŢIA No. 8. - STRADA CLEMENŢEI - No. 3 RUPEREA DECRET REVOLUŢIA DE LA 1848 IV Planul miş^ărel revoluţionare din Mun* tenia, discutat In întruniri secrete, era gata In primele zile ale lunel Iunie 1848. Acţiunea trebuia să pornească de la Islaz, unde urma să se concentreze trupele de cari dispuneau revoluţionarii. Teii, care comanda trupele din Giur-gitt. trebuia să meargă la Islaz, unde Pieşoianu dispunea de o companie de infanterie. Trupele de la Islaz trebuiai! să se unească cu ostaşii de cari dispunea Magheru, la Caracal — cam 200 de dorobanţi călări—?i, apoi, trecînd prin Craiova, să Înainteze asupra Bucureştilor. Concursul lui Teii, a lui Magheru şi a lui Pieşoianu se datora exclusiv lui He liade, căci el ai! declarat că numai cu dinsul el consimt a participa la mişcare. Şefii mişcărel şi anume Heliade, St. Golescu şi Teii, primiră sarcina d’a merge la Islaz şi d’a se pune In capul mişcărel. Comitetul revoluţionar trimisese pe Ion Ghica In misiune laConstantinopol, pe Dim. Brâtianu la Pesta şi pe I. Maio-rescu la Francfurt. N. Bal escu primi sarcina d’a propă-vădui revoluţia In judeţul Prahova; C. Bălcescu în judeţul R. Vilcea. Cel-l’alţl membri trebuiai! să agite mahalalele Bucureştilor. La 9 Iunie, Heliade proclamă constituţia la Islaz şi plecă, In fruntea trupelor, spre Craiova. In ziua de 11 Iunie, fierberea revoluţionară cuprinse populaţia Bucureştilor şi Voda-Bibescu, care fusese solicitat de Heliade, prin mijlocirea lui Magheru, ca să se puie tn fruntea mişcărel, iscăli Constituţia de la Islaz şi alcătui un guvern compus din oamenii revoluţiei. Domnitorul însă dădu ministerul de râsboiit Iul Odobescu. Capii revoluţiei refuzară să recunoască un guvern, In care Odobescu ar fi fost titularul răsboiulul. Atunci Domnul abdică. Poporul, îndemnat de acel dintre revoluţionari cari se aflaţi în Capitală şi printre caii se prenumărat! I. Bră-tianu şi C. Rosetti, proclamă noul guvern, care depune jurămîntul, In ziua de 15 luni?, In mijlocul cimpieî Fdaretulul. Guvernul era ast fel compus: Mitropolitul Neofit, preşedinte. Membri tLliade—St. Golescu — Ch. Teii—G. Jlagheru—Scurtu. Miniştri N. Golescu, interne; I. Cimpineanu, justiţia, C Filipescu, finanţ* ; Odobescu, răsboitt; Heliade, nu te] I. Voinescu II, Secritariaiul de stat; G. Niţescu controlul M. Mossoifi, politia. Secretari A. G. Golescu: N. Bălcescu, C. Rosetti, I. Brâtianu. După aceasta listă se poate judeca puţina însemnătate a lui Brâtianu şi Rosetti, cari sunt înfăţişaţi azi ca capii miţcâriî. Dar caracteristic este mal ales că în acest guvern, proclamat de popor, alcătuit prin îndemnul Iul Brâtianu şi lui Rosetti, şi întocmit în lipsa Dom nului, O lobescu era titularul departamentului răsboiulul. Odobescu şi Solomon eraţi capii partidului rusesc şi din cauza presenţii lui Odobescu la râsboifi, Heliade refuzase ministerul pe care. cu patru zile înainte, îl întocmise Vodâ-Bibeseu. In ziua de 16 Iunie, membrii guvernului provisoriQ, cari plecaseră din Craiova, îşi făcură intrarea In Capitală. Spre mirarea tutulo?, a doua zi, 17 luni-, I. Brâtianu şi C. Rosetti îşi deteră demisiile şi nu mal luară parte la con sfăiuirile guvernului. In ziua de 19, pe cînd membrii guvernului craii adunaţi, în consilia, la palat, ci fură arestaţi de colegul lor de la războit!, O lobescu, dar liberaţi de popor după o luptă care culcă la pâmint 9 victime. Tentativa criminală aiul Odobescu şi a Iul Solomon fiind înăbuşită, Ion Bră-tianu şi C. Rosetti îşi reluară a doua zi locui ile de secretar'al guvernului, fără vre-o ixpiicaţic din srtea lor şi fără vre-o chemări. * in ; rtea guvernului. Precum se vede, nărginim numai a înşira fapte. Trebue însă să consemnăm aci o apreciere. Solomon, dat in judecată, mărturisi Iul Heliade, Teii şi Magheru, că printre membri conspiraţiunel, al cărei instrument el se făcuse, eraţi şi doul oameni al revoluţunel: Brâtianu şi Rosetti. Guvernul, sfâşiat prin atarl diviziuni, începu să’şl sleiască puterile in lupte intestine. Pentru a scăpa de anarhia ce domnea în Capitală şi de năvălirea armatei ruseşti, ce se anunţase că înaintează asupra Bucureştilor (ceea-ce de altminteri nu era exact), guvernul porni din Capitala, în ziua de 29 Iunie, spre a se retrage la Tirgovişte. Capitala, fiind părăsită, se instală mal Sntîii! o căimăcămie şi apoi un guvern interimar. Brâtianu, rămas în Bucureşti, e acuzat că conspiră cu Odobescu şi cu partidul rusesc, pe cînd membrii guvernului revoluţionar, printre cari se afla şi C A. Rosetti, aQ fost acuzaţi de a-micil Iul Brâtianu de a fi dezertat, de tricâ, de la postul lor. Puţin mal apoi, afllndu se că ştirea despre sosirea Ruşilor e falşă, guvernul provizoria sa reîntoarce în Capitală. Dificultăţile însă din lăuntru se complicară cu intervenţiunea armatelor străine. îmboldită de Rusia, Poarta ocupă Principatele cu armata luî Suleyman-paşa, tare de 20.000 oameni, care trecu Dunărea, la Giurgifl, în mijlocul lunel Iulie. Capii mişcării, cari pătrunseseră că primejdia nu era de cît de partea Rusiei, cari îşi dedeaO seamă că nu era cu putinţă a rupe de o dată şi legăturile puţin supărătoare cu Turcia şi tutela a-păsâtoare a Rusiei, avură dibăcia să se pună, faţă de reprezintantul Porţii, pe terenul tractatelor şi avură norocul d’a convinge pe Suleyman-paşa că mişcarea e îndreptată numai In contra protectoratului rusesc. Adunarea Obştească, compusă de boieri, pe baza Reglementului Organic, fu convocată, prin stăruinţa comisarului imperial al Turciei, ca fiind adunarea legală a ţârii, spre a se rosti asupra nouil stări de lucruri. Adunarea întări prin votul el Constituţia de la Islaz şi, de atunci, trimişii guvernului turcesc intrară în relaţiunl regulate cu guvernul revoluţionar, transformat în Lo otenenjă Domneasd, care se compuse din H diade, Teii şi N. Golescu. Reprezintanţil puterilor, afară de acela al Rusiei, salutară Locotenenţa ca guvernul legat al ţării. Aceste fericite rezultate fură, insă, grabnic compromise. Rusia, văzîndu-şl toate planurile zădărnicite, caută prilej de a face să se înlocuiască Suleyman-paşa prin un alt comisar împărătesc şi de a interveni ea însăşi, în Principat, cu oştirile el. In aceste împrejurări, Locotenenţa Domnească făcu neiertata greşală d’a numi pe Ion Brâtianu, poliţaii! al Bucuriilor, şi pe C. A. Rosetti, director al ministerului de interne. A'eştl doul oamunI, investiţi cu un caracter oficial, deteră Rusiei prilejul ce-1 căuta, graţie violenţelor şi provo-caţiunilor lor. Rosetti era directorul Pruncului ro-min şi, In calitatea sa de funcţionar al guvernului, el atacă Rusia cu atita violenţă, în cit guvernul rusesc, găsi, în aceste provo aţiunl, pi eRxtul căutat dea interveni. «Rusia, zice însuşi d. Al Xe-nopol. foarte mulţumită de ’a găsi un pretext de tînguire contra Porţii, face pe guvernul romîn răspunzător de scrierile dregătorilor săi şi pe guvernul turcesc solidar de faptele celui romîn». Tot atunci, Brâtianu şi Rosetti organizară un scandal cu arderea Regulamentului Organic. Regulamentul era desfiinţat de guvernul revoluţionar, prin proclamarea Constituţiei de la 9 Iunie. Brâtianu şi Rosetti nu se muiţumeaO însă cu atit. Et organizară un «tam-bâlăti» pentru arderea, în piaţa publică, a Il-gulamentulul Organic. Se puse la cale un simulacru de tnmormintare, aşe-zindu-se Regulamentul pe un dric pe care fu dus la Mitropolie, înconjurat de preoţi In mijlocul bocetelor şi sarcasmelor tovarăşilor în ateism al lui C. A. Rosetti. Rusia văzu în această inutila manifestaţie o insultă adusă bisericel orto doxe, şi cele-l’alte puteri protestară din causa unul alt incident, pe care il vom povesti, înainte de această manifestaţie, care se produse în ziua de 6 Septembrie, Brâtianu se prefăcu că caufâ textul original al Regulamentului spre a fi ars. Sub cuvînt de a căuta Regulamentul organic la un cetăţean francez, d. La-granche, o ceată de oameni, avînd în frunte pe Brâtianu, carcera poliţaiQ, şi pe un agent cunoscut al consulatului rus, comise imprudenţa d’a se deda la scene de vandalism şi d’a distruge casa supusului francez. Membrii locolenenţel şi ministerului îşi deteră imediat seamă de neajunsurile ce vor avea cu consulul franeez din cauza acestor scene. El se întruniseră In seara aceleeaşl zile, la palatul administrativ, spre a chibzui măsurile de luat. Toţi fură de părere de a se osindi scenele de vandalism, cînd se aduse un număr din Pruncul, redactat de C. A. Rosetti, care pe atunci era director al ministerului de interne. Acest ziar, care avea un caracter oficial, mărturisea amestecul lui Bră-tiauu, şeful poliţiei, In scenele petrecute peste zi şi lăuda activitatea şi discursurile lui. Atunci se propuse a se destitui Bră-tianu, pentru a nu se compromite guvernul. In acelaşi moment, intră şi Brâtianu lu sala consiliului, unde se petrecu o scenă pe care H“liade ne-o povesteşte In toate amănuntele el: «C. Filipescu, ministrul de finanţe, perzindu-şî sîngele rece, trată pe Bca-tianu de descreerat şi de om fatal oricărei mişcări. «Heliade, ameninţînd pe Brâtianu că va da ordin să-l aresteze şi lratindu-1 de instrument al reaeţiunel, zise: «Poţi să te lauzi că din pricina unor oameni ca d-ta cauza comună e aproape per-dută şi mişcarea e pe sfirşite. ... D’aci înainte începe regimul rus». «Teii, văzînd înfăţişarea de laşitate care caracterizează pe ori ce intrigant demascat, zise: «A^eam dreptate, e trădător. Solomon n’a minţit». Revoluţia era sfirşitâ. Cîte-va zile in urmă, Turcii, sub comanda iul Fuad-Efendi, care înlocuia pe Suleyman, năvăliră tn Capitală şi două zile după aceasta, Cazacii treceai! Mil-covul. Consecinţa acestor evenimente fu In-eheiarea tractatului de la Balta Liman, care ne răpi cele mal esenţiale garanţii ce căpătasem prin Regulamentul Organic. Acest tractat prevedea în contra chiar a disposiţielRegulamentului, ca Domnii să fie numiţi direct de către Poartă ; Adunările obşteşti să fie înlocuite cu Di-vanurl; o armată ruso-turoă să ocupe Principatele. Guvernul romîn şi d. Al. Mocioni VfnlţnnilrHe d-lnl Stolojf»n.~Intriga d-lui G«ga Cantacuzino, Secta de la putere o descoperit acum un nou mijloc de a compromite şi de a răsturna prin intrigi meschine pe d Sto-lojan. In afară de arbitrarietăfile pe cari d, Tache Protopopescu le provoca zilnic la ministerul domeniilor, desconsiderînd cu desăvîrşire prestigiul şi drepturile ministrului titular, colectiviştii vreau să tîrească acum, în mocirla lor infectă şi pe d. Al. Mocioni din Banat. * Mulţumirile d Iul Stolnjan Iată această nouă meschinărie: Acum două săptăminl, mai mulţi elevi ai şcoalei de agricultură de la Herăstrău, în cap cu directorul lor, d. V. C. Mun-teanu, pleacă in călătorie de studii prin Banat, cu autorisatia ministerului domeniilor. In program era prevăzut să vi-sitize şi moşiile fraţilor Mocioni, cari sunt exploatate după cele mai moderne sisteme. E-evii şcoalei sosind la Căpălnaş, moşia d-lor Al. şi Eugen Mocioni, aii Intimpi-nat aici o primire excelentă, tot aşa şi la moşia din Bulciu a d-lui Zeno Mocioni. Intorcîndu-se acum clte-va zile din această excursiune, d. V. C. Munteanu face un raport ministrului domeniilor, stăruind în special asupra admirabilei exploatări a moşiilor d-lor Mocioni, precum şi asupra primirei călduroase pe care ati avut’o elevii şcoalei de agricultură la castelurile din Căpălnaş şi Bulciu. Fireşte că o cestiune de delicateţă a im pus ministrului ca să adreseze o scrisoare de mulţumire d-lor Mocioni. Intriga d-lul Gogu Cantacuzino Aceasta a ajuns la cunoştinţa d-lui Gogu Cantacuzino, căci nu degeaba d. Take Protopopescu tae şi spinzură la ministerul domeniilor. D. Gogu Cantacuzino a tnceput o campanie prin agenţii săi in contra d-lui Stolojan. Adică cum, strigă colectiviştii, un ministru liberal coleg cu d-nii Sturdza şi Gogu Cantacuzino, să îndrăznească a adresa mulţumiri d-lui Mocioni, pe care Voinţa Naţională l’a înjurat acum citi va ani in mod trivial, numindu l *trădtitor, ciocoiii ungurii,* etc. ? Un ministru din cabinetul Slurdza să mulţumească acelui d. Mocioni, pe care d. Sturdza, acum patru ani, l’a gratificat tn plin Senat cu epitete identice cu ale Voinţei ? FIOARE COLECTIVIŞTI Din florile cari compun bnchetul biuroulul Camerei colectiviste, clte-va suut bine cu nosttute. Aşa, se ştie care e capacitatea preşedintelui Giani, clte parale tace vice-nreşedintela Nacu — Hallier, cit plăteşte Stoicescu — banchet. E Insă o floare mal de curtnd primită în buchet şi nu destul bine cunoscută. Adică nu destul apreciată, căci cunoscută e de mult. Floarea aceasta e vice preşediutele E-purescu. Obicinuită să rtză ori de ctte-orl Îl vede şi mal ales ori de clte-orl 11 aude, lumea consideră pe reprezintantul bivolarilor, cu pretenţiunea lui de a se pricepe în politi a externa şi cu faimoasele I apostrofe, ca pe un personaj de care nu te Împiedic» de cit cînd vrei să petreci un sfert de otă pe socoteala vanităţii omeneşti. Se pare însă că nu e numai atît. Dacă trebue să dăm crezare celor ce se spun, atunci înveselitorul Epurescu e un colectivist serios, tot ce poate fi mal serios Revelaţiunea aceasta o face un ziar independent din Giurgifl, patria ilustrului vice preşedinte. Lumina, II zice ziarului, şi lumina pe care o aruncă asupra d-luî Epurescu e foarte curioasă. In numărul 6 de la 4 Iunie curent, de pildă, acest ziar pune în sarcina vicepreşedintelui Ccmerel o sumă de opeiaţiunl colectiviste, ca excrocheril, samsarlîcnrl tîlhăreştl pe la ministere, pensiuni anuale de pe la arendaşi, protejarea uuor oameni cari pradă pădurile Statului, etc., etc. Din toate aceste ar rezulta, dacă sunt adevărate, că vice-preş; diutele Camerei cnlectivis'e nu se ocupă numai de politica externă şi că e tare şi In alt-ceva de cit In apostrofe. DIN STREIN Alegerile din Germania Se cunosc deja rezultatele alegerilor pentru Ftei'hslag. Ele sti de caracteristică dominantă două fapte princip le: un număr imens de haiotagii — peste 160 — nemal pomenit piuă acum în Germania. şi o creştere simţitoare a voturilor socialiştilor, cari şi-afl întins influenţa şi la ţară. Numărul mare de balotagil dovedeşte că in mulle circumscripţii diverse parlide se contrabalansează, fapt care poate aduce pentru viitor o dislocare generală a voturilor, iar creşterea puterel socialiste dovedeşte nici regimul normal, ne-x'-opţional, inaugurat de la căderea luî Bsnaik ineoace, nu eo stavilă pentru agitaţia socialista, care exploatează sărăcia lucrătorilor. Faptul din urmă pune pe gîndurl pe guvernanţii din Germania. In cercurile inaite se pune întrebarea dară îrtbtie tolerată mal departe, fără nici o înfriaare, acţiunea revoluţionară a dis-'ipulilor Iul Bubei şi I.iebknerht. Şi deja ziarele bismarkiene triumfă, pentru ca. susţin ele, se va învedera In curînd că tot mal bon era sistemul cancelarului de f> r, care prm înăsprirea, proiectata de dînsul, a Lgel conira socialiş ilnr, ar fi făcut tre ător succesul lor din 1890, datorit numai împrejurărilor excep ţionale de atunci. Acest li.ob j e o desapro-bire indirecta a politicul împăratului, care a concediat pe Bis narck, crezind că o politică de blîndcţe ar fi o piedică pentru întinderea ideilor. Allă caracteristică pe care o prezintă alege rile din Germania sunt pierderile suferite d partidul agrar, cum şi înverşunata liberalilor contra aces’ui partid, cari afl declarat că la balotaj vor vota chiar pentru socialişti numai să împiedice intrarea Sn parlament a «flăminzito-rilor poporulu'». Campania electorală din Germania, pe cit de uepasinnată părea înainte de primul scrutin, pe atîr de plină de interes a devenit In ajunul balotajului. Şi rezu-tatul final al alegerilor poate să aducă o schimbare radicală In politica internă a Germaniei. Forelgn. TRIBUNA LITERARA mVlTlMINTUL UNIVERSITAR TIP FIN-DE-SIECLE Sunt douî.—Ce deosebire! D lui dr. Marine acu. I La Laboratorul de chimie organică. Sunt două după prinz. Nu’s de cit doul studenţi In sala cea mare : Alexandru, a căruia iubire pentru cercetările microbice a devenit la el patimă şi boală,—şi Iancu, care face chimia cu aceeaşi zeflemea veselă şi inteligentă, cu care ar fi făcut dreptul sail teologia. Alexandru a dejunat la 10 şi de a-tunel şi pină acum la 2, nemişcat, ca statua scrutărel conştiente, ramâse»e cu ochii în microscop, pentru a urmări cearta a două bacterii dintr’un vin de Drâgăşanl, cari bacterii voiaQ să se omoare una pe ada şi In lupta lor mi-crobică aveaţi nişte apucături cari interesau enorm de mult pe Alexandru. Ar fi stat cu ochiul in microscop ptnă seara la 7, dacă Iancu, simpatic, spiritual şi zeflemist, n’ar fi intrat ca o furtună In laborator şi, smucind pe Alexandru de mină, nu i-ar fi zis : — Alexandre, ascudâ-mă ori iţi sparg microscopul şi fac un scandal de se cutremură ptnă şi puii de vibrionl cari vermuie în cutturele de colo. Mă asculţi ? Cu privirea pierdută In infinitul mare, după ce fusese patru ceasuri pironită tn infinitul mic, Alexandru se Întoarse spre Iancu şi, instinctiv, dus, străin, dintr’altâ lume, îl răspunse: — Vorbeşte; te ascult! II Attt ÎI trebui lui Iancu. începu. — Aşi! mă, Alexandre, petrecerea dracului ce i-am trasără aseară cu Nicu, cu Costel şi cu Titi la lordache: a fost ceva mal mult de cît fain. Pe la 10 jum. afi venitâră şi Didina, şi Lizi... E! şi să vezi cum... Cu ochii la el, Alexandru al fi jurat că ascu tă, dar gîndul lui cu o putere şi cu o acuitate extraordinare, relutnd şirul gîndirdor ce’l imobiiisaseră de la io la 2, cutreiera, faclă luminoasă, dedalurile din lumea infinitelor midi. îşi zicea : — Doamne! Doamne ! Să ştii că, in picăturile de apă ce al inainte-ţl, sunt sutimi de mii de vieţi; să fit convins că acolo-f o lume întreagă care, *vîrUj fecondanh bijbie invistbil cu aceleaşi patimi, cu aceeaşi frenesie de viaţa cu care trăim noi... Prinţi’nn tel de «-năbă-dn ale gindirei*\ cari preced constata-ţiunea genială a adevărurilor ştiinţifice, să pătrunzi în impenetrabil, să sondezi insondabilul, şi să asişti, după nişte înălţimi de sute de milioane de ori mal mari de cît fiinţele ce observi, la toate fazele acestor infinit de mici organisme... Să ştii, să urmăreşti, să vezi, secundă ( u s* cundă, cum microbii, germenii cu colosală putere creatoare, intră tn orga-nizmul mare şi, prin numărul lor infinit, opresc el, infimii. întreaga economie vitală a ma rocosmulul.. C* poezie, doamne, ce poezie în lupta dintre microcosm şi macrocosm ! Ce spectacole epice în luptele neasemănuit de înverşunate Intre microbii priettnl şi microbii duşmani al unul orgamzm !... Poezie şi ştiinţa înfrăţite ! Contopite în creerul lui Pasteur şi instinctele divinatorir, şi imaginaţiu-nea creatoare, şi meto la experimentală « ea mal viguroasă. A venit vremea cîn-tată de Victor Hugo : Et l'homme premt «on sceptre et jetts son baton Et 1'or voit s’envoler le calcul d« Newton, Monîâ *ur l'ode de Piudare... E mal lirică acţiunea ce fac eQ uittn-du-niA la lupta celor două bacterii, de cît oda cea mal emoţionantă a Iul Pin-dar !.. Cine ştie ce are să iasă de aci?!... Cine şl ie ce sug stinne măreaţă ne va da, pciiitr’o ilutninaţiune geniala, altuia sad mie, microbul acesta, a eastâ virgulă pe lingă care trecură In decurs de sute de ani învăţaţii din trecut... III Jancu continua : —.... şi încă ce vin ruginit... Ideia Didmel fu... Alexandru continua a-1 asculta cu su-rîsul stereotipat pe figură; iar gîndul ÎI zicea ; -*»•*>* www.dacoromanica.ro — A şti să transformi In bine râu! teribil, cărbunele, turbarea, difteria, ce minune dumnezeiasca!... Oh !... atenuarea cumplitelor virus şi transformarea lor In vaccin, ce măreţie !... Glndindu-te la urmările grandioase ale unor asemenea descoperiri, te pierzi cu gtndul, te râtă -eştl ptnă şi cu închipuirea în nişte lumi tot atit de întinse ca şi aceste lumi ale infinitelor mici... Moartea şi viaţa de o potrivă în esenţa, deosfbite numai prin simpla pro-poiţ'onalitale a elementelor! Moartea! rezerva indnitâ de forţa şi de speranţa !... Să omori turbarea prin turbare si rtjftma prin difterie... o simplă transformare a puterilor ascunse ale molecule) ! Ce forţe tainice lucrează în concordanţă. se bat în capete, s’ajută, se distrug în microcosm şi ’n macrocosm ! C« poesie a grupărilor atomice! Ce armonic, ce unitate într’această infinită varietate! Te perzl şi te regăseşti! Damnez* a şi mintea,—oh ! mintea, seîn-teia divina ! -ţ-att orînduit pe ’ntinsul şes al cercetărilor, ici şi colea, conace saO puncte de refugia şi de odihnă, unde poţi cu delicii să te mal opreşti din ameţitorul vifor al gindirel! Oh! dacă n’ar mal fi şi aceste «odihne» !?... Ţi s’ar părea, în lumea infinitelor mici, în lumea adorabililor viermuşl invisibiil, că eşti tocmai ca alpinistul care, spln-zurat de-asupra unei prăpăstii fără fund de o rădăcină pe jumătate eşită din pâ-mlnt. simte că se duce într’un fel de negru, la vederea haotică a căruia maşina minţel. încetează de a mal lucra... IV Iancu da ’nainte: — ... şi, ziserăm să ne aducă două birji, căci într’una, după teoria sardelică a Lizei, pe Calea Victoriei sergenţii ne ar fi arest... Şi Alexandru, treclnd la altă ordine de idei, Îşi zicea uitîndu-se perdut la Iancu şi tot cu surîsul sâO neschimbat: — Exploratorul african şi descoperitorul Americel, In momentul cînd aa văzut cu ochii ceea-ce găsiseră înainte cu mintea, nu cred să fi fost mal fericiţi de cit Pasteur, si Roux, şi Cbante-messp, şi Babrş, şi Menclnikoff, şi Ma-rinescu, şi Kocb, şi Maragliano, cînd găsiră modul de a fi şi de a face răul bine al microbilor... Nilul, Congo, America, le văd şi pricep îndată ce sunt şi ce folos pot trage eQ, om cu puteri finite, din toate aceste noutâţ'; dar tot eO. eO care am descoperit America, puterea aburului şi electricitatea, staO saptămînl, luni, ani, o viaţă întreagă înaintea unei virgull microscopice, staO nemişcat, da.... da! şi de cîte o*i nu tremur de nerăbdare, concentrîn-du-mJ tot ce DumnezeO mi a dat ca puteri vitale numai asupra acelei virgule, ca să văd ce forţă matematic ho'ăiilă o cârmueşte şi o face să se mişte şi, deci, să facă binele ori răul... Doamne, Doamne! omul care a domolit ti ăsnetul şi a perforat Alpil, omul, regale creaţiunel, stînd in genuchl şi fa< ind anti-cameră un an, doul, lingă pojghiţa i iformâ şi infimă, care servă de palat unui baccil!..... Şi fără amor propria, fără cea mal mică scînceală U g -le Creoţiunei, aşteaptă supus pe JU. 5. Bacteria să-I spună cum trâeşce, cum face râul şi cum ar putea să facă b:nele. Geniul Iul Pasteur şi geniul lui Roux implorînd un microb!.... iată oab-n-ghţiune, iată o jertfă, pe care nici misticismul evului media nu le-a descoperit in bolnavele lui visării, nici poeţii cel mari nu le-att văzut în contrastele cele admcl ale omenirel trâinde şi suferinde..., V Iancu cu hohote de rîs: — . iar Muscalul, la rondul al doi- lea, du să ia ’naintea unei trăsuri solitare cu coşul ridicat, in doliă, cum se zice, căci întrTnsa virtutea plinge, şi de o dată.... bum! ne-a răsturnat.... O ! jupele Didinel cum.... A ex^ndru, mişcând puţin sprincenele, ca şi cum şi-ar fi presintat o obiec-ţiune: — Nu!.... poeţii aO văzut şi bănuit contraste colosale, enorme prin firea lucrurilor, în legile Naturel!.... Bănuell grandioase..,. Ştiinţa le-a certificat pe urmă..., Mussct zicea: ...........l’infini me tourmente ■ • .......ma >aison s'dpouvante, Da ne pas le comprendre et pourtant de le vojr ! Da ! att văzut poeţii, prin intuiţiunea geniului, att văzut cîte şi cîte în infinitul mare. N’a zis oare Victor Hugo : P«i foia le Mage. auf >nd des fîrmaments vermeiis, Disiingne --ă se află pendiute Înaintea instanţelor noastre judecătoreşti. Se ştie că din cauza puţinului gust al publicului nostru pentru originalitatea numitei artiste, antreprenorii sălel Hugo, cari făcusarâ sacrificii mar! pentru aducerea el in ţară, încercaseră pierderi simţitoare, şi se ştie că în asemenea întreprinderi, cînd e pagubă, e şi ceartă, şi priu urmare proces. La tribunalul de comerciti. unde s’a pledat Intîiti daravera dintre artistă şi antreprenori, d-na Lona Barisson a avut acelaşi succes ca şi pn s'ena teatrului Hugo, cu alte cuuinte a pierdut cauza. Afacerea, venind cu apel înaintea secţiei a 2-a a Curţii de apel din Bucureş'T, după lungi dezbateri între apărătorii ambelor părţi, s’a a-mlnat la Septembrie, pentru propunere de noul martori. Cum se vede. mal afl de furcă antreprenorii cu Lona Barisson. Curtea cu juraţi din Ilfov a achitat erl pe un tînăr precupeţ, In virstă de 21 de ani, anume Gh. Căplescu, care, intr’o cear ă ce a avut cu fratele eăfl mal mare, Gr. Căplescu, a priciouit moartea acestuia prin loviturile ce i-a aplicat la cap cu o teslă. Din dezbateri reiese că acu zaţul se afla in stare complectă de beţie ciuda săvîrşit faptul, fiind şi provocat de fratele sad. Era o nenorocire la mijloc. A pledat d. Gogu Fiorian. ŞTIRI filRUITfi * D. Ilie P. Verigeanu a fost numit poliţai In oraşul R. Vllcea; şi D. Petrache Pauait, comisar în oraşul Roman. * Ministerul de interne a aprobat proiectul pentru construirea noului buievRrd din R. Sărat. * Serviciul sanitar al oraşului a făcut azi dimineaţă o rsflă printre lapt8giil cari rlnd laptele în oraş şi a găsit la cea mal mare parte dintr’lnşil laptele Îndoit cu apă. Marfa a fost confiscată şi contravenienţii daţi judecătel. CURIERUL BĂILOR SfjAWiC (Corespondenţă part cu Iară a starului Epoca) Mă veţi erta, dacă de o-cam-dală, vă voiO spune puţine lucruri de pe aici. Abia sosit, n’am avut vreme să studiez, să is t) informaţii, de toate cele ce interesează pu bhcul. In viitoarea corespondenţă insă. spui să vă vorbesc detailat, mal ales de apele minerale şi de băile de aici precum şi de efectele lor tămăduitoare. E de obşte cunoscut că Stanicul Moldovei este cea tntiitt staţiune de băl din ţară, sub toatu rapoartele. Serviciul medical este condus de simpaticul nostru amic, în destul de bine cunoscutul bal neolog dr. G Pastia din Iaşi. Cred că n’aţl uitat cu toţii mulţumirile publice ce 1-att făcut diferiţi sufcriuzî, oameat distinşi, in anii trecuţi, cîud tot d-sa a condus a ceste băl. Caaiout, restaurantul şi ho'e’urile le ţine compania franceză, care pentru luua Iunie a lăsat preţul pe jumătate din tariful Epitropiel sa tului Spiridon, proprietrtea băilor. De asemenea Epitropia a redus toate taxele de bal tot pe jumătate. Cazinul, cu o frumoasă sală de teatru, are un aspect tx erior foarte elegant şi se aseamăuâ eu toate i-asinurile de pe la băile mari, mal ales diu Franţa. Stanicul, sat) mal bioe zis vizitatorii lui, at) fericirea ca să asculte de trei ari pe zi, înu-zira militară a reg. 13 Ştefan cel Mare din Iaşi, da sub eonducarea cunoscutului artiat d. Lahr. FOIŢA NOASTRA Fermecătorul roman Taras Bulba, sfir-ştndu se în curtnd, anunţăm pe ctii-toni noştrti-cărora le-am oferit ptnă acum atîtea opere distinse — că pest» cAte-va zile vom fn?fpe publicarea in fotţă a unei splendide nuvele intitulată : Pe malurile Dunării şi datorită ilustrului scriitor rus V. Ko-rolenco. Pe malurile Dunării este o nuvelă, care are aproape dimensiunile unul roman, şi a cărei acţiune se petrece în ţara romineasră. Deosebitele cestiuni, la ordinea zilei în ţara noastră ; obiceiurile, credinţele, apucăturile poporului romtn sunt prinse c’o admirabilă măestrie de marele scriitor. Iraducerea nuvelei: Pe malurile Dunării este făcută dire t după originalul ru- 8e8%..?î se datoreşte d-lui George Madan. ei CJlltnr]1 ti°Strl vor putea 8ă aprecieze Şi de data aceasta ostenelile pe care ni lr,năT ÎS™ ? le oferi zi(nic forări de adevărată valoare, artistică Putem cita pe d-na si d. Lîeiu de la d ml căpitan TânAsesm, Th. Dobresrn iu» ’ cureştl; d nil Miădiţă Secerineauu şi Paraschiv £U5V;S,rtCa,;J' OnadL dm8Crâ. pescu dm Tel/ormln'T I. ‘TuaneT}! pavei f?i?1UFi?‘ dT,e S,DHr,iIida Dimitriu. Maria vLd-hu, Elena Bottez, Maria Petrescu, Maria Penel Aapasia \asiliQ, Maria Curt, Maria Onescu Ana vZuÂJ**? rSui”’ Mari S*™’ MariS Stu peauu, Aglae ŞteLmiu, ş! alţi mu.ţi domni «i SaT “ d'“ 4 • » Timpul cam ploios; totuşi de la 1 Iunie, de elnd s’a deschis stagiunea, afl venit vro 60 -70 persoane din diferite oraşe din ţară. Crizele ministeriale Paris, 8 Iunie.—Se asigură că d. Delom-bre va intra în cabinetul Sarrien şi va propune un proiect de reformă a impositului eontribuţiunel mobiliarp, lulnd ca bază semnele exterioare ale venitului, valoarea chinei, numărul servitorilor, etc. Paris, 8 Iunie. — D. Sarrien a primit In mod formal misiunea de a forma cabinetul .a tTd. ri.a,t ^a!le * * diverse ' DIN CAPITALA . °-nJTnre - Sunt cîte-va zile de cînd d. Damian, doctorand in medicină, % perdut din buzunar, p0 stradele oraşului, portofoliul săfl ia care avea suma de 860 le! in bilete de bancă. Păgubaşul a iDş'iinţat politia şi a făcut smgur toato cercetările posibile. Sforţările lui afl rămas însă zadarnice şi d D .mian tşi luase nădejdea ca să mal găsească portofoliul perdut. 8 Mare H fu m.rarea insă clnd, erl seară. In-torclndtt-se ca de obice.fl acasă, d. Damian găseşte in curte un comisionar care 11 asteota ţi care li remite un pli: m .re, la care era lu his un obie -t voluminos-eu mult mal mare de cit o scrisoare obicinuită. Plicul purta ad-rtsa sa. D. Damian des,-lude plicul şi spre marea Iul surp indere, găseşte Înăuntru porto-fonul pi rdut lusoţit de o scrisoare anonimă Necunoscutul care găsise portofoliul, seria d‘lu' D^mian cft. 1‘. cunoaşte şi ştie că este un om făli avere şi cinstit, pentru aceea ii trimete portofoliul pe care l’a găsit. D n suma de 860 ei, care era în portofoliu, sdaogâ necnnoscu-tul, opresc de o cam dată pentru mine 200 de el. fiind că am trebuinţa de parale, pe dată insă ce mijloacele imî vor permite, vă voit) remite şi sumă aceas a, tot priutr’ua comisionar şi iusoţită de o scrisoare. Satisfăcut peste măsură de această neaşteptată surprisă, d. Dimian nici că s’a mal gmait să întrebe pe comisiouar, ciue şi de unde este rimes; d-sa aşteaptă acum, pe onestul norocos să-I tnmeată şi diferenţa. De nar aştepta prea mult. Trăzmtă. — Fata Maria Sufta Văduva In vtrsta de 16 ani, din comuna Zilnişteanca 'judeţul Buzău, fiind la munca ctmpului pe timpul colosalei tempeele din zilele trecute, a fost lovita de trăznet şi omorîta pe Joc. Csdavrul nenorocitei, eu capul aproape carbonizat, a fost găsit da cet-l’alţl locuitori din comună şi adus la primărie. Par.hetul a autorizat lnmormlnlarea. I acelui Iu. — Din Ploeştî ni se anunţă că zilele trecute un puternic incendia s’a declarat şi a distrus moara de măcinat a d-lul C. I Rim-niceanu, din acel oraş. liMIOo'K6 CttUMte de foc’ lrec P0sl® suma de Accident pe Dunăre.— Alattă-erl dimineaţă pe la orele 5 şi jum., vaporul italian «bimeto» venind de la brăila, şi manevrind ca să acosteze la ehe .1 portului Galaţi, s’a coli-sionat cu două vapoare ale soeietâţel amtriace de navigaţie pe Dunăre. Accidentul s'a întimplat In următoarele împrejurări : La apareiiare, ruptndu se lauţut anei ancore, vaporul rămase cu o singură ancoră. Acest fapt se atribue, că manevried pentru acostare vaporul apucat de curen ul apel, care în acel punet este foarte puternic, u’a putut să resiste curentului şi fiind canat la vale, şi dej i prins de parimA a fost împins către flancul vapoarelor «F 9.08 Ovăz » .... • » 7.10 > 7.11 Secară » .... 5.92 > 5 91 Porumb MaiO-Iunie • • > 5.15 » 5.15 » Iuiic-August Tendinţa agitată. Budapesta • * 5.16 9 5.16 Grto toamnă .... • fl. 9.15 __ Secară » .... • » 6 82 Ovăz » .... 5 65 Porumb » .... 4.91 __ » nofl .... 4.45 — Jarqnes. RE8B0IUL ISPANO-AMERICAN (Serviciul «Agenţiei Romine*) DEPEŞILE DE AZI Debarcarea fa Porto-Rico Londra, 8 Iunie. —Se anunţă din Wa shington în Daily M*il că in consiliul de războiu ce s’a ţinut Simbătă, s’a decis de a întări cu 10 000 de oameni trupele generalului Schofter. Se crede că corpul ex-pediţtonar al acestui general va debarca la Darguiri, lingă Santiago de Cuba, cu concursul insurgenţilor sub comanda şe fului Garda. După atacul punctelor celor mai însemnate ale părţei orientale a Cubei, va în cepe debarcarea la Porto-Rico. Kncartra iui Cantora Washington, 8 Iunie.—Guvernul a primit o depeşă zidnd că escadra amiralului Camara s’a întors într’un port spaniol. Tentative neizbutite Washington, 8 Iunie.—Tentativele făcute lingă Santiago de Cuba pentru a găsi un loc bun de debarcare, au dovedit că coastele sunt păzite de spanioli pînă la o distanţă de 15 mile. Ocuparea tui Cuero New-York. 8 Iunie.—Herald anunţă că Cubnnil afi ocupat Cuero, lingă Santiago. Cuero va servi de basă de eomunicaţiunl între amiralul Sampson şi cubani. Ocuparea Pianinelor Londra, 8 Iunie.—Se anunţă din llong-Koug Agenţiei R*uter că Aguinaldo a informat pe consulul american că insurgenţii îşi propun să stabilească un guvern provizoriu, dar că el doresc ca Fi-lipinde sA devie colonie americană. Londra, 8 Iunie.— Se anunţă din Muniţia Agenţiei Reuter că amiralul Dtwey nu permite insurgenţilor de a lua In stăptnire Manilla. Străinii părăsesc oraşul pe corăbii neutre. Londra, 8 Iunie.— Se anunţă din Hong-Kong lui Daily Telegraph că încrucişa englez Bonaventura a plecat la Manilla. 0 a doua corabie de răsboiă englezească îl urmează. Londra, 8 Iunie.— Se anunţă din Mantila Agenţiei Reuter cu dată de 5 Iunie, că situaţia este tot aceeaşî. Conflictul turco-muntenegrean Bedin, 8 Iunie —Se anunţă din Belgrad Agenţiei Wolf că lupta dintre strbil creştin) şi aibanesil maliometanl din Serbia vecbe, a fost provocată de o vendetă. 40 de sate aă ars. Creştinii şi mahometanil s’afl servit de anne de precisiune. După informaţiunl str-beşil, populaţia a pi imit aceste arme prin intermediul Muntenegruluî. Cettinge, 8 Iunie. —Sultanul a ordonat Iul Saadeddin-paşa de a merge îndată laBerane, pentru a stabili răspunderile, a pedepsi pe culpabili şi a fixa indemnităţi sinistraţilor, In Înţelegere cu delegatul muntegrean, generalul MartinovicI, care aplecat deja. De erl n’a mal sosit nici o ştire însemnată. Cettinge, 8 Iunie.—Saadeddin-paşa şi delegatul muntenegrean, generalul MartinovicI, afi sosit la Bcraue. Graniţa este azi liniştită. Cota apelor Cota apel Dunărei de-asupra etiagiilor pe zilele de erl şi azi 9 Iunie: Eri Azi 3 49 Giurgiu . . . . 2.84 Galaţi 2.92 IE iNFORMAJIUN Mllne vom publica ancheta pe care unul din redactorii noştri a făcut’» la Buzău, cu privire la duelul Gianl-Dimltrlad. Tom dovedi nu numai c& duelul a avut loc şl că nu »’a urmărit, dar, mai mult, că ministrul Justiţiei a înlesnit, ptuă acum, prin aneliete falşe, aă scape de destituire pe magistratul său care e uepot al preşedintelui t uinerei şl să scape de urmărire pe unul dlu martori, d. Bărbulescu, care r*le chiar cumnatul d-lul Pal-laile. Ministrul de justiţie a rămas consternat elnd a văzut că am a-nuuţat că vom da tu Judecată pe L’Indăpendance Roumaine, spre avea prilej să dovedim înaintea Juraţilor nsanoperlle sale. T&mbă.lă.ul colectivist Tămbălăul, proectat cm atîta gălăgie, se va reduce la nimica toată. Capitala nu va fl decorată ca în zilele de sărbători mari naţionale, în urma unui ordin sever al d-lui Ferekyde. S'a permis numai, de ruşine, iluminaţia Calei Vie toriei şi arborarea cîtor vu steaguri nu pe stilpii obicinuiţi, ci pe nişte stllpi a proape putreziţi. • • « Oratorii cari vor vorbi la Filaret nu sunt incă desemnaţi, de oare-ce miniştrii nu pot nici să vorbească nici să parti cipe la serbare, iar d-nii Take Giani, C. Dimitre8cu-Iaşi, C. Stoicescu şi alţii, re fuză a vorbi. Colectiviştii caută acum pe capete un orator fie chiar ă la Palladi, dar plnă a cum n’au găsit. D. Polichroniade, cunoscutul antisemit, a fost eri la primarul Robescu şi s’a o ferit să vorbească la Filaret. D-sa a citit primarului discursul său cu intonaţia cuvenită. — Ecce homo !—a strigat primarul cu bucurie şi a luat discursul ca să’l supună aprobării ministrului de interne. * . * * Atit banchetul popular, cit şi banchetu lui Melissiano. au fost contramandate din ordinul ministrului de interne. Bietul Melissiano e dezolat, căci n’are de unde să mai ieasă pentru a patra pe roche de case. Am anunţat la timp vizita pereche! prin. ciare bu'gare, la Sinaia, pentru ziua de 24 Iunie curent. Putem da astă-zl unele amănunte. AA. LL. se află actuatminte la castelul Euxinograd, Ungă Burgas. De aici, pere thia princiară va merge cu yachtul piuă la Coustanţa, şi de aici cil un tren special vor sosi la Sinaia. Un trimis special al M. Sale Regelui, împrennă cu autorităţile locale, vor ura AA. LL., la debarcarea din vapor, bună sosire pe pămlatul romînesc. Primăria din Constanţa va decora frumos oraşul, pentru această ocazie. Pere hia princiară bulgară va rătnine două zile la Sinaia. Condamnarea luT Morisseau Din telegrama corespondentului nostru din Iaşi, sosită astă uoapte la orele 3 şi juni.: După d. l’anu, ia cuvtutul d. N. Nico laide, care protestează In contra campaniei dusă de presă împotriva acuzatului şi cere indulgenţa juraţilor. Se produce un tumult îngrozitor in sală ceea ce face pe apărare să reclame preşe dintelui evacuarea sălei. D. N. Ceaur Aslan, unul din apărătorii acuzatului, apostrofează mulţimea din sală. . *** Desbaterile se închid şi preşedintele dă cuvîntul acuzatului, care, foarte emoţionat, declară că se încredinţează justiţiei. __ Se produce din nou tumult. Mulţimea încearcă să rupă cordoanele de jandearmi, pentru a pătrunde in incintă; este însă oprită. *** La orele 10, juraţi) intră In deliberare. Et să a răspunde asupra următoarelor chestiuni : 1) . Dacă acuzatul e vinovat că, cu intenţie, a lovit pe Parascan P , 2) . Dacă, cu intenţia de a ucide, a lovit pe Bulbuc şi 3) . Dacă, cu intenţia de a ucide, a lovit pe Chiţan. Verdictul este afirmativ, cu circumstanţe uşurătoare. * * * Curtea condamnă pe Morisseau la 5 ani reclusiune. acordînd despăgubiri civile, in sumă de 2500 lei. Acuzatul mal e condamnat să plătească Statului o amendă de 550 lei şi clte 60 lei la opt marturl. Aplauze entuziaste aii izbucnit, la pronunţarea sentinţei. Acuzatul nu a fost scos din sală, de cit după retragerea mulţimei. Garda a fost îndoită, de teama manifestaţiilor ostile. * , * * Dăm lista juraţilor, cari aii pronunţat verdictul de condamnare, In ordinea în care aii eşit la sorţi: Anfoniu Mhal, Tufeseu Gh., Bîrjovanu G, Gr. Drfighicl, Gh. Vărlănescu Ioan, Po-novicl Vasile, Damaschin Gh., Daraban Gh., BalasinovicI C., Popoviel Aiex., Mihaillancu, Bardazare Em,, Urziceanu Gh. şi Davidescu Gh. *** Condamnatul a făcut recurs tn Casaţie, în contra sentinţei Curţei cu juri. Societatea de dare la semn Bucureşti, îu urma invitaţiunel primită din partea comitetului central federal al trăgătorilor austriac!, orgunisat cu prilejul jubileului M. S. împăratului Frantz Iosef, a hotărlt să răspunză la această invitaţie şi să participe, cu drapelul societătel, la festivitatea care va avea loc de la 14—24 Iunie. Mrinbril Societăţel Bucureşti, In frunte cu d. Stoianeseu, preşedinte, şi d. I. Ce-zianu, vice preşedinte, vor pleca Ia 12 Iunie, cn trenul accelerat de 5,50 p. m., prin Predeal-Arad. Societatea face un apel călduros, către toţi membiil săi, spre a lua parte la această festivitate, lu număr cit se poate de mare. înscrierile se pot face ia secretarul societate!, d. N. E. Calerghi, str. Lipscani 27, unde se vor da toate explicaţiile. D-nil Gr. Diann, directorul penitenciarelor, şi St. Stătescu, procuror'general, — delegaţii Romlniel la congresul de criminologie din Anvers, se reîntorc astâ-seară In Capitală. Manifestaţia fieviştilor Primarul Capitalei a fost nevoit aă dea un răspuns afirmativ delegaţiei fie-oiştilor, care i-a cerut permisiunea de a construi un chioşc ta Filaret pentru manifestaţia de la 11 Iunie. Condiţia pusă de primar e ca chioşcul să se construiască la 100 metri distanţă de chioşcul bandelor colectiviste. * * * Precum am anunţai, in timpul for-mărti cortegiului colectivist la Sf. Gheor-ghe, Joui la ora 1 p. m., fleviştii vor ţine o întrunire pubiică in sala Dacia. După întrunire se va forma cortegiul in grădina Daciei. Cortegiul va porni In cap cu d. Fieva, cm membrii comi-siunei organizatoare şi cu comitetul naţional studenţesc la Filaret, unde se va ţine un meeting tn acelaşi timp cu tămbălăul colectivist. * * * * * * Comitetul organisator a trimis tutulor societăţilor din Capitală clte o Invitare, ruglndu-le să participe la manifestaţie. Dintre pompierii In viaţă, cari au participat la lupta din Dealul Spirei de la 1848, patru inşi vor participa la manifestaţie şi vor merae încăput cortegiului pe un car\alegoric, splendid decorat. Moartea lut Const. Exarcu Ştirea despre moartea lui Constantin E* xarcu, fondatorul Ateneului Romln, a produs o adtucă impresie, In toate cercurile din capitală,— In cari vasta sa cullură, profundele sale cunoştinţl artistice, stăruinţa şi caracterul sătt eraft apreciate. Nepreţuitul bărbat moare In vlrstă de 62 ani. Suferea de o veebe boală de inimă, care, In timpul din urmă, făcuse mari progrese. Se dusese la Govora, mal mult pentru a se odihni, în răcoarea munţilor şi la umbra brazilor. Un acces violent l’a surprins Luni dimineaţă şi organismul s6fl slăbit nu a mal putut resist*. Moartea a fost imediată şi fără suferinţl : a murit liniştit, senin şi bllnd, precum a trăit. * * * De Îndată ce s’a aflat In Bucureşti despre moartea să, d. Tatârăscu, procuror la Curtea de Apel şi nepot al defuuctulul, a plecat la Govora, spre a lua măsuri, pentru transportarea cadavrului tn Capitală. Rămăşiţele mortuare ale lui Exarcu vor fi aduse, astă-seară, cu un tren special. La scoborîrea din vagon, o delegaţiune^a Atcneidul Romtn va primi sicriul, care va ti depus şi expus în vestibulul măreţei clă dirl, opera şi mindria defunctului. Iumormtntarea va avea loc Joi, la 11 Iunie. Cum regretatul bărbat a ocupat Înalte posturi, în timpul vieţel, şi acum In urmă era senator, Inmormîutarea se va face pe socoteala Statului. O delegaţiune a Cercului studiilor, de Ia clubul conservator, va asista la trista ceremonie. Ss ştie, că defunctul se lns-risese lu timpul din urmă, In Cercul studiilor şi luase parte la ultima Întrunire din Noem-brie, de la Iaşi. Şlirea despre vizita împăratului Germaniei, la curtea noastră regală, ni se confirmă din sorginte autorizată. Ea va avea loc, In cursul lunel Octombrie, după întoarcerea împăratului Wtihelm, din călătoria ce va face la locurile sfinte. Curtea de casaţie, secţia a 2-a, s’a pronunţat azi în procesul dintre primăria Capitalei şi Compania de gaz. | înalta curte a respins recursul făcut de Compania de gaz. La tirul de concurenţă cu pistolul al «Societăţel de arme şi gimnastică», care a avut loc Duminică, 7 Iunie, a obţinut medalia de aur, d. căpitan Atanasiu, care a avut 44 puncte. Medalia de bronz a fost acordată d-lor Victor lonescu, Miliail Bolintineanu şi Sat-mari, cari atl avut clte 41 de puucte. Premiul 1 a fost acordat d-lul maior Pe-trescu cn 37 puncte ; premiul al Il-lea d-lul căpitan Micleseu; premiul al 3-lea d-lul Margăritescu ; premiul al 4-a d-lul Giuvara ; premiul al 5 a d-lul general Popescu şi premiul al 6 a d-lul dr. Ciuţescu. Din Mizil ni se ?scrie că la 5 Iunie s’a Înfăţişat, înaintea judecătorului de ocol, procesul de insultă intentat amicului nostru, d. Leonida Condeeseu, de ajutorul sub pre-fecturel locale, N. lonescu. Toţi agenţii guvernului aii defilat ca martori, contra d-iul Condeeseu, înaintea judecătorului. S’a dovedit lasă că totul nu era de cit o Înscenare a administraţiei şi d. Condeeseu a fost achitat. Atragem atenţiunea cititorilor asu-ora interesantului anunţ din pagina a reia sub titlul «loturi micî in vinzare» (Constanţa). EXTERNE Germani».—Se vorbeşte din nod — de astă dată ln Berlin — de retragerea principelui Hohenluhe. Noul cancelar se zice că va fi o personalitate militară şi numele generalului Waldersee e rostit de toţi. Ziarele bismatkieue insinuiază că noul cancelar se poate prea bine să fie contele ierbert de Bismark. China. — Se anunţă iminenta revenire ln fruntea afacerilor a Iul Li-Hung-Ciang. Acest bătrtn om de s!at al Chinei, e favorabil Rusiei, şi chiar săp'ămlna trecută a avut o altercaţie cu ambasadorul englez, la Pcking. cu privire la concesiile acordate Angliei, pentru construirea de drumuri de fier. Anglia.— In Camera Comunelor, primul lord al amiralitâţ-T a cerut amlnarea discuţiei bugetului marinei plnă la 15 Iulie, de oare ce e nevoie ca să se facă un raport amăuunţit asupra vaselor britanice, pentru a se putea cere sporirea lor, pro-ectată. Rusia.—E vorba ca monopolul alcoolului să se introducă si In clte va guveruăminte nord-estice ale Rusiei. S’a constatat şi Iu aceste regiuni o creş-ţert» Ingrijitoa-e a ravagiilor alcoolismul il. SPECTACOLE Comitetul naţional al studenţilor va face un apel tuturor studenţilor din Capitală să participe in corpore la manifestaţia flevistă. Comitetul va depune o coroană la statuia lui Heliade Rldulescu, unde un student va ţine un discurs. Grădina Sinaia (fostă Htigo).—Iu fie-rare seară teatru de varietăţi. Celebrul diseur Etsugua atrage foarte multă lume, care nu-1 cruţă ap'ansel». Doctor Grigore lacobson fost intern al Spitalelor din Paris Boala Interne Specitl neutru eonii Consuitaţiunt de la orele 5—6 7, Strada Dreapta, 7 Librăria Socec & Co. Bucureşti A apărut : Jflotiel anatomic al omului Anatomia corpului omenesc arătind prin planşe colorate chromolitografice superpuse. Mărimea naturală. Toate părţile interioare, ca plămtnil, inima, desface arătindu-se detalii in mărimea şi posi-ţiunea lor naturală. Litografiat pe hîrtie ptnză. foarte durabilă. P’eţu1 unul model I,“T 25,__ Dr. MENDELSOHN de la Facultatea din Paris Special pentru boale de Femei si de Copil Consuitaţiunt de la 2 — 4 p. m. 45, Strada Academiei, 45 (vis-ă-vis de Ministerul de Interne) Intrare hI prtn tiAlea Vleler‘4 Nu. PROPRIETATEA Niculescu-Andronache < oui nu» COLEVriMA DE VEVZARE IN L0 f'URI MICI Un Ueu Jletrut Pairul Teren situat la mnrginei Capitalei pe şoseaua Colentina Ştefânrşli, depărtat numai la un kilometru de la barieră. Localitate sânătoas’, posiţie înaltă presen-tînd o admirabilă privelişte asupra Bu‘-ureş*iu-lul, străbătută de calea ferată Bii-ureştl-Con-stanţa pe marginea cărei linii se pot face minunate instalaţiuni industriale. Tererul ce se vinde tsle afară do zona de servihidi >e a fortificaţiilor. Această localitate va cîstiga o mare valoare pria construirea gărel de la 0b ,r şi prin facerea liniei de Tramway care va merge pînă la Zathana şi al căr î traseă este în stnd.tt. Proprietarii re.servâ asemenea ioc pentru un parc, şcoală, biserică şi cimiiir. B serica va fl construită de proprietari cu cbt-l uiala Jor, de îndată ce a treia parte din loturi vor fi vindute. Viuzarea se face In loturi de orl-ce Irtin-dere, cu preţul de un le» metrnl patrat, plăH-hiil tn patru ani şi In patru rate pe an din 3 In 3 luni, Doritorii se vor adresa D-luî Căpitan G. 10ANIN Iu Strada Suroriloi-, No. 27 Vis â vis de biserica Vopa-OhUa, Jnmătate din această proprietate este deja vmdntă. Pentra partea rămasă vîazarea va continua în fL-care si de la orele 7 — 11 si de la 2—7 seara. 1 Doritorii de a visita această localitate ce a mal rămas li se pune la disposiţie tram -are spre a *t transporta g âtuit da la cauul liaiel trannv-yului din carul Calo Moşilor oină In localitate, cu începere de Duminică 7 Iunie pînă la 14 Iunie seara. Direcţi »nea Stabilimentului „BAIA GRAVITA” stimat ln (laica Grlv»ţ**i* in faţa Bisericii Sfinţii Voivozi Are onoaie a auuuţa pe Onor. Pub.ic, că A Dfr.N) IIIS BASINUL şi DUŞELE reci pentru sesonul de Vară 0 baie de basin cn daşe reci . . 65 bani Abonament pentru 10 băl ... 5 Iei Abonament pentra naa sută băl . 40 lei Grădina Bristol Situată în ce icaî iVa moaşă pogiţiune a capitale! pe Bnler. Academie! ®’a Descltîs Sim bătu O U. ILUMINAŢI UN E SPLENDIDA S’A. DESCHIS Marea hală de Befe 10 Maiu FOSTA COFETĂRIE I0RGU C0NSTANT1NESCU strada CAROL ’ avînd şi un Salon mare şi Gradina frumos aranjate, unde sva servi Bere specialii din fa-rica domnului BRAGADIRTJ. ini i. um:i*. Dr- BSU8FRGER Calea Moşilor, 5a Con8ultaţiunî de la 2 — 4 p. m. pentru săraci gratis de la 8—10 a. m NUMAI LEI 250 o jumătate garnitură MORILE TAPISATE cu covoraşe şi pluş do mătase înainte tic a enniftâra vizitaţi Ha # azi nul zlr. Doamnei No. 97. SE VINI»I> Şl ÎHÎ BATK l>octor MEVIGI Tratează maladiele interne şi de femei Bualele sifilitice şi bleunoragla vindecă radical prlntr’uu procedeu special. Straela Sf. Ioan-Noii, No. MS in riad cu Hote! P«tria Con8ultaţiunl de la ora 1—3 şijum.p. m. Basinul pentru doamne este deschis în toate zilele de lucru de la orele 8 jumătate pînă l , 11 jumătate dimintn ţa. aroasiă ucasiuue adu.-oiu la cunoştinţa oto Public că basinul de Vară pentru băi şi du e roci este unicul In Capitală fiind con--I icţ nouţ, in ce priveşte inttilaţiuaaa, con-oriul ş mărimea sa a^Ind 89 cabiue. acest basin sa poate lua băl ia aer liber cil şi seara la Jutnina electrică, iar ' •pe. ■ - silinţe este a -operit cu perdele mobile impermeabilă pentru a apăra pe Onor. viţestor; de razele solare cum şi de ploaie. n aceia; timp se recomanda’ Onor. Public că i.'irni, u< ea a făcut toate sacrificiile in-da-’ 1,1 localul basmului un sistem complect de duşe care se alimentează numai cu apă rece de puţ pompată cn presiune puteam ă. Băile sunt deschise îa toate zile e de la orele 5 dimineaţa, pînă seara cit de tîrzifi la _________ lumina electrică. Dl e ţiunea r„,gi pe Oljjr. Public a vizda stabilimentul «B.ta Griviţa» în ce priveşte băile de abur şi de putina el. I Ş: II a»it p,n.ru 0am8 cit şi pentru Bărbaţi şi se va convinge de con-tortut, Igiena şi muderiţiunea preţurilor. __________________IHKV rţ ll VE*. Paul MarcovicT Doctor in metlleină şt chirurgie Dentist Calea Victorie! No. 42, Intrare Bulevardul Academiei No. 1. ____Consult. 9—12 şi 2—6 p. m. Ne află miI» presă ?i va apare îa curîud : Istoria Artelor-Frumoase (Architectura, Sculptora, Pictura, Muzica, din to>te timpurile şi din toate ţările, includv R0MÎNIEI de N. E. 1DTERU Profesor de Istorie Direetorul şcoalei comerciale de gradul I din Bucureşti Lucrării i s’a dat forma di lacfică, I tdtt ■’* întocmit ln modul ca asia firmă să presinte cititorilor toate avantaj de, nu insă şi incove-mentele inerente el, şi ast fel sa poată servi cu folos nu numai tinerime! studioase ci şi oamenilor de lume, magistraţilor, mi ii arilor artiştilor, preoţilor, ele. etc. Ea va forma un volum, format oclav şi nu va costa de cit 6 lei. LOTURI MICI PE MAL DE MARE DE IN Condiţiunl Excepţionale t„t Ţa « jumătate de or» cu trăsura de la Constanta şi la uo sd’ert de la spitalul înfiinţat de Efone pentru băile sulfuroase din Teghir Ghiol. Terenul Intruoeşt» ast fel două a vânt agil. Pe da o parte, fiind că;e ţnal de mare persoanele care vor clădi vor putea face la din § ii chiar băl de mare; pe de alta, avînd tn apropiere Licul Tigbir Ghiol, vor putea beueh ia de minunatele ape ale Leului care rivalizează cu succes Lacul Ssirat. Trebuie să adăogăin că tramwiyul electric proectat, va tre-e prin direcţia torenulul. Acelaş traseti are de alt-fel şi drumul de fier proiectat intre Mang lia şi Constanţa. Pentru doritori de a construi suntem inc-edinţaţl ,-a le adu em un servi iQ. infor-mtndu-I că m apropiere de teren există o carieră de piatră cu 3,20 metrul pătrat adus la domiciliu şi o fabrică de var la o depărtare de doui kilometri. Iu to«mna anul»! cu-ent s« vor pune temeliile a cinci vite. O a treia ztarte elin atezf teren ezte tleja vina ut ă. zi n gorgan ,netrulut e fte glăltbil in a ouă rate şi într'un Peutru acel cari ver plăti suma integrală se v» f»oe i> reducţie de 35 la «ntft. Pentru orl-ce infurmaţiunl, arătări de planuri şi alte amănunte, doritorii sunt rugat! a se «dresa : ® * Domnului D IMIT ni K NI'NMŢESCV, Strada Regală No. 12 in toate zilele, intre orele 9 jumătate pina lu 11 a. m. şi de la 3-7 p. in. P. H. Doritorii sunt rugaţi a se grăbi cu cererile d-lor, c»cl se va ţine seamă de ordinea chronologică In cure se va face fle-care ofertă. I www.dacoromanica.ro EPOCA FOIŢA ZIARULUI .KPOCA 31 NICOLiE GOG OL TARAS BULBA ROMAN ISTORIC DM VIAŢA HEPCBLUEl l'AZACILOR El arun'ă o privire asupra a-lor săi, iţi ri ii -a una din miinl spre cer, şi zise cu glas tare : «Da Domnul ca toţi ereticii ce s’art adunat pk-1 sa u’auda, necredincioşii, în ce Io - e schingiuit un creştin! Nici u-tiu din noi sâ nu rostim vre-o vorbă». Z cind acestea se apropie de eşafod. «Buie, nule, bine!» zise Buiba incet, şi ple.a spre pamint capul sârt cel cărunt. Caiiul smulse sdrenţele ce aCopereaQ pe Ostap ; u puse miiiiile şi picioarele luir o maşina tăcută dinadins pentru aceasta şi... Nu vom turbura sufletul cititorului prin descrierea torturelor infernale la tari nu mal gindindu-secine-va, i se sburleşte păiul în cap. Erau roadele luupurnor grosolane şi baibare, a* tun .1 cmJ omul ducea o vLţâ înecată în slnge şi clnd în sufletul sfitl nu era mila. In zadar cîţl-va protestau contra acestui lucru. Regele şi înţelepciunea n’avea nici o Inrlurire asupra inimelor stricate ale magnaţilor polonezi. Ostap suferia chinurile şi schingiuirile cu un curaj de uriaş. Nu se auzea nid un ţipăt, nici o plîngere, nici chiar clnd călăii începură a-I sfârima oasele picioarelor şi ale mlinelor, şi grozava lor sfârlmare se auzi, din mijlocul a-cestel mulţimi muie, de privitorii cel mal depărtaţi, şi fetele tinere Îşi întoarseră capul cu spaimă. Nimic ademenea cu un gemăt nu eşi din gura lui; faţa-I nu arăta nici cea mal mică emoţiune. Taras stătea In mulţime, cu capul plecat, şi, ridiclnd din timp In timp ochii cu mindrie, zicea, cu un gest aprobator : «Bine, fiule, bine I...» Dar, cind se apropiară cele din urmă torturi şi moartea era aproape, pu-terta lui sufletească parea că slăbeşte. El îşi întoarse privirile In jurul saQ şi gindi: «Dumnezeule! numai feţe necunoscute, străini ! Dacă măcar unul din el ar li privit la sllrşitul mtrt!» El n’ar fi voit sa vază plinsul şi des-nâdejdea untl biete mame sail strigătele unei soaţe, smulgmdu’şl părui şi sllşiindu’şl peptul; dar ar fi voit să vază pe un om puternic, care sâ-1 măngie printr’o vorbă înţeleaptă şi sâ-1 conso-îtse la ceasul din urmă. Statornicia i se slăbi, şi strigă din sufletul sărt sfărâmat : — «Tată! unde eşti ? auzi tu vorbele mele ? — Da, le aud !» Aceasiă vorbă răsună In mijlocul obşteseel tăceri, şi o suta mii de suflete se înflorară de o dată. O parte din ostaşii călări «e grăbiră sâ caute pe acel ce vorbise. Jankâl se făcu sai bed ca un moit şi clnd călăreţii se depărtară puţin de dinsul, se Întoarse şi privi cu groaza pe Buiba ; dar Buiba nu mal era lingă dinsul, el perise fără a lăsa vre-o urmă. XII Urmele lui Buiba se văzură In curlnd. O sută două-zecl mii cazaci se arătară pe hotarele despre Ukrainia. Nu mal era un război neînsemnat, o ceată venită In speranţa prăzii, şart trimi-ă In urmărirea tătarilor. Nu, naţiunea întreagă se rădicase căci răbdarea sa avuse sfîrşit. El se udicaseră spre a-şl răzbuna drepturile lor insultate, obiceiurile lor batjocorite mişeleşte, religiunea părinţilor lor şi sfintele lor taine ocărite, bisericile călcate ; spre a se scutura de cieălirile boierilor Ieşi, apăsarea catolicilor, ruşinoasa domnire a ovreimel pe păinîntul creştinesc, c’un cuvînt, spre a’şi răzbuna de toate urele cari creş-teail de mult în inimile cazacilor. Hatmanul Ostrauitza, oştean tînăr, dar vestit prin deşteplăciunea sa, era tn capul nenumăratei oştiil a cazv!/ Wţ111 ipmffiinmnl»i«i||i > Stomac,AiECÂiLORoniNÂăî, Anemie, Gastralgie, OiabetăI Oispepsie,Cho SI PENTRU CAUTÂJIIE ^JTiNATE şi ia i. p8UGUfsS!LEGER^KgyHEUMATISIM i SUNT RECOMAKDATPW^^—-y ' DE CĂTRE SOMITÂTItr\^^W I Medicale în Solele dex^T E firte gazosd şi plăcută In hiulr «Mestecată sao'nu, cu orice băuturi' * Singura apâ puhgativă ÎNLĂTURÂND SURSELE UNGURESC! H wmmm s CARE PRODUCEAFARA DE EFECTUL SIGUR Şl NEJIGNITOR SI 0 ACŢIUNE CURATIVĂ ' ASUPRA ORGANELOR BOLNAVE.6" UN PĂHĂREL FACE* ACEL AS EFECT CA 0 STICLĂ ÎNTREAGĂ DE APĂ DE BUDA. SE GĂSESCE DE VÂNDARE LA TOTE FARMACIILE Şl OROGUERIILE DIN TARA. Tablott eircnlar colosal ezeentat de renumiţii pictori artişti din Mlinich PUTZ, KRIEGER, FROSCH REISACHER şi NETJMANN ■ dnp& ridicîrt Hcnte la faţa localul " DESCHISĂ dt la orele 9 dimineaţa ^ ptnă la 6 seara Prefwl de intrare: 1 leii de persoană, iar j pentru şcolari, studenţi, copil şi militari de ] grade inferioare, 50 de bani. •JOIA, ziua, High-Liie De la «cnrn Intrarea 2 iei de persoană şi 1 leii pdntru copil ANTIPYRIN1 EFERVESCENTĂ îa potriva Durerilor, Migrenelor, Bolei do Mare, etc. Luată cu Acid Carbonic suprima Cărceii şi Greaţa produse prin întrebuinţarea doctoriei. LE PERDRIEL & O, Paris. DACĂ PARUL D-VoASTRĂ CADE11 ' _mtOT6 şi !ări laoiti, dacă aveţi mătreaţă şart orl-care alta afe<.ţiu^. a pielei capului întrebuinţaţi miraculosul P E T R O I* * Ilttrttrt’Hlt* litilevmrftul Colfea, (ţinea IPritnarie) Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă, un cea mal mare aourateţA şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea «unt deviaa Tipografiei. fSifrmvtw***c«mK(tir>*rmv niliriHBBWW «BmMBMBBBHBBBIBBBWBBCWMfWSViiţWJiUieW.vrr SOCIETATEA PE ACŢIUNI PENTRU Construcţii de Căi ferate Secundare şi Industriale Gea mai buna APA MINERALA PURGATIVA este acea de la BREAZU IAŞI j Autorisată de Stat. Premiată cu medalia de aur la exp. din Bucuresci 1894. Recomandată cu preferinţa de D. niî Medici. Efect prompt si sigur, dosa mică, gust plăcut. Cereţi dar numai APA MINERALA DE BREAZU Care se găseste la toti vânzători de ape minerale din ţară. Propr. C. N. Paraschlvescn & Co. Doposlt general: Fraţii Kdnya JaşI, PETROUET, Calitate , dei-H'itrul lei * 50 bani. P1,KIU d* rapiţft dublu rthunt. dacoTom Bucur eşti.--Tipograna^FOUA^Tra^ No. 3.—Bucureşti