MARŢI, 9 IUNIE 1898 NUMĂRUL 10 B ivrv(nji//,f, Amiociurl Ia pag. IV .... , 0.30 b. lima » » » III...2.— lei » * » » II .... . 3.— * » Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul UN NUMĂR VECHIu 30 BANÎJ A njt fVM Tfi A ŢI A No. 3. — STRADA. CLEMENŢEI — No. 3 SERIA IL—ANUL IV, No Bdltla a treia NUMARULJLO BANI A HO A7A JIE A TEKjK încep la 1 şi 15 ale fle-cârui luni Un an In ţara 30 Iei; In streinatate 50 lei Şase luni ... 15 > > » 25 > Trei luni . . . 3 » > > 13 » Un număr în streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No. 3. - STRADA CLEMENŢEI - No. 3 TELEFON ES0R6AHISAREA CC % larf fee. îi 1 ? Ii! REVQLUflA DE LA 1848 III y Facţiunea Roşie a introdus, în viaţa noastră publică, ura, violenţa, spiritul de destinare şi specula patriotismului. In revoluţia de Ia 1848, şI-aQ săvir-şit Roşii primele lor isprăvi. D’aceea vedem izbucnind tn acea mişcare pati-mele cile mal duşmănoase şi recriminările cele mal defăimătoare, de cari a fost cruţată revoluţia din Moldova. D’aceea vedem mişcarea de la 9 Iunie întunecată prin iscodirea a tot felul de legende. Ortodoxismul liberal, în ceea ce priveşte istoria lui 48, procedează prin eliminare. El înlătură pe toţi factorii cari, cu adevărat, afi săvîrşit mişcarea de emancipare, şi ast-fel ajunge să trezume opera de la 48 în persoanele lui Brâtianu şi Rosetli. Aşa se eliminează, mal intiid, cu totul, revoluţia din Moldova. Acolo n’aîi fost Roşii, prin urmare nu putea fi patriotism. Deci să nu se pomenească de mişcarea din Moldova. Apoi se eliminează H-liade, care a fost sufletul mişcării şi Teii, care a fost braţul care a făptuit revoluţia. Bâicescu, Goleştil, loan Ghica se trec cu vederea. In cele din urmă, Brâtianu, poliţaiul guvernului revoluţionar, şi Rosetti, directorul ministerului de interne, ajung a întrupa singuri toată mişcarea. In contra acestei legende, noi ne în-scrim în falş. Pentru a restabili adevărul, revenim Ia punctul de plecare: Revoluţia de la 48 n’a lăsat urme în vr’un tractat internaţional, ori In vre-o constituţie trainică. Ea a avut Insă un avînt patriotic. Pentru clţl-va, ea a fost o simplă gălăgie. Dacă revoluţia ar fi fost un act polii ic iscusit saQ o operaţie militară in-drăsneaţâ, ne am putea mărgini să apreciem evenimentele desfăşurate numai în cursul celor trei luni, cit a ţinut mişcarea. Cînd însă meritul revoluţiunel reşede mal ales într’un avînt sufletesc, în nişte vagi aspiraţiei spre libertate, cată mal ales să desluşim cauzele morale mal îndepărtate cari au produs starea de spirit din care s’a născut revoluţiunea. Şi atunci dăm peste un om care e părintele sufletesc al lui 48. Acest om e Heliade. El domină toată jumătatea d’intifl a secolului nostru. Poet şi istoric, autor dramatic şi filozof, matematic şi filolog, om politic şi om de litere, ziarist şi director de teatru, el a cotropit—poate une-orî superficial—toate ogoarele acti vilăţil intelectuale. Heliade e un fel de Voltaire al Ro- I mînitl din secolul al XIX Prin neîntrecuta sa activitate de publicist, timp de un pătrar de secol, Heliade crease starea sufletească din care a răsărit revoluţia, atunci cînd nici unul din compeţitoril săi. fie Brătianu, fie Rosetti, nu contribuise încă, prin vre-o scriere cit de neînsemnată, la emanciparea noastră intelectuală. Teoreticianul, însă, devine şi om de acţiune. Părinte netăgăduit» al propăşi-rel noastre intelectuale, el ajunge şeful recunoscut, dar mal In urmă hulit de cîţf-va ambiţioşi, al revoluţiunel In Muntenia. Condiţiunile în cari a izbucnit acea revoluţie cată a fi mal Intîl limpezite, spre buna pricepere a evenimentelor ulterioare. Revoluţia din Februarie 1848 din Franţa, dezlănţui asupra tuturor popoarelor subjugate un vint de libertate si de neatârnare. Această caldă suflare făcu să încolţească sămînţa aruncată in pămîntul romînesc, timp de peste un sfert de veac de iniţiatorii mişcării intelectuale, printre cari putem prenumăra pe Heliade, Diniră Golescu, Gr. Alexan-dres'-u, Aaron Florian, I. Maiorescu, A- Trtb. Laurian, etc. şi membrii Societăţii filarmonice al cărei Întemeietori fură, după spusele lui Heliade: E-manuil Baleanu, I. Cîmpineanu, Scarlat Kreţulescu, I. Russet, Gr. Cantacuzino, Ianru Filipescu, I. Oleteleşanu, Constantin Mânu şi Barbu Catargiu. Mişcarea moldovenească din Martie 1848 avu o puternică Inrîurire asupra spiritelor din Muntenia. Societăţi secrete se alcătuiră In Bucureşti, însufleţite de gîndul emancipaţiunel noastre de sub tutela Rusiei, care întărise titlul el de putere protectoare prin trai talul de la Andrianopol, din care isvorlse Regulu-mentul Organic.j Ş Sosirea în Bucureşti, â comisarului rus Duhamel, care fusese pornit mal în-tlifl în Moldova, de îndată ce se auzise de mişcarea revoluţionară din luna Martie, fu’ motivul ocasional al revoluţiei din Muntenia. Două mişcări, cu caracter cu totul opus, provocă Duhamel. Una naţională, isvorită din ura în contra protectoratului rusesc şi din indîrjirea în contra apucăturilor comisarului rus, era îndreptată In contra acestui din urmă. Alta era pusă la cale chiar de dîn-sul. Aceasta se explică prin faptul că Rusia eăuta, în o mişcare nesocotită, un prilej de a putea interveni cu armata el în Principate. Duhamel, sosind în Bucureşti, oferise mal întiiO lui Vodă Bibescu sprijinul armatelor ruseşti pentru a’l apăra tronul în contra vrăjmaşilor sfii. Vodă Bibescu, ca de altminteri şi Vodă Sturdza în Moldova, refuza sprijinul străinătăţii şi preferi, puţin în urmă, să abdice. D. Al. Xenopol, care se arată attt de tavorabil mişcării revoluţionare, confirmă acest fapt în Istoria Romînilor. Nereuşind cu Domnitorul, Duhamel se adresă boerilor cari eraO vrăjmaşii lui Bibescu, şi-l îndemnă să-şi îndrepteze pllngerile în contra Domnului, către Rusia. Aceştia refuzară să dea puterii protectoare un prilej de intervenţiune. Atunci Duhamel favoriză violenţele unei fracţiuni a partidei naţionale, spre a găsi, în excesele el, un motiv de a ocupa Principatul. Spiritul de intrigă şi apucăturile sectare ale lui Rosetti şi Brătianu, cari de atunci şi ptnă în zilele noastre n’aG încetat a Învenina luptele noastre politice, crease printre revoluţionari duşmănii de moarte cari ad înlesnit jocul comisarului rusesc. Geloziile, vrăjmăşiile, silinţa d’a preface o mişcare naţională Intr’o revoluţie socială, aplecarea spre mijloacele violente, ca atentatul In contra lui Vodă Bibescu, ad fost causa desbinăril în două tabere, foarte inegale ca număr şi ca forţă. Heliade era reprezintantul ideilor moderate, fiind-câ teama lui cea mare era intervenţia rusească. El zicea, înainte de isbucnirea revoluţiei, că e «gata să întindă mina orl-cărul Romîn, care l’ar încredinţa că mişcarea trebue să rămie o manifestaţiune de ordine şi de principii, desbrăcată de orl-ce pasiune». Brătianu şi Rosetti alcătuiau o grupare neînsemnată, care s’a distins nu mal prin violenţele eT şi eare a com promis revoluţia Aceste tendinţe d-nul AI. Xenopol le caracterizează ast-fel: «El se desbinarâ chiar de la oblrşie, In doua partizJ, ;na ee voia să răstrîngă mişcarea numai la interesele muntene şi să se sprijine pe Turci, pentru a respinge interesul rusesc — In fruntea el era Heliade, sprijinit de Teii şi N. Golescu; cea-l’altă alcătuită din tineretul, mal ales cel reîntors din ţările Apusului, care tindea mal departe...» «Care din cele două partizl avea dreptate? Este învederat că aceea a moderaţilor. » • Partidul extrem, care se chema partidul republican şi care repudia partidul liberal, de şi dintr’însul s’a tras partidul liberal de azi, a făcut jocul Rusiei. Unii l’ad acuzat că cu bună ştiinţa, alţii că. inconştient, s’a făcut instrumentul Rusiei. D. Xenopol scrie, tn această privinţă, In Istoria Romînilor: «Ruşii ponegresc la Poartă pe Roralnl eă revoluţia făcută de dlnşil ar avea un caracter socialist, că ea ar tinde la unirea Ro-mlnilor şi sustragerea lor de sub suzeranitatea Porţel, ceea-ce pînă la un punct părea îndreptăţit, faţă cu agitările partidei radicale». Heliada şi partidul moderat, din care făceaţi parte Teii, Magheru, Goleştil, C. Filipescu, Gr. Grădiş'eanu, a acuzat făţiş pe Rosetti şi Brâtianu, de a fi fost agenţi ruseşti şi ast-fel, departe da a fi avut vre un merit, In revoluţie, ci de a o fi compromis şi distrus. Am arătat, pînă aci, originele mişcft-rel şi tendinţele fie-cărul partid. Acum, evenimentele ce se desfăşurară de la 9 Iunie pînă la 13 Septembrie ne vor apare intr’o lumină mult mal vie. CRIZA EXPOSITIEI Take Protopopescu tale şl aptnzură.. Cestiunea participărel Romîniei la expoziţia din Paris a intrat din noii intr’o faşă critică, graţie uneltirilor meschine ale Ocultei şi relei credinţe a elicei canta-cuziniste. Abii» numit în comitetul de erganisare, d. Take Protopopescu şi-a arogat nişte drepturi absolute, nesocotind autoritatea şi drepturile ministrului domeniilor, ofensînd prin atitudinea sa pe şefii de servicii a* ministerului domeniilor, şi producînd o zăpăceală enormă. A început să şi inaugureze activitatea prin a tăia programele elaborate de serviciul silvic, de serviciul viticol, etc., deşi aceste programe, studiate luni întregi de oameni competenţi, au fost aprobate de d. Slolojan. Apoi a suprimat diurnele fixate mai dinainte de d. Stolojan pentru şefii de servicii însărcinaţi a face toate lucrările privitoare la participarea Romîniei la Expoziţia din Paris. Şi, după ce a distrus totul, şi-a mai permis a ordona, fără a supune faptsle aprobării ministrului— şefilor de servicii să i facă alte lucrări şi în mod gratuit. In schimb însă, d. Take Protopopescu şi-a asigurat din fondul ex-posiţiei o diurnă de 80 lei pe zi. Aceste fapte aii indispus atU de mult pe funcţionarii cari aii lucrat pînă acum pentru expoziţie, în cit d. Băicoianu, inspector domeniul, a refuzat să mal pri mească funcţiunea de şef al serviciului de organiaare a expoziţiei ; iar d. Patrulius, eare a întocmit partea silvică a programului expoziţiei, îşi dă demisiunea de inspector general al serviciului silvic. Demistnnea d-lnl X. Kalinderu Nu e numai atU. D. Ion Kalinderu, administratorul Domeniilor Coroanei, care fusese numit în-tr’o comisiune consultativă a expoziţiei, a refuzat categoric să primească această însărcinare. Demisiunea d-lui Ion Kalinderu este cu atU mai gravă, că. ea ne indică abţinerea domeniilor Coroanei de la expoziţie. Fapt grav. căcî aceste domenii au o sumă de instalaţii forestiere, industriale şi agricole, ale căror produse rivalizează cu succes cu produsele similare din Franţa, Germania şi Austria. Neparticiparea Domeniilor Coroanei la expoziţie ar fi cea mai teribilă lovitură pentru imbecilitatea guvernului în această cestiune, unde e tn joc mîndria Romîniei. D. Ion Kalinderu, a dovedit cu ocazia expoziţiei de acum patru ani a Cooperatorilor din Capitală, că Domeniile Coroanei pot figura cu fală eu produsele lor ori unde. Cu at*t bil este deci, că d sa a trebuit să se retragă din corni• siunea consultativă. Retragerea d-lni Slolojan 'duaţla coc. mai ae plins o are în a-Ce:ulă criza d. An. Stolojan : loate lucrările d-sale nu fost distruse cv ae la sine putere de d. Take Protopopesc toţi funcţionarii superiori al minister ui i-se pltng în contra d-lui Take P» otopo pescu, ba unii ameninţă să demisioneze, tar alţii refuză să mai asculte de pot tc ii-lăturaţi. finnt *< ţinui, tx «banalul Ilfov, ca- aft aj«:us simple secţlnnl poliţieneşti. A castă stare de lucruri are uu leac: aceia care s’a arătat attt de efî -aeo in atacereaMitropolitulnl. Gind bădăranul neruşinat care e ministru al justiţiei, Îşi va reîncepe manoperfle, va trebui să pornim o campanie iu cit să-i pli ră pofta de a mai refneepe. Am ştiut să Îngropăm pe Stă-tesen. Nu ne va fi greu să arnncăm la gunoifi pe Pallade. DIN STREINATATE Situaţia in Italia Duptt o lungă pausă, Camera italiană şi-a reluat lucrările. Din prima şedinţă s'ail depus nu mal puţin de douâ-z*eI şi opt de ordine de zi,—cele mal multe contra guvernului—ceea ce, va Înţelege orl-cine, nu-I lucru neînsemnat nici pentru un minister, nici pentru lucrările uuel Camere. In adevăr, cabinetul di Rudiui, în formaţiunea lui actuală, va Inttmpina şi mal înverşunată opoziţiune, de cît In formaţiunea lui primă. A pierdut trei oameni cu vază: pe Zanardelli, care n’a putut să se ’nţeleagă cu Rudini; pe Visconti Venosta, cu care Rudini nu s’a putut înţelege, şi pe Rrin care a făcut cea mal bună partidă, părăsind nu numai politica, ci şi viaţa, spre a trece în ceruri. Apoi în ultimul timp, nti mal venit noul dificultăţi : turburârile din Milan, înăsprirea relaţiilor cu Vaticanul, sărăcia neagră, care se Întinde în sudul peninsulei cari, toate, vor da naştere la dezbateri din cari nu uşor va scăpa ministerul. Cît priveşte partidele, ele îşi păstrează pozi-ţiunile. Revenirea Ini Crispi Ultimele scandaluri cu Banca Romană, pana-)wna, In care fusese implicat In primul rînd Crispi, era de natură să-l distrugă pentru tot-d’a-unu. Iată Insă că d>n procesul parlamentar ce i s’a intentat, a eş t teafăr şi, ca o satisfac-ţi o politică, alegătorii din Palermo I’an reales dsputat. Va putea dar veni bătrlnul om politic din nott tn palatul Montecitorio, va relua conducerea partizanilor săi, şi, sigur de simpatiile regelui Um-berto, se va grăbi să dea t tacul decisiv Iu contra Iul Rudini. Lupta ’i va fi cu atlt mal uşoară, cu ctt se va simţi lipsa lui Cavallotti, singurul adversar redutabil al lui Crispi. K dar anhrflilfl, nesigură, situaţia Iul Rudini. Fort-ign* TRIBl'W LITERARA VtNTCL Astă-zl sunt zefirul, care Ştie numai să desmierde, Hoinărind cit ţine ziua, Vesel pe cîmpia verde, Drăgăstos sărut în treacăt Florile îmbobocite, Şi ’n săruturile calde Florile tresar vrăjite. «Dragi copil al primăverii, înfloriţi şi vă deschideţi!» Le şoptesc ett Ia ureche— «înfloriţi, trăiţi, surldeţl!» Iară florile, sfioase, Se desfac încetişor; Şi, împovărat de visuri, BIînd adorm pe sînul lor. Miine—sunt virtej sălbatec Ce răstoarnă, vue, geme. Tremură de groază crlngul, Căci de ura mea se teme: Vede ’n mîna mea cuţitul Cu o mie de tăişuri, Care-I spulberă ’ntr’o clipă Toată frunza din stufişurl. Florilor ne eîn: m «Slab! copil încrezători, Veşiejiţî-văî»—si ele Cad, cuprinse de fiori, Şi pe sînul rece—al toamnei Intr’o clipă toate mor, Iar eă hohotesc ironic, Fîlfâind d’asupra lor. * « * Astăzi sunt o adiere, Ca o apă lină,—mută; Musca veselă pluteşte In tăcerea mea pierdută; Şi de mine are ştire Numai harnica albină, Cînd Îşi ia spre casă sborul Obosită, din grădină, Cînd povara ce o duce Ca din ea să facă miere, Prea de tot îl oboseşte Aripa fără putere, Ed o iad atunci cu mine Şi bătînd încetişor, Ii ajut sâ’şl îufiripe Sborul el şovăitor. Miine—sint furtună oarbă, Desmâţată, grea furtună. Sbor pe-un armăsar să'batec Peste mare, ca nebună!... Şi, cum dascălul îl ceartă Pe copil clnd nu-1 ascultă, Pletele verzi i le scutur Şi o cert cu ciudă multă— Dac’atuncI, în largul mărel Vre-o corabie se ’ntfmplă, Rup vlntrele, funii, totul, Şi-o isbesc de stlncl în tîmplâ. Prind catargul, şi din mină Ca o pană-1 sviil şi-l port, Şi cu virfu-I scrifl pe valuri: «Nu te mal întorci în port!» (Dupâ PetOfl) Ist O. I«stf www.dacoromanica.ro 8681 aren e Iiţham mt9*5# si ' * | P ţj A Litere - Arte-Ştinţe i^cii d wirf-irfrni/ : ^ - BUCUREŞTII PINĂ LA 1500 ■ Dl . - G IONESCU-GIQN Din imrortaeta şi voluminoasa lucrare pe v cere d. Gi'tn a Wminat-o zilele acestea şi care va purlatitjul : Istoria Bucureştilor, a ap*rut hi broşură deosebită, partea Ince-pfttoMfe a Iu. rftrei, parte citită în şedinţa de * l-ai Aprilie 1896, lâ Academie;: —■ ta ăeeăBtă-pacro,-yHgjtoara la,, existenţa Bu'i.reştiior piuă la anul 1500, d. Gion, atacă cestiunea cea mal grea, cea mal puţin sigură dintre toate ctte s’ar li prezentat 1» decursul lncrârel sale şi anume cestiunea origincl. De ctnd datează Bucureştii? Căror Împrejurări şi căror oameni îşi dato-reşte existenţa. Capitala de azi a Romi-niri? Ia ă Întrebările cele mal împovără-toaie, in fata cărora s’a găsit d. Gion şi a tnb.it să şovăiască multă vreme, să di-bueascâ muit In întunecimile trecutului plnă r a sa i oată da un punct de reazim şi de cri- Mare. După minuţioase şi trudnice scormonii! prin vrafurile de cronici, hrisoave şi scrieri istorice, d sa a rjuns la convingerea că singurul care a putut, plnă acum, să arunce —pe cit era cu putinţă—o lumină asupra nc-s*ul punct din Ltoria noastră, a fost d. B P. H-şdcfi. Drept aceea, d. Gion se internei za, îu rezolvirea acestei cestiuol, In de.'S'bl pe s rierile istorice ale marelui nostru savant—şi In special pe monumentul i sa operă: Negru-Vodă, un secol şi jumătate din începuturile statului Ţăril-RotnlneşU (1230—1380) Muite s'*fi scris asupra fundaţiei Bucureşti or, dar din toate acele zise ştim numai că : «un Bucur a fundat Bucureştii», iată luchetrra la care este nevoit să ajungă aut. rul Istoriei Bucureştilor, după lungi şi detaliae examinări ale numeroaselor ver-i iul existente. Se ştie că o «Cetate a Dîmboviţei» a existat pe aceste locuri, cu mu t liiuainte de 1400; dar, «eraţi Bucu-r*ş'il lingă Cetatea Dîmboviţei, safi Cetatea Dîmboviţei era In Bucureşti, lunainte de 1400?—Ia'ă încă o întrebare care va răml-nea multă vreme, da ă nu pentru totdeauna, faiâ un răspuns mulţumitor, adică documentat.» După cestiunea aceasta, d. Gion se ocupă de mti ăstirile cari sunt şi afi fost odinioară Împrejurul Bucureştilor; urmează apoi enumerarea pe scurt a hrisoavelor dale din Bu ureştl de la 1464—1500, cu care se termină acest extras. D- sigură că lucrarea aceasta de allta importanţă pentru trecutul nostru naţional, va ii citită cu interes de toţi aceia, cărora Istoria neamului lor le este scumpă, sportndu-le şi mal mult dorul de a vedea tipărită întreaga lucrare, căreia d. Gion i-a consacrat o bună parte—dacă nu cea mal lus^m iată şi mal roduioă—dm activitatea sa ne tflrlmut istoric. Cetim tn Constituţionalul: Prin cercurile dirigente ale politicei noastre, se vorbeşte despre o scrisoare fie cere ar fi primit o d. Pherecbyde de a primul-ministru în congediu, in care scri«oare^se desaprobă participarea d-lor Pallade şi Stolojan ia comisiunea pentru organizarea serbării lui 1848 şi se cere cu insistenţă, ca oratorii să nu atace Regulamentul organic, nici sâ facă vr’o alusiune supărătoare la protectoratul rusesc, ci să rămle în slăvirea generaţiei care a proclamat, în vremuri grele, principiile de egalitate şi de libertate. Dacă aceasta e adevărat, atunci de bună seamă apa de Karlsbad a început să aibă efecte curative asupra d-luî Sturdza, să’i degageze creeril sl9 elemente iritante şi să’l facă ceva mal prudent. Comisiunea organisatoare a contra manifestaţiei fleviste a decis ca in timpul formar el cortegiului agenţilor colectivişti la Sf. Gheorghe, In ziua de 11 Iunie, fievişlii să ţie o întrunire publică la Dacia, după care vor merge apoi cu toţii la Filaret. D. Sim. Cruceanu, institutor, irideplinin-du-şî oslnda de opt luni la care fusese condamnat de către justiţia ungurească pentru că a Înfiinţat un cor ţărănesc şi a clntat Deşteaptă-te Romtne,—a Ieşit Joul din puşcăria de Ia Seghediu cu sănătatea zdruncinată. Dinstinsa nuvelistă engleză, Miss Grace Stebbiug, toca primului redactor al ziarului Times din Londra, a venit la Iaşi spre a tace studii de moravuri. D sa a visitat mitropolia şi clte-va instituţii culturale. Clte-va cazuri noul de febră tifoidă afi fost constatate, In mod oficial, în clientela medicilor comunali. Boala pare a fi In creştere, faţă cu zilele trecute, şi Îngrijirile administraţiuuel sanitare sunt mari. Pretutindeni, In toate cerc urile competinte, se dă ca pricină a epidemiei, care ne ameninţă, apa infectă ce se debitează în oraş. Direcţia penitenciarelor a instalat o fabrică de perii, bidinele, etc., la penitenciarul din Galaţi. Printr’o adresă oficială, directorul a făcut cunoscut administraţiilor publice eă fabrica a Început deja să funcţioneze. Mî ne vom avea un articol literar, semnat de d. O. Ionescn-Gion. Doctorul Frenkel, fost intern al spitalelor din Paris, specialist în boale de copii, primeşte de la orele 2—4 p. m. Hotel Bristol. Gronica judiciară* M. Sa Regina este aşteptaiă săptămtna viitoare la Viena, unde va sta cîis va zile, ca să viziteze cu de-amănuntul expoziţia jubiliară, organizată pentru aniversarea a 60 uni de domnie a împăratului Frantz Ioaef. Piesa Clapclnll — ştiri judiciare. Am vorbit la timp de aroganţele şi falşunle descoperite la' Societatea de asigurare Unirea. Afacerea se află la instrucţie, de mal bine de patru sâptâ-minl, şi totuşi plnă astă-zl nu vedem nici un resultat. întrebăm pe d. G. Pallade, ministrul justiţiei, pentru ce nu se dă nici o urmare acestei afaceri ? Nu cum-va, intervenţia d-lul Giani, preşedintele Camerei, pentru omul săO de afaceri, a făcut să se Întindă muşamaua şi peste aceste grave neregule ? Ploaia, care a căzut Vineri asupra Capitalul a fost gcuerală. Pe alocurea ea a fost Însoţită de griudină, care a produs mari pegube semănaturilor. I i Ialomiţa şi B ăila, mal ales, stricăciunile m nt considerabile. La Galaţi, ploaia a fost torenţială. Unele mahalale aă fost inundate, iar lucrările iu construcţie aă suferit mari stricăciuni. Siinbâta a venit Înaintea secţiei a 2-a a Curţii da apel din Bucureşti, apelul d-lul Artstide Io-nescu ia contra deciziunel comitetului Teatrului Naţional, care a interzis reprezintarea pe orl-ce scenă a piesei Ciapcîniî. Comitetul teatral era reprezintat prin d, Ro-setti, iar autorul piesei prin d Sc. Arion. D. Rosetti urată origina art. 6 dia legea tea trulul. El s’a introdus In 1877 cu ocazia unor mari scandaluri, cu ocazia piesei Al cuvînM, venită in urma piesei Cer cuvînM iad se căuta a se batjocori soţiile unor oameni cu o eituaţiune politică In ţară. Giapctnil. atlt din punctul de ved6 al moralei Cit şi al catatieal nu Întruneşte condiţiunile unei piese prezentabile. D. Sc. Arion crede că dacă decenţa pulblică n’a tost atinsă pn des ..«rea pe scenă a Lorii Barisson, ea nu va fi atinsă nici prin reprezentarea «Ciapclnilor». Ambii apărători se referă la Curte spre a eiti piesa şi a vedea daoă e decentă. Membrilor Curţilor nu prea le venea la socoteală a-aceasta; de sigur că ar fi preferit o reprzzen-tare a piesei. Curtea iu fine obligă părţile a fare un resumat de conclusiunl amlnind" pronunţarea pentru Miercuri. A Consiliul de războiţi a condamnat pe soldatul bacalaureat Librescu pentru insulta de superior prin presă, la 6 luni Închisoare. Aflăm că Simbătă înainte de aniiasi vn V'îi 8 himb de cuvinte a avut lo^ la •ministerul de interne intre d-nil Perechi de şi C. F. Robtscu, în cestiunea lămbătoulul. In urma arestul incident se vorbeşte despre dtmisiunea primarului Capitalei. DITBBâB DIN CAPITALA Grindină. -- O ploae torenţială, însoţită de grindină mare şi deasă, a căzut săptămtna trecută asupra comunei Mileoifl, din judeţul Arsro^i Toate semănăturile bătute de piatră att foat cu desăvlrşire distruse. Ploaia a căzut In aşa mare cantitate In ctt torentele mari de apă, aO stricat Jn mu te părţi şoselele judeţene şi comunale. DIN STREINA!ATE Delegaţii ministrului de instrucţie pentru examenul elevilor din clasa 7 a, la liceele din Întreaga ţară, sunt d-uil profesori 1. Cră •iunes-Mi, 1 Stravolca, Gr. Tocilescu, P. R.-Ş'-anu, C. Miculescu şi St. C. loan. Pmtrn Bumreştl afi fost numiţi d-nil V. A. Umliid, M. Vladescu şi C. lerbiceanu. Ceartă en rănire. — Indivizii Ştefan Marin şi Vasile Ivânescu, ambii din strada Măgurele, pe clnd benrhetuiat) eri seară Intr'o circiuma din calea Rohovel 268, s’afi luat la cearta cu un consumator din circiumă, numitul Ştefan Iiiescu. După cum paharele de vin pe cari consumatorii le absoibiseră, eraţi cam multe la număr, cearta a degenerat repede In bătae. Cel doul dintiifi. armaţi cu cuţite, s’nfi repezit la un moment dat cu furie asupra lui Iiiescu, şi l’atk rănit gr.iT in pintece. Iiiescu, avlnd mal multe răni adinei, a fost imediat transportat ia spitalul Colţea, iar col doifi criminali arrstsţl şi conduşi ia poliţie. Telefonnl ra propagator al boale-lor contagioase». — In timpul din urmă nu numai In Viena, ci şi In raulle oraşe din Germania s'afi ridicat pilngerl, că In urma folosire! telefonului s’afi propagat cu numai boale contagioase t xterne, ci şi interne. O foaie din Viena spune că după cercetări medicale s’a descoperit că In anumite caşuri chiar şi tuber-culosu aO primit’o indivizii, cari «0 înuhţit prin te'eton baccilul acestui morb. Propagarea tuberculozei prin telefon s’a constatat iiialales în l'riest si tn ctte-va oraşe sudice. Comisiunea fievisiă a redactat deja programul serbării de 11 Iunie. D. N. Fltva şi-a reservat dreptul a da o formă definitivă acestui program, care se va publica mîine. Conflictul turco-muntenegrean Comtantinopol, 6 Iunie. — Schimbul de vederi dintre Yldiz Kiosk şi ministrul Muntenegrulul excită opinia publică. Turcii pretind că muntenegrenii ar fi comis cruzimi faţă de mahometanl, pe când muntenegrenii neagă faptul şi pretind că albanezii ar fi dat foc tutuor satelor din districtul Berane, al căror locuitori ar fi fugit în Muntenegru. Cercurile diplomatice consideră situaţia ca gravă. Poarta a întării garnizoana din Be-ram şi va trimite acolo trupe noul. Cetlinge, 6 Iunie.— Glascuagorca deplin-ge evenimentele ee se petrec actualmente la graniţa turco-muntenegreană şi spijrâ că politica luminată a Sultanului, precum şi silinţele Europei vor fi de ajuus pentru a înăbuşi mişcarea ce s'a produs in împrejurimile lui Berane. Cettinge, 6 Iunie.— Ultimele raporturi ale voivodului Petrovid sunt mal satisfă ectoare. Nici o ciocnire serioasă nu s’a produs la graniţă erl. S’au trimes doctori erl la Ândrievica pentru o îngriji victimele. După ultimele raporturi ale guvernului muntenegrean, Albanezii, ajutaţi de trupe regulate, afi reînceput să dea foc satelor şi să comită exploatări oribile. DEPEŞ’LE DE AZI Cettinge, 7 Iunie. — Erl s’a dat la graniţă o luptă ce a ţinut o oră. Musulmanii afi fost respinşi piuă la Ecrane, unde nfi fost protegiaţi de bateriile turceşti. Se crede că azi nu va fi nici o ciocnire. Belgrad, 7 Iunie.—S* asigură că zece tabere de trupe regulate turceşti s'au trimes la Berane. Ia toată Serbii vechie domneşte o agitaţie mare prlutre musulmani şi creştini. Crize Ministeriale în Franţa şi Italia Roma, 6 Iunie. — D di Rudini şl-a dat demisia. Roma, 6 Iunie.—Senatul şi Camera s’afi amlnat. Caracalul posedă dtja un frumos local de teatru, care a costat suma de 350 000 lei. Noul local va fi inaugurat In Noembrie viitor. Caracalul este al 2 lea oraş din provincie, oare a simţit necesitatea unul teatru, cel d’inttitt fiind Vasluiul, care posedă un frumos local de teatru, încă din 1894. Moarte Bobită. — Eri după amiazl. pe la orele 3 şi jumătate, un comerciant din capitală, numiiul L'câ Stauciu, In vtrstă de 55 ani, tre-clnd pe bulevardul Pake, a căzut de o dată jos şi a murit pe loc. Cadavrul lui Stanciu a fost transportat la Morgă,unde i se va face autopsia pentru a se constata cauzele morţii. DIN TAPA Ministerul instrucţiune! a cerut priir’ lor din ţ»ra, ca să trimită ministerului "le ce afi destinat pentru cuinpt -ea cfii or de meitiil. I Ministerul vrea să facă sibgur comanda cărţilor peutru premii. înecat Iu mare. — Soldatul Şerban Gri gore, din regimentul 34 Constanţa, aucindu-se alaltă-erl să se scalde In mare şi neştiind să Înoate, a fost luat de valuri, şi dus în largul măre!. Cadavrul nenorocitului nu a putut fi găsit plnă acum. O moarte oribilă.—Din Constanţa ni se anunţă că o copilă In virală numai de doul au!, a foat găsită moartă alaltăieri In latrinele ca selor tn cari locuiad. Din cercetările făcute se constată că nenoro cita fiind lăsată singuiă şi punlcdu-se in latrină, • alunecat şi a căzut înăuntru. Paris, 6 Iunie. — D. Ribot a declinat misiunea de a forma cabinetul. D. Faure a oferit d lui Sarrien misiunea de a forma un cabinet de împăcare. Paris, 6 Iunie.—In tntretinera ca a avut eu d. Feiix Faure, d. Ribot a desemnat pe d. Sarrie" omul cel mal îu posiţie de s rcaîisa împă ■••ea fracţiunilor repub icane. Silinţele u-lu Ribot aii căzut pentru că radicalii cerem! f portofoliu?!. IV SILE DE AZI Piuis, / Iunie. — D. Sarrien a conferit cu d-nii Ribot, Dupuy şi Pooincarre cari afi examinat cestiunea impositulul asupra venitului. Pare că inţnlegei ea se va face numai pe un text scris, care va Împiedica orice neînţelegere. D. Sarrieu va conferi în această privinţă cu d. Bourgeois. Roma, 7 Iunie.—Regele a conferit cu d nil Ricotti şi Saracco, senatori. NUVELĂ Cel mai mare supliciu Era deci neapărat ca de rlndul ăsta, Dia- j voiul să dea dovadă de un zel fără margini; să dea un teribil exemplu. Da; dar cum ? In zadar tşl frămluta mintea. Nu găsea nic un supliciu, cum ar fi vroit el. II Pe * Ind regele Satan, neliniştit şi scrăş-niud din dinţi, se zvărcolea pentru a inventa un suplicifi teribil: — Sire 1 gemu o voce. Ei venea din fundul unei clădiri In flăcări. Era vocea unui poet, sosit de curind în întunecatul imperifi şi care îşi expia păcatele tutr’o căldură puţin favorabilă pentru a mal etnta păiul auriii al blondelor şi sinul de zăpadă pe care se deschide trandafirul. — Cine-mi vorbeşte ? Întrebă Satan. — Cine-va care te va scoate din încurcătură. dacă îu cruda-I suferinţă II acorzi o clipă de repaus. — Numai o clipă ? Fie ; primesc. Afară din infernala căldare, la răcoarea delicioasă a aerului, poetul se grăbi să clnte un sonet de Ronsard. — Aide, vorbeşte, strigă Satan. — Iacă slăplne. Intr’un oraş, numit Paris... — II cunosc, răspunse Satan. — ... lntr’un balcon împodobit cu flori, o tînâră fată, blondă, cu ochi albaştri, brodează safi ţine In mină, visătoare, o carte pe care nu o citeşte. Du-te la dînsa Sire ! ea vă va spune care este cri mal teribil suplicifi. Ctnd sosi In infern sufletul ma-celul mare criminal de pe părnlut, regele Satan fu foarte încurcat neştiind ce suplicifi nofi să inventeze, pentru ca sâ’l pedepsească, Căci, ca sâ Întrebuinţeze, şi cu acesta, căldările de plumb topit, furcile roşite în foc, paturile de ace safi cuiburile înţesate cu vipere, mijloace comune lutrebuinţate cu sacrilegii ordinare şi parieizi! obicinuiţi, nici că putea fi votbă. Ce greşală oribila co misese pe pămînt, posesorul acestui suflet ? Fusese el unul din acel regi feroci, cari din victorie nu savurează de cit mirosul eîmpulu! de carne gifi; un trădător care vinde ciustea şi averea tatălui pe o sumă însemnată; seducător de fecioare, căruia amintirea Im brăţişirilor nu-1 este plăcută de rit cu amestecul lacrămilor sedusei? safi, şi mal îngrozitor încă, vre un suflet nelegiuit, care a trăit z:le lungi, fără să guste armonia versurilor nici farmecul muzieel şi nici nu s’a Imbatat din parfumul rozelor? Istoria nu s* une nimic precis în această privinţă, şi trebue dar să admitem că era pur şi simplu un criminal inimaginabil. Din această cauză, Satan era Iu mare încurcătură. Avea motive temeinice sâ creadă că d-zefl, de mult timp îl bănuia, socotim du-1 ca leneş şi îngăduitor In executarea pedepselor; ciţl-va serafimi însărcinaţi cu iuspecţiunea suplicielor infernului, insinuase lu rapoartele lor, că executorul dreptăţel cereşti, ar trebui să fie un înger de o curăţenie bine probată, iar nu însuşi demonul, lutot-d’auua suspect de iudulgenţa In p>c depsirea păcatelor pe care ei singur le sugeră. Complicele nu poate fi.de rit un călău mi-zericordios. III Diavolul nu fu de Ioc satisfăcut de sfatul poetului. Şi nici putea crede că o locuitoare a pâmlntu ui sâ fie mal pricepută, în găsirea torturilor oribile, de cit dlnsul, şeful e-ternel suterinţe ! Cu toate astea, fiind-că nu avea nimic de pierdut, el cercă aventura. Cu aripele-I negre întinse, el străbătu spaţiurile Întunecate, plană In azurul luminat şi îşi îndreptă zborul spre Paris, unde eu mare uşurinţă, descoperi balconul Înverzit unde o tluărâ fată. şedea visătoare, cu o carte pe genunchi. Atunci, de o dată Satan fu cuprins de o mtnie, şi proiectă să tudoiascâ pedeapsa poetului care îşi bătuse joc de dlusul. încă de departe, Diavolul, văzuse pe copila visătoare, aşezată Intre fio rile fragede din balcon, şi fu sigur că nici un gînd de răutate nu poate să încolţească în acea fiinţă. Sub părul el uşor, aurifi, palid şi tremurător ca un nimb vaporos, ea avea în ochi-1 limpezi ca azurul lacurilor virgine, o dulceaţă nesfîrşită. Albeţea fruuţel sale, ca zăpada de curind căzută, nu se putea explica de rit cu candoarea gindulul şefi ; tn toată făptura el, reeşia acea ingesuositate delicioasă, caro se miră de toate, care nici nu cunoaşte Încă existenţa bărbatului şi care ar plînge eu hohote pentru un gtndăcel, strivit din greşală pe nisipul diu gradină. Satan. priceput în inocenţe, ei care a înşelat atîtea, recunoscu că nici odată n’a In* tî nit una mal perfectă ca aceasta, şi mişcat de atita dulceaţă şi nevinovăţie, nici că I veni să mal Încerce. Ori cît era de nemulţumit de o călătorie lungă, făcută In zadar, el na se pntu opri sa uu rida cu poftă, ia ideia că a venit să ceară inven-ţiunea unei torturi îngrozitoare de la acest înger plin de bunătate. Cu toate acestea, Intr’o doară, el arălă copilei scopul vizitei sale, întrebuinţlnd cele mal alese formule ale politeţel. Ea deschisa mari, ochii el superbi de fecioară. — Ce? Un suplicifi mal teribil de rit toate supliciile din infern? — întocmai! Vă rog să’ml ertaţl în-drăsneala. — Ei 1 dar cred, gîndi ea îu surîsu-I de virgiuâ, că nici nu puteai să te adresezi mal bine. — Al! exclamă Diavolul. Ştii vre-o tortură ?... -- De sigur. — InspâiiTitutătoare? — Cel puţiu, aşa se zice. — Şi fără margini ? — De sigur. Din cauza amintirii. Diavolul o privi înmărmurit. — Iacă, reluă ea, urmărind din ochi, un fluturaş alb, care se juca la soare îa jurul arbuştilor din grădină. Vel aduce aci pe acela pe carevoeşll să-l pedepseşti. A i, pe acest balcon, lîngă florile îmbobocite. Ii voifi arăta broderia ce am în lucru şi cartea de istorii minunate în care citesc. Nu l voifi arunca o siDgurâ privire şi buzele mele nu I vor surîde nici o dată, şi cind va pofti sâ mă sărute... — Va pofti... — Da. Cînd va pofti... — Atuucl ? — N’am să mă las, răspuase ea cn o voce atît de dulie, la cit Însuşi Satan fu înduioşat. Catulles Mendî-g. RESBOIUL ISPANO-AMERICAN (Serviciul *Agenţisl Romîne») DIN EDIŢIA DE SEARĂ Londra, 5 Iunie.—Se anunţă din Muniţia agenţiei Reuter, că situaţia Spa niolilor a devenit mai rea. In provin ciile ocupate de insurgenţi, garnizonele n’aii merinde. Manilla este înconjurată. Guvernuto rul a voit să se predea, dar consiliul de rtzboiu aproUstal. Guvernalorul şi-dat atuml demisia. Londra, 6 Iunie. — Se anunţă din Hong-Kong ziarului Times, că familia guvernatorulul-general al Filipinelor a căzut în mîinile insurgenţilor, cari aii făcut 3,000 de prizonieri. Washington, 6 Iunie.— Amiralul De rvey teUgrofiuză, că insurgenţii aii în co» jurat Manilla şi au făcut prisoniert 2,000 de Spanioli. DEPEŞILE DE ERI Reuplngvreu americanilor- M drid. 6 Iunie. — 0 depeşă oficială din Santiago de la 4 Iunie zice că un cuira-sat şi un yacht american aii deschis focul lor asupra lui Punta Cabrera, debarcând FOIŢA NOASTRA Fermecătorul roman Taras Bulba, sfir-findu se in curind, anunţăm pe citi-oril noşlril—cărora le-am oferit plnă acum atîtea opere distinse — că peste cîle-va zile vom începe publicarea în foiţă a unei splendide nuvele intitulată: Pe malurile Dunării şi datorită ilustrului scriitor rus V. Ko-rolenco. este Pe malurile Dunării o nuvelă, care are aproape dimensiunile unul roman, şi a cărei arţiune ~~ petrece in ţara romîneas''ă. Deosebire cestiunl, la ordinea zilei în ţara noastră ; obiceiurile, credinţele, apucăturile poporului romîn sunt prinse c'o admirabilă măeslrie de marele scriitor. Traducerea nuvelei: Pe malurile Dunării es’e făcută dire t după originalul rusesc, şi se dat,creşte d-lul George Madan. Cititorii noştri vor putea să aprecieze şi de data aceasta ostenelile pe care ni le dăm spre a le oferi zilnic lucrări de adevărată valoare artistică. pe coastă şalupe cu vapori. Spaniolii au, respins acest atac fără nici o perdere. Corăbiile americane s’au retras apoi. 0 altă depeşă oficială din Santiago anunţă că o încercare de debarcare a americanilor lângă Cabanos, a fost respinsă de focul Spaniolilor. Americanii an fugit cu perderi. Refusnl schimbării prizonierilor Madrid, 6 Iunie.—Canoniera spaniolă Pin-zon a eşit erl din portul Havana pentru a comunica Americanilor retuşul generalului Blaneo dea schimba prisonieril lui Merimac. Retragere» Spaniolilor New-York, 6 Iunie.—DepeşI din Santiago anunţă că o ciocnire a fost erl între infanteria spaniolă şi două canoniere americane. Corăbiile Texas şi Vixen afi deschis focul lor în contra spaniolilor, cari s’att retras. Frigurile galbene între Americani Madrid, 6 Iunie.— După o depeşă particulară, frigurile galbene bîntuie printre americanicarl au debarcat la Guantanamo. De asemenea s’aă declarat cîte-va caşuri pe bordul corăbiilor excadrel americane în faţa Iul Santiago de Cuba. Căldurile sînt enorma, ploile continuă şi pămîntul noroios[face grea ori-ce operaţiune militară în împrejurimile Iul Santiago. DEPEŞILE DE AZI iHetaagiul lui Mae MAinleg Madrid, 7 Iunie. — Ştirea ziarului Herald, în privinţa mesagiului d-lul Mac-Ktnlry. declarind pe amiralul Cervera personal răspunzător de viaţa locotenentului Hobaon, produce o impresie supărătoare, în cercurile militare. Rezultatul unor asemenea manifestaţiuni nu poate fi decît să depărteze schimbul prizonierilor, Conetiliii de râxboiii american Washington, 7 Iunie. — Ieri s’a ţinut uu consiliu de războia la care afi asistat d-nil Mac Kinhy, Long, A'ger, generalul Miles, amiralul Sicard şi căpitanul Mahan. Xouî vaste stjtaniole Madrid, 7 Iunie. — D. Aunon, mi- nistru al marinei, a anunţat câ cuirasa-tele Lepanto, Cardenal Cisueros şi Prin-cesa Asturias vor fi gata cel mult peste o lună. Mlebarearea generalului ScHafler Madrid, 7 Iunie. — O depeşă particulară din New-York pretinde că expediţia generalului Schafter a debarcat pe coasta lui Santiago de Cuba care va fi atacat peste puţin timp. Ministrul marinei refusă de a zice cel mai mic lucru asupra direcţi unei escadrei comandată de amiralul Ctemara. FcMpagiul americun măturat Madrid, 7 Iunie.—După o depeşă particulară, la ultimul atac contra lui Santiago de Cuba, un obus spaniol a măturat toţi oamenii echipagiuiui unui cui-rasat american ce se afiafi pe punte; un alt obuz a intrat prin coşul unul încru-cişător american şi a causat pagube mari. 1flanela n’a capitulat Madrid, 7 Iunie. Ştirea care zice că Manila a capitulat, este neexactă. Generalul Avgustin n’a părăsit comandamentul său. Vn incident in Camera mpaniolă Madrid, 7 Iunie.—In urma unor nelnţe-h geri ce s’afi produs la Cameră, mar» bizui Cabriman a trimis o scrisoare preşedintelui, provocîndu’l personal. Preşedintele a constituit ca martori pe deputaţii Sanehez şi Guerza şi a presintat In acelaşi timp Camerei o propunere, cerlnd o şedinţă secretă a Camerei, ceea ce s’a adoptat. Paie că In această şedinţă, d. Sanehez a declarat câ afacerile parlamentare nu trebue sâ intereseze de rit Camera deputaţilor şi nu put sâ coustitue afaceri personale. D-nil Silvela, Sagasla, Salmeron şi Ro-bledo afi sfătuit pe marchisul Cabriuiaiio să-şi retragă scrisoarea. Aiesta a primit şi ast-fel s’a pus capăt acestui incident. .IManifeetlul uniunef Catalane Madrid, 7 Iunie.—Un manifest aluniu-tiei Catalane critică desordinea şi nepre-vederea guvernului şi zice că agresiunea Statelor-Unde este neculificubită. Totuşi Spania trebue să înceteze o luptă neegală şi care ruineuză. Ducă s’ar consimţi acum la o cestiune de teritoriu, ar fi mai puţin dureros şi mai puţin costisitor de cit mal tîrsiu şi ar evita în acelaş timp moartea a mii de soldaţi şi wiaer '° lucrătorilor. 1 www.dacoromanica.ro Ef P O C A i 3 T.KGI I, CEREALELOR 7 (19) Iunie 1898. (Prin poşta) Brăila: Ia grIQ nu s’a făcut nici o operaţiune pe ziua de ieri. Io s himb s’a vlndut şi cumpărat vre-o 75.000 hecolitre porumb cu lei 5.72/5.80 hectolitrul. (Prin telegrafic) Netv-York Anvers scădere GriO lu ie ... 79 _ Paris » Septemb. • 73T/s GriO prompt • • 25.60 Porumb .... 36*/• » termin • ■ 23.60 Londra scădere Viena Deschiderea închiderea Grifl Maifl Iunie • • . fi. 1198 fi. 1197 » toamnă .... 9 12 » 9.13 Ovăz » .... 0.02 » 5.93 Secară » .... 7.'6 » 7.17 Porumb Maifl-lunie • • > 5.22 » 5.24 » lufie-August • 9 5.26 • 5.23 Tendinţa agitată. Budapesta GriO toamnă .... • fi. 9.26 — Secară » .... • » 7.0 5 — Ovăz » .... 568 — Porumb » .... 5.03 — » nofl .... 4.57 — EOOQRl — Pe lingă ca’itatea-I de apă medici-einală prin excelenţă pentru dispepticl şi gastralgicl,' apa de Pougues St. Liiger este cea mal salutară apă de regim pentru cel slabi şi convalescenţi. Acestei duble proprietăţi se datoreşte a-vantagiul de a fi aleasă de toată lumea ca bâaturâ higienică pentru masă. — P. S. S. Arhiereul Nifon N. l’loeş-teanul a sosit !n capitală, In ziua de 5 Iunie, venind din streinătate. Depeşiie de erî Serviciul «Agenţiei Romîne» Constantinopol, 6 Iunie. — Garnisona din Berane a fost întărită. După o depeşă oficială, ciocnirile de la graniţa turco-muntenegreană aO Încetat. Albanezii se retrag Delegaţii Sultanului afl plecat la Berane, spre a aduce înapoi pe creştini, cari s’afl refugiat în Muntenegru, şi a face o aDchetă severă asupra culpabililor. Cracovia, 6 Iunie — Excitările la'atacurl în contra ciumelor şi ia distrugerea mobilelor, continuă. O companie de infanterie s’a îndreptat spre Jaworzno lingă Szcza-kova; e temere că se vor produce turbnrârl în această localitate. Lemberg, 6 Im ie. — La Gorlice şi la SUzyzon s’afl trimes întăriri de trupe. O circulară, adresată tutulor comunelor districtului Jaslo, relevează tristele consecinţe ale exceselor comise şi ameninţă pe culpabili eu cele mal aspre măsuri excepţionale. Berlin, 6 Iunie.- Pînă acum se cunose 391 de r< sulfate. Printre aleşi sunt: 39 con-servatoil, 85 membri al Centrului, 34 demo-craţi-sociabştl şi 14 polonezi. Sunt şi 181 balotagiti. Belgrad, fi Iunie—Seupştima este convocată la Niş pentru 17 Iunie. Budapesta, 6 Iunie.—Camera deputaţilor s’a arnînat pentru 25 August ŞTIRI MĂRUNTE * ln cursul lunel Mal, bihlioteea ceutrală din Capitală a fost vizitată de 1352 cititori. Numărul volumelor consultate a fost de 2803. * Comuna Focşani, a fost autorizată de ministerul de interne, să eoncedeze societăţel de basalt din Capitală construirea cu ba-salt artificial a trotuarelor diu acel oraş. Lucrarea, dună devizul făcut, se urcă la suma de 300.000 lei, pe care comuna se o-bligâ a o plăti in 15 ani. * De asemenea comuna R.-Vficea a contractat cu aceeaşi societate pentru facerea trotuarelor din oraş, pentru suma de 157 000 lei, platibilă în 20 de ani. Depeşiie de azî (Serviciul Agenţiei Romîne) Lemberg, 7 Iunie.—Pretutindeni domneşte ordinea cea mal perfectă. Guvernatorul provinciei s’a întors la Lemberg. Constantinopo', 7 Iunie.— Cabinetul rus a trimes la Londra, Paris şi Roma, o circulară în privinţa cestiunel cretaue. Viena, 7 Iunie.—Mal multe ziare anunţă că ln Galiţia spir.tcle s’afl liniştit cu desâ-vîrşire şi zic că măsuiile extraordinare şi di-poziţiumle militare ce voia să ia guvernul, sunt nefolositoare. Cota apelor Cota apel Dunărei de-asupra etiagiilor pe zilele de erl şi azi 8 Iunie: Erî Azi T.-Severin........... 3 47 3m. 45 Giurgiă............... 2.80 2m. 80 Galaţi................ 3.03 2m. 98 iiiTIME ilFOiifilIOii Aflăm, cu adincă mîhnire, că senatorul Constantin Exarcu a încetat din viaţă, astă-si, la băile Govora. Demişiimea <1-1 ui Stolojan Zvonul despre apropiata demisiune a d-lut Stol oj an tiştigă teren din ce in ce mai larg. Am arătat, in articolul nostru de reportaj, motivele cari determină pe ministrul domeniilor ca de astă d dă să $1 dea de misiunea in mod irevocabil. Se vorbeşte insă că această demis un$ va fi urmată şi de alte demisiun* ale unor membrii din comitetul de organi-»are al exposiţiel, din cauta drepturilor ce şi-a arogat d. Take Protopopescu. Unii colectivişti au şi început deja combinaţiile de remaniate ministerială. Ast-fel, se spune că portofoliul d-lui Stolojan"se va oferi intîiu unui aure-lianist şi in cazul dacă această combinaţie nu va reuşi, se va oferi d-lul B. Missir sau d-lui C. Stoicescu. * * * . Drapelul de azi dimineaţă publică următoarele în privinţa apropiatei demi-siunl a d-lul Stolojan : ln curind ne putem aştepta la o nouă crisă ministerială, d. Stolojan fiind foarte nemulţumit de felul cum e tratat în minister. De data aceasta motivul unei noui demisii din partea ministrului de domenii, va fi furnisat de nenorocita chestie a participăreI noastre la expoziţia din Paris. D. Take Protopopescu face numai ce-i place, şi desface tot ce plănueşte d. Stolojan. Cel d’înttiu pretinde că d. Stolojan nu lucrează nimic, iar cînd lucrează ceva, face tocmai contrariul de ce ar trebui. D. Stolojan caracterizează situaţia spunlnd că i s’a pus un alt ministru pe cap, care pretinde să conducă el toate lucrările, şi acest ministru fără portofoliu, dar cu o autoritate mai mare de cit dacă ar avea unul, e d. Take Protopopescu. Se vede că d. Sturdza a pus gtnd rău d-lui Stolojan şi’l caută iar nod în papură. D. Stolojan ar fi trebuit să nu’şl retragă demisia mai deună-zi. Acum i se pun beţe în roate şi i se fac tot felul de neajunsuri că doar-doar $1-0 da demisia cea irevosabilă. Prevedem că ea se va produce in scurtă vreme şi atunci vom avea iarăşi o crisă ministerială parţială. Ce plan are guvernul căutind să expulzeze din sinul siIU pe d. Stolojan, nu ştim, dar e evident că vrea sâ se scape cu ori-ce preţ de ministrul domeniilor. Direcţia generală a serviciului sanitar a cerut administraţiei comunale din Iaşi, ca să trimită pentru expoziţia din Paris planurile băel turceşti şi al nouilor băl comunale. In anul acesta nu se va înfiinţa de cit un singur regiment de infanterie, din cele trei proiectate. El va purta No. 35 şi va ţinea garnizoana in Botoşani. Cazarmele necesare vor fi clădite din împrumutul de un milion, ce judeţul a fost autorizat, de Corpurile legiuitoare, să contracteze. Cele-l’alte regimente vor fi înfiinţate prin budgetul anului viitor şi vor ţinea garnizoana în Huşi şi Brăila. Proeesul răscoalei, diu anul trecut, de la Tudora din jad. Botoşani, s’a judecat de Curtea cu juri din Dorohoifl. Evreul Handelman, acuzat drept autor moral al răscoalei, a fost condamnat la 4 ani închisoare. Procesul lui Handelman s’a maîţ judecai odată de Curtea cu juri din Botoşani, cînd numitul a fost condamnat la 8 ani închisoare. Verdictul însă a fost casat şi procesul trimis să se judece de juraţii din Dorohoifl. In urma unor intervenţii străine, consiliul de miniştri a decis ca nici un ministru eă nu participe la tâmbălăul de Joui. D. Palladi e desolat. Tribuna anunţă că d. sub locotenent Cornel Beu, din armata austriacă, romîn din Făgăraş, a intrat în armata spaniolă şi s’a îmbarcat pe unul din vasele amiralului Ca-mara. Tragerea loteriei din Blrlad a fost aniî-nată, irevocabil, pentru Duminică 28 Iunie, pentiu plasarea biletelor rămase ue-vlndute. Duelul «lin Galaţi Din Calaţi ni se scrie, cu data de 6 Iunie: Azi a avut Ion, lingă viile Antache, un duel între d-nii Orant, de la corni-siunea europeană a Dunărei, şi d. locotenent Qrecescu, de la comandamentul marinei. Arma aleasă a fost pistolul, de oarece d. Qrant a refuzat să se bată cu sabia. S’a schimbat cite-un foc, fără rezultat. Martorii d-lui Qrant au fost d-nii Călinescu şi 1. Atanasiu, avocat, iar ai d-lui locotenent Grecescu, d-nii căpitan Şerbescu şi locotenent Svoron. In ultima sa şedinţă, societatea ştiinţifică şi literară s’a ocupat cu dicţionarul enciclopedic Larousse, care publică enormităţi asupra ţărel romlneştl. in adevăr, ultimele fascicule apărute, pun Blrladul şi Bacăul In Bu'garia, consacră o eoloană aproape Iul... Scipione, Badescu, vorbesc de un oare-care Berdescu (?), ui! tind cu desăvîrşire pe marele Alexandri. Atrăglndu se atenţia d Iul Claude Ange, directorul general al dicţionarului, acesta a bine-voit a răspunde că erorile semnalate s’afl Îndreptat, căci s’afl angajat specialişti competenţi. Ne temem Insă că această lucrare fiind mal mult de speculă, sigur că se vor strecura şi de aici Înainte numeroase greşeli. Procesul Morisseau Dezbaterile afl continuat şi erl, Duminecă, etnd d. Bădărăfl, avocatul acuzatului, a terminat pledoaria sa. D-sa a susţinut legitima apărare şi a vorbit timp de 5 ore. Mal multe incidente afl avut loc, Intre jandarmi şi numerosul public asistent. D. Misir, al douilea apărător al lui Morisseau, susţine că mobilul crimei acuzatului nu e dovedit. Deci nu poate fi vorba de crimă. D-sa acuzi partea civilă de demagogie şi frazeologie, ceea-ce dă naştere unul vifl schimb de cuvinte intre apărare şi partea civilă. • * *. ! La redeşchiderea şedinţei, orele 8 seara, mulţimea încearcă să forţeze intrarea în sala de dezbateri. Un mare tumult se produce. Cu mare greutate, poliţia poate restabili ordinea. D. Delavraucea, în reolicâ, menţine relaţiile duşmănoase între Morisseau şi familia Burbure. Publicul lu sală e împărţit ln două curente: unul favorabil acuzatului, altul defavorabil lui. La 9 şi jum. ore şedinţa se ridică. Desbaterile vor continua astă-zl. * * * Asupra cuvlntărilor rostite tu această pasionantă afacere, corespondentul nostru din Rşl emite următoarele aprecieri: «D. Delavrancea a pledat pe tema patriotică, d. D. Alexandrescu—alt avocat al pă'-tei civile—pe tema.... uşoară. Amtndoul afl fost aplaudaţi. D. Bâdărău, din apărare, a făcut o laborioasă pledoarie. Ea i-a atras, şi cu drept cuvtnt, epitetul de «rege lu afaceri penale». A Început Sîmbătă noaptea şi a reluat pledoaria astă-zl, Duminică. Analiza a durat ln totul 5 ore. Sensa-ţiune deosebită a produs lectura unor scrisori, de dată recentă, prin cari familia Burbure, care a Înfăţişat pe acuzatul de azi, ca pe un om sălbatec, răfl, violent şi care, ln acele scrisori, n’are laude destule pentru acelaşi abale. . _ *** O briliantă analiză filosofică a afacere!, s’a făcut de P. Th. Missir. In momentul în care vă scria s’a dat cuvlntul, în replică, d lui Delavrancea. Apoi va vorbi d. Pauu. Dimineaţa vă voifl trimete amănunte telegrafice.» Procesul Andrei Popovid a fost arnînat, sine die, pînă la judecarea apelului şi c-ventual a recursului ln casaţie, făcut de apărare asupra jurnalului tribunalului, secţia I, care s’a declarat competinte a judeca şi chestiunea prejudicială a transac-ţie!, dintre d. Stănieâ lonescu şi primăria capitalei, odată cu acţiunea peuală. La ediţia de dimineaţă vom da amănunte. D. deputat Dobrescu Argeş a fost eliberat din închisoarea de la Văcăreşti pe cauţiunea de 1000 lei, care a fost depusă de amicii săi. D-nii Flăminăa, Gr. N. Mano şi Ih. Ciocanelli, in numele comisiunei organi-satoare a serbării fieviste de la 11 Iunie, se vor presinta azi la primărie pentru a cere autorisaţie să construiască la Filaret un chioşc alături de chioşcul organisatorilor tămbălăulul colectivist. Dacă primăria le va refuza această cerere, atunci delegaţia va apela la ministrul de interne şi la nevoie şi la M, Sa Regele. Faimosul primar de Huşi, d. A. Tri-andafil, a sosit în capitală, pentru a lua instrucţiuni, în privinţa procesului săă, de la 15 Iunie. Se ştie că d. Triandafil este dat în judecată de către mal mulţi alegători din Huşi, pentru că a refuzat să pună la dispoziţia biuroulul electoral listele vechi, din care cauză alegerea de senator s’a aminat de două ori. Vor pleda, în acest proces, contra d-lul Triandafil, d-nii avocaţi din Iaşi— A. A. Bâdărăft, D. Greceanu şi P. T. Misir. Serbările din Cişmigiti ale Ligel Culturale, deşi vremea nu le . prea ta-vorisat mal ales Simbătă, i avut un succes splendid. Multă lume a cerut mem omi- tetulul Ligel să mal dea ii; o serbare. Consiliile decanilor de facult ie celor două universităţi dm ţară afl fost convoc, te, pentru organisarea, Senatelor un.versit; *e, lu conformitate cu noua lege a iiel. Noile instituţiunl universitare un maz» ,$a înceapă a funcţiona de la 1 e < eml ie viitor. Cu începere de la 1 Septembr e a e., pe lingă Azilul «Elena Doamna», va Începe să funcţioneze o şcoală de menagifl Ea se va popula cu orfanele ou lei t mase np-tente douî ani consecutivi. Se ştie că în Iaşi fuucţioneaz o şcoală de menagifi, lnfiiuţată după dorinţa A. S. R. Priucipesa Mari», cu prilejul irim ( sile vizite in capitala Moldovei. Intre cel cari azi3tă la dezbaterii^ procesului Morisseau diu Iaşi este şi poittnl Al. Vlahuţă, care a sosit de SUuh.ltft in capitala Moldovei. De asemenea s’afl remarcat cîţl-va funcţionari de la consulatul austriac din loca litate Virgil Arioiî ADVOCAT No, 21j Str. Dionisie, AY». 2 7 EXTERNE Italia.—Iu discursul prin care Rudiui şl-a anunţat demisiuuea, a zis că uu regretă că, lu cons deratia situaţiei politice, e silit să se retragă, dar e mlhnit că ministerul Iul n’a putut dura spre a putea răspunde la toate calomniile ce i s'afl aruncat. «Ordinea publi ă şi respectul pentru parlament, a zis di Rudiui, sunt Insă mal puternice, ca să fac şi această jertfă». Franţa.—Criza ministerială nu e pe cale de a se sflrşi. Diversele personalităţi însărcinate cu formarea cabinetului, tnttm-pinâ rezistenţe cu concentrarea republicanilor. din cauza preb nţiilor fie-cărul partid. Pentru moment e Însărcinat Sarrien, radical moderat, cu formarea unul cabinet concentrat; e sigur însă că oportuniştii i se vor pune în cale, cum şi radicalii afl creat greutăţi luî Ribot, cînd a fost vorba ca să formeze ministerul. Pare că sflrşitul crizei va fi a-ce»ta: Faure va îngădui Iul Brisson safl Sarrien să formeze un cabinet pur radical, pentru ca ln urmă, cum acesta nu va putea dura mult timp, să dea din nou puterea Iul Meline, care din noii va domni cu concursul dreptei, obţintnd eventual şi disolvarea. Germania.—Se cunosc deja mal toate rezultatele alegerilor. Din ele ese o mărire considerabilă a voturilor socialiste şi un număr de balotagil, uemal pomenit pînă acum In Germania. Balotagiile vor li şi mal interesanta ca pi imul scrutin peatru că e vorba ca partidele moderate să se unească coutra social democraţiei. Ziarele acestor partide s’afl şi exprimat în acest senz , numai gazetele liberale, avînd în vedere că ln o mulţime de balotagil vor avea nevoe de voturile socialiştilor, nu şl-afl spus încă cuvlntul. In definitiv pare însă că noul Reichstag nu va diferi mult de cel veehifl. Rusia.—Toată presa rusă regretă căderea Iul Me'ine şi îşi exprimă neliniştea că în Franţa Începe o nouă eră de nestatornicie şi de crize. Serbia - Rusia, c re pM "Cîlfii întîrziase st’şi trimeată pe noul el reprezintant 1*4 Belgrad, din cauza întoarcerel neaşteptate a Iul Milan, l’a trimis acum In grabă să’şl ocupe postul, de oare ce agitaţiile filo-aus-triace ale ex-regelul încep s’o neliniştească. ULTIMA 0 telegramă a corespondentului nostru din Iaşi ne anunţă că, în şedinţa de as-tă-zi, a luat cuvîntul d. Sterea reprezentant al părţei civile. A vorbit apoi procurorul general, d. T. Mîndru, care a afirmat că, în Iaşi, există un puternic focar de propagandă catolică. Dezbaterile urmează. ]>e arendat imediat pe termen de 5 ani moşia Pratileştî Bădeni din judeţul Ialomiţa întindere 4,200 pogoane arabile, a se adresa d-nei Alex. Yrăbiescu, strada sfinţii Apostoli No. 37. Dr. Nicolae Comşa Medio Romîn .. clin Bucureşti (Societate anonimă, capital 2,000,000 leî) _ Strada Nmtrdau No. 2 _ Acţiunile sunt numai de 25 lei una. din care primul vărsămînt de 10 lei, iar restul plă tibil în rate de 5 lei ; Ia 1 Iunie. 15 Iunie şi 1 Iulie a. e. Subscripţiunea se va închide irevocabil Joui 4 (16) Iunie a. c. Ia ora 6 p. m. Sunt rugile toate persoanele, cari di ţin buletine de eubs-ripţiune, a le înapoia sad la sediul societăţii sad la Banca de scont din Bucureşti înainte de închiderea subscriptiunei însoţindu-le de primul vărsainint pm I leu de fie--are acţiune, drept laxa d« înscriere. Reducerea subscripţiunilor, cari vor trece peste capitolul cerut, se va face după ordinea datei primirei lor, incepînd cu cele din urmă primite. Consiliul r«v5ns, , aceste boli vi Impedici de a dormi, fie de durerea ce ae simte, fle pentru că ae sprijină pe pat pe partea bolnave. Cite odată este primejdios de'a voi să opriţi prin pomade sad doctorii externe o boală de pa'a, căci singole este acela care dă afară prin acest raijloa, umorile rele ce conţine. Şi dacă se siteVe b’ala să reintre, este de teinut mw > peimu spaiaiui cazanelor, de incendia ş * ' nfamale. — Mastne de scărmănat lină. — Fire de postav. - Motoare cu petrol st cu pan Secerătoare simple „CONŢINE NT A JL“ şi Cositoare o<3© i-î# toarea _B <_> IV IV1J3 c& .. .. # . . x ^i!îLA1PARAT DE SNOPI - CV TĂIŞUL LA „ AP R EA A9 TA“ a îennmi a a r c w **A8T01U AAARVE81ER “dmo Batavia (America). Model 1898. Cele maî uşoare şî solide, construite din oţel Carnaţie absoluta pentru perfecta funcţionare şi material solid al tutelor masineior Ateprexenlant general a Renumitei Vase SIMOJU RUAAUER # RAUMAA U PentiTi Instalaţiuni d© UT 4J Ii X pe rfect Automatice c ut Valţuri . " ■ »« sg Bucureşti.-—t wwwdac0rama®ica.r9