SERIA n.—ANUL IV, No. 782. Ediţia a treia DUMINECĂ, 7 IUNIE 1898 NUMĂRUL 10 BANÎ A BOXANIIINTELE încep la 1 şi 15 ale fle-eărul luni Un an tn ţara 30 Iei; In streinfitate 50 lei Îase luni ... 15 > > » 26 » rel luni . . . 8 » » > 18 » Un nuiu&r In atrein&tate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ HEBACTIA No. 3. - STRADA CLEMENŢEI — No. I NUxMARUL 10 BANI jvivxir/u/.f; AnunciurI la pag. IV > » » III . . . 0.30 b. lima . . . 2.— lei » » » II .... . 3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rîndul TELEFON UN NUMĂR VECHIu 30 ANIj A n NIIXMS TU AIIA No. 3. — STRADA CLEMENŢEI — No. 3 SITUAŢIA POLITICA (CONVORBIRE CC CJ\ AICE-PREŞED1ATE AC CAMEREI) REVOLUŢIA DE LA 1848 li Revoluţia de la 1848 n'a dat naş tere vre-unul tractat internaţional, n’a întemeiat vre-un drept pentru ţară, n’a creat vre-un regim politic trainic. Ea a fost însă o mişcare generoasă. Totuşi, In privinţa acestei din urmă aprecieri, avem cîte-va distinc-ţiunl de făcut. In Moldova, mişcarea a fost patriotica, generoasa, înţeleaptă şi de sinteresată. Capii mişcărel moldoveneşti eraţi dogoriţi de focul sacru al patriotismului şi al libertaţel, pe care II aprinsese în inimile lor revoluţia franceza din Februarie 1848. El Insă aveaO şi priceperea evenimentelor externe care le permi tea să cumpănească şi partea realizabila a idealului lor şi primejdiile ce puteafi deslănţui asupra ţărel mişcările nesocotite Aspiraţiunile lor ţinteaQ, întru cît priveşte politica din afară, a ne des-juga de protectoratul rusesc şi înăuntru a dobîndi o mal întinsă libertate. Pentru a realiza d’antregul acest ideal, era nevoe de un reazim în afară. El ştiaQ că acest reazim ne lipseşte. Franţa simpatisa cu noi, dar nu ne putea da un sprijin efectiv. Monarhiile europene ne refuzaQ orl-ce ajutor. Iar Rusia aştepta ca să’l dăm prilej, prin vre-un act nesocotit, ca să ocupe Principatele. In aşa împrejurări, conducătorii mişcărel socoteau că tot ce puteau face era să transforme, pe cale legală, regimul nostru politic. Regulamentul organic însemnase, faţa de regimul anterior anului 1831, un progres însemnat. Nici unul din istoricii noştri nu tăgădueşte aceasta. Era vorba ca, acum, să se evo-luţioneze, în mod pacinic, regimul Regulamentului organic. In ziua de 27 Martie 1848, se întruniră, după cum spune Ubicini, 2000 de boerl şi proprietari din toate părţile Moldovei, la otelul Pe-tersburg din laşi. După cuvîntările înflăcărate ale lui Lascar Roset şi Vasilică Ghica, se numi un comitet însărcinat a aşterne, într’o petiţie către Domn, dorinţele ţarii. In adunarea de la 28 Martie, se ceti şi se încuviinţa un act alcătuit din 35 de desiderate. Vodă Mihal Sturdza, primind delegaţia care îl înmâna petiţia, res-punse că primeşte punctele cari nu constituesc o călcare a Regulamentului, dar că nu poate primi pe cele-l’alte. Cea mal mare parte dintre sus-ţiitoril petiţiei se arătară nemulţumiţi de respunsul Domnitorului, care d aceea îl trata d’aci înainte ca răsvrătitorL In ziua de 29 Martie, armata puse mîna pe răsvrâtitorl, adunaţi în casa lui Alecu Mavrocordat. El fură maltrataţi de armata ; unii din el, ca Romalo, muri, după cum ne spune Ion Ghica, de pe urmele loviturilor primite. In Uricarul lui Th. Codreseu se află descrise pe larg scenele din ziua de 29 Martie 1848. «Soldaţii ameţiţi de vin se reped asupra bieţilor tineri, îî stălcesc cu stratul puştel, Ie scot pălăriile din cap şi ÎI tîrîle pe uliţa de păr; la mulţi el aQ spart capetele, aQ frînt coastele, puhoiQ de sînge curgea pe fruntea nenorociţilor tineri.» Capii mişcării fură exilaţi, unii la Brussa In Asia Mică, alţii la Macin ori în Bucovina. In exil se alcâtuiră atunci Dorinţele partidei naţionale din Mol dom. Cele 30 de desiderate, din cari se compune acea programă, des-văluesc o adîncă maturitate politică Partida naţională moldovenească pricepuse că fiind vorba a se întemeia patria rornînă, trebuiau chemate toate straturile societăţii la comuna conlucrare şi că tendinţele socialiste ale unora, cari aU adus peirea revoluţiei din Muntenia, nu puteau de cit să abată pe mulţi de la lupta în contra influenţii ruseşti, lupta care prin ea însuşi înfăţişa deja atîlea greutăţi. Printre cele 30 de puncte erau următoarele mal de căpetenie: autonomia ţarii, Unirea Moldovei cu Muntenia, o adunare compusa din reprezentanţii tuturor stărilor, lepădarea privilegiilor, inamovibilitatea judecătorilor, etc In jurul unul atare program se uniră Moldovenii de toate treptele într’o patriotica conlucrare. încercarea unora de a dovedi, azi, că acea mişcare era pornită în contra claselor conducătoare de atunci, e desminţită de actele oficiale cele mal neîndoelnice. Vodă Mihal Sturdza denunţă pe autorii rezmiriţel, prin un manilest din 29 Martie 1848, care începe cu aceste cuvinte: «Iubiţilor noştri orăşeni de toaţe trep lele din Capitală ! «Cu o vie mihniciune am privit neliniştea ce v’aQ învăluit, In curgere de cîte-va zi!e, care s’aa pricinuit de cîţt-va netrebnici cu cugetări tulburate dia-tre boerl...» Spre a fi drepţi însă, trebue să spunem că toate clasele societăţii aU participat, în modul cel mal patriotic, la acea mişcare. Mihail Kogâlniceanu afirmă aceasta, în precuvintarea sa la programul partidei naţionale, în care scrie: «Măria Sa, deşteaptă patimile cele rele, insuflă neîncrederea, clevetind pe acel ce nu-1 poate găsi vinovaţi, impu-tîndu-le plecAri retrograd*, planuri reacţionare, făc!ndu-l aristocroţl şi decla-rindu-se el prin urmare liberal. «Clerul, ou Mitropolitul tn cap, şi care iu viaţa şi-a plătit curajul arhi-păatoresc, boerii cei mai însemnaţi, bă-trînl şi tineri, toţi bărbaţi vrednici, amploiaţi, profesori, avocaţi, literaţi, clasa negustorească, toţi aceştia cari constUueauă adevărata Mo’dovă, înaintea ochilor Măriei Sale, a agenţilor şi a pamfletarilor săi, sunt aristocraţi. Un asemenea nume, in dreptul sdă înţeles, ti il primesc cu bucurie, căci aristocraţie nu însemnează altă de cil guvernul celor buni şi acesta nu poate să fie guvernul Măriei Sale Domnului Mihail Sturdza V. V. «Areţjitl aristocraţi, aci ied partiţia nafionald, clevetiţi şi prigoniţi, opriţi pe la moşii, fugăriţi de zbirii domneşti... se văd siliţi a arăta prin lumina tiparu'ul cari sunt planurile lor, coti sunt reformele ce le socot mai neapărate pentru ţară». După ceKogălniceanu reproduce punctele din program, el adaugă : «In privinţa acestor intnful-toare instituţii propuse de partida naţională, un fu tolosnl să ti In parte, ci In folosul naţiei întregi, Intitulaţii aristocraţi de la sine ţi cn bucurie se leapădă de prlvileglnrlle ce le afi, sau moştenire, saă prin legile Înfiinţate şl primesc a se obori orl-ce ranguri şi privllegiurl personale safi de naştere». Acesta e adevărul în privinţa miş-cărel naţionale din Moldova, mişcare de care cel ce aU făurit legenda lui paşopt nu vor să pomenească, pentru ca mişcarea moldovenească n’a fost înveninată, ca cea din Muntenia, de pornirile pizmaşe ale sectei roşii. SITUAŢIA POLITICA (Convorbire eu un rico-preşedinte al Camerei) Speranţa tn remantare.—Atltndlnea d-lnl Stătesen.— Sitnaţla Internă desperată.— Speranţa tn remantare Am avut eri o interesantă convorbire cu unul din vice-preşedinţii Camerei, asupra situaţiei politice generale. convorbire care cuprinde şi cîte-va destăinuiri, cari artmcă o vie lumină asupra intrigilor şi combinaţiilor . ce se ţes în toate nuanţele partidului liberal. Despre viitorul guvernului, vice-preşedintele Camerei ne-a spus următoarele: — Toată speranţa noastră este într’o re maniare ministerială mal largi, care trebue să st facă negreşit pînă la toamnă, ea fiind dorinţa nu numai a primului ministru, ci şi a intregei majorităţi. De la această remaniare atirnă soarta guvernului; dacă ea se va face într’un cerc îngust, atunci n’am ctştigat absolut nimic, iar dacă se va face mai largă, cu elemente drapeliste moderate, atunci partida va fi cîştigată. Eu însă n’am mare încredere în succesul remanierei, căci modul antiliberal cum guvernează guvernul liberal a indispus pe toată lumea. Ceea-ce trebuia să facă partidul şi guvernul liberal, au făcut’o conservatorii : aceştia şi-au apropiat masele profunde, iar guvernul nostru le-a înstrăinat de la liberali. Atitudinea d-lnl Stătesen — Şi ce v’ar impedica să vă împăcaţi cu drapeliştii ? — Aici e boclucul; aici mă tem că nu se va isbuti a se face o remaniare mai largă, din causa d-lui Eugen Stătescu. A cest om, fără voinţă şi fără iniţiativă găseşte o plăcere diabolică să ne oprească şi să încurce mereu lucrurile. — Ei cum ? El merge cu drapeliştii tocmai pentru a face concentrarea. — Nu’i aşa. El face pe placul drape-liştilor, autoristndu-i să facă în numele lui o declaraţie de complesenţă în contra d-lui Sturdza. Apoi imediat schimbă vi-site cu acelaşi d. Sturdza şi între patru ochi il asigură, că nici prin gind nu’i trece să lupte alături cu drapeliştii în contra guvernului. Şi după plecarea d-lui Sturdza în streinătate, acelaşi d. Stătescu face o vizită d nei Zoe Sturdza, şi se invită la d sa la dejun în chip de demonstraţie în contra drapeliştilor. Iacă omul! Şi acest om încurcă mereu şi pe guvern şi pe drapelişti. — Dar cu d. Fleva km ţineţi să vă împăcaţi ? — Cu Fleva P Mai mult ca cu ori cine; mai mult am dori să-l avem pe el de cît pe Stătescu sau pe Aurelian. Pot să’ţl a-ftrm că guvern şi majoritate, cu toţii am dori să i dăm o satisfacţie pentru izgoni rea sa din minister, numai să’l avem cu noi. Iţi afirm că s’aă făcut chiar demersuri din partea unui ministru, dar ele au fost zădărnicite de alte consideraţii, pe cari nu ţi le pot comunica. Dar sentimentul nostru, al tutulora, este că Eleva e «un om», cm care trebue să ne împăcăm! Sitnaţla internă desperată — Şi dacă nu veţi izbuti să vă împă câţi nici cu Fleva, nici cu drapelişti, nici să faceţi imposibil pe Stătescu P — Situaţie intolerabilă I Vor decide alegerile comunale asupra soartel guvernu lui. Şi prevăd că vor decide în sensul că va trebui să ne retragem în opoziţie ime diat după alegeri, căci st lua/ta internă e desperată. Moldova, aproape toată este pierdută pentru noi. In Craiova suntem pierduţi: Nae Romanescu e în contra actualului primar Măldărescu; d nil N. T. Popp şi Ştefănescu Gogu sunt în contra noastră ; şi toţi aceşti trei la un loc re prezintă o forţă electorală însemnată, care va decide căderea noastră şi triumful con servatorilor. Sentimentul general al guvernului şi al fruntaşilor majorităţii e, că dacă la ale gerile comunale vom pierde Iaşii, Cra iova şi Ploeştii sau Galaţii, trei centre mari şi importante pentru liberali, atunci ne vom retrage in opoziţie. Aceasta ar fi, de alt fel, o fericire pentru n ii, căci nu s’ar mal perpetua situaţia intolerabilă de azi. EGALITATEA Drapelul, opărind revoluţiunea de la 1848 contra ziarului ludipendance Rou-maine, scrie: «Frazeologia (de la 1848) care se numea egalitatea tuturor Romînilor în faţa legilor, desfiinţarea robiei sub nume de clacă, libertatea de a vorbi şi scrie, ete., sunt astă-zl baza pe care e aşezat edificiul social tn care trăim cu toţii». Drapelul se îrtşalâ. In ţară la noi, snb regimul partidului naţional-llberal nu toţi Romtnii sunt egali Înaintea le gilor. Pentru unii, legea e mumă, pentru alţii ciumă. Ca dovadă amintim confraţilor de la Drapelul ceea ce se petrece, de la No-embre 1897 încoace, cu dispoziţiile codului penal privitoare la duel. Neaplicate timp de peste trei-zeci de ani, acele dispoziţiunl au fost aplicate d lui FUiptscu, şi acum iarăşi nu sunt aplicate. Cum rămînecu «egalitatea tuturor romînilor în faţa legilor ?» Dacă egalitatea e baza edificiului social tn care trăim cu toţii, atunci d. Fi-lipescu nu trebuia urmărit, cum n’au fost toţi cei cari s’au duelat înaintea d-sale subl regimul codului actual; iar dacă d. Fiipescu a fost urmărit şi o-sindit, urmăriţi şi ostndiţt tnbuesc să fie şi cei cari s’au bătut in urma d-sale. Nu s’a făcut şi nu să face insă aşa. Duelul e un delid pedepsit de lege numai pentru d. Filipescu. In asemeni rondiţiuni, nu si poate virbi de egalitatea tuturor Romînilor în faţa legilor... de cit doar în batjocură. COLECTIVIŞTII Şl ARMA MANNUCHER Se cunoaşte campania criminală ce partidul naţional-Iiberaî a dus o în con tra armei Mannlicher. Ziarele liberale eraO pline de tot telul de acuzaţiunl In contra guvernului conservator, care a dotat infanteria noastră cu această armă. Mal mult încă, venind la putere, partidul liberal a continuat odioasa-I campanie. Generalul Budişteanu, ministru de războia In primul cabinet Sturdza, a declarat, de pe banca ministerială, In plină şedinţă a Camerei şi a Senatului, că arma Mannlicher este un «ciomag». In special, Voinţa Naţională spunea că partidul conservator «a făcut o crimă, şi o crimă mare, prin uşurinţa cu care a comandat şi Înzestrat infanteria noastră cu această puşcă, căreia mal ales îl lipseşte muniţia». O primă palmă peste obrajii neruşinaţi al colectiviştilor a fost administrată de d. general BerendeiO, ministru de războia, tot in cabinetul Sturdza. Se ştie râ d. general BerendeiO a declarat, în Senat, că arma Mannlicher, model romîn 93, este cea mal bună armă din lume. Alaltă-erl M. S. Regele a inspectat pirotechnia armatei. Din relaţia oficială, pe care o publică şi Voinţa Naţională In numărul săO din 5 Iunie curent, reproducem pasagiul relativ la «muniţia armei Mannlicher». Pentru a învedera şi mal mult crima colectiviştilor, punem faţă In faţă şi două pasagil, estrase tot din Voinţa, din 23 şi 25 Apri ie 1897 : Iată: « Căpeteniile conservatoare par surprinse de acuzările ce li se aduc de răspunderea imensă ce apasă asupra Iar ca şi cum nu li s’ar fi spus de atitea ori că aă făcut o crimă şi o crimă mare prin uşurinţa cu care au comandat şi înzestrat infanteria noastră cu o puşcă, înainte de a şti dacă această puşcă se pjate saft nu întrebuinţa*!» (V. Naţională, ?3 Aprilie 1896). «Ne rezumăm : arma e bună In teorie, însă a fost prost fabricată; dar, chiar dacă ar fi fost bine fabricată, tot nu putea fi intrebunţată, fiind că nu există, că nu s’a inventat, şi. după specialişti, nici nu •e poate inventa pulberea ce ar conveni puştel noastre.» (V. Naţională, 25 Aprilie 1896.) Orl-ce comentarii sunt de prisos. www.dacoromanica.ro «In urmă, Maiestatea Sa, dorind a Se asigura personal de resistenţa cartuşului Mi. 93, de perfecta sa obturaţiune în urmă , precum şi de funcţionarea si gură a capsei, a dat ordin a se lua la intimplaro un număr oare-care do cartuşe din muniţia încărcată pentru tragerea anuală, atU cu tuburi noui, cit şi cu tuburi trase, vărsate de corpuri şi recalibrate din nou. cu cari s’a executat trage rea în prezenţa Sa. «Majestatea Sa a rămas pe deplin satisfăcută de rezultatele acestei încercări, puţind asl-felconstata comp'ecta siguranţă în tragere a muniţiunel Md. 93». (V. Naţională, 5 Iunie 1898). TRIBUHA LITERARA Ce sunt Ovreismele ? Cînd am scris primul articol în ces-tiunea ovreismelor, precum şi cu prilejul celor cari 1-aO succedat, mi s’a pus tot-d’a-una înainte următoarea obiec-ţiune : — In toată chestiunea aceasta vrei să scoţi, cu orl-ce preţ, o concluzie generală din nişte premise particulare: nu toţi romînil scria romîneşte, precum nu toţi evreii cari scria, sunt în imposibilitate de a pătrunde fineţele limbel ro-mîneştl. Ceea-ee d-ta numeşti ovreisme, în mod unilateral, poţi s’o găseşti şi Ia scriitorii romînl. Am observat apoi că pul Intr’un mod destul de regretabil, In rîndul ovreismelor, moldovenismele şi arhaismele — a căror întrebuinţare dovedeşte din partea tinerilor scriitori e-vre*, un studia aprofundat al limbel ro-mineştl,—lucru care numai laudă le poa'e aduce, iar nici de cum ocară. Obiecţiunea se presiută deci sub o în-douită tormă, anume: ovreismele nu sunt specifice evreilor, şi că în mare parte ceea ce numesc ea ovreisme, se confundă cu arhaismele şi cu unele dialecte ale limbel noastre. Obiecţiunea sub prima formă mi-a fost înfăţişată de d. Schwartzfeld în «Egalitatea», precum şi de o seamă de ziarişti evrei cu cari am avut prilejul să discut oral, această cestiune; sub cea d’a doua formă, d. I. Nădejde, în special, mi-a presental-o inlr’o serie de articole. Obiecţia, sub ambele-I forme, se înlătura de ia sine, dacă cel cari aveaO de gînd s’o facă, ar fi cunoscut, saO cel puţin ar fi citit mal cu atenţie primul mea articol: «Conrupâtoril limbel ro-mîneştl » Acolo am căutat să definesc, oare-cum, ştiinţificeşte.Sn ceea-ce consistă ovreismele şi să explic causa existenţei lor în limba romîna, causă fatală, condiţionată de diferenţierile organice dintre deosebitele rase. Voia căuta astă zi să mal lărgesc cele spuse in primul articol, răsptmzînd şi la obiecţiunea pusă la începutul acestor rîndurf. Ea susţiO că ovreismele In limba ro-mînească sînt nişte elemente de origine pur semită, şi o mare greşală se tace atunci cînd se pune alături de ele greşelile de limbă ale romînilor. I n romîn poate să scrie o romîneascâ rea saO urîtă £ek. d. şi d-na Nădejde), un evreO Insă va seri în tot-d’a-una In-tr’o limbă particulară, ori cum aţi vrea s’o numiţi, numai romîneascâ nu. Un romîn va face greşeli de gramatică mu!te; va întrebuinţa şi el neologisme sad archaisme, va face unele licenţe de sintaxă, de topică, dar toate aceste greşeli nu sunt ovreisme, fiind-c*5, chiar aşa cum sînt, nu se abat mult de la spiritul limbel. Dacă va face greşeli de gramatică, acestea sunt de ordin* cu totul secundar şi ignorarea regalilor alcătuite de savanţi, este departe de a fi 0 abatere de la caracterul eseiţial al limbel; neologismele vor fi întrebuinţate in locul unor elemente pur romîmştl, perfect corespunzătoare ; greşelile de topică la romînl sînt încercări neisbutite de a prinde o formă stilistică mal plăcută, care nu jigneşte însă cîtu şl de puţin spiritul caracteristic al limbel. Ovreismele sunt tocmai exagerarea acestor greşeli, exagerare făcuta In ne- 1 unoşlinţâ do acel spirit al limb I. Scriitorul care vrea să fat ă o operă de artă, trebue, în primul rînd, să poseadă limba in care vrea să scrie: o limbă nu se poate nici odată cunoaşte prin învăţ-l-ţură; trebue să al înnăscut, spiritul el, sâ-I al în sfirşit intuiţia. Numai prin a-ceastâ intuiţie poţi să cunoşti şi să deo-sibeştl, fineţele, nuanţele şi toate subtilităţile el. Nici o dală s. e. un romîn nu va zice cu d. A. Toma : Şi-o sâ ini cult! atuucea frintul Trată nătlng Nic! cu d. Steuerman : Totul rtnced, trist şi rece. Nici cu d. Marian : «Briceagul s’a spart». (De altminteri d. B. Marian, e dintre toţi publiciştii noştri evrei, cel care are mal puţine ovreisme). Ne posrdînd această intuiţie, evreii, a căror slrguinţă e remarcabilă, s’aa pus grea pe studiul limbel, crezind că prin aceasta vor putea să-şi suplinească, lipsa cu care s’aa născut. In goana lor după elementele pur ro-mineştl (nu e vina mea dacă mă repet) s ■ r o c a foiţa noastra aQ răsfoit cronicile şi poeziile populare, aQ subliniat la scriitorii noştril de frunte —şi In special la Eminescu şi Coşbuc— tot ce H'a real izbitor, toate expresiile dialectale saQ arhaice şi cu această pro-viziune de elemente romlneştl, aQ Început să scrie. Dar dacă Eminescu sad Coşbuc j>£l întrebuinţat un arhaism, un mo dovenizm sad un ardelenism, l’afl Inlrebuinţnt sad în mod forţat, sad In treacăt, sad tu dorul de a îmbogăţi limba literară; in loate cazurile Insă i-ad pri eput nuanţa, ad ştiut cum să-l Întrebuinţeze şi aceasta n’ad putut s’o ştie scriitorii tvrel. Vel găsi arhaisme şi moldovenisme la Eminesi'U, Creangă, Vlâhuţâ, Dela* vrances, (mal puţine), dar nicăieri nu vel găsi vre-unul din aceste elemente, râd Intrtbuinţale. Apoi, dacă aieşU scriitori s’ad folosit de arhaisme, sad de dialecte, ad făcut-o, după cum am mal spus şi cu dorinţa da a îmbogăţi limba literară: multe, foarte multe din aceste încercări. Insă, n’*d i-butit, ne mal fiind potrivite cu gustul de azi al publicului romînesc; Încercările lor neizbutite, sunt utilizate cu risipă de evrei, tocmai fiind-că nu pot să cunoască aceaslă fază evolutivă a gustului, fiind-că nu pot să Iacă deosebire intre ceea-ce a existat o dată şi ceea-ce mal poate exista astâ-zî, In limba. Aşa dar, exagerarea greşelilor sad licenţelor găsite la scriitorii noştri, exi gerare făcută în contra spiritului actual al limbel, iată ce caracterisează ln special ovrrismele. Dacă d. Nădejde ar fi citit mal cu băgare de seamă articolul med : «Con-rupătoril limbel romlneştl» In care spuneam acestea, n’ar fi mal căutat să răsfoiască hrisoavele, cazaniile şi cronicele, spre a justifica ovreismele d-lul Toma. Aşa stînd lucrurile, critica d-sale n’a făcut alt-ceva de cit să întărească şi mai mult cele susţinute de mine. Intru cit priveşte construcţia, ovreismele se mal caracterizează prin reaua întrebuinţare a articolului proprid, prin necunoaşterea locului pe care trebuie sâ’l ocupe pronumele—şi In deosebi a pronumelui reflexiv; prin greşita întrebuinţare a prepoziţiei şi a adverbului. Aceste greşeli, cari isvoră3c toate din necunoaşterea intuitivă a spiritului limbel, nu se găsesc la nici un scriitor romîn; evreilor Insă, le este cu neputinţa să se scape de ele. Şi, ed mă fac forte a Ie găsi la orl-ce scriitor evred, ori care mi s’ar recomanda de adversari. Sunt convins de aceasta, şi convingerea mea nu e Întemeiată pe un absurd parti-pria, ci pe o lege somatică şi psihică recunoscuta de unanimitatea filologilor şi psihologilor. In cuiind void întări acestea cu noul «documente». _____________ AI. Antemlreann. fM FWK MAŢII TâmbâlăiUl colectivist Se vorbeşte că programul tămbălăulul colectivist elaborat de comisiunea organizatoare. a fost deja de trei ori îndreptat de d Ferechide şi totuşi ptnă azi n’a căpătat o formă definitivă. Cauza e că se ridică oare-cari exeepfiuni din cercuri mat înalte şi că doui miniştri plenipotenţiari aii cerut deja oare-cari informat^ d lui Ferechide în privinţa acestui tămbălău. Socialiştii aii hotărlt să organizeze şi ei un tămbălău separat in ziua de 11 Iunie. * * ♦ * Primarul Robescu a trimis azi tuturor băncilor, instituţiilor, şcolilor şi societăţilor din Capitală, ctte o invitare redactată ln termeni barbari,—sub raportul stilistic,—ca să participe la tămbălăă. Camera de comerţ 89 va întruni mtine ca ei ia o hotărlre asupra acestei invitări. M ’joritatea Camerei de comerţ 9 ho-tărită s’o respingă şi să facă o adresă motivată despre aceasta primarului. O nosfimă escroch-rie s’a lalîmplat pe piaţa Buci rrş'ilor. Ştefan Coostautinescu, fo>t fal t, u desch s o oouă prăvălie de colonia e si de spirtoase în str. Carol, No. 62. Ne m.ti avlud credit, cerea negustorilor an-grosiş'I să-l trimeată marfa pe bani peşin. Iu dte-va zile i s’a umplut prăvălia. Chid Insă credi'o il s’ad p-ezeotat In plată, ad găsit pravaiia goală. Toată marfa se tran-spi rtas > noaptea la un complice al sfid, a-nu'iie Panait V>,si:iu, din calea Griviţel 145. Iu urma reclamaţiunel ce s’a făcut la parchet, amtndcl pungaşii ati fost prinşi şi arestaţi erl la secţia a 6-a. Intre mulţi negustori păcăliţi, figurează firmele Bediţianu. «Societatea Vinicolă», Va-eilo Creţoiu, M. Economu & C-nie, etc. Astă-zl, Sfmbătă, la orele 11 dimineaţa, familia regală va pleca la Sinaia, unde ’şi va lua reşedinţa de vară. Mi istrul instrucţiunel a decis să compare, pmiru şcoala de bele-arte din Iaşi, două mari tablouri: u iul de Bourguignon, repre-zintlnd o şcenă de râzboid—o luptă de cavaleri şi al 2-lea de Giovaoi Belliui — maestrul lui Rafael—repreziultud o nobilă ve* neţiauă. Ni se confirmă, in modul cel mai ne-indue'nic ştirea re am dat, că d. senator B*‘ ş iws;« n’a scăpat de urmărire pentru delidul de duell de cit după oe a dat 8000 de lei unui ministru. L. Pallade făgăduise mai inttiă, otnd a c«rut autorizaţia de urmărire in con- tra senatorului de Botoşani că U va da tn judecată numai de formă. D. Bucşănescu insă nu s’a mulţumit cu aceasta, dar nu a obţinut ca ministrul să facă uitată propunerea in cartoanele secţiilor Senatului, de cit după oe a mituit pe un membru din cabinet. La serbările Lîgel de la 6’ şi 7 Iunie 1898, se ţine ln grădina Cismigiu şi se poate vedea şi o frumoasă expoziţie de tablouri ln uleia, aquarelă, laviuri şi aquaforte, din care 14 numere (piese) sunt clştigătoare. 1) Una 8qnarelă de Campi; 2) Un tatnoa mare tn uleiă, donat de d. Constantin Boiiutineanu ; 3) Un desemn de Louri de Ferari ; 4) idem idem; 5) Zece clştigurl de aquaforte (planşe de d. T. Aman) donaţiune de d-na Aman. In afară de aceste tablouri, amabilul d. Ioan V Voinescu expune In beneficiul Li-gel culturale, un tablou de faimosul pictor Millet pentru a fi vizitat şi văzut de onor. public amator de artele frumoase. Acest tabloa este proprietatea d-lul I. V. Voiuescu. Comitetul central al Ligel Culturale întrunit erl după amiazi discutlnd asupra diferitelor manifestaţii ce se vor face la 11 Iunie şi la carI a fost invitată să participe a decis că de oare-ce serbarea evenimentelor de la 1848 s’a făcut o cestiune politică, Liga ww va participa la nici o serbare. De mal multă vreme, era vacant postul de sub-prefect al plaiului S.ănic-Ptrscov, din judeţul Buzâă. După multă chibzuială, ministrul de interne s’a hotărlt Iu sflrşit să facă o numire. Nool titular e un oare-care d. C. Finţescu, om In vlrstă de 65 ani, care a mal ocupat acest post Intre anii 1857—60. Ca titluri academice, noul pomojaic posedă trei clase primare, din vremea lui Pa pură-Vodă. Această numire e o dovadă strălucită că guvernul liberal a Înţeles şi vrea să facă, cu orl-ce preţ, relnoirea personalului administrativ din ţară. Ştirea dată de un eonfrate din Capitală, despre retragerea d-lul N. Volenti din magistratură, este lipsită de temeiă. D. N. Volenti, consilier la Curtea din Iaşi, a declarat unul amic al nostru că nu s’a glndit nici o dată la aşa ceva. Dacă ar fi să se retragă din magistatură, d. Volenti s’ar deda cu totul literaturel, singura sa ocupaţiuue de predilecţie. Se ştie, lotr’adevăr, că distinsul magistrat este Iu acelaşi timp şi un poiet de talent, care a produs numeroase opere de valoare. Cu începere de la 1 Septembrie viitor, se vor înfiinţa şcoli superioare de comerţ, ln oraşele Galaţi şi Craiova. Ministerul domeniilor va proeede, In cursul lunel acesteia, la numirea corpului didactic necesar ambelor şcoli. Iată cum a motivat d. Alexandrescu, jude instructor, respingerea cererii de eliberare pe cauţiune, a deputatului Dobrescu-Argeş, arestat la Văcăreşti: ţi 5 sunt răniţi în mod foarte grav — Un geandarm a fost rănit. De vr’o săplămîuă de zile aQ loe ln Polonia austriacă excese antisemite cari aO trecut mar-ginele unor simple manifestaţiunl şitQ luat caracterul grav al turburărilor. Sate întregi sunt teatrul unei râsvrâtirl eontra ovreilor a căror viaţă şi avut sunt primejduite. Hăul e Întins şi guvernul din Viena vede cu nelinişte ordinea ameninţată. Batalioane de husari şi de jandarmi aQ fost expediate, din diverse puncte ale imperiului, in regiunea contaminată şi un ziar oficios vestea alaltăerl că dacă lucrurile nu vor redeveni normale, guvernul imperial va face in curind să se simtă greutatea minei sale. Originile acestor turburărl? Stnt multiple. Presa neantisemită vrea să acrediteze că oblr-şia lăutul e ln campania antisemită a lui Lue-ger şi compania, ale căror discursuri din Viena se repercuteaiă In Polonia prin traducerea teoriei ln practică. Adevărat e Insă că revoltele nu se nasc din discursuri şi că trebuie să fie o anume situaţie, de nesuferit, care să le facă ascultate. Şi situaţia Polonilor, mal ales a ţăranilor poloni din Galiţia, e destul de nesufarită, ca să aprindă tn suflete sciuteia răzvrătire). De vr’o doi ani încoace recolta a fost, In această provincie, din cele mal rele şi ţăiănimea a ajuna la sapi de lemn. Muritoare de foame, a vîndut ce a putut vinde, vite, păsări, lina, pină chiar şi lăicerne de pe pat. Dar foamea nu s’a arătat stmpă-rată şi atunci ţărănimea, în culmea nevoilor, a recurs la sistemul cel mat nenorocit: şi-a a-maneiat puterea de a munci, şi-a amanetat produsul muuce) şi holdele pe doi trei ani in-nainte. Şi s’aQ găsit Evrei cari să facă acest trafi', şi azi, clnd scadenţa a venit, populaţiuuea ex-sasperată işl plăteşte poliţa—vedem cum. Acestea siat cauzele reale ale exceselor din Galiţia. Mal sunt, nu-I vorba, şi sîmburi poli-tico-naţionall cari aQ încolţit eu uşur uţă In această regiune şi aQ ajutat răscoala. In primul rînd stă de sigur campania naţionaliştilor poloni, cari lovind ln Germani, atinge şi pe E-vrel cari merg mină ln mină eu «aceşti cotropitori». Şi focul încins, alimentat fiind din toate părţile, nu se va stinge aşa curlnd. NUVELĂ La TÎnă»toare Seara, eraţi ceasurile zece, pe terasa castelului care domină valea Înflorită, d na de Preste, spuse Iul Julien, sosit în acea zi chiar din Paris : — Vrei aşa-dar cu orl-ce preţ, ca să vin la acea intîlnire 1 Dar este o nebunie ; ţii să mă pierzi cu orl-ce chip! Să băgăm de seamă scumpul meii, să fim prudenţi; bărbatul mea are deja bănuell şi Înfruntăm un mare pericol. Drept orl-ce răspuns, Iulian sărută cu patimă pe tluăra femee, şi sărutul fu altt da elot uent, ta cit ea cousimţi să vină la ln-tilnirea de a doua zi, in fundul pădurel, la un loc pe care el îl indicase de mal înainte. De multă vrame Încă el proectase o Intîlnire cu amanta sa, ln mijlocul na-tureî, sub umbrişul des al copacilor, în răcoarea parfumată a pădurel. Sa va furişa de la vlnătoare şi va veni să aştepte pe d-na de Preste, ln locul singuratic pe care el 11 indicase şi pe care ea Îl cunoştea încă diu copilărie. Dis de dimineaţă, vînătoril plecară cu clinii lor şi cu tot tămbălăul. Sunetul cornului răsuna purtat de ecoul munţilor, clinii lătraa cu putere, iar ţăranii, turburaţi lu liniştea alicei lor monotone, se uitaă mereQ ln spre pădure, cu speranţa să vadă eşind vlnatul zăpăcit de copoi. Julien şi baronul de Preste, urmtnd vl-nătoarea, veseli amtndoul, vorbiab împreună şi făceab proiecte pentru distracţiile carnavalului viitor. — Al să fad cum am făcut şi ed, dragă prietene, zise d. de Preste, Ia cotitul unul colnic, al să te Însori. La urma urmelor, se plictiseşte ori cine cu amantele, ori cit ar fi ele de bune şi, să ştii, viaţa de familie, are şi ea poeşla el. înţeleptele consilii ale baronului, fură întrerupte de semnalul unul puşcaş, care a-nutiţa urma cerbului, şi cel doui amici se despărţiră. Vlnător iotrepid, d. de Preste se lăsă condus de pasiunea sa favorită şi se luă în urmărirea vluatulul, care ţinut de aproape de copoi, se refugise într’o insula din mijlocul lacului. Julien se reîntoarse şi Incet-lncet sjuse, spre locul unde trebuia să vină şi baroana. Şi după cum pîuă la ora de Intîlnire mal era încă vreme, el se aşeză la umbra unul stejar bătrln. Absorbit cu totul de pasiunea sa, el n’a-vea de cit un singur gtnd : femeia pe care o adora. Reuşise să o stăplnească după şease luni de curte continuă şi toată viata Iul era lu-tr’Insa. Pentru baroneasa de Preste, el ardea de focul divin şi teribil care consuma pe Saphos şi Phedra. După o delicioasa reverie, Julien îşi re- Fermecătorul roman Taras Bulba, sftr-şindu-se tn curlnd, anunţăm pe cititorii noştril— cărora le-am oferit ptnă acum atiţea opere distinse — cil peste cîte-va zile vom începe publicarea tn foiţă a unei splendide nuvele intitulată : Pe malurile Dunării şi datorită ilustrului scriitor rus V. Ko-rolenco. , Pe malurile Dunării este o nuvelă, care are aproape dimensiunile unul roman, şi a cărei acţiune se petrece ln ţara rominească. Deosebitele cestiunl, la ordinea zilei tn ţara noastră ; obiceiurile, credinţele, apucăturile poporului romîn sunt prinse c’o admirabilă măestrie de marele scriitor. Traducerea nuvelei: Pe malurile Dunării este făcută direit după originalul rusesc, şi se datoreşte d-lul George Madan. Cititorii noştri vor putea să aprecieze şi de data aceasta ostenelile pe care ni le dăm spre a le oferi zilnic lucrări de adevărată valoare artistică. luă drumul către locul de Intîlnire. El urmă cursul unul mic pîrHaş care şerpueşte între doui munţi uriaşi. Cărarea paralelă acestui plrltt era întunecată da frunzişul des al copacilor; aerul era răcoros şi parfumat de mirosul fineţelor cosite. Din cînd In etnd, cile o casă izolată, adăpostul vre-unul pădurar. Inima de artist a tînărulul amorezat era mişcată şi simţea că fericirea este ascunsă sub acoperişul modest al acelor colibe înconjurate de grădini şi de^veideaţă. Visuri de viaţă retrasă In pustiul pădurilor II fră-mîntaO creerul şi înduioşat, gînditor, se depărta de coliba ln care ar fi vrut sâ’şl sfîr-şeaseă viaţa cu iubita sa. Sosit Ia o răsplutie de colnice şi de poteci, Julien se găsi în faţa unul spectacol Incîntator. Privirea lui care pîuă atunci fusese Închisă între două şiruri de munţi, descoperi un spaţiu imens, tivit tot cu munţi şi cu colme, dar care părea un amfiteatru grandios, clădit de natură pentru plăcerea ochilor şi pentru odihna sufletului. Un fior misterios II trecu prin inimă la aspectul măreţ al brazilor gigantici, cari umpleab o coastă lăturalnică, dominată Încă spre vlrf de stlocl enorme. In acest loc d-na de Preste trebue să vie să-l găsească. Ea sosi ceva mal tlrziâ. El se adăpostii â sub frunzişul des al copacilor, Înfăşuraţi într’un farmec straniu de singurărate, de tăcere şi de fecunditate. Vînâtoarea era departe; la ciţl-va chilome-tri ln urmă; nu se mal auzeaa nici chiş-nitul copoi’or nici sunetul cornuiul: totuşi un sen iment de frică se amesteca ln expansiunea ferieirel lor culpabile. Julien culese cite-va flori de cîmp şi le dete amantei sale, apoi îogenunchilnd lingă dîusa pe covorul moale de muşchi, îl luă luă mlinile lntr’ale sale şi o îmbrăţişa cu patima extremă a dragostei. Pe etnd o ţinea în braţe, o detunătură puternică despică văzduhul, şi nenorocitul căzu ca trâznit. Un al douilea glonţ, lovi pe barouă drept tn inimă. Ea mal avu Încă forţa să ’şl îmbrăţişeze amantul şi să strige : «Oh! scumpul mett Julien I» şi muriră ast-fel împreună, unul lu braţele celul l'alt. Ţăranii transportară spre seară, la castel, pe nn pat moale de frunze de ştejar, cadavrele celor doui amorezaţi. Baronul de Preste care i a ucis, buimăcit, nu scoate un singur cuvlnt. Copoii, legaţi de acum ln lanţuri grele, urlă sinistru ; el aă nostalgia pădure!. H. Bnflfooir. RESBOIUL ISPANO-AMERICAN (Serviciul «Agenţiei Romtne») DIN EDIŢIA DE SEARĂ Madrid, 5 Iunie.—Amiralul Cervera a teligrafiat că escadra sa continuă să staţioneze la Santiago de Cuba. El are proviziunl şi merinde suficiente plnă la toamnă. Havana, 5 Iunie. — Unspre-zece corăbii americane b'ochează portul. Cracovia, 5 Iunie.—In împrejurimile Iul Gorlioe nişte bande încearcă să jefuiască birturile şi să le dea foc. Mişcarea creşte. Guvernatorul a sosit la Iaslo pentru a restabili ordinea. DEPEŞILE DE AZI Mtotnbavtlarea lu» Santiago New- York, 5 Iunie. — După o aepeşă a unui aviao, bombardarea de Ungă Santiago, începută ieri, s’a reluat azi şi a ţinut o oră. Această bombardare a cauzat stricăciuni enorme. Bateriile vestului sunt aproape distruse. Madrid, 5 Iunie.— Pierderile spaniolilor la bombardarea de iert din fata lut Santiago, se urcă la 3 morţi şi 21 răniţi. Generalul Blanco telegraf iei că bateriile din Santiago aii rezistat cu mare energie. Pregătirile Hpauiolllor Madrid, 5 Iunie.—Camera deputaţilor.— Ministrul coloniilor citeşte un proiect de lege relativ la plata cuponului datoriei din Cuba, ce se va face la 1 Iulie s. n. Madrid, 6 Iunie.—In urma discuţiei asupra afacerilor din Filipine, colonelul Primo di Rivera, nepot al mareşalului, ar fi trimes martorii săi, d-lui Uria, deputat. Ziarele zic că se lucrează ziua şi noaptea la fortificarea insulelor Canare şi Ba-leare, cari vor fi la adăpostul ori-cărul atac. Ministrul marinei se ocupă cu organizarea unei a treia escadre. Circulă ştirea că escadra amiralului Camara s’ar fi îndreptat spre Boston ln www.dacoromanica.ro T*BGUL CEREALELOR 5 (17) luni» 1898. (Prin poştă) Brăila: O-rtu de <52 kgc, I«I 7.65 h. de 71 kgr. lei 12.25. Porumb de 44/75/75 kgr. lei 5.75/6.37 h. roş 1.7. h. Ort i'a negociat cu lei 4.10 h. (Prin telegrafic) y»tv- York Anverg slab Grlfl lu'ie • • • 81 */« Paris » Scptemb. • 73*/i Grttt prompt • • 26.10 Porumb .... 368/» B|’ termin • • 24.55 Londra slab Viena ' Deschiderea închiderea Grifl Mdfl Iunie • • • fi. 12 15 fl.£12 05 » toamnă .... 9 30 » 9.27 Ovăz » J • . . . 6.03 » 6.05 Secară » .... 7.2S » 7.30 Porumb M’iifl-Iunie • • > 5.35 » 5.24 » TuHc-August • > 5.35 . 532 Tendinţa fermă. Budapesta Grîtl toamnă • • • • • fi. 9.48 Secară » .... 7.U Ovăz » .... 5 78 Porumb » .... 6.12 » nofl .... 4.63 — scop de a bombarda cite-va porturi ale Statei or-Unite. După altă ştire, această escadră ar merge In Filipine. In curînd se vor chema snb drapel contingente noul. Opinia generală este că răsboiol o să mai mult timp. Glbraltar, 5 Iunie. — Escadra amiralului Gamara a trecut aseară pe dinaintea lui Gibraltar, îndreptîndu-se spre est. Depeşile de azY Serviciul 'Agenţiei Romtne» Roma, 5 Iunie.—Camera deputaţilor. — S’afl anunţai 28 de ordine de zi dintre cari una a d-lul Zanardelli, neaprobtnd programul guvernului. Şedinţa s’a ridicat după dezvoltarea cttor-va ordine de zi. Berlin 5 Iunie.— Alegerile pentru Reichstag —Pină la 5 ore seara, se cunoşteau 330 de remltate: 34 conservatori, 6 ai partidului imperiului. 71 al centrului, 4 ai partidului de reforme, 6 liberali naţionali, 2 liberali. 32 democraţi socialişti, 11 polonezi, un danez şi 7 neaparţinînd nici unui partid. Sunt şi 165 balotagii. Perie, 5 Maifl. — Felix Faure a oferit d-lul Ribot misiunea de a forma cabinetul. D. Ribot a făcut- o visită d-lor Lou-bet, Deschanel şi Meline. D. Ribot a cerut termen pină mtine. Paris, 5 Iunie.— Ziarele cred că preşedintele Republicei va oferi d-lul Dupuy misiunea de a forma cabinetul. Con«tantinopol, 5 Iunie.—Se crede că pentru Edhem-paşa se va creia un post de inspector general al celor 7 corpuri de armată. Consiliul de miniştri a decis să trimeată mal multe batalinane la graniţa turco-mnn-tenegreauă. Rusia a sprijinit demersurile ministrului muntenegrean In privinţa evenimentelor de la graniţă. Poarta a promis suspendarea eaimaca-nulul din Be-ane şi a trimis o comisiune de anchetă din Usknb. Cota apelor Cota apel Dunărei de-asupra etiagiilor pe zilele de erl şi azi 6 Iunie: ErI Azi T.-Severin ...... 3.38 3m. 47 Giurgiu............... 2.93 2m. 87 Galaţi................. 3 04 3tn. 04 Pentru Rezonul de vilegiatură, zAuml\Epoca a Înfiinţat ca Începere de la 1 Innle, următoarele abonamente: O lână In ţară 3 lei; tn «trel-uătate 5 lei» ]>onă luni fu ţară5lei; lustrel-nătate 9 lei. ULTIME MMAJIUNI Reptila guvernului, LTndependance|Rou-niaine, a avut imprudenţa a nu păstra tăcerea, tn care s’a învăluit Voinţa Naţionala cm privire la legea duelului, care se aplică la unii şi nu se aplică, la alţii. L’lnrî^oendance Roumaine împarte diferitele dueluri petrecute tn zilele din urmă în două categorii. Una in care sunt a-me8tecoţi funcţionari cari pot fi indată pedepsiţi şi tocmai de aceea t&gădueşte aceste cazuri sau le trece cu vederea ; alta în care e vorba de persoane private cari nu pot fi de cit urmărite şi pe cari le scapă pomenind de pretinse urmăriri judecătoreşti. cu cari se amăgeşte numai o-pini a publică. Persoanele cari puteau primi o imediată pedeapsă sunt : Ofiţerii Ştefănescu şi Magheru cari au a vut un duel la Chitila; d. Al. Giani, magistrat în funcţiune la Buzău, eare a avut un duel cu d. I. Dimitriade.ţ Cei doui o-fiţerl, cari, după cum a afirmat Voinţa Naţionala, au fost martorii d-lul căpitan Ursu tn contra d lui Buhlea. Bespe cazul inttl şi cazul de al treilea nici nu se pomeneşte, iar cit pentru d. Qiani se tăyădueşte că ar fi avut tot duel. Noi afirmăm însă că magistratul d-lul Pallade a avut în adevăr un duel şi a avut neobrăzarea să nu-şl dea demisia măcar pentru 24 de ore. Noi afirmăm încă că supleantul din Buzău s’a bătut in duel şi pină la alte probe pe care le avem, putem spune că însuşi d. Gr. Giani, tatăl d-lul Giani, a mărturisit unuia din redactorii noştri, acum două zile, că duelul a avut loc şi a precisat că trebuiai! să se tragă patru focuri, dar că odată pistolul d-lui Dimitri-ade nu a luat foc. Cit pentru cele-l’alte cazuri, unde gu- vernului nu i se putea cere să ia vre-o măsură disciplinară, L’IndApendance caută să scape eu pretinse începuturi de urmărire. Nu suntem attt de naivi in cit să dăm crezămînt seriosităţei acestor urmăriri, ctnd ştim că d. Pallade a depus o cerere pentru urmărirea d-lul senator Bucşenescu şi că timp de patru luni nu a găsit prilejul să ceară Senatului să’l dea autori-soţia pe eare se prefăcea eă o cere Aceste urmăriri se aseamănă întocmai cu manopera infamă a celor două proiecte de legi Iw contra duelului, tn privinţa cărora s’a votat şi urgenţa, fără a li se da alt curs, căci urgent era numai a se face presiune asupra magistraţilor. Duelul din Bac&ti Cu privire la duelul din Bacău, corespondentul nostru din Iaşi ne trimite următoarea telegramă: C olonelul Ştefanezen, din Ba-căă, care a avnt duelul cn d. Krnpenaky, a murit erl aeară. D. Itrupenaky dlapărut. Pe aceeaşi telegramă Insă, oficiul Central din Capitală, adaogă următoarea notă: Notă.— Ştirea din presenta telegramă că Colonelul ŞUfănesou, B icău, din duelul Krupenski, a murit aseară, nu este esactă, de oare-ce cercetind la Bacău, offioiul ne declară că Colonelul este sănătos, viztndu-se aseară şi prin oraş. Asemenea Krupenski nu este dispărut. „ A 4 Faţă cu aceste două ştiri contra-zi-cătoare, am telegraflat la Bacău, pentru ca să avem adevărul in această cea-tiune. Tămbălăul colectivist Fleviştii, întruniţi aseară, au decis să redacteze un apel, pe care-l vor distribui in toată ţara, in contra tămbălău-lui colectivist. Programul, privitor la organisarea contramanifestaţi*1, nu este încă definitiv redactat. * ♦ • In consiliul de miniştri ce s’a ţinut eri s’a decis, cu toată opoziţia d-lui Palladi, ca nici un ministru să nu ia cuvtntul la tămbălăul de la Filaret. *** Banchetul popular pe care erau să l or-ganieese agenţii primărieI a fost interzis de ministrul de interne. Ast-fel întregul tămbălău se va reduce la o orgie la Filaret şi la o iluminaţie ă la 10 Mai, decum-va vre-o ploaie nu va răci capetele înfierblntate ale agenţilor primăriei şi ale celor de la poliţie. * » * Aflăm că d. Palladi n’a luat parte de cind zile la şedinţei» comisiunet de organizare a tămbălăulut, în urma unor excepţiuni ridicate de ministrul plenipotenţiar al unei mari puteri. Intre comunele urbane cari afi făcut împrumuturi mal mari este şi Rimnicul-VH-cea, căreia Corpurile Legiuitoare i-afl votat autorizarea de a contracta un Împrumut de 500 000 lei. Dopă cum ni se scrie diu localitate, primarul oraşului—Slăvitescu—Îşi bate joe de acestă sumă. Banii contribuabililor sunt a-runcaţl pe fereastră. Materialul ce se Întrebuinţează, la diferitele clădiri Începute, este vechio, In cit nu prezintă nici o garanţie de soliditate. Vom reveui cu a** ănunte asupra risipei ce se face cu ce! 500.000 lei. Citim in Drapelul: Departamentul ministerului de domenii este de fapt condus de d. Take Protopo-pescu, de ctnd d sa a intrat în comitetul executiv pentru expoziţia din Paris. Cel puţin aşa se plînge titularul acestui departament, d. Stolojan. D. Take Protopopescu nu ţine seamă de nimic din toate cUe le propune d. Stolojan şi tot ce d. ministru de domenii a făcut pînă acum, a fost parte prefăcut parte anulat de d. Protopopescu care, după cum şoptesc guvernamentalii adversari ai d-lui Stolojan, a fost pus tn comitetul executiv mal mult pentru a căuta nod în papură ministrului de domenii, doar va demisiona inc’odată. Cunoaştem cîte-va amănunte picante asupra festelor cari le joacă d. Protopopescu d-lui Stolojan, dar le reservăm pentru altă dată. Oraşul T.-Severin, care are nenorocirea să aibă ca reprezintant pe vestitul IlariO Isvoranu, e ameniuţat după urma acestuia să primeoscă pe G. Lepri ca inginer comunal. Numitul G. Lepri se recomandă vesti-tutulul Ilarion prin mal multe calităţi. Lepri e un italian fără nici o ocupaţie; altădată a fost destituit şi dat in judecată pentru escrocherie ; iar actualminte se află In judecată cu familia prietenutul nostru Rădu-lescu-Motrn. Vorba romiuulal: «cum e turcul şi pistolul». D. George Diamandy, trimes iu misiune de societatea de antropologie dia Paris, va ţine o conferinţă, Luni 8 Iunie c. îutr’una din sălile Facultăţii de litere din Bucureşti. D. Diamandy va arăta diferite obiecte de antropologie pe cari i le-a Încredinţat societatea din Paris pentru a le face dona-ţiune museelor din ţară. HDepozitul de grlne, tn portul Brăila, se urcă la peste 500,000 de hectolitri. Ciţi-va proprietari de grtno, văztnd că nu pot viude, afl încărcat marfa lor peotru Anvers. El speră că mal tlrzifl vor putea obţine preţuri mal bune. D. S. Ilaret, ministrul şcoalelor, Însoţit de d. Băicoianu, architeet, va pleca astă- seară la Iaşi, pentru a inspecta lucrările tn construcţie. Cu această ocazie, d. Haret va vizita şi vechiul local al universităţi, care va fi amenajat pentru facultatea de medicină. Lucrările de transformare vor costa 400 mii lei Procesul Morisseau Ieri In întreaga şedinţă att fost ascultaţi toţi martorii acuzărel. Din 9 martori cari afi fost ascultaţi, 7 afl depu9 In favoarea abatelui. După b&trlnul Burbure, s’a ascultat vizitiul, care a adus pe preot In satul Dersca. Aeesta a declarat că Moriss<*au a fi tras In Parasean, fără ca să fi fost provocat. Un alt martor a afirmat Insă că a auzit pe ucis, cerlnd preotului 10 lei, pentru palmele ce i le-a dat. Prefectul Moruzi, ascultat imediat, arată că acuzatul a botezat pe mal mulţi copil din satnl Dersca. Cel-l-alţl martori se contrazic In depunerile lor. In şedinţa de astăzi se vor asculta martorii apărării şi se vor Începe apoi pledoariile. Se crede că verdictul se va da la noapte ttrziti. O lume imensa asistă la dezbateri. In ultimul consiliu de miniştri s’a decis ca miniştrii şi fruntaşii guvernamentali să convoace clte o întrunire publică In localităţile unde aO fost aleşi în Corpurile Legiuitoare, ca să facă ’o dare de seamă alegătorilor despre activitatea desfăşurată In sesiunea din urmă a Camerelor. Această campanie se va începe în cu-rînd. D. Gogu Cantacuzino va pleca la Huşi, d. Palladi la Btrlad, d. Take Giani la Ttrgovişte. Profesorii de religiune s’afi Întrunit la părintele Constantinescu-Lucacl, In zilele de 4 şi 5 Iunie curent, pentru a se ocupa de viitoarea programă a invăţămtntulul religios. In urma discuţiunilor ce tă avut loc, s’afi stabilit — plnft la un cert punct—obiectele de studii pe clase, şi s’aO delegat preoţii dr. C. I. Popescu, Constantinescu-Lucacl, Işi d. D. Stănescu, ca să stăruiască, pe lingă sub comisiunea ministerială respectivă, pentru aranjarea orariulul şi a obiectelor de studia pe clase, cit se va putea, In spiritul vederilor emise de profesorii de religiune Întruniţi. Comisiunea Întocmită pentru examinarea tezelor, la şcoalele normale de Învăţători şi institutori, şi a început lucrările sale. Majoritatea tezelor sunt mediocre. Dintre cele pantru limba romlnă, numai o singură compoziţie s’a distins, aceea a linul elev din şcoala normală Vasile Lupu din Iaşi. Comisiunea a notat această teză cu 10 şi a botărit să ceară d-lul Haret publicarea el, in Buletinul ministerului. D. Ferechide va pleca săptămina viitoare la Craiova ca să încerce a Împăca pe guvernamentalii desbinaţl în două tabere. - Explicaţiile «Tribunei» Din incidentul gravelor destăinuiri făcute de Tribuna din Sibifl despre rolul odios al primului ministru Sturdza in cestiunea şco-lilorîromtne din Braşov, două ziare sturdzist», Tribuna Poporului diu Arad şi o gazetă franţuzească din Capitală, acozâ pe Tribuna că se amestecă in luptele din partid din Romlnia. La aceste acnzărl Tribuna răspunde: «Nici elnd sub noua conducere Tribnna nu a atacat un partid politic din Romtnia, şi nici cind ea nu se va amesteca în chestiunile interne de partid, pentru că asta e in contra programului săO. Chiar tu articolele din chestiune n’a fost nici măcar vorbă de partidul liberal, declt exclusiv numai de d. D. A. Sturdza, al cărui merit ori deme-rit e Întreagă afacerea şcoalelor din Braşov, ivită pentru noi ca o surprindere diu cele mal dureroase din clte ne-a făcut marele naţionalist de odinioară». Totalul veniturilor C. F. R. In intervalul de la 1 Ianuarie ptnă la 31 Maifl, a. c., se cifrează la suma de 19 329.140 lei. Faţă cn anul trecut, tn acelaş interval, avem un plns de 3.280.779 lei. Cea mal mare parte a acestui spor vine de la mărfurile de mică iuţeală, cari afl dat annl acesta un plus de 3.134.433. EXTERNE Germania.—Nu se cunoaşte Încă, tn mod amănunţit, clasificarea voturilor exprimate In alegerile pentru Reichstag. Dintr’o privire generală reiese numai că progresiştii tfl avut mal mari succese ca In 1893. China.—Consiliul de Stat a luat hotărî-rea de a creia academii comerciale şi a mal dispus ca In fie care an, uu număr de tineri chinezi, să fie trimişi prin Europa, «ca să cunoas ă civilizaţia albă.» — Lihungciang, adevăratul cancelar al imperiului ceresc, a fost obiectul uuel dis tincţil care pină acum se acorda numai membrilrr familiei imperiale. Lihungciang fiind omul de stat care c re «europenizarea» Chinei, se poate conchide deci că la curtea din Peking numai domneşte exclusivismul chinezesc de piuă acum. Japonia. Iu Japonia s’a petrecut un eveniment politic de osre-care însemnătate: Toate fracţiile oposiţiel s’afi grupat lutr’un partid zis liberal, cu scopul de a detrona «domnia de clasă» şi a introduce în politica japoneză adevăratul sistem constituţional, domnia partidelor. Franţa.— De şi ultima depeşă din Paris ne anunţă că d. Ribot a fost lusărcinat cu formarea cabiuetulul, din situaţia politică din capitala Franţei nu reese de loc că d. Ribot va isbuti In misiunea sa. Radicalii şi socialiştii s’afl pronunţat deja contra unul minister Ribot şi acesta singur nu crede că va putea obţine concursul unei fracţiuni din partidul radical. Omul situaţiei pare a fi Sarrien s&fiBrisson—amin-doi recomandaţi de Insu’şl Bourgeois In consultaţia ee a avut cu preşedintele Re-publicel. CHAMPOOING rr.TittA «ba (Serviciul Agenţiei Romîne) Lemberg, 6 Iunie.—Liniştea domneşte pretutindeni acum. S’ou făcut 190 de arestări. Mulţi ţărani declară că au fost seduşi de nişte agitatori şi t xprimă căinţa lor pentru excesele ce au comis. PAUL, COAFOR jVo. 9 Slrarla Minei Ko. 9 lingă băile Centrale Din nou deschis Pentru Domni Salon elegant pentru ras, tnns şi freaat Abonament, 12 Numere 5 Lei Intrarea Separată In salonul pentru Coafor» Doamnelor, se efeduiaeă ori-ce lucrări de păr. MO lei Ele leală de la 10 let in sus una, nouă, frumoasă i metri 50 lungime. Se primeşte şi comande de cocarde de la 1 lefi lu sus una. ijxiv. mm: îs. Dr- BAUBFRGER ă3, Calea 3.Moşilor, 54 Consultaţiunt de la 2 — 4 p. ni. pentru săraci gratis de la 8 —10 a. m Emanuel N. Antonescu Doctor în drept din Berlin ADVOCAT Strada ]ftar tirului9 -M (8—10 a. m. 6—7 p. m.) de vînzare la SINAIA în total satt în parte o proprietate cu 4 faţade la cea d’întîiu posiţie a oraşului (vis â-vis de Mănăstire). Condiţiunile de vînzare foarte avantagioase; a se adresa Bucureşti, str. Covaci No. 8. 1 Mobilă Tapisată Garnitură Mobile tapisate cu co- 2voare, pl aş de m&tase compus de o canapea, 8 foteluri, 4 scauue se viude cu LEI 300 Peste 20 garnituri in permanenţă gata. Pentru provincie embalagiu Gratis. Magazin de Mobile I. «Jl.tIiU*\ C I I A M. 1? O O I IN Gr Doctor Grigore lacobson fost intern al Spitalelor din Paris Boale interne ’iteci -l /»<-»«/»•!« nopţi Consultaţiuni de la orele 5—6 Strada JOreapfii, 7 Am onoare de a aduce la cunoştinţa onor public că cu începere ele la 1 Manie 189S se va redeschide ştiigiunea hainea i ă a HOTEL CAL1MANEŞTI pe care îl ţm In întreprindere, precum şi res*aurantnl, unde d nil vizitatori vor găsi o Mlaeiitnrie foarle aleasă, cu mîn-cări ri'fiHPczc, Germane şi Orientale, precum şi Mlăuturi intli-gene Htreinc. Hotelul e iluminat cu electricitate Parc splendid Sperăm că onor. public, de care sunt în destul de cunoscut, mă vor onora cu presenţa lor, asigurindu-l că vor găsi un tserrieiii pro»n»t şi /treţuri tnotleraie Cu deosebită stimă Antrep enor, flf. TT1,1H EANB. Paul MarcovicT MMoctor in merii vină şi chirurgie Dentist Calea Victoriei No. 42, Intrare Bulevardul Academiei No. 1. Consult. 9—72 si 2—6 r>. m. SE. AMIC No. 1 jfi oijno va Este^un fapt îndeplinit, că apa de Slănlc 2Vo. 1 cea mal Eacce-lentă apa minerală alcalină gazoasă de băut cu vin la masă, plăcută la gust9 şi cu drept cuvlnt se poate spune că e cea mai Igienică «I mai Folositoare apă ite masă din toate apele streine ce inundă ţara Romîneaseă. Este recomandată de cel mai eminenţi medici pentru proprietăţile el MtigesUvă şi Diuretică. Exploatator concesionar IOA.1V WEBNEK, farmacist la Roman. Apă Minerală Naturală, Toni - Digestivă, Beconstitnanlă ANEMTA - DISPBFSIA - DIABETUL De patrn secole Isrornf S -int-Mjt-gvr la M*ouguvm este cel mal universal apreciat de către Doctor! CEI MAI BUNĂ DINTRE APELE PFRGATIVE PURUS LJ R ET PURUS #' f MS 1/8 PUBLICAŢIE La 10 Iulie, orele 9 a. m. se va ţine licitaţie publică, atît la comandamentul Corpului II e armata, cil şi Ja garnizoanele arătate mal jos, pentru aprovizionarea : Garnizoana Bucureşti Tîrgovişte T. Măgurele Gmrgiu Chitila --- Nucet Concurenţii trebuie să prezinte oferte închise. însoţite de o garanţie de 10 la sută. Condiţiunile sunt publicate în «Monitorul Oficial» No. din Iunie coreul, safl se pol vedea la comandament şi cancelaria fie-cărel garnizoane. l'ODinndantnl CorpnlnT 2 Armată General i MUOX ch. fin ch. ovăz ch. orz ch. pae No. raţiilor 4.676.000 1.915 000 1.9(5.000 2.866 000 947.633 166.000 66 500 66.500 100 000 33.250 490.000 19‘ (100 195 0U0 300 000 98 750 490.000 195.000 195.000 301.000 98.750 168 000 67.500 67.500 10I.OO0 33.667 73.600 45.000 45.000 70.000 18.000 Laboratorul de chimie Biologică, şi Industrială. Dr. Bugeac şi Dr. Edeleanu 22, STRADA ŞTIRBEI VODĂ, 22 Analise de urinl şt lichide palholof/ice Analise de vinuri de substanţe alimentare, de minerale, cărbuni şi petroleiiri Analyse de ape potabile, minerale şi industriale STUDJARE §i IMBUNĂTĂ Ţ1RE de procedeuri industriale — Serviciu zilnic zpecfal pentru caetele ce sioMeftc prin poţlă. — www.dacoromanica.ro EPOCA FOIŢA ZIARULUI »JtPOCA 30 IICOL1E GOOOI. TÂRÂŞ BULBA ROMAN ISTORIC niN VIAŢA REPUBIjICBI cazacilor «Infllţimea ta, stăplne, Iad. In numele Iul D z 0, zise lankai, taci! Iţi vom plăti cuin nimeni n’a mal fost plătit in viaţă. — Ei, e ! Houl galbeni nu-s nimic pentru mine. Ei! dat! doul galbeni băr-bi“Mi ul mefl ca să-m! rază numai jumătate din barbă. O sută, jidane!» Hiiducu işl râsu i mustaţa. Ua! a nu’tnl dai indatâ o sută de galben', strig. — De ce cel atttea parale ? zise o-vreîul milinit, galben de ciudă, şi des-ch zînd punga sa de piele. l>ar, d n fericire pentru dîn3ul, nu avea mal mult In pungă, şi haiducul nu ştia să numere mal multt de o sută. «Siâptne, stăpîne, haidera mal iute. VtzI ce namenl răi sunt aceştia, zise el Iul Bmba vâzlnd că haiducul se juca cu banii In mlinl, ca cum i-ar fi părut rflă că n’a cerut mal mult. — El, haide, haiduc al dracului ce eşti! zise Bulba; al luat banii şi nu ne deschizi să vedem pe cazaci ? Nu, trrbuie să nil arăţi, de *oare-ce al primit banii, nu poţi să ne refuzi. — Duceţi-vă dracului! de nu, strig îndată şi atunci... Intoarce-ţlcălclele, vă zic, şi stergeţi-o repede. — Stfiptne, stăplne ! haidem d’aicea, In numele lui D zeă. Lasă’l In pace ! Vedea’rar in vis un aşa lucru care sâ’I facă să scuipe I» strigă bietul Iankăl. Bulba, cu capul plecat, se întoarse încet, urmărit de mustrările lui Iankăl, care se simţia sfâşiat de necaz, gindin-du-se că perduse de geaba galbenii. «Dar de ce ’l-al plătit? Trebuia să laşi să latre p’acest cîine. Norodul acesta e aşa făcut Incit nu poate să nu latre. Ol vel mir! ce noroace dă Dumnezeii oamenilor! Vezi, o sută de galbeni, numai ca să ne gonească! Şi un biet jidan ! i se vor rupe perciunii şi se va face dintr’înşil ceva la care nici că se va putea pi ivi, şi nimeni nu-I va da o suta galbeni. O Dumnezeule! D-zeuIe îndurător!» Dar nereuşita încercării lor avuse asupra lui Bulba cu totul altă inrîurire; se vedea aceasta după flacăra ce ardea in ochii lui. «Să mergem, zise el de-o-dată, scu-turlnd ameţeala ce-1 cuprinsese : haidem pe piaţa publică. Voia să văd cum aQ să-l srliingiuească. — O, stăplne, de ce să mal mergi? Acolo nu putem să-l mal scăpăm. — Să mergem, zise Bulba cu hotârtre; şi ovreiul, ca un copil, il urmă oftin.d Nu era greO de găsit locul unde trebuia să se facă esecutarea ; poporul se năpustea acolo din toate părţile. In acest veac grosolan, era o privelişte dintre cele mal atrăgătoare nu numai pentru norod, dar şi pentru clasele de sus. Mare număr de bâtrine bigote, multe ftte sfioase, cari visaţi apoi toată noaptea leşuri pline de slnge, şi cari se tre-ziaCl ţipind, cum poate ţipa un husar beat, nu iubiaă, pentru asta, mal puţin prilegiul d’a mulţumi curiositatea lor cea crudă. Ah! ce torture grozave! strigat! unele dintre ele, c’o spaimă mare, Inchizlnd ochii si întoreînd capul, şi totuşi stăteaa pe ioc. Eraă şi oameni cari, cu* gura căscată şi cu miinile întinse convulsiv, ar fi voit să se cocoţeze pe capetele altora spre a vedea mal bine. In mijlocul unor feţe strimte şi proaste sa vedea faţa mare şi grosolană a unul măcelar, care privea toată atacerea cu ochi de cunoscător, şi vorbia cu un dascăl de duel pe care îl numia cumătru din pricină că se îmbătat! amindol, In zilele de sărbătoare, in aceeaşi cârciumă. CiţI-va se certaă cu aprindere, alţii puneai! chiar rămăşaguri; dar cel mal mulţi făceai! parte din acel oameni cari priveso lumea şi toate cele ce se petrec sub ochii lor, seărpinindu-se la nas cu d-getele. Pe lntiiul plan, lingă mustăcioşil cari compuneatl garda oraşului, se afla un tlnăr gmtilom de la ţară, sat! care semăna cu aşa ceva, In haine milităreştl şi care îşi pusese în spinare tot ce avea, aşa că nu-1 mal rămăsese acasă de cit o cămaşă rupiă şi nişte cisme rupte. Două lanţuri de cari atîrnaă un fel de galbeni, se încrucişaţi pe pieptul sătl. Et venea aci, cu ibovnica sea Iuzefa, şi se zbâtea numai pentru ca să nu i se păteze haina de mătase. El ÎI desluşise toate mal dinainte, aşa că era cu neputinţă de a mal adâoga ceva. Dragă Juzefo, zicea el, tot norodul ăsta pe care ’1 vezi, este alcătuit din nişte oameni cari ah venit să vază cum se’vor executa osîndiţil. Ş’acela, miti-tico, pe care ’1 vezi colo, şi care ţine în tnînă o secură, e călăul, şi el ÎI va executa. Şi cînd o să înceapă a întoarce roata şi a-I schingiui In fel de fel de chipuri,’ osînditul fi va încă vii! ; dar cînd îl va fi tăiat capul, atunci, drăguţi, el va muri. Mal Intîl se va sbate şi va ţipa, dar, îndată ce capul ÎI va fi tăiat, el nu va mal putea nici să strige, nici să mă-nînce, nici măcar să bea, căci atunci, drăguţă, nu va mal avea cap » Şi Jusefa asculta acestea toate cu spaimă şi cu curiositate mare. Acope-remintele caselor eraO ticsite de lume. La ferestre s’arătaă nişte mutre ciudate, cu mustăţi, avînd in cap un fel de fes. Pe ceardacUrl, s’afla aristocraţia. Mînu-şiţa frumoasă, strălucitoare ca zahărul cel alb, a unei fete vesele, se rezima de ceardac. Boieri nobili, cu burtele mari, priviaă toate acestea c’un aer măreţ. Un fecior cu haine scumpe, cu mi- nicele sumese, dădea dulceţuri şi răcoritoare. Adesea, o fată drăcoasă, cu ochii negri, lua cu ratna el cea albă prăjituri saQ fructe şi le asvtrlin norodului. Fia-mînzil s’aruncaO şi ’ntindaQ pălăriile lor, şi vre-o namilă de om lungă, care Întrecea în înălţime pe toată mulţimea îmbrăcat c’un kuntuş stacojie şi împestriţat de şireturi poleite, Inegrite de vreme, apuca prăjiturile in sbor, mul-ţămită înălţimel Iul şi mtnilor sale lungî, le apăsa pe piept spre semn de mulţa-mire, şi le băga apoi in gură. Un şoim, pus Sntr’o cuş ă aurită şi spînzurată d8 un ceardac, era şi el între privitori; cu pliscul întors Intr’o parte şi cu laba ridicată, privea şi el poporul cu băgare de seamă. Dar mulţimea se mişcă d’odatâ, şi din toate părţile eşiră strigăte : iacă’î, iacă’l! vin cazacii! El mergeai! cu capelele descoperite, cu lungile lor p’ete desfăcute, toţi aveai! barbe lungi. Ef înaintai! fără teamă şi fără mihnire, cu o oare-care linişte foarte mîndră. Veştmintele lor, de postavuri scumpe, se roseseră şi nu eraă acum de cit nişte zdrenţe; el nici pri-veaă nici salutai! poporul; înaintea tu-tu'or mergea Ostap. Ce simţi bătrînul Taras, cînd văzu pe Ostap ? Ce se petrecu în inima lui ? El îl privea in mijlocul mulţimel fără a pierde nici una din mişcările sale. Cazacii ajunseră deja la locul pedepsei. Ostap se opri. Lui mal întiiă era sortit să golească paharul amărăciunii. (Va urma) ACŢIUNI MXTRU Construcţii de Căi ferate Secundare şi Industriale fost ORENSTEIN & KOPPEL — Berlin Itepresentant general B. COURANT 3311 cu veşti, Strada Academiei No. 3 Vinzâri şt închirieri tic t ŞINE, VAGO,V£T£, LOCOMOTIVE, PLACI ÎNVÂRTITOARE, MACAZCRI, etc. noul şl u ■ a « e Furnicăm de asemenea Maşini de bătut piloţi (berbeci cu aburi) Pompe Esoavatoare. etc. Mare depou permanent Ia Bnenreştl şi Galaţi ATELIERE IN BUCUREŞTI Cumpărăm orî-ce cantitate de şine şi vagonete usate, cu preţuri convenabile Numai pentru Lei 16,25 Cu joc de clopoţel 60 bani mal mult, expediez cu ramburs o elegantă harmoni-ca de Concert ROMANIA efln-tind uşor şi bine construit, înălţime 35 centime-tre, cu 10 Taste, 2 Registre, 2 Basse, 2 burdufuri duble tari, cu virfurt de oţet patent, 2 Indii-zăturl. claviatură deschidă de nichel, cu o bandă groasă de nichel Împrejur, cu dublă musică de Orgă. Cu 3 rausicl şi 3 registre numai Lei 10. Cu 4 musicl şi 4 registre numai Lei 11.50. Cu două rin-duil (19 Taste) şi 4 basuri numai 15 Lei. Ambalagiu şi metoda de a învăţa imediat modul de » cînta e gratis. Porto 2 lei. Pentru tot ce nu va place se restituie banii. ROBERT HUSBERG Nenenrade No. 4 Germania l a Typografia EPOCA se află de vîn sare taîrtle maculatură cu 50 bau! ki! Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă, cu cea mal mare acurateţa şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviaa Tipografiei. --sas, T1p«rr»Ie «aerieni te tipări. 5, DACĂ PÂRUL D-VOASTRĂ CADE!! ‘ dftoă este fără puteri- şi fără luciu, dacă aveţi mătreaţă saă orl-care alta afecţiuni a pielei capului îatrebuinţaţl miraculosul PETROL’ PENTRU PÂR «ara îatruăfte pe Iî«gă oaiitâţî şi aceia de a Înlesni ondularea părului. întrebuinţarea este uşoară, plăoută şi fără pericol. PREPARAT DE HAIOf, FARMACIST IN GENEVA (Elveţia) U K P O Z I Ti BUCUREŞTI : Ilie Zamflreseu, Str. Academiei 4j Bazar Universel, Calea fie-teriel 31; Mibail Stoiaescn, Str. Academiei 2 şi Droguerk. Tetsn 3tr. Lipscanii. (JALAŢÎ : Bereoviol, Bazar anglais. BOTOŞANI: Farmaciile : Perieţeana şi Nicole&nu. UŞI: F amaoiile Zbyszewsky şi Koaya. BACăV: Breffaeria Andreeeca. CAI, AR A ŞI : Farmacia Ticek. pevlru ofe. luare* imediată a cărţilor do adrese, olrculăr! eto. Manuare uşoară ?i preţurile Ieftine pan pe fle-eare I® posibilitate» a poseda o tipografie, acirel araniagiarl s'aq constatat In rnodul cel mai str.lucit (n t<5te jcercurele comerciale. Preţnl anei tipografii complecte en Upnrf şl accente romineşel, casetă elegantă, eu minere, 400 tipuri şl tampon de tn* este Lei 11-—. Pentru Lei 87 trimit ceasul pentru Bărbaţi A acer Rcm. ou 2 capace, acoperite eu o adevărată pătură de aur 18 carate. 1 cu 20 Rubine. Atenţiune t Acest ceas nu este de tn* talul numit Goldln atei imitaţiune, el de aur all< age oare concurează ca un CBA8 de 40t Lei. Mărime pentru Damă numai Lei Un frumos lanţ Lei 4. — Gratii trimit catalogul. Trimiterea se face franoo de *9 porto contra Hambar*. Adresat Vlena, 11. Taboratnanae 31 BUCUREŞTI, Calea Dorobanţilor, No. 117, BUCUREŞTI CRAIOVA, Strada Bncovăţ Ao. 18, CRAIOVA ALBERTENGBL C IS.I DE 11%'Cit EDEtt E 8trada GAR0L I, No. 37. — Bucureşti Este tot-d’a-una bine asortat cu următoarele mărfuri recunoscute de bună calitate: R.AOÎl'nftA avind rezervor pentru apă' «•tOă/ăătOre de băut, Forme pentru Îngheţată, maşine pentru făcut îngheţata MACINE pentru făcut uut, forme pentru unt m în diferite colori şi mărime | ®■' §r m~' m" GLOBURI pentru GRĂDINA ____________________ MOBILE de fler pentru grădină SE EŞJVMCE pentru gvădind Arangiamente COMPLECTE pentru BUCĂTĂRIE . ^ (Vase smălţuite indigene şi streine) H’IFR! de porţelan de Bohemta şi Fr&nţa p. masă pi p. lavoir MAŞIME pentru BUCĂTĂRIE sistem BELGIAN BAI «1* ZINC DIN TOATE SISTEMELE ŞI IN TOATE MĂRIMII E LĂMPI pentru alîrnat pe masă, pe perete din toate sisbmele — E.ilffPM f*i 17.7/I V lllf; pentru răpită — , *LINOLEUM» (Muşama) . FELINARE pentru MORMINTE şi COROANE de METAL COLIVII pentru canari privighetăare şi papagali. veritabilul aparat suedes * pentru fiert cu petroliu fără fitil. PRIMUS PBEŢURILE CELE MAI EFTINE (aerviclă conşfiincio/H) ATELIER SPECIAL pentru comănzl şi pentru reparaţie. • PETROLEÎJ, Calitatea l-a, decolitrul lei #.50 bani. FI.FUI de rupiţa dublu rutinat. Casa «le Cnră cu Apa Bece ST. RADEGUND IN STEF’JEH (2 ore departe de gara) » Posiţiune admirabilă In munţ', înconjurată cu p9dure de brazi. Clima dulce. Apă excelentă de băut. Gimnastică şi masaj. Adăposturi frumoase In 25 Saloane de cură şi Vi'e. Preţuri moderate. Vizitatori iOOO pe an SESONUL DE CURA 1 APRIL ;E PÎNĂ LA FINELE OCTOMBRE lnformaţ uni despre metoda de cură, şi altele, preţuri şi proepect se trimet la cerere frarco. Director: Dr. GFSTAV RfPRKH, Se caută20.000 lei după, credit cu 10 la sută. Adre-saţi-vă Scarlat lonescu băcan str. Vulturului, 40. TEIRICH & 0° BUCUREŞTI Mo. O, Strada Berzei, Mo. O TELEGRAF, BAZ, AP încălzitul central LUMINA~ELECTRICA TELEFONE PARATONEBE FILTRU CHAMBuReANO PASTEUR TUBURI d« 11 ASALT, ri,r.1*B, FONTA şl FIKB C Ee OS K T E Im tBalm frlurilm (Inul m l’mmoHt) MAKF. Diron r d• loaie artlcolel* *lill(kl«*ra d# «Mint branşA BIROU de CONSTRUCŢIE.-Exp ort DI1M.OJ1A ut: onwa'hk la E>p«al|l« din Dncurairi tn UIM Ies veritables Eaux minerales da Y tont Ies Sources VICHY-ETAT CELESTINS GRANOE-GRILLE HOPITAL Exlgor I* nom eur la gapaula et ratlquatta. Les seules vtrltablei Pastilles de Vlchy sonTîăs PAST1LLE Y1CHY-KTAT fabriqudes avec les sels naturels oxtraits des Eaux de Viehy-fcut Comprim^s de Vichy â«x |«|| natorelt VIOHY-CTAT p«nr pretixrer !’»»« krtlăeletl* li VICHY GAZEUSE „ •icni 8U6ril furii Igiamli, lulfirlo, A O. OAXIUiaO-li'lHM Preţurile cele mal reduse I. N. Dimitriu & J. Steinhardt BUCUREŞTI Str. Dooebal, 22 şi Calea Moşilor, 35 Filiale Calea Oriviţei No. 84 A TEEt Eit Strada Oecebal Ao. O LA LAMPA ELEGANTĂ Cel mat mare magasin de : Porţelanuri, Cristaluri, Sticlarii LĂMPI, TAC (MURI, ARGINTĂRII Mobile de Fier FILTRE BRONZĂRII St iot felul de articole pentru menaj Preţurile «ele mal reduse Tot-d’a-una asortat cu cele mal Irumoaae articole de lux Oele mal tramoase asortimente pentra : Restaurantul, Berării şi Cafenele BucureşlI.—Tipografia EPOCA Strada Clemenţei No. 3.—Bucureşti www.dacoromamca.ro