SERIA n.—ANUL IV, No. 781.
jSditfaa treia
NUM ARULUI 0 BANI
A BOXA BKXTBlj K
încep la 1 şi 15 ale fie-cărui luni
Un au tn ţara 30	lei; In	streinatate	50	Iei
faae luni ... 15	>	»	»	26	»	‘
rel luni , . . 8	»	»	>	13	,
Un număr In streinatate	30	bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
BEBACŢMA
No. 8. - STRADA CLEMENŢEI — No. 8
SÂMBĂTA, 6 IUNIE 1898
PO
NUMĂRUL 10 BANI
ivivmiij/.f.
Anuneiurl la pag. IV . >	»	» III .
II
0.30 b. linia
2.	— lei »
3.	— »	»
TEI^EPON
Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul
UN NUMĂR VECHIu 30 BA.NÎJ
A MUEMXES T II IŢMA
No. 3 - STRADA CLRMENŢRÎ — No. 8
REVOLUŢIA DE LA 1848
REVOLUŢIA DE LA 1848
I
Eminescu constata că din rîndu-rile Robiilor n’a eşit nici un om de ştiinţa, nici un poet de frunte, nici un literat mal de seamă, ci numai o anume speţă de politi-eiaul.
Cind cum-va Roşii se avîută pe terenul ştiinţific, el introduc chiar şi acolo metodele lor obicinuite în politică.
Spiritul de neadevăr, preocupa rea de speculă îşi capătă întrebuin ţarea în istorie, în filosofie, în literatură, ca şi în politică.
Indemînarea lor de a falşifica adevărurile actuale găseşte dar un cîmp, cu deosebire priincios, în faptele trecutului. Istoria se falşifica de dinşil, pîna şi in simpla aşter-nere a evenimentelor celor mal neîndoelnice. Iar în interpretarea acelor evenimente, spiritul lor sim plist, rod al naturii lor primitive, introduce lauda fără măsură sad critica fără frîO. E( nu pot îngădui distincţiunile, nuanţele, el sunt refractari nepărtiniriişi bunel credinţe.
Pentru dînşil, orl-ce eveniment istoric trebue, după necesităţile partidului, să fie ori un act de trădare, ori un act de patriotizm fără seamăn.
Cum privesc el, de pilda, revoluţia de la 1848?
Ca cel mal mare eveniment al istoriei noastre contimporane. Ca singurul care a întemeiat Romînia modernă.
Cine crede altminteri nu e de cît un trădător.
Cum privim noi, din potrivă, re voluţia de la 1848?
Ca unul din evenimentele mari ale istoriei regeneraţiunel, ca o miş care neizbutita, răsărită însă din un avînt generos, pornită, în Moldova, cu patriotica conlucrare a tululor straturilor politice, compromisă însă, In parle, In Muntenia, de apucăturile sectare ale Roşiilor.
Ştim că îndrăzneala noastră de a admite atarl distincţiunl va fi urzicată de presa liberala cu acuza: ţiunl ca acea de trădare de ţară şi profanare a datinelor sfinte ale neamului.
Spusele lor sunt însă declama-ţiunl deşerte, pe vreme ce ale noastre alcătuesc adevăruri întemeiate pe fapte istorice.
Rezemaţi pe aceste fapte, vom opune adevărul istoric declamaţiu-nilor fără temelie ale polilicianilor interesaţi.
Am spus că Revoluţia de la 1848 constitue unul din evenimentele îu-semnate ale epocel noastre de regenerare. Am putea să adăogăm că el n’a fost cel mal de seamă dintre ele, întru cit n’a dat fiinţa nici unuia din tractatele, nici uneia din constituţiile trainice cari aQ întemeiat statul romîn de azi.
La 1822 se aşează în scaun Domnii pâmîntenl, după un secol şi mal bine de domnie a fanarioţilor. La 1831 se alunga din ţară Turcii! La 1835 boeril din Moldova aştern, pentru prima oară, desideratele U-nirel şi Domniei ereditare streine. La 1857 se pune capăt protectoratului rusesc. La 1859 se îndeplineşte Unirea. La 1866 căpătăm Domn strein şi Constituţia actuala.
Fie-care aproape din aceste date sta scrisă In josul unul act politic internaţional, a unei constituţii, ori a unui instrument diplomatic.
Revoluţia de la 11 Iunie 1848 e numai o mişcare generoasă, pornita
de bărbaţii ce năzuiau la îndepărtarea protectoratului rusesc şi la o constituţie mal liberală.
Avîntul a fost frumos ; rezultatele însă aQ fost nenorocite.
După trei luni, mişcarea a fost înăduşită de puterile streine, şi revoluţia de la 1848 s’a încheiat prin nenorocitul tractat de la Balta-Liman.
DUELUL
Bispozltiunile coti ului penal privitoare ia duel căzuseră în desuetudine ţ tle si au fost, rle la M8G5 încoace o mulţime de dueluri, dintre cari unele mortale, totuşi justiţia nu s’a mişcat pînă ta duelul d-luî Ultpeseu.
tn acest caz, justiţia a fost sesizată, si după trel-zecl si trei de ani de neapticare, legea a fost aplicată.
t'aptal acesta a îndreptăţit pe toată iumea să gindea-scă că guvernul liberal a profitat de ocazie spre a lovi intr’nn adversar politic.
Şi lumea nu s’a însetat, tEe la duelul d-lui t'itiue-scu au mal fost patru dueluri, fără ca dettquenţil să fie urmăriţi, md d. senator ttucşănescu, nici ofiţerii cari s’au duelat la Chitită, nici magistratul titani dela Buzău, nici cel cari s’au bătut acum in urmă la Bacău, nici aceştia, nici martorii lor nu au fost si nu sunt urmăriţi.
fra să zică, legea căzută in părăsire a fost reînviată numai pentru d. Biltpescu st apoi a fost din nou lăsată in părăsire.
Bl bine, aceasta e un scandal fără de margini.
Legile nu mal sunt egale pentru toţi, aşa cum cere dreptatea st cum ordonă Const/tulia, ci sunt aspre st neingăduitoare pentru cine e urii de guvernul colectivist si nu au flintă cind nu e vorba de un adversar al regimului.
Multe si mari abuzuri s’au comis de colectivişti în ţara aceasta. Bar tot parcă mai era niţică ruşine.
Ceea-ce face guvernul, în privinţa duelului, dovedeşte că colectiviştii tiu mal au nici o sfială, că regimul mizerabil de astă-zl st-a dat poalele peste cap.
Vu asemenea metodă ba-şibuzucească, nimic nu mal e sigur in ţara asta si toti cetăţenii sunt în permanent pericol de a fi loviţi in averea, în onoarea si in libertatea tor.
JP* olestăm cu ultima energie in contra acestei ticăloşii, care face din justiţie un instrument tle răzbunare politică.
COLECTIVIZAREA MAOlSTRATUftEl
D. G. D. Pallade a ajuns ministru de justiţie. D-sa profita de această favoare a împrejurărilor pentru a pune In aplicare principiile sale de colectivist sadea.
Cine a urmărit, îu adevăr, numirile ce d. Pallade a ficut In magistratură, a putut uşor constata cum unul clte unul, magistraţii cari nu împărtăşesc vederile politice ale d-lul Carada, sunt Înlocuiţi cu favoriţi colectivişti de cea mal veritabilă calitate.
Ast-fel, d. Pallade crede că va ajunge să colectivizeze magistratura, pentru care scop, fără pic de ruşine, dă afară magistraţi integri sad lf sileşte să demisioneze, deg a-dlndu I sad făclndu-le mizerii.
Este aci o operă de degradare a magis-traturel, şi din partea d lui Pallade nici nu ne puteam aştepta la alt-ceva.
D. Aurelian şi tămbătăul
Cegtinnea uianifVsAuluî liberal. — In fa(M t&mb&iăuluf.—Delegaţia Deviată la d. Sturdza
Testinnea manifestului liberal
Se hotărîse ca membrii antiguveramen-tali ai comitetului executiv al partidului liberal să se întrunească mîine, spre a redacta un manifest în privinţa timbă-lăului colectivist, cu raport la situaţia actuală a partidului liberal şi a guvernului. Acest manifest urma să fie semnat şi de d. Eugeniu Stătescu.
Această hotărire ameninţă insă a nu se realisa,din cauza relei credinţe a d-lui Stătescu şi din cauza moliciunei d lui P. S. Aurelian, care caută acum a face oare-cari recriminări la adresa d lui N. Fleva, care, după dînşii, ar merge prea departe în acţiunea sa anti guvernamentală.
In faţa timbălănlnl
Din sorginte drapelfsfă nise prezintă ast-fel situaţia.
Cînd aii văzut caracterul îngust pe care colectiviştii vreau să’l dea lămbălăului, drapeliştiî şi fleviştiî de comun acord aii decis să se abţină cu djsăvîrşire şi să redacteze un manifest, spre a justifica atitudinea lor.
D. F.eva însă a susţinut necesitatea de a face o serbare deosebită. Heia ne fiind combătută de nimeni, d sa a început a face pregătirile. Acum două zile însă intervine d. Eugen Stătescu şi comunică d lui Aurelian, că nu e de părere să se facă o serbare deosebită, şi dacă ea se face, a-tund d sa consideră că nu e loc a se redacta manifestul hotărît. D. Aurelian, în loc să lămurească situaţia, a aprobat modul de-a vedea al d lui Stătescu şi a comunicat această părere şi d-lui Fleva.
Afacerea aceasta s’a discutat Miercuri seara la d. N. Fleva înt.re mal mu'ţi amici ai sef.
Mai mulţi amici ai d-lui N. Fleva, anume d-nii colonel Grăd'şteanu, Botinti neanu, Iancovici şi Flămîndă, aii. fost eri la d. Aurelian şi I au rugat să dea concursul său pentru contra manifestaţia flevistă.
D. Aurelian n’a avut curajul să dea un răspuns categoric, ci s’a plîns în contra guvernului, care în loc să facă o serbare naţională, face o cestiune politică odioasă. Apoi d sa a spus următoarele:
— Ar trebui să se evite provocările şi scandalurile ce s’ar putea produce, căci ele ar putea fi exploatate în potriva noastră. De aceea eu nu voiţi putea participa la nici o serbare, cu atît mai vîrtos că sunt cam indispus.
In zadar aii căutat să convingă amicii d lui Fleva pe d. Aurelian, căci acesta a continuat a da răspunsuri evasive.
Ştim positiv însă, că ceea ce n’a avut curajul să spună d. Aurelian delegaţiei, o spune la alte persoane. Şi aceste persoane afirmă că impresia ce le produce acum d. Aurelian, este că d sa nu voeşte să facă nici un fel de manifestaţie mai ales în chestia lui 48. D sa este de părere a se deschide lupta în contra odată cu alegerile comunale.
SCHIMBARE LA' FATA
9
Complecta schimbare la faţă a fraţilor liberali, e cunoscută de toată lumea.
Sa ştie şi In ţară Ia noi, şi In foite părţile locuite de romlnl, că naţionalizmul Înflăcărat de care sa arâtafl stApîiiţl In vremea opoziţ unil, n’a fost de cît o farsă meni >ă a Înşela epiniunea publică din ţara şi diu străinătate. D. Sturdza şi oimenil săi n’aveafi alt ceva în vedere de cit să creeze aparenţa că el stăpînesc chestia naţională, puţind să facă orl-ce cu ea.
Odată scopul atius şi experienţa dovedind că socoteala de acasă a d-!ul Sturdza nu se potriveşte cu cea diu tirg, bagajul naţionali it a fost aruncat ca un lucru netreb nic şi jenant. Agitaţia chestiei naţionale a fost nu numai părăsită de patrioţii liberali, ci chiar împiedecată, precum luminos s’a dovedit la Congresul Ligel din 1896.
Toate astea sunt cunoscute şi nimeni nu mal acordă colectiviştilor nici cel mal mic credit In chestia naţională.
E totuşi bine să Înregistrăm, plnă şi In cele nul mici puncte, schimbarea la faţă a farsorilor.
Acum trei, patru ani, plnă şi persecuţiu-nile iudividuale a căror victimă era vre un Învăţător ori vre-un preot din Transilvanii, erafl Înregistrate de presa liberală de la noi, erail comentate şi de cele mal multe ori guvernul nostru era acuzat că el lncura-jază pe unguri îu atitudinea lor.
Era foc şi pară pe atunci.
Astă-zl, se petrec lucruri grave, cum a fost măcelul de la Doi din comitatul Clujului, luregistrat cu durere de presa noastră de toate culorile.
Dar presa colectivistă nu ia nici măcar notă de asemeni lucruri. Presa aceasta, aUt de Înflăcărată odinioară, In cit multora le părea deşuchiatâ, acum nu vrea nici măcar să auză că s’a vărsat slnge românesc.
Pe lingă multele şi marile schimbări la faţă ale partidului colectivist In chestia na-
ţională, aceasta e de sigur un lucru mic. Dar e bine să se vadă că, tu mici ca şi in mari, şarlatauia colectiviştilor e desăvlrşită.
CONVERSIUNE MISTERIlASi
Organul guvernului ne-a Înştiinţat că d. ministru al finanţelor s’a însănătoşit şi şl a reluat ocupaţiunite.
Putem dar să reluăm o chestiune ce a rămas Încurcată, de tot încurcată.
E vorba de faimoasa conversiune.
Deşi subscrierile s’aQ închis la 3 Aprilie, adică acum două luni, toluşl nici pînă astă-zl nu se cunoaşte în mod oficial rezultatul lor.
AQ circulat zvonurile cele mal îngrijitoare in această privinţă. Chiar presa oficioasă, apărind pe ministrul de finanţe, a lăsat să se vadă că operaţiunea a eşit râQ. îngrijirea a mal crescut prin faptul că ziarele străine, cărora li s’a plătit să facă reclamă In jurul afacerii, n’aQ spus o vorbă asupra cuantumului subscrierilor.
Cu toate aceste, guvernul a tăcut şi tace plnă în ziua de astă-zl.
Operaţiuni de soiul acesta nu sunt însă secrete. Din potrivă, ele se lac la lumina zilei, în vederea lumii întregi.
Desfidem să ni se arate un singur e xemplu de ast-fel de operaţiuni, fie în ţară, fie în străinătate, ale căror rezultate să fi fost tăinuite.
Singura conversiune misterioasă de care avem ştiinţă, e aceasta din 1898 făcută de d. G. Cantacuzino, ministru de finanţe In guvernul lioeral.
Pentru liniştea ţării, care are dreptul să ştie ce se face cu finanţele el, cerem să se lumineze această chestiune.
ADMOINTRiŢIi
Numirea d-!ul deputat Bldirescu în postul de prefect al jud. Teleorman, n’a fost de natură ca să puie capăt luptei omerice ce se duce Intre Kîriţopolistil şi Procopiştil. Un ziar guvernamental spune că această numire satisface numai pe d. Mănciu'escu din RoşiorU de Vede, iar d nil K'riţopol, dr. Petrini-Paul, reprez;ntanţl af teleormănenilor, tună şi fulgeră In coutra d lui Fe-richide.
Deja se şopteşte că d. Bildirescu, căruia glumeţii aQ început să-I zică Bildiropol — văzind puţinele simpatii cu cari a fost tn-tlmpinat, are de gînd sa demisioueze dia postul In care abia l’a ocupat.
Acestea toate ne arată balul în care a ajuns administraţia ţărel sub regimul colectivist. Prefecţii nu sunt de loc chîmaţl să fa :ă administraţie — nu acest scop se are în vedere cînd el se numesc — ci diferit -le coterii colectiviste îşi dispută prefecturile pentru a putea mal cu uş irinţi făptui ghe-şeft urile.
Şi cazul diu Teleorman nu este unic. In toată ţara, almini.traţia este la fel, la Teleorman ca la G ilaţl, la Botoşani ca la Giurgiu şi la T. Severin.
Acolo unde se poat», se fură pe toată linia şi fără jenă, cum e de pildă la Craiova cazul cu inginerul Z iinfireseu, neu mărit piuă astă-zl. In alte localităţi lucrurile se petrec In intimitate şi la bună Înţelegere.
Şi lucrurile vor merge aşa, pînă ce lumea, sătulă de atltea turpitudini, va attrua tinicheaua tuturor acelora cari chelălăes.' as-tă-zl In jurul budgetului.
DIN STREINATATE Aranjamentul franco-englez
A venit In fina şi telegrama care anunţă că acordul franco-eng.ez cu privire la nişte teritorii din valea riulul Niger, a fost iscălit, Ja Paris, de către ministrul Ilannotaux şi ambasadorul englez sir Morson.
_ Prin a :eastas’a tranşat In mod definitiv o chestiune din cele mal grele din ultimul timp, căci se părea un mome it că, In privinţa aceasta, vor izbu-ni serioase neînţelegeri între ambele State cari şl-aQ împărţit Africa. Se crede chiar că discursjl siomotos al Iul Ghimber-l*in î«l datorează iritaţia acestei chestiuul.
Col mal mare secret e păstrat a mpra dis-poziţiunilor a ordulul slabi it. Pare că domneşte un fel de frică ca reciprocele concesiuni făcute să nu indispue pe ultraiştl colonişti cari nu lipsesc in ambele state.
Ori cit de însemnate ar fi însă chestiunile de teritoriO din Africa, partizanii păcel trebue să se bucure că incidentele coloniale afl fost aplanate. şi că un conflict între două State civilizate a fost înlăturat.
Pot Statele europene st şl dispute heghemo-niile coloniale, ar fi insă o nebunie ca atîta vreme cit mat încape încă o înţelegere, să se recurgă la extreme, cari, slava domnului 1 sunt fatale.
Nu prezintă pentru noi deosebit interes ca
să aratăm cari slut teritoriile discutate._ ne
interesează şi ne bucură numai faptul că Încă o dată dispoziţiile pnclnire aQ biru t.
Faptul acesta e rezultatul direct al bunel voinţe a d-lul Htnnotaux şi a lordului Salisburv.
Poate c#, În Anglia, Chamberlain nu se va arăta satisfăcut — dar ministrul Coloniilor engleze a mal dat dovezi de oportunism şi va tăcea In faţa faptului îndeplinit. Foreigu
TRIBUNĂ LITERARA
Moartea lui Gelu
(Fragment dino poem# epică)
Râsleţ din oştirea bătută,
Fugind pe cîmpia tăcută,
Căzu de pe cal, de durere,
Pe margine.» apel. Şi piere.
Din rană şi-ar smulge săgeata Şi n’are putere.
Pierdut-a şi oaste şi ţară,
E noapte ’n văz luhur!; şi rară E sbaterea apel, cînd valul Atinge cu aripa’l malul —
Iar Gelu, prin noapte, stînd singur Vorbeşte cu calul.
— «Val, murgale, jale mă curmă ! Mă lupt cu durerea din urmă,
Căci ranele-ml sapă mormintul:
De geaba împrâştil tu vintul Din coamă, piciorul tâQ scurmă De geaba pămintul.
«Mă chemi prin nechez <rl păglne Şi par’că zici: «Vino, stăpine!
Vezi, picură ranele tale Şi neguri se 'nalţă din vale,
E noapte, şi ziua de mîine Ne-ajunge pe cale!»
«Trei suljţl făcutu-’şi-aQ strungă Prin mine ! Mă târîiO pe-o dungă Şi nu-’ml mal simt braţul şi bitul; Tu-’ţl rupi cu picioarele friul—
Las’, murgule, las’ să ne-ajungă Pe-aicea pustiul.
«De-acuma tu.,, cît va cuprinde Manteua, de-asupra ’mi-o ’ntinde. Şl-apol cu picioarele-’mt sapă Mormîntul pe margini de apă,
Şi ’n urmă cu dinţii mă prinde Şi-aruncâ-mă ’n groapă.
«Jelească-tnă apele Cernii!
Să-ml bubue Crivăţul iernii,
Ca ’n taberl al cailor tropot;
Itr vecinieul apelor şopot Sâ-’ml pară ra ’n ceasul vecernii O rugă de clopot.
«Şi, poate, sosi-va o vreme,
Cind munţii vor fierbe; vor geme Cu hohote mamele ’n praguri Vor trece în repezi şiraguri Bărbaţii, cînd ţara chînu-va Pe tineri sub steaguri.
«Iar tu de-I trăi, frăţioare,
Să ml vezi luptătorii ’n picioare, Atunci cînd sosit va fi ceasul, Abite-ţl pe-aicea tu pasul :
Ne;hiază ml, şi-atunol eO din groapă Cunoaşte-ţl voiO glasul!
«Şi-armat voiQ ieşi eO afară,
Şi veseli vom trece noi iară Prin suliţl şi foc înainte,
Să ţie potrivnicii minte Câ-s vil, cind e vorba de ţară,
Şi morţii ’n morminte !»
El zice, şi mina ’şi-o strînge Pe pieptul cel umed de slnge —
Iar ra'ul stă singur de pază Lui Gelu, şi trist el aşjazi La pieptul stăpînulu! capu1,
Şi ast-fel veghiază.
Şi-auzI! Ca un vînt ce clăteşte Pădurea, cind ploaia soseşte,
Aşa din adincurl de zare Un vuet prin noapte răsare,
Şi vuetul vine, şi creşte
Mal iute, mal tare.
Şi iată-’l, din umbrele văii Cu scuturi ies repezi flăcăii,
Ca morţii ee-’şl la-ă mormăntul;
Ies rolbil cu umbltt ca vintul,
Răsar de tutindenl, de pare Că T varsă pămintul.
Arcaşii Iul Arpad I In goană El fug dup’oştirea duşmană.
Şi uzi de-alergare se ’ncură Fugarii prin negura sură,
Cu hăul pe coamă, şi-arcaşii Cu spăzile ’n gură.
Năvalnic s’apropie paşii,
Şi ’n goana lor cinlă arcaşii,
Şi-aşa de sălbatec li-e clniul—
Din pie'e de urs aQ vestmântul,
Şi ’n bărbile lor încâlcite
Se ’mpedecâ vântul.
www.dacoromanica.ro
Iar’ Gel, auzindu-’I prin zare,
De spaimă si groază tresare—
El moare ! Şi dntâ pâginil !
N’aO Domn şi n’aO ţară Rominil.
Şi-aduşil de vinturl in (ară
Sunt astă-zl stâplnil 1
Şi ’n mlinile cui e scăpare?
Nu'I piept să Ie ţie cărare?
Nu-I braţ de voinic să i abată ?
Şi nu e pe lume-o săgeată,
Ca ’n inima gloatei lui Arpad Adine să străbată?
Şi G Iu le judecă toate:
Sh 'nalţă proptindu se ’n coate Şi a citului gleasn’o cuprinde,
Cu grabă el ar ul şi’l prinde,
Şi ’nviite săgeata şi-o scoate Din rană, şi-o ’ntinde:
Şi vijie slaba săgeată Cu gemătul morţii de-odată —
Ar aşii trec repezi in cale,
Şt-I vuet şi-I chiot prin vale;
Ce cînt’ de ’ngropare lui Gelu Şi-oştirilor sale!
Iar vuietu ’n neguri pătrunde Şi ’n inima nopţel s’ascun le D-parte, şi ’n valuri de valuri Ecoul isbindu-se ’n dealuri,
De zece-orl jalnic răspunde Pustiilor maluri.
De zece-orl, iarăşi de zece,
Şi scade, şi piere, şi trece,
De d<»ta din urmă răsună — Tăcerea Tnprăştlată s’adună,
Şi ’n neguri alunecă rece O bolnavă lună.
Iar calul, vedenie mută,
Cu coama de vinturl bătută,
Stă ’n noaptea cu neguri, de pază Lui Gelu ; şi trist el aşează Pe pieptul stăpinulul capul Şi ast-fel veghiazâ.
Iar apa la maluri se frînge i cade pe spate şi plfnge : u fierul potcoavei tu-mi sapă Motmintul pe margini de apă Şi ’n urmă cu dinţii mă prinde Şi-aruncă-mă ’n groapă! («Familia»)	George Coşbnc.
OFOBMAŢn
Faţă ca ilegalităţile fl abuzările de putere ale administraţia-ullor publice dlu Capitală fl ale agenţilor guvernului, partidul conservator a organizat un comitet de asistenţă judiciară, eare —prin eonsillele sale fl prin asistenţa înaintea tnturor Instanţelor jndeeătorefti—să sprljlue pe toţi eetâţenlf, fără dlstlncţlnne de coloare politică, cari ar fi a-tlnfi, pe nedrept, tn averea safi In persoana lor.
Persduele,carl doresc a avea recurs la această asistenţă, snnt rugate a se adresa la Hiuroul «ie reelamatlunt st «te asistenţă jst filetară, ee funcţlouează deja lo localul Clubului, Iu toatezitele de lucru,—de la orele 5—7 p. m.
Vizita A. S. R. Principele Ferdinand al Bulgariei, la Curtea noastră, a fost fix dă pentru ziua de Mercurl, 24 Iunie.
Ei va avea loc tot la Sinaia, ca şi anul trecut.
A. Sa R. va fi însoţit de primul săU ministru, d. Stoilof.
Detaliile vizitei aii fost deja stabilite intre agentul Bulgariei la Bucureşti şi d. FtreMde, ministru ad-interim la externe.
Timpul de aseară scrie :
Iu vremea In care BTIcuIae FIII pescu stă la Văcăreftl fllnd-că s’a bătut tu duel, toată lumea, senatori liberali, magistraţi, da ! magistraţi, fl militari au dreptul să sc bată tu duel pe capete fără ca Parchetul să se nilfte.
O ast-fel de sfruntare a conftlln-ţel publice, o ast-fel de neruşinare un s’a mal veznt*
Constituţia impedică facere de legi speciale pentru anume persoane. A lua un text din codul Penal, a nu’l aplica nimănui vreme de 30 de ani, a trimite eu dăusul la Tăeăreftl pe un adversar politic, fi Imediat tn urmă a lăsa să se ruginească acelafi articol de lege fi a refuza de a’l a-pli<*a altor vtuovaţl de acelafi delict, chiar tu vremea cănd stă la tncbtsoare adversarul leă politic, este tot una cu a crea o 1» ge penală deosebită tn contra unei anume persoane.
4	hela de boltă a societăţilor modeme este egalitatea dinaintea legei.
4 oiecilvlftil au desfiinţat fl această primitivă fl esenţială garanţie a orl-cărei societăţi constituite.
(jl oamenii aceftla att obraz să sărbătorească ca a lor aniversarea de jumătate de veac a unei mlf <‘ărl care se spune că s*a făcut tocmai ca să asigure mal bine e-gaittatea lutmor înaintea legei.
Iu este ţară lu Furopa In care au guvern, care ar tudrăsnl să’fl
bată ast-fel Joc de principiul e-galităţil tutulor măcar dinaintea legei penale, nu ar fl asvărllt pe fereastră iaă spânzurat de un felinar.
Aici totul este posibil, mascarada e complectă. Pentru SHculae Flllpcscu duelul este un delict, pentru toată cea-l’altă obştle este fapt neprevăzut de condica penală.
Ţara e de sigur ruşinată de o ast-fel de neobrăzare. Amicul nostru, din potrivă, pe fle-care zi se ridică mal sus: sunt puţini la număr cel tn contra cărora se simte nevoia de a se crela legi penale persouale şl speciale.
Tă.mbă'lă.ul colectivist
Peste 15 deputaţi şi senatori guverna• mentali din Moldova au încunoştiinţat pe d C. F Robescu că nu participă la tăm-bălăul de la 11 Iunie.
Cauza se presupune a fl, că colectiviştii moldoveni sunt nemulţumiţi de faptul că se proiectează numai serbarea evenimentelor paşoptiste din Bucureşti, iar nu şi mişcarea din Moldova.
***
D. Fereohide a proiectat Miercuri M. Sale Regelui programul tămbălăulul de la
11	Iunie.
Se afirmă că guvernul este foarte Îngrijit de faptul că Suveranul a înapoiat d Iul Ferecliide programul, fără a 1 ceti mâcar.
Din această cauză programul n'a fost afişat nici eri pe zidurile Capitalei, deşi se hotăriae de Luni ca să se afişeze Miercuri sau Joui. Şi tot din această cauză Voinţa Naţionala încă nu Vu publicat deşi oficioasa franţuzească l'a publicat in numărul său de Mărfi seara.
***
Deşi se hotărtse că în zilele de 11 şi
12	Iunie biurourile tuturor ministerelor să fie închise şi funcţionarii să fie o-bliguţi a participa la tămbălău, guvernul a fost nevoit să revie asupra acestei hotărtri, din consideraţii mai înalte.
D. căpitan Lascar Panu, aflat tn poziţinne de disponibilitate, a fost rechemat In activitate In regimentul 12 Cantemir, din Blrlad.
In privinţa visitei M. Sale Regelui la Petersburg, Egyetertes din Budapesta publică un fel de comunicat, spunlnd că se inşală romtnii dacă cred că Ro-mlnia va cîşliga ceva politiceşte din această visită, fără ştirea şi învoirea puterilor centrale, faţă de cari Romînia are angajamente, cari datează de mai multă vreme.
*
* *
D. Rosetti-Solescu, ministru plenipotenţiar al ţării la Petersburg, va sosi sâptămina viitoare la Sinaia ca sâ re-lerrze Regelui despre pregătirile ce se fac In vederea visitei.
Ziarele germane ne aduc ştirea că Împăratul Wnhelm. cu ocazia călătorii ce va face la Ierusalim, va visita şi Curtea noastră regală.
Această visită se va face probabil in Odombre.
Iatft ultimei? numiri şi permutări, făcute In magistratură:
D. M. C. Iorguiescu, actual judecător sindic la tribunalul Teeucifi, In aceeaşi calitate la tribunalul Neamţu, In locul d-lul C. G.
Semaca.
D. Matei Al. Fălcoianu, actual judecător sindic la tribunalul Brăila, In aceeaşi calitate la tribunalul Tecucifl, tn locul d-lul M
G.	Iorguiescu, permutat.
D. Filip Apostol, actual supleant la tribunalul Brăila, judecător sindic la acelaşi tribunal, In locul d Iul Matei Al. Fălcoiauu, permutat.
D. Alexandru luca, actual snbstitut la tribunalul Ialomiţa, sopleant la tribunalul Braila. lu locul d-lul Filip Apostol, Înaintat.
D. Pascal Toncescu, actual ajutor la judecătoria Tecucifl, substitut la tribunalul Ialomiţa, In locul d-lul Alexandru luca, Înaintat.
D. Ion E. Ione«cu, actual judecător Ia judecătoria ocolului Blahniţa, jud. Mthediiţl, in aceeaşi calitate la judecătoria ocolului Tecucifl. In locul d-lul Pascal Toncescu.
D. Sima Nicolescu. ajutor la judecătoria ocol. Blahniţa, jad. Mehedinţi, In locul d-lul Ion E. Iooescu, permutat.
D. Aihanase Penescu, actual ajutor de gnfâ la tribunalul Brăila, secretar-arhivar ia sindicatul aceluiaşi tribunal, tn locul d-lul M. Petrovici, care trece In postul ocupat de d. Ath. Tenescu.
D. Beuedict Ticamis, actual copist la tribunalul Iaşi, ajutor de grefă la acelaşi tribunal, In locul d-lu! 1.1. Pascal, demisionat.
Afacerea Dobrescu-Argeş
Atitudinea d-lul judecător de instrucţie, V. Aiexandrescu, faţă cu d. avocat Radoifl, a produs o vie mişcare lu baroul avocaţilor din Capitală.
Urmâtoarea petiţie a fost adresată decanului baroului, cerlndu-i-se convocarea avocaţilor, spre a discuta cazul:
Domnule Decan,
In faţa faptului grav şi necalificdbil, tntîmplat cu unul din colegii noştri, d. avocat I. Rădoiu, care a fost ţinut la uşa unui d. judecător de instrucţie şi nu i sa permis a depune o cerere de liberare pe cauţiune, de cit in urma unor reclamaţi-uni şi interveniţi a d-lui procuror generai ,
Sub semnaţii avocaţi, considerind Corpul nostru ca făcind parte integrantă din magietratura ţării şi găsindu-ne prin acest act, atinşi in drepturile şi demnitatea Corpului, ne credem datori a vă ruga şi a insista, să convocaţi Corpul avocaţilor,
pentru a delibera ce este de făcut, tn această c'stiune gravă.
Primiţi, vă rugăm d-le Decan, ele.
Petiţia se află depusă la cancelaria decanului. Ea a fost, ptnă acuma, semnată de următorii d-nl avocaţi : N. Fleva, C Radu,
I.	A. Ciulei. Emil Ioachimovici, Victor C. Atanasiu. V. Constantinescu, F. Trişcu, I. Rădoiu. N. I, Hlăminda, Const. Popo-vid, I. Săvulescu, A. Brăescu, Al. Utu-beanu, N. Papadat, N. Obrejea şi Const.
L.	Anastasia.
Sub-scrierile continuă.
Ceea ce a indignat şi mal mult pe membrii baroului, a fost purtarea unul magistrat, venit de curlnd din provincie, care a insultat pe avocaţi, faţă cu un împricinat.
Cazul s’a petrecut ast-fel :
Un ţâran, avtnd de autentificat un act,se prezintă la secţia de notariat.
Magistratul In chestie găseşte că actul nu e lu regula şi spune săteanului sa se adreseze nnul avocat.	.
La obiecţ unea ţăranului, că avocaţii costă prea multe parale, magistrrtul ripostează:
— Aşi, găseşti avocaţi şi cu 10 bani!
Vorbele acestea afl fost pronunţate In plinA şedinţă şi auzite de toată lumea care se » fia faţă.
Elo afl produs o legitimă indignare Intre avocaţi.
Mama d-lul deputat Dobrescu-Argpş a cerut o audienţă d Iul ministru el justiţiei.
Plnă astă-zl, d. Palade nu a dat nici nn răspuns la cererea nefericitei femei, care aşteaptă pe scările ministerului, bunul plac al ministrului.
Cererea de audienţă a fost prezentată şi susţinută de d. deputat Dineă Schileru.
*
• *
Judecătorul de instrucţie, d. F Alec-sandresm, a respins cererea de eliberare pe cauţiune a d-lul deputat Dobrescu-Argeş, pe motivul că n’ar întruni formele legale esenţiale.
Contra refuzului de a statua asupra cererei de eliberare, se va face apel la camera de punere sub acuzare.
De altmintrelea, instrucţiunea este terminată şi procurorul ’şi-a depus revhi-ziţiunile sale, pentru darea în judecată a d-lul Dobrescu-Argeş.
Azi sau mline, judecătorul de instrucţie va semna ordonanţa definitivă şi dosarul va fi înaintut primului preşedinte al tribunalului, spre a fi repartizat.
Doctorul 1. Lustgarten fost intern pr. al spitalelor din Paris, specialist în boalele interne şi nervoase, primeşte de la 3 la 5 ore p. m. Str. Episcopiei, 7.
ŞTIRI marijnti:
*	A apărut «Nalure intime de la phtisie pulmonaire, sa curabilitd par la minerali-sation intensive et l’alimentation naturelle et artificielle» de d. dr. N. Dimitropol.
*	Casa de dotaţie a corpului telegrafo poştal, Înfiinţată de regretatul D. Cezianu, este In plină prosperitate.
Ei posedă astă-zl un capital de 146,019 lei, In fonduri ate Statului, depuse la casa de consemnaţiunl.
*	D. Heralamb Miloş a fost numit subprefect al plaşel Herţa din jud. Dorohol.
*	Membrii «Soi-ietăţel Presei» sunt convocaţi Duminică, 7 Iunie coreut, la orele 3 p. m., In adunare generală ordinară. 4
Şedinţa se va ţine cu membrii prezinţi la prima convocare.
*	D-nil judecători al tribunalului Covur-luifl, adunlndu-se In secţiuul-unite, afl convenit, In comun acord, ca secţiunea vacanţelor mari din anul curent să se compună după cum urmează :
D. G. V. Buzdugan, membru de şedinţă, de la 1—16 Iulie;
D N. C. Drâganeseu, membru de şedinţă, de la 16-31 Iulie ;
D. Eug. Pârâianu Cuca, judecător-sindic, de la 1 — 16 August;
D. E. Leomda Aslau, de la 16—31 August, iuclusiv ;
D. M. A. Balş, supleant, de la 1—31 Iulie. inclusiv ;
D. Al. 1. Sabăreanu, supleant, de la 1-31 August, inclusiv.
Cronica judiciară.
Proces de presft.—ştiri judiciare.
Eri a venit inainlea Curţii cu juraţi din Ilfov, procesul intentat de d. Nădejde, directorul «Lume! Noul», ziarului «Adevărul». Judecătorul de instrucţie dăduse ordonanţă de urmărire in contra unul anume Âristic-ă Constantinescu, declarat de direcţia ziarului «Alevărui», ca autorul articolului. D. Nădejde ţine Insă să aibă in faţa sa pe directorul ziarului cure l’a calomniat, şi in acest scop făcuse opoziţie la Camera de punere sub acuzaţia. Camera de puuere sub acuzaţ e admiţind modul de a vedea al judecătorului de instrucţie, d Nădejde a făcut recurs la Casaţie, şi iu baza acestui recurs s'a cerut eri la juraţi suspendarea judecării procesului de calomnie. Curtea a admis această cerere şi a pus in suspensiune afacerea pină la tranşarea recursului.
*
* *
Desbaterile in precesul dintre compania de gaz şi primărie a'&Q terminat iuaintea Curţii de casaţie. Pronui ţarea decizi unei s’a aminul pentru Marţi.
Turburările Albanezilor
Constuntinopole, 4 Iunie.—După ştiri sosite aci, A banezil ar fi dat din nofl foc la două sate munte-negrene. S’afi trimes trupe de la Ipek la Beraue.
D. B»kicl, ministrul Muntenegrulul la C011-stantinopol, a cerut Porţii să-l comunice măsurile ce a luat.
Sultanul a informat pe d. BakicI că Poarta a luat măsuri energice şi ca speră că şi Muntenegru va face acelaş lucru. — O parte din Aibanezl s’afi Împrăştiat.
Belgrad, 4 Iunie.—Geandarmeria slrbească a respins o bandă mare de albanezi, care a avut un mort. Un geandarm slrb a fost rănit.
Cettinge, 4 Innie.—De la 7 ore de dimineaţă, A banezil afl reînceput iar cu incendiile.—împuşcătura durează Încă In tot districtul Berane.
diverse
DIN CAPITALA
Femele criminalii. — Femeia Mariţa Gbeorghe Dinu, din bulevardul Pake 19, luîu-du-se eri la ceartă cu o vecină a sa, iotr’uu moment de furie nebună s'a Înarmat cu un cuţit şi repeziudu-w asupra adversarei sale, numita Zamfira Gheorghe a lovit-o de mal multe ori In p >rtea stingă a pieptului, făcindu I două răni grave si b ţlţă. Rănita a fost transportată la spitalul Coleotiua, iar criminala arestată.
Striviţi de nn mal.-Patru lucrători salahori. la o clădire Iu construcţ e, din strada Cuza-Vodă 84, proarietatea d-lul Prager, pe etnd lucrafl ln pivn ţele clădire!, o boltă veche Împreună cu o mare porţiune de pămtnt s’a surpat peste dlnşil şi i-afi rănit ln mod grav.
Răniţii, avlnd groaznice leziuni pe tot corpul, afl fost transportaţi la spitalul Brincove-nesc. El se numesc : Constantin N că, Dumitru Nieă, Gbeorghe Borcea şi Mihril Chepea.
Accident nenorocit.—Alaltă-erl după a-miazi, un domn călare, venind ln goana mare a catului pe calea Victoriei, şi voind sâ apuce pe strada Eoiscopiei, ralul a alunecat şi nenorocitul câzind, şi a făcut grave leziuni Ia cap. Transportat la spitalul Colţea, necunoscutul a rămas ln nesimţire pină eri seară, clnd şi-a dat sfirşitul.
Pină acum, identitatea persoanei nu a putut fi stabilită. Calul mortului, condus Încă din ziua accidentului la cazarma companiei a doua de seăgeuţl, nu a fost pină azi reclamat de nijienl,
Foc.—Astă-zl, pe la orele 10 dimineaţa, un foc s’a declarat la easele cu No. 59, din strada Călăraşilor.
Focul a consumat nişte grajduri.
DINTARA
înecat tnti’o vil oca. — Băiatul V*sile Manea din comuna Odobeasca, R.-Sărat, fiind cu oile la păşune pe o vilcea din marginea satului, a fost surprins de un torent de apă, rare venea cu furie din deal, şi neprinzfnd de veste, a fost luat de curent şi înecat.
Cadavrul nenorocitului a fost găsit Ia o mare distanţă, dus de curentul puternic al apel.
Zece oameni trftzniţl. — Zilele trecute, pe timpul unei furtuni teribile, mal mulţi locuitori din comuna Mărgineni judeţul Prahova, cari se aflat! la muma cimpului, a’afl dus să se adăpostească sub un copac bătrln. Trăzne-tul câzind asupra copacului, unul din ţărani a rămas mort pe loc, altul grav contuz onat şi pârlit la faţă, iar alţi opt dintre dinşil răniţi mal uşor.
Toţi cel răniţi afl fost transportaţi la spital.
Tn Incendiu.— puternic a distrus aialtă-eri latreaga fabrică de tlmplărie a d-lul F. Ber-nard, din oraşul Oaiova.
Pagubele sunt însemnate.
Teribil accident. — Loeuitorut Ion M. Stroe, diu comuna Viziru, judeţul Brăila, Intor-clndu se de la ctrap, şi voind sâ atlrne lntr’un cui din camera sa, puşca de vlnat, arma s’a c’a-î-eăieat In mlinile sale şi descârcătura lovindu-l ln piept, nenorocitul a rămas mort pe loc.
Un furt cn spargere s’a sâvirşit aialtă-eri noapte ln Iaşi, In dauna ceasornicarului Marchi diu acel oraş.
In afară de 200 de lei ln bilete de bancă, spărgătorii afl furat 30 ceasoarn-ce de argint, 10 de aur, mal multe inele, braţelete şi alte bijuterii de valoare.
Poliţia eşeană a luat măsuri de urmărire şi a telefonat ln toate direcţiunile pentru urmărirea spărgătorilor.
DIN STREINAl ATE
Centenarul nilului de caşmir.—Dacă americanii afl ciudăţeniile lor, apoi nici francezii nu se lată mal pe jos.
Şalul de eaşrair, suvenir exprosifal timpului romanţei, îşi celebrează, după ziarul de modă Nature, centenarul sătt de cind a fost introdus lu Franţa. împărăteasa Iosefina este aceea care, pentru prima dată, introduce, ln 1798, şalul. In acel timp un şal, frumos, se vindea cu cel puţin 15.000 franci. Preţurile şalurilor s’afl menţinut ast-fel pină la Louts Filip, clnd englezii încep a le imita, şi ast-fel le pot pune ln vlozire la toate magazinurile de modă, pe preţuri fabulos de eftin.
Ia Indii şalul Iacă are gloria de odinioară, şi prinţii indicul socotesc ca un rar dar clnd trimet reginei Victoria cite-va şaluri.
D. Dfellue ţi automobilele.-In Paris, unde automobilele sunt aşa de numeroase, zilnic se produc accidente, uneori cu consecinţl foarte ti iste.
D. Hugues Le Roux a adresat, zileln trecute, o plingere contra acestor căruţe ingenioase. Această protestare a dştigat o mulţime de aderenţi şi chiar fostul prim-ministru al Franţei, d. Măline, e unul dintre semnatarii protestului.
Protcstatoril cer ca viteaza automobilelor să fie foarte mult micşora'ă şi conducătorii să fie aleşi dintre oameni supuşi unor examene, in-naintea unei comWunl.
Dar de ce d. Măline, fostul prim ministru, e cel d’intll care semnează şi protestează cu energie ?
Iată de ce :
Pe clnd d-na şi d-ra Meline erafi la Boia de Boulogne, o afurisită de automobilă izbeşte e-cbipajul In care se aflaţi, omoarâ.un'cal, iar pe cucoane le amestecă cu noroiul, pricinuindu-le uşoare contuziunl.
Alegerile din Germania
Berlin, 4 Iunie. — Alegerile pentru Rei-ch-tag Rezultatele cunoscute ptnă acum dau: 2 conservatori, 27 partizani al imperiului, 1 al centrului, un noţional-libe-ral, un democrat socialist, 5 alsacieni. Sunt mai multe bulotogii.
NUVELĂ
Oei trei beţivi
Intr’o zi, trei fraţi mergeafl pe aceeaşi cale; trei tineri, clte şi trei atinşi de cea mare nenorocire posibilă, căci el erafi fii regelui Matsq-iin, Învins, detronat şi ucis, cu uu an înainte de către un st&ptnitor vecin. Dacă este oribil peutru copiii bărsiţi eu necazurile sa rătăcească, fără adăpost, din zor] şi ptnă ln seară, aceasta este cu mult inal crud pentru sufl tele delicate ale seniorilor, cari s’afl adăpostit odinioară In palate de marmoră, împodobite cu mobile luxoase, cari s’afl răsfăţat lu fie-care dimi-
neaţă ptnă la vremea ciocolatei pe saltele de puf sub alcovuri de mătase şi de purpură.
—	E pr< a mult! esclamâ cel mal mare dintre- dtnşil, trlotind dia picior ; nu mal pot suporta o asemenea viaţă.
—	Nici efi. adăogâ cel mijlociţi.
Cel mal inie nu spuse nici un cuvlnt. Era un băiat liniştit, care nu se pllngea nici o dată de nimic; ziua şedea cu ochii plecaţi spre florile timpului şi seara privirea-1 Îmbrăţişa stelele cerului. In timpurile lui de fericire chiar, nu vorbea mal mult; ore Întregi le petrecea sub arborii imensului parc al palatului, gtndindu-se — el singur ştia la ce, şi ascultlud clutecul privighetorilor.
—	Clnd mă glndese, reluă cel mal mare,
că aveam toată gloria şi toate bogăţiile......
—	Şi serbările lnclntăloare, adaogă cel mijlocia, ln cari prinţesele jucafl pavana, cu umerii gol, iar picioruşele lor încălţate ln aur se zăriafl discrete sub lndoitura rochii de brocart...
—	Desperarea lml stinge inima!
—	Lacrimi arzătoare lml sflşie ochii!
—	Din nenorocire, am descoperit un mijloc ca să uităm fericirile de odinioară şi mize. iile de aeum.
—	Oh ! Ce mijloc ? spune iute !
— Nu ştii tu oare că toate amintirile, cele mal plăcute ca şi cele mal amare, se îneacă lu beţia uitătoare ? De c<te ori nu pizmuiam pe beţivii, car] se loveaţi de zidurile palatului nnfl! Săi imităm, frate; să intrăm chiar acuma in cârciuma din faţă de unde ies sunete de ciocniri de pahare.
—	Dar n’avem nici o para.
—	Am găsit două mărgăritare ln căptu-şala hainei. Iţi dafi ţie uuul; vom putea să bem ctte-va sticle de vin pe ele.
—	Fie, te urmez. Dar nu pe buzele paharului a şl dori să-ml laec necazul; servitoarele din cârciumă sunt poate drăguţe, voifl bea uitarea pe buzele lor.
Şi intrară amlndoul ln cârciumă, fără ca să se mal gtndească la copilul tăcut care Îşi urma drumul, privind florile cimpului.
II
Fie-care din cele două mărgăritare, avea o mare valoare; ud neguţător ovrei, care era in cârciumă, le cumpără, plătiudu-le scump.
Avuţi acum, cu buzunarele pline de bani, cel mal mare nu se mulţumi să bea rachiul ordinar care satisface pe ţăranul fără gust. El merse ln oraş şi se îmbătă de vinuri scumpe.
Rtnd pe rînd paharele deşarte se um-pleafi eu tot soiul de vinuri alese şi amestecate, aşa că cu grefl s’ar mal fi putut găsi, chiar câutind multă vreme, un beţiv, attt de rafinat ca acest fifl mal mare al regelui, care mergea cletinludu-se pe strade, clnttnd clutece obscene.
Pe seama lui, cel mijlociţi, aproape bogat din vlnzarea mărgăritarului, nu se mul-ţumi-se numai cu servitoarele, cu braţele goale, cu sorţul tn brlfi, cari se schimbă de la o masă la alta. după bunul plac al consumatorilor. Ia multe oraşe el cunoscu multe frumoase.
El Îşi plăti plăcerea să rupă rochii de mătase ca să vadă ieşind la iveală rotunjimi de zăpadă, şi să muşte diu buze fragede cari se topesc sub sărut ca şi fraga rumenită.
Nu trecea o singură oră intr’o zi, fără ca o femeie să nu I spună:
«Te ador.»
Dar nici cel mare nici cel mijlociii, nici unul; nici cel d’luttl In beţia vinului; nici cel l’alt în beţia sărutului, nu găsiră uitarea trecutului, a gloriei şi a regatului pierdut, căci diu ori ce bucurie, te redeştepţi cu inima tristă şi cu gura rea; şi a deua zi după urgie, iuima lor era şi mal siugerată.
III
Clnd se întoarseră la drum, obosiţi, zdrobiţi şi ruinaţi,— glndindu-se cu o mal mare amărăciune la fericirea îndepărtată, cl iernaseră surprinşi, zărind la umbra unul copac Înflorit, pe fratele lur cel tlnăr, suri-zător şi cu fata veselă.
—	El bine ! Întrebă cel mal mare, tu nu mal eşti mâhnit ?
—	Nu ; ifi-puiise băiatul.
—	Cum ? exclamă cel mijlociţi, nu mal suferi ca mal ’naiute ?
- Nu.
Atunci, amlndoul întrebară de-odată :
—	Dar ce al făcut pentru ca sâ uiţi trecutul, presentul... viaţa?
—	Am făcut ca şi voi, răspunse băiatul, m’am Îmbătat! şi mă trnbăt şi acum, şi trăesc Intr’o veselie fără sflrşit! S’afi dus acum suvenirele triste ale regelui detronat, ale palatului nostru jefuit şi iucendiat, din cansa delicioasei beţii care mă iufaşoară în visuri mal strălucite de cît sălile de marmură şi de aur, mal frumoase de cit serbările In cari se iuvlrtesc femeiie cu braţ: le g"ale, mal melodioase de cit clutecul privighetorilor in arborii parcului.
Şi este o incomparabilă beţie, din care nu ma trezesc nici o data.
—	Oh 1 din flăcările cărui vin ?.., zise cel mal mare ?
—	După ce buze dulci ?... zise cel mijlociii....
—	. . . Iţi vine atlta bucurie ?
—	Nici de la vin, nici diu farmecul bu-ze'or.
Şi copilul adăogă :
—	Sorb tn fie-care dimineaţă, picăturile de rouă din roza care înfloreşte pe talus, şi în fie-care seară, diutr’un crin deschis spre azur, efl sorb razele stelelor.
Cnttnles Meudtau
RESBOiUL ISPANO-AMERICAN
(Serviciul «Agenţiei Romîne*)
DIN EDIŢIA DE SEARĂ
Madrid, 4 Iunie. — Nunţiul apostolic şi ministrul coloniilor aii avut o conferinţă care este foarte comentată.
Ministrul afacerilor streine a ordonat d lor Dubo8C şi Carrauza de a părăsi Canada.
Generalul Blanco a fost autorizat să facă un sdhimb de prisonieri.
Vashington, 4 Iunie. — Departamentul de Stat a primit comunioare oficială anunţind că ştirile după o ari Germa-
www.dacoromanica.ro
EPOCA
3
X.BGI L CEREALELOR
4 (16) Iunie 1898.
Brăila ■'
Grhi de 69 kar. lei 9.10/9.25 h. de 71 kgr. lei 11. Porumb de 75,76 kgr. le) 5.65 h.; roş 7.—/7.25 h. Ort de 54'/» kgr. cu lei 4.10 h.
Nerv- York Gntt Iu ie • • • 85% » Scptemb. • 75% Porumb • • • • 37’/» Londra liniştit
Anvers liniştit Paris
Gria prompt • • 28.60 » termin • • 25.60
Viena	Deschi terea închiderea
Gritt Maia Iunie • •	• fi. 12.25 —
» toamnă ....	• » 935 —
Ovăz » ....	- » 6.08 —
Secară » . . . .	- » 7.85
Porumb MaiO-Iunie ■	. » 5.38 -
» luiu-Aueust	. » 5.40 —
Tendinţa mal fermă in urma scirilor de ploaie, Budapesta	
Gria pruua-vară • •	- fi. 11.59 —
» toamnă ....	. » 9.52 —
Secară » ....	
Ovăz » ....	• » 5.82 —
Porumb » ....	• » 5.20 —
» nott ....	• » 4.65 -
Tendinţa fermă ploaie.	
nia ar ridica ces iunea Filipinelor, sunt cu totul lipsite de temeiii. Corăbiile germane plecate în apele Filipine au de scop numai de a protege proprietăţile şi pe naţionalii germani. Germania n’ore de loc de gind să intervie.
Washington, 4 Iunie.— Departamental marinei a primit o depeşă de la amiralul Saupson zii end că oraşul Acceraderos a fost ocupat di americani şi insurgenţi.
New-York, 4 Iunie.— Infanteria de marină a pus cu desavîrşire pe fugă un detaşament spaniol de 600 de oameni lingă Guantanamo. Un american a fost rănit; vr’o 40 de spanioli aQ fost omorîţl.
San-Francisco. 4 Iunie.—A doua expediţie destinată Filipinelor a plecat ieri.
Londra, 4 Iunie.—Ieri după amiazi un individ a tras două focuri de revolver asupra primului secretar al ambasadei germane la Londra, Conte d’Arco-Valley, şi l’a rănit uşor.
Individul a fost arestat; este un cismar englez anume John Todd.
DEPEŞILE DE AZI Situaţia la A’itiptne
Madrid, 4 Iunie.— Liberalul a primit o depeşă din Manilla pe calea lui Hong-Kong, zictnd că rebelii sub ordinele lui Aguinaldo, au trecut fluviul Zaste şi-au ocupat Laspinas şi Paranaques după o apărare eroică a detaşamentelor spaniole.
La spanioli domneşte cel mai bun spirit. Bisericele şi monăstirile sau transformat în spitale, puse sub protecţia Cru-cei Roşie, şi sunt pline de răniţi.
Arhiepiscopul s’a îmbarcat pentru a merge să liniştească ura insurgenţilor. Ie suiţii s’au refugiat în provincia Bas-tanya8, iar călugăriţele la Lagnna.
Se crede ca capitularea Mantilei se va face cînd vor sosi trupele americane.
ii eÎMfntn fiere-a Hiluaţiel
Madrid, 4 Iunie.— Camera deputaţilor.— Iu cursul discuţiuuel asupra chestiunel Fi-lianelor, d. Vuuro, repub n-au, zice că mareşalul Primo de Rivera a coutractat cu indigeni] din Filipine Învoiala de a expulsa pe religioşi, de a da libertatea presei şi aceea a asociaţiunel de a acorda o reprezentaţie In Camera Cortesilor, de a realisa alte reforme politice şi administrative şi de a le vărsa 1 700 000 dolari. Aceste angajamente nefiind Îndeplinite, iată unde trebue căutată cauza răscoalei actuale.
Americanii ta fitlpine
New-York, 4 Iunie.—Circulă ştirea la Ilo-ilo că corăbiile de transport plecate din San Francisco, ar fi fost văzute la 28 Maiu trecînd apele Ilo-ilo.
Uneaţira fie remervă npaniold
Madrid, 4 Iunie. — Escadra de rezervă a părăsit Cadix pentru o destinaţie necunoscută. D. Aunon, ministrul marinei, o însoţeşte. El o va părăsi in largul mării, după ce va da ultimele sale instrucţiuni.
La consiliul de miniştri, d-nul Sagasta a anunţat că d-nii Dubosc şi Carrauza vor moi rămine cîte va zile la Canada.
Situoţia la Manilla este foarte critică. 0 depeşă oficială a comandantului din Mindanao zice că un tncrucişător ameri-ran a debarcat multe arme la sud de Lut on.
Ancorarea inutilelor Aia trai
Washington, 4 Iunie. — Camera reprezentanţilor a votat anexarea insulelor H“Wai.
Nitv-York, 4 Iunie.—Fortificaţiile din Caimanera aii fost distruse.
Depeşile de azi
Serviciul f Agenţiei Romtne»
Constantinopol. 4 Iunie. — Circulă ştirea că situaţia In Yemen s’a Înrăutăţit, In urma agitaţiei produsă deşeikul H*und. Capitala Sana ar fi blocată Noul valul a trebuit să se întoarcă la Hyodeida.
7.000 de oameni att primit ordin de a merge In Yemen.
Paris, 4 Iunie.—La Soir zice ca d. Rei-naeh, fiind căpitan Iu armala teritorială, va fi trimes Înaintea unei curţi disciplinare.
Paris, 4 Iunie. — Preşedintele Republice! a p’imit de dimineaţă pe dd. Rrisson şi Charles Dupi y. După ainiazl va primi pe d. Ri-bot, Bourgeois şi Peytrai.
Se erede că d. Felix Faure va chema mîine ţ e personagiul politic căruia H va oferi misiunea de a forma noul cabinet.
Londra, 4 Iunie.— Starea contelui d’Ar-co-Walley. rănit ieri, este satisfăcătoare azi.
Paris, 4 Iunie.— întreţinerile d-lul Faure afl fost pureonsiittative. Radicalii insistă ca viitorul preşedinte al Consiliului să fie ales din grupul care a volat moţiunea Ricard şi resping pe d nu Ribot. Ei ar primi pe d-uil Sarrien satt Dupny ; acesta se părea, seara, că ar Întruni toate preferinţele.
Constautinopol, 4 Iunie.— Abdulak Paşa, coiuamdautul corpului al 51ea de armată, a
plecat de la Danias la Yemen pentru a lua comanda corpului al 7 lea.
Constautinopol, 4 Iunie.— Poarta a semnalat ambasadorilor mal multe pretinse caşuri de prădare şi incendia ce s’ar fi comis la Larissa asupra musulmanilor din partea grecilor şi a cerut să se faeă demersuri pentru pedepsirea culpabilor.
Roma, 4 Iunie. — Camera deputaţilor. — D. di Rudini presintă un proiect de lege asupra măsurilor urgente şi temporare de luat pentru menţinerea ordinel publice, precum şi mal multe proiecte economice şi financiare.
Camera abordă discuţia asupra politicei generale a ministerului.
Paris, 4 Iunie. — Curtea de Casaţie a examinat recursul d-lui Zola in contra sentinţei Curţii cu juraţi din Versailles, care se declară competintă, şi a respins recursul.
Nu s’a produs nici un incident.
Cota apelor
Cota apel Dunărei de-asupra etiagiilor pe zilele de erl şi azi 5 Iunie:
Ert Azi
T.-Severin.............3m.	35	3 38
GiurgiO...............3tu.	02	2.93
Galaţi.................3m.	06	3 04
Penlrn sezonul de vilegiatură, ziarul Epoca, a Înfiinţat cu Începere de la 1 Iunie, următoarele abonamente:
O lună tn ţară 3 lei; tn ztrel-nătate 5 lei*
Dona Inul tn ţară5lei; luntrel-nătate O lei.
ULTIME INFORMAIIUKI
Tămbălăul colectivist
Aflăm că d nii Gogu Cantacuzino, Sto-lojan şi Palladi au trimis eri in plicuri oficiale 30.000 bilete de liber parcurs de clasa 1 şi II tutulor prefecţilor spre a le distribui primarilor, ajutorilor de primar şi agenţilor colectivişti, ca să vie în Capitală şi să participe la tămbălăul de la 11 Iunie.
Această scandaloasă risipă angajează budgetul Statului cu cel puţin 500.000 lei.
*
* *
Drapelul de azi spune că d. Take Giani, preşedintele Camerei, şi-a exprimat erl intr’un cer o de amici, nemulţumirea sa de modul cum se orga-nisează serbarea lui 11 Iunie.
D-sa a criticat tactica exclusivistă a comisiunei organizatoare şi a prezis că serbarea nu va reuşi, deoarece i-se dă un alt caracter şi o altă însemnătate decît acelora cari au caraderisat mişcarea de la 1848.
*
* *
Primăria capitalei a prevăzut colosala sumă de 200,000 lei pentru organizarea tâmbălâulul.
Această samă va fi administrată de faimosul Melissiann, despre care gorile rele spun, că se va îngriji ca imediat după tămbălâă să construiască a patra pereohe de case.
M. S. Regele a numit director al orfelinatului Ferdinand din ZorlenI pe d. M. Lu-pescu, merituosul lavăţâtor al şcoalel rurale din Brosceul—Suceava.
Suveranul proectase această numire mal de mult. Iu toamna trecuta, cu ocazia vi-sitei de la şcoala normală Vasile Lupu din Iaşi, văzlnd lucrurile expuse lu atelierul şcoalel, M. S. Regele a spus, lu auzul tuturor, că şi la BroscenI se fac lucruri frumoase.
— Am ceva bun pregătit pentru d. Lu-pescu, a Încheiat Suveranul.
Astăzi vorba este un fapt îndeplinit.
Toate pregătirile in vederea serbărilor Liget Culturale la Cişmegiu sunt aproape terminate.
Decoraţia grădinei va fi de o splendoare ne mai văzută; se rezervă o mulţime de surprinderi superbe publicului; chioşcurile cu diferite jocuri de distracţie vor fi puse sub îngrijirea doamnelor şi domnişoarelor din societate.
îndemnăm pe cititorii noştri să nu neglijeze ocazia de a vedea mîine şi poimîine Cişmegiul intr’o splendoare de poveste, cu atit mai vîrtos că serbările se dai* în folosul Ligei Culturale.
D. N. Dumba, membru al Camerei Seniorilor din Viena şi consilier intim al Împăratului Frantz losef, a fost primit erl in audienţă de către M. Sa Regele.
Tifosul îu Capitala
Ftbra tifoidă şl-a făcut din nofl apari-ţiunea iu Capitală. Clte-va cazuri izolate aa fost constatate In cursul săptăminet trecute, In clieutela medicilor comunali, mal ales lu populaţiunea săracă a Capitalei.
Cum insă această maladie există, In permanenţă, In Bucureşti, faptul acesta nu a alarmat direcţia geuerală a serviciului sanitar.
* *
In cursul acestei săptămtnl Insă, pe buletinul zilnic de mişcarea bolnavilor in spitalele diu Capitală, se menţionaţi trei cazuri tu spitalul Colţea.
Alarmat de faptul acesta, d. dr. Felix s’a dus imediat la spitalul Colţea, spre a lua iufurmaţiunl.
Cele trei cazuri afl fost confirmate lu mod oficial, tn serviciul d-lut de. Stoicescu. Mal mult chiar, unul dintre bolnavi, un bâtrln de 50 ani, murise.
Directorul general s’a transportat apoi şi la cele-l’alte spitale din Capitală. Singurul caz, pe care l’u mal găsit, a fost la spitalul Coientina.
*%
Continutod ancheta sa, d. dr. Felix s’a dus apoi la serviciul sanitar al capitalei, unde a avut o lungă întrevedere cu d. dr. Georgescu, medicul şef.
Directorul general i-a cerut un tabloă detaliat de mişcarea bolnavilor de febră tifoida, tn clientela medicilor comunali, adecă In populaţiunea săracă a capitalei, spre a constata dacă boala nu are uu caracter epidemic.
In acelaşi timp, d. dr. Felix a recomandat medicului şef al capitalei să ia măsuri energice pentru prelntlmpiuarea răului.
♦
* *
Inforruaţiunile directorului general nu s’att mărginit aici. D-sa cercetează acum clientela medicilor particulari, pentru a măsura lutinderea boalel.
Temerile sunt mari. După cum am arătat, cazurile devin tot mal numeroase şi faptul că s’afi constatat, de odată, tntr’a-celaşl spital, trei cazuri, dintre cari unui latal, este destul de Îngrijitor.
Pericolul este mare, mal ales acum tn epoca căldurilor. Dacă epidemia se declară, ea poate fi dezastroasă, pentru populaţiunea săracă, tn cursul luuelor Iulie şi August.
*
* *
Causa ? E aceeaşi, care a provocat uci-gâtoarea epidemie de astă toamnă. Un dis-Uds medic şi higienist ne-a declarat astă zi, că numai apa infectă, care se debitează tn Capitală, este propagatorul germenului periculoasei boale.;
— Cit timp populaţiunea Capitalel'va bea apă murdară, a afirmat distinsul medic, ger-meuul tific nu va dispare,—vom avea febra tifoidă In permanenţă.
D. inspector general, dr. Vercescu, a plecat In inspecţie la Galaţi.
Din Galaţi, d-sa va pleca la Brăila, unde va inspecta serviciile sanitare militare.
O pildă despre incmria ce domneşte la primăria Capitalei:
Primăria a construit In piaţa Amza o hală nouă, ale cărei compartimente In mare parte att fost închiriate de mult. Totuşi primăria u’a voit s’o inaugureze piuă acum.
Revoltaţi de această iocurie, comercianţii din acea piaţă s’att Întrunit aseară şi att decis să facă el diu iniţiativa şi pe cheltuiala lor inaugurarea.
Hotarlrea aceasta s’a executat azi dimineaţă lu sunetul unei bande de lăutari. Hala nouă a fost decorată cu drapele trie tiare şi comercianţii chiriaşi al halei după tradiţionalul chef şl-att căutat Iu voie buuă de tejghelele lor.
Flota de războiu
D-nil general de marină Urseanu şi colonel Coslinschi, şeful serviciului maritim diu ministerul de războia, att plecat aseară la Galaţi.
O consfătuire va avea loc, In aeeastă localitate, Intre ofiţerii superiori din marină şi şeful flotilei, d. general Murgescu,.pentru a se decide modul — cum va fi Întrebuinţat-creditul de 4.000.000 lei, votat de Corpurile legiuitoare, pentru cumpărarea de noul vase militare.
.%
De-o-camdală, putem spune eâ părerile ofiţerilor superiori diu marină sunt împărţite. Unii ar dori ca să se comande, pentru anul acesta, un încrueişător cuirasat mal mare de cW.Elisabeta. Se invoacă ca motiv că construcţia uuul asemenea vas durează cel puţin un an, In cit pînă la viitorul buget comanda va putea ti gata.
Cu creditele penlru anul viitor, se va putea procede la cumpărarea de monitoare fluviale şi torpiloare. Necesitatea unul încrueişător de mare touagitt este via reclamată de apărarea noastră maritimă.
Intre acel cari susţin această părere este şi d. general Urseanu.
«
***
Alţi ofiţeri superiori sunt de părere că trebue, mal Intîitt, cumpărate vasele mici— donă monitoare şi clte-va torpiloare.
Se argumentează că încrucişătoarela sunt bune mal mult pentru largul măre!. Pentru apărarea internă a porturilor noastre maritime şi fluviale, sunt mult mal eficace monitoarele şi torpiloarele.
Numai In urma hotărlrel consiliului de mariuă, se va procede la comanda lu strei-nătate.
Trenul No. 5, venind de Ia Vlrciorova, a sosit azi In Capitală cu o lnllrziere de o oră, din cauză că între staţiunile T.Severin şi Vlrciorova, pe o distanţă de 6 kilometri, terasamentul liniei ferate a fost stricat de ultimele ploi.
Pe întreagă această distanţă, trenul a trebuit să meargă foarte lucet pentru a evita o deraiare.
Procesul Jffiorisseau
Erl s’a înfăţişat, înaintea Curţel cu Juri din Iaşi, procesul Morisseau.
O telegramă a corespondentului nostru din localitate ne Înştiinţează că Curtea este presidată de d. consilier Porfiriu.
Un numeros public asistă. Sala şi tribunele sunt pline.
Fotoliul ministerului public e ocupat de d. T. Mindru, procuror general.
Acuzatul, abatele Mori-seau, e un om încă tlnăr, de 55 aul. Poartă barbă şi are o înfăţişare blinda.
In interogatoriul ce i s’a luat, preotul catolic face istoricul vieţel sale. A făcut studii de teologie şi filosofie In Nantes, după care a fost trimis In misiune, In Egipt, Siria şi Palestina. Din Anglia unde fusese trimis, In cele din urmă, el plecă în Romlnialn anul 1886, angajai de familia Bmbure.
Povesteşte apoi diferite incidente din traiul lui la Dersca, In sinul familiei Bur-bure.
La orele 5, interi g itorul contiuuă.
Acuzatul e asistat de dinii G Panu, P. Misir, N. Ceaur Aslan, A. A. Bâdărătt, N. Nicolaidi şi Mihail diu Dorohoitt.
Partea civilă e reprezintată prin d-nil
B.	Delavraucea, Burglielea, Sterea si D. Alexandrescu.
D. Fr. Dame, care a sl'irşit acum uu di ţionar francezo-romîn in editura li-brâritl Socec, pregăteşte o a doua ediţie a dicţionarului romlno-francez. A-ceasfă nouă ediţie va fi mult mal complectă şi lntr’un format mal portativ.
Ni se scrie din Constanţa că preţul terenurilor creşte pe zi ce merge îotr’un mod simţitor. Plnă acum clţl-va ani, s’afi cumpărat multe terenuri pe un preţ relativ mic, plătindu-se 10 — 15 şi 20 centime metrul pătrat. De vre o trei ani de zile, nn numai că s’a înzecit preţul terenurilor, mal ales al celor situate pe malul mârel Negre, dar încă aceste terenuri aii început să nu se mal găsească de vlnzare.
Zilnica creştere a populaţiunel, perspectivele strălucite pe cari le are Constanţa, după terminarea marilor lucrări ce se fac acolo, justifică In deejuns această creştere a preţurilor terenurilor.
Corespondentul nostru adaogă că actualmente n’a mal rămas nici un loc de vlnzare, tn oraşul ^Constanţa, cu vedere spre marea Neagră, şi că din cauza lucrărilor pentru port, care acopere o mare parte din ţărm, lumea e silită să clădească In afară de Constanţa, la clţl-va chilometri de oraş, aşa că după clţl-va nnt, de la Constanţa piuă la Mangalia nu va fi de cit un şir de vile şi de case, formlnd ast fel un singur oraş.
Prosperitatea provinciei noastre transda-nubiane nu poate de cit să ne bucure.
EXTERNE
Franţa. Prin unele cercuri politice din Paris demneşte mare nelinişte cu privire la vizita pe care o va face Wilhelm II In cursul toamnei viitoare la Erusalim. Aceste cercuri văd In această vizită mal mult de cit o călătorie de plăcere. Ele se tem că e menită—prin pompa de care va fi acompaniată—să înalţe prestigiul Germaniei, cu scopul ca Sultanul să acorde Germaniei protectoratul asupra creştinilor diu Orientul musulman, exercitat piuă acum de Franţa.
Deja de pe vremea războiului greco-turc Germania a căutat să’şl mărească Influenţa la Constantinopol.
Franţa. — E generală preoeupaţia cine va fi succesorul Iul Meline. Se vorbeşte de Dopuy, de Ribot dar şi aceştia vor fi combătuţi de radicali şi socialişti. De asemenea nu e sigur dacă o personalitate radicală va găsi sprijin In noua Cameră, de oare-ce antiradicalii sunt tn număr mare.
Preşedintele Republicel nu înclină să însărcineze pe un radical cu formarea ministerului, pe etnd Meline, dimpotrivă doreşte aceasta, căci e sigur că, asemeaea minister, neputlnd dura mult timp, el va reveni în fruntea afacerilor.
China.—Rusii att pus mtna pe farul Lan-ţieşati, aşa că intrarea In golful Peciei attrnă acum de autorităţile rase.
Germania.—Bismarck e din nott bolnav de picioare şi doctorul Sihweinnger a fost chemat grabnic la Friedrichsrtlie.
— Cu ocazia aniversărel a zecea a suirel pe tron a lu! Wilhelm II, a avut loc In Berlin o mare festivitate oficială, care a Început printr’nn «Te-Deum» pentru odihna sufletului Iul Frederic al IlI-lea.
Canada.—Din capitala Canadei vine ştirea că un conflict vamal a izbucnit între Germania şi marea Colonie engleză din Nordul Americel.
E teamă ca să nu se ivească o luptă vamală generală Intre Englitera şi imperiul German.
ULTIMA ORA
Procesul Morisseau
Din Iaşi, corespondentul nostru ne trimite următoarea telegramă, cit privire la procesul abatelui Morisseau :
Interogatoriul abatelui a durat eri a proape 4 ore şi, prin expunerea clară, a produs o impresie eminentă.
A fost ascultat după acesta, bătrtnul Hektor Burbure, orb, care a adus episcopului Jaquet grava acuzare că i ar fi declarat că totul e coruptibil In Romînia.
Această acuzare însă, faţă cu duşmănia personală dintre Burbure şi abate, nu are nici o valoare.
Preşedintele a luat apoi interogatoriul vizitiului, care dusese pe abate, în ziua crimei, la Dersca.
ţ£După terminarea interogatoriului, şedinţa a fost suspendată pînă azi, cînd se va delibera asupra incidentului dacă apărătorii părţei civile pot sau nu pune chestiuni, avînd în vedere că muma omorî-tului, ţăranul Parascan, s’a desistat.
Astăzi vor fi ascultaţi toţi martorii, 71 la număr. Se crede că şedinţa se va prelungi şi noaptea.
Mîine vor începe pledoariile.
*
* *
Asupra gravei declaraţii a episcopului Jaquet, corespondentul nostru din Iaşi, ne telegraflază că, fiind primit astăzi de episcop, acesta i-a declarat: «jur pe dumnezeul med că declaraţia Iul Burbure, privitoare la corupţie, este o infamie.»
(Serviciul Agenţiei Romtne) Alegerile din Germania
Berlin, 5 Iunie
Se cunosc pînă acum resultatele a 191 alegeri pentru Reichstag. Ai* fost aleşi: 7 conservatori, 4 din partidul imperiului, 42 din centru, 2 din partidul reformelor. 4 liberali naţionali, 1 liberal, 30 socialişti şi 1 neaparţinind nici unui partid. Sunt 100 de balotagii.
Paul Marcovicî
Aioctor in medicina ni chirurgie
I>entist
Calea Victoriei No. 42, Intrare Bulevardul Academiei No. 1.
Consult. 9—12 şi 2—6 p. m.
MINISTERUL JUSTIŢIEI Pnblicaţlune
D-nul Iaucu Hristea funcţionar la Vama Iaşi, a făcut cerere la acest Minister pentru Schimbarea numelui sfitt patronimic de «Hristea» a celui de «Lepădatu» spre ase numi «Iancu H.istea Lepădatu»,
* Domnul George Tebacariu, funcţionar la Tribunalul Bacătt a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui sătt patronimic de «Tâbăcariu» lu cel de «Gavri-lescu» spre a se numi «George Gavrilescu».
D nul Ion A. Babei, elev In clasa V-a a liceului real Petru-Rareş din oraşul Piatra-Neamţu a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui sătt patronimic de «A. Babei» In cel de «Georgescu» spre a se numi «Ion Geoigesm».
D-uul Grigore Popescu comerciant din comuna Peştjşanl, jud. Gorj a făcut cerere la acest Mtniser pentru schimbarea numelui sătt patronimic de «Popescu» In cel de «Gli Brincuş», spre a se numi «Grigore Gb. Biîncuş».
Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiuuilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor iuteresaţt, cari ar voi să facă opoz ţiuue Iu termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol.
RO MANIA
Primăria Urbei Constanţa M*ubtica(iune
Se aduce Ia cunoştinţa publică că tn ziua ds Miercuri 1 Iulie st. v. a. c. orele 2—4 p. m. se va ţine licitaţiune Ia această Primărie, înaintea Primarului satt a delegatului sătt, pentru darea în tutreprindere a lucrărilor de captare necesare la alimentarea acestui oraş cu apă Aceste lucrări a căror valoare tifală după devis se urcă la cifra de 81.000 lei, figurînd sub denumirea de lotul No. 1 al proitrulul întocmit da de d. inginer N Cucu St. şi aprobat de Consiliul Technie Superior prin jurnalele No. 82-2, 487 şi 645|96, se referă la executarea părţilor următoare;
Puţuri filtrante.
;2|. Citerna de pom[
al3) Conducte de racordare şi aspiraţiunl.
4)	Pompare de constatare, toate executate in comuna Palas şeapte kilometri distenţă de Constanţa.
Licitaţiunea se va ţine prin oferte sigilate. Supra oferte nu se primesc.
Concurenţii spre a fi admişi la ticitaţinne vor depune pe Ungă ofertele lor o garanţie pro-visorie de 4000 lei In reeipisa Casei de Depuneri satt a Adininistraţiunel financiare a judeţului Constanţa. Depunerea garanţiei in numerar la licitaţiune nu sd admite.
Amatorii pot ua cunoştinţă de proiectul, de-visul şi caietul «de sarcini al lucrării In Constanţa la Primărie in toate zilele de lucru de la orele 9—12 a. m. şi de la 3—5 p. m. şi In Bucureşti ta d. inginer N. Cucu St. Str. Furtunul No. 5, autorul proiectului in zilele de Marţi şi Sirribătă de la orele 1 jum. pînă la 2 jum. p. m.
Licitaţiunea se va ţine In conformitate cu art. 68—79 din legea comptabilitâţel generale a Statului, fiind aplicabile intreprinderel şi dispnsiţiunile condiţiunilor generale de întreprinderi de lucrări publice.
Garanţia definitivă va fi de 10 Ia sută din valoarea lucrurilor.
Primar, E. C. Schina.
Secretar, I. Dan.
No. 2697
26 Maia 1898
1
DE VÂNZARE Locuri Parcelate
DE LA
1 IsMZWJtfi ăO n ANI METRU PiTRlT pînă la 50 13 A.TNTI
Pe Malul Mârel negre
ŞI LACUL TE CHIR GHIOL ln condlţiiiui de puttf* POARTE
avavtauioa.se
adică in timii de A an» in IO rate trimestriale
întreaga această localitate este foarte mult căutată diu cauză că a fost recunoscută de autorităţile sanitare ca cea mal salubră din toată Dobrogea, atit ca climă cit şi pentru calitatea apel lacului ce o învecinează. Probă de aceasta este că Eforia Spital-lor din Bucureşti a construit uu Spital Maritim (Sa-natorium).
Ori-ce infoMuaţiunl precum şi pentru planul de situaţiune al asestel localităţi st vor trimite franco la cerero de către proprietarul
]>-uul I. MOVILA
Bucureşti, Str. itoamnei, 27.
NOU DE TOT
Tuburî de beton sistem Monier
din prima fabrică N. CF^AltlOA A Co.
Bucureşti, autorizate de onorabila Primărie din Capitala pentru înlocuirea tuburilor de ba=a!t <tot la e tnah (tout â i’egoul) precum şi ringurile admise la caualisarea oraşului Bucureşti. Interiorul tuburilor peifectsclivisit. Rcsistenţa de opt ori mal mare de cit aceea a tuburilor comprimate. Greutatea lor pe jumătate a acelor comprimate.
Priţurile din preţul eorent penlru provincie sunt înţelese franeo ori-ce gară din Ţară. Preţuri coreute se trimele franco ia cerere.
SCHNEIDER & GRUNENFELDER
Degoiitari generali Bucurf§L, Str. Sf. Vineri No. 12
S’A DESCHIS
Marea hală de Bere 10 Maiu
FOSTA COFETĂRIE
I0RGU CONSTANTINESCU
STRADA CAROL
avînd şi un Salon mare şi Grădina frumos aranjate, unde se va servi Bere specială din fa-rică domnului BEAGADIRU.
Yirgil Arion
ADVOCAT
No. 21, Str. Dionisie} No. 21
www.dacoromanica.ro
EPOCA
FOIŢA ZIARULUI »jEPOCA
28
MCOLAE OOQOL
TARAS BULBA
ROMAN ISTORIC
ni* VIAŢA BEPI'BLICJKl CAZACILOR
Evrpul cu părul roşu bău o ciaşcfi de rar-hiO, apoi îşi scoase laibărul, ne-rămluînd de cit In ciorapi şi In papuci, ceea ce’i da mare asemănare c’o găină, şi se culcă alături cu nevasta sa In ceva care semăna cu un dulap. Doul copil se culcară jos In jurul dulapului, tocmai ca nişte căţel de casă. Dar Ta-ras nu dormea : el stătea nemişcat, lovind încetişor masa cu degetele.* Cu luleaua tn gură, el scotea nori de fum cari făceaO pe evreul adormit să strănute şi sa’şi as undă nasul sub învelit oare. D’abia se lumină cerul, şi el împinse pe lankăl cu piciorul.
«In pi ioare, jidane, şi dâ’rnl hainele tale de comite».
El se îmbrăcă într’o clipă, îşi lnegri mustăţile şi sprîncenile, puse pe cap o pâ ărie cafenie şi se găti ast-fel In cit nici unul dintre cazacii sal cel mal
d’aproape nu l’ar fi cunoscut. Văzîn-du-l, nu i-ar li dat mal mult de trei zeci de ani. Sănătatea strălucea pe faţă-f, şi sgăncile rănilor lui II dădeat) o înfăţişare deosebita. Hainele, împodobite cu aur, II şedea de minune.
Stradele eraţi Încă tăcute. Nici un neguţător nu s’arăta In oraş cu coşul In mină. Bulba şi Jankăl ajunseră* la o zidire care semăna c’un ştire. Era o zidire joasă, largă, grea, negrită de vreme, şi la unul din unghiuri se înălţa, ca gitul unul stlrc, un turn înalt şi subţire, coronat cu o rămăşiţă d’acoperemînt. Această clădire slujea la multe lucruri deosebite. Cuprindea casarme, o puşcărie şi chiar un tribunal criminal. Călătorii noştri intrară In lăuntru şi se văzură Într’o sală întinsă, safl mal bine Intr’o curte acoperită. Aproape o mie de oameni dormeaO împreună acolo. In faţa lor s’afla o uşcioară, în faţa căreia două sentinele jucaţi un joc care consta In a se lovi unii pe alţii peste mlinl cu degetele. Dădură puţina băgare de seamă celor ce veneatl şi nu ’ntoarserâ capul declt clnd Jankăl le zise:
«Noi suntem, auziţi, stăpînilor? noi suntem.
— Mergeţi, «zise unul din el, deschi-zlnd uşa c’o mină, pe cînd pe cea-î’altă o întinse tovarăşului sâQ spre a primi loviturile cuvenite.
Intrară într’o sală strimtă şi întunecoasă, care dădea In altă odae tot întunecoasă care n’avea de cit nişte ferestruici mici sus.
«Cine e!» strigară cite-va glasuri, şi
Taras văzu clţl-va soldaţi armaţi plnă în dinţi.
«Avem poruncă ca să nu lăsăm pe nimeni să intre.
—	Noi sun’em ! strigă lankăl; pentru numele lui Dumnezeii, noi suntem, juplnilor!»
Dar nimeni nu voia să-l asculte. Dm fericire, în acest moment, s’apropie un om gros, care părea a fi şeful gardel, căci striga mal tare de cit cel-l’alţl.
«Stăplne, noi suntem; ne cunoaşteţi deja şi domnul comite vă va arăta şi el recunoştinţa sa..
—	Lăsaţi-I să treacă; gltui-v’ar o mie de draci! dar nu mal lăsaţi pe nimeni să treacă! Şi nu cum-va să lase sabia sa sad săse culcejosvre-unul din voi...»
Călătorii noştri n’auzirâ urmarea a-cestel porunci elocinte.
«Noi suntem, efl sunt, chiar noi suntem! zicea lankăl fie-cărul soldat ce în-tîlnea.
—	Putem să trecem acum ? întrebi el pe una din sentinele, clnd ajunseră In locul în care se sfirşia sala.
—	Se poate : numai nu ştid dacă vă vor lăsa să intraţi chiar în închisoare Yan nu mal e acolo, ad pus pe altu în locul lui, răspunse sentinela.
—	Q/, vel! zise jidanul îngrijat. Iată ce e râd, scumpe jupîne.
—	Mergi, «zise Taras cu ’ncăpăţinare !
Ovreiul se supuse.
La uşa ascuţită a subteranei, s’afia un haiduc împodobit cu nişte mustăţi cu trei caturi. Catul de sus se duce spre ochi, al douilea se ducea drept în-
nainte şi al treilea se scobora pe gură, lucru ce-I dădea o mare asemănare c’un motan.
Jidanul se închină, plnă la pămînt, şi se apropie de dinsul aproape cu capul de pămînt.
«Maria fa ! luminate stăplne !
—	Jidane, cui zici acestea ?
■ -- Ţie, prea luminate stăplne.
—	Him!... Nu sunt de cît un biet haiduc! zise purtătorul mustăţilor cu tre-caturl, şi ochii Iul luciră de mulţumire,
—	Şi ed, să mă erte D-zed, credeam că e chiar colonelul. Of, vel mir!... Zi-cănd aceste vorbe ovreiul dădea din cap şi răşchira degetele mîinilor. O,, vel.ee înfăţişare măreaţă! D zeule, e un colonel, un colonel adevărat. Ar trebui să fii pus Înălţimea ta, ps un armăsar iute ca o muscă, pentru ca să comanzi regimentele.
Hiiducul răsuci catul de sus al mustăţii sale şi ochii îl străluciră d’o mulţumire deplină.
«D-zeule, ce neam măreţ! urmă ovreiul, ol vel mir!... ce popor mîndru-Galoanele acestea, firele astea de aur, lucesc ca soarele; d’apol fetele, clnd văd nişte asemeni oşteni.... ol! vel!
Ovreiul dădu din nod din cap.
Haiducul răsuci mustaţa din mijloc, dădu drumul printre dinţii săi unul sunet foarte apropiat de nechezatu unul cal.
«Te rog să ne tari o slujbă miră, zise ovreiul. Acest princips vine din streinătate şi ar dori să vadă pe ca-
zaci. In viaţa sa n’a văzut ce fel de oameni sunt cazacii.»
Adese-orI venead comiţi şi baroni streini In Lehia, el erad atraşi de cu-nositatea d a vedea acest colţ semi-asiatic al Europei. Cit despre Moscovia şi Ukraina, el privead aceste ţări ca şi curn ar (1 făcut parte din Asia. D’aceea haiducul, după ce făcu o salutare res-pectoasă, crezu bine să adaoge aceste cîte-va vorbe auzite de la şeful săd:
«Nu şlid, zise el, de ce Escelenta voastră vrea să I vază. El sunt clini şi nu oameni. Şi legea lor e aşa, In cit nimeni nu trebue să o ia în seamă.
—	Minţi, fid ds drac! zice Bilbi, tu eşti cline! Cum indrâsneştl să spui că legea noastră nu tn-bue luată In s^amă! Legea voastră eretică nu se ia In seamă.
—	E(! zise haiducul, ştid, prietene, cine eşti acum. Eşti şi tu dintre aceia cari sunt colo sub paza mea. Aşteaptă o să ehiem p’al noştri.»
Taras văzu ce prostie făcuse, dar in-căpâţînarea şi ciu la il împedicară d’a căuta să In drept d lucrul. Din fericire, chiar atunci lankăl reuşi d’a se băga Intre di’nşil.
«Domnule ! Cum s’ar putea oare ca corniţele să fie cazac! Dar dacă ar fi cazac, unda ar fi găsit o asemene haină şi cum ar fi avut o Înfăţişare aşa de nobilă ?
—	Ia, nu-mi mal bate capul!»
Şi haiducul deschidea deja gura spre a striga.
(Va urma)
Băile lferciilane (Mehadia)
Herkulesfurdo, (Ungaria)
Staţiune de Cale ferată, Poştă şi Telegraf
Denumite terme Hutfuroame şl sărate
cu temperatură terastrâ de 55° C.
începutul aeftoniilnl la 1 Mm In
Loc de cură cl'miMcă.—Gimnastică suedeză şi massagiu.—Băl eleetrice.— H droterapie.—Render.vous internaţional. — Situaţiune admirabilă In valea romantică n Cernel.—Promenade şi locuri de exrursiuue. — Climă favorabil».— Silusţiiine sc.u’it* de vlnt. — Aer ozonic şi liber de praf.—PalaturI de băl, hoteluri splendide —Salon de cucă. — Luminatiuue electrică.—Mu-sică proprie. — Orfeu (Teatru Varidli).
MEDICI domâxi
COSUJLTiŢIimi l.Y TOATE LIMBILE ETJBOPEXE
Juncţiune cu trenul Fxpres şi Orient Expres ; de la Orşova cu năile dunărene Bilete en preţuri rednse. Frequenţa în anul 1897; peste 10.000
COMPA1VIA genekala
CONDUCTELOR DE APÂ| din Li^go (Belgia)
SilCUDJ&AZA HI A AUi3li XIA
Biurourf şi Magazine: Calea Griyiţeî, No. 22
Compania se însărcinează cu toate proiectele şi cu toate lucrările de instalaţiunl de apă pentru administraţiunl, autorităţi şi pentru particulari, precum Conducte de fontă, de fier, de plumb -robinetărie, Idroraetrn, Water-closete, băi, lavabouri lot-& rigout, spălătorii, ele.
Ea are represintanţa esciusivă a filtrelor Chamberlaiid, sistem Pastenr, singurele adoptate de guvernul trances. Peste scurt timp Compauia va fi instalată In propriul săQ local ; cu această ocasiune biurourile şi magazinele sale vor fi mâ-
1	rite în mod considerabil.
\
I
MAŞINE DE BUCATE
din Renumta fabrică
Gebrider Roeder din Darmstat, recunoscu-ite ca cele mal bune şi cele mal econd-me în combustibile.
Băl lucrate din Zinc de ori—ce dimensiune cu sobă pentru încălzit apa din Baie
DUŞUBI pentru CAMERE cu aer COMPRIMAT EXPOZIŢIA PERMANENTA de LĂMPI
PENTRU
PETROLEU ŞI GAZ AERIAN
MARCUS LITTMANN S-sor I. WAPPNER
Calea Victoriei No. 61
v 1« - ă - V1» de Episcopie

Adevăratul 0? .
VARALB-GRASl
DE VINZAHE
Casa No. 31 şi 33,* Strada Negustori, fpren mare, bun pentru
construcţiimL^ _
Teren de parcelat. 94 pogoane^ jcalea DudestI şi Laborator. Inles*
de Cîmpulung	_______
se g seşte in orî-ce cantităţi Moşia Parepa 1000 pogoane ara-
la depoul central :	bile 12-000 lei, pămînt peeru, ju-
je	mătate oră de la gara Albeşti şi
S, HAINIOVICI ,no,e?H
J! BOALELE SECRETE !!
Specific Antiblenoragic, Stoenescu
CAPSULE
cn capaivat de sadn-salo! şl «antal
N;cT unul din antiblenoragicele existente pină acum nu Împlineşte cele două condiţiunl de asimilare repede şi hu irita traectul intestinul. Aso-ciapune* substanţelor ce compun aceste capsule este tot ce actualmente ştiinţa are mal bun şi inii încercat îa tratamentul blenoragiilor. Modul cu totul nod şi special după care sunt preparate aceste capsule, fac ca vindecarea să fie repede, complectă şi fără de a deranja stomacu ; ast-fel că convine tutulor persoanelor chiar celor mal debile. Acest noS medicament vindecă în scurt timp complect şi radical scursorl. (sculament) noi şi radii atit la bărbaţi cît si la femei, preentn şi blenoarea, poală albă, ete. rreiţnl miei cutii 4 lei. Asociat cu aceste capsule sa recomandă cu succes Injecţia tutniallua. Preţul unni flacon lei 2,80.
Depozitul general: Farmacia MIHAfl, STOENESfiTl Strada Mihal Vodă, No. 56, Bucureş'i. De vînzare la principalele farmacii din ţară. In pro vinete unde aceste preparate nu se găsesc, se expediată imediat contra uuut mandat poştal.
MARELE MAG ASIN ROMÂN
DIMITRIE PETRESCU
Calea Moşilor, No. 1, (colţ cu Piaţa Sf. Anton)
— AU S 0 8 ITMm
Pentru toate a se adresa la d-nnl
Unde se găseşte §i
din renumitele fabrici ale D-luî E. COSTINESGU
Ipsos şi
Ciment de Portand
I ŢEŢU, Strada Lipscani «Cinele negru»).	No. 1, (Ia
	
R. ochvartz & V. Pictori, Zugravi de	Ascher firme
Decoraţiuni Teatrale
Şi Vopsitor ie fină BUCUREŞTI
Calea Roşilor No. 189
(Vis-â vis de Biserica O'arI
FABRICELE R0MÎNE UNITE
De Băuturi gazoase (i Acid carbonio lichid Societate anonimă cn capital 629.800 lei deplin cdrmft
Bucureşti, Str. FecidreT No, 9, 11, 13
PRIMA INDUSTRIE DE
ACID CARBONIC LICHID
• Garantat pur ţi fără miros •
Instalaţiunl Complecte de Fabrici şl Băuturi gazoase
Cel mal mare depozit do toate articolele, servind la fabricaţiane de &p& gazoasă :
— Sticlărie, Capete «le Sifoane, Eăienze, ( olari —
TURNATORIE DE ARMATURI DE SIFOANE
Depozit de Maşini •
ATELIER de REPARAŢIUNI. APARATE de BERE Prospecte gratis şi franco
o*v msi>
NAŢIONALĂ *
Reprezentînd LUAREA GRIVIŢEI
Im 30 August 1897
Pentru sesonul de primă vară şi vară, toate noutăţile în LainagiurI, Mă-tăserie, Catifele, Toualurl, Ze/lrurl, Pichetări, etc. etc.
NMAHK A S OU TIRE JV T
De : Olande. Sifoane, Madapolam în toate lăţimele şi qualităţile de Lei 11,75 Bue. Şifon fuarte bun 36 jum. Metre şi pină Ia cele mal Ine calităţi. Şervete, Mese, Prosoape, Ciorapi, Batste.
Lugerie pentru Dhiuc, Bărbaţi şl «,'opil
TRUSOURI GATA ŞI DE COMANDA
In acest Magazin se poate procura Trnsourl complecte de la 150 pin A. la 10,000 Lei
naoncRtjE, dantele, vaeawsiexte
HAYO tă I) SPECIALE de
Covoare, Perdele, Stofe pentru mobile
Coverturl de pat şi de mese, precum şi toate articolele atingătoare de
branşa Tapiţerilor.
W" Mare atelier propriu pentru comenzi de orî-ce fel de lingerie, Broderie de mină, preenm Cămafî bărbăteşti, croiala Franţuzească, după un sistem special a celei mal renum te case din Paris.
In voiajul făcut în Franţa, Anglia, Elveţia, ete., făcînd cumpărări mari, de Mătăsuri, Lainagiurl, aceste articole sunt puse în vînzare cu preţuri ne mal pomenit de eftine.
Tablott circular colosal executat de rennmi-, ţiî pictori artişti din MUnicb
PDTZ, KRIEGER, FROSCH
REISACHER şi NEUMANN |
după ridicări făcnte la faţa locului
DESCHISĂ de la orele 9 dimineaţa J pină la 6 seara
Preţul de intrare : 1 lefi de persoană, iar 1 pentru şcolari, studenţi, copil şi militari de! grade inferioare, 50 de bani.
JOIA, ziua., Ilig-li-Ufe De la 2-6 scara
Intrarea 2 lei de persoană şi i lefi pentru copil
IIurureHtl, Bulevartttel Coif ea, (ţinea Primărie}
Direcţiunea Ntabillmoninlni «BAIA GtilYIŢA» situat Iu Calea Gri-viţrl îu f-ţa bisericel S ţii Vo vozl. are onoare a anunţa pe Onor. Public că a deschis BAS1NUL şi DUŞELE RECf pentru sesonul de Vara.
0 baie de basin cu duşe re i, 66 bani; Abonament pentru 10 băl 6 lei; Abona meat peatru una sută băi 40 lei.
Bisinul p ntru Doamne este deschis în toate zilele de lu-ru de la orele 8 şi jumă'ate pină la 11 şi jumătate dirainetţa Băile sunt deschisa în toate zilele de la oreie 2dimin-.aţi, pină seara cit de tir
ziil la lnmina electrică.
DI HECTICA EA.
F» I * 33] I y «Sfc, C’!i'
BUCUREŞTI, Str. DOAMNEI 9, BUCUREŞTI
MAŞINI INDUSTRIALE DE TOT FELUL
REZERVOARE DE TABLA DE FIER, etc.
MARE DEPOZIT de ŢETE DE FIER şi ACCESORII ŢEVI de sondage în docurile de la Brăila, nevămuite
Taică de Florica
Lacrima * de Prune
T«ica de Goleşti
(Marcm th CbmuroiA tlt dtpmA Im Tribumaimi Irşqff Ţaiea e*te fabricată dla prnae; ilagari ▼ătămăfărc oăaătăţei; cal maî bau apettaaaa
IVu trebuie «ă UpeMMuooă din nici o
Mare Depoz it U’g-ar» Goleşti
« Cereri*- yowim m >r»s mă mm	Im *
m. MÂDCJcmmcm, —
niefli
A SOSIT
MASOE de BUCATÂBIJE
Sietlem American
Aduc mari economii la lemne Bana funcţionare e absolut garantată
Lămpi
Cele mal noul şi elgante forme
ARTICOLE DE MENAGIU : Porţelanuri, Cristaluri de „Bacarot“ Olarii emailate veritabile din streinatate.
Taettmnrl do ALPACA veriiatiilo.
BAI DE ZINC, solide, cn şl fără duşuri Drcfttri foarte eftine
W. SINGER
27, Sir. Lipscani, 27 (in faţa str. Şelari)

im-
vr\$
Reprfientsnţa (Irnrrală m rasei
UMIEUABEAS TEIJV & Uo. Berlin
FABRICĂ de ŞINE pentru CĂI FERATE şi MINE
Bucureşti.—Tipografia EPOCĂ Strada Clemenţei No. 3.~BucureştI
www.dacoromanica.ro