SERIA 11—ANUL IV, No. 780. NUMĂRUL 10 BANI I noX’VIlE.VTEW.E încep la. 1 şl 15 ale fie-cărui luni Un an !n ţară 30 lei; In streinătate 50 lei Îase luni ... 15 > > » 25 > rel luni . . . 8 » > » 13 ", Un număr In streinătate 30 bani ~ MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ HKttACŢIA No. 3. - STRADA CLEMENŢEI — No. .• Ediţia a treia VINERI, 5 IUNIE 1898 PO TELEFON NUMĂRUL 10 B ANI AwrxcwwmwijK AnunciurI la pag. IV .... , 0.30 b. linia » » » ŢII.......2.— lei > * » » II . . . . . 8.— » > Inserţiile şi reclamele 3 lei rtnilul UN NUMĂR VECHIU 80 BANlj A » TI I A MS TH i ŢI I No. 3. - STRADA CLEMENŢE*! — No. 3 Interview cu d. C. Bălcescu PROBA VALABILA a avea caracterul unei piese oficiale. Iat-o : Interview cu d. C. Bălcescu iii «.... Ministrul preşedinte Sturdza a fost Continua cu faimoasele probe ale I Sî faldului, invocate de co ect.viştl pentru subvenţiunea acordată învinovăţirea a-a scăpa pe Sturdza al lor de înfierare | ceasta este cu totul neadevărată. Dotele, meritată şi dovedit de trădare şi de spionagiQ, în timp de pace, căci dacă faptul ar fi avut Ioc în timp de războiţi, acel om era de mult executat. Va să zică, pînă acum dovezile aduse de colectivişti, cum că documentul în care se spune că Sturdza a dat acte, date, desluşiri guvernului maghiar în chestia subvenţiei şcoalelor din Braşov, document citit ‘in Cameră de d. IV.ke Ionescu, aceste dovezf, zicem, sunt următoarele : V O notă trimeasă din Budapesta «Agenţiei Romine», adi'ă d-lui Seu-piavsky, omul Iul Sturdza, în care se «afirma «că nici odetâ guvernul ungar «nu a primit, pe cale diplomatică, date «asupra subvenţiei şcoalelor dinBraşov». Am arătat că aceasta şi cu nimica este tot una, spre a infirma valoarea documentului. 2) O scrisoare de Ia Budapesta, adresată Corespondenţei Politice din Viena, în care se afirmă că Sturdza este nevinovat de ceea ce este acuzat! întrebăm pe orl-ce om cu puţină minte; sunt acestea dovezi că documentul citit de d. Take Ionescu este falş? Acum trecem la celelalte probe, în puterea cărora Voinţa, cu o neruşinare ţâră seamăn, îndrăzneşte a nega autenticitatea actului, numind pe d. Take Ionescu de falsificator. De astă dată, ocazia o dă L’Indtpen-dance Roumaine. Iată ce se scrie «de la Bud p °sta la Bucureşti», Cilăm textual: «L’Indăpendance Roumaine de la 30 Aprilie (12 M* ), sosită aci astă-zl, conţine două rescripte ale d-’ul Wlassics, ministrul cultelor, adresate Mitropolitului Miron Roman, In privinţa snbvenţiuniior acordate ş oalelor romine din B aşov. Pe basa unor inform'iţiuni autorizate, putem asigura că d. Wlassics n’a adresat Mitropolitului de cit numai un singur resc.ript, anume pe acela de la 18 Aprilie 1898 nr. 1816, publicat de «LTndepmdance» în locul lntlifi şi tn rare expresiunea «guvern regal» nu se referă la guvernul romîn, ci exclusiv la guvernul unguresc. Cit despre cel Vait pretins rescript ce ar fi fost adresat de d ministru Wlassics, Mitropolitului, el n’a fost • adresat şi, pi in urmare, aserţiunea în această privinţă este contrarie adevărului». Astă dată, avem a face cu o desmin-ţire mal categorică, ca formă, deşi ca fond tot amb’guă. Să se nott za că «oeM’a’f pretins act» nu este dezminţit, de cit întru ctt se susţine că ar fi fost trimis de ministrul Wlassics. Prin urmare, chiar pe baza acestei notiţe, putem să susţinem că actul există, că el a fost trimes mitropolifu'ul Roman, numai un lucru nu mal putem susţine: cum că el ar fi fost trimes de Wlassics.—Atita ! desluşirile şi actele privitoare la această chestiune, fiind în mîiuile unor organe ce depind de guvernul ungar, ajuns Ia cunoştinţa ministrului de instrucţie Wlassics pe cule regulată. Aşa dar, nu există nici cel mal mic motiv de a cere d-lul Sturdza ca să dea un document pentru ast fel de fapte, cari erau în cunoştinţa generală, parte prin acte publici te, parte prin de-claraţiunl publice.» Da altmintrelea, am dovedit că această scrisoare conţine atitea neexac-tităţl şi afirmaţii falşe aproape cîte frase cuprinde. Deinlslnnea d-Iul C. Bălceacn Retragerea d-lul C. Bălcescu din comi-siunea pentru organizarea tămbălăulul colectivist, a produs o profundă impresie, , . . cu atit mal vîrtos că d-sa este singurul in | Pocn.are ud _ mal mare tiraj de cît cutare viaţă dintre aceia cari aii avut un rol im- 1 alf /,ar r“ into’“‘a "D fi —• absolut nedemne de a atrage atenţiunea publicului, le-am evitat tot-d’a-una. Dar de oare-ce noi nu intrăm în polemică, s’a pornit o polemică despre noi. Am asistat acum un an, fără a ne amesteca In discu-ţiune, la o luptă omerică de zece zile, menită din partea Adevărului a dovedi că E- portant în mişcarea naţională dintre anii 1830-1860. Am văzut azi pe d. C. Bălcescu şi l’am întrebat asupra demisiunel sale. — N’am demisionat în mod formal, dar am comunicat d lor acelora că nu mă mal duc pe la sfătuirile lor şi nu mal vreau să iau pat te la serbările pe cari aii de gînd să le facă,— a răspuns nonagenarul d. C. Bălcescu. — De ce P — Apoi, uite de ce: El m’ait chemat pe alt ziar. Ce interes va fi avut pentru public această polemică, n’am putut pricepe nici ptnă azi. Ziarul Dreptatea— care are şi el o maşină Rotativă ca Adevărul—a fost mal ales ţinta atacurilor ziarului republican. Observaţi, iubiţi cititori, acest fenomen, că de cîte ori Dreptatea va porni o campanie pe o cestiune orl-care ar fi, de atîtea ori Adevărul va face tăcere în jurul a-celel ces'iunl, saă va face contra-campanie. Acum, curînd, veţi avea o pildă de felul acesfa. Adevărul a cerut să se serbeze ziua O singură desminţire cea dală ziarului mine’ W?m de ce• 9* tam-ne- de JLIo.nie- El ne-a şi înjurat, pe noi, fiind - ..s - ue5inLnvlie« cea uîua ziarului | snm nV au făcut preşedinte. Abia pe urmă I că sfătuisem Lt9a să nu se amestece în o om aflat ce gîndurl aii. Şi atunci ’ml am I ?erbare care fatal trebuia să degenereze In ftist. ră. i rine re J. I ttlUl 1) A1 ii . Mp-fl fîrpnfafpn ci fnitirftfn- L’Inldpendance Roumaine, ar putea să aibă un caracter mal eficace, însă am văzut că ea este redactată în slil si-bilic, aşa că nu poate apăra pe Sturdza de învinuire şi nu poate infirma documentul in sine, ci numai întru cît s’a pretins că el emană de la ministrul de instrucţie Wlassics. Iată piesele pe cari colectiviştii şi în prima linie Voinţa, se reazimă pentru a înjura pe d. Take Ionescu si a’l acuza de falsificator. zis, că ideia serbării mişcării de 1848 ar fi bună, dacă s’ar face o serbare naţională. După cîte va zile însă m’am convins, că nu e vorba aci de o serbare naţională, ci de politica de toate zilele. Atunci eu, care de zeci de ani nu mă mal amestec în politică, ci îmi caut de bătrîneţele mele, m’am retras. — Adică, cum fac el politică ? El, nu vezi ? Nici unul nu ştie ce vrea să serbeze. Unii vreau să serbeze pe Ion Brătianu ; alţii vreau să serbeze bă- tămbaliîă. Ne-a eşit dreptatea, şi înjurăturile Adevărului se Întorc azî în contra lui. Dar iată că Dreptatea ia iniţiativa unei serbări pentru ti Iunie. Aşteptaţi să vedeţi cum Adevărul va Ir jura pe cel de la Dreptatea. Nici că se poate alt-fel, căci va putea ca Dreptatea, prin reclama ce l va face mauifestaţia, să-l ia înainte. Origina certei dintre cele două ziare democrate e din cele mal interesante. D. Fleva era ministru de interne. Adevărul îl ridică în slavă. Iată însă că d. Fleva se retrage rp • , I — -vw mw j v u ooiv O1.* 067 UUm lj* . . v v* Mhw 1 i-e ruşine nu pentru el, carf nu aa I de la Dealul Spirei; alţii nu vreau I din mimsl;er.- Din acel moment, laudele A- ruşine, ci pentru biata minte omenească ! | să depună coroane la statuia Iul Heltade I deverului ajung la delir. Dar d. Fleva scoate ' Rădutescu şi la mormîntul generalului I °- Sazet.ă Atunci se schimbă lucrurile. In Dar să presupunem un moment că toate nofele de mal sus emană de la guvernul maghiar, şi că din ele rezultă că cabinetul de la Pesta dă cea mai formală desminţire cum că Sturdza a dat informaţii în chestia şcoalelor din Braşov, deelarînd în acelaşi timp că documentul în discuţie este falş. Urmează de aici că dovada este făcută? Urmează că documentul nu există? Că el a fost plăsmuit, că Sturdza este un înger de nevinovăţie in chest>a şcoalelor din Braşov, că d. Take Ionescu a calomniat ? . ..... generalului leii; alţii vreaii ca serbarea sd aibă un caracter anti-conservator şi pur guvernamental; alţii aii exclus pe Liga Culturală, fiiitd-că ct vroit să facă o serbare naţio-nală, ttc. In sfirşit un balamuc politic, din care eu nu vreau să fac parte. Cnl se datoreşte mişcarea de Ia 48 ? — Atunci ce se va serba la 11 Iunie ? — Nici eu, nici el nu ştiu. Dar să ţi spun eu ce a fost în 48: De la 1832 şi pînă la 1880 un şir de evenimente mari * au produs tn ţară, dintre cari cel mai important este unirea principatelor romine. CU «Uof» j i„. . 1 .. . lv „ ... I In 1832 cmci boeri romlnl din cel mai mari. Staţi, d-lor colectivişti, nu vă grăbiţi au înfiinţat partidul naţional; aceştia sunt asemenea concluzii. Mal aveţi de | Iancu Cîmpineanu, Gr. Cantacuzino, ta- tăi d lut Gh. Gr. Cantacuzino, fost preşedinte al Senatului, Iancu Râset, moşul d-lul Nicu Filipescu, Iancu Văcar eseu şi Manolache Băleanu. In 1835 el au mai luat pe Ungă dinşil pe Ueliade Rădutescu, Gr» Alexandre seu, Cesar Bolio,cy maior I&an Voinesm * ’ ** Pînă la 1845 partidul naţional, , ^ .............. nam în fie-care seară cînd la Iancu Cîm- ziua chiar cînd apare primul număr al Dreptăţii, Adevărul anunţă că dacă «tribunul» nu va desfăşura un program «cu tendinţe democratice» el nu’l va cruţa ; iar din momentul cîud Dreptatea a avut o rotativă, Înjurăturile s’aă cărat cu găleata asupra Dreptăţii. Nu mal puţin ce’ebre aă fost luptele dintre Adevărul şi Lumea Nouă. Cuvintele de pungaşi, escroci etc. erafl cele mal duli i dintre cele ce se schimbai! intre fraţii socialişti. Această potrivire a atitudinel unul ziar după cons:deraţiunI străine de politică, o explica lutr’o zi un fost redactor al Adevărului. întrebat fiind de ce ar fi îujurlud TRIBUNA LITERARA A se răţoi, A se fasoli, A prins mămăliga coajă 11 Prin această Înlocuire, jupîneasa Marghioala devine madamă. Apoi dacă Marghioala a ajuns madamă, atunci de ce n’ar fi madamă şi Rnxandra, şi Joiţa, şi Para8.hiva, şi Vasiloa, şi toate sln-gele de pe la curţile boereştl? Da, ajung toate madame şi cuvîntul franţuzesc madame se romanizează şi capătă flexiune rominească: o Madamă a uml Madame Madama Madamei Madame Madamele Madamelor In sfirşit, Madame franceză se romanizează, se naturalizează complect, se face romină şi trăeşte în pace, măritată ori Remăritată, cum îl vine la indemină. Ce se intîmplă însă? In vremurile din urmă, cam pe la 1870 încoace, începe din nou a se întări la noi curentul francez. Limba franceză începe să pătrundă prin toate saloanele. începe şi pătrunde şi pătrunde şi pătrunde, pe de-o parte pianele cu «La pri^re d’une vierge» şi cu limba franceză şi pe de altă parte masinele de cusut. Limba franceză pătrunde, dar nu mal aduce madame nouă, ci chiar cucoanele noastre vorbind franţuzeşte, încep a se numi madame. Se numesc madame, dar dafl'de bucluc. In franţuzeşte se numesc foarte bine Madame Gh orghiu, Madame Pop, Madame Tunsu, Madame Unsu, dar nu furcă pe calea logicei şi aceea a proba-ţiunei, după cum vă vom dovedi îndată. Tămbălău poliţienesc Adevărul atît de tare pe conservatori, cînd I vine tot aşa de bine si în romîneste • el sunt departe de putere, el răspunse : I cum se zice în romîneste Madama Ghoor-v?»3;’ tel n'\su,nt. lf Pu,lere> dar e' ,vor re" 9hiu ? Am văzut trăsura Madamei Pop 9 s “ ?t„ s i:rUmu ? noul guvern ?» I i;u .18 ae ,oc- Cu toate că tema unică a arlicole'or d lui j vme Pentru acum madama, Am spus din capul locului că pretinsa serbare plănuită pe ziua de 11 Iunie nu va fi de cît un tămbălău po- , liţienesc, menit să mal dreagă puţin I a7 ?edea alături de primăria forţa colet tivită ţii căzută în putnjune. I unde. fost biurojtrile Eforiei, Şi nu ne am înşelat. Astă-zl lucrul se vede deja destul de bine. L'ga, după cum se ştie, a fost înlăturată, de oare-ce guvernul nu vrea o serbare naţională, ci o serbare colectivistă. cînd la moşul d lui Nicu Filipescu In 1845 an venit apoi la noi Alecu Ghica, căciulă mare, beizadea Dimitrie Ghica, Gr. Grăd şteanu, Ion Ghica, Nicolae Bălcescu, Teii şi mal tirziu Costache Rosetti. Cîtid s ci vestit că Ici Pctr'is şi In Viena a isbucnit revohiţia, atunci unii din noi Pentru acelaşi motiv, aii eşit din co- I ailQvoit să f'ică ?* nici revoluţie, misiunea de organisare a tămbălăulul I -r*a furPrins Vodă Btbescu care a fost d-nil Bolintineanu şi Bălcescu. TnnLm 3*mne*e constituţia care a fost Cine a mal rămas ? d*M .Rev,,e R^pub’icaine de la u ■ 1 ia >■ 1 x I 1^6 dtn Paris. Atunci a isbucnit un fel \ oinţa Naţională nu s a jenat să ne-o | de re voluţie la Islaz şi s’a dat o luptă la biciueşte ferit de orl-ce gîud politiciauistic» nul privim acest soiu de politicianism, ca să tiu zicem mal răii, care dă intereselor de tarabă gazetărească precădere asupra intereselor politice, ca unul din fenomenele cele mal nenorocite ale vieţeî rdstre publice. Intru cît ne priveşte, ţinem cu deosebire, să nu fim atraşi pe terenul polemice'or de tarabă. Şi le vom evita pe viitor, cu tot dinadinsul. Ele nici nu sunt fireşti faţă de noi, întru cit nu facem concurenţă Adevărului... pe ni I un teren. me Gheorghiu nu sunt madame, nu sunt slugi. Ce e de făcut dar ? S a găsit un mijloc care nu le-ar fi venit în gînd nici filologilor celor mal mulţi. ŞliţI ce sa făcut? S’a masculinizat Madamele, s’a zis : Iul Madame Gheorghiu, lui Madame Tunsu, etc. Mijlocul acesta, însă, ori cit de bun şi ingenios s’ar părea din punct de vedere gramatical, nu este tot aşa din ____ punct de vedere social: bărbaţilor nu DIN STREINĂTATE I le p*ace li sa masculinizeze femeile : e foarte natural pentru un bărbat să _____ _____ B h _________________________________ _____v fj.si,u3 i sa aut 1 ' 31________ , ______ r_______________________ _______ Iată toa'e, dar absolut toate probele, I 8Pue *n număru l de Miercnrh Aă'ră- I TeâluTYpirel trei Iile,°Vodă*Bi- I Dfi7hatprM rlin Pamnra I gin(Jească dorească chiar să se în din cari, după colectivişti, rezultă că do- I mas Pn™urul cu ajutoarele sale şi pre- I bescu s’a retras de la domnie. uo^ucuci CdUin UdlflUra TrdflCeZa I soare cu o fală, dar nu e natural de cumentol este falş, ba chiar că e falşi- fedut ficat de d. Take Ionescu 1 O observaţie foarte importantă. Noi ziceam mal erl că nu este de ajuns, în această chestie, ca numai una din părţi, spre pildă, aceea rare este bă-nudâ că a trimes actul, sâ’l desmintă pentru ca aclul să poată fi declarat falş; se cere, absolut, ca şi cea-l’altă parte—acea presupusă că î’a primit— să afirme că nu l’a primit. In specie, drept vorbind, nici o parte nu a vorbit încă în ^ensul de a declara actul falş, nici chig guvernul Ungar. Nu mai poate încăpea deci îndoială asupra caracterului poliţienesc al tămbălăulul. Poliţia de acum va sărbători amintirea poliţaiului de la 1848. Petrecere bună. MODIFICAREA LE6EI COMUNALE Cînd guvernul conservator a făcut legea comunală după care se administrează şi astăzi comunele, cu toate că liberalii s’fă Iacă tot ce a fost în 1848. T&nib&lăRl colectivist — Dar Ion Brătianu ce rol a avut în mişcarea de atunci ? — Nici un rol; el era dintre cel mici, prea Itnăr şi nebăgat în seamă de nimeni. Şi totuşi unii vreau acum ca întreaga mişcare ce s'a produs ps atunci să fie atribuită Iul Ion Brătianu şi să fie exploatată politiceşte în favoarea cîtor-va persoane^ de la putere. Apoi la această minciună eu nu mă asociez, căci politică nu mal fac şi nu vreau să fac. — E vorba să nu se mal facă nimic. Ioc să dorească să se însoare cu un pompier. Probabil că această ideosinc-rasie masculină alimentată de instinc- Nu se ştie încă în ce senz se va limpezi situaţia politică din Franţa, Sa urma recentei _______________- dezbateri din Cameră care s’a terminat, precum I tul de Conservare a îmnins ne hărhatl şlim, cu o ordme de zi eerîud «mn guvern care I »______* j. mpins pe narnaţl să se sprijine exclusiv pe o majoritate republi- am anahzat, nu emană în mod oficial de !a guvernul de la Pesta. In adevăr, notiţa următoare pe care Agehţia Romină a d-lor Scupit wsclii si Sturdza, pretinde că a primit’o de la Budapesta, nu are nici un caracter de autenticitate: «Aflăm din sorginte competentă, că aserţiunea, produsa în una din ultimele şedinţe ale camerei depui®ţilor, după care guvernul unguresc ar fi primit pe cale diplomatică (late asupra subvenţiunilor acordate şcoalelor romîneştl în Ungaria, este cu desă-vfşire contrarie adevărului.» A doua desminţire publicată in Corespondenţa Politică din Viena, ori cît Ho Atinmn.X ___ f» . . ' cană» Această moţiune arată însă în mod neîndoios ca radicaiiî-socialişll recurg la orl-ce mijloc ca să doboare un guvern care i-a combătut cu înverşunare. Cind se constituise, după o grea criză, cabinetul Măliue, ruvlntul de ordine al majcritaţei din vechea Cameră era ca să fie menţinut cu orl-ce preţ, pentru ca el să facă alegorile. Mişcarea socialista, In «rilă de concesiile ce i le făcuse cabinetul Bourgeois, ameninţa din ce în ce mal mult şi cum în Fi Căci cele trei des .nfnllrUpe carMe I aflSa'afi S’° eine se pulea gtudi I facă nimic, decU aăfacă’un I peteriiiet partizanii or. Iilor pentru scopuri de partid. I ~ 1 I ŞPriJine P® Măline, care îşi lua^e de sarcină dal “ SPBE11EVITA *lTE WIMIK Şl asemenea Diestamâţie. | ----• I tel m.marchiste şi al raliaţilor. să se ferească de madamele mascul-nisate şi in locul lor să întrebuinţeze frumosul cuvint rominesc doamnă. Am văzut grădina doamnei GheorghiQ, pădurea doamnei Pop, se pricepo foarte bine şi merge foarte bine. . Aşa dnr, de data asta Madame a ajuns să meargă în franţuzeşte, precum Brâu ar merge în nemţeşte; dar cînd e vorba de romineşte, atunci se preferă doamnă. * * * Adminislraţiunea comunală a Capitalei întrebuinţează banii comunei ca şi cum ar face parte din fondurile clubului colei Mal deunăzi, această administraţi_____ _ hotăilt să dra 50 000 lei pentru faimoasa statuie a lui Brătianu. Acum, altă comedie, adminisfraţiuuea comunală se pregăteşte să cheltuiască cîte va mii de lei pentru tămbălăul colectivist de la 11 Iunie. Şi în vremea asta, capitala e înecată ori de noroiă, ori de praf. Batjocura aceasta, în contra căreia pro- Venim la coaja mămăligii. Unul om moale, fără energie şi mal ales fără iniţiativă, poporul îl dă epi- Un ziar din Capitală—nu zicem un con- I l)ar,° Inare P“f,e a poporului francez n’are, I de : mămăBgi, mămăligă mo ale, itA ______ 1 _ _ . . . 1 „ . I Sfl Vfl'ifl în vrnniila nenotca nendinnn.ll!.. _ I vvi rt vm AIiaA _ • w • de ohcioasă ar fi această gazetă pentru I les,ăn* cu toată energia Iu numele contri-Au trio, nu se poale pretinde că ea e- I buabililor, ne îndreptăţeşte să ue gîndim la mană direct şi cu caracter oficial de la I 0 mo(hiUare a leg1 preşedinte de Cameră, şi cu toate « ă Miî- I Cind se zice cuiva mămăligă mare se sulte, eu privire la tirajul lor, la vinzarea 1,n.0 a rezistat vAejcş e, ordinea de zi votata, I mal înţelege ceva, adică se mal înte puterei. I ceva care adese-orî chiar se spune, lor, şi, lu fiue, la tot ce priveşte partea ne giistorească a gazetei. Ba nouă ni s’a Intlmplat ceva şi mal curios. Intru cit privim aceste cestiunl ca Tema atacului a fost cea veche: conivenţa I de tXHnP*u : Oamenii cel-l’alţl s’aă dus cu clericalii, raliaţii, monarch ştii. I judecată şi au scăpat... iară Gheor- Foreign. | ghe al nostru mămăligă mare /, saQ www.dacoromanica.ro s ■ P O C A t mămăligă mare de-a gala să i-o pul dinainte». Mămăligi, mămăligă mart, mămăli- gar, Însemnează om fără iniţiativă, ori eare aşteaptă dt-a gata. Dar a prins mămăliga coaje nu Însemnează că un om moale a Început a se tace energic saQ a căpătat iniţiativă. Aci amicul Ghibânescu n’a nimerit’o. A prins mămăliga coajă, este mal acelaşi lucru ca şi s’a suit soro a fa in copan. Amlndouă aceste expresiunl se a-p'ică parveniţilor, Insă cu o mică deosebire. A prins mămăliga coajă desemnează pe un parvenit in purtarea lui faţă cu el însuşi, de pildă unul care mal Înainte umb'a numai pe jos şi astă-zl nu poate fără cupei!. «S’a suit scroafa in copac arată pe parvenitul In raporturile lui cu alţii — parvenitul obraznic care erl iţi săruta mina şi astă-zl aşteaptă să-l saluţi tu IntiiQ. Acum Încheierea. Ce încheiere ? Sunt unii cari se ră-ţoesc, alţii cari se fasolesc; sunt mamă igl care prind coajă şi scroafe care se sue In copaci; dar sunt şi oameni cari pricep toate aceste treburi. Th. D. Sperantla. OFOBMAŢD Tă.mb&lâul colectivist Comitetul naţional studenţesc a decis să nu participe la tămbălăul colectivist. Toţi studenţii insă, uf ară de studenţii 8'vjbtşi, vor merge cu drapelul albastru, sflşiat astă toamnă depoHţia colectivistă, la contra-manifestaţia fleviştilor. * ♦ * Organizatorii tămbălăulul ati, cerut guvernului ca să închidă biurourile lu-tulor ministerelor şi ale celor-l’alte autorităţi, in zilele de 11 şi 12 Iunie, cu condiţia ca toţi funcţionarii să fie obligaţi a merge la tămbălăti cu familiile şi rudele lor. Ast fel, colectiviştii vreai, să transforme pe funcţionarii Statului tu agenţi electorali. Aflăm că d. Fereehide e In contra tăm-bălăniul colectivist şi în consecinţă va pro une ca guvernul să renunţe la orl-ce participare în caraghlosliout, pe care îl organizează Gogu Cantacuzino, Palladi şi 0. F. Rob?seu. ♦ * * D, C. F. Robescu.in numele comisiunel de organizare a tămbălăulul, a fost erl dimineaţă la d. Eugen Stăteecu cu rugăciunea să ia cuvintul la întrunirea poliţienească ce se va fine la Filaret. D. Stătrscu a declarat, că nici nu va lua cuvintul, nici nu va participa la această mascaradă demnă de talia Iul Palladi, Berechet şi Melissiano. *** D. C. Stoicescu, rugat să vorbească la Ftlord, a refuzat eicind că serbarea este iu totul compromisă. De asemeni au declinat «onoarea» de a vorbi şi d-nil Missir, Dimitreseu-laşi şi ministrul de interne Fereehide. Vor rămine deci d-nil Pidladi, C. Navu, Talie Oiani şi C. F. Robescu, toţi oratori de prima forţă. *% La contra-manifestaţia d-lul jV. Fleva, meetingul va fi prezidat de unul din părtaşii in vinţă al mişcării din 1848 şi vor vorbi d-nil N. Fieva, Delavran-cea, N. T. Popp, S -orţesnu, Xenopol, Do-bresiM-Prahova, un nepot al lut Popa-Şjpca şi dout ţărani. In cursul aceste! luni, nu Iu cursul lunel Iulie, cum din eroare afi anunţat unele ziare, va avea loc al Il-lea concurs general, Intre elevi, organizat de «Societatea profesorilor secundari din Romtnia». E cvil vor concura pentru un obiect, safi chiar şi pentru mal multe. La ministerul instrucţiunel, s’uU Intîm-ttmpinat multe dificultăţi tn constituirea co-misinnilor profesora'e, pentru etevil pregătiţi In particular, In Capitală. Pricina a fost, că mulţi dintre membrii corpului didactic secundar sunt şi profesori tn institutele private, şi regulamentele şcolare, opresc In mod categoric, ca el să poată lua parte, lu co-mi'iumle pentru examinarea elevilor pregătii In particular. Daca Iii Bucureşti s’a ţinut seamă de acest articol din regulament, nu tot aşa a fost şi ta provincie. In laşi de pildă, oraş universitar, a fost însărcinat cu formarea elevilor pregătit! În pcrtieular, tocmai un profesor, care fuucţi-one za şi lntr’un institut privat. D. Petre Rdşcanu, inspector general secundar, care a fost Însărcinat cu această delicată misiune, este profesor la institutul privat al profesorilor asociaţi, Institutele- Unite. Nu ştim cum d. Răşcanu s’a achitat de misiunea sa, constatam insă, că regulamentele şco'are, atlt de riguros aplicate tu Capitală nu şl mal produc efectele, cu cit ne Îndepărtam mal mult, de la centru, la periferie. Agenda Bomtnă telegrafiază ziarelor Strfiiue următoarele : * Regele Carol va pleca pe la finele lunel Iulie, stil nod, la Petersburg, însoţit, probabil, de primul-ministru Dim. Sturdza*. Trlpotaglile din Frslovs Acum cit va timp e’a descoperit o fraudă de ctte va zecimi de mii de lei In sarcina inginerului şef al judefulul Dolj, Zamfi-rescu întreaga presă a denunţat cazul. Dar el fiind pretejatul prefectului Vrăbio- sou, a dispărut din Craiova, fără să fie urmărit şi dat tn jtidecată. Acum, Voinţa Poporului, d«H Craiova, denunţă a» nou gheşeft scandalos al cărui eroi sunt un deputat colectivist din localitate şi un ministru. Iacă denunţarea Voinţei Poporului: «Suntem pe urmele unul colosal gheşeft săvlrşit acum de curtud de către uu influent deputat dia localitate, gheşeft care ar apropia bunicica sumă de 100.000 lei. «Plnâ la numărul viitor ne vom procura toate amăuuutele şi vom reveni, arătlnd In toată goliciuuea Iul gheşeftul, pe autor şi pe complicele fără de care gheşeftul nu se putea săvlrşi, şi care e un ministru». Aşteptăm destăinuirile confratelui nostru ca să revenim asupra acestui nod gheşeft colectivist. Astă-seară, Joul, 4 Iunie, se Întruneşte, la ministerul domeniilor, comitetul expoziţiei romtue. Decoraţi: D. G. Bcngescu, fost ministru al Romi-niel la Bruxelles şi Haga a primit marele eordon al ordinului Leul Neerlander; D. A. Rosetti Solescu, consul al Rominiel la Salonic, a fost decorat cu ordinul Sta-nislas, cl. II de împăratul Rusiei; D. C. Colescu-Vartic a primit Steaua Bomlniel, cu gradul de cavaler. Alt m&cel Citim În Tribuna Poporului: «Geandarmii maghiari îşi fac de cap. Duminecă iarăşi au săvlrşit un măcel, la Balmaz Ujvdros. <Şi aci, tot un proprietar este la mijloc, care in loc de a plăti salariele lucrătorilor Simbătă seara, le plătea Dumineca. Aşa, lucrătorii s’au adunat Duminecă dimineaţa şi trecind p'acolo geandarmil. aceştia au tmbrîncit pe mal mulţi dintr’înşil. D’aci ceartă, tn urmă învălmăşeală care s’a terminat cu împuşcături: geandarmil aii tras în mulţime, împuşcînd patru oameni, dintre cari unul a fost lovit drept In inimă. *Lunl a mers la faţa locului o anchetă, presidată de vicişpanul din Dobriţin, Bdno Gyula». La 2 Iunie s’ati terminat lucrările scrise la şcolile normale de institutori şi institutoare. Lucrările afi fost: din 1. romină o compoziţie despre însemnătatea excursiunilor şcolare din punct de vedere pedagogic; două chestiuni din matematici, una despre aliagiu şi alta asupra proprietăţilor sferei. din 1. germană, o traducere din romt-neşte, fără dicţionar ; desemuiil unei mese şi al unul sfeşnic după natură- Noul ccfnsul al Turciei în capitală, d. Maxim Effendi, a ajuns erl In Constanţa, cu vaporul romln. D-sa a plecat cu trenul de seară la Bucureşti, unde a sosit azi dimineaţă. Ex-quaturul a fost deja acordat de M. Sa Regele noului consul. Odata cu d. Maxim Effendi a sosit In Constanta!şi d. Grossholz, directorul general al drumurilor de fier orientale Turceşti, care călătoreşte lu Europa. Medicul primar al judeţului Ilfov a lnee put o anchetă asupra apel care se bea in comunele rurale. Dintr’o localitate, d. dr. Ştefănescu a adus o probă de apă, de puţ, In care s’ati găsit diferite animalcule, provenite — probabil—din putrezirea materiilor organice. D. dr. Ştefăues u a înaintat probele de apă institutului bacteriolog. Din anul trecut Încă, de la moartea regretatului academician Alexandru Roman, catedra de limba şi literatura romluă, de la universitatea din Buda-pesta, a rămas neocupată. Astăzi, guvernul unguresc a procedat la Împlinirea acestei vacanţe, prin numirea d-lul Ion Ciocan, deputat şi director al gimnaziului romln din Năsăud. Acest domn Ciocan e unul din devotaţii ministrului Banffi. O societate de întreprinderi electrice şi industriale s’a constituit Iii Capitală, cu capital de 2 500.000 lei, care poate fi ridicat piuă la 10 milioane lei. Consiliul de administraţie se compune ast-fel: Preşedinte—d. Th. Rosetti; Membri, d-nil: T*ke lonescu, fost ministru ; I. Poenaru-Bordea, deputat; S -arlat Vlrnav, inginer; P. Ţăruşeanu, inginer; N. Zanue, inginer; Aug. Servais, comercialrath şi director general la Fenix; H. Lneg, comercialrath, şef al casei Ha-niell şi Lueg din Dflsseldorf; Bernard Solomon, profesor, director general al socidaţel electrice din Frankfort: Ernest Friedlănder, director la Breslauer Discontobank dm Berlin ; şi Paul Chatiuer, asociatul casei Iescheck şi comp. D. Dobrescu-Argeş a cerut încă de alaltă-erl liberarea provizorie pe cauţiune. D. judecător de instrucţie nu s’a pronunţat nici erl asupra acestei cereri. Afară, lingă cabinetul 5, aşteptau erl In zadar, mama lui Dobrescu-Argeş, precum şi mal mulţi prieteni, Intre cari mal mulţi preoţi şi ţărani de la MuşeteştI, deriziunea judecătorului de instrucţie. Agenţia Romină ne transmite din Viena ştirea că Împăratul a primit Marţi, In audienţă, pe ministrul Franciel la Bucureşti, d. Ars&ne Henry, care se află actualmlnte la Viena. Noul prefect de Teleorman, d. Bildiropol, este decis să facă numeroase schimbări In personalul administrativ al judeţului. In afară de Înlocuirea directorului pre-’ecturel, d. Coşoveanu, vor mal fi Înlocuiţi şi clţt-va suh-prtfccţl bănuiţi de simpatie pentru d. Chiriţescu. In audienţa ce a avut la M. S. Regele, d. Fonton ministrul Rusiei, a remis Suveranului o scrisoare autografă a împăratului Rusiei, prin care se anunţă că Marea Ducesă Mdiţa Nicolaevna a dat naştere, In ziua de 3 Maia, la două principese, din carf una a Încetat din viaţă. D. N. Dumba, consilier intim al M. Sale împăratului Franz Iosef, a sosit In Capitală. D. Dumba posedă Întinse proprietăţi In ţară. Cu începere de la 4 Iunie c., biblioteca Fundaţiunel Universitare Carol I va fi deschisă de la orele 8-12 a m, şi de la 2—7 p. m. Orele de seară afi fost suprimate din cauza reparaţiunel aparatelor de electricitate cu cari se lumina piuă acum. Astă-zl, 4 (16) Iunie, se închide subscrip-ţiunea acţiunilor societâţel cooperative Bu-cureştil-Noul. EOOVBi — Duminică, 7 curent, va avea loc concursul şi distribuţiunea premiurilor pentru arme, gimnastica şi dare la semn cu pistolul, lu localul sociatăţel de arme şi gimnastică din strada Brlncoveanu, 16. Iată şi programul serbărel: Dela 9 piuă la 11 ore dim. concurs la scrimă. De la 11 piuă la 3 d. a. concurs de gimnastică. De la 9 plnă la 3 ore seara concurs cu pistolul. De la 4 ore seara producţiunl de gimnastică, scrimă şi distribuirea premiilor. La concursul cu pistolul membri vor plăti 1 lefi pentru un bilet de 5 focuri. Streinii introduşi vor plăti clte 2 lei pentru uu bilet de 5 focuri. Tragerea se va urma după programul afişat În hală. In tot timpul zilei va ciuta o muzică militară.—Intrarea liberă. Cronica judiciară* Divorţul unul aurdo-mnt.- Mimica la tribunal.— Ştiri Judiciare Cine nu cunoaşte pe Maximescu, vlnzătorul ambulant de romane ruginite, Genoveve, Jianu, doruri şi altele de soiul acestora ? Cine fre-quenteazâ cafenelele şi restaurantele, tl cunoaşte bine, dar mal ştie ca spre a intra ta tocmeală cu dtnsul, trebue oare-cum să fie iniţiat In arta mimioel. De altminteri pentru ttrguiala aceasta nu se cere să fi versat tn această artă. Mişcarea degetelor ajunge. Dar iată că Maximescu, care e om lDSUrat, s’a văzut şi el silit si alerge la tribunal ca sa eeară divorţ din cauza mizeriilor ce-I făcea de un cird devreme jumătatea tul. Cum să facă el pe tribuna), care n'a fost iniţiat încă în mimica divorţului, să priceapă motivele de divorţ? A făcut şi el ce a putut, şi tribunalul l'a înţeles, servindu-se de un interpret. Afacerea a avat mal multe Înfăţişări. La ultima înfăţişare, cind era să se pronunţe divorţul, nevasta lui Maximescu zice că 'şl-a perdut tinereţ-le cu dîusul şi n'are bărbat de lăsat. Preşeuintele cearcă să facă împăcare. Interpretul intră in rolul Iul. făclnd semnele necesare pentru a exprima dorinţa preşedintelui. Maximescu se înfurie, face semne de negare şi pentru a exprima maltratările ce le suferia din partea nevestei, era aproape să se repeadă la avocatul lui spre a-I cîrpi, dar se opreşte de o dată şi-şi aplică sieşi clte-va lovituri, Irăglndu-se şi de barbă. Tribunalul a înţeles traiul răfi ce-1 avea Maximescu din partea nevestei, şi, ne mal insistlnd aaupra Impăcărel, pronunţă divorţul In ilaritatea generata a publicului asistent. * * * Ieri afi continuat Înaintea Curţii de casaţie dezbaterile in procesul dintre primărie şi compania de gaz. Afi vorbit din partea primăriei d-nil Eugenio Stătescu, V. B utianu şi V. Lascar. ŞTIRI MĂRUNTE Printre nouil angajaţi, In viitoarea stagiune a operei romlue, este şi d-ra Grigo-rescu, o ieşancâ. D-ra Grigorescu posedă o frumoasă voce de contralto şi a făcut studii briliante la profesorul Leocd din Milan. Angajarea d-rel Grigorescu e o bună a-chisiţie pentru opera noastră. Iată numele persoanelor recomandate da prefectura de judeţ din Iaşi ministrului de interne, pentru a fi numite In comisiunea judeţeană pentru expoziţia de la 1900 ; d-nil Samuel Konya, Teodor Burada, V. Vlâdo-ianu, ALfcNrgruzzi şi V. Stahi. NUVELĂ Primul debut Am fost, ca toţi cel-l’alţl, avocat stagiar, ca toţi cel-l’alţl am îmbrăcat roba neagră şi toca exagonalâ şi mi-am perdut vremea prin sala paşilor perduţl. Punctul cel greii de atins era pentru tinerii mei confiaţi şi pentru mine, ca să ajungem să putem obţine atenţiunea tribunalului. Cel bălrtnl, pe cari II consultam, preco-nisaa tot telul de mijloace, mal mult safi mal puţin eficace. Trebue, spuneaţi el, să Incepl pledoariaVu o voce monotonă şi Înceată, apoi, de o dată, tntr’un moment etnd nimeni nu se aşteaptă, să scoţi un strigăt lung, lung, nesfârşit. Meşteşugul ăsta Insă este foarte obicinuit şi acum nu mal prinde. Un alt sistem este să te agiţi pe clţl poţi şi să întinzi din clnd In cind braţele ca aripile unei păsări enorme. Nici aceasta Insă nu prea distrează pe judecători şi de obi-ceifi abia le poţi atrage puţină atenţiune. Safi văzut confraţi, cari imitafi de minune, tn pledoariile lor pe actori : pe losd Dupuis, In expunerea faptelor; pe Albert Lambert fiul, ln perioadele puternice ; pe Madame Pasca ln momentele patetice. Am văzut un avocat, care timp de o oră, a ţinut ast fel tribunalul atent, In dezbaterile unei monotone afaceri de succesiune, şi Intr’o majestuosâ evocaţiune, făcu pe de cujut să vorbească cu vocea lui R»ymond. Tribunalul i-a dat clştig de cauză. Efi, timp de un an de zile, de cind rătăceam prin sălile palatului de justiţie, nu reuşisem să captivez urechia judecătorilor. Adevărul este Insă că nici n’avusesem oca-ziunea să pledez vre-o dală. Aveam o clienlâ; o damă care vroia să divorţeze şi care In mod regulat, o dată pe săptămlnă, venea să-mi ceară consilii, dos-mierdârl şt cile o piesă de 5 lei. Dar după ce i-am examinat cu deamănuntul dosarul, am văzut că nu fusese nici o dată măritată şi că n’avea de ciue divorţa. In sfirşit, Intr’o zi, am fost însărcinat din oficia, ca să apăr pe un bătrln vagabond şi pungaş de meserie, care constrlns de foame, furase un canar cu colivie cu tot. Acest bătrln vagabond fusese condamnat de două-zecl şi şease de ori, pentru spargeri, rebeliune în contra agenţilor şi diferite furturi. Da altminteri, departe de a se fi pocăit, el pretindea că In cursul lungel sale carieri, a fost victimă a douăzeci şi şease de nedreptăţi. Era unul din acel bâtrlnl modeşti cari se mulţumesc cu culcuşul de pe băncile bulevardelor. Era fiul operilor sale şi timp de 42 de ani, abia învăţase să citească, safi mal biae zis să silabisească. Singurele cuvinte pe cari le citea mal cu Înlesnire, erafi : Debit de băuturi spirtoase şi Comisariat de poliţie. In ajunul lnfăţişărel, cind l’am văzut pentru ultima oară. Îmi întinse o mică broşură ce avea ln buzunar. Mă rugă să-I citesc istoria Phrynel, înaintea tribunalului, pe care el nu o Înţelesese tocmai bine, şi pe care o ascultă cu sfinţenie. — Aşa dar, afi achitat’o ? mă Întrebă el. — Da, afi achitat’o. — Bine că ştifi, reluă vagabondul. Voifi face ca şi dlnsa. Mbne la înfăţişare mă dezbrac In pielea goală. Am întrebuinţat toate mijloacele pentru ca să-l fac să renunţe la această idee. Vagabondul era Încăpăţînat ca un caftr. M’am dus apoi acasă să-mi prepar pledoaria. Mi se părea că am să obţin un succes monstru şi că de la început am să mă re-levez ca un orator de rară elocuenţă şi un dialectician emerit. Dar ln ziua lnfăţişărel, cind am intrat ln secţia eorecţională, toate pretenţiunile şi părerile mele sburaseră şi nu mă gtndeam de cit la mijlocul cu care să evit ridicolul. M’am aşezat la lotul mefi, locul apărării, şi am depus pe pupitru un voluminos teanc de note. In privinţa bătrlnulul vagabond şi a canarului furat, er.im decis să susţin teza generală a iresponsabilităţii. Clientul mefi fu introdus pe bauea acuzaţilor. Era Îmbrăcat lntr’un halat zdrenţăros, ln care bătrînul se ag ta cu nervo-sitate. — Ştii, Îmi şopti el la ureche, am să mă desbrac tn pielea goală. II rugai din toate puterile să nu facă una ca asta şi atrăsel în acelaşi timp atenţiunea sentinelei, rugtndu’l să supravegheze pe prisonier. După terminarea interogatoriului, preşedintele Îmi dete cuvintul. Cine a spus vreodată că magistraţii nu sunt atenţi ? Timp de un sfert de oră cit a ţinut pledoaria m°a, preşedintele, supleantul şi procurorul, n’afi scăpat din ochi, pe un zidar, care pe din afară, ctrpea tencuiala la o fereastră a sec(iel. Am susţinut teorii destul de subversive, fără ca măcar frunt a uuuia să se încrunte. Clud efi am terminat, zidanil nu sftrşise încă tencuiala, cu toate acestea, preşedintele, după clte-va secunde de tăcere, Întoarse capul spre mine şi se pregăti să pronunţe sentinţa. In acest moment mă uitai la vagabond şi II văzul pregătindu-se să-şi lepede halatul. Il aruncai o privire severă, care 11 hotărî se renui ţe la ideia-1 fixă. Preşedintele îngtnă ctte-va cuvinte, scoase clte-va numere din cod, după cum se scot din sac, numerile la lotou şi condamnă pe clientul mefi la şease luni închisoare. Un moment, am esitat ca să mă duc să i văd ln sala de aşteptare, unde stafi preveniţii şi condamnaţii. El mă primi Insă foarte liniştit, dar avea Întipărită ps figură o ln-naltă expresiune de regret. — De ce nu m’al lăsat să mă desbrac? Pe desfrlnata afi achitat’o; de sigur că m’ar fi achitat şi pe miue! Bernard. Criza ministerială din Franţa Paris, 3 Iunie.—In cu'o ar ele Camerei se crede că cabinetul nu mat poate rămine. Se zice că şl va da demisia după amiazt. Cea mal mare parte a ziarelor repu ■ blicane recunosc necesitatea pentru noul cabinet, ori care ar fi el, de a sacrifica concursul dreptei pentru a se sprijini în mod exlusiv pe grupurile republicane. Paris, 3 Iunie.— Ministerul a remis demisia sa d-lul Felix Faure, care a primit1 o. Paris, 3 Iunie.— D-nil Loubet şi De-schannel au făcut o visită d-lul Felix Faure. El par a fi de a 5.36 » 5.40 » Iulie-August • > 5.38 » 5.41 Budapesta GrîO prima-vară • • • fl. 11.45 __ » toamnă • . . . • > 9.32 __ Secară » .... • ’» 7.07 — Ovăz » .... 5.78 Porumb » .... 5.16 » noO .... 4.67 __ leonora Aveiing, fiica celebrului socialist Karl M»'x. r Ziarul nemţesc «Rheinisch-Westphaelisehe Zeituug» scrie, Iu număru-I de acum clte-va zile, următoarele: «D-rul Ave’ing, care nu era un mizerabil bur-ghfz, ci nn siocer socialist, trăia la Londra, In- sur;it, şi ftiricit. Iat-’o zi el face cuuoş’inţă Eleonorel Marx ; se îndrăgosteşte de ea, ‘părăseşte femeia şi copil săi, şi trăcşte cu aleasa inimel lui mal mult! ani. Dar iubirea are şi ea un sfirşit, şi, In dorinţa de a-şl revedea soţia şi copil, d-rul Âveling, propunînd tinerel Me să 1 urmeze In fosta-I casă unde să îngrijească de menaj, o părăseşte. Se cunoaşte răspunsul d-rel Mirx : nenorocită, ea s’a otrăvit». Descoperire interesantă.—Ziarul turcesc «Serveri», care ne-a sosit astă-zl, anunţă că un cultivator din Ilas, vilaetul Alep, arlnd clmpul săO, acum cite-va zile, a descoperit o construcţie, ce se presupune a fi ebaie, datlnd din epoca romlnâ. A-easta o dovedese mulţimea de insorip-ţinnl latine. Ministrul instrucţiunel publice turcesc a dat ordin ca toate inscripţiunile să fie trimise muzeului imperial din Constantiaopol. RESBOIUL I3PANO-AMERICAN (Serviciul «Agenţiei Romîne») DIN EDIŢIA DE SEARĂ Madrid, 3 Iunie.—Nici o ştire n’a sosit in privinţa debarcării americanilor, după ■îum de asemenea nu se ştie nimic asupra atacurilor ce s’au dat în contra lui •Santiago de Cuba. _New-York, 3 Iunie. — 0 depeşă din lagărul Guantnnamo zice că situaţia americanilor cari au avut succese în ultimele lupte, a dev-nit gravă, trupele fiind aproape epuizate în urma atacurilor continue ale spanio ilor. j DEPEŞILE DE AZI JEaeatlra IhI Cerrera Netv-York, 3 Iunie. — Un locotenent a-meriran, făcînd în ultimele zile o recunoaştere în portul Santiago de Cuba, a descoperit acolo, afară de escadra amiralului Cervera, trei încrucişătoare mici. Havana, 3 Iunie. — Marţi, trei corăbii americane s’au apropiat de intrarea portului Santiago de Cuba şi au tras 600 de tunuri fără rezultat. Parlamentari.—Bentilere tle acrişori Havana, 3 Iunie.— Eri o canonieră americană, avînd pavilion parlamentar, s’a prezentat in faţa portului Havana, cerînd să se facă un schimb de prizonieri. Generalul Blanco a cerut timp să se gîn-dească. Havana, 3 Iunie.—Oficial.—0 canonieră americană cu pavilion alb, s’a presentat în faţa patului pentru a remite consulului englez nişte plicuri trimise de ambasadorul englez din Washington. Nu s’a pus nici o piedică cererei, dar nu s’a lăsat canoniera să se apropie de port. MljppetHţie ta Cuba New-York, 3 Iunie.—Erl dimineaţă, 35 corăbii de transport, escortate dfl 14 corăbii de războiă, au părăsit Tampa. Situaţia fa Pilijtine Madrid, 3 Iunie.—După o depeşă oficială din Manilla, cu data de 8 Iunie, s. n. situaţia continuă să fit foarte gravă. Inamicul înconjoară capitala. Generalul Augmli a trebuit să se retragă cu forţele sale şi să le concentreze pe linia de apărare unde trupele pot să se bată. Toate comunicaţiunile continuă a fi interceptate. -------——-------------------------- Cota apelor Cota apel Dunărei de-asupra etiagiilor pe zilele de erl şi azi 4 Iunie: Erl Azi |,T.-Severin...........3m. 35 3»n. 35 Giurgifl............3m. 07 3m. 02 Cnla'1............ . . 3m. 06 3m. 06 Ptulru sezonul «le vilegiatură, ziarul MZpoea a Înfiinţat cu începere «le la i Iunie, următoarele alMinainente: O lună fu ţară 3 lei; In strel-uălate 5 lei. I>onă luni Iu ţară ii lei; lustrel-ttătate O lei. ULTIME MiATIUi Faţă cu ilegalităţile şl abuzurile «le putere ale admiulstraţlu-uilor publice din Capitală şl ale agenţilor guvernului, partidul conservator a organizat un comitet de asistenţă judiciară, care —prin comdilele zale şi priu asistenţa Înaintea tuturor fuatauţe-lor judecătoreşti—aă aprijlne pe toţi cetăţenii, fără dlstiucţiuue de coloare politică, cari ar fl a* tluşi, pe nedrept, lu averea aafi In persoana lor. Peradnele,carl doresc a avaa recurs Ia această asistenţă, sunt rugate a se adresa laBiuroti! de reclamaţiunl st de asistenţa judiciard, ce funcţionează deja In localul Clubului, Iu toatezilele de lucru,—de la orele 5—7 p. m. Tămbălăul colectivist Guvernul a decis să convoace pe toţi senatorii şi deputaţii guvernamentali pe ziua de 11 Iunie in Capitală. In aceeaşi ei seara se va fine o consfătuire a majorităţilor. • * * Ci[i-va drapelişti, întruniţi erl la d. Porumbaru, au decis să nu participe nici unul dintr’înşii la tămbălăul colectivist, iar la contr a-manifestaţia fl oiştilor să participe cine vrea, dar numai ca simplu spectator. * * * Programul tămbălăului colectivist va suferi o simţitoare modificare, in urma in tsrvenţisi unei persoane înalte. Modificarea va fi făcută de d. Ferechide in sensul că tămbălăul nu va dura două zile, primarii comunelor urbane şi rurale nu vor mai fi chemaţi in Capitală, numărul oratorilor va fi redus la trei. iar guvernul nu va participa în mod oficial la tămbălăii. * * * Intre cel cari aii făgăduit concursul lor guvernului, pentru serbarea de la 11 Iunie, este şi principele Grigore M. Slurdza. Participarea prinţului, la serbările pentru aniversarea revoluţiei de la 1848, este interesantă din toate punctele de vedere. Se ştie că beizadeaua a fost unul din duşmanii cel mal Înverşunaţi al revoluţiei, care a izbucnit la Iaşi, In 1848. îmbrăcat In costumul săfl de general turc, prinţul Slurdza umbla cu iataganul In mină, însoţit de fidelul săd Iuge Robert, pe uliţele laşului, căutlud pe tinerii boieri revoluţionari. Dacă astă zi, beizadeaua se hotărăşte sl-şl renege întreg trecutul, lucrul are o explicaţie. Guvernul i-a promis că, la toamnă, va vota —negreşit—proiectul de lege, pentru acordarea sumei de 1500,000 lei, reci înoată de prinţ, ca desdaunare pentru sechestrul ce a suferit, din partea administraţiei principatului Moldovei, In 1853 Cu această explicaţie, putem înţelege şi renegarea trecutului beizadelei şi participarea sa la serbările pentru aniversarea revoluţiei de la 1848. p. dr. Munleanu, prefectul judeţului Fălciu, şi-a dat demisiunea, de frică de a nu fi înlocuit. AL S. Regele şi AA. LL. RR. vor pleca Simbătă după amiazi la orele 4 la Sinaia, însoţiţi de casele militare şi de d. Ferechide. Iu ultimul consilifl de miniştri s’a decis ca membrii cabinetului să facă dese călătorii la provincie, peutru a Împăca diferendele ce există Intre partizani. D. Ferechide, miuistrul de interne, şl a ales Moldova de sus.J Primul oraş, cu care va Începe, este Botoşanii. Ia acest s op, pref ctul Morţun, a fost chemat In capitală, spre a da relaţiunl asupra situaţiunel in localitate. Monitorul Oficial de astă-zl publică tabloul examenelor generale, de la şcolile secundare şi speciale din întreaga ţară. Afacerea Doi* reseu-Argeş Am anunţat ieri, că o cerere—de eliberare pe cauţiune a d-lul deputat Dobrescu-Argeş—a fost făcută judecătorului de instrui ţiune, d. V. Alexandrescu. Putem da astăzi amănunte interesante asupra modulul cum a fost primită cererea de magistratul instructor. * * * Cererea a fost făcută de d. avocat Rădoifl şi rămiuea ca ea să fie semnată de inculpat, care se află arestat ta Văcăreşti. Ctnd ea a fost prezintată la penitenciar, grefierul a răspuns că nu poate autoriza semnarea actului de deţiuut, fără Învoirea judecătorului de instrucţie. Atuud d. Rădoifl s’a dus la d. Alexandrescu, care a refuzat sâ’l primească. Surprins, apărătorul incu'patulul a dat actele aprodului, ca să le prezinte şefului săfl şi a aşteptat, In anti-cameră, răspunsul. * -* • Aprodul a adus actele Înapoi, cu expîi-caţiunea că d. Alexandrescu nu le poate primi. Viii contrariat, d. Rădoifl s’a dus la parchet, ca să reclame. In lipsa primului procuror, d. procuror Voinescu a luat cererea de eliberare şi s’a prezentat cu ea, la d. Alexandrescu. După cile va minute de aşteptare, d. Voinescu s’a întors cu răspunsul, că cererea nu poate fi primită. Hotarlt să meargă mal departe, d. Rădoifl a reclamat atunci parchetului general. In urma explicaţ'unilor date, d. procuror Stam-buleseu răspunde, că a dat ordin pentru primirea cererei. * • * Ctnd s’a prezentat insă din uofl d. Ră-do iii la d. Alexandrescu, acesta a închis uşa de la cabinetul sătl cu cheia, lâslnd pe d. Rădoifl singur in anti cameră, de oare ce aprodul, care aducea cererea, fusese sechestrat In camera magistratului. Această procedare neuzitată, a făcut pe d. Rădoifl să reclame din nofl parchetului general, căruia i a cerut să ia act, că cere rea de eliberare a fost făcută, In termenul legal, adică Înainte de darea ordouanţel definitive. * • * Relevlnd pro.edeurile Întrebuinţate faţă de d. Rădoifl, putem adăoga că d. Alexandrescu s’a purtat, tot intr’acelaşl mod, şi eu mama d-lul Dobrescu, făctnd o să aştepte erl, In anti camera cabinetului săfl, toată după amiaza şi la urmA, refuztnd să o pri-meascA. Nenorocita femee a leşinat la un moment dat. Scena a impresionat peuibil pe asistenţi. • • Am anunţat cA Dobrescu-Argeş nu a fost măsurat la serviciul antropometric. Fap tul este că nu a putut fi măiurat şi foto grafiat. In adevăr,''Dobrescu-Argeş a fost condus de d. Alexandrescu la poliţie, unde şeful serviciului antropometric, d. dr. MinovicI, era gata să facă operaţiunea, care nu a avut loc In urma protestărilor lui Dobrescu-Argeş care, lntr’un moment dat, era asa de enervat In cit a ameninţat să treacă la fapte. Expoziţiunea de pApuşT din Newied, organizată de Princesa de Wied, mama M. S. Regina, e vizitată de o mulţime enormă şi, de patru zile de cind s’a deschis, a produs peste 20 000 Iei. Zilele acestea, princesa Alexandru Bibescu, oaspetea Suveranei In caste Iul Monrepos, in apropiere de Newied, a dat un concert in folosul acestei opere de caritate. Se cunoaşte scopul acestei Expozi ţiunl: din banii strînşl se vor ajuta pie-ritoril de foame. Africa, de Saint Safns, a fost executată de princesa-artislă, cu o artă uimitoare. întreaga bucată a fost bisată şi ovaţiunile afl tost nesfirşite. De asemenea, s’afl distins d-ra Asan şi d. Dinicu. Pe lingă M. S. Regina, însoţită de d-na Mavrogheni, aO mal asistat la acest concert Regina Suediei şi Norvegiei, principele şi princesa de Wied şi celebrul pictor olandez Bishop. Uu incident caracteristic s’a produ3, eu ocazia procesului doctorului Bejan de la Iaşi. In mijlocul dezbaterilor a sosit o telegramă de la d. St. Sihleanu, secretarul general al ministerului de instrucţie, care întreba de rezultatul procesului. Interesul d-lul Sihleanu pentru acest proces e semnificativ. Drapeliştil din Botoşani afl decis să nu participe Ia alegerea de cinci consilieri pentru complectarea consiliului comunal, reservîndu-şl forţele pentru alegerile comunale generale. Serbările Ligei la Cişmigin. Serbările pe cari le organizează Liga Culturală^ Simbătă şi Duminică în Ciş-migiu, au să fie cele mai splendide serbări ce se vor fi dat în primă-vara asta în Capitală. Grădina Cişmigiuluî va fi admirabil aranjată. Distracţii şi spectacole variate şi frumoase. Lumină electrică f» întreaga grădină, gaz aerian, lămpi Leiyle: 3000 luminări putere, Căluşei cu etaj, Ateliere fotografice A la minut, Paraschiva Lupu, fata din Transilvania care coase şi brodează cu picioarele, Capul vorbitor, Re-pre8entaţii de Prestidigitaţie, Teatru cu spectacole variate, Două musici militare şi orchestre, Tarafuri de lăutari, Mure Tombolă 5000 obiecte, Căluşei cu drum de fler, Panoramă, Dulap, leagăn, Menageria Braun, Maimuţa miraculoasă. Un vaporaş pentru plimbări pe lac, Balon, Lampioane, Focuri de artificii, şi diferite alte surprize. * * • Comitetul organisator al Serbărilor Ligei culturale roagă pe toate persoanele cari au bine-voit a primi liste de obiecte, şi cari nu le-au înaintat încă, să Ie înain-tezo de urgenţă. Cîutăreţil de la bisericile ortodoxe romîne din Bucovina afl ales o ddegaţiuue cu însărcinarea să se prezinte la împăratul Frantz Iosef spre a’l ruga să li se Îmbunătăţească lefurile, căci fondul religionar ro-mtn de 20 milioane de fl >rinl, de unde sunt salariaţi, e al bisericel romîne, iar nu al bisericilor străine cari se lnfiuptează din acest fond constituit de Ştefau cel mare. Delegaţiunea, care se compune din d-nit M. B u :a, G Nastasi şi I. Cosoveann, va fi primită Luul Ia Viena în audienţă de către Împăratul Frantz Iosef,—cum spune Patria din Cernăuţi. Concluziunile „Tribunei" Tribuna din Sibifl, termintud seria de nouă articole In chestiunea atît de gravă a trădărel primu'ul ministru Dim. Sturdza, face In numărul săfl din urmă următoarele concluziuni: «Nenorocirea a fost, că d. Sturdza prin procedeurile faţă de unguri şi prin atitudinea duşmănoasă ce a mauifsstat faţă de şcoalele din Braşov — a devenit conştient sad inconştient, complicele guvernului unguresc. «Pentru că: dacă d. Sturdza nu s’ar fi făcut culpabil de faimoasele delaţiuni de la 0/feti ; dacă d-sa nu s’ar fi condus de odioasele interese de partid piuă a tăia a- tutoarele legale ale şcoalelor romîne din Jraşov—suntem convinşi, că guvernul unguresc n’ar avea azi îndrăzneala pe care o are şi faţă de Mitropolitul Miron şi faţă de organele şcoalelor din Braşov şi faţă de guvernul Statului romin ! «Unde ar fi fost posibile asemenea pro-cedeurl din partea guvernului unguresc faţă de şcoalele romîne din Braşov, dacă drepturile acestor şcoale la ajutorul Statului romin ar fi fost representate înaintea guvernului unguresc de bărbaţi ca fericitul mare om Ioan Brătianu, ori ca regretatul distins ministru de externe Altxundru La-hovari / «Dar oamenii aceştia aveaţi autoritate morală faţă de Unguri, iar nu autoritatea... d-lul Slurdza ! «Posiţia nenorocita pe care ’şl-a creat-o d. Sturdza faţă de guvernul unguresc cons-titue, incontestabil, un desavantaj serios pentru chestiunea şcoalelor din Braşov, care e să se tranşeze prin tratative diplomatice Intre guvernul din Budapesta şi Bucureşti. Căii, ajuns odată la succesul de a fi zădărnicit p«ntru moment încasarea rentelor cari le datoreşte statul nostru şcoalelor din Braşov, guvernul unguresc va stărui cu atît mal Încăpăţînat In planurile odioase ce şi Ie-a croit, faţă de aceste şcoale, «In faţa unor dovezi oficiale atît de categorice despre intenţiile perfide ce nutreşte guvernul din Budapesta, faţă de şcoalele romîne din Braşov—ori ce comentarii sunt de prisos. Mărturisirea brutală a acestor intenţii de chiar organele guvernului msghiar, trebue să convingă şi pe omul cel mal miop politiceşte : că ţinta a-devăratâ a guvernului unguresc e să ma-ghiariseze şeoalele romîne din Braşov, 11# prin acordarea unui ajutor de stat, pe care Wlasics e gata să’l dea cît de im bolşugat, fio prin rentele cari le vor primi aceste şcoal# de la statul romîn prin in. terinediarea guvernului d i Budapesta.» EXIERNE Austria.— In mal multe părţi ale Poloniei austriaco afl ioc de clte-va zile serioase şi repetate excese antisemite. Guvernul a trimis trupe de întărire peutru restabilirea ordine!, dar spiritele creştine slut foarte indignate şi Jiuiştea e foarte departe de a se restabili. — Conflicte serioase afl mal avut loc la Brii iD, Intre Germani şi Cehi. Dar aci se crtde că turnurârile se vor potoli curtnd. Statele-Unite. —Vine ştirea că vestitul sindicat Leyter, care speculase asupra grl-nelor, este Iu ajunul unul crach, de oare-ce recolta care se anunţă In toate Statele Unite va fi mal logată ca ori cind. Lu toate bursele de cereale domueşte o panică de ne-descris. Serbia.—Negocieierile pentru Ineheiarea unul tratat de comercifl afl fost întrerupte şi delegaţii slrbl afl pără-it Constantino-polul. Se crede totuşi că ele se vor relua, lu condiţiunl cari vor permite o înţelegere. Anglia. — Miuistrul marinei a lansat uu manifest către poporul englez, certndu-I sprijin pentru a face ca flota britanică să fie In stare a resista flotelor unite ale tuturor celor-l’alte puteri maritime. Pentru aceasta, ministrul marinei anunţă că va cere nu credit de 35 milioane lire sterline. Argentina.— In Argeuiina a avui loc a-lcgerea preşedintelui Rcpublicel. AlesĂa fost generalul Rocca. Partidul militarist lîp-registrează ast-fel un serios succes. _ I 1F rd) i ii . . întristaţii: Radu Gr. Zmieuranu, soţ; loji Naumescu, Nicolae Naumescu, Locotenerit Gheorgbe Naumescu, fraţi, Maria Naumescu, suroră ; precum şi familiile : Athanasovicl, Triandafil, Georgiadi şi Zmieuranu, afl durerea a vă anunţa pierderea prea iubitei lor soţie, suroră, nepoată, vară şi nuroră. ELiSA R. ZMIEURANU; ln etate de 23 ani decedată, după o s iurtă suferinţă, în ziua de 4 ale curentei, orele 7 dimineaţa, şi vă roagă să asistaţi la ceremonia religioasă a tomormlntăriî, ce va avea loc Vineri 5 curent, orele 4 p. m., ln casa familiei Naumescu, Cheiul Dîmboviţei No. 103, de unde cortegiul se va Îndrepta spre cimitirul Şer-bau-Vodă, unde se vor depune ultimele rămăşiţe ln cavoul familiei. Rugaţi-vă pentru dînsa, Bucureşti, 1898, Iunie 4. Amicii şi cunoscuţii familiei, cari din eroare nu vor fi primit' invitaţiune specială, vor bine-voi a considera aceasta ca atare. Dr. MENDELS0HN de la Paonltatea din Paris Special pentru boale de Femei si de Copii Con8uUaţiunt de la 2 — 4 p. m. 45, Strada Academiei, 45 (vis-â-vis de Ministerul de Interne) Intrare #1 prin (lalea Victoriei 86. Grădina Bristol Situată în cea mai frumoasă posiţiuue a capitalei pe Bulev. Academiei S’a Deschis Simbătă O flniă ILUMINAŢIUNE SPLENDIDA Doctoru E- MANOLESCU de la Paonltatea de medicină din Paris Boale interne, tle JFemel şi Waceri (Jlamos) Tratează de asemenea boalele de copil si SyphiJitice Comultaţiunl de la 2—5 p. m. Pentru săraci Luni şi Jnul gratis 321 Calea Moşilor 321 Cabinet medical Doctor Grigore lacobson fost intern al Spitalelor din Paris Boale interne •Speri >i I poifi'u Consultaţiuni de la orele 6—6 7ş Strada Dreaptă, 9 Virgil Arion ADVOCAT No. 21, Str. Dionisie, No. 21 Se afli anb presă ţt vii npa.ro în curind : Istoria Artelor - Frumoas e (Architectura, 8oulptura, Pictura, Musioa, din toate timpurile şi din toate ţările, inclusiv B0MÎNIEI de N. E. IDIEBiU Profesor de Istorie Directorul şcoalel comerciale de gradul I din Bucureşti Lucrării i s’a dat forma didactică, Insă a’a Întocmit tn modul ca astă firmă să prezinte cititorilor toate avantaj ile, nu insă şi incove-nientele inerente el, şi ast-fel să poată servi eu folos nu numai tinerime! studioase, ci şi oamenilor de lume, magistraţilor, militarilor, artiştilor, preoţilor, etc. etc. Ea va forma un volum, format oclav şi nu va costa de ctt 6 lei. De venzare Fosta Vila Băicoianu, restaurată din nod, cu pendinţe, grădină spaţioasă, cu terase frumoase şi pivmţe vaste. Platoul grădinel Băicoianu in întindere de 10.000 metri pătraţi, cu grădină spaţioasă, avfnd plantaţii şi vie, poziţiune din cele mal frumoas# alo Capitalei, cu vedere asupra întregului oraş, foarte proprie pentru un pensionat safl altă clădire mare. Locuri potrivite pentru vile cu posiţiune dominantă. Locuri pentru clădiri !n diferite strade ale cartierului Gramont. Locuri pentru slădirl pe bulevardid Maria. Locuri pentru clădire In colţul elipsei bulevardul Maria. Case de vânzare în cartierul Gramont cu preţuri moderate, toate afectate la Creditul funciar urban. Case de venzare pe strada Laboratorul. Plăţile în rate. Dobânda mică. Avansuri la cumpărători de locuri pentru a înlesni clădirea. Grădini de închiriat avantagioase cu deosebire pentru societăţi de sport. Pentru lămuriri mai detaliate a se adresa la proprietar. €}. A. SVTEtt. Str. Suter No. 9 (Gramont) Direcţiunea Stabilimentului „BAIA GRI VITA" alinat tn Oai«-a Grlvlţei* în faţa Bisericii Sfinţii Voivosi Are onoare a anunţa pe Onor. Public, că A DES< IIIS BA SINUL şi DUSELE reci pentru sesonul de Vară 0 baie de basin cu duşe reci . . 65 bani Abonament pentru 10 băl ... 5 lei Abonament pentru una sută băl . 40 lei Basmul pentru doamne este deschis tn toate zilele de lucru de la orele 8 jumătate pină ________li 11 jumătate dimineaţa.______ Cu această ocasiuue aducem la cunoştinţa Onor. Public că basinul de Vară pentru băf şi duşe reci este unicul tn Capitală fiind con-stiucţie nouîîj în ce priveşte imtttlaţiuuja, confortul şi mărimea sa avlud 80 cabine. In acest basin se poate lua băf la aer liber atit ziua cîţ şi seara la lumina electrică, iar după trebuinţe este a -operit cu perdele mobile de jitnză impermeabilă pentru a apăra pe Onor. vizilator' de razele solare cum şi de ploaie. In acelaş timp se recomanda Onor. Public că Direcţiunea a făcut toate sacrificiile inata-lînd tn localul basinulul un sistem complect de duse care se alimentează numai cu apă rece de puţ pompată cu presiune puterni-ă. Băile sunt deschise în toate zile e de la orele 5 dimineaţa, pînă seara cît da tîrzitt la _____ lumina electrică. Dire.ţiunea ro»ga pe Ouor. Public a vizita stabilimentul «Btia Griviţj» ln ce priveşte bâilt de abur şi de putina cl. I şi II alit prniru Dame cît şi pentru Bărbaţi şi se va convinge de confortul, Igiena şi moderaţiune» preţurilor __________________ direcţiunea. Am onoare de a aduce la cunoştinţa onor public că cu începere tle la 1 Iunie MS9& se va redeschide stagiunea balneară a hotelmcalimÂneşti pe care 11 ţia în întreprindere, precum şi restaurantul,^ unde d nil vizitatori vor găsi o Huaâtărle foarte aleasă, cu min-cărl l’rnncczc. ftcrinnnc şi orientale, precum şi Băuturi intti-gene şi alreinc. Hotelul e iluminat cu electricitate Parc splendid Sperăm că onor. public, de rare sunt în destul de cunoscut, mă vor onora cu presenţa lor, asigurindu-I că vor găsi un aerrieiii prompr şi preturi enorterate Cu deosebită stimă Antrep enor, N. CLMEAW. Băile Strunga (lingă Ti-gu Frumos) Afl poziţie splendida, in pălura seculară, sunt luminate cu electricitate, ion camere mobilate şi sat la 10 mim, camere izolate în pădure cu bucătărie şi mobilate ori nemobilate. - I. Băt tte pueioaaă, foarte tari, contra reuinatianuelui sifilisului, ser ofu’el, scio-titel, gutei şi tuturor aprmd rilor vechi. II. Mtlroteragie după toate regalele moderne, contra nevro-aslen eI şi ori cărei slăbiciuni mat ales că se combiuă cu cura de «pi tle fler biearbonată ee are Strunga. LI. Inataiaţiuni tle aer eom/eri-tnaf centra asrnei. bontelor de glt şi de urechi. Technic i Idroterapiei se execută de D nul tlBitiOBOVMVW, asi tent în Stabilimentul de 1 dr oter ap i e al D-lui Wmternite din Viena. MassorI speciali. D. Profesor Dr. Bogdan de la Universitatea din I.şl dirigează băile. D. Profesor Dr. N. Manolescu curează boalele de ochi şi urechi. Băile se deschid la 15 luni#. Tot soiul de petreceri, orchestră din Bucureşti. Inf irmaţlual Strada Teilor 32, Bucureşti, de la 4—6 n. m. ’ Dr. I. T. Mera Medic Rotata Karlsbad, Markplatz Terapel www.dacoromanica.ro EPOCA de Florica Lacrima 'de Prune f _j J Ţuica de Goleşti [_[ (Mmnm ât Comunii uh ImpmaS la THiumtimt Ar&ţ) T®*f* 9ato fckHeată «Ui pniae; ilagmi r«> ritAwăttre eăBătăţ»!; eel m! in apetlmuwat. Mare Depozit la'para Goleşti d*r«r(le pietre ee pree md mm mdmrnmmmm la v M9M ML m l» VW,BMW, - PHtemtZ. DE CITIT de aceia ce suferă. DE FRIGURI Una din bolile cele mal teribile, mal cu deosebire la ţările calde şi marecagioase, una din airelta ce causezl In fle-care zi cel mal mare numărul de dece e, una din cele mal disperate si din cele mal lungi, sunt frigurile. Omul se simte de o dată ca apucat de o stare rea, de oboseală, de căscaturi şi mal cu deosebire de un sentiment de friguri care In curlnd ajunge ptnâ la spasmuri, tremurăturl şi clănţănitul dinţilor. Qilmvul se pune In pat tremu-rlni şi ne parvenind a se încălzi. Această stare *e prelungeşte eite-ra ori, timp de mal multe ore. La sfirş't se pnduce o schimbare serioasă : frigul fncatează şi este înlocuit prinlr'o căldură uscată arzătoare, tot sşa de penibilă ca şi frigul eare l’a procedat. Turmentat de o se'e arzătoare, bolnavul nu parvine a ’şl linişti setea. In sfirşit după uu oare care timp mal ronlt sad mal puţin lung vine o năduşeală a-bondentă care aduce o îmbunătăţire mult dorită. A-e3t ansamblu de trei perioade, frig, căldură şi sudoare ronstitue un acces de friguri intermitente, a doua zi sad a treia zi la aceiaşi oră se produce un acces asemenea şi se repetă mered cit ţine boala. In intervalul acceselor bolnavul slăbette. Ctte o dată accesele sunt aşa de violente In In cit pot aduce moartea Iu două sad trei zile şi chi.r In elte-va ore: atunci se chiamâ friguri pernicioase. _____ _______________________ Ctnd nu sunt destul de biu» vindecaţi acel ce ad avut a ‘.case de friguri sunt expuşi să mal aibă şi alte ori. De aci rezultă o sărăcie de sluge. o stare generală rea care merge cresclnd mered ptnă ce o stare oare-care gravă aduce moartea. De aceea n'am şti recomanda In de ajuns bolnavilor de a combate frigurile cit mal cu- rlnd. Pentru a tăia un acces vio'ent trebuie luat quinină. Dar ciad este vorba de nişto friguri tenace persistente şi vechi viadecarea este mal sigură şi fără sdruncmare lutnd vin de Quinium Labarraque cel mal activ din toate vinurile de quiuquină. In adevăr vinuri e de quiuqiină ce se găseşte foarte adesaa tu comerţ se prepară cu coajă de chinină, a căror bogăţie Iu priucipiurl active este extrem de veritabilă ; apoi proca-deurile de fabrieaţiuue sunt aşa de dufectuase in cit scoarţele cari ad servit la prepararea vinului de chinohiuă se pot întrebuinţa apoi la fabricarea sulfatului de chină. Aceasta însemnează că nu s'a extras din scoar(ă principiile sale active Ast-lel aceste vinuri suut foarte puţin eficace. Din coalrft Quiniumul Labarraque, preparat după procedeurl speciale, eonţmo toate priu-cipiurile folositoare din chinină ba chiar şi sincomiua şi toate principiurite tonice şi ar-matice. Este un extract complect al chmchi-nel, un medicament In tot-d’a-uaa de aceiaşi compoziţie titrată şi io dos exacta, pe caro doctorii şi bolnavii se pot basa In mod absolut. Quiniumul Labarraque se fabrică cu cele mal buae v>nurl diu Spania. întrebuinţarea lut Q liuium Labarraque In dosă de un păhărel sau două de iiq ieur după fiecare masă ajunge pentru a vindeca In scurt timp, frigurile cele mal trebole şi cele mal vechi. Vindecarea obţmu'ă prin vinul do Quinium Labarraque este radicală şi mal sigură de cit cu ajutorul chininei singure din cauza celor-l’alte pr ncipiurl active ale quinquine) ce coaţiue Quiniumul Labarraque, şi care corn-pledează acţiunea chininei. Acţiunea vinului de Quinium Labarraque este incomparabil superioara orl-cftrul alt leac mal cu deosebire lu tarile unde domueşte boala frigurilor, cind bolnavul osie silit să trăiască In mijlocul miasmelor ce i-ab cauzal boala. j Acest vin este nu numai regele febrifugilor ?dar şi cel mal eficace şi cei inal energic din 'tonicele cunoscute. El ne restabileşte torţele jSşi duQ rapede vigoare şi energie. De aceia per-jsoaoele slabe, debilitate de boli, muncă saQ ex-•ces, adulţi obosiţi de o creştere prea repede, fetele tinere care aQ caznă pentru a se forma şi desvolia; damele care se scoală din lehu-7i»*, bătrinit slăbiţi da virstâ, auemtcil şi convalescenţii vor vedea forţele lor deşteptindu-se în mod sigur şi repede lutnd acest medicament eroic. Din cauza eficac lăţii sale şi a nenumăratelor vindecări ce a produs Academia de Medicmă din 1 aris a aprobat formula Quinium ului La-barraquc, distmoţiune foarte rară «i care recomanda acest produs Increderel bolnavilor din ţoale droguerile şi farmaciile Iu vedere eficacităţii sale suverană şi capacitatea flacoanelor sale, vinul de Quinium Labarraque este de un preţ moderat şi mai du-ţin scump de cit cea mat mare parte a produselor similare, din care trebuie absorbat o foarte mare cantitate pentru a obţine o mică Îmbunătăţire In loc de vindecare. Vechia şi renumita IFabrică deTrăsurl H. I. RIEBER tttr. Romulus, No. 11 Clădire nouă cu ATELIERE mari speciale, pentru a corespunde în-tinderel ce a luat fabrica. In tot-d’a-una prevăzut cu materiale fine şi cu lucrători specialişti, a*t fel că poate efectua orice comande de (Y&emrl, flQpeurl, Cabriolete, Breacurl, etc. după cele mal noul modele, riva-iztnd cu ori ce produse similare din streinălate. Se găsesc şi TRASURI UZATE, cu priţuri moderate. TRĂSURI de COMANDĂ de la 1200 la 2000 leî O eaepozi(te permanentă de ort-co ] fel de Ir ti nuri nM in tot-d'a-unm ia ] dimpor.itim onor. ctten{I. ea încercaţi şi vă convingeţi Preţurile cele mai roduse I. N. Dimitriu & J. Steinhardt BUCUREŞTI Str. Dscebal, 22 şi Calea Moşilor, 35 Filiale alea «rivltel No. 84 A TE Ie IR H Strada Oecebal iVo. O LA LAMPA ELEGANTA Cel mal mare magasin de : Porţelanuri, Cristalul!, Sticlării lămpI, tac Imuri, argint Arii Mobile de Fier FILTRE BRONZĂRII Si iot felul de articole pentru menaj Preţurile cele mal reduBe Tot-d’a-una asortat cu cele mal Inimoase articole de Ihx Cele mal frumoase asortimente pentru: Restaurantul, Berării şi Cafenele încercaţi convingeţi m Marele Hotel Caraiman SOAIA * Situat in cea maz frumoasă posiţiune DESCHIS DE EA l'% MAIJJ Sub direcţiunea Iohn Stlefler antreprenorul Hotelului Ilegal din Bucureşti. RESTAURANT DE I-ul RANG Bucătărie Franceză şi Română Vinuri Excelente ARANJAMENTE CU ZIUA ŞI CU LUNA Preţuri Convenabile CLAYTQi £ SHUTTLEWORTH Bucureşti, calea Dorobanţilor, 117. • Graiova, strada Bucovăţ, 16 . Recomandă Marele for Repoolt de rl&XCOUS LOCOM OBILE ca inii fără aparat de ars pae _ v do I» a şl Jumătate piuă la te cal pntere BATOAZE de GRÂU de toate Mărimile & BATOAZE de PORUMB Ne. 5, cu Elevator d« la a şi jumătate ptnă la ÎS ca! putara | pentru LOCO MOBILĂ şi au Bina Maţine de semănat, Maşine de ciuruit şl vînturat, Maşine de ataş neghina si secara dki grâfl WT MORI OR MiCIVIT Instrumente trebuincioase Maşiniştilor, Curele englezeşti de prima oalitete Pietre de moară franţuzeşti, Maşine de secerat „WOOD” cu saft fără aparat de legat snopi W* Pluguri de Oţel făurit peste tot "MSI c» nn» ptnă Ia 4 brazde ST COSITO A IiE Mm * GRAPE d© FIER cu două *i trei aripi, cu clintii ARTICULAŢI ŢKWK ne CAZAN pentru MiOCOMtO B//.JÎ altele Im Atelierul Nostru primim Reparaţlmil de LOiOKOBILE diu orl-ce Fabric* * VlSZÂRÎ cu CONDIŢIUNl avautagioase * •esmmtwanm. ALBBRT ENGEJL 8— casa ne tNCMteneite Strada CAROL I, No. 37. — Bucureşti Este tot-d’a-una bine asortat cu nrm&toarelel mărfuri recunoscute de bună calitate: Re cit ore INDUSTRIALE AGRICOLE A L E STR U IN D ACŢIUNI MINERAL? $T0MAC,ALECÂ!L0R7n;NĂR? Anemie, Gastralgie.Diabetâ Dispepsie.Cho PENTRU CALITĂŢILE „____^LlTINATE si LA PbusuesSILEGER^ SUNT RECOMANDATE"’ oe către somităţile' Medicale în Bolele Eforie gazosi şi plăcuţi la lioL%j a Mestecată sae'nu,cu orice băutură. ”, Singura apă purgativă înlăturând sursele unguresc! CARE PRODUCE AFARĂ DE EFECTUL SIGUR SI NEJIGNITOR SI 0 ACŢIUNE CURATIVĂ ţ/ASUPRA ORGANELOR BOLNAVE.C,* UN PĂHĂREL FACE'ACEL AS EFECT CA 0 STICLĂ ÎNTREAGĂ DE APĂ DE BUDA. V s Compania de Gaz clin Bucureşti aduce la cunoştinţa onor. Public că cu începere «te 1 Iunie 1898 preţul cokuluT de prima calitate va fi de „Lei 47 tona” Loco Esina de Gaz Pentru transporlul Ia domiciliul cumpărătorilor se va percepe Lei 3 de fiecare tonă transportată în eacţ legaţi cu plumburl conţinind 40 kgr. de ec k net. Domnii cumpărători sunt rugaţi a rt clama căruţaşilor 25 saci de fle-csre tonă. Sacit se descarcă de căruţaşii şi se Înapoiază imediat Usinel de Gaz. Dlrecţtnnea. 2! * îl |£U OLOI11IRI pentru MOBILE avind rezervor pentru apă j de băut, Forme pentru j îngheţată, maşine pentru făcut îngheţată M.4.ŞIVE pentru făcut unt, forme pentru unt GRADIIV4 în diferite color! şi mărime de fler pentru grădină SEEfjfWffCE pentru pr adina Arangiamente COMPLECTE pentru BUCĂTĂRIE (Vase smălţuite indigene şi streine) IURÎ de porţelan de Bohem>a şi Franţa p. masă pi p. lavoir MAŞIME pentru BUCĂTĂRIE sistem BELGIAN Băl «Ici ZINC DIN TOATE SISTEMELE ŞI IN TOATE MĂRIMII E LĂMPI pentru a’.lrnat pe masă, pe perete din toate sist- mele EjĂMPE şt FEfjfA/AtlE pentru răpită — «LINOLEUM» (Muşama) , FELINARE pentru MORMINTE şi COROANE de METAL COLIVII pentru canar! privighetăare şi papagali. nniRJiirt" veritsb>lul aparat suedesj înlislUo pentru fiert cu Petroliu fără fitil. PREŢURILE CELE MAI EFTINE (merviciă cotoşliineloe*) ATELIER SPECIAL pentru comănzl şi pentru reparaţie. PETRCLEF, Calitatea I-a, decalitrul tel 3 50 bani. FLEIt) de rupiţă dublu rafinat. SE GASESCE DE VÂNZARE LA TOTE FARMACIILE Şl OROQUERIILE DIN TARA. R. cchvartz & V. Ascher Pictori, Zugravi de firme Decoraţiuni Teatrale Şi Vopsitorie fină BUCUREŞTI Calea Mositor Xo. ISO (Vi«-â vis Bisnirs 0'<-r> MAŞINE AMERICANE pentru BUCATE cu Patent-Regulator mi VAR HIDRAULIC1 Calitate Superioară DII FABRICA Erhest Manoel & OBLED DIU SOCIETATEA PE PKNTEO Construcţii de Căi ferate Secundare si Industriale «ost OAENSTEIN &KOPPEL. - Berlin Bepresentant general B. COUR ANT Bucureşti, Strada Academiei No. 3 f inxtiri mt inehlrterl de t ŞINE, VAOUSET8, LOCOMOTIVE, PLACI ÎNVÂRTITOARE, MACAZVRI, (te. noul fi .i.te Furnicam de asemenea Maşlnî de b&tnt piloţi (berbeci cu aburi) Pompe Escavatoara, etc. * Mare «lepou permanent la Bnonreştl şl Galaţi ATELIERE IN BUCUREŞTI Cumpărăm ori-ce cantitate de şine şi vagonete nsate, cu proţuri convenabile COMARNIC Gomenzile se vor adresa reprezentantului general pentru toald [ara T. ZWEIFEL BUCtBEŞTI 1181 Cmlem •f Strada Mitropoliei, 9. galaţi 46 Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingăto&re de această artă, cu cea mal mare aourateţă şi ou preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei. 12.50 PRIMUS 12.50 care arde cn sgomot (urlă) Lei 19SB1UIJS 19 Lei care arde fară s&omoti fără fam fâră miros şi fără fitil SINGURUL DEPOU A. II E C H E Af ii E lt G Bucurescl, Strada Doamnei IVo. SI *********HEBBBBROHBB APA MINERALA DE BORSZEK (BORVIZ) .. P«n,ru exceleutele sale proprietăţi a primit la expoziţia universală din Viena diploma de distincţiuae şi la expoziţia diu Paris medalia de arB,nL Multo autorităţi medicale afl recuru>'>cut că această apă minerală poseda o excelenta putere de vindecare in diverse cazuri. Prin guslul sâD cel plăcut şi bogatul conţinut mineral, această apă amestecata cu vin, e recunoscută ca o băutură plăcuta şi răcoritoare, superioara ailor ape minerale. Exportatorii generali: D-niî LAZĂR & VERZAR în Braşov Depozitul general pentru Capitală la d-nnl vasilk cretoiu ^o. 17, Strada Covaci, No. 17 In provincie la diferiţi depositarz principali. Bucureşti.—Tipografa EPOCA Strada Clemenţei No. 3.-Bucureşti www.dacoromanica.ro