SERIA II.—ANUL IV, No. 779.
NUMĂRUL 10 BANI
AIIO.VA U A-CVTE f, K
Încep la 1 şi 15 ale fte-cârui luni
Un an !n ţar&	30 let;	In	străinătate 50 .lei
fase luni ...	15 »	»	»	25 V»
rel luni . . .	8 »	»	>	13 *»
Un număr In streinfltate	30	bani “
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
MtJEEEACŢMA
No. 8. - STRADA CLEMENŢE! - No. 8
Ediţia a trefla
"****'<j^

JOUL 4 IUNIE 1898 NUMĂRUL 10 BANI
AJVUJVCIUHIIjE
AnunciurI la pag. IV.0.30	b.	lima
*	»	» III......2.— lei	»
»	»	» U.......3.— »	»
Inserţiile şi reclamele 3 lei rtndul
UN NUMĂR VECHIU 30 BAN Ij
A EtTEWXISTH. I TEA
TELEFON U No. 3 - STRADA CLEMENŢEI — No. 3
teri. *	.	*
DUELUL,
Aducem la cunoştinţa guvernului că în aceste din urmă două zile, au avut loc două dueluri.
Prim i duel dintre locotenenţii de artilerie Sjltefă-nescu şi Blagheru a fost urmat de răniri grave.
Cel d’al douilea duel a avut loc la Buzău între dd. Dimitriadi şi Olani, magistrat în funcţiune.
Cerem darea în judecată a tuturor celor ce s’aă făcut vinovaţi de o călcare de lege, şi nădăjduim mai ales că magistratul vinovat va primi oped£psă exemplară.
Acum şease luni un senator guvernamental, d. dr. Bucşănescu, vinovat tot de delict de duel, a scăpat de urmărire mitniud cu suma de 3000 de lei pe un ministru.
Ţinem să vestim pe guvern că ori-cari ar fi, în cazurile de faţă, interesele fie politice, fie de altă natură ale membrilor săi, nu vom tolera ca legea să se aplice la uuii şi să nu se aplice la alţii.
PROBA VALABILA
II
Documentul pe care l’a produs d. Take Ionescu în parlament şi în care se vorbea despre nişte informaţii pe cari d. Sturdza le-a dat guvernului de la Pesta, în chestia subvenţiei şcoale-lor din Braşov, trebuia să rămînă in picioare pînă ce primul mihistru nu i-ar fi dovedit falsitatea.
Aşa era şi este logic. Şi să nu ni se spună că ceream o probă’ negativă Era destul ca cele două cancelarii — aceea care noi pretindeam că a trimes actul şi aceea care, după susţinerile noastre, a primit acel act—să declare fie care la rindul el că acel act nici nu a fost trimes, şi nici nu a fost primit, pentru ca proba falşului să fie făcută.
Era destul ca cabinetul de la Pesta să afirme că actul nu a fost conceput, iar mitropolia greco-orientală că nu a primit asemenea ad, pentru ca dovada să fie făcută în favoarea lui Sturdza.
Şi, din contra. Era destul ca una din aceste autorităţi, somate a se explica, să nu nege actul sau să refuze de a se pronunţa dacă e falş sad nu, pentru ca autenticitatea actului să fie perfect dovrdi ă, după cum, o mal repetăm, ar fi fost destul ca cancelaria cea mal atinsă în această chestie, adică mitropolia din SibiQ, de unde se ştia că actul a putut fi luat prin indiscreţie, să declare că asemenea ad nu a putut fi luat din biurourile ei, fiind-că nu t-a fost comunicat, că nu există, pentru ca lucrul să se lămurească. Iată, d-lor colectivişti, cum se punea chestia pentru culpabilitatea sad neculpabilitatea fie a lui Sturdza, fie a d-lul Take Ionescu. In cazul eind ambele autorităţi ar fi fost de acord asupra afirmărel că actul e falş, d. Take Ionescu se făcea culpabil de o imprudenţa şi uşurătate, în cazul contrar, actul fiind valabil, Sturdza era dovedit de trădător şi spion.
Să vedem acum cine s’a dovedit a fi vinovatul.
Primul ministru cu colectiviştii săi ad adus două feluri de probe pentru a susţine că actul e falş.
1)	. Argumente de text, personale lui Sturdza.
2)	. Denegări din partea guvernului ungar cum că el ar ti notificat asemenea act, cul-va.
Avem puţine cuvinte de zis asupra celuf întîid fel de probe: în adevăr, Sturdza, în Senat, răspunzînd interpelă-rel d-JuI Brab' ţianu, a declarat că el crede actul invocat de d. Take Ionescu de falş. pentru motivul că în el se văd în istoricul subvenţiei biserieel Sf. Nicolae din Braşov, citaţii din uvragiul lui Ba-riţid şi din discursurile d-lul Maiorescu, indicindu-se pînă şi pagina acelor cărţi!
Sturdza a adăogat, că acest fel, ne-fiind uzitat în redactarea actelor diplomatice, urmează că documentul este falş!
Această combatere de sigur că lasă în picioare întregul document. Şi dacă Sturdza ar îndrăzni la Academie să nege autenticitatea vre-unul document vechia, pe motive de acest calibru, de sigur că s'ar face de rîs înaintea acelei companii în care se află oameni ca HâjdeQ, Maiorescu, etc.
Venim deci la ceva mal serios, la desminţirile date de guvernul maghiar.
Lăsînd forma şi termenii ambigui în care desminţirile ad fost date, lăsînd organele în cari ele aQ fost produse, organe ce nu eraQ de loc cele legale şi cele prin cari, în genere, cabinetul maghiar publică comunicatele sale, este netăgăduit lucru că Ungurii şi-ad îndeplinit obligaţia către Sturdza şi ad des-minţif, pe cît ad putut, existenţa documentului din care acela ieşea trădător, spion şi delator.
Aşa, la 30 Aprilie, Voinţa Naţională primeşte, prin organul oficios al lui Sturdza, Agenţia llomfnă, o depeşă din Budapesta în care se desminte ştirea după care guvernul Unguresc ar fi primit pe cale diplomatică date asupra subvenţiilor ş:oalelor din Ungaria. Şi aceasta din sorginte competentă.
Această desminţire nu are nici o valoare. Transmisă de Agenţia Romînă şi pornită, se pretinde, din sorginte competentă, fără să se spună care este acea sorginte şi fără să fim siguri dacă măcar s’a primit acea depeşă; dat fiind caracterul slugarnic al Agenţiei Romîne, evident că aceasta şi cu nimica este tot una.
Să trecem la ceva mal serios, dacă se poate.
La 1 Maid, Corespondenţa Politică din Viena, primeşte o scrisoare de la Buda-Pesta :
In acea scrisoare se zice, că «nu e a-«devărat că Sturdza ar fi comunicat, «date, desluşiri şi acte privitoare la «şcoalele din Braşov, căci aceste date, «desluşiri şi acte fiind în mîinile unor «orget ne ce depind de guvernul Ungar, «au ajuns la cunoştinţa ministrului pre-«şedinţe şi a ministrului de instrucţie, «pe cale regulată!»
«Scrisoarea sfîrşea prin a spune că «aşa fiind, nu era nevoe ca d. Sturdza «să dea un document pentru ast fel de «fapte, care erau la cunoştinţa gene-«rală parte prin a te publicate, parte «prin declaraţii pub ioe.»
Cu alte cuvinte, guvernul maghiar — admiţînd că scrisoarea are caracterul oficios—pentru a apăra pe Sturdza, a firmă două lucruri :
1)	Că datele, actele şi desluşirile şi ■ Ie-a căpătat pe calea regulată de la Eforia şcoalelor din Braşov şi de la mitropolia greco-orientală. 2) Că actele, datele şi desluşirile aii fost parte publicate, parte arătate prin declaraţii publice.
Neadevăr pe toată linia.
In adevăr, Telegraful romin, organul mitropolitului Roman, s’a grăbit a des-minţi prima aserţiune. El declară că nici odată autoritatea şcolară şi cea bisericească nu aii dat vre-o lămurire guvernului maghiar asupra subvenţiei şcoalelor din Braşov. Deci această parte a comunicatului cade.
Ultima parte a scrisoarel oficioase este dovedită de eronată. In adevăr, afară de discursul lui Sturdza de la Orfeu, nu există nici un act public, precum şi nici o declaraţie publică, care să dea desluşiri asupra datelor şi actelor subvenţiei şcoalelor din Braşov. Nici o dată vre-un ministru saQ vre-un deputat, sau orator, nu a intrat în detalii ; nu a produs acte relative la numita subvenţie. Un singur lucru s’a spus în publicitate, că se da o subvenţie. Or, Sturdza nu era acuzat că ar fi destăinuit existenţa unei subvenţii, ci că ar fi dat date, acte şi desluşiri asupra acelei subvenţii, ceea-ce e cu totul altceva.
Va să zică, pînă aici comunicatele guvernului Ungar nu aQ nici o valoare, ele nu infirmă întru nimic veracitatea documentului.
Mal mult, aceste două Încercări de a apăra pe Sturdza nu isbutesc, Sturdza rămînind sub acuzaţia că este un spion şi un trădător.
Să vedem mal departe dacă falşitatea actului se dovedeşte şi dacă* Sturdza scapă de învinuirea de spion unguresc.
PROGRAMUL TAMBALAULUI
întrunirea qt sfinţirea apel. — Serbare populară şl Ilumina* ţie.— PelerlnMgll şl Banchet.
întrunirea şl sfinţirea apel
Comisiunea pentru organizarea tămbă-lăului colectivist şi a terminat ieri lucrările, alcătuind un program grozav, pe care Va recomandat guvernului şi primăriei spre execuţie.
Deşi continuă să persiste zvonul că guvernul, de frica huiduielilor, va renunţa la tămbălău, totuşi rezumăm aci programul întocmit de agenţii poliţieneşti:
In ziua de 11 Iunie, toţi măturătorii, lampagiii, agenţii şi acsizarii primăriei, împreună cu agenţii poliţieneşti, deghizaţi, şi cu bătăuşii colectivişti se vor aduna la ora 1 p. m. in grădina Sf. Qheorghe. de unde în cap cu d-nii Palladi. Berechet, C. Dimitre8cu-Iaşl, Ghiţă Manolescu Lungu, Gogu Cantacuzino, Ionel Antonescu, C. F. Robeseu, Senat Rădulescu. C. Nacu, Can-tuniari, Take Giani, Niţă Sterie, Melisia-nu, etc., vor pleca la Filaret.
La Filaret, lingă fîntina Cantacuzino, se va improvisa un pavilion unde P. Sfîn-tul Partenie va oficia un Te Deum şl apoi va sfinţi apa.
După sfinţirea apei, patru oratori se vor succeda la tribună ca să vorbească «poporului».
Aici deschidem o paranteză :
Deşi programul este deja definitiv redactat, totuşi asupra oratorilor nu s’a căzut în acord, căci toţi bătăuşii ar vrea să vorbească. In urma neînţelegerilor ce 8’au produs asupra acestei punct, d. C. Dimitrescu-laşi, singurul orator în colectivitate, a declarat că nu va vorbi cu nici un preţ.
Serbare popnlară şt iluminaţie
Programul prevede şi închiderea prăvăliilor de la ora 1 p. m. Deci poliţia va încerca să teroriseze pe comercianţi ca să-şi închidă prăvăliile şi să lase pe «funcţionarii comerciali» sfo meargă la Filaret, unde după întrunire se va da o serbare populară în sunetul a două muzici militare şi a trei bande de lăutari.
Seara iluminaţie.
Se va impune tutulor proprietarilor de case şi comercianţilor din calea Victoriei să’şî pavoazeze casele şi prăvăliile.
La Şosea, la Episcopie şi la Cişmegiu va cinta cîte o muzică militară.
Calea Victoriei va fi decorată cu lampioane veneţiane.
Pelerlnagil şl banchet
A doua zi, 12 Iunie, bandele colectiviste ss vor duce cu 11 coroane ca să le depună pe mormintele lui C. A. Rosetti, Dim. Brătianu, Gr. Serurie, Magheru, etc.
In comisiune s’a propus ca să se depună cîte o coroană şi la statuia lui He-liade, precum şi pe mormîntul generalului Teii. Această propunere însă s’a respins, pe motivul că Heliade şi generalul Teii aii fost conservatori.
In acetaşi zi, o delegaţie colectivistă va pleca cu o coroană la Florica, să o depună pe mormîntul lui Ioan Brătianu.
Seara se va da un banchet în onoarea părtaşilor în viaţă ai mişcării din 1848.
Localul unde se va da banchetul nu s’a fixat încă.
*
* *
Programul mai prevede ca guvernul să ia dispoziţii ca în ziua de 11 Iunie să se oficieze cîte un Te Deum în toate comunele urbane şi rurale.
Cu toate acestea, sgomotul că guvernul va renunţa în cele din urmă—fiind sigur de fiasco, la acest tămbălău, persistă.
Contra-manifestaţia ce organisează d. Fleva, încurcă mai ales pe colectivişti.
DEZMIKTIRl COLECTIVISTE
Ne-am făcut ecoul zvonurilor, ce circulai prin cercurile politice liberale, că actualul primar al Capitalei va fi mazilit în curînd prin dizolvarea consiliului comunal şi că se va institui o comisiune interimară sub preşidenţia d-lul G.Palladi.
Lucrul a fost interpretat de toată lumea ca o manoperă colectivistă, li e frică guvernului să se prezinte la alegeri cu ticăloasa administraţiune actuală şi ar vrea să scape prin tangentă.
După oare-care tăcere, Voinţa Naţională a publicat o notă, care are aerul să desminlă zvonul de mal sus.
In principia, desminţirile şi asigurările co'ectiviste nu mal aQ nici o valoare. De cîte ori n’a dat Voinţa asigurări formale despre un lucru, şi nu mal departe de cît a doua zi, a eşit cu totul din potrivă! Sunt exemple clasice în privinţa aceasta.
In cazul de care ne ocupăm, pe lingă consideraţiunea de mal sus, e încă faptul că desminţirea Voinţei Naţionale e foarte meşteşugită.
Oficioasa nu spune, în adevăr, că
consiliul comunal nu va fi dizolvat, ci numai că partidul şi guvernul nu s’au ocupat de această chestiune; puţin-puţin, şi ar fi spus că «uu s’aQ ocupat încă». Oficioasa mal adaogă că d. Pal-ladi e ministru de justiţie—el, bravo ! —şi că nu e nici o criză ministerială.
Dezminţirea aceasta o li avind rostul el; pentru noi însă nu face parale. Mofturi ca acesta că «partidul şi guvernul» nu s’aQ ocupat cu chestia mazilirii primarului, pot înşela numai pe naivi.
In consiliul de miniştri nu s’o fi discutat chestia ; cît despre partid, paşte murgule iarbă verde. Dar aceasta ’nu împiedică de loc ca mazilirea să se fi discutat unde s’o fi discutat, şi să se fi şi botărît.
O ŞCOALA BUBÎA
Pe lingă Clubul conservator din Capitală s’a creat un biurou de avocatură care va apăra toate procesele intentate, în mod arbitrar, cetăţenilor, şi care va porni acţiune penală sau cerere de daune pentru orl-ce act arbitrar al agenţilor comunali ori poliţieneşti.
Nu ne îndoim că cetăţenii vor trage numeroase foloase din creaţiunea datorită iniţiativei amicilor noştri.
Dar ei vor face, de sigur, cu acest prilej, şi o deosebire între felul nostru de a lucra şi acela al liberalilor.
Cînd partidul gonservator era la putere, colectiviştii, pretinzînd că au a se jelui de vre-o ilegalitate—şi avem destui liberali în rîndurile noastre cari ne-au spus cum se puneau la cale acele «infamii ale guvernului»—se porneau zeci de trăsuri de la clubul liberal şi se organiza un tămbălău într’o mahala îndepărtată. Colectiviştii aveau pretenţia de a rezista cu forţa actelor adminis-traţiunei.
Noi ne lăudăm că vom şti, fără scandal, să apărăm pe cetăţenii nedreptăţiţi şi să ţinem în respect pe agenţii poliţieneşti.
Făcind aceasta, inaugurăm şi o şcoală bună. Deprindem pe cetăţeni să’şl cunoască drepturile şi să ştie, pe temeiul legii, să respingă excesele de putere.
DIN	STR
mm tmmmmmmmmmmmmmmmmm
Evacuarea Tesaliei
Evacuarea Tesaliei, săvî silă în mod definitiv in ziua de 25 Maid, este ultimul episod din durerosul războia care neliniştise, anu! trecui, Europa toată.
Faptul acesta merită mal mult de cit o înregistrare, pentru că nu era tocmai uşor de obţinut.
Turcii biruiseră; Edhem Paşa intrase în Capitala Tesaliei ca învingător. Era dar de temut ca, eu toată promisiunea dată de Sultan Europei unite, că armatele sale vor părăsi provincia îndată ce i se va plăti indemnitatea de războiţi, era de temut ca orgoliul turc, îmbătat de biruinţa, să nu vrea să asculte cererile Europei,—din frica de a nu indispune lumea musulmană şi din dorul de răzbunare contra grecilor cari, multă vreme, îşi bâtuserâjoc de puterea Semi-luuel.
Şi ar fi trebuit atunci ca, din nod, Europa să fie unită pentru a aminti sultanului, poate pe altă cale de cît aceea a vorbelor, promisiunile sale şi cine ştie dacă, date fiind noile a-nirnczităţl dintre marile puteri, această unire s’ar fi putut face. In orl-ce caz, Europa ar fi avut iarăşi de lucru într’o regiune unde crezuse că şî-a isprăvit treaba.
De aceea evacuarea Tesaliei merită naal mult de cît o înregistrare. Şi trebue să se ţină în seamă corecţi udinea şi bunul simţ al ctJor diu Constanliaopol, bun simţ care a cruţat puterilor europene noul bătăi de cap.
Pe de alt* parte, trebue să fie mulţumitoare Europa şi diverşilor comandanţi cari ad guvernat provincia că, prin purtarea lor inteligentă şi civilizata, n’ad indispus spiritele diu Tesa-lia, uşor de aţîţat în urina unul războid sîuge-ros. Pare că Turcia vrea cit mal mult să bine-meriteze de la Europa—şi dacă şi asupra altor puncte din imperiul otoman s’ar vedea aceeaşi ordine şi bună-voinţă, mil-mat că ar dispărea cu totul chestiunea turcă.
Operai de reculegere
Grecia e din nod stăpînă pe tot teritoriul el. Ea nu s’a ales dar—Io afară da moiţiî necesari orl-căreî lupte—de cît cu pierderi băneşti, şi are de mulţumit tot Europei că, şi în privinţa asta, a ajutat-o imprumutindu-1 ca să-şi plătească indemnizarea.
Acum să se arate demnă de solicitudinea Europei. liniştindu şl spiritele în interior şi regu-Undu-şl situaţia finan iară, ca să satisfacă cinstit plaţilor. Desameţească-so din visurile panele-nismulul, şi caute să aibă cu Turcia alte Intil-nirî de cît cele de pe ciiripul mortal al luptei.
Cit despre soarta Elenilor din Creta, el pot aştepta cu încredere hotăririle Europei. Dacă aceasta, care e interesata Ia liniştea din Orient, a reuşit să scoată pe Turci din Tesalia dobîndită prin arme, va reuşi, nu tnespe îndoială, să aducă regulă şi în Crela, cînd asta e singura grijă ce-1 a mal lăsat conflictul din anul trecut.
Sosească şi pentru Orientul european ceasul unei ere de linişte !	Forelgn.
TRIBUNA LITERARA
A se răţoi,
A se fasoli,
A prins mămăliga coajă
Ce te răţoeştl ? Nu te mal fasoli ! A prins mămăliga coajă.
Iată cîte va romînisme scoase la iveală de amicul meQ din laşi, Gli. Ghi-bănescu.
Amicul meQ le-a scos la iveală, pentru că nu l’a răbdat inima să le tină ascunse.
Le-a scos la iveală, dar le-a arătat prea puţin şi astă-zl, în secolul acesta de lumină, nu merge numai aşa: nu merge să dai numai de cit drumul cortinei : mal stal.
Cum se râţoeşte răţoiul?
Zice că se suceşte mult şi bim pe Ungă jupăneasa raţă...
Chestia sucitului mult şi bine o lăsăm pe socoteala specialiştilor în ale raţei (să nu se creadă că facem aluzie la d. Burlă).
Venim la a se răţoi.
Amicul Ghibănescu a spus deja că precum calităţile lucrurilor aQ servit rominulul a şl creia unele verbe, tot aşa şi animalele cunoscute ţăranului aQ slujit la formarea unor verbe foarte plastice.
Cum a format însă poporul aceste vorbe plastice ?
Plostic însemnează — oare-cum: cu forme văzute, bătătoare la ochi. Deci ca un verb să fie plastic, trebue să cuprindă în el nişte calităţi saQ însuşiri bătătoare Ia ochi, însuşiri cunoscute şi prea cunoscute. Se ia o însuşire caracteristică a unei fiinţe ori a unul lucru şi din acea însuşire se face un verb. Procedarea, însă, care se urmează la formarea acestor verbe, este aceeaşi care se întrebuinţează la formarea melaforilor.
Admtţîndu-se că porcul este obraznic saQ gros la obraz, luîndu-se această însuşire ca o notă suficientă de a caracteriza pe porc, în loc să se zică o-brăznăcie ca a porcului, se zice porcie, şi în Ioc de a zice se obrăzniceşte, se zice că se porceşte.
Care este însuşirea caracteristică ră-ţoiulul? ori cel puţin, care e însuşirea caracteristică pe care poporul i-o ’atri-bue răţoiulul ?
Amicul Ghibănescu zice că răţoiul se suceşte pe lîngâ jupăneasa raţă; iară poporul zice că răţoiul se râţoeşte la un ait răţoiu. Poporul crede că răţoiul îşi răzbuna asupra rivalului săQ âp!i-cîndu-I un fel de lege a talionului : il face lui, ceea ce l’a prins făcind: dacă l’a prins că a zmuls o pană de la o raţă, îl smulge şi Iul una.
înţelesul cuvîntulul a se răţoi este însă aproape acelaşi cu a se cocoşi.
A se cocoşi s’ar putea traduce prin: a se răcădui, a se răsti la cine-va, a se repezi asupra cul-va, cum se repede un cocoşel obraznic cu capul sus şi peptos asupra altul cocotei. Să nu se confunde a se cocoşi- de la cocoşai a se co oşa—de la cocoaşă (gheb). Să se mal ştie apoi că a se cocoşi se aude foarte rar, cam tot aşa de rar ca : a se berbeci care însemnează a se bate ca berbecii în capete.
Astea sunt despre răţoit.
*
* *
A se fasoli, e în adevăr, de Ia fasolp, adică poporul l’a făcut de la fasole, dar ce-o fi găsit anume la faso’e ?
Nemţii, ca oameni învăţaţi, studiind fasolea din punctul de vedere fisic, il consacră un paragraf la calorie şi altul la acustică.
Francezii, ca artişti, o rapoartă la muşi că.
Romînul o raportează la sfînlul post, mal ales la postul mare împreună cu zeamă de varză acră.
Dar ce poate să rezulte din fasole cu zeamă de varză acră ? !
Verbul a se fasoli e un verb noQ, saQ, dacă voiţi, e numai atit de vechio cit de vechi sint cele mal vechi neologisme vtnite din franţuzeşte.
A se fasoli vine de la francezul: fa-ţonner, adică de la : faire des foşon.
Cind a auzit romînul pe boerl ztcănd: ia nu mai face fasoane, el a tradus în limba lui: nu mai face fasole!
Şi la dfnsul a face fasole însemna a face aşa ca şi cum ar face un boer fll-mind saQ o cucoană flămîndă, care se ruşinează să mănînce fasole.
In sfirşit, de la acest fel de fasole franţuzească s’a făcut verbul a se fa-
www.dacoromanica.ro
s
sofi, fiind ajutat poate şi de rerbul
francez /’oponner, care deşi nu se potriveşte in acest caz, totuşi e posibil c& va fi fost tot aşa de bine întrebuinţat, cura se Întrebuinţează şi astă-zl pe la noi, de pilda: manquer, In loc de Stre absent.
Dar influenţa franceză ne-a mal dăruit şi cu alte lucruri, nu numai cu felul acesta de fasole mofturoasă. Zic mofturoasă pentru că a se fasoli se poate adese-orl traduce foarte bine prin o face mofturi.
De la francezi ne-a venit, de plidă— madama—cuvintul madamă.
Cea dinţii madamă, sau cele dinţii madame. cari aO venit la noi, aâ ftst probabil franceze şi erail un fel de dame de lompanie ale cucoanei, guvernante, saQ menagere In casele boereştl.
Cu timpul, neapărat că aceste madame s’atl înmulţit şi afl ajuns obligă-toare pentru toate casele boereştl.
Ajunglnd obligatoare, negreşit că aQ ajuns şi supărătoare, şi supărătoare mal ales pentru pungă.
Din supărarea pungel rezultă ideia de
economie.
Ideia de economie duce la înlocuirea madamei streine printr’o madamă indigenă.
— Sftrşitul mline —
Th. D. §perautla.
Litere - Arte -Ştinţe
Chestiunea suprimării pilelor de la abo-Datil la telefon, chestiune studiata fără rezultat plnă acum attt la noi cit şi la străinătate a fost rezolvată de d. George M. Radaeovict, unul din tinerii noştri iDginerl de telegrafe, care şi-a complectat studiile la Paris.
Prin inrenţiuuea d-lul inginer Radacoviel direi ţiunea, telegrafelor noastre va realiza o economie de peste 40.000 lei pe an, supri-mindu se pilele de apel de la abonaţii la telefon. Şi această economie va merge cresoînd cu numărul abonaţilor care sporeşte la noi destul de repede.
Toate experienţele făcuta ptnă acum afl demonstrat eficacitatea sistemului, fiiad Încoronate de cel mal strălucit succes.
In u tirade zile instalaţia posturilor telefonice din Ploeştl fiind modificată după noul sis* * m a dat rezumate absolut satisfăcătoare.
Felicităm pe merit isul inginer d. Rada-covid pentru inveuţiuaea sa, precum şi pe colegul safl d. Marinescu, care a dat tot concursul sâfl pentru deplina reuşită a noului sistem.
IMJPWRMA’flf
Ziarele ruseşti anunţă că eiua sosirel pere-hei regale romine la Peterhoff este fixată pe 2 Iulie.
Suvranti romtnl vor fi Inltmpinaţl la graniţa rusească de o misiune specială a Curţii Imperiale.
In curînd, se vor Începe, în mod amă-nm ţit, studiile pentru construirea liniei Tul-ce»-Babadag Constanţa.
O cercetaie preliminară pentru indicarea traseului a şi fost făcută deja ptnă la Tulcea.
Dealurile de llugâ Babadag prezintă mari difi uitaţi, de oare ce vor necesita un mare tunel. înconjurul lor ar prelungi linia cu cel puţin 40 i hilometri.
După aprecie rile tecnice, construcţia liniei va costa 20.000 000 Iei.
Dintre victimele măcelului din Doi aii mal murit şease ţărani rominl.
Două femei şi doul copil se află in-tr’o stare desperată, fără să fie speranţă de scăparea lor.
Privitor la depunerea deputatului Dobrescu Argeş, unele ziare din Capitală afi spus că arestatul ar fi fost măsurat cu forţa la serviciul autropometric.
Aflim că această ştire nu este exactă. D. Dobrescu n’a fost, şi probabil nici nu va fi. măsurat.
Aflăm că M. Sa Regina nu va mat ■merge la Petersburg, de oare-ce Ţarina e bolnavă de variolă.
Ni se scrie din Ctmpina că primarul da a'olo, un anume Niţâ Anghelescu, a Întreprins o adevărată operă de devastare a curţilor cetăţenilor.
De două săptămfnl de zile acest primar dărlmă ulucile, lăslud curţile deschise. Ce-t*ţ ui* protestează In zadar In contra acestei operaţiuni de neînţeles a primarului colectivist.
*
* •
Tot din Ctmpina ni se comunică cum că zilele trecute a fost acolo o anchetă In contra preotu ui Const. Provniceanu, consilier conn nai. acuzat că In calitatea sa de epi-tron al bisericel Sf. Voivozi, a făcut oare-cari «economii».
Nu se ştie rezultatul anchetei, Insă gurile reie spun că prea cinstitul consilier comunal colectivist, a avut prudenţa să sustragă din dosarul afacerel actele compromiţătoare.
D. N. Fleva a plecat la Iaşi, de unde se va întoarce Duminecă.
E vorba ca liberalii opoaanfl să convoace la Iaşi o întrunire publică in cursul acestei luni.
Un mic accident s’a Sntlmplat Dumineca trecută, In portul Galaţi.
Din cauza strtmtoril locului de acostare, funii e de la prora vaporului de războiţi rus Psezuape s’afl agăţat de pupa vaporului de războia englez Cockatrix şi una din «le s’a rupt.
O ciocnire a foat evitată, graţie abilităţel marinarilor englezi.
Cu ocazia inaugurărel vaporului Ca-rol I, construit la Glascow şi destinat liniei maritime romine a Arcbipelagulul, se va face şi botezul oficial al pachebotului Principesa Maria, amfnat anul trecut, din cauza boalel A. S R. Principelui Ferdinand.
Serbarea va avea loc la 15 Iunie, In Constanţa, In prezenţa M. S. Regelui şi a perechel princiare.
Achitarea d-rnlni Bejaa
Erl a continuat Înaintea tribunalului Iaşi, procesul d-rulul V. Brjan, profesor universitar şi directorat instituutlul Gregorian, acuzat de luare de mită.
O telegramă din localitate ne anunţă, că nevinovăţia distinsului profesor a reeşit complectă, din desbaterile urmate.
S’a dovedit că d. dr. B-jan a fost victima unei cabale nedemne, înjghebată de răuvoitorii săi, cari alimentaţi instrucţia cu intrigile şi calomniile lor.
Unul din apărători a arătat, din dosar, un act, la care sta ecris, că Bejan a fost dat In judecată, din ordin.
Ân< heta se făcea acasă la unul din epi-tropi şi acest epitrop a mers ptnă a stabili o sucursală de anchetă, la Galaţi, In casa propriului sătt frate.
Depunerile martorilor, invocaţi de acuzare, afl fost atlt de favorabile d-lul dr. Be-jaD, că acel cari înjghebaseră cabala afl eşit zdrobiţi, din audieuţele de la tribunal.
Tribunalul, compus din d-nil Vidraşcu, prim-preşedinte, Ganea şi Lileanu, membri, a achitat in unanimitate pe d. dr. V. Bejan.
Sentinţa a fost primită, In aplauze, de asistenţă.
In oraş, ea a produs o excelentă impresie.
.	wi... .
Prin îngrijirile preşedintelui tribunalului din Constanţa, o colectă se făcuse pentru cumpărarea bibliotecel acestei instanţe.
Cărţile comandate, In valoare de vre o 5000 lei, sosiseră deja şi se aflafl In depozitul serviciului maritim rum In ln Constanţa plnâ la scoaterea lor.
Incendiul, care a distrus aceste magazii, a distrus şi bibliotesa tribunalului.
O delegaţiuue de cetăţeni mahometanl din Constanţa a fost primită, ieri, ln audienţă de d Sihleauu, secretarul general al ministerului de instrucţiune.
Debgaţiunea a cerut un ajutor bănesc de 40 000 Itl pentru înfiinţarea unei şcoli musulmane ln Constanţa.
Fondul de care dispune piuă acuma comunitatea mahometană, este numai de 20 mii lei.
D. deputat ProcopiO se lăuda rari la Capşa că ministrul de interne a primit erl numeroase telegrame de felicitare, semnate de vr’o 6000 (?) de cetăţeni alegători, pentru numirea d-iul deputat Bil-diropol, ln postul de prefect al judeţului Teleorman.
D. deputat Chiriţescu, auzind aceasta, spunea că va aduce de trei ori şease mii de alegători (?) ca să protesteze ln contra numirel d-lul Bildiropol.
Subseripţiele la brutăria cooperativă merg strălucit de bine.
Atragem atenţiunea cititorilor noştri că subscripţiile vor fi lochise Duminică.
Din Basarabia
Am vorbit la timp despre autorizarea dată de Ţarul Ru-iel, pentru introducerea de cărţi romine de şcoală In Basarabia.
Aceasta nu înseamnă că cenzura a fost desfiinţată Ea funcţionează ca si mal înainte şi pentru Basarabia, se face la OJesa. Toate cărţile şi ziarele, cari se introduc ln provincia roinlnă, sunt supuse [cercetărel sale. Stampila cenzurel, care se aplic* pe imprimate, poartă literile ruseşti D. Ţ. e permis de cenzură.
*
* *
In ee priveşte situaţiunea fraţilor noştri, din imperiul rusesc, extragem—dintr’o scrisoare ce ni te comunică—următorul pasagifl :
«Să aveţi In vedere că, plnă acuma, ln Basarabia, de la anul 1812, nimenea dintre Romlnil locali nu s’a Îndeletnicit cu Învăţătura literaturel romine şi mal ales, ln districtul Soroca, cu toţii s’afl dat la Învăţătură rusească, aşa că nimenea uu ştie nici o literă romtnească.
Afară de unele biserici, unde Încă se află cărţi romlngştl şi clte-un dascăl safl preot, cari pot zice pe romtnie, da de acolo tot rusesc, aşa că poporul se află, ca lntr’un haos.
«Efl unul am Început a mă ocupa cu limba noastră şi mă bucur că mulţi mă urmează cu plăcere, a se da la cunoştinţa literaturel. Trag nădejde că, pe încetul, Romlnil noştri se vor trezi din somnul lor...
«Neajunsul îl simţim In cărţi, cari ne lipsesc...»
Am reprodus pasagiul textual. Din el se poate vedea că seutimeutul naţionalist este Încă vifl In Basarabia, cu toată lipsa de relaţii culturale, Intre această provincie şi ţara noastră.
Comitetul Central al Ligei lucrează din răsputeri pentru sărbătorile «nari pe cari le va da Simbătă şi Duminică fi şi 7, Iunie ln grădina Cişmigifl.
Un mare număr de admirabile obiecte de tombolă sunt deja adunate la Ligă. Cele mai multe persoane cărora li s’aă încredinţat liste de obiecte s’au grăbit a răspunde la apelul Ligei. Tot mai adine pătrunde ast fel in societate convingerea, că toţî oamenii de inimă trebue să dea întreg concursul lor Ligii, de care ro-mînii asupriţi aii aei mai multă trebuinţă ca ori şi cind.
Miine vom da programul amănunţit al sirbărilor de la Cişmegiu, serbări cari promit un splendid succes.
Ministrul de interne a aprobat cumpărarea izvoarelor de la Caragea, pentru aducerea apel Iu Constanţa, cum şi proectul pentru .captarea şi distribuirea apel Iu acest oraş.
k r
Licitaţia se va ţinea la 1 luliti la Constanţa.
Adevărul stărueşte ln afirmarea-1 mincinoasă că Epoca ar fi călcat Dumineca trecută angajamentul luat ţaţă de lucrătorii tipografi, In urma grevei acestora.
Era o vreme etnd Adevărul afirma că Epoca patrona cererile lucrătorilor, iar acum, acelaş ziar, afirmă că Epoca calcă avanta-giile obţinute de lucrători.
Două acuzări cari dovedesc că acela care le-a formulat se bucură de o straşnică lo-gicâ.
Dar să trecem ppste aceasta.
Noi afirmăm că Epoca nu a călcat Intru nirnic angajamentul luat faţă de lucrătorii tipografi, şi da ră noi am reuşit să aparern Luni de dimineaţa cu depeşile sosite Dumineca şi cu ştirile din această zi, ceea-ce afl lipsit de la Adevărul din aceeaşi dată, asta nu dovedeşte declt. că ln administraţia ziarului njstru sunt oameni mal deştepţi de cit ln aceea a Adevărului.
De alt fel, noi am comunicat secretul nostru unul trimis al Adevărului şi ne mirăm eum de nu am fost încă pricepuţi.
Dar să vedem şi ce zice angajamentul nostru:
«Sub-semnatele direcţii ale tiarelor eotidlane din Capitala, ne angajăm a respecta in totul dreptul de repaos al lucrătorilor In zilele de Dumineca..»
Dacă se va dovedi că Duminecă a fost In atelierul Epocei uu singur lucrător, noi ne declarăm gata că recunoaştem că Adevărul poate polemiza fără să Întrebuinţeze trivialităţi.
D. preşedinte Pateologlu pronunţă achitarea, dar In acelaşi timp trage o straşnică morală achitatului, recomandtndu-I că dacă are cava pe conştiinţa, si se pocăiască de acum înainte printr’o exemplari purtare.
*
• »
Doctorul 1. Lustgarten fost intern pr. al spitalelor din Paris, specialist în boalele interne şi nervoase, primeşte de la 3 la 5 ore p. m. Str. Episcopiei, 7.
ŞTIRI MABV5TE
*	D. N. Cristodoreseu a fost confirmat ln funcţiunna de ajutor de primar al oraşului Ploeştl.
*	D. N. Iordănescu a fost confirmat ea ajutor de primar la Brăila.
*	Consiliul judeţului Muşcel este convo-eat In sesiune extra-ordiuară, la Începutul lunel viitoare, pentra a aviza la fondurile necesarii pentru reparaţiuul de şosele şi poduri.
D. dr. Comăoeanu a fost numit medic al plăşel Cobia din judeţul Dîmboviţa.
*	D. G. Palade a fost uumit inginer şef al judeţului Tutova ;
D. Timuş, poliţai al oraşului şi gărel T.-Frumos;
D. St. Ştefănescu, comisar ln oraşul Cra-iova şi;
D. Ai. N. Constantinescu adjutor de subprefect In plasa Dîmboviţa, jud. Dîmboviţa.
*	Unu) dintre triştii eroi al scandalului din grădina Mitică Georgesu, numitul Ri-zeanu, care este intern la spitalul Militar, va fi dat ln judecată pentru lovirea superiorului şi călcarea regulamentelor militare, căci făctnd parte din serviciul spitalului militar, servicifl organizat milităreşte, s’a Îmbrăcat civil, pentru a frecuenta localurile publice.
Cronica judiciari
(TRIBUNALELE ROMÎNE)
Un inb-comlisr acmat de atentai la pudoare.—Ştiri Jndlciare.
Erl, lume multa înaintea Curţii cu juraţi. Se judeca un anume Gh. Popescu, acuzat că in calitatea sa de sub-comisar cl. I,a vi dat chiar In localul secţiei 25, (Isvor) unde avea servicifl, pe o copilă Viluia Dumitrescu, In etate de 12 ani şi jumătate, care se găsea ca servitoare la doamna Evdochia M..., domiciliată chiar alături cu secţia.
Era in noaptea de 10—11 Februarie, D-na M..,, care era certată cu bărbatul el şi aită-zl e în divorţ, se dusese in seara aceea Ia bal, şi lăsase acasă pe servitoarea Vilma, dindu-I 30 de bani pentru mlncare. Copila se dusese să mâ-nince la o cunoştinţă, safl cura Ii zicea dinsa, la e mătuşa a el Iulia, circiuraăreasă. Pe ia orele 10 noaptea se Întorcea acasă, Însoţită de un servitor de la circiumă anume Ion Heming. Sub-comisarul, care se dusese, cum zise dinsul, In inspecţia raionului, vede pe fată şi o întreabă că ce caută pe la ora aceea pe stradă. Fata aice că a venit ltrzifl şi-l era frică de sta-piuă-sa să intre In casă. In realitate, stâpina-sa nici nu se afli acasă şi nu se ştie bine de ce fata a dat un asemenea răspuns, şi de ce stătea pe stradă.
Un lucru era sigur, că d-na M... venind acasă spre zi, la orele 5 dimineaţa, este tncunoştiin-ţaiă de sergentul Nicolae, că aorvitoarea sa a stat tn timp de o oră la secţie, de la orele 10 pină la 11 şi jumătate noaptea. Stăpina se duce la bucătărie, şi după cum declară dinsa, ar fi găsit pe servitoare plîngînd. sglriată şi cu alte semne, şi ziclud că sub-comisarul a legut’o şi şi-a rls de d-sa.
In urma reclamaţiel ce s'a făcut, comisarul a deschis o anchetă. Se zice că s’a găsit prin cabinetul secţiei, ace şi panglice d'aie fetei, ceea ce ar proba că s’ar fi Întrebuinţat violenţă asu pra el. Afacerea a mers la instrucţie. Medicul legist In actul sâfl medico-legal conchidea că violarea e recenta.
La înfăţişare, acuzatul, ln vlrstă de 27 de ani, om Însurat şi cu copil (nevasta sa, in poziţie interesantă, se gâsia la şedinţă), tăgădueşte că ar fi avut vr'o rriaţiune cu fata ln chestiune şi crede că toiul se reduce la o luscenare din partea sergentului de siradâ de coniveuţâ cu comisarul, cu care nu era in termeni buni
Fşia Vilma. cbininatâ să depună Iu virtutea puterii djsmţtonale a preşedintelui, spune că In adevăr Popescu o violat-o.
întrebată de ce a revenit odată la judecătorul de instrucţie, răspunde că soacra acuzatului a rugat-o şi i-a promis parale.
Sergentul Ni--olae declară categoric că fata a stat la secţie ln timp de o oră.
Martora Ida Dumitrescu, chelnăriţă Ia otel Nemţoaica, «ţie că fata a venit ln noaptea de 6-7 Februarie, cu ua tfjiâr anume Jean Cama-r»ş, afl luat o odae, şi afl stat *cojo un sfert de oră.
Fata, întrebată şi ea asupra acestui punct, recunoaşte că a fost la Hotel Nemţoaica, dar că a reuşit să n'aibă «tunel nici un neajuns din punctul de vedere al virginalitâţel.
Scurt, ln urma rechisiloriulul d-lul procuror Vilacroa şi a abilei pledoarii a d-lul avocat Al. Ionescu, fost procuror al tribunalului Ilfov, juraţii afl dat un verdict negativ.
Ieri a venit înaintea Curţii de casaţie, recursul Companiei de gaz In procesul cu primăria Capitslel.
AQ vorbit din partea Companiei de gaz d-nil M. Cornes, Take Ionescu, Missir şi Bosrescu. Desbaterile vor continua şi azi.
Dueluri
Paris, 2 Iunie.—In urma unei polemici de presă, un duel cu sabia a fost intre deputatul conte de Cnstellane şi d. Tourot. redactor la Pitite Republique. D. Tourot a fost rănit tn mod serios la braţ.
In urma unui articol apărut in Pefife Republique un duel cu srtbia a fost între d-nil Charles Bernard şi Gerault Richard, care a fost rănit uşor la frunte.
Bootm!
—	Aflăm eu plăcere logodna d-lul Saul Schwarz, comerciant, cu d-ra Aurelia Wein-barh.
Felicitările noastre.
—	Aflăm că d. Anton C. PopovicI, controlor ln depozitul de maşini al căilor ferate, In colaboraţie cu un coleg al săfl d. I. Radulescu, a inventat un mare leagăn pentru creşterea copiilor.
Printr’un aparat care se adaptează la leagăn, legănatul se face In mod automat şi foarte regulat. Leagăuul este ast-fel făcut ln cit copiii, ori cari ar fi mişcările pe cari le fac, nu pot răsturna nici odată culcuşul lor.
Această nouă invenţiune va uşura foarte mult creşterea copiilor dispenslud pe mame de o vecluică supraveghere.
—	Vaporul Carmen Sylva al liniei da-nubiane germane a intrat, ln docul plutitor din Galaţi, spre a ’şl repara avariile la h"lice.
Situaţia în Austria
Viena, 2 Iunie.— Toate partidele opoziţiei publică manifeste către alegători, per-sistind tn cererea de desfiinţare a ordonanţelor asupra limbelor şi constattnd continuarea unui procedeu comun la toate grupurile germane.
Manifestul majorităţii Camerei deputaţilor regretă imposibilitatea regulării parlamentare a afacerilor însemnate ale Statului, fapt de care este răspunzătoare minoritatea.
Majoritatea declară că e gata să dea concurs guvernului, in scop de a restabili o activitate parlamentară eficace, făctnd toate sacrificiile cari n’ar avea ca consecinţă abdicarea sa ca majoritate sau părăsirea prindpiurilor conţinute în proiec tul de adresă către tron din 1897.
Buletin economic
Preţul grlnelor
Scăderea preţului grlnelor ln streinătate s’a accentuat ln zilele din urmă, mal ales In urma lichidărel sindicatului Lriter, care a dat ln comerţ ultimele cantităţi de grlne, destul de Însemnate, ce mal poseda.
Saptămlna trecută bursele europene s’afl închis cu tendinţe mal bune; pieţele noastre de grlne par mal animate, mal cu seamă In ce priveşte porumburile, cari afl avut o urcare de aproape 15 bani la hectolitru, As pentru şlepuri disponibile, fie â livrer. In ce priveşte griul, preţurile continuă să fie ln scădere. In ziua de 30 Mal s’afl vlndut la Brăila numai 1503 hectolitri, cu 11 lei, adică 77 lei chila, şlep.
Porumb s’a vludut aproape 60,000 heet., cu preţurile următoare:
Porumb obişnuit, vagonul 780 lei; porumb roşu, 860 lei şi cineantin fin, 880 lei.
Navlurile vapoarelor scad zilnic, din cauza slabului trafic diu susul Dunărei.
Starea semănătorilor
Pe elnd ln judeţele Ilfov, Vlaşca, ete. plouă mal In fie-care zi, ln Moldova şi In unele judeţe din Muntenia, cum Teleormanul, domneşte de clt-va timp speeta, care Îngrijeşte mult pe agricultori. Jn gensral Insă situaţiunea agricolă este bună şi recolta viitoare va fi cu mult mal satisfăcătoare de cit cea din anul trecut.
Ştiri economice
Subscrierile la Brutăria Cooperativă ce s’a înfiinţat ln Bucureşti, afl fost foarte numeroase. Dumineca trecută s’afl subscris, 5 000 acţiuni a 25 lei şi cum această operaţiune va rămlue deschisă Încă clte-va zile, de sigur că capitalul va fi acoperit de mal multe ori, ast-tel că se va procede Ia o re-partiţiuue a a< ţiunilor.
Noua întreprindere a Societăţel Viaţa, este, după cum se vede, Îmbrăţişată cu multă căldură de populaţiunea bucureşteavă şi nu poate fi îndoială că su caşul el va avea de resultat o mare mişcare cooperativă ln toată ţara.
Sediul provizoria al Societăţel «Viaţa» •ste ln strada Sărindar No. 10.
***
In curtnd se va Întocmi ln Bucureşti, ln urma iniţiativei luate de fabncele Unite Romine, un mare sindicat al fabricelor de ape gazoase. D-ja Fabric-le Unite Romine, cari afl un capital de 692 000 lei, a început ?â exporte la Constantinopole, acid carbonic lichid.
•**
Mal multe case de comerţ de vinuri din Londra, Manchcster (Anglia), Roterdam (Olanda) şi Hamburg (Germania), dorind să intre In reiaţiunl cu ţara noastră, afl cerut lămuriri mal multor din camerile de comerţ asupra podgoriilor şi coudiţiunilor ln cari
s'ar putea exporta vinurile noastre.
— -----------------
Dr. Ioan Calinciuc
Marienbad, Vila Columba
Din Camera franceză
«Si	a-
discuţiei interpelării asnn™ rrHe ““V5* netului.	asupra politicei cabi-
MHmtmrttut
Rflspunzlud la discursul	^
Bourgcois, d. Măline se apăra^V^fi e® d,' politică antidemocratică. G^vLn.VL? pus în tot-d’a-una la ImpSe Lt* -d'S* la pntere a so îalismului ar aduce rnin^R®8 pubhcel şi a Fraudei.	e ruina Re*
D. Mehne afirmă că programul Iul». « fost tnlot-d-a-uoa1VmZllA’T nipon). El doreşte unirea tututo cânilor, dar nu poate să primească programul d-lul Bourgeois care ar conduce la a-ceieaşlresultate ca programul socialist.
Anspunsul tl lui Bourgeoin
D. Bourgeois afirmă că nu primeşte teo-P^gramul sâfl este acela al lui Gambetta. Impută d-lul Mdine că nu vrea să se despartă de dreapta.
Alte discursuri
D. Ribot face un elogia vifl d-lul Meline.
Br,S80n ‘“treabă pe d. Meline dacă rupe cu dreapta.
D. Trouillot reproşează d-lul Me’ine că a divisat pe republicani.
D. Mdine replicd că radicalii afl încercat să lmped.ee reahsarea tutulor reformelor.
caui?oi-ine ^a°e 3 concursul republi-Ot-dinea de mi
Radicalii cer divizarea ordinel de zi. nro-pusâ de d. Ribot.	v
Prima parte, aproblnd declaraţiunile gu-vernulul, s’a votat cu 295 voturi contra 272, iar a doua cu 527 contra 5.
După o discuţie foarte vie, Camera dcpU. taţilor adoptă cu 284 voturi contra 272 ordinea de zi a d-lui Ribot, primită de d. Me-line, aproblnd declaraţiunile guvernului ex-primlnd hotârlrea de a practica o politică de reforme democratice întemeiată pe unirea republicanilor şi cu un adaos propus de d. Kicard, adăogtnd cuvintele * sprijinită pe o majoritate exclusiv republicană».
D. Meline, care ln curs jl discuţiuntl declarase că n’a (e-ut nici o dată concursul dreptei, combate mal Iutii adaosul Ricard care totuşi este votat cu 295 voturi contra 246.
Socialiştii strigă: demisia ! înainte de vot asupra ansamblului ordinel de zi, d. Me ine a declarat In ultimul moment că primeşte.
Circnlă ştirea că cabinetnl va demisiona mtine şi că d. Ribot va fi Însărcinat cu reconstituirea sa.
diverse
CIN CAPITALA
Accident de tr&snrâ.-Erl, dupăaraiazl, o trăsură a fabrice! de ape gtzoase a Fabrice-lor-umte, condusă de vizitiul Sotir Toma, a călcat pe femeia Paraschiva Georgescu din strada Costache Marinescu 22, răuiud-o grav la cap.	°
Rănita a fost transportată la spitalul Filantropia, iar vizitiul Sotir Toma a fost arestat.
Din dram»le mizeriei—Aseară, pe I* orele 8 şi jumătate, s’a găsit Inti’un şopron din piaţa Bibescu Vodă, cadavrul unu» bătrtn zdrenţeros. Din cercetăr le făcute, s’u constatat că nenorocitul, care îşi dăduse sflrşiiul cu clte-va momente mal nainte de a fi descoperit, era un cerşetor, numit Oistu Haraiamb, grec de origină, fără domicilia, care trăia din mila public lui şi dormea unde 11 apnea noaptea.
Cadavrul nenorocitului a fost transportat la morgă.
DIN ŢARA
Nlnncldere,—Băiatul Sterie Gheorghiu din comuna Popeşti, Iifov, a fost găsit, alaltăerl dimineaţă, spînzurat de un copac din pădurea (-reţuieştY.
Parchetul fiind avizat, s’a deschis o anchetă pentru descoperirea cauzelor acestui act de desperare.
Dramă de lamllIe.-Hotelul Bristol din oraşul Focştnl, a fost alaltăerl noapte teatrul unei drame singeroase.
Mal mu'ţl ofiţeri din regimentul de roşiori din Tecuci, sosiţi la Focşani pentru un Rail v-paper, descinseseră cu toţii la otelul Bristol. Pe la orele 2 din coapte, un căpitan dintre cel aosiţr, surprinde într’una din cacurile otelului pe soţia sa, intr’o conversaţie.. foarte intimă cu unul din ofiţerii din acelaşi regiment.
Bărbatul înşeiat, In culmea furiei, scoate sabia şi loveşte de mal multe ori pe soţia necredincioasă, răniod-o la picior ; apoi aruncln-du-se cu un revolver, a tras două focuri asupra amantului, rănindu-1 la cap.
La auzul detunăturilor şi aJ enormului sean-dai, cel-I’alţl ofiţeri din otel afl venit in ajutor şi afl reuşit să desarmeze pe căpitan. In acest timp, soţia sa şi cu ofiţerul, amantul el, afl profitat de ocazie pentru a se faee nevăzuţi,
DIN STREINA 1ATE
Omor şt sinucidere.—In comuna Stana In apropiere de oraşul Bânfft Huryad, trăia lntr o căsuţă retrasă femeia Boldisar Marion Împreună cu un fio vitreg al el, numit Ion.
Muma vitrega şi fi. 1 el, erafi zilnic In ciariă, persecuţiunile şi traiul râfl pe care mizcr.bila II făcea nenorocitului băiat, adusese pe acesta la disperare.
Se povestea nu numai ln comună, ci şi In împrejurime, că de la Paşte, mizerabila lăsase copilul ln oropsire şi nu-I mal dedea nici rufe de primenit. Intr’una din zilele săptămlnel trecute, ln zorii zilei mama vitregă şi firâ suflet a fost găsită moartă cu grave lovituri de secure la cap,—iar băiatul s’a găsit de asemenea mori, splnzural in grajd de o grindă. E g-nerală presupunerea, că băiatul tntr’un moment de supremă amărăciune sufletească a comis omorul, si apoi s’a sinucis.
Rcjann, artista admirată atita şi de nolln repfesentaţiile pe cari Ie-a dat astă-iarnă la Teatrul Lyric, va divorţa ln curlnd de soţul eţ Porel.
Tj9 Matin anunţă că cel doul soţi vor compare înaintea preşedintelui tribunalului, zilele acestea.
Născut ln culise. — Trupa ambulantă a
teatrului Flutiaux, dădea, acum clte-va seri, la Guerel, ln Franţa, o reprezentaţiune a frumoasei operete «Mascota».
Cele 3 acte ale operei se jucaseră deja fără nici uc incident—nici măcar o notă falşă nu supărase urechile auditorilor. Se începuse actul al patrulea. Era tocmai In momeulul etnd nafuricitul prinţ Laurent al XVIII, însoţit de fiica sa, ciută in piaţa publică spre a clştiga ciţl-va bani, etnd Betina, In momantul la care trebuia să zică faimosul cuplet:
www.dacoromanica.ro
EPOCA
TÎBGUL CEREALELOR
Nerv-7or k GriO prompt » termin • Porumb • • Londra scădere Viena
2 (li) Iunie 1898.
Anvert scădere
93%	Paris
73“/. GriO prompt . . 27.65 36%	» termin • • 25.60
Deschiderea închiderea
cietăţl cităm pe a meseriaşilor, a ca- ' vafilor a birjarilor, Virful cu dor, pen- ' sionani civili fi militari, zarzavagii, eto.
* *
GriO Miifl Iunie • •	• fi.	12.05	fl. 11 98
» toamnă - - • •		9 20	> 9.15
Ovăz » ....		6.03	» 6.05
Secară » ....		7.20	» 7.18
Porumb Maifl-Iunie •	• >	5.44	> 5.42
» Iuiie-August	• »	5.46	> 5.44
Tendinţa calmă.			
Budapesta			
GriO toamnă - - . .	• fi.	9.24	
Secară » ....		7 04	
Ovăz 			5 78	
Porumb » ....		5.14	_
Comisiunea flevistă a mat decis să tnalje o tribună la Filaret, 200 metri distantă de tribuna colectivistă.
La această tribună vor vorbi in acelaşi timp cu oratorii colectivişti, oratorii Pe ^arl G va desemna comisiunea.
Alături de tribună se vor improvisa mese pentru un banchet popular de
10,000	tacîmuri.
*
* *
noii
»	4.67
«Le g-and singe d’Amerique.
Qui icgnait â Pioinhinn .>
Fu pusă in imposibilitate de a deschide gura Ce se lntlroplase?
Artista, care ţinea rolul FiaraetteT, Începu să schimbe feţe,-feţe, şi apoi fugi Intre culise In mijlocul marel învălmăşeli produsă pe scenă de artişti, cari nu ştiatl ce se Intîmplase, safi ceea ie se va întîmpla. Publicul, ridicat In picioare, aştepta nerăbdător fă afle cauza acestei subite schimbări, clnd de odată se auzi un ţipăt sfâşietor.
Artista, Fiametta, de şi asta nu se prevedea In piesă, dăduse naştere unei copiliţe.
Rcpresenlaţia s’a întrerupt pentru clte-va momente, cit timp regisorul teatrului anunţă spectatorilor «ferieilul eveniment.»
Retina ’şl continua cupletele fără nici- o Întrerupere şi representaţia se sfîrşi In linişte.
RESBQIUL ISPANO-AMErTcAN
(Serviciul «Agenţiei Romîne.)
DIN EDIŢIA DE SEARĂ Madrid, 2 Iunie. — O depeşă o generalului Brisayes anunţă că situaţia este minunată la Panay şi la Mindanos.— Comunicaţiile cu Luzon sînt întrerupte.
Ministrul afacerilor străine desminte în mod categoric ştirea după care americanii ar fi silit canalul Santiago de Cuba.
New-York, 2 Iunie.— 0 depeşă din Cain tanera anunţă că colonelul HmgHgton a decis sa părasiască posifia ce ocupau a-mertcanii pe o înălţime şi să transfere lagărul seu în vecinătate, de oare-ce n’a primit încă întăriri, iar pe de altă parte se semnalează sosirea de nouî forte spaniole.
DEPEŞILE DE AZI Washington, 2 Iunie.—Toate transporturile avind pe bord trupe pentru Santiago de Cuba, au plecat.	*
A doua expediţie pentru Filipine va părăsi mîtne San-Francisco.
Madrid, 2 Iunie.—Guvernul n’a primit nici o confirmare a unui nou pretins atac m contra lui Santiago de Cuba.
Lupta de la Guantanamo n’ar fi decit o ciocnire neînsemnată cu rebelii.
Ministrul de războia a declarat că situaţia la Mmilla nu este aşa de rea pe cit se presupune căci generalul Auausti a concentrat 20.000 de oameni şi dispune de îyy de tunuri.
DrapelişHî se vor întruni Duminecă seara la d. Porumbaru ca să ia măsuri în privinfa participării lor la contra-manifestatia flevistă.
Ei vor desemna ca oratori din sinul lor pe d-nii Delavrancea şi Xenopol.
*
• *
Cu ocazia contra-manifestatiei, toţi deputaţii şi senatorii drapelişll şi fle-vişd vor fi în Capitală şi se vor pune în fruntea cortegiului, care va pomi din Cişmegiu în momentul in care va porni şi cortegiul poliţienesc al colectiviştilor din Sf. Gheorghe, parcurgtnd aceleaşi strade.
**•
Contra manifestata flevistă promite a avea un succes monstru, de oare-ce s a anunţat că vor veni şi ctte-va mii de tirani din mal multe judeţe ale fărei.	1
9
9 9
Cortegiul fievist va depune toroane, în acelaşi timp cu cortegiul poliţienesc, nu numai la mormintele lui Serurie, Bră-Itanu, etc., ci şi la statuia lui Heliade Hădulescu şi la mormîntul generalului Teii.
Şcoala de arte şi meserii din Iaşi a cerut ministerului domeniilor să i se des hidă un credit de 36.500 lei pentru fabricarea obiectelor ce ar vrea să expună la expoziţia dm Paris.
In aeelaşl timp, direcţia a alăturat şi lista obiectelor ce se pregăteşte să confecţioneze, la atelierele şcoalel.
poştali, a fost reexpediată la destinat" în ; Vtena, la bturoul central.
Afacerea Dobrescu-flrgeţ
Asupra arestării d-lul deputat C. Do-taM%U ArgeŞ’ maI aflăm urm®toarele de-
Clnd d. Dobrescu a fost adus, pentru ul-ima dată, în cabinetul judelui de instruc-V- Alexandreseu,-acesta a Început a 1 citi ordonanţa de depunere, la fereastra camerei.
Asupra observaţiei inculpatului că nu aude ce î se citeşte, din cauza zgomotului trăsurilor,—căci fereastra era deschisă — d. Alexandreseu a răspuns:
—	De altmintrelea, d-ta nici nu al nevoe să mal auzi.
—	Pot să mă duc ? a Întrebat atuDd d.
Dobrescu, şi asupra răspunsului afirmativ si magistratului, deputatul s’a îndreptat spre uşe.	*
In camera de alăturea Insă un jandarm II comunică arestarea sa.
Surprins, d. Dobrescu cere permisiunea de a se duce acasă, unde îşi lăsase camera deschisa,
Insistentele sale aii fost Insă zadarnice. Nu i s’a permis lucrul acesta.
Inculpatul a fost apoi trimis, cu duba. Ia Văcăreşti, Împreună cu mal mulţi ţigani condamnaţi.
«
In ce priveşte cererea de eliberare sub cauţiune, d. Dincă Schilleru, deputat de Gor j, s’a oferit să depună garanţia de 300 lei ce s’a fixat.
De notat este, că d. Schilleru nu se afla,
In termeni buni, cu d. Dobrescu-Argeş In ultimul timp.
Hotărtrea d sale, de a depuue garanţie pentru inculpat, provine din convingerea că ori-ce ar fi, arestul preventiv nu e de loc justificat, In cazul de faţă.
Judecătorul de instrucţie, d. Alexandreseu, se va pronunţa astă-zl asupra cererel de eliberare pe cauţiune.
Dacă cererea se respinge, inculpatul se va adresa tribunalului.
Depeşile de azî
Serviciul 'Agenţiei Romine»
Letnberg (Leopol), 2 Iunie.—In ultimele zile s’uu produs excese antisemite în diferite localităţi. Mai multe case aparţi-nînd evreilor au fost prădate, iar altele dărimate. Geandarmeria a fost primită cu pietre. Trupa a restabilit ordinea. S’au luat măsurile necesare. Fină acum nu s’a produs nici un conflict serios.
Kiew, 2 Iunie. — O deraiare s’a produs Luni lingă Ku w pe linia drumului de fier din sud vest. Primele două vagoane afl căzut într’o înlaştine. Patru vagoane aii rămas pe rambleu. Suut 17 răniţi.
Budapesta, 2 Iunie.—D. Toth de Z k»ly preşedintele Camere) Magnaţilor, a murit. ’
Cota apelor
Cota apel Dunărei de-asupra etiagiilor De zilele de erl şi azi, 3 Iunie:
Erl Azi
T.-Severin Giurgiu •
Galaţi • •
3m. 47 3m. 35 3m. 08 3tn. 07 3m. 08 3m. 06
ULTIME INFORMATION
Tămbălăul de la 11 Iunie
Dreptatea este autorizată a declara, că d. C. Bălcescu declină preşedenţia comitetului de organizare al tămbălăulul Colectivist.
Putem adăoga că demisiunea d-lui C Bălcescu e motivată de faptul că guvernul refuză să depună coroane pe mor-mintut generalului Teii şi la statuia lui Heliade Radulescu, sub cuvint că ei aii fost conservatori. Guvernul depune coroane numai pe mormîntul fostului voii-ţatu şi spion rusesc, din 1848. Ion Bră-hanu şi pe mormintele lui Dim. Bră-tianu, lui C. A. Rosetti, faimosului Gr Serurie, etc.	'
D. O Bălcescu, fost ministru de finanţe */• cret.arul comitetului revoluţionar Ciln,1¥8 .*1® lucrat mereu, numai cu Heliade şt fell, cari l’au iubit foarte mult Trate al lui Nicolae Bălcescu, d. C. Băl-cescu este de aproape 90 de ani. Ca mic copd el a fost purtat în braţe de Tudor V luat mtrescu.
O telegramă din Bacău ne anunţă că un duel a avut loc intre colonelul Stefă-nescu, comandantul regimentului 12 de artilerie, şi Edgar Krupenski, fost subprefect şi poliţai.
Arma de luptă a fost pistolul şi unul din combatanţi este rănit de moarte, dar nu se ştie cine anume, căci se păstrează cel mai mare secret, atît asupra peripeţiilor luptei cît şi asupra causei duelului.
Martorii colonelului au fost d-nii Gh. Exarchu, senator, şi locotenentul Gheor-ghiu ; tar ai d-lui Krupenski au fost d-nii Muller şi Eugen Sturdza.
Comisiunea medicală la examenul căreia a fost supus d. colonel Cristodorescu a opinat că numitul colonel avind trebuinţă ne linişte, să i se acorde un congediu de trei plnâ la patru luul.
. După sfîrşirea acestui congediu, care s’a Şl acordat, e probabil că colonelul Îşi va da demisiunea din armată şi Îşi va regula drepturile ia pensiune.
Trădarea lui Dim. Sturdza
Tribuna termină ast-fel seria sa de articole în cestiunea şcoalelor romîne din Braşov:
«Convingerea aceasta e: că darea chestiune* şcoalelor romine din Braşov în publicitate şi anumit în dezbaterea instanţelor celor mai competente — corpurile le g'uitoare romîne — om reclamat o cu ne cesitate imperativă interesele mari naţionale şi că toţi aceia, cari fără deosebire de nuanţă politic.ă s'afl făcut echoul vid al a-cesiel necesităţi, aU ados un serviciu real şi nepreţuit atît f aţilor din Transilvania cit şi celor din regat.
«AU adus serviciu fraţilor subjugaţi pen-tri.* a :
«IntliU: Att ridicat vălul de mister şi aU spart atmosfera atrofiantă, In care cu allta amar de vreme învăluise chestiunea şeoa-lelor romine din Braşov însuşi actualul premier al Statului romîn ; şi ast-fel aU dat avertismentul suprem al primejdiei enorme ce ameninţă cu nimicire citadela de a r'ra$ov. a cudurel noastre naţionale.
Al douilea: Prin alarmarea Corpurilor Legiuitoare şi a opiniei noastre publice, aU demaseat şi aţi prelntlmoinat scopurile criminale pe cari de ani mulţi le ţese guvernul unguresc contra şcoalelor romine din Braşov şi pentru cari socotise foarte potrivit momentul de a le realiza acum, cînd lu guvernul Statului romîn se află un om care a înlesnit ungurilor atîtea dezastre pentru chestiunea naţională.
«Al treilea: Cu atitudinea lor energică In favoarea drepturilor ce afl şeoalele din Braşov la ajutorarea statului romîn, aii reuşit ca d. Sîurdza—după o nenorocită şi condamnabilă tăcere de peste trei ani — să mărturisească şi d-sa dreptatea şcoalelor din Braşov, ennnţlnd principiul, cu de-săvîrşire corect, al rentei ce datoreşte statul romîn acestor ş oale.
«Al patrulea; Prorocind enunţarea categorică şi oficială a acestui principiu, aii contribuit la marcarea soluţiunel singure acceptabile, pe care aii fixat-o atlt de strălucit sinoadele parochiale romine din Braşov.
DIN BUZEU
Primim astă-zl la redacţie, primul număr al Vocei Buzăului, organul partidului con-I servator din acel oraş.
Iată cum s’a constituit comitetul de acţiune al partidului: d-nii Barbu Păltineanu membru corespondent la Bucureşti ; Emil Teodor, Nae Sibiceanu, Const. I. Cătu-neanu, C. St. Borănescu, N. Cosăcescu. membrii In comitetul executiv.
D-jor vor representa partidul, 1d toate ces-tiunile de interes local şi general; ca preşedinte al comitetului a fost ales d. Emil P. teodor.
,	eXct;ubv, lntrunindu-se lu ziua
de 17 Maifl a. c. a ales uu comitet consultativ compus din următoarele persoane : xTDĂnil,C’ wP’ Simioneseu, N. Perseseu, C. N. Berhă, Nae Anastasescn, N. D. Patăr-lăgeann, Al. R. Ialomiţeanu, lancu Nicu* lescu, Leonida Condeescu, Ghiţă Ionescu b etecu, G. I. Negulescu, Lache P. Alexa i-drescu. Codru Bulucescu, R. I. Ţiţescu, lorgu Jsbâşoiu, C Drâgulinescu, îaucu Gri-gorescu, Ion DiaconeseuJVasile Cosăcescu.
Din acest prin număr, relevăm articolul intitulat .- Atitudinea Noastră.
«A fi coutra guvernului uaţional-liberal. scrie confratele, constituie o Întreagă profesie de credinţă» şi după ce declara că va lupta contra actualului guvern, Vocea Buzăului arată condiţiile, In cari va duce a-eeastă lnptâ.
Reproducem textual :
«Vor secunda, aci lu Buzău, politica partidu-Iul conservator al cărui şef e d-1 Lascar Ca-targi.
. ‘Socotim, că această declaraţiune ne scuteşte de a mal da alte explicaţiunl spre a fi înţeleşi cu acea claritate, după care cu deosebire râvnim.
«Noi preţuim, Injadevăr, că un partid politic
vnrLVret iS S® .rfI6me pe t*ra- are ne™e să vorbească limpede şi eă aibă o atitudine .impopulare SPr6 * PUt6a 6 ,nteies d® Păturile
conservator60*1*^*1111* 16 ,ndeP,ifle?te Partidul
f„,<Pre?datd® m lung trecut cunoscut de ţara întreagă, dingiat de organele legitime ale or-ganizaţiunel sale, care 11 păstrează continuitatea istorică şi 11 asigură existenţa pe viitor In
ZD n!,°r,‘Cfir?-rl vicisi,udinf, ştiut şi priceput de toţi, ca antiteză naturală a partidului Jibe-ral, el e prin aceasta chiar ferit de ori-ce e-rhivoc. Cunoscut ca factor de căpetenie al vie-ţel noastre publice, ei are de realizat o funcţiune necesară In stat. Acest partid Îndeplini şte ast fel o misiune. El nu urmăreşte o politică personală şi de onazie.
«Vom îndeplini şi noi, In sfera noastră de acţiune, această misiune, Însufleţiţi de aceleaşi sentimente.	*
i*.,S^rîitorI aI uneI ra"9». o vom sprijini a-lăturl de cel ce Împărtăşesc aceleaşi credinţe, ridiclndu-ne mal presus de cestiunile perao-
foriîr wba°-dltI P“ate une-orl prin emulaţ.une. lenţi tot-d a-una de rivalităţi.
«Această misiune ne vom siii să o îndeplinim cu toată energia, ce ne o dă tăria . onvin-gerilor noastre şi credinţa ce partidul eonser-vator, pentru a realisa toate ce ţara e In drent să aştepte de ]a dinsul, trebue să fie un par-hd de luptam o,rozi ţie, cum e nu partid*^ de autoritate la putere.
*%
Urăm viaţă lungă noului confrate, care Işl anunţă apariţiunea In mod atît de categoric şi de sincer.
Anglia. — Secretarul de stat la departamentul războiului a declarat Io Camera de jos că ofiţerii — afară de doi— cari a a fo=>t congediaţl dir. cauză că afl luat parte la exptdiţia lui Jameson, afl fost relurolaţî, pentru că aA fost numai «victime ale Împrejurărilor de atunci.»
— Toate ziarele serioase se arală satisfăcute de Înţelegerea stabilită cu Franţa In privinţa chestiunilor africane.
Toate cred că norii unul conflict anglo-francez afl dispărut.
Paul MarcovicT
Dentist Calea Victoriei No. 42, Intrare Bu* levardul Academiei No. 1.
Consult. 9—12 şi 2—6 p. m.
1
Mobilă Tapisată
' Garnitură Mobile tapisate cu co-
2roare, pluş de mătase compus de o canapea, 3 fotelurf, 4 icaune
se vinde cil
LEI 300
Peste 20 garnituri în permanenţa gata. Pentru provincie embalagiu Gratis.
Msgazin de Mobile I. UUIKHaN
Dr. I. T. Mera
Xedio Romîn
— Karlsbad. Markplafz Tempel
Dr. Nicolae Comşa
Medic Romîn	i
« Veinhausy) Karlsbad Sprudelgasse
1.
«4-

UNIT. .'UEti.
Or- BAUBEBGER
Calea Moşilor, 53 ţ
Consultaţiuni de la 2 — 4 p. mm pentru săraci gratis de la 8 —10 b.im
Virgil Ar ion
ADVOCAT No. 21, Str, Dionisie, No, 21
Doctoru E- MANOLESCU
d® Facultatea de medicină din Pari.
Mi oale interne, de JFemel fi Faceri (Jlamof)
Tratează de asemenea boalele de copil si Syphilitice
Consultaţiuni de la 2—5 p. tn.
Pentru săraci Luni şi Joul gratis
321 Calea Moşilor 321 ____ Cabinet medical
Am onoare de a aduce la cunoştinţa onor public că cu începere
de la I Iunie 1898
se va redeschide stagiunea balneară a
hotel“calimÂneşti
pe care îl ţin In întreprindere, precum şi restaurantul,^ unde d nil vizitatori vor găsi o Hueatarie foarie aleasă, cu mtn-cârl Frâneexe, Germane şi Ori. rnimic, precum şi Miăuturi iutii. gene şi etlreine.
Hotelul e iluminat cu electricitate Parc splendid
Sperăm că onor. public, de care sunt în destul de cunoscut, mă vor onora cu presenţa lor, asigurîndu-I că vor găsi un Nereidă prompt şi preţuri •notlerale	*
Cu deosebită stimă Antrep enor, fi. IH.MKANr.
EXTERNE
$**
Comisiunea de organizare a contra-mani festa (iei fleyiştilor, in şedinţa sa de, aseară a decis să invite toate socie-
Cuitu lă	Precum Si P« LAga
Cele mat multe societăţi din Capitală, precum şi Camera de Comerţ, vor par-ltctPa la contramanifestaţie. Printre so-
Astă-zl după amiazl, la orele 5, M. Sa Regele va inspecta trupele de infanterie cari sunt In tabără pe platoul de la CotroceiiI şi formează brigada a 8-a de infanterie de sub comanda A. Sale Principelui Ferdinand.
Pnntr’o greşală de cartare a poştei franceze, întreaga corespondenţă a FranC' j >xM , aztro Ungaria a sosit ieri în ca-pttala, în plicul destinat pentru Bucureşti. Prin îngrijirile funcţionarilor noştri
Rusia.—Vorbind de ultima desbalere din «Camera comunelor», tnsemnatul ziar Nowosti constată cu satisfacţie că însuşi Cbamber-Iam a contribuit să atenueze discursul sâfl din Birmingham şi adaogă că intru cit e vorba de Salisbury personal, Europa poate n sigură de sincera dorinţă de pace a primului ministru englez.
Belgia.—Balotagiile pentru alegerile judeţene afl adus o pierdere Însemnată pentru partidul clerical. Liberalii, coatrar tutu* lor aşteptărilor, afl avut succese.
Turcia.—E vorba ca mareşalul Edbem-paşa să fie numit guvernator al Rumeliel. In cazul acest* cel din Coustantiuopol afl siguranţa că şi in Macedonia şi la Albania lucrurile se vor mal linişti.
DE VÂNZARE ;:J Locuri Parcelate'!
DE LA	W»
M JLEV fl HO BAIMJP METRO PATRAT plnă la 550 HANI ,
Pe Malul Mâreî negre*
ŞI LiCUL TEOHIR GHIOL * »! In condiţltini d« plată POARTE-! AVAWTAGIOASE
atlivă in timp fie A ani în te rate trimestriale
întreaga această localitate este foarte mult căutată din cauză că a fost recunoscuta de autorităţile sanitare ca cea mal salubră din toată Dubrot ea, atît ca climă cît şi pentru | calitatea apel lacului ce o învecinează. Probă de aceasta este că Eforia Spitalelor din Bucureşti a construit un Spital Maritim (Sa-natorium).
Or -ce infoi maţiunl precum şi pentru planul de situaţiune al asestel localităţi si vor trimite franco la cerere de către proprietarul
D-nul I. MOVILA
Bucureşti, Str. Boamnel, 27
bre 1). Gerota
Specialist t Chirurgie, organele genito-urinare
BULEVARDUL EL1SABETA 39
Consultaţiuni de la 6 — 7
De arendat
imediat pe termen de 6 ani moşia PrâtileştT Bădeni din judeţul Ialomiţa întindere 4,200 pogoane arabile, a se adresa d-neî Alex. Vrâbiescn, strada sfinţii Apostoli No. 37._________________^____________
Pour avoir te uYgritabie Eau teVicby
La vogue si justement m6rit6e de l’eau de Vichy dans notre pays a suscite de nombreuses imitations qu’on cherche â lui substituer. Pour 6tre certain d'avoir de l’eau de Vichy natu-relle et authentique, il faut toujours r£clamer l’une des trois sources qui appartiennent â l’Etat fran^ais : VlCtiy-C 6 lest ins, Vichy-HOpital ou Vichy-Grande-Grtlle. L’eau de ces sources einbouteillee, sous le contrăle et la garanţie de l’Etat franţais, se conserve parfaitement, sans perdre de ses qna-lites par le transport. Exigez donc toujours Tun des noms : C6lestlns, HOpital ou GrandB-GrUle, imprimes eu lettres blanches sur fond noir, sur l'6tiquette et sur la capsule.
de vînzare la SINAIA
în total san în parte o proprietate cu 4 faţade la cea d’întîitl posiţie a oraşului (vis-â-vis de Mănăstire). Condiţinnile de vînzare foarte avantagioase; a se adresa Bucureşti, str. Covaci No. 8.
Da ÎITAnHat Moşia GolăşeT, din comuna UG dl CllUdl Bujor (staţiunea calei ferate, plasi Prutul, judeţul Covurlul. Sa arondează cu începere de la 23 Aprilia 1899. Arendaşul Insă are dreptul aşt face areiurile şi a inţelina chiar in toamna anutul curent, conform contractului actualului arendaş.
Doritorii se pot adresa D-lui L. Catargiu, In Bucureşti, strada Biserica Amzi, iar pentru vizitarea moşiei se pot adresa direct la însărcinatul Costache Stanciu din Bujor.
In aceleaşi condiţiuul se arendează de D-1 L. Catagiu şi moşia Docaaeasa, din plasa Tir-gnlut, judeţul Tutova
Băile Bălţăteştl
RBălle Minerale calde eloro-so* dice, Indurate hI Brom urate, analoage cu apele : Kreutzuach, Hao%urg, Lhl, Reizhen-hali, Aussee, etc. speciale contra limphatismu-lul, scrofulel, rachitismulul, suprafaţa glandelor liraphatice, abcese reci, boale de piele, mala-diele oaselor, debilităţel generate, precum şi In toate boalele de femei; metrite acute şi cronice, eudometrite, salhingile etc. tomorilor, uterului şi anexelor.
2	Isvorul Cuza-Vodi.—«Isvorul Ouza-Vodă». apă de băut, foarte bogat «in sulfat de sodifi» analog cu apa de Karlsbad şi Vichy, is-vor din care se extrage : «sarea purgativă de bălţăteştl», este foarte folositor Iu toate boalele de stomah şi anexele tubului digestiv, precum : dnpepsie, catar acut şi cronic al sto-m ticului, ulcer precum şi contra cancerului stomahal, constipaţia opimatră, colicele de fl-cat şi rinichi, cirosa hepato splenică, hydropil sule şi obositatea. Toate aceste maladii se vindecă in urina uuel cure sistematice făcută cu apa si Q sarea de Băltăţeştl.
3)	NtHbllimeiit.nl de luhala(ieşi Pul-verlsMţie mluerulA -Noul stabiliment de Inhaalaţie cu brad, teiebentină, goiacol ereozot rucaiiptol safl ori-ce esenţă urmată de pulve-risaţie de apă minerală ; arangiit dwpă sistemul Reicheuhall şi Ischl, este foarte folositor In toate boalele de nas, git şi mal cu seamă în bronchită. emphiseme, astmă şi tuberculosă pulmonară, fiiud cel mal sigur mijloc de a introduce săruri In organism.
Stabiliment de Hydroterapie cn duşuri ecosize, fricţiuni, impa-hetărl, masage executat de un masseur şi o masseuse sub di-recţ unea mea.
Stabilimentele situate Intr’un vast parc de brad, posedă camere elegant mobilate şi restaurantul de prima ordine cu preţuri fixe.
_ închirierile de camere pentru întreaga lună Iunie şi August, se fac cu reducere de 25 la sută.—Sesouul începe de la I Iuuie st. v. pină la 1 Septembrie.
Pentru ori-ce informaţinnl ca : angajări de camere, comenzi de sare de băl, sare purgativi a se adresa la .Doctorul Stamatln
Bucureşti, str. Romulus, 26 Plnă la 1 Iunie st. v iar de la această dată la băile de la Baiiaţ-ştl, judeţul Neimţ.
G II A AI P O O I IV <3.
PAUL, COAFOR
Vo. 9 Strada Fnel Ao. 9
lingi băile Centrale
Din nou deschis
Pentru Domni Salon elegant pentru ras, tuns şi frezat
Abonament, 12 Numere 5 Lei
Intrarea Separată In salonul pentru Coafora Doamnelor se efectuiază orl-ce lucrări de păr. ’
IO tei Beteală
S m.W°50 Vlîg™,
Se primeşte şi comande de cocarde de ta 1 leO in sus una.
>1 IĂ O O X N a
0
a
►
g
TJ
0
o
H
%
o
Dr. Edeleanu şi Dr. Bugeac
22, Strada Ştirbei- Vodă, 22
Laborator ele cliiixiie
Studiare şi îmbunătăţire de procedeuri industriale
Agenţie de import a materiilor prime şi produselor chimice
Acid Sulfuric
Consultaţiuni chimtco-technlce si miniere de la orele 2 — il p. ml
www.dacoromanica.ro
EPOCA
FOIŢA ZIARULUI * EPOCA
98
NI COLAE G060L
TflRflS BULBA
ROMAN ISTORIC
°<« VIAŢA UPCBUOII-VAUOILOI
Un om călare ar fi pulul atinge cu mina prajinele cari eraţi legate de ferestre ţi de cari atlrnufl ciorapii ovreilor, cămăşi, si In unele locuri clte un ghiachi afumată. Cite odată o f«ţâ destul de frumoasă de evreică, Înconjurată de mărgele negrite, s’arăta la o fereastră pe jumătate dărl-mată. O grămadă de tlrtânaşl murdari, rufoşi, cu parul vllvoiă, ţ'pafl şi se strlm-bofi pe strada Iugropa(l piuă In genuchl In noroi.
U.i ovrei cu părul roşu şi faţa plină de pete roşii, cari 11 făceaţi să semene cu un oă de vrabie, scoase capul pe fereastră El Începu lnda'ă a vorbi cu Iankăl In limba lor puturoasă, şi Iankăl intră In ogradă. Un alt jidan care trecea pe stradă se opri, luă parte In vorbă, şi clnd In sflr-şit B ilba putu să iasă de sub cărămizi, văzu pe cel trei ovrei cari vorbiafl cu a-pritd>-re.
Diik-d se Întoarse spre dlnsul şi I spuse că toate se vor face după poftă-1, căOstap
era Închis lu duba oraşului şi că, cu toate că e foarte grea de cumpărat păzitorii, Lădăjduiaă că vor putea să’l introducă la fiul săfl.
Bulba intră cu cel trei ovrei lntr’o odae.
Ovreii reîncepură a vorbi In limba lor neînţeleasă. Taras 11 examină unul după altul. Se părea că ceva l-a mişcat tare; pe trăsurile Iul aspre şi nemişcate străluci flacăra speranţei, a acelei speranţei care vine clte o dată omulnl la cea din urmă treaptă a desperării; bătrlna lui inimă se bătu cu putere, ca şi cum ar fi retntinerit d’o dată.
«Ascultaţi, ovreilor, le zise el, şi glasul Iul arăta aprinderea sufletului săfl, puteţi să faceţi totul In lume: puteţi găsi ceva perdut In fundul mării, şi o zicătoare spune că un jidan fură de la dlnsul Însuşi, dacă 11 prinde această poftă. Scâpaţi-ml pe Os-tap ! tăceţi 1 să scape din mlinele diavolului. Am făgăduit acestui om douâ-spre-zece mii de galbeni, voifl mal da Încă două-spre-zece mii, şi toate vasele mele de preţ, şi tot aurul pe care ’l-am ascuns In pămtnt, şi casa mea, şi cele din urmă vestminte ale mele. Voifl vinde tot, şi vă voifl mal face un contract pe viaţă, prin care să mă îndatorez a Împarte cu voi tot ce voifl clştiga In războifl.
—	Oh ! e cu neputinţă, jupîne, cu neputinţă 1 zise Iankăl oftlnd.
—	Cu neputinţă! zise un alt ovrei.
Şi cel trei ovrei se priviră în tăcere.
«Dacă am Încerca, zise al treilea, arnn-
clnd asupra celor-l’alţl nişte priviri sfioase, poate că, cu ajutorul lui Dumnezeii...»
Cel trei ovrei reîncepură a vorbi In limba lor. Bulba, de şi asculta el cu amlndouă urechile, nu ghici nimic; auzi numai rostin-du se adesea numele «Mardocliefl», şi nimic mal mult.
«Ascultă, jupâne ! zise Iankăl, trebue mal
Întâi să vorbim c’un om cum nu mal este altul ca dlnsul In lume: e un om Înţelept ca Salomon şi dacă nici acela nu face nimic, nimeni In lume nu poate face ceva. RămăI aici, iacă cheia, şi nu lăsa pe nimeni să intre».
Ovreii eşiră In stradă.
Taras Închise uşa, şi privi pe ferestruică în murdara stradă ovreiască. Cel trei ovrei se opriseră In stradă şi vorbiafl cu aprindere.
In curlnd un al patrulea şi apoi un al cincilea intrară tn vorbă. Bulba auzi din nofl rostindu-se numele Mardochefl. Ovreii priviafl merefl spre una din părţile stradel. In sflrşit, la unul din unghiurile uliţei, se arătă, după o casă murdară, un picior Încălţat cu un papuc ovreiesc, şi se zăriră poalele unul caftan scurt. Ah 1 Mardocliefl ! Mardocliefl 1 strigară toţi ovreii lntr’un glas.
Un ovrei slab, mal scurt de cit Iankăl, dar mult mal zbtrcit la faţă, şi a cărui buză de d’asupra era grozav de mare, se apropie de cinci inşi nerăbdători. Atunci toţi ovreii se grăbiră cari mal de cari sâ’l povestească lucrul, timp In care Mardoch®fl Întorcea merefl capul spre fereastră, şi Taras putu înţelege că era vorba de dlnsul. Mardocliefl dădea din mini ca un Îndrăcit, asculta, Întrerupea vorba ovreilor, scuipa adesea Intr’o parte, şi, ridiclnd poalele halatului săfl, Îşi băga mlinele In buzunar, ceea ce lăsa să se vadă rufoşii Iul pantaloni.
In fine, ovreii Începură a striga attt de tare, In cit unul din el care era pus de pază. fu silit să le facă semn ca să tacă, şi Taras începu a se teme să nu fie prins.
Dar el se linişti, gâtidindu-se la aceea că ovreii puteafl prea bine să vorbească In stradă, şi că nici chiar dracu nu poate Înţelege vorba lor.
După două minute, toţi jidanii [intrară In odae. MardocheQ s’apropie de Taras, 11 lovi pe umăr, şi zise:
«Când ae-om apuca să facem ceva, o s’o facem bine.»
Taras se uită mult la Salomon, care nu mal avea seamăn tn lume, şi prinse puţină nădejde. Iu adevăr, el insufla oare-care nă dejde. Buza de d’asunra a lui Mardochefl era o adevărată Joi-M&riţă; fără dor şi poate ea ajunsese aşa din alte cause de cât cele fireşti. Barba Iul Salomon nu se alcătuia de cât din cincl-spre-zece fire, cari nu crescuseră de cât In partea stângă.
Faţa lui avea urmele atâtor lovituri, primite ca răsplată pentru faptele Iul, In cit de sigur că le perduse de mult socoteala, şi se obiclnuise a le privi ca pete din născare.
Mardochefl se depărtă In curend cu tovarăşii se(, plini de admirare pentru Înţelepciunea lui.
Bulba rămase singur. El era lutr’o stare ciudată de tot şi lntlia oară tn viaţa sa se simţi îngrijat; suflatul lui era Intr’o stare de nelinişte mare.
Nu mal era Bulba cel de mult, nepăsător, puternic ca un st-jar, el se făcuse temător ; era slab acum. Se cutremura la cel mal mic sgomot. la fie-care faţă nouă de ovrei ce se arăta la colţul uliţei. Stătu toată ziua ast fel; nici că bău, nici că mtncă, şi ochii nu i se depărtară de loc de la ferestruica ce da In stradă. In stlrşit seara, destul da ttrzifl, sosiră Mardochefl şi Iankăl. Inima lui Taras tresări.
«El, aţi isbutit ?» II Întrebă el cu nerăbdarea unul cal sălbatic.
Dar, Înainte ca jidanii sâ’şl fi adunat puterile pentru ca să'l răsoundâ, Taras băgă de seamă că Iul Mardochefl II lipsea coada de păr care, de şi murdară, eşea altă dată
de sub chitia lui. Era vădit cl voia si spne ceva, dar bolborosea ast fel In cit faras nu Înţelese nimic.
«O, iubite stftptn 1 zise Iankăl, e cu de-săvtrşire peste putinţă acum. Dumnezeu vede, e peste putinţă acum !
Avem aface cu un popor aşa de grosolan, că ar trebui să-I scuipăm In faţă. Iată, Mar-dohefl, care va spune acelaşi lucru. Mar-dohefl, a făcut ce nimeni pe lume n’ar face • dar D-ztfl n’a vrut să ne ajute. Se găsesc acum trei mii de oameni de oaste In oraş şi mline II vor duce pe toţi prinşii la tortură.»
Taras privea pe jidani drept In faţă, dar fără mlnie şi fără nerăbdare.
«Şi dacă vrei să-l vezi, trebue să te duci mliue dis de dimineaţă, cu mult Înainte de resăritul soarelui. Paznicii se tnvoiesc şi am făgăduinţa unul Levantar. Numai cit doresc să-I ia dracu pe toţi Oi vei mir ! ce popor lacom 1 nici printre noi nu se găsesc asemenea: am dat cincl-zecl de galbeni fiecărui paznic şi Leventarulul...
— Bine. Du-mă la el, zise Taras hotărlt, şi inima i se tntări din nofl El primi la propunerea Ini Iaukâl, d’a se îmbrăca ea un eomte străin venind din Germania ; prevăzătorul evrefl pregătise hainele trebuitoare, lnoptase. Stăplnul locului (acelaşi evrefl cu părul roşu şi cu pistrui pe obraz) aduse o saltea pe care o îutinse pe bancă pentru Taras. Iankăl să culcă la pămlnt tot pe o asemenea saltea.
(Va urmn)
DOCTORUL MARCEL
Medic al Spitalului CARITA8
s’a mutat în
Calea Călăraşilor, OM
LV'.	■m - \ \\ \ mmrnmrtxrxrr- 'U ?:; * . ^Baraaa'T/te
wL.t.i	
(Chicago)
CEA MAI MARE FABRICA DE
SECERATOARE CULEGAT
_______	„IZBÂNDA”
Jlstă-Ţi „Secerătoarea cu legat” cea mai populară, preferată celor-Talte din causa solidităţel lucrului, juncţionărei exacte şi puţinelor piese ce se uţeaţă.
150 vîndute în 1895 ; 198 vîndute în 1896 ; 265 vîndute în 1897.
Cereţi o secerătoare uşoara la lucru, nu uşoară la cântar, care nu poate fi de cît şubredă.
Numai Izbînda va corespunde.
ir SECERĂTOARE SIMPEĂ
Dm . n*r Trainică,
im a ^ M Durabilă.
3000 BUCĂŢI VÎX1H TE !
MARELE MAGASIN ROMAN
ITRIE PETRESCU
Calea Moşilor, No. 1, (colţ cu Piaţa Sf. Anton)
w A U S O 8 MT VW
Pentru sesoanl de primă vară şi vară, toate nontăţile în Lainagiurl, Mă-tăserie, Catifele, Toualurt, Zeflrurt, Piclieturl, etc. etc.
ARARE ASORTMMMEYT
De : Olanăe, Sifoane, Malapolam în foite lăţimele şi qualitrţile de Lei 11,75 Buc. Şifon fnarto bun 36 jum. Metro şi pin» la cele mal fine calităţi. Şervete, Mese, Prosoape, Ciorapi, Batiste,
Llugerle pentru l)»mr, Bărbaţi şt (,'opll
TRUSOURI GATA ŞI 13 E COMANDA
In acest Magazin se poate procura Trusourl complecte de la 150 pinii la 10,000 I ei
REtOOEUiE, RPAiYTEEE, VAEAYSMEYE
K1Y04HK SPECIALE DE
Covoare, Perdele, Stofe pentru mobile
Coverturî de pat şi de mese, precum şi toate articolele atingătoare de
branşa Tapiţerilor.
SC Mare atelier propriu pentru comenzi de orl-ce fel de lingerie, Broderie de mină, preenm Cămăşi bărbăteşti, croiala Franţuzească, după un sistem special a celei mal renumite case din Paris.
In voiajul făcut la Franţa, Anglia, Elveţia, etc., fâcînd cumpărări mari, de Mătăsuri, Lainagiurî, aceste articole sunt puse In vtnzare cu preţu l ne mal pomenit de efiine.
COSITOARE OE FIN
O-
O. 1:
i fio R E E I O l BBICIU
MODELE EXJPVSE LA
W. STAADECEER
BUCUREŞTI, STRADA S IMA MURA A J¥o. 12
BBAIEA, BUUEVAROTJIi CUZA, No. 79 | BA IO VA, Strada M. Rogălniceanu No. 1© mr SINGURUL REPO»ITAR PENTRU ROMÂNIA
GHAMPAGNE
Ancienne Maison HEIDSIEK fondâe en 1755 KUNKEIMANN & Co. Succtseur»
TOJJfCB
Reprezentant //enerat
LEOPOLD H. MARCUS
70.— BUCUREŞTI, STRADA CAROX,.—70
TlPOBAFlA „EPOCA” execută tot felul
FABRICELE ROMÎNE UNITE
De Băuturi gazoase şi Acid carbonio lichid
Societate anonimă cu capitol 629,800 lei deplin vărsaţi
Bucureşti, Str. Fecidreî No, 9, 11, 13
PRIMA INDUSTRIE DE
ACID CARBONIC LICHID
* Garantat pur şi fără miros -
InstalaţiunI Complecte de "abricl |l Băuturi gazoase
(lei mal mare depozit de toate articolele, servind la fabricaţinoe de apă gazoasă:
— Sticlari*, Capote de Slfoane, Essenze, Colori —
TURNĂTORIE DE ARMATURI DE SIFOANE
* Depozit de Maşini *
ATELIER do RE? A RAŢIUNI. APARATE do BERE
Prospecte gratis şi froneo ..............	umutm mwimmEmumtmaarimmsmsmsa!»\
de lucrări atingătoare de această artă. lauiiHi

1IEDUAMENT l‘lIO*I» JIATIC
IV de VIAL
VINUL DE VIAL este un modificator puternic al organismului in caşurile de; •bdilitate generală, crescerea întârziată, convalescenţa lungă, anemiă, perderea apetitului, a forţelor slăbiciune! nervoase. * Dosa este de un păhărel de lichior in-naintea mesei. El coinplscteazâ nutriţiu-nea insuficienta a bolnavilor şi a con valescenţilor.
Farmacia VIAL Lyon, rue Victor-Hugo, 14 §1 In tote farmaciile
Societate Romînă de Asigurări Generale
BRilLi
euspital Social, W 3.000.000 tteplht tărmaţl
CONSILIU! DE ADMINISTRAŢIE i
transport !aSoc«.Aslc*ra*loni Gen«r»li*Trfsst*
Eromno Gentilii, Direotornl General al Fri mei Societăţi auatrlace de Asigurări Generate contra AcciiUntelor, eto. ,eto. din Ylana.
Y1 florio B. Momii, Şeful Oaselor L. Mtndl Oo ţi F^atelli B. Mendl. Brilla.
Colonel G. RoNnevan, fest preţedlnte al Camerei deputaţilor, mare propr., Botnov
Edmondo Klcbettl, Director al Boolet, 4A«alr>nrazionl Generali*, Trleil.
D. G. Koftettl, Preşedinte e Consiliului de Adm)nlst<»ţiune al Creditului Fun iar Urban, eto. Iaşi-
Th. Şter&neBCYi, Director la Banoa Naţională a Românie! eto BnoureşI.
Pblllppe Welfls, Director la Pester Ungă-rUohe. O om» rulai B^nk eto. Bndapest.
Zamfir Zaniflreien, mare propr., Brăila.
Al. Marghiloman, fost ministru, deputat, mare proprietar. Buoureţtî.
Depmat, mare proprietar,
Preşedintele Camerei de Comeroifl dlu Bn^resol, mare Industriaş. Buoureţtî . Blank, Şeful casei «Marmorosch Black k Co. et i. Bucureşti.
UouiamlorMi Marco Beiso, Director gene ral al societăţii «AslonrazionlGenerali*. Trieste.
Veneţia.
«Are armator, şi exportator,
B.pvt.t, AdToe.t,
Oonml Germ»n, eiport.tor.
Ctlnrle. Vlrl.nnr, Dirigintei, r.mnrel de
DIRECŢIUNEA
Director, U. 1NUOI.I.	Siit-lirector, D, Ger scoriei,
„<jrElXEIî,AILiA.<s asigură in contra daunelor de: WYCRSYRRM V
U Ml IY MU A Ă
T MI A \ S !• O H T
pe uscat. (Fluvial şi Maritim).
face asigurări asupra defel) In toate combinaţiunile de Gas de moarte, Zestre, Rente Viagere, In condiţiunile cele mal noul şi cele mal avantagioase.
—Toate cererile de informoţiunl a se îndrepta Direcţiune Un Brăila nepresentaftef Generale din Bucuroşii, str. Smftrdan No. 2 satl sucursalelor din toată ţara.
Mal nanii de */» de «ecol «sece» proclamă superio- iatea sa In tratamentul de gntnraî, «rltaţlunel peptnlnl, I fluenţa, durerlf reumatismale, ifrtnllfnri, răni, vărsături, bătături.—Topic excelent contra bătăturilor.
HKI1
MAŞINE DE BUCATE
din Renumta fabrică
Gebrider Roeder din Darmstat, recunoscu-,te ca cele mal bune şi cele mal econo-me In combustibile.
Răt lucrate din Zinc de ori-ce dimensiune cu sobd pentru încălzit apa din Rate
DUŞURI pentru CAMERE cu aer COMPRIMAT EXPOZIŢIA PERMANENTA de LĂMPI
PENTRU
PETROLEU ŞI GAZ AERIAN
MARCUS LITTMANN S-sor I. WAPPNER
Calea Victoriei No. 61
vle-â-vle do Episcopie
Bucureşti.—Tipografia EPOCĂ Strada Clementei No. 3. -^Bucureşti
www.dacoromanica.ro	9