SERIA H.—ANUL IV, No. 77a
a
NUMĂRUL 10 BANI
ABOXAMLEXTEEE
încep la 1 şi 15 ale fie-cărui luni
Un an In ţară 30 lei; in streinătate 50 ;lel
?ase luni ... 15 »	»	* a& ‘
n
IfOfUi
a treia
'ral luni . . . 8 »	»	>
Un număr In streinătate 30 bani
13
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
bebacţma
No. a. - STRADA CLEMENŢEI — No. 3
PO
TELEFON
MERCURI, 3 IUNIE 1898 NUMÂRUL10 BANI
AmjxciVHthm
Anuneiurl la pag. IV	, 0.30 b. lima
*	» » III......2.— lei »
»	» » II.......3.— » »
Inserţiile şi reclamele 3 Iei rlndul
UN NUMĂR VECHIU 30 BANI;
IWTI/VLSTIM ŢMi
No. 3. - STRADA CLEMENŢEI — No. 3
TAMBALAUL de la 11 IUNIE
PROBA VALABILA
Şarlatania copilărească colectivistă a ajuns la ultimul grad al grotescului. In ultimul număr, Voinţa Naţională vorbeşte de d. Take lonescu ca de un om isprăvit politiceşte, pentru că a comis saQ cel puţin s’a servit de un act fals In parlament.
Elementar este că acuzîud pe cine-va de falş, trebuie să’I şi dovedeşti că l’a comis. Simplu este ca numai ‘după ce faptul este pe deplin stabilit, numai după aceea să faci reflecţii şi să tragi consecinţele pentru cel ce l’â comis.
A acuza însă pe cine-va că a comis un falş, pentru ca să scapi tu de învinuirea meritată si dovedită de trădător şi spion, şi fără să’I dovedeşti fapta să începi a-1 considera ca falsificator şi să da! acestei gratuite născociri, caracterul de lucru dovedit, este un pro-cedeO care nu poate fi în onoare de cit la colectivişti şi care lasă absolut neatins pe d. Take lonescu.
In adevăr, d. Take lonescu produce un act în parlament, un act pe care producîndu-1 se grăbeşte de la început a declara că nu poate spune nici cum Va căpătat nici de la cine.
In realitate, atîtj din conţinutul lui, precum şi din natura împrejurărilor în care a fost produs, toată lumea a putut Înţelege că actul a fost trimes de guvernul maghiar mitropoliei greco-ori entale din Transilvania.
Acest lucru s’a lămurit, mal in urmă, în mod neîndoios.
Ce urmează de aici ? Urmează că numai două autorităţi, presupunlnd că sunt sincere, pot să se pronunţe în cunoştinţă de cauză dacă actul este falş safi nu, şi anume: guvernul unguresc şi mitropolitul Miron. Şi să se noteze că, pentru ca afirmarea dacă actul este falş sad nu, să fie convingătoare şi demonstrativă, se cere ca ambele aceste autorităţi să fie de acord In declaraţia ce ar face, adică atlt aceea care a trimes actul cit şi aceea o <re l’a primit.
Afirmarea numai a unei singure cancelari), de pildă, a acelei de la care actul se pretinde că a emanat, că ar fi falş, nu poate servi de dovadă pe cîtă vreme eea-raltă—aceea care l’a primit, cum este în cazul de faţă mitropolia greco-orientală -nu ar confirma declaraţia de neexistenţă a actului.
Acest lucru este de o logică elementară.
Pentru ca să mă dovedeşti de falsificator, trebue să’ml aduci afirmarea ambelor autorităţi, atît a celei care pretind td că a emis actul, cit şi a acelei care, dacă el e adevărat, trebue sâ’l aibă in archiva sa ca primit, sad dacă este fals, nu’l posedă pentru că nu l’a putut primi!
Altminterea, proba falşului este ridi-culâ. In adevăr, pot ed să cred că un act este falş numai pentru cuvîntul că cel de la care este admis că a emanat declară că nu a eşit din cancelaria sa, pe cîtă vreme cea-l’altă parte care a trebuit să’l primească tace sad dă chiar a înţelege că în adevăr l’a primit şi că există?
Evident că nu.
Şi să se mal noteze. — In asemenea caz, cea mal importantă, poate unica, ar fi mărturisirea autoritâţel de la care d. Take lonescu şi-ar fi' procurat actul, iar nu a acelei care pretinde că nu l’a trimes.
In adevăr, este simplu de conceput că d. Take lonescu nu şi’a procurat actul din biurourile cabinetului de la Pesta, ci mal de grabă prin vre-o indiscreţie, din cancelaria mitropoliei din Transilvania.
Or, a cui afirmare—cu privire Ia chestia dacă actul este falş sad autentic— poate să aibă mal multă autoritate, am putea zice singura autoritate ? De sigur că, afirmarea mitropoliei greco-orientale Acolo este sat* nu este actul, el sad se găseşte in archivele mitropoliei, sad dacă nu se găseşte, e că e falş.
Prin urmare, toată chestia falsului se reduce la afirmarea sad denega'rea categorică a mitropoliei din Ardeal.
Pentru a face dovada falşului este destul ca mitropolia să declare că nu a primit asemenea act, că nu’l are în archive. De la sine se dovedeşte a fi falş. Bine înţeles, presupunem că mitropolia se poate pronunţa în absolută libertate de conştiinţă.
Din contra, declaraţia guvernului unguresc cum că actul In chestie este falş,
— dacă nu e coroborată de declaraţia «oncomiteută a mitropoliei greco-orien-
tale că nici ea nu a primit asemenea act—nu poate să aibă nici o valoare alta de cît o declaraţie de pură complezenţă făcută în favoarea unul tovarăş.
Acestea fiind bazele unei discuţii serioase, pentru orl-ce om cu creer, "să vedem acum dacă campania pe tema falşului, se reazimă pe asemenea elemente logice sad este numai o pelilivănie neruşinată a colectiviştilor.
Pină ce in numărul viitor vom intra în arătarea laptelor şi a aşa ziselor dovezi, trebue să spunem‘după acum că toate declaraţiile cum că actul în chestie nu ar exista, emană nu de Ia Mitropolitul Miron—singurul cu autoritate în această chestie—ci numai de Ia una din părţi şi încă de Ia cea mal interesată a apăra pe d. Stnrdza—de la guvernul maghiar, Dacă chestia este tranşată spre ruşinea şi ruşinarea colectiviştilor, amănuntele vor întări mal mult acest lucru.
DOUE ADMINISTRAŢII
N’avem vreme să urmărim purtarea necinstita a administraţiunil regim"luT. Crimele sâvîrşite de guvern, sub raportul naţional şi politic, nu ne dai) răgazul cuvenit pentru ca să facem aceasta.
Denunţările şi plingerile ce primim necontenit, ne arată insă o stare de lucruri grozavă, care dovedeşte putreziciunea desăvîrşitâ a re’ gimulul colectivist.
Zilele acestea, de către o persoană cu totul lipsita de patima politică, ni s’aO comunicat următoarele:
Intr’un judeţ oare-care, — unul din cele mal Însemnate, — există două administraţi uni: una oficială, compusă din funcţionari numiţi şi din reprezentanţii colegielor judeţene şi comunale; alta compusa din persoane politice influente şi samsari.
Adevărata administraţiune e aceasta din urmă. Comunele rurale şi afacerile judeţene sunt toate în mina el. Jafurile şi abuzurile sunt aşa de strigătoare, In cit pînă şi administraţia oficială — care numai cinstită şi scrupuloasă nu e — se scandalizează din clnd In eind ; dar e nepu tiucioasă.
Administraţia No. 2 e mal tare de cit cea o. flcială.
Cunoaştem multe judeţe în această stare.
SFÎRSITUL UNEI CARIERE
Colectiviştii sunt foarte grăbiţi să omoare politiceşte pe d. lake\ lonescu, şi vorbesc cu prefăcută părere de rău de 8firşitul carierei acestui eminent om politic.
Ar fi o copilărie să discutăm ipocritele doleanţe ale Voinţei Naţionale; şi n’o vom face-o.
Profităm insă de prilej spre a vorbi de un real sfrşit de curieră al unui om politic liberal, d. Dimitrie A. Stur-dzu, şeful guvernului actual şi al gru-părei ce’l susţine.
Printr’o dibace exploatare a opiniunii publice, printr’o zvăpăiată agitare a chestiunii naţionale, acest vediiu om politic, care in-tot-d’a-una fusese impopular şi stîrnise animozităţi, ajunsese acum 3—4 ani să fie considerat ca cel mai înflăcărat patriot şi căpătase oarecare popularitate.
Mai ales Romînii din Transilvania şi Ungaria, cari nu-l puteau observa de aproape, se uitau la d. Sturdza ca la un mintuitor şi-şi puseseră toată nădejdea într’însul.
Pe acele vremuri, d. Sturdza se afla la apogeul puterii sale morale, putere de oare avea să se servească in guver-nămîntul ce-l aştepta.
D. Sturdza se socotea şi era socotit de muiţi ca stăptn pe inimile şi pe judecata tuturor Rominilor, din Regat şi de afară.
Ce este astă-zi d. Dimitrie Sturdza ? In Regat, nu este om poiitio a caruia autoritate să fie mai contestată de cit a lut. Dat jos de la putere după numai un an, n’a putut reveni decit pe furiş şi e pălmuit zilnic nu numai de adversarii fireşti, ci chiar de membrii cei mai de seamă ai partidului săii.
Asupra Rominilor din Transilvania şi Ungaria, d. Sturdza şi-a pierdut toată puterea şi a ajuns să fie socotit de dînşii ca un trădător de care oricine trebue să se ferească.
Toate jertfele făcute de el pentru în fiinţarea şi susţinerea unui ziar personal la Arad, n’au izbutit să alcătuiască o grupare politică care să se bucure de o inriurire cU de mică asupra Rominilor de sub coroana S-tuiut Ştefan.
Jn aceeaşi măsură a căzut şt utili tatea d-lui Sturdza acolo unde ea fusese preţuită. Astăzi, d. Sturdza nu mai are nici o valoare şi prin urmare, «ici o căutare—lucru de care se va fi convins şi dsa.
Bl, asta e in adevăr o oarieră sflr-şită, absolut 8firşită.
Tămbălăul de la 11 Iunie
tiOTernuI renunţă Ia serbare.—Contra manifestaţia d-Inl Fleva.— Manifestaţia opoziţiei liberale.
Guvernul rennnţă Ia serbare
Idei a serbării lui 11 Iunie, pornită de la drapelişti, a fost înhăţată de guvern cu scopuri oculte, cari in curînd aii fost demascate. O explozie de indignare s’a produs în toate nuanţele liberale, cînd guvernul a respins colaborarea Ligei Culturale de la această serbare, şi atunci s’a văzut clar şi limpede că nu se pregăteşte o serbare naţională, ci o serbare pur colectivistă pentru prea-mărirea poliţaiului din 1848.
Iată cum se exprimă Drapelul cu data de azi, despre această manoperă colectivistă :
«Felul cum se înţelege de către consiliul comunal al Capitalei serbarea zilei de 11 Iunie, lasă foarte mult de dorit. Pare că domnii aceştia vor să acapareze serbarea numai pentru dînşii, nu atît pentru că se cred singuri în stare de a putea onora cu fapta şi cu cuvîntul marile evenimente din 1848, ctt pentru a face din serbare piedestal pentru persoanele d-nealor şi o reclamă politică uşoară şi eftină.»
Ameninţările oposiţieî liberale, precum şi cîte-va consideraţiunl externe, au făcut pe guvern să renunţe pe sub mină la această serbare; dar, ca să salveze aparenţele, a aranjat lucrurile în aşa chip, ca primăria Capitalei să organisme o procesiune pe ziua de 11 Iunie la Filaret, unde să se ţină un fel de întrunire publică şi un banchet popular de 1000 de tacîmuri pentru toţi agenţii colectivişti.
Pentru ca această hotărîre să se vadă clar, d-nii Gogu Cantacuzino şi Palladi nu vor mai lua parte ta lucrările corni-siunei însărcinate cu organizarea serbării. Circulă însă zvonul că şi primăria Capitalei ar ft pe punctul de a renunţa la serbare, de frica unei contra manifes-taţiuni.
Contra-maulfestaţia d-in't Fleva
In privinţa contra manifestaţiei pe care o va organiza d. N. Fleva. aflăm următoarele amănunte interesante:
D. N. Fleva, imediat după ce va cunoaşte programul tămbălăului colectivist, va convoca o întrunire publică, ca să pună în curent pe cetăţenii Capitalei cu planurile colectiviste.
Iar în ziua de 11 Iunie va convoca pe cetăţeni în Cişmegiu, de unde vor pleca in procesiune cu baniere şi stindarde la Filaret în acelaşi timp cu agenţii colectivişti.
Banierele vor purta inscripţiuni privitoare la trădările primului ministru Sturdza în chestiunea naţională şi privitoare la revoluţia romînă din Transilvania.
Ce se va face la Filaret, cînd cele două tabere se vor întîlni, ne lasă Dreptatea de azi să întrevedem:
* Ascundeţi-vă ’n buget, staţi acolo pitulaţi cit timp vă mai e permis să roadeţi.— dar nu cutezaţi a esi la manifestaţie că-I vi se pot intîmpla LUCRURI NEPLĂCUTE.
«Lumea vă cunoaşte acum destul de bine, ca să nu mai puteţi înşela pe nimeni.
<In ziua de 11 Iunie, cînd democraţia acestei ţări va trece pe strade în sunetul muzicilor,—voi să nu îndrăsniţî a-i eşi în cale cu agenţii voştri,—căci de consecinţe voî veţi răspunde.
Manifestaţia opoziţiei liberale
Drapeliştii, revoltaţi de faptul, că de şi ideia sărbării a fost pornită din sinul lor, totuşi ei au fost excluşi din comisiu-nea de organisare, au decis să facă o contra-manifestaţie usturătoare pentru guvern.
Discuţiunile urmate in această privinţă la d. Em. Porumbaru, aii produs următorul resullat:
Membrii anti-guvernamentali ai comitetului executiv al partidului liberal, vor lansa în ajunul tămbălăului, adică în ziua de 10 Iunie, manifestul lor către ţară, de-nunţînd toate infamiile guvernului şi a-nunţînd în acelaşi timp o luptă înverşunată in contra sectei de la putere.
Manifestul va fi semnat de d-nii Siătescu, Aurelian, Fleva, Şendrea, Costinescu, C.
T. Grigorescu şi N. T. Fopp.
cându-ne cele mal teribile acuzaţiunl.
Astă-zi, elevii gimnaziului din T.-JiQ vor să visiteze Haţegul din Transilvania. Ajunşi la graniţă, el sunt opriţi de administraţiunea romînă, din ordinul primului ministru Sturdza.
Ce deosebire enormă între 1894 şi acum !
Atunci, guvernul unguresc n’a împe-dicat pe studenţii romînl din Ungaria să vie in Romînia. A fost deci mal larg de cît guvernul lui Sturdza.
Studenţii veniţi atunci eraQ să fie a-traşl, prin instigaţiile culpabile ale liberalilor, în manifestaţii ale căror urmări ar fi atins demnitatea Statului Romîn.
Elevii gimnaziului din T.-Jia nu riscaţi, Ia Haţeg, să fie tîrîţl în aşa ceva. Totuşi ad fost opriţi.
Schimbarea la faţă a înflăcăraţilor patrioţi Sturdza şi compania, e isbitoare. Patrioţii aceştia aO ajuns mal maghiari de cît maghiarii.
TRIBUNA LITERARA
Escursiunea archeologică
la
Nedemnitate
QUANTUM MUTATUSL,
Ce mari schimbări se pot face în patru ani!
Nu mal departe de cît la 1894, partidul liberal pretindea că studenţi români din Ungaria, veniţi la noi cu pri-legiul unul Congres studenţesc, pot fără nici un inconvenient să participe la ma-nifestaţiunl ostile Statului ungar.
Şi fiind-că guvernul conservator de atunci a împiedicat aceasta, partidul liberal a făcut o gălăgie infernală, arun-
I rimul ministru a declarat In Parlament că e nedemn să dea bani şcoalelor din Braşov, tn chipul de plnă acum.
A dovedit cu aceasta, odată mal mult, cit de nechibzuit este.
In adevăr, după vorba lui Sturdza, mi mştril cari afl dat bani afi comis un act ne demn.
Apoi, dacă e aşa, nedemn a fost şi guvernul Iul Ioan Brâtianu, din care a făcut parte şi Dimitrie Sturdza; nedemn a fost şi guvernul d-lul Aurelian din 1897, care a dat bani.
Clnd un om a ajuns In aşa hal lu cit se Înjură singur, nu mal e nimic de făcut cu el.
DIN STREINATATE Situaţia Englitereî
De o bucata de vreme de nimic nu se vorbeşte mal mult, în toată Englitera, ca de relaţiile exlerne ale imperiului britanic.
Rlnd pe rlnd. miniştrii—fruntaşii partidului de la putere—ca şi fruntaşii opoziţiei, caută ort-ee pnlej. spre a’«0f expune părerile asupra situaţiei, expuneri cari nu’s lipsite de oare care melancolie.
Dar ceea ce-I mal ciudat—şi mal răfi pentru Lnglitera—e nu numai că există deosebire de vederi între guvern şi opoziţie, dar că nici membrii fruntaşi al aceluiaşi partid nu sunt de acord nici In a judeca situaţia, nici asupra celor de făcut în viitor.
Am văzut, de curtnd, că In cursul aceleaşi luni, Salisbury descrie situaţia Angliei nu tocmai cu culori deschise, dar nici întunecate de tot : că Charcberlain o vede alarmantă şi primejdioasă, iar că Balfour, mai tînăr şi maî îndrăsneţ. nu se sperie şi zice că Englitera n’are aă se plîngă de nimic.
Şi pe de alta parte am văzut, în cîmpul Ii-beral, că John Morley respinge ori ce alianţă preconisată, că Harcourt vrea una cu Statele-Unite, iar Asquith doreşte prietenia cu Rusia, nevoind să audă măcar de Germania, de care vorbesc alţi oameni politici.
Ce înseamnă aceste dezbateri, dacă nu că EnglejiI nu se simt bine şi că ar vrea să pună capăt unei stări care te a adus numai dureri şi nemulţumiri ? E atît de pasionantă azi, pentru EoglejI, chestiunea politicei externe, că toate chestiile interioare sunt înlăturate şi la viitoarele alegeri generale mal mult politica exterioara va servi de platformă de luptă.
O dezbatere In Camera Conmnelor
Lupta din ţară a fost Introdusă alaltăerl In parlament. Charles Dilke propusese înadins, la budgetul ministerului de externe, o reducere de 100 lire ca să aducă în discuţiune politica externa a Cabinetului. La ea aii luat parte toţi fruntaşii din Camera Comunelor, şi obiectul atacurilor şi apărârel a fostmerefi discursul din Birmingham al lui Clumberlain.
Dilke a zis că e greşită politică a face să atlriie situaţia Englitereî de alianţe; Asquith a învederat nevoia uuel înţelegeri cu Rusia «siu-gurele două puteri cari aii a’şl spune cuvîntul în Asia» ; Curzon, cpăiînd guvernul, a zis că nesuccesele relative ale Engliteral se datorează inactivităţef guvernului liberal; şi după ceHir-court a arătat, poate eu cel inal drept cuvtnt, că în sinul cabinetului sint două curente, al' războiului şi al păcel, a luat cuvîntul Ctiam-berlain atacatul, şt printr’o magistrală cuvintare. a zis că e tactică de partid din partea acelora cari susţin ca discursul lui, prin care arăta nevoia peutru Ecglitera de a încheia alianţe, e o mărturisire a neputinţei britanice,
<Cred, a zis Cliamberlain, că naţia noastră e cea ntal puternică din lume, dar nu e a-tot-pu-ternică. Trebue ca prin alianţe sl-I mărim tăria. De nu, China va cădea pradă tn curtnd linei puteri militare (Rusia), şi nu vom putea face nimic. Doresc, de aceea, să fim Înţeleşi cu GermaniB, şi să fiin uniţi cu Statele-Unite prin cea mal sinceră şi cordială alianţă».
Discursul lui Chamberlain a avut mare succes — ceea ce înseamnă că majoritatea din «Camera comunelor»—care a respins reducerea cerută de Dilke—e de acord cu părerile ministrului Coloniilor.
Forelgn.
Tomts şi Adam-Ktissi
Venind la Adam-Klissi, d. Tocilescu expune pe scurt discuţiunile născute asupra originel monumentului triumfal, descrie Mausoleul cel descoperit lingă TroteO, şi rezultatul săpăturilor Întreprinse în Civitas Iropaensium: cele 3 basilice, cele 12 turnuri aflate, şi alte clădiri însemnate din interiorul cetăţii. Cu această oeaziune, conferenţiarul aduce mulţumire guvernelor ce s’aîi succes, şi in special miniştrilor de războiţi, citind pe d. general lacob La-hovary—allător în sală,—pentru ajutoarele de braţe ce i-aO dat. Apoi d. Tocilescu schiţează planul de lucrări al campaniilor viitoare, arătînd că ’I mal trebuiesc cel puţin 10 ani de aci înainte pentru a dezgropa cele 12 hectare ale cetăţel, care este, fără îndoială, Pompei al Orientului.
In ultima parte a conferenţel, conferenţiarul se întreabă : Ce este patria ? «Patria nu este numai un pămînt, nici «numai o noţiune geografică ; ea are un «conţinut istoric şi o legătură spirituală, «dacă cugetăm ce a făcut omul aci, «munca atîtor generaţii, începînd deja «cu 6—7 secole înainte de era creştină; «locuitorilor, din coloniile greceştl'li s’â «încredinţat misiunea civilisatoare, azi «a revenit în mlinele Romînilor, cari «trebue să o ducă mal departe.» După cîte-va consideraţiunl asupra însemnătăţii culturel pentru neamul romînesc, conferenţiarul face o fericită paralelă, zîcînd : «Patria este legătura trecutului cu prezentul».
«Reprezentantul unuia este întemeietorul romînismulul la Dunăre, fundato-«rul podului la Severin, întemeietorul «Trofeului şi Mausoleului de la Adam-«Klissi; reprezentantul prezentului este «Învingătorul de la Plevna, întemeieto-«rul Regatului romîn, fundatorul podu-«lul de la Cernavoda.»— Vorbeşte apoi de împlinirea unul gînd de de’mull al Regelui, prin ridicarea monumentului de la Tulcea, şi rezumă, prin tabloul dat ligei dobrogene—în care pe de o-parte Traian, pe de alta Regele Carol, cel d’intîl, viteazul întemeietor, cel-i’alt organizatorul armatei—dorinţele sale de viitor pentru întregirea operei iul Traian şi realizarea aspiraţiunilor romînizmulul Maestrul se adresează în fine tinerilor săi escursioniştl, spunîndu-le :
«O patrie se apară prin cumpătare şi reflecţie bărbătească, prin cultul dreptului şi al legel, şi această lec-ţiune ne-a dat-o şi ne-o dă istoria neamului romînesc».
Aplausele nesfirşite ale auditorilor ad trecut marginile unul entuziasm obicinuit, şi ah lăsat în sufletul căldurosului conferenţiar amintirea puternicului patriotism al Constanţienilor.
După conferinţă a urmat muzică şi de-clamaţiune cu d-nii Ghimpeţeanu, Mois8 Theodorescu şi cîţl-va membri din Cercul Ovidiu ; apoi dansul, care a ţinut pînă la orele 2 şi jura. din noapte. Printre escursionisteie dansatoare, s’aQ distins d-nele Stroescu, Bânescu, Mares, d-ra Handoca. etc.
A doua zi, Luni, Ia orale 6 dimineaţa, toţi escursioniştil luăm trenul pentru Medjidie, unde sosim Ia orele 8 De aci aveam să pornim la al doilea punct din planul escursiunel: Adam-Klissi. La Medjidie sîntem bine primiţi, ni se serveşte dejunul, se ţin toasturi numeroase.
Pe la orele li şi jum. ne îndreptăm, în căruţe, spre Adam-Klissi. Ne-am oprit iu valea Enige, pentru a vedea carierile de piatră ce-a0 procurat material pentru monument. Ajunşi, visităm Trofeul faimos, unde mal bine de o oră, d. Tocilescu ne-a esplicat în toate amănuntele monumentul şi a discutat contradictoria cu d-nii iîenţescu şi Creţu, diversele obieeţiunl aduse cercetărilor de până acum.
Am visitat apoi movila enigmatică de lingă TrofeO, Mausoleul, şi pînă In-tr’un tirzia, la orele 9 seara) am văzut şi cele mal mici şi neînsemnate din rămăşiţele antice ale oraşului Tropaeum.
La opt dimineaţa, a treia zi, Marţi, escursioniştil reiaO trenul pentru Bucureşti. In gară, d Tocilescu mulţumeşte încă odată studenţilor şi mal ales iubitorilor de ştiinţa, amatorilor escursioniştl, cari a0 adăogit dorul lor de a vi-
www.dacoromanica.ro
s
15 r o ( a
etremxk
sita monumentele strfibunilor la fericita pornire a elevilor, ca sâ’şl Întipărească pentru tot-d’a-una Învăţăturile şi să se încălzească la vederea urmelor sfinte ale trecutului.
Trebue să Încheiem această scurtă dare de seamă, cu toate că ar fi atlta de spus asupra excelentelor rezultate isvorlte din escursiunea ştiinţifică, condusă cu atîta tact şi viaţă de neobositul savant şi neuitatul conferenţiar. Am remarcat şi de data aceasta numărul de profesori — foşti elevi al d-lul Tocilescu, cari urmăresc an cu an cercetările magistrului, şi m’am gln-dit la serviciile mari ce-şl fac lor şi elevilor, Improspâtind, cu nestinsele a-cordurl ale ştiinţei despre patrie, paginile istoriei neamului nostru. Aiurea ministerul instrucţiunel pune la dispozi-ţiunea profesorilor putinţa de a întreprinde escursiunl prin locurile istorice — şi tot aiurea patriotismul vibrează In sufl>:tul generaţiilor tinere.
Trebonln.
HFOBMAţn
Tămbălăul de la 11 Iunie
Aflăm că Camera de comerţ din Capitală e hotărită a nu participa la tămbălăul colectivist de la 11 Iunie, din causa multelor şicane ce i-a făcut guvernul.
***
De asemeni se vorbeşte, că vor reftusa să participe aproape toate societăţile din Capitală, precum societatea blănarilor, a birjarilor, a coaforilor şi a zarzavagiilor.
***
Societatea meseriaşilor şi societatea c(instructorilor romini, In întrunirea lor de Duminecă, oii decis să participe la conlramnnifestaţia pe oare o organizează
d. N. Fteva.
#
♦ •
Dreptatea publică textul demisiuneI d-lul C. St. Bolintineanu, consilier comunal, din comisia de organizare a tămbălăuluî colectivist.
Reproducem din această demisiune următoarele:
<Am văzut că Liga Culturală, societate creata şi Întregită din toată suflarea ro-mlueascâ tocmai in acest scop de a ţine deşteaptă conştiinţa naţională, este Împiedicată In acţiunea el de libertate şi de naţionalism, — şi atunci am înţeles că din serbarea măreaţă şi naţională p8 care mi-o Închipuisem eh, se tindea ee face o manifestaţiune in interesul unei fracţiuni de partid, scop pe care nu l pot aproba,—şi prin urmare refuz de a da concursul meh unei asemenea întreprinderi».
Un mare număr dintre cetăţenii Ga-laţulul ah adresat o petiţie primulul-ministru.tn contra urcârel preţului plinei, care a ajuns, in localitate, ptnă la 45 bani kilogramul.
E( protestează contra «nepăsărel şi a neglijenţei primăriei locale, care tolerează îmbogăţirea unei clase sociale, In dauna celor-l’dlte».
«Suntem In extremă mizerie, din cauza crizei şi a inundaţiei din 1897, spun cetăţenii gălăţenl, şi acum, expuşi a pieri de foame».
Protestul cere reducerea preţului piinel la 20, mult 25 bani kilogramul.
Peste 300 de cetăţeni afl depus semnăturile lor, în reclamaţia adresată pri-muiul-minislru.
Iată cite-va din aceste semnături:
D nil C. Constantinescu, C. Diaconescu, L. Şf’fanescu. Costache lonescu. Ion Stoian, Ion Chiper, Ştefan Dimitriu, Minache Po-pescu. Apostol N. Ioan, G. Bălăşescu, Th. Cernat, Cristea Nieolau, Andrei Gheorghiu, Olga P. Gaf-ncu, Ion Trandafir, Manole Valcan, Gh. N. Boni, Angliei Ion, Petrovjel, G. Săndulescu, V. Vasiliu, Burgkelea, C. Gh. Teodorescu, etc.
Adevărul minte în mod sfruntat clnd afirmă că atelierul Epocei nu s’a conformat repauzulul de Duminecă.
In consfătuirea ce s’a ţinut Duminecă seara la d. Eugen Stătescu, s’afi hotărit definitiv urmă oarele :
a)	Convocarea comitetului executiv al partidului liberai pe Duminecă ;
b)	Convocarea congresului liberal la 30 Sepiembre, cînd se împlinesc trei ani de la ultimul congres liberal.
Bileteie de convocare a comitetnlni executiv vor ii semnale de d-nil Stătescu, Au-relian şi N. Fieva.
D. C. O. Disescu, eminentul avocat din baroul Capitalei, publică un interesant articol, in ziarul Dreptul, despre Rumâni şi Vecini şi condiţiunea lor juridică In dreptul vechiiî romin.
Articolul este interesant şi din punct de vedere istoric, de oare-oe tranşează controversa asupra situaţiunei juridice a acestei clase sociale, in vechia noastră organizaţie, atit in Muntenia cit şi fu Moldova.
Mandatul de depunere, dat Vineri de d. judecător de instrucţie V. Alexan-drescu, in contra d-lul Dobrescu-Argeş, deputat, a iost confirmat erl de tribunalul ilfov, secţia I-ifl.
D. Dobrescu va face apel, în contra sentinţei tribunalului, la Camera de punere sub acuzare, de pe Ungă Curtea .de apel.
Această instanţă se compune din d-nil consilieri Popescu Sc., Stoicescu Al. şi Giuvara D.
Apărătorii d-lul Dobrescu vor fi d-nil avocaţi C. Cernescu şi Emil A. Frun-zescu.
Drept rezultat al îngrozitorului măcel din Doi, proprietarul ungur Bereczky, cu întreaga sa familie, s’a mutat din comună, de frica răzbunării sătenilor.
Egyet6rt6s spune că indignarea po-pulaţiunii romlne este atit de mare, in cit administraţia ungurească a cerut să se aducă armată la Doi şi in alte co-comune învecinate, pentru preîntimpi-narea unei eventuale răscoale.
Inlr’o Întrunire, pe care afl ţinut’o la 24 Maiil, liberalii disidenţi din Giurgiu afl ales un comitet de acţiune.
Resoluţiunea votată spune că gruparea va lupta pentru a schimba «direcţiunea fundamental greşită, impusă de centru—plnă acum—partidului şi a Înlătura pe acel neiemnl cari pretind a fi făcut din alegeri o şcoală de corup-ţiune».
Această rezoluţiune vizează direct pe d. V. Iepurescu şi al săi.
Comitetul de acţiune al libsralilor disidenţi din Giurgiu se compune din d-ni:
Zamfirache Roşescu, Petrache Di’ăgoescu, Iancu Mariuescu, P. S. Antonescu-Remus, Toma Aliescu, Caragea Mihail, Grigore Ma-rinescu, Petre Predeseu, Preda Aaastasescu,
N.	Lăzărescu Giurgiu, I. Stănculescu, M. A-limânescu, Căpitan Gh. Carapancea, Ghiţâ Murgulescu, Marin B. Niculescu, Iordan Alexandru, Gheorghe H. Puiu, D. R. lonescu,
F.	Drăgănescu, P. Slâncescu, Gh. Grigoriu, Marin S. Dobrescu, Gh. Aliescu, Stuian Cernea, M. CIrtojan, Eustaţifl Vişănescu şi Nicolae Bălânescu.
Ni se denunţă următorul fapt:
Perceptorul Cutea, de la culoarea de galben, de îndată ce a fost numit In slujbă, a găsit de cuviinţă să se şteargă din roluri cu taxa de prestaţie, sub cuvlntul că a trecut virsta de 60 ani, deşi In realitate nu are de cit 57.
Tot odată şi-a scăzut taxa pentru apă, eu toate că in strada Teilor posedă patru perechi de case. Mal pe urmă Insă, temlndu-se ca lucrul să nu se descopere, s’a reîn-scris, frusirlnd ast-fel comuna cu taxa pe un an pentru apă.
Atragem atenţia celor la drept.
Serviciul maritim romtn a numit, ca agent de navigaţiune In Rusciuk, pe un oarecare Civil Dranovschi.
Postul este retribuit cu 250 lei pe lună, plus un beneficia de ionagia.
Această numire a surprins atît pe Bulgari, cit şi pe Romlnil din Rusciuk, de oare ce—după cum află Presa Liberă din Giur-giO—acest Dranovschi a fost izgonit, din serviciul poştelor Bulgare pentru incapacitate şi incorectitudine.
O carte poştală, expediată din Florenţa (Italia) Ia 6 Martie a. c., pe adresa d-lul avocat St. Cihos-hi din capitală, a pus nu mal puţin de cit trei luni, pentru ca să alungă la destinaţie.
Iu adevăr, ea nu a fost primită de cit la 4 Iunie stil nod, graţie inteligentei funcţionarilor d Iul Cbiru.
Fapiul este caracteristic pentru celeritatea corespondenţelor poştale, In ţara ro-mtnească.
Denotat este că ştampila poştală din Bucureşti poartă data de sosire 9 (21) Martie, ceea ce arată că ea a sosit lo termen normal şi stabileşte, In mod neîndoios, vinovăţia poştei noastre.
Ţinem carta poştală, Io biuroul redacţiei, la dispoziţia curioşilor.
Situaţiunea financiară a comunei Craiova a ajuns, sub administraţia colectivistă, tn-tr’o stare deplorabilă.
Iată o unică expunere edificativă, după date oficiale:
Craiova datorează casei de conseronaţiunl suma de lei 3.400 000, din trei împrumuturi, contractate: unul In 1882 de lei 900 de mii, altul Jn 1893 de lei un milion şi altul In 1894 de lei un milion şi jumătate, şi plăteşte acelei case clte lei 308.164 pe an, In două rate, adecă: jumătate la 1 Aprilie şi jumătate la 1 Octombrie fie-cărul an.
Rata Iul Aprilie este dar de lei 154 000.
Tot In Aprilie se mal plătesc şi următoarele obligaţiuni:
1)	Ratele cuvenite societăţel St. Rapliael, pentru lucrări vechi executate In 1891—1894, lei 47 000;
2)	Societăţel de basalt, valoarea bonurilor pentru trotuarele executate Iu 1891—94, lei 10.000.
Nici una din aceste rate nu a fost plătită. Din această cauză, Casa de consem-naţiuni a pus deja sequestru pe veniturile comunale, tn aşteptarea sequestrului ce urmeaeă să pună cele două societăţi.
Colectiviştii aâ dus şi acest oraş ca şi laşul şi ca şi toate cele-l'alte din ţară, la faliment.
Archiducele Frantz Ferdinand şi baronul Vasilco
Iu numărul nostru de Duminică am anunţat, după ziarul german Bukowinaer Rundschau, strălucita satisfacţie ce a dat presumptivul moştenitor de tron al Austro-Ungariel, Archiducele Frantz Ferdinand de Este, d-lul baron G. Vasilco pentru insultele cu cari l’a gratificat presa uugurească, atit cea oficioasă, cit şi cea neoficioasă, cu ocazia aducerel la ordinea zilei lu delegaţia austriacă a cestiunel naţionale romlne.
Patria de Duminică, organul partidului naţional din Bucovina, comentează, In prirn-articol, tu următorii termeni satisfacţia dată de Archiducele Frantz Ferdinand d-lul baron Vasilco:
«Faptul, că A. S. I. Archiducele Francisc Ferdinand de Este, moştenitorul coroanei
Habsburgilor, a cerut tocmai In zilele a cestea, ca deputatul nostru d. baron George Wasilco să’l fie prezintat, constitue un moment de cea mai eminentă importanţă pentru romtnii Bucovinei, căci tocmai In zilele acestea a fost deputatul nostru centrul celor mal infecte injurii din partea presei maghiare, fără deosebire de colcrit politic.
«Baronul Wassilco a abordat tn Delega-ţiunl chestiunea naţională, ilustrlnd priu cazul concret al opririi adunării de la Blaj contrazicerea flagrantă Intre politica inferioară a Ungariei şi politica externă a Mo-narchiel, cit şi de tot funestele consecvenţe ale acestui contrast pentru relaţiunile Mo-narchie! noastre cu Regatul romtn.
«Faptul acesta nu constitue numai o dis-tiocţiuue personală, ci este de importanţă eminentă pentru Romlnil Bucovinei, cari prin discursul d lui Baron Wassilco afl avansat In primele şire ale luptătorilor pentru chestiunea naţională.
«Avem Insă trebuinţă de sprijin moral tn lupta pentru naţionalitate. Numărul nostru relativ mic, faţă de străinii cari ne cotropesc, poziţiunea noastră izolată, păcatele trecutului, lipsa culturii naţionale sunt tot atlte momente, cari ne-aâ slăbit, Incit astăzi nu putem desfăşura acea forţă, care ni s’ar cuveni, ca singurii purtători ai caracterului naţional-istoric al acestei ţărişoare.
<In lupta pentru ştergerea păcatelor din trecut şi redobtndirea poziţiunei ce ne corn-pete in urma importanţei şi trecutului nostru, avem trebuinţă de sprijinul moral al tuturor Romtnilor, căci numai ast fel va dispăre credinţa, că stăm aici singuri, isoloţi şi daţi pradă străinismului, care năvăleşte avid asupra pămtntului nostru, 8itgîndu-ne slngele din vine şi măduva din oase.
<lar salvarea Romtnismului In Bucovina înseamnă nu numai salvarea unui sfert de milion de suflete romineşti, ci înseamnă Intre împrejurările de astăzi min-tuirea unei poziţiuni de mare importanţă pentru întreaga chestiune naţională.
„Romtnii din Bucovina constitue astăzi factorul, care mal lesnicios poate interveni pentru cele trei milioane, cari gem sub violenţele inBghiare.
« Ultimele evenimente ne probează aceasta tn destul».	•
Contramanifestatia fleviştilor
Membrii grupării fleviste s’au întrunii aseară la Dreptatea, ca să discute in privinţa serbării de la 11 Iunie.
La consfătuire au participat d-nii N. Eleva, Pitişteanu, Sxtrţescu, I. Buzdugan, deputaţi, consilierul comunal Bolintineanu, avocaţii Flămindă, Slroe-scu, etc.
După cile-va cuvinte rostite de d-nii Eleva, Scorţescu şi Fiăminda, s’a decis ca gruparea liberal democratică să serbeze, deosebit de colectivişti, ziua de 11 Iunie, Insă tot la Filaret şi in acelaşi timp cu colectiviştii.
Apoi s’a alea o comisiune cu însărcinarea să întocmească programul serbării.
In comisiune aă fost aleşi d-nii Pi-teşteanu, Bolintineanu, Ilămtnda, Stro-escu şi alte patru persoane.
Această comisiune se va întruni tn fie-care seară cu începere de azi.
Cămătarii la sate
Ceea-ce se petrece cu cămătarii Ia sate este Îngrozitor. Profilând de buna credinţă şi de lipsa de cunoştinţi juridice, In cele mal multe cazuri chiar a ştiinţei de carte, a locuitorilor rurali, se stabileşte la fie-care sat mal bogat câte unul stfi mal mulţi exploatatori al ţe rănimel, cari, peste câţl-va ani, devin stă-ptnl pe averea locuitorilor ; Întreg satul ajunge de mnnceşie pentru el.
Intre multe cazuri de asemenea natură, este şi acel al locuitorilor din comuna Vişina, judeţul Romanaţl.
Acolo sunt patru cămătari, cari cu câţl-va napoleoni afl ajuns stăpănl pe averea şi pe munca locuitorilor.
Operaţiunea este foarte simplă. Ţăranul, când are nevoe — şi de clte ori nu are nevoe ţăranul nostru! — se duce la cămătar şi se împrumută cu unul, douî, maximum trei napoleoni, pe cari se obligă a l restitui la strlnsul recoltei viitoare. împrumutatul iscăleşte un act straşnic făcut, In care nu se prevede suma Împrumutată şi nu se vorbeşte de doblndâ, ci se stipulează numai că are a plăti o sumă fixă, care de obiceiâ este indoită cit acea împrumutată.
La termen, nepăsător cum e romînul, nu se Îngrijeşte de plată—iar cămătarul nu-1 sileşte, ci-I iea numai ceva producte — a căror valoaie acoporă întreaga sumă Împrumutată—pentru ca să-l mal aştepte. După aceea, chiamă săteanul la socoteală şi se Invoeşte să-l mal aştepte un an, prefâclndu-I Insă actul pe o sumă diu noâ şi mult urcată. Şi aşa din an In an.
Cu sistemul acesta şi cu Împrumuturi variind de la 30 la 60 lei, cămătarii mal sus numiţi aQ reuşit de aâ deposedat o mare parte din locuitorii comunii Vişina de pă-mlnturile lor; II fac de-şl aduc vara recoltele In aria lor, le treerâ el, iaâ ce voesc fără nici un control — şi totuşi nenorociţi! Împrumutaţi se văd Înscrişi ca datori cu sume de ml! de lei.
Pentru ilustrarea celor de mal sus, vom cita cazul a douî fraţi cari aii luat 60 lei In 1884, aâ dat de atunci ptnă acum vre-o 40 chile de bucate, şi li-se mal reclamă de cămătari colosala sumă de trei mii lei.
îndelung răbdătorii Vişineul, văztnd că daâ mertfl şi nu numai că nu se plătesc, dar datoria Jor creşte Îngrozitor de repede, aâ făcut o petiţie, semnată de vre-o 40, pe care o vor iDainta prin o delegaţiune ministerului de interue, şi se pllng la ciue vrea să-I asculte, că nu mal aâ traiâ In comună, că nu folosesc nimic din munca lor şi nu ştiâ cum s& scape de lipitorile care-i sug tără milă.
Ce fac autorităţile ?
O anchetă şi măsuri severe se impun.
3 escursiune botanică
Duminică, 31 Maiâ, studenţii anului I-iâ de la facultatea de medicină şi şcoala superioară de farmacie, aâ făcut o escur.-iune botanică sub conducerea profesorului lor d. dr. Grecescu şi a asistentului aftâ d. Bar-tolomeâ.
Studenţii Împreună cu profesorii aâ plecat cu trenul de 8 dimineaţa spre Comana, unde s’a şi făcut escursiunea.
Comana presintă din punctul de vedere botanic un interes destul de mare, avlnd o floră destul de bogată. S’afi cules plante pentru herbariul facultăţel şi pentru studenţi, In un număr de peste 150 specii, cari de cari mal variate.
Tot timpul escursiunel, d. profesor Grecescu, a explicat studenţilor diferitele specii necunoscute, arăitndu-le importanţa ce o^afi In medicină.
După esenrsiuna, escursioniştil aâ luat masa împreună, masă la care erafi serviţi aproape şease-zecl de studenţi.
D. Grecescu a salutat această escursiune cu vorbe pline de căldură, urlnd studenţilor isblndă In cariera grea pe care şi aâ ales-o.
Din partea mediciniştilor a vorbit d. Scu-piewski, arăttnd cum din generaţia lui Da-vila, singurul d. Grecescu a muncit cn a-dev&rată muncă, pentru ilustrarea neamului săâ.
D. IsailovicI Duscian, din partea studenţilor In farmacie, vorbeşte de rolul botanicei In ştiinţă, de munca şi activitatea d-lul profesor Grecescu, care de pe băncile şcoalel a fost un botanist de frunte, amiotind teza dl osului despre Akorion Schonleine ca producător al boalel numită Farus.
Termină ziclod că d. Grecescu n’a fost numai un observator rece, ci un Înflăcărat adorator al acestei frumoase ştiinţe, înflăcărare pornită din sentimentele caracteristice romtnulul care a iubit pururea florile.
Toate cintecele populare încep cu foaie verde, şi In toate codrul a fost subiectul mal principal.
La acest toast d. Grecescu a răspuns, foarte mişcat, cu elte-va cuvinte frumoase, la adresa studenţilor In farmacie, In care, spune d sa, vede oameni maturi şi citiţi, ceea ca face onoare farmaciştilor noştri.
Escursioniştil s’aâ (Întors la orele 8 In Gara de Nord, toţi veseli şi fericiţi In urma unei ast-fel de frumoase petreceri.
BOOVBi
— CaiiI de remontă aduşi anul acesta din Austro-ungaria, pentru regimentele de roşiori, călăraşi şi divizionul de geandarml călări diu capitală, aâ Întrecut toate aşteptările, atit ta frumuseţe, cit şi ca vigoare. Se poate spune, fără a fi acuzaţi de părtinire, că sunt cel mal frumoşi cai ce s’afi adus vre odată In ţară.
Lucrul nu ne surprinde, de oare-ce întreaga remontă a fost procurată prin îngrijirile d-lul Nicu Catargiâ, care posedă cea mal mare şi mal frumoasă herghelie din ţară, la CristeştI, In judeţul Suceava.
Gustului şi cunoştinţelor d-sale necontestate se datoreşte faptul că remonta de anul acesta întrece toate aşteptările.
DIVERSE
DIN CAPITALA
Marele Incendiu din strada Tillor.
Aseară, pe la orele 7 şi jum., un incendia puternic s’a declarat la fabrica de uleiuri vegetale, Mohr şi Com. situată In strada Viilor, No. 20.
De cite-va zile, fabrica nu mal lucra, ea fiind In reparaţie. Nu se ştie insă, cum spre seară, un rezervor din marele deposit de uleiuri a luat foc. Lucratorul care păzea depozitul, In loc să dea imediat alarma, de frică a fugit.
Flăcările s’afi Împrăştiat cu mare iuţeala şi focul e’a întins la Întreg depositul. In scurt timp, întreaga fabrică era in flăcări. Vecinii s’afl adunat In masă la ţaţa locului, fără ca să poată da vre-un ajutor. Aspectul era fioros. Imense coloane de fum gros şi negru se ridicad rostogolindu-se In aer, pe clnd Întreaga clădire a fabricel şi a depozitelor plrtia lncocjuiată de flăcări. Rezervoriile cu uleia s’aâ spart rlnd pa rind şi lichidul inflamat se Împrăştia in mare de flăcări.
4 Pompierii de la mal multe posturi din capitală afl sosit in grabă, dar iucendiul era foarte grefl de localizat, fiind lipsă de apă. Ceva mal tîrzift afl sosit sacalele primăriei, nari afl putut Intru clt-va ajuta munca pompierilor.
Toata noaptea pompierii afl lucrat pe eapete
?i abia din spre ziuă el afl putut să localizeze ocul, după ce Întreaga fabrică a fost distrusă cu desăvlrşire. Greutatea loealizârel focului, provenia mal cu seamă din cauza mzrel cantităţi de uleifl inflamat care era Împrăştiat pe o mare Întindere.
Pagubele ‘cauzate de acest colosal incendift sunt foarte mari.
Fabrica era asigurată pentru suma de 360 000 lei, şi după estimaţiunile făcute la faţa locului, pagubele cauzate de incendia trec pesle 200.000 lei.
Pină acum nu se cnnosc cauzele incendiului. Faptul este cu atit mal curios, cu cit fabrica fiind In reparaţiune, şi nefiind tn lucru, e grefl de explicat de unde a putut să ia foo. Parchetul a deschis o anchetă.
Un scandal enorm. - Grădina Mitică Georgescu, din strada Cimpineanu, a fost aseară pe la orele 11, teatrul unul enorm scandal, de necrezut Ini Pun oraş In care ee pretinde că avem o poliţie.
De clt-va timp Ineă, o ceată de derbedei, oameni fără căpălll şi seandalaeil de meserie, —patru-zecl şi mal bine la număr—freeuentafl aceasta grădină şi provocafl dese scandaluri. Intre alte amuzamente stupide ale bandei, era şi obiceiul de a arunca plesnitorl In grădină, cari căzind pe Ia mesele şi pe capetele celor-l’alţl consumatori, pe Ungă că speria şi neliniştea pe cel mal puţin curagioşl, dar adeseori lovia In cap pe femei şi copil.
Erl seară, banda e’a înfiinţat iu grădină şi a Început să’şl facă obiceiul.
Gtădina era Înţesată de public, peate 1.500 de persoane şi din clnd In clnd se auzeaO detunăturile plesnitorilor asvirlite de la mesele scandalagiilor.
Una die aceste ciudate proiectile, a lovit In ureche pe d. locotenent Dumbravă, din gen-darmil pedeştri, care şedea la o masă cu mal n.ulţl prieteni. Plesnitoarea a făcut explozie In urechea locotenentului, rănindu-1 foarte grefl. Se spune chiar că ofiţerul nu mal auzea cu acea ureche, avlnd timpanul epart.
Rănitul, după ce şl-a revenit puţin, a căutat
să ee intereseze de autorul acestei mişeii!. Mesele scandalagiilor sunt indicate de public si de personalul de servicifl al gradinei. D. locotenent, căutind să dovedească pe autor şi adre-slndu-se la unul din scandalagii, e primit eu aroganta de Întreaga bandă. Un confrate dala «Drapelul», intervenind In afacere, întreaga bandă se repede asupra lui şi Începe e-1 lovi cu bastoanele. A trebuit intervenţiunea publicului ca HM-isţul •* Poată scăpa din mina laai-lor şi derbedeilor, cari-acum peste o sută', număr—tăblrlserâ asupra lui
Panica era generală in întreaga grădină • f* meile er.fi terorizate de enormul sandal provocat de acea bandă.	p
Clnd scandalul se credea liniştit, ziaristul, însoţit de alţi doi prieteni şi de nevestele acestora, voiesc să iasă din grădină. Sjandal»-gir, văzlnd pe ziarist eşind, J’afl urmărit şi a-jungtndu-I aproape de eşirea gradinei, afl tâbă-rlt din nofl asupra lui şi ca sălbatecii încep să-l lovească cu bastoanele şi cu pumnii.
Femeile cari insoţeaO pe cel urmărit sunt şi ele lovite de sălbatecii cari nu mal ţin seamă de nimic. Scandalul’era la culme, sălbatecii Înghesuiseră victima In colţul grădinel erafl să-l istovească, dacă publicul cel-l’ait indignat nu reuşea să-l scape din mliniie lor. Refugiat Ia berăria O jvald, ziaristul este urmărit şi acolo de bătăuşi. '	*
In tot acest enorm seandal, petrecut In centrul oraşului timp de o jumătate de oră, nu e’a văzut nici picior de poliţie. Tocmai tlrzifl, dupft ce ziaristul a plecat, luat fiind d# prieteni Intr’o trăiură, s’a arătat şi inspectorul Durma, ftri Insă ca să ia vre-o măaurâ In contra scandalagiilor. Nu s’a tăcut de cit o singuri arestare; un oare-care Florentin, care a fost se zice instigator al bătăel şi care lovea mal cu sete. In buzunarul lui s’a găsit pleznitorl. Autorul rănirel d-lul locotenent Dumbravă, se zice că este un anume Rizeanu, despre care se spune că este student In medicină. Pentru demnitatea corpului studenţesc, nu ne vine Insă a crede că asemenea apucături s’ar putea dovedi la un student.
Scandalul s’a sflrşit pe la orele 12 din noapte. Mitică Georgescu, antreprenorul gradinei, spune că a avut erl seară o pagubă de peste 300 lei; nici unul din scandalagii nu a plătit consuma-ţiunile lor. In afară de astea, multe lămpi şi statuete din grădină afl fost sparte tn timpul scandalului.
Ar trebui ea odată pentru tot-d’a-una poliţie să ia măsuri şi să nu mal tolereze asemeni localuri, adevărate cuiburi de scandal.
DIN ŢARA
Abuz	putere.—Un amic al nostru co-
merciant |!n Rrăila, ne relatează un ciudat caz de abuz de putere, al căruia victimă a fost, din partea unul controlor al C. F., pe linia T -Măgurele—CosteştI.
Ur«it In trtn In gara Roşiorii de Vede, comerciantul se vede somat de conductor să părăsească compartimentul, In care se găsea, sub cuvlntul că trebue să se instaleze în el d. controlor.
Pasagerul, care avea bilet in regulă, plătit plnă ia Bucureşti, refuză să părăsească compartimentul, In care rămtne liniştit pină In staţia Balacl.
Aici se înfăţişează, Înaintea sa, Însuşi d. controlor, care’i somează din nofl si părăsească compartimentul, pe motivul că vrea d-sa să rătntnă singur in el.
Surprins de attta Indrăsaeală, şi tare pe dreptul sătt, comerciantul refuză, şi de astă dată, a ceda la injoncţiunile neobrăzatului funcţionar, care se retrage, ameninţindu-l că'l va face să plătească taxa pentru şase locuri.
Călătorul a rămas liniştit plnă ia Piteşti. Uitate deja obrăznicia controlorului, clnd se vede chemat să se dea jos din tren, de şeful staţiei. asistat de comisarul de poliţie al gârel, şi somat să plătească auma de 21 lei, pentru că a ocupat şease locuri in vagon!
Numai cu mare greutate, şi In urma intervenţiei mal multor călători, comerciantul a scăpat din mliniie celor doi funcţionari, earl vo-iafl să’l reţină. In gară, ptnă la plata sumei de 21 lei.
Se eredea din nofl scăpat şi era fericit că seăpase aşi de uşor din această samavolnicie, clnd la capătul călătoriei, In Bucureşti, la sco-borirea din tren, nenorocitul călător se vede Intimpinat de un funcţionar al gârel, însoţit de un agent de poliţie.
— Ai să plăteşti 21 de lei, i se spune, Inhă-ţtndu-i-se giamantanul din mină, ca gagifl pentru suma de 21 lei, ce—pe nedrept—i se pretindea.
Toate protestările afl fost zadarnice. Nimenea nu vroea să asculte justificările comerciantului, care a fost nevoit aă plec» în oraş, cn mliniie’ goale.
Relatlnd cazul d-lut prim-procuror Caracas, acesta ’I dădu un bilet către comisarul de gară, in ordinul de a se elibera giamantanul. '
In sflrşit, după clte-va ore de stăruinţa, dnpă numerot se voiajuri cu birja, de la gară in oraş, giamantanul a fost eliberat.
Pa Încheiat cuvenitul proces-verbal, In cara se consemnează pretenţia riducnlâ a administraţiei C. F., de a i se plăti 21 lei, pentru şease locuri ocupat» In tren, lulndu-se In acelaşi timp
Îi numele şi pronumele comerciantului brăi-ean, pentru mal departe urmărire.
Ne abţinem d» ia comentarii. Faptul este atit de monstruos, nedreptatea In atit de flagrantă, că orl-ce apreciare est» de prisos.
DIN STREINAl ATS
Innndsţtnnl.—In urma unor ploi continue şi torenţiale, mal multe comune din Franţa afl fost inundate şi o mulţime de case afl fost distrusa din temelii.
Iată numele unora dintre comune cari’afl su-ierit mal mult din cauza complectei lor inundări: Acbicourt, Waily. Riviere, Fausart, Bas-seux, Pelres, Bailenwal şi Foncqueviliers.
Cele mal Încercate, Insă, afl fost comunele Foncqueviliers, unde apa s» ridicase mal bine de un metru, şi Waiily, care a rămas aproape pustie.
Z arele franceze nu înregistrează nici un accident de persoane ; spun insă, că pagubele pricinuite sunt considerabile şi că locuitorii ambelor comune aQ rămas fără adăpost.
Din Camera franceză
Paris, 1 Iunie. — Camera deputaţilor. — Lulud In posesiune fotoliul prezidenţial, d. Deschaneli asigură toate partidele de imparţialitatea sa. El vorbeşte tn favoarea unei politice reformatoare şi a necesităţii de a studia cu îngrijire chestiunile economice, fiscale şi lucrătoare.
Oratorul termină ziclnd că Camera va continua opera de apărare naţională şi tri-miţtnd armatei simpatiile sale cele mal călduroase. (Aplause).
D. Milleraud dezvoltă o interpelare asupra politicei cabinetului şi condamnă antisemitismul. Impută d-lul Măline de a pac-tisa cu dreapta şi asigură că socialiştii vor sprijini orl-ce cabinet republican reformator.
D. Măline refulează programul socialiştilor şi justifică Corectitudinea atitudinel ministerului sfiâ de doi ael. — Ţara vrea ca
www.dacoromanica.ro
TÎRGUL CEREALELOR
Nerv- York Gria prompt • » termin • • Porumb • • • Londra slab Viena
Grltl Maifl-Iunie
757;, 38J;,
1 (13) Iunie 1898. Anvers slab Paris
Gria prompt » termin
28.20
26.20
Deschiderea • fl. 12.10
» toamnă ....		9 27
Ovăz » ....		6.06
Secară * ....		7.23
Porumb Maid-Iunie •	• *	5.47
» Iulie-August	• >	5.49
Budapesta Grld toamnă ....	. fl.	V.41
Secară » ....		7.13
Ovăz » ....		5 79
Porumb » ....		5.26
» nofl ....		4.80
Camera să facă mal puţiuă politică şi mal multă treabă:— Trebue să facem legi care interesează masele muncitoare, să reformăm regimul fiscal, să abordăm problema descen-tralisării şi să modificăm metoda lucrării parlamentare.— D-nu Meline face apel la Încetarea luptelor de partide pentru a prepara exposiţia din 1900.
D. Bourgems replică că este neconstitu-tional ca d. Meline să vrea să remanieze cabinetul. Camera vrea un guvern care să aibă o majoritate exclusiv republicană.
Urmarea discuţiei s’a amtnat pe mline.
ŞTIRI RARMTE
*	D. Dimitrie Fulga, licenţiat In drept din străinătate, şi-a verificat, cu succe3, Înaintea comisiunel examinatoare, diploma.
*	Poimline, Joul 4 Iunie, se Începe la Iaşi procesul preotului catolic, abatele Mo-risseau, acuzat de omor.
Desbaterile vor ţinea trei zile.
Vor pleda pentru abatele Morisseau d-nil Iake Ionescu, G. Panu şi A. A. Bădărăfl.
*	Comuna rurala Ulmi, din judeţul Dîmboviţa, a fost autorizată să contracteze un Împrumut de 15.000 lei pentru clădirea unul local de şcoală.
*	D. I. Gologan a fost numit ajutor al comandantului sergenţilor de oraş din Piatra.
*	Ministerul de interne a aprobat regulamentul Întocmit pentru administraţia băilor Pucioasa.
furat de tncrucişătorul auxiliar american
St. Louis.
New- York, 1 Iunie. — Incrucişătorul american San Francisco a’a nieipat ael dimineaţă din cauza mareI ceţe lingă Hig-lard Right (Maaeachueaet). Se crede că n’a suferit avarii.
Muniţia edzNtd
New-York, 1 Iunie.— „Herald" publică depeşa următoare venind din Washington: Manilla s’a predat. In cerourile o-flciale nu se ştie dacă s’a predat amiralului Dewey sad insurgenţilor.
Pepeşile de azî
Serviciul * Agenţiei Romtne»
t Viena, 1 Iunie. —Sesiunea Reichstagului s’a amlnat din ordinul împăratului.
Bruxelles, 1 Iunie. — ErI s’att făcut alegerile de balotagitt pentru consiliile provinciale. Liberalii stt clştigat provincia Bra-bant şi socialiştii Hainaot. Radicalii pierd Li^ge. Liberalii att fost realeşl la Anvers. Catolicii afl clştigat la Gând, dar afl per-dut Naumur şi Luxemburg. Liberalii perd două mandate.
Cannes, 1 Iunie.— O casă s'a dărimat eri in satul Biot. Sunt 27 morţi; s’aii scos trei răniţi de sub dărimături.
Viena, 1 Iunie.—Negocierile deputaţiuni' lor pentru cotă, parte a Austriei şi aceea a Ungariei, In privinţa fixărel cotei, s’aO terminat de-o-cam-dată. După	Budapester
Corespondens cele două deputaţiuni s’ail declarat gata să continue negocierile orale.
Cota apelor
Cota apel Dunărei de-asupra etiagiilor pe zilele de eri şi azi, 2 Iunie:
Eri Azi
T.-Severin............3m.	57	3m.	47
Giurgiu...............3m.	08	3m.	08
Galaţi.................3m.	13	3m.	08
ULTIME MMÂpl
întrunirea din Brăila
clamlndu-se preşedintele d. Ştefan Beloiu, fost deputat.
Afl luat cuvlntul d-nil Ion P. Stancitt, comerciant, şi dr. C. Palade.
S’a votat următoarea moţiune :
‘ Cetăţenii brăileni întruniţi, astă-zi 31 Matu in sala Paradis», de acord cu persoanele ce au vorbit, relativ la cestiu-nea piinei şi a preţului cu care ea se vinde ptnă azi in oraşul nostru,
«Considerind că, cu preţurile de pină acum, se speculează de către brutari populaţia oraşului şi aceasta chiar cu toleranţa administraţiei comunale,
* Protestează contra neintervenirei la timp a administraţiei comunale, spre a pune capăt speculei;
«Cred necesar introducerea unui sistem mai eficace, pentru a împedeca pe viitor specula brutarilor,
<Şi cer cm administraţia comunală să fie pe viitor, cu o mai mare îngrijire, de interesele oraşului şi ale populaţiunei.»
Această moţiune a fost votată cu unanime şi vil aplause.
D. Preşedinte Beloiu a rugat apoi pe cetăţeni să se despartă In linişte, ceea ce s’a şi făcut.
M. S. Regele a luat azi dejunul In Palatul de la CotrocenI, la AA. LL. RR. Principii Moştenitori.
Suveranul era însoţit de d. general Vlădescu.
Ţămb&lăul de la 11 Iunie
Circulă cu insistenţă svonul că guvernul şi primăria, de frica unor mari manifestaţii ostile, vor renunţa la tăm-bălăul de la 11 Iunie.
***
Aproape toate societăţile din Capitală vor participa la contra-manifestaţia fie-viştilor.
Printre oratorii cari vor vorbi la con-tra-manifestaţie putem cita pe d-nii N. Fleva şi Delavrancea.
Comistunea de organizare a contra-manifestaţiei se va întruni diseară la Dreptatea. E vorba să se organiseze un banchet popular de 10,000 tacimuri.
«
* *
Organizatorii poliţieneşti ai tămbălăului.
nu e. In Franţa, un minister constituţional.
«Nu suntem In Turcia, aâ zis opozanţii, şi Măline nu e mare-vizir. Aşa fiind, Meline va fi silit să demisioneze, chit ca să fie din nod Însărcinat cu formarea cabinetului. Aşa s’a mal Intlmplat acum 5 ani cu Dupuy—prin urmare există un precedent.
Egipetul. — Din Cairo vine ştirea că Ke-divul a dat autorizarea sa pentru vlozarea unor linii ferate din sudul Egipetulul, foarte importante din punct de vedere strategic, unei societăţel engleze.
Aceasta e un iudicitt că englezii se cred siguri In Valea Nilului, cu toate protestările Franţei.
Germania.—Cabinetul din Berlin se ocupă de chestiuuea de a ocupa un post, ca staţie de cărbuni, In nordul AfrieeI, şi e vorba ca Spania, lu schimbul serviciilor ce i-ar face Germania lu râsboiul spano american, să-l cedeze o insulă din apropierea Afrîcel.
Rusia.—Printr’un ueaz al Ţarului, artileria rusă a fost mărită În mod considerabil. In cazul unul războia Rusia va dispune de aproape 200 baterii.
Se află «nb prea*
şi va apare iu curând :
Istoria
Artelor - Frumoase
(Architectura, Sculptura, Pictura, Muzica, din toate timpurile şi din toate ţările, inclusiv ROMÎNIEI
de
N. E. IDIEB.U
Profesor de Istorie
Directorul şcoalei comerciale de gradul I
din Bucureşti
Lucrării i s’a dat forma didactică, Insă s'a Întocmit In modul ca astă formă să presinte cititorilor toate avantajele, nu Insă şi ineove-nieotele inerente el, şi ast-fel să poată servi cu folos nu numai tinerimel studioase, ci şi oamenilor de lume, magistraţilor, militarilor, artiştilor, preoţilor, etc. etc.
Ea va forma un volum, format oclav şi nu va costa de cit 6 lei.
CHAMPOOING
t
Jalnicii: Siţa NieulaO Măciucă, soţie; Gheorghe Iliescu Măciucă, fia ; Eeateriua G. Iliescu Măciucă, noră; Eugenia şi Nicu Iliescu Măciucă, nepoţi, şi familiele: D. StaicovicI, Marinescu, dr. Staieoviel, Rădu-lescu, Căpitan StaicovicI, Elisabeta Staieo-vicl, Popescu, dr. I. G. Nauu, S. Blebea, aO durerea a vă anunţa pierderea prea iubitului lor
llie Nicolau Măciucă
(ln vtrstă de 62 ani)
Încetat din viaţă la 2 Iunie.
Inmormlutarea va avea loc In ziua de 3 Iunie, orele 4 p. in., in cimitirul Şerbau-Vodă (Belu), uude sunt depuse rămăşiţele mortuare.
Bucureşti, Iunie 1898.
0
fc
H
0
o
&
8
<
H
0
PAUL, COAFOR
l\o. 9 St rafia JEnet J\o. 9
lingă băile Centrale
Din nou deschis
Pentru Domni
Salon elegant pentru ras, tuns şi fresat
Abonament, 12 Numere 5 Lei
Intrarea Separată In salonul pentru Coafor» Doamnelor, se efectuiază ori-ce lucrări de păr.
IO lei Beteală
de la 10 lei ln sus unu, nouă, frumoasă 2 metri 50 lungime.
Se primeşte şi comande de coearde de la 1 led In sus una.
0
8
►
*
0
0
N
3
0
• Linia ferată R Vllcea-Câlimăncsfi va I m. i„_______	,	. .	,------- , organizatorii poliţieneşti ai tămbălăului.
fi inaugurată, la 15 Iunie.	& ^ I ° 1 corespondentul nostru particular) *» consfătuirea lor de acum trei zile, au
Premiul Fideli, de o mie de lei, destinat de facultatea de medicină, pentru cea mal bună lucrare trattiid despre Etimologia Malariei (friguri de baltă) şi modul el de provenire in judeţul Vlaşca, a fost decernat studentului din anul al IIMea de medicină Simion Steinbach.
RESBOIUL ISPANO-AMERICAN
(Serviciul «Agenţiei Romine»)
DIN EDIŢIA DE SEARĂ
Vinovăţia administraţiei
Sub pretext de a nu permite brutarilor să scumpească preţul plinei, primăria din Brăila a cumpărat 30 000 hectolitri de gria, atunci etnd preţul griului era foarte urcat.
După ce primăria a cumpărat grtul, preţurile aâ început a scădea aşa că astă-zl, de la 18 Iei cit se plătea hectolitru, a ajuns Ia J lei. Cu toată scăderea preţului griului şi cu toate că primăria avea
mers cu naivitatea lor ptnă a hotărî să invite la mascaradă toate cluburile politice din Capitală.
Eri s’a semnat decretul de numire al d-lul deputat Bildirescu ln postul de prefect al judeţului Teleorman.
Pe cit de mare e bucuria procopiş-tilor, pe atît de profundă e nemulţu-
CHAMPOOING S’A DESCHIS
Marea hală de Bere 10 Maiu
FOSTA COFETĂRIE
I0RGU CONSTANTINESCU
STRADA CAROL
avînd şi un Salon mare şi Gradina frumos aranjate, unde se va servi Bere specială din fa-rica domnului BRAGADIRU.
30 000 hectolitri gria, brutarii u’afl scăzut n?1^e.a. d'lor Ctunîescu, dr. Petrini-Paul preţul plinei, ci l’ail menţinut la 30 şi 35 Ghimpa.
bani kilogramul.	| Un resultat al acestui triumf vafi.de
k.:!.»1*-. f' i°nesc*J: ,Q să fi dispus [ sigur, că d. ProcopiQ va întrerupe rela-
Librăria Socec & Co. Bucureşti
A apărut :
floriei anatomic al omului
Anatemia corpului omenesc arătind prin planşe colorate chromolitografice superpuse. Mărimea naturală.
Toate părţile interioare, ca plâmtnil. inima, desface arâtindu-se detalii în mărimea şi posi-ţiunea lor naturală.
Litografiat pe hîrtie ptnză, foarte durabilă.
Preţul unul model Lei 25.
Jjftcul Sărat
Băi Chloruro-Sodice cu nămol staţiune bal- | / > j CîT~\TTTT - ttci n r n v neară de lnttiul ordin, cunoscuta ca atare de I JjAblJSUL Şl DU EELE VBCl
99
Direcţiunea Stabilimentului BAIA G Bl VITA9*
alinat In Calea Grivtţei *
tn faţa Bisericii Sfinţii Voivozi Are onoare a anunţa pe Onor, Public, că A DEbt If IM
lai.	_	.	7----- “ uaapuo I O----------7---■	“•	* * Vi/VJ/IM v Ca IUUC1UUC i ţjitt-
Aew-York, 1 Iunie. - O scrisoare din î*,	„dJ .p’,lie ^iu griul cumpăra», a ţiunile sale de plnâ acum cu presa opo-
Tampa, zice că Miercuri, armata genera- I j>:e^a.t,*,p.r,lvă ca brutarii să vtndă, timp I sântă şi nu va mal solicita camninii
,,	--------genera
tutui Shufter se îmbarcase pe trei-eed de corăbii, cu muniţiuni, merinde şi cai, şi era gata să plece, cînd guvernul a telegra-fiat să amine plecarea.
Circulă ştirea că zărise patru corăbii spaniole.
New York, 1 Iunie.—O depeşă din Washington a ziarului Herald zice că armata generalului Shafter a plecat Simbătă la Key West.
Se anunţă din "Kingston că canoniera »ixen a debarcat la Asserado, pentru u-surgenţii din sud-est de Cuba, 400 de puşti 5 tone de proviziuni şi 6000 cartuşe.
Madrid, 1 Iunie—Azi va fi la Cameră dezbaterile ln privinţa Filipinelor.
DEPEŞILE DE AZI Xiuitta de la Guanfanatzto
New ■ 1 ork, 1 Iunie.— 0 depeşă venind de la vaporul Dauutless anunţă că o luptă care ţine de 13 ceasuri a început intre trupele americane debarcate la Cuanta-narno şi trupele spaniole regulate.
Incrucişătorul american Marblohead o debarcat întăriri.
New lork, 1 Iunie. — O depeşă a lui Dauutless zice că americanii debarcaţi la Guantanamo aii apărat lagărul lor de Simbătă după amiazi pină Duminică seara in contra atacurilor spaniolilor. O luntre armată a lui Marblehf ad a canonat poetţtunile spaniolilor, cari aii fost respinşi.
FjUftla de la Santiago
Madrid, 1 Iunie.—Răspunztnd la o întrebare, ministrul de interne zice că după depesile semi-oficiale, în ultima luptă din Santiago, un obus aruncat de o baterie ?p?*t0Jă ° demontat un tun al cuirasa, escadră american Massachusset, causînd moartea mai multor marinari,
amrti P<> mal mUltf altiî 9i Producind
Incrucişătorul New-York şi Un alt în-crucişător oii fost silite să se retragă din cauza avariilor mari.	“
d o lună de zile, plinea scump. La începu^ tul săptămlnel trecute, Insă văzlnd că din griului comuna pierde peste 250,000 le!, d. Ionescu a chemat pe prinei-P* brutar! şi Ie-a propus: Bă cumpere arl- Prtmărie{ cu preţul ce o costă şi in schimb, d-sa le va tolera să vtndă plinea scump încă două luni.
Indignarea publicului
Această speculă necinstită şi meschină a primarului N. Ionescu n’a fost primită de brutari; ea a indignat publicul, tn aşa grad, că sa format uu comitet de comerciant', meseriaşi şi industriaşi cari a convocat pe cetăţeni la o întrufiire publică, în sala Ba-radts, pentru Duminecă 31 Maia, orele 4 p. m.
Primarul N. Iouescu, satrapul C. Cociaş şi prefecul Vasilescu, lutnd cunoştinţă de convocarea Intruuireî publice, pe cestiunea ptinel, attt de mult a a fost impresionaţi şi îngroziţi, că Vineri noaptea aO lipit, pe zidurile oraşului, un afiş oficial, prin care primarul declară că administraţia comunală va scoate şi pune ln vînzare, Duminecă de dimineaţă, pline cu 20 şi 25 bani ehilo-grarnul.
Comitetul negustoresc a dejucat îusă manopera colectiviştilor, priutr’un nod afiş, prin care îndemna pe cetăţeni să vină la
şi nu va mal solicita campanii în contra d-lul Ferechide.
Ce zice însă Liberalul ?
Se vorbeşte că d. B. Boni, comisar general al Romîniei la expoziţia din Baris, a încasat, cu încuviinţarea consiliului de miniştri, întreaga leafă ce-i revine de la 1 NLai a. c. pină la 1 Noembrie 1900, adică 160 000 lei.
Aceasta ca siguranţă că nu va fl înlocuit de guvernul care eventual ar urma la putere actualului, guvern în cursul a-ceslor doui ani şi jumătate.
Aflăm că d. deputat Berceanu din Brăila, care aproape de doi ani se află bolnav, a fost internat într’o casă de sănătate din Viena.
Ael după amiazi d. Fonton a fost primit tn audienţă la Palat.
Aflăm că d. Alfonse Nicolini, directorul prefecturel de Covurlul, a fost mutat in aceeaşi calitate la Teleorman.
ţinem să se ştie că d. Nicolini este funcţionar de carieră şi că, în Galaţi,
_____r ______j___	ia ocupă postul de 27 ani, fără ca nici un
întrunire, şi să nu înceteze de a protesta, I Prefecf do sub nici un regim, să ceară
pină ce uu se va efteni preţul plinei.
Manoperlle adnilutatraţlel
Tot aparatul administraţiei comunale şi poliţienesc s’a pus ln mişcare, aşa că s’a măcinat din griul primăriei, s’aa Închiriat cuptoare, şi s’a tabricat, ptnă Duminecă de dimineaţă, vre-o 2000 plini cari s’ab pus lu vînzare pe pieţele publice.
Aceste 2000 plini, vlndute cu 20 şi 25 bani chilogramnl, a avut darul a irita mal multă lume, căci 56 mii locuitori nu se pot
t /I A n I u I n a ■■ 5IAAA	u	■
înlocuirea lui.
A trebuit ca un mişel de trampa lui Zorilă să ceară şi să obţină mutarea d-lul Nicolini.
In Iaşi s’a început înaintea tribunalului corecţieual procesul d-lul dr. V. Bejan, profesor universitar şi director al Institutului Gregorian.
O cabală nedemnă, înjghebată de clţl-va politician! din localitate, acuză pe d. dr.
’	***** •VVUUV/tl UU Oo UUl I I. ,	***	pc U> UI.
Îndestula cu 2000 plini, precum şi popula- I ”eJan de luare de mită, ln calitate de di-ţia flotantă Indouită ce visitează oraşul ln I re!LtVr *ţ Institutului.
Budgetul Spaniei
, Madr‘d. 1 Iunie. - Consiliul de Iministri sa ocupat de cesţiuuea resurselor ţări? şi de o învoială cu minorităţile Camerei pentru adoptarea budgetului.	P niru
F iola din Cădi*
*JV^in,9t0n' 1 Iu™--Ministrul mariAn	- »°rginte competinte, deşi ne-
oflclală, ca s a găsit că escadra amiralu-
aplica*™ la CadlX nU °ra tn Stare de 0 expediţie compusă aproape in mod exclusiv dm trupe regulate a părăsit Keu-
West.	a
D. Mac-Kinley a semnat legea asupra veniturilor pentru război şi a publicat o circulară dind amănunte asupra emiaiu-nei de bonuri.
Capturare. IVitzipare
Francfort, 1 Iunie. — Se anunţă din flctv-Yoik Gazetei de Fraocfurt că vaporul englez Twickenham ducind 300 tone de cărbuni pentru flota spaniolă, a fost cap-
zi de sărbătoare.
Brutarii, vâztud neputinţa primărie) de a Ie face o concurenţă reală, aa menţinut pre-ţunle urcate, aşa că cetăţenii afi rntncat şi Duminică plinea tot scump, dovedindn-se ast fel că publicaţia primăriei a fost numai o manoperă, pentru a zădărnici Întrunirea publică.
Colectiviştii, vâztud că cetăţenii sunt surescitaţi şi temindu-se de consecinţele ln-truuirel publice, afl Împănat atunci mahalalele cu agenţii poliţieneşti şi comunali, for-mtnd ln diferite părţi ale mahalalelor cantine de băutură gratis. Agenţii rugafi pe cetăţeni că de cit să se ducă la întrunire mal bine să meargă la cautiuă, unde se bea gratis.
întrunirea
Acestor manopere se datoreşte împrejurarea că cetăţenii nu afl venit ln masă şi Întrunirea n’a putut număra 10—15 mii de cetăţeni.
Cu toate acestea, n’am mal văzut Întrunire'aşa de numeroasă şi aşa de animată, e ta ultimul au al cftderel lui Ion Brâtianu. ala Baradts era ticsita de lume, intrările ln sală era fl baricadate de mulţime şi curtea phnâ de cetăţeni.
La orele 4 p. m., s’a descbisjlntrunirea a-
Din depunerile martorilor, nevinovăţia d-lul dr. Bejan reiese, pină acum, complectă.
Dezbaterile vor dura mal multe zile.
D. locotenent G. Ionescu a cerut formal, încă de la 23 Maifl, nişte acte ale d-sale cari se află tn archiva secţiei I a tribunalului Ilfov.
Nici pină astă-zl nu i s’att dat Insă actele.
Publicul, afară de favoriţi, e merefl a-minat şi rătt tratat clnd are treabă la arhiva acestei secţii.
Atragem atenţiunea d-lul preşedinte al secţiuiiel I.
EXTER5ÎE
Franţa.—In Camera franceză bale un vlnt de criză ministerială ; furtuna poate isbucni încă săptămlna asta. E anunţată o interpelare a Iul Miilerand, asupra politicei generale. In dezbateri va interveni şi Bour-geois In numele radicalilor. Dar Măline stă de o câni dată singur, căci e cert că cel-1 alţi miniştrii J’afl părăsit, oferindu’I demi-siumle. Iu acest caz se poate Intîmpla ca interpelarea anunţată nici să nu
toatecelebrităţile medicale din ţară.
Renumele Lacului Sărat, a trecut peste graniţe şi mulţi pătimaşi diu ţările vecine, vin să ’şl doblndească sănătatea la acest» băl.
Vindecarea boaleJor învechite, a făcut ca In fle-care an, mii de bolnavi recunoscuţi ca incurabili de Scrofule. de Tumori, de Fistule osoase, de Răni chronice şi Coxalgii, să alerge la aceasta staţiune balneară şi sa ’şl reciştiae sănătatea.
Pel*tru copil Limphaticl, pentru Persoanele slăbite, pentru Amenhoree şi Desmonheree Lacul Sărat este suveran vindecător.
Femeile bîntuite de Sterilitate prin defectele organelor şi de Maladii speciale lor, sunt vindecate ln complect,
(.tt pentru tămăduirea Rheuwatismelor de orice soifl şi Boalelor de piele Lacul Sărat sunt neîntrecut.
Vizitatorii găsesc tot confox'tul şi felurite mijloace de agrement.
Două parcuril de promenade admirabil întreţinute.
Un casino bine tutreţinut eu bune consuma-ţiunl şi cu o vastă sală de dans unde se daO baluri de două ori pe săptămlna.
O bună musieâ militară.
O Farmacie.
Ptoşta, telegraf şi telefon.
In cursul anului acesta se va sonstrui o linie de framvray Electric care va pune In legătură staţiunea cu oraşul şi gara Brăila precum şi cu admirabilul parc numit Monumentul si nat Intre Brăila şi Lacul-Sărat.
Tot tn anul acesta s’a înfiinţat o lăptărie model lingă staţiune care în curind va începe a funcţiona.
Sesonul băilor se deschide la 1 Maih şi durează plnâ la 1 saO 15 Septembrie.
Pentru ori-ce informaţiunl detailate doritorii se pot adresa la administraţia Băilor safl ia d. dr. Roseanu, medicul diriginte al staţiunel. ______________Administraţi» Răilor.
Mărci Poştale Uzate
pentrn colecţinnî cumpără şi -vinde
X. 8TEIATBEBG
Bucureşti, Pasagiul Vilakros No. 7 Pentru mărci de Moldova plătesc:
54 parale Lei 2000 27	»	,	*50
108	»	»	4so
81	»	»	2000
Băile Strunga
(lingă Tirgu F'rutnoteJ
Att poziţie splendidă, in pădure seculară, sunt luminate cu electricitate.
lOQ camere mobilate şi sat Ia 10 min., camere izolate in pădure cu bucătărie si mobilate ori neraobilate.
I.	Bâi de pueioama, foarte tari, contra reumaticului sifilisului, serofulei, scio-titei, gutei şi tuturor aprinderilor vechi.
II.	Mdrolerapie după toate regulele moderne, contra nevro-asteniei şi ori cărei slăbi-cutnl mal ales că se combina cu cura de apă de fler biearbonatd ee are Strunga.
III.	IteHlalaţiunl de aer eotnpri-tnal contra asmei, boalelor de gtt şi de urechi.
Ttehnica Idroterapiei se execută de D-nul G B ttSfOMtfl 11CM, asistent în Stabilimentul de 1 dr ot er ap ie al D-lui Winternite din Ftena.
MassorI speciali.
D. Profesor Dr. Bogdan de la Universitatea dm I «şl dirigeazâ băile.
D. Profesor Dr. N. Manolescu curează boa-lele de ochi şi urechi.
Băile se deschid la 15 Iunie.
Tot soiul de petreceri, orchestră diu Bucu-
pentru sesonul de Vară
0 baie de basin cu duşe reci . . 65 bani Abonament pentru 10 băl ...	5 lei
Abonament pentru una sută băl . 40 Iei
Basinul pentru doamne este deschis în toate zilele de lucru de la orele 8 jumătate pină
_________la 11 jumătate dimineaţa.
Cu aceasiă ocasiune aducem la cunoştinţa Onor. Public că basinul de Vară pentru băl şi duşe reci este unicul in Capitali fiind con-stiucţie nouăj în ce priveşte instalaţiunea, confortul şi rnanmea sa asîn'd 80 cabine.
In acest basin se poate lua băl la aer liber atit ziua ctţ şi seara la lumina electrică, iar după trebuinţe este acoperit cu perdele mobile de ptnză impermeabila pentru a apăra pe Onor. vizitatori de razele solare cum şi de ploaie.
In acelaş timp se recomanda Onor. Public că Direi ţmnea a făcut toate sacrificiile insta-lind în localul basiuulul un sistem complect de duşe care se alimentează numai cu apă rece de puţ pompată cu presiune puternică.
Băile sunt deschise in toate zile e de la orei» 5 dimineaţa, pînă seara cît de tîrsifi la ________ lumina electrică.
Direcţiunea roagă pe Ouor. Public a vizita stabilimentul «Baia Griviţa» tn ce priveşte băii» de abur şi de putină d. I şi II atit pentru Dame rit şi pentru Bărbaţi şi se va convinge de con* fortul, Igiena şi moderaţiunea preţurilor
DIRECŢIUNEA.
Băile Bălţăteştî
l)BAile Minerale calde cloro-»o-dlce, Iod urate şi brom urate, analoag»
cu spele: Kreutzuach, HamLurg, Ichl, Reizhen-hali, Aussee, etc. speciale contra limphatismu-iul, serofulei, rachitismnlul, suprafaţa glandelor limphatice, abcese reci, boale de piele, mala-diele oaselor, debilităţel generale, precum si Jn toate boalele de femei; metrite acute şi cronice, eudometrite, saihingite etc. tomorilor, uterului şi anexelor.
2 Iavornt Cnza-Vodft.-«I8vorul Cuza-Voda», apă de băut, foarte bogat «in sulfat d» soditî» analog cu apa de Karlsbad şi Vichy is-vor din care se extrage : «sarea purgativa de bălţăteşll», este foarte folositor tn toate boalele de stomah şi anexele tubului digestiv, precum : diapepsie, catar acut şi cronic al sto-m.hculur, ulcer precum şi contra cancerului stomahal, constipaţia opiniatrâ, colicele de fl-cat şi rinichi, cirosa bepato spleuică, hydropil enle şi obositatea. Toate aceste maladii se vindecă ln urma unei cure sistematice făcută cu apa safl sarea de Bâltăţeştl.
3) Stabilimentul de Inlialatleţl Pul-verlnaţle mineral*-Noul stabiliment de Inhaalaţie cu brad, teiebentină, goiaeol creozot rucaliptol safl ori-ce esenţă urnuta de pulve-nsaţie de apă minerală ; arangiat după sistemul Reicheuhall şi Ischl, este foarte folositor n toate boalele de nas, glt şi ma, cu Bearaa în bronchită, empbiseme, astmă şi tuberculosă pulmonara, fiind cei mal sigur mijloc de a introduce săruri ln organism.
Mtabiliment de Hydroteruple cu duşuri ecoseze, fricţiuni, Împachetări, masage executat de un masseur şi o inasseuse sub direcţiunea mea.
Stabilimentele situate într’un vast parc de brad, posedă camere elegant mobilate şi restaurantul de prima ordine cu preţuri fixe.
închirierile de camere pentru întreaga lună Iunie şi August, se fac eu reducere de 25 la sută.—Sesonul începe de la 1 Iuuie st. v. pină la 1 Septembrie.
Pentru ori-ce informaţiunl ca : angajări de camere, comenzi de sare de băl, sare purgativă a se adresa la .*
Doctorul Stamatln
interpelarea anunţată nici să nu se des- restr Informat,«ni	t -i ^ o Bucu*	Bucureşti, str. Romulus, 26
volte, pentru că uu minister necomplect I de? la 4-6 T m	S d T °r 32’ Bucure»lI> I Plnfl la 1 Im» st- v. iar de ia această dată
P-	1	1» b*be de la Băllăţeştl, judeţul Neamţ.
www.dacoromanica.ro
EPOCA

L. Behrmahn & Fii
MAŞINI AGRICOLE Şl INDUSTRIALE
BUCUREŞTI	GALAŢI
Strada Doamnei Ho. 23 ** Strada Belvedere Ho. 1
REPRESENTANŢI GENERALI AI FABRICEI
ROBINSON & AUDENp LTD., WANTABE
MODEL
18 9 8
k**»-
Fi-.SS.
Locomobile şl Treerătoare
BATOZE de BOBWJMB
Seoer&toare, Cositoare, Grreble SFOARĂ DE MANILA AMERICANĂ
TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE
Cataloage gratis şl franco *
™ \AŢtO\.4f.i
Reprezentînd LUAREA GRIVIŢEI
la 90 iu o unt 189 7
Tablofi circular colosal executat de renumiţii pictori artişti din Mtlnieh
PDTZ, KRIEGER, FROSCH
REISACHER şi NEUMANNl dupS ridicări făcute la faţa locului
APA MINERALA DE BORSZEK (BORVIZ)
Pentru excelentele şale proprietăţi a primit la expoziţia universală din Viena diploma de distincţiune şi la expoziţia din Paris medalia de argint. Multe autorităţi medicale ad recunoscut că această apă minerală posedă o excelenta putere de vindecare In diverse cazuri. Prin gustul săQ cel plăcut şi bogatul conţinut iniueral, această apă amestecată cu vin, e recunoscută ca o băutură plăcuta şi răcoritoare, superioară altor ape minerale.
Exportatorii generali: D-nil LAZĂR & YERZAR în Braşov Depozitul general pentru Capitală la d-nnl
VA8ILK CRETOITI
No. 17, Strada Covaci, No. 17
In provincie la diferiţi depositari principali.
DESCHISĂ de la orele 9 dimineaţa j pînă la 6 seara
Preţul de intrare: 1 leU de persoană, iar I pentru şcolari, studenţi, copil şi militari de | grade inferioare, 50 de bani.
•JOIA., ziua.,
De la S-O seara
Intrarea 2 lei de persoană şi I leii pentru copil
Bucureşti, Bulevardul Cot tea, (tineri Primărie)
UmPYMMA
în potriva Durerilor, Migrenelor, Bolei de Mare, etc.
Luată cu Acid Carbonic suprimă Cârceii şi Greaţa produse prin întrebuinţarea doctoriei.
LE PERDRIEL & O, Paris.
G1ATT0I &SHVTT1EY0RTH
BUCUREŞTI, Calea Dorobanţior, No. 117, BUCUREŞTI CRAIOVA, Strada Bucovâţ No. 18, CRAIOVA
MASERIXS AGRICOLE
'NOII
fsssxsimmmm
ALBERT ENGEL
CASA DE IXCBEBEHE 8trada GAROL I, No. 37. — Bucureşti
Este toNd’a-una bine asortat cu următoarele mărfuri recunoscute de bună calitate:
avind rezervor pentru apă AVUI/ivUl (je băut, Forme pentru îngheţată, maşina pentru făcut îngheţată MAŞINE pentru făcut unt, forme pentru unt
GLOBURI pentru GRADINA în diferite colori şi mărime MOBILE de fler pentru grădină S E ENIC E pentru (grădină Arangiamente COMPLECTE pentru BUCĂTĂRIE
(Vase smălţuite indigene şi streine)
SEBVIfîIURI de porţelan de Bohemta şi Franţa p. masă pi p. lavoir MAŞIME pentru BUCĂTĂRIE sistem BELGIAN BAI «le ZIWC DIN TOATE SISTEMELE ŞI IN TOATE MĂRIMILE LĂMPI pentnu atTrnat pe masă, pe perete din toate sistemele — IjĂNIPÎ şi M<'JS#. S XA ti JE pentru răpită —
«LINOLEUM» (Muşama)	,
FELINARE pentru MORMINTE şi COROANE de METAL
COLIVII pentru canari privighetăare şi papagali.
nmafliisv veritabilul aparat suedes PRM¥luS“ pentru fiert cu petroliu ' Inmuv fără fitil.
PREŢURILE CELE MAI EFTIHE
(nereidă conştiincios) ATELIER SPECIAL
pentru comăczl şi pentru reparaţie.
• PETBOLEU, Calitatea I-a, decxlitrul lei S.50 bani.
CL.EIC du rapiţâ dublu rafinat.
COMPANIA GENERALA
CONDUCTELOR OE APĂ, Liege (Belgia)
SUCUIISALA DIX HO MÂN IA
Biurenri şi Magazine: Calea Griviţei, Ho. 22
Compania se însărcinează cu toate proiectele şi cu toate lucrările de instalaţiunl de apă pentru administraţiunl, autorităţi şi pentru particulari, precum Conducte de fontă, de fier, de plumb—robinetărie, Idrometrn, Waler-closete, băi, lavabouri, lot-ă-l’^gont, spălătorii, etc.
Ea are represintanţa esclusivă a filtrelor Cliamkerlaud, sistem Pasteur, singurele adoptate de guvernul irances. Peste scurt timp Compania va fi instalată in propriul săQ local ; cu această ocasiune biurourile şi magazinele sale vor fi măi	rite în mod considerabil.
I
A SOSIT ^
MAŞIJSE de BUCĂTABIE
■*	Sistem American
Aduc mari economii la lemne Buna funcţionare e absolut garantată Etămpi-Ijămpl-Ejămpl
Cele mal noul şi elgante forme
ARTICOLE DE MENAGUJ : Porţelanuri, Cristaluri de „Bacarot" Olarii emailate veritabile din streinatate.
Tacâmuri de ALPACA veritabile.
BAI DE ZINC, solide, cn şl fără duşuri Preţuri foarte efline
W. SÎNGER
27, Str. Lipscani, 87 (in faţa str. Şelari)


BUCUREŞTI No. 9, Strada Berzei, No. 9
TElEeRAMSZ, IPl
ÎNCĂLZITUL central
LUMINA ELECTRICA
TELEFONE PARiTONEBE
FILTRU CHAMBURLAND PASTEUR
Tipografia EPOCA execută tot felul de luorârl atingăteare de această artă, cu oea mal mare acurateţă şi ca preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi etaat.îtn.t«n «unt ToTriss Tinnfrr- flel.
—>IWW"' ■ar^iwm^-awannwimMBHa» BMMMBB—8MM1'—llllbMIIII III bl III li H llll g-y.'ifl
F
MAŞINI INDUSTRIALE DE TOT FELUL
^ REZERVOARE DE TABLA DE FIER, etc.
TUBURI
de BASAI.T, PJLÎTMB, FOSTA ,i FIJER
closIet je
de toate felurite (tout d Veaoul)
IES l y O0
BUCUREŞTI, Str. DOAMHEI 9, BUCUREŞTI
MARE DEPOSIT de tonte articolele atiiiff&toare de această branşă
BIROU de CONSTRUCŢIE.-Export j
DIPLOMA DE ONOARE la Expoziţia din Bucaresci In 1894
pentru
CA VO UBM
MOBILE de PIATRĂ /
CONSTR UCŢIUN1 /	/
şi ori ce lucrare de pi a-tră se găseşte gata şi	/ Granit
se executa in ™	Sf/enil
sculptură din	^»*»rador
Calea	/ Porfir
Griviţei/ ^0/ Marmora
179 AsV	ln
■4'
Monumente
Blocuri, Plăci, Scări, Trepte,
Podeşte, Pila str e.
MARE DEPOZIT de ŢEVE DE FIER şi ACCESORII
ŢEVI de sondage fn docurile de la Brăila, nevâmuite
§
Bl
*
§
3

Repre«eKtnnţa Generală » caeei
EBEIWBEJl'STEllV «f* Co, Berlin
FABRICĂ de ŞINE pentru CĂI FERATE şi MINE

I* Typografia EPOCA se află de vîn-hîrtie maculatură cu 50 bani ki!
Mal nanii de ljt de «ocol luceei proclamă superio’ tatea sa în tratamentul de guturai, Iritaţlunei pep tulul, f .fluenţa, dureri reumatismale, sertntlturi, răni, rărsătwrl, băta» tturl.—Topic excelent contra bătăturilor.
buna APA MINERALA PURGATIVA este acea de la
BREAZU
IAŞI
Autorisată, de Stat.
Premiată cu medalia de aur la exp. din Bucuresci 1894.
Recomandată cu preferinţa de D. nii Medici. Efect prompt şi sigur, dosa mică, gust plăcut. Cereţi dar numai
APA MINERALA DE BREAZU
Care se găseste la toti vânzători de ape minerale din ţară. Propr. C. N. Paraschlvescu & Co. Depogit general: Fraţii K6nya Jasl.
Se caută20.000 lel’diipa creditxii®10 la^sută. Adre-saţi-vă Scarlat Ionescu băcan str. Vulturului, 40.

£
Tffislem de
Lacrima‘de Prune
Tuiă*a de Goleşti
(Mmrcm de Comermu ode depusă la Tribunal* Argeş) Ţulem ««te fkbriestâ din p«c»e; ilagnri rătămătăre tăiităţei; col mal km apetlwwuit. Nu trebuie uă Upwonwoă, «lin nici o ce«A
Maro Depozit la*g*ara Ooleţiî
VcrcrIBc teenSm cm mrmm m» m» mdi tmcmm Im imw n. minrurmnu, — nicşCL 1 ** ■ '.<«nnmNmmm>nmmnnnnnMnnMmM«*
Bucureşti.—Tipografia EPOCA Strada Clemenţei No. 3.—Bucureşti
www.dacoromanica.ro