Ediţia a treia
AXAJAfCI URIAjE
a boxaaaexteee
încep la 1 şi 15 ale fle-cărui luni
Un an în ţară 30 lei; în străinătate 50 Iei
fx?
tuni ... 15 »	>	,	25 ji*
luni . . . 8 »	>	>	ia »
Un număr In streinătate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ! REDACTA A
No. 3. - STRADA CLEM*ENŢEl - No. 3
TELEFON
AnunciurI la pag.	IV.......0.30	b.	lima
*	»	»	III........2.— lei	»
>	»	»	II.........3.— »	»
Inserţiile şi	reclamele 3 lei rîndul
UN NUMĂR VECHIU 30 iBA.Nlj
A DJIIJVAS TH f ŢA A
No. 3. — STRADA CLEMENŢEI — No. 3
MASCARADA POLIŢIENEASCĂ
DESTĂINUIRILE •TRIBUNEI
n
Colectiviştii, ain spus’o, aQ putut apara, ca val de capul lor, pe ignobilul Sturdza, în chestia naţionala, atît timp eîtromînil din Un garia tăceaQ şi numai ungurii vorbeau. Toata campania Voinţei Naţionale pe aceasta situaţie se re-zima. Şi atunci, evident că Sturdza nu putea sa exibeze de cît certificate de buna purtare şi de corectitudine.
O asemenea campanie, bazata pe sprijinul Unguresc, avea nevoe, pentru a se putea susţinea, macar de forma, de un lucru, de tăcerea ro mînilor de dincolo.
Colectiviştii ştiaQ ca felul lor de a apara pe ignobilul atîrna de la terorisarea Romînilor de dincolo! pentru a-I face să nu vorbească.
ŞtiaQ, că aceia vorbind, criminala purtare a lui Sturdza va li dovedita şi arehi-dovedita.
Pe tăcerea acelora, tăcere impusă de guvernul maghiar, comptau aşa dar colectiviştii.
El bine, Romînil din Ungaria aQ început a vorbi... şi destăinuirile lor sunt un dezastru pentru colectivişti şi o ignominoasă trădare a intereselor naţionale pentru Sturdza. Acesta apare, în fine, ceea ce este, o fiinţa ignobilă, un suflet pasionat şi raQ, un spion şi un trădător al cauzei naţionale.
Tribuna din SibiQ a deschis calea destăinuirilor şi ceea ce ni se arata pînă acum, este deja suficient pentru a ne răzbună pe colectivişti şi pe ignobil de toate infamiile debitate.
Tribuna îl arată mal întîiQ pe Sturdza ca pe un călcător de legi ale Stalului nostru numai pentru a respecta pe cele maghiare.
In adevar, ne spune Tribuna, Sturdza a nesocotit legea de la 1895, care recunoştea ca datorit venitul dai S-tulul Nicolae din Braşov de către Corpurile legiuitoare romîne, lege care, deşi neabrogată,
- ignobilul a suspendat, cu de la sine utere, aplicarea el.
5^ Ş1 pentru-ce ? Sturdza ne-a spus’o în parlament. Pentru ca acea lege . • este în opoziţie cu legea ungureasca - de la 1884!
Acest singur fapt ar fi destul pentru a zugravi urîcioasă figură a individului în chestie. In adevăr, a calea o lege în ţara romineasca, pentru a te supune uneia străine, ungureşti, acest lucru numai un Sturdza poate sa’l comită.
Dar nu e numai atîta. Sturdza a comis infamia ca să abuzeze de poziţia sa de prim-ministru pentru a cauta să’şl răzbune pe acel romînl din transilvania, cari nu eraQ partizani politicei lui ungureşti, servind u-se de subvenţia şcoalelor din Braşov ca de o arma politică, şi de-clarînd eforilor acelor şcoli *ori <vă plecaţi politicei mele, ori vă • taiu subvenţia.
Aceasta infamie este arătată în mod categoric de Tribuna, care se angajează a o dovedi, la caz cînd colectiviştii vor nega.
Actul păcătosului este necalifi-cabil.
Subvenţia nu era servită din buzunarele ignobilului saQ din averea prinţesei Gortciacoff pentru a cauta sa pună condiţii personale în servirea el. Sturdza, ajuns la guvern, nu avea de cît o datorie, aceea de a servi ajutorul legal datorit bisericel Sf. Nicolae şi votat l‘e Corpurile legiuitoare
Spionul însă nu e de geaba spion. Găsind aceasta subvenţie în budgetul Slatulul, el a pus mîna pe ea, pentru ca, pe de-o parte sâ’şl râsbune pe romînil independenţi din Ungaria, iar pe de altă parte să trădeze ungurilor cauza şcoalelor din Braşov.
Sub pretextul că Eforia şcoalelor a refuzat să schimbe pe membrii rău văzuţi de dînsul, Sturdza a intrat în negocieri imediat cu guvernul unguresc pentru a-I servi lui renta care, de sute de ani, era servita şcoalelor din Braşov.
Şi aceşti oameni mal aQ încă obrazul a duce campanie în contra noastră!
SA SE BESPUHDA
Voinţa Naţională păstrează o semnificativă tăcere asupra a două întrebări ce i-am făcut: ce e cu mărturisirea d-lui Sturdza, făcută la Senat, că «s’au perdut — la ministerul de instrucţie- documente, ce trebuiai! să rămîie secrete».
Iată o primă chestiune la care aşteptăm un răspuns.
Şi am mai rugat pe Voinţa să ne răspundă, şi nu ne-a răspuns, cine este •■actualul ministru care, fiind în anul 1888 directorul unui ziar, a voit să se servească de greva de pe atunci a lucrătorilor tipografi, spre a lovi în presa adversarilor săi», după cum destăinueşte într’o scrisoare, publicată injr’un ziar din Capitală, preşedintele lucrătorilor tipografi din Capitală ?
Iată două întrebări precise ce facem ziarului guvernamental, şi la cari aşteptăm răspuns.
Prevenim pe Voinţa că vom repeta întrebările noastre pînă vom căpăta lămurire.
Mascarada poliţienească
Am spus că, dacă este vorba a se ser-bători zilele mari ale istoriei noastre naţionale, sunt unele cari merită mult mal mult a fi slăvite de cît data de 11 Iunie 1848, întru cît aQ contribuit mult mal efectiv la emancipaţiunea noastră.
Am susţinut de asemenea, că dacă e vorba a se serba aniversarea lui 1848, apoi Revoluţia din Moldova, care a fost însufleţită de un sentiment mal patriotic şi care a fost ferită de recriminările defăimătoare la cari s’aQ dedat revoluţionarii din Muntenia, ar putea mal de grabă fi prilegiu! unor manifestaţiunl de Înfrăţire patriotică.
Aceste aprecieri, cari puteaQ cu greQ fi contrazise cu argumente istorice, aQ deslânţuit asupră-ne un potop de înjurături din partea ziarului Adevărul.
Insultele ce ni se adresează, sunt preţioase pentru noi. Căci dacă grosolănia cuvintelor nu dovedeşte nimic—cel puţin faţă de cel in contra cărora sunt îndreptate — ele deslevesc o aşa patriotică armonie din partea presei democratice, Intru slăvirea Revoluţiei de la 48, în cît ne vedem scutiţi d’a mal produce alte argumente in sprijinul lezel istorice ce-am stabilit mal sus.
Adevărul se indignează de faptul că serbarea aniversarei lui 48 e menită să glorifice persoana lui Ion Brătianu.
încă puţin şi suntem de acord cu cel de la Adevărul; dar atunci piere orl-ce umbră de «armonie patriotică» cu cel-l’alţl admiratori al Revoluţiei.
Mal departe, confratele nostru’ califică de profanare serbătorirea lui 1848 de către «Colectivitatea care va murdări cu balele el, etc. etc...»
*In asemenea condiţiuni, urmează acelaşi confrate, aniversarea anului 1848 devine e ceremonie funebră.
Dreptatea, vorbind de aceeaşi serbare, se exprimă ast-fel:
«Ce însemnează aceasta ?
«însemnează o nouă şarlatanle o-cnlthriă».
«... Şi dacă vă închipuiţi că vă vom da mină ’n horă,—vă înşelaţi!»
Noi am prevăzut ce rezultate va da serbarea lui 48 din Muntenia, organizată, cum zice Dreptatea, de Carada, Za-haria şi Ionel Antonescu.
Am calificat această serbare de mascaradă poliţienească.
Dacă cuvlntul acesta supără pe cineva, suntem gala a’l retrage şi a’l înlocui cu calificativele de şarlâtanie o-cultistă, ori ceremonie funebră.
Nu suntem de Ioc Încăpăţînaţi.
SFORILE POLITICE
O manifestaţie a d-lul general Făt-coiaun.—Drapeliştii şl n fonie.
O manifestaţie a d-loi general F&lcolaun.
Secta colectivistă a izbutit să pună in mişcare pe un venerabil general, retras din vremuri imemorabile atît din armată cit şi din politică, pentru a-şi putea peteci şandramaua pe care se reazimă,—pe d. general Fălcoianu.
Şi iată cum :
Am anunţat, săptămin» trecută, că d. Km. M. Porumbaru organizează o partidă de plăcere la Curtea de Argeş. la care erau să participe mai mulţi drapelişli, precum şi d-nii Eugen Stătescu şi C. Stoicescu, cu gîndul să convertească cu desăvîrşire pe d. Stoicescu la drapelism.
Ideia partidei de plăcere a pornit de la d. Porumbaru, în cursul unei şedinţe a consiliului de administraţie al căilor fe-ferate; ea fiind primită, era firesc ca să fie organizată pe cheltuiala căilor ferate, şi să participe la ea, afară de invitaţii d-lui Porumbarii, şi membrii consiliului de administraţie, precum şi d.A. Saligny. Cum s’a vestit insă, că în cursul acestei partide de plăcere vor funcţiona şfor ile politice, guvernul a pus pe d. general Fălcoianu, preşedintele consiliului de administraţie, să zădărnicească toate planurile.
Şi, în adevăr, în ultimul moment, d. general Fălcoianu convoacă consiliul de administraţie şi comunică hotărîrea sa în următorul chip :
— Informindu-mă că sub masca acestei partide de plăcere se urmăreşte răsturnarea guvernului, ţin să protestez cu energie şi să contramandez escursiunea.
Hohote de rîs ai* intîmpinat cuvintele bătrînului general, dar partida de plăcere a fost amînată la calendele greceşti.
Drapeliştii şl 11 Innie
Ideia tămbălăului de la 11 Iunie a pornit de la drapelişti, şi guvernul a pus mîna pe această chestie ca s’o exploateze politiceşte.
Acum cîte-va zile, drapeliştii eraii de-cişî' să participe Ia acest tămbălăi*, dar văzind că secta colectivistă i-a exclus din comisiunea de organisare, şi văzind că guvernul urmăreşte scopuri înguste electorale, ai* decis, la o consfătuire ţinută Vineri seara, la d. Km. Porumbaru. să nu participe la serbarea bandelor, ci să caute a organiza o serbare separată. Adică :
D. Fleva : întrunire şi contra-mani-festaţie ;
Guvernul. tămb&lău electoral;
Drapeliştii serbare a parte...
0 să iasă un balamuc, care ne promite o frumoasă petrecere.
El, ştiţi ce spune Voinţa cu data de Vi nerl că am zis noi ?
Iată textual:
•Şi d. G. Panu, ca şi cînd ar fi fost în le targie de o lună de zile, comentează că expresiunea guvern regesc se referă la guvernul romin şi că e cea mai bună do vadă că guvernul d-lui D. Sturdza a pro curat documente guvernului ungar /...»
Absolut nimic nu e adevărat. Nici nu e în articolul nostru despre ce spune Voinţa. N’are de cit să ia orl-cine numărul 773 al ziarului nostru de Vineri 29 MaiQ şi se va încredinţa.
Vrea să zică Voinţa falşifică spusele noastre şi minte cu neruşinare.
Şi In ce condiţiuni!
Organul guvernului falşifică un lucru ce se poate foarte uşor şi lesne controla, tntr’o discuţiune urmărită zilnic de zeci de mii de cetăţeni.
La ce ne putem aştepta cînd e vorba de lucruri mal depărtate, şi foarte greii de controlat, cum sunt cele două acte ungureşti şi cum e întreaga chestiune a trădărel lui Dim. Sturdza?
Dacă oamenii aceştia sunt capabili să te mintă din ochi, cînd ştiQ că a doua zi vor fi prinşi şi demascaţi, atunci sunt capabili de ori-ce.
Aceasta nu ne surprinde de la plastografii din afacerea mitropolitană, nu ne surprinde de la complicii ocnaşului Mărgăritescu. Dar e bine că am avut ocaziune să I prindem din uoă asupra faptului, subt ochii între gulul public.
TRIBUNA LITERARA
Escursiunea archeologică
la
Tomis şi Adam-M£ll88i
UN PALŞ
Voinţa Naţională îşi jertfeşte toate coloanele disponibile—5 din 6 pe ziua de Vineri ! — ca să bage în capul cititorilor că actul cel cu trădarea Iul Sturdza e falş. Zel foarte natural şi lesne de înţeles, căci e singurul mijloc de apărare a lui Sturdza.
Argumentele de cari se slujeşte sunt cunoscute, căci le-am discutat pe toate şi se vede cale de o poştă că sunt trase de păr, afară de certificatele ungureşti date de complezenţă, şi nici acelea destul de categorice; căci, în definitiv, certificatele ungureşti nu spun alt-ceva de cit că actul cu pricina nu e de la d. Wlasaics, fapt pe care noi înşine 1 am recunoscut de adevărat, dar care nu Înseamnă cituşl de puţin că actul nu există.
Iată Insă că, pentru susţinerea cauzei sale, Voinţa nu se sfieşte să comită falşurl sub ochii noştri al tuturor, cari se pot imediat dovedi.
In numărul nostru apărut Joul, cu data de Vineri, sub titlul «0 probă Intre multe», am discutat afirmaţiunea făcută şi de Sturdza, şi de Voinţa şi de Politische Correspondenz că guvernul unguresc şi-a proeurat infor-maţiunl şi dovezi în chestia rentei Braşovului de la autorităţile bisericeştl-şcolare diu ţari, fără să aibă nevoe a le cere de la guvernul Romîniel. Afirmaţiunea aceasta e foarte importantă, căci dacă e adevărată, atunci Sturdza n'a avut nici nevoia, nici o-caziunea să săvlrşească trădarea.
Şi am dovedit, cu chiar textul rescriptu-lui de la 18 Aprilie, al d-lul Viassics, a căruia existenţă se recunoaşte, că afirmaţiu-nea de mal sus nu e adevărată ; căci dacă de la Mitropolia din SibiQ ar fi furnisat ministrul unguresc probele de cari avea ne-yoe, n’ar fi putut scrie ministrul mitropolitului: «Din probele procurate de către guvernul regesc... etc.»
Am mal smintit tot-odată protestarea autorităţilor eclesiastiee de peste munţi, cari afirmă, cu dovezi, că n’aQ dat nici odată relaţiunl guvernului unguresc.
Atîta se cupriudea la articolul nostru de Vineri şi nimic mal mult. Făceam dovada că afirmaţiunea cu care se apără Sturdza e ueadevărată.
EONAAAJE CAAESTAUiVAA
In zgomotul asurzitor ce-1 fac tăgăduind trădarea lui Sturdza, foile guvernamentale uită ori se fac a uita fondul chestiunii.
Sturdza refuză să dea bani epitropiil S-tulul Nicolae din Braşov, şi guvernul unguresc opreşte pe acea epitropie să ceară banii ce i se cuvin. E deci un soifi de colaborare Intre Sturdza şi guvernul unguresc ; şi începutul nu l’au făcut Ungurii, ci Sturdza, care îucă din primul sâQ minister de la 1896 n’a voit să dea bani, atunci clnd Un gurii nu ziceau încă nimic.
Al douilea: primul-ministru Bâ« ffy a arătat Mitropolitului Miron chitanţele epifropiel, iar Sturdza a mărturisit că chitanţele nu mal sunt la ministerul instrucţiei.
Cum aQ ajuns chitanţele la Pesta şi cum se face că atitudinea lui Sturdza cadrează aşa de bine cu atitudinea guvernului un gureşe ?
Noi am explicat cum, producînd şi documente. Guvernamentalii afirmă însă că unul din documente e falş. Et bine, dacă explicaţia^ noastră nu e bună, de ce nu daQ el alta ? Da ce încunjură fondul chestiune! ?
DIN STREINATATE Faza războiului
Telegramele cari sosesc zilnic, cu privire Ia războiul Spano-American, ne daţi o ideie prea fragmentară asupra acestui conflict, şi, de aceea, credem de cuviinţă să grupăm, la un loc, situaţiile din diverse puncte de luptă, pentru a ne putea face o ideie complectă.
In Filipine situaţia e pierdută pentru Spanioli. Cinci săptămint sînt de cînd Dewey le a distrus tlota la Cavile, şi de unde, la început, se credea că victoria Americanilor e efemeră şi plină de pericole, azt văd şi cel mal optimişti cît e de grea situaţia pentru Spania.
Cel din Madrid se bizuiafl prea mult pe valoarea trupelor diu Manila şi mal credeaţi că chiar populaţia indigenă va fi cu dinşil, Smpo-triva «cotropiloiilor americani.» Azi în*ă realitatea le arată că indigeail din Filipiue n’atl de loc cavalerismul atribuit şi că preferă sâ’şl amintească reaua administraţie spaniolă şi abuzurile clerului pentru ca, lutnd armele pe cart Dew^y a avut bunătatea a le procura, să dea jos domnia spaniolilor.
Azt, insula Luzon e cu totul în mîna insurgenţilor; şi cum şi în cele-l’alte insule revolta ia proporţii, vom vedea poate în curînd că spaniolii din Filipine, aă să recurgă la protecţia americană pentru a scăpa de măcelul insurgenţilor.
Situaţia iu (tuba
In Cuba. lucrurile nu statt mal bine pentru spanioli Oraşul La Caimanert a fost silit, după o bombardare straşuieâ, să se predea şi, prin posesia asta, americanii aO ajuns stăpinl pe golful Guantanamo, care dominează o buna parle a Cubei. In acelaşi timp, o fiola nume roasă americană va da, azi saO mîine, un atac decisiv 1* Santiago, după care va urma o debarcare in tontă regula, sub conducerea generalului Shafter. Pe de altă parte e sigur că insurgenţii din Cuba îşi aii planurile lor, combinate în acord cu americanii, aşa că, mal tîrziti safi mal curînd, Spania va avea sâ’şl joace şi In Cuba ut-tima-l cartă. Nu e vorba, trupele spaniole din Cuba, sub comanda mareşalului Blanco, sunt mal numeroase ca cele din Filipine şi moralul le e mal ridicat, dar disproporţia Inlre diuselo şi puterile unite, ale insurgenţilor, e prea mare ca sâ’şl mal facă spaniolii iluzii de biruinţa ’ Poate că, însă, pînă la ora decisiva, pulei’ile europene, după insislenţele cabinetului din Madrid, vor interveni pentru o pace onorabilă— şi aceasta tocă e soluţiunea cea mal bună azi pentru Spania.	'	'
Foreign.
Istoricul TituLiviQ spunea că, pentru a înţelege antichitatea, nevoie e să avem făcut un suflet antic. Dintre ştiinţele omeneşti, nicl-una nu ne îngâdue mal cu uşurinţă trebuinţa de a eşi din timpul In care trăim, decît archeologia. Escursiunile archeologice sînt chemate să dea, într’o măsură considerabilă, so-luţiune unor dorinţe sufleteşti, cînd ne leagă pe dintregul aproape’ de evenimentele şi oamenii trecutului. Astfel, cu mintea hrănită de imaginele şi formele sensibile ale vremilor apuse,’ ne reîntoarcem la studiile noastre cu o pătrundere mal intima în viaţa de odinioară.
In Apus, lucrurile acestea sunt săvîr* şite de zeci de ani; resultatele sunt strălucite. Cu un strat cultural întins şi adine, cu un respect religios pentru rămăşiţele lumilor vechi, escursioniştil ar-cheologl bătrînl şi tineri, fac din’ fie-ce călătorie o cruciadă; din fie-ce obiect de artă un sfînt puternic; din fie-ce monument, un templu de adoraţiune.
Un singur învăţat romîn a Înţeles însemnătatea escursiunilor archeologice: d profesor universitar Grigore Tocilescu. Conducător destoinic şi luminat, savant neobosit, pururea artist — cheamă in fie care an o seamă de studenţi şi amatori, şi’I poartă printre singuraticele ruine, dind viaţă monumentelor şi en-tusiasm însoţitorilor,
Ast-fel, şi anul acesta, d. Grigore Tocilescu a încoronat cursurile sale universitare prin organizarea unelexcursiunl la Constanţa şi Adam-Klissi. Zilele de 24 şi 25 MaiQ aQ fost hotărîte pentru această întreprindere, şi Dumineca trecută, la orele 6,40 dimineaţa, cele două vagoane ('clasa II), oferite de direcţiunea Căilor ferate, purtau pe escursi’oniştl spre oraşul nemîngiiatuliU Ovidiu. Sosim la orele 2 p. m.; la gară suntem întîm-pinaţl de d, director al Prefecturel, ad-jutorul de Primar (Prefectul şi Primarul slnt absenţi din Constanţa), de d. Bâ-nescu.Andronescu, profesorii gimnasiulul, desocietatea «Meseriaşilor» custindardul, de societatea literară «Cercul Ovidiu» şi cea Romîno-albanesă.
Multă lume ne primeşte în urale. In cîntec de muzică, studenţimea—50 la număr—merge să ia dejunul la restaurantul «10 MaiQ». Seria toasturilor este deschisă de d. Tocilescu, care ridică în sănătatea M. S. Regelui, şi propune, în aplause unanime, următoarea telegramă: «In numele tinerime! universitare, întrunită astă-zl în escursiune archeologică, vin a depune la picioarele Tronului M. V. sentimentele nemărginitului devotament, al recunoştinţei calde şi admiraţiunel adinei către Acela care a creat Romînia modernă, apărînd şi pro-tejind instituţiunile înalte de cultură, şi dind aspiraţiilor legitime ale Romînilor o temelie trainică şi neclintită». In răspunsul din partea Regelui, se găsesc următoarele cuvinte : «fiind foarte simţitor Ia sentimentele de devotament ce în numele tinerimel universitare I aţi exprimat prin telegrama D-v., vă transmite viile Sale mulţumiri».—După d. Tocilescu mal toastează dd. Brănescu şi Vulcan.
După dejun, o parte din escursioni.ştî vizitează portul şi împrejurimile oraşului; o alta—se preumbla pe mare.
Seara, la masă, d-1 Tocilescu vorbeşte asupra măreţ, arătînd impresiile sale asupra rolului Mârel Negre în istoria politică şi culturală a omenirel, si semnalează însemnătatea el specială pentru viitorul comercial al Romîniel.—Urmează alte toasturi.
_ Marele succes Insă al acestei prime zile de escursiune, este repurtat cu serata literară, ce are loc, la orele 9, în sala de cură. Un public ales venise să asculte conferinţa d-lul Tocilescu. Am remarcat pe d-nil General .1. Lahovary, Ştefan Sihleanu, Michel Soutzo, magistraţi, profesori, etc. — Dăm pe scurt splendida cuvîntarea a magistrului, ascultată cu o solemnă religiositate de întregul public ce umplea sala.
D. Tocilescu începe prin a arăta legătura sa cu Constanţa : «De 18 ani — «zice d-sa—am colindat prin curţile, «străzile din acest oraş, adunînd pie-«trele cu inscripţiunl saQ alte monu: «mente, animat de un scop Înalt şi unic-
www.dacoromanica.ro
mevoile spirituale ale generaţiunel tinerilor. Am fost călăuzit de o convingere tare,—aceea că nu e sarcină mal «înaltă pentru profesorul, omul de şti-«inţă, ca şi pentru bărbatul de Stat, de «cit de a deştepta şi ridica la cel mal «Inal grad sentimentul naţional, simţul «istoric al poporului romln. Cum ? Pe «ca căi şi cu ce mijloace ? Desmormln-«ttnd trecutul, arâtind legătura presen-«tulul cu el, şi fâcind-o cunoscută t;ne-«rimel.» «Iată de ce—continuă d. Toci-«lesi-u—prin excursiunl ţin a aduce pe «tinerime să cunoască rămăşiţele antice «şi urmele strămoşilor el.» Se întreabă apoi magistrul : «Ce legaturi are neamul romtn cu Dobrogea? Cu Constanţa?»
«Cum se deşteaptă sentimentul naţional prin cunoştinţe dobrogene ?» Şi’şl răspunde: «Trecutul Dobrogel este al rominismulul Dunărea şi marea Neagră: procesul de romanisare la Dunăre, ţărmul drept al fluviului, ca şi ţărmul a pusan al mărel, aO fost şi sunt ocupate de romînl—dovezi din trecut suficiente». Trece apoi asupra procesului de romanisare la Dunăre ; arată situaţiunea Dobrogel pe timpul lui Ovidia, starea de nesiguranţă a regiunel şi în special a coloniilor grece. Constată apoi cum sub Traian se începe epoca de romanisare, cum sămînţa, aruncată de dînsul în sudul şi nordul Dunărei, a încolţit, năs-cind neamul romînesc. «Ast-tel Dobrogea ne e scumpă, nu numai prin speranţele de viitor, dar şi prin legăturile de trecut».
Ea ne duce continuă la obîrşia noastră, şi, redobîndind Drobogea," ne-am regăsit bunul nostru strămoşesc, s’a lipit bucăţica la trupul din care se smulsese. Ne-am regăsit în pîntecele pămin-tulul documentele originel noastre, actul de naştere al nostru: «Trofeul Adam-klissi, Mausoleul şi atîtea alte municipii şi colonii romane».
Ast-fel, pe nesimţite a intrat d. Toci-lescu iu miezul conferinţei, care-şl propune să resumeze activitatea d-sale In ceşti doul ani din urmă, de Ia ultima sa conferinţă, ţinută în Constanţa, tot cu ocaziunea unei escursiunl de studenţi. D-sa trece în revistă lucrările asupra o-raşulul Tomis: studiul topografic, istoria politică, administrativă, socială şi comercială pe baza nouilor isvoare epi-grafice, cultul şi asociaţiunile religioase şi civile, urmele edificiilor mal însemnate, şi necropolul. Stărue asupra celor ce mal rămîn încă de studiat, şi asupra materialelor necesare la restabilirea topografiei întregi a oraşului. Resumă a-pol cercetările asupra valurilor lui Traian, de la Dunăre la Constanţa, şi diversele păreri asupra epocel lor şi sistemului de fortificaţii la care se râpoartă.
— Siirşitul în numărul viitor —
Litere-Arte-Ştinţe
Cunoscuta scriitoare, d-na Mary Sum-mer, a ţinut în sala Bodiniâre din Paris o interesantă eonferiuţă, Lunea trecută, despre scriitoarele femei.
D-na S miner a vorbit, cu această ocazie, In mod elogios, despre Carmen Sylva, Regina literată a Rominiel.
*
* *
Compatrioata noastră, d-ra Elena Văcă-res: u, a terminat, după cum scrie Figaro, o dramă In trei acte, intitulată Ecaterina Sforsa.
OrFDKMAţri
Afacerea Dobrescu-Argeş
Se ştie că reprezintantul col- giulul al 3-lea de Argeş a fost depus Vineri de către d. judei â or de instrucţie V. Alexandrescu In-tr’o afacere de falş de poliţe.
Istoricul poliţei
Sunt vr’o trei ani, de cîud d. D. Dobrescu-Argeş, care din învăţător sătesc a ajuns la
FOIŢA ZIARULUI >EPOCA
28
NICOLAE GOQOL
TARAS BULBA
ROMAN ISTORIC
m» VIAŢA RSHIBLICll CAZACILOR
— Ş»zl aice, dă de băut şi de mlucat calului : mă duc singur să-I vorbesc. Am o a* facere cu dînsul.
Acest ovreib era faimosul Iar.kăl. El se făcuse d’odată arendaş şi etreiumar. Luind puţin dte puţin afacerile din mlinele tuturor proorittarilor şi negustoraşilor din lm-prr juriine, el le supsese pe nesimţite banii şi făcuse ca presenţa sa de jidan să se simţa în toată partea locului. La trei mile din jur Împrejur, numai era nici o singură ca.-ă care să fie In stare bună. Toate se inve hiab si câdeab Iu ruină; provincia întreagă ajunsese pustie ca după o epidemie sab un fuc general. Dacă Iankâl ar mal fi locuit încă zece ani, apoi poate c’ar fi gonit d’aco o şi o Irmuirea. Taras intră in odaie.
Ovreiul se Închina, cu capul acoperit c'un văl lung destul de mare, şi se Întorsese spre a scuipa o ultimă dată, după ritul religiei sale, clnd Je o dată ochii i se opriră asupra lui Bulba care sta dinapoia lui.
Mal uniate de toate luciră In privirile sa]e
o situaţiune oare-care politică, este muncit de dorinţa de a avea şi el diploma academică. In acest scop, el Işt propuse de a pleca In Belgia, unde se furnisează mal cu Înlesnire asemenea diplome. Neavtnd destul bani, el se împrumută cu 1.000 lei de la bancherul Predinger din Ploeştl, cu girul unul anume Niculescu, de profesie dricar. Ne ajunglodu-I bani, d. Dobrescu se mal întoarce prin ţară, relnoind In mal multe rtndurl vechia poliţă, şi mal Imprumutlndu-se peste ceea ce^datora deja, aşa In cit poliţa a atius suma de vr’o 5.000 de Iei. fiind tot cu girul Iul Niculescu, dricarul. Poliţa trebuia să ajungă la scadenţă prin Septembrie 1896. D. D.ibrescu, fiind ocupat pe vremea aceasta In Moldova, cu nişte conferinţe ale învăţătorilor, scrie femeel cu care trăia Iu Bucureşti, trimiţludu-I In acelaşi timp o poliţă de retuoire iscălită de dînsul, ca să se ducă la otel Dacia, unde va tntllni pe d. Poenăreanu, fostul săb socru şi pe d. Bu-nescu, unchiul săb, spre a depune girurile lor pe poliţă, de oare-ce d. Predinger nu mal consimte a avea girul dricarului Niculescu, care sărăcise.
Giruri falşe
D-ua X... se şi duce la otel Dacia cu uu frate al el, dar nu găsesc acolo oicl pe d. Po-euăreanu, uiel pe d. Bunescu. Atunci II vine In gtnd doamnei, ca să pue pe poliţă iscăliturile acestora, ceea ce şi face, d-na X... seinnlnd pe d. Poenăreanu şi fratele el pe d. Bunescu. Aceasta este cel puţin versiunea apărării, care susţine între altele că d. Dobrescu a mal făcut treburi pentru d-nil Poenăreanu şi Bunescu, semniud In numele lor contracte de arendări şi altele.
neneoperirea falşului
D. Predinger primind poliţa tn chestiune, voeşte şi dînsul s’o scompteze la o bancă.
Acesta cere d lui Predingher casă se informeze de situaţiunea persoanelor semnatare. D. Predinger cere desluşiri la un prieten din C.-Lung, care dă referinţe foarte bune asupra d-lor Poenăreanu şi Bunescu, originari din Muscel. Prietenul d-lul Predinger, din C. Lung, se Intllneşte Iu urmă prin oraş cu d. Bunescu şi-l spune acestuia : «Fă cinste, că te am lăudat d-lul Predingei». D. Bunescu Începe să se crucească şi nu Înţelege nimic, rugind pe interlocutorul săli să ceară desluşiri de la d. Predinger. La scrisoarea primită In sensul acesta, d. Predinger răspundă că e vorba de girul d-lul Bunescu. Auzind aceasta, d. Bunescu devine furios şi scrie d-lul Predinger că nu vrea să ştie nimic de girul Iul, de oare-ce e falş. D, Bunescu n’a mal dat altă urmare afacerel.
0.	Dobre&en ta Ploeştî
D. Dobrescu dutlndu-se pe la Ploeştl, d. Predinger II pune In vedere istoria falşului. D. Dobrescu II zise atunci: «Dardă-ml poliţa înapoi». «Acum du ţi o mal dad, răspunse d. Predinger, fiind-că ţi-am înapoiat pe acr ea cu girul lui Niculescu ; o păstrez pe asta, aşa cu girurile falşe, vom vedea la scadenţă».
Xiua scadenţei
La scadenţă, d. Dobrescu nu plăteşte. D. Predinger îl acţionează la judecată înaintea tribunalului din Prahova, împreună cu toţi giranţii. Procesu, a avut mal multe înfăţişări. La penultima înfăţişare din Maib, anul trecut, d. Dobrescu dă un aconto de 1000 lei d-lul Predinger. iar procesul se amină de comun acord peutru luna Octombrie, cînd era să se achite întreaga poliţă.
Tovărăşie eu fotograful Xicule&cu
In intervalul acesta, d. Dobrescu face o tovărăşie verbală cu prietenul săb din copilărie, lotograful Niculescu, (amtndoul sunt originari din două sate veciue, MuşeteştI şi Vârsăneşt ), pentru editarea uuor albumurî de fo*ogratiiI luate după costumele şi ţesăturile ţârăneşll. Această afacere urma să producă mal multe zecimi de mi) de lei după calculele lor; ministerele de instrucţie şi de domenii le-att promis că le va lua exemplare pentru premii. Lucrarea trebuia să fie gata pentru sfirşitul Iul Iunie. D. Dobrescu a fost gata cu partea literară, dar n’a fost gata d. Niculescu cu partea artistică. Cu toate că s’a mal tntlrziat cu lucrarea, totuşi Niculescu a promis că va
Eilăti pentru d. Dobrescu şi va scoate de a d. Predinger poliţa cu pricina.
La noua înfăţişare din Octombrie trecut, dinaiutea tribunalului din Prahova, d. Niculescu dă o altă poliţă, semnată de dlusul, d Iul S. Predinger în schimbul vechil poliţe declarată achitată de acesta.
Cearta dintre tovarăşi
Afacerea cu albumul, însă, nu prea înainta, ba încă într’o zi d. Niculescu a manevrat aşa că a stricat toate clişeurile. Atunci a luceput cearta Intre tovarăşi; ea a devenit mal acută la scadenţa poliţei. D. Niculescu a ameninţat pe d. Dobrescu cu parchetul, dacă nu va plăti poliţa de la d. Predinger. Cum d. Dobrescu n’avea parale, sab n’a vroit s’o achite, pe baza luvoelel cu Niculescu, acesta ’şl-a şi realizat ameninţarea, scoţlnd la maidan vechia poliţă falşă şi achitată. Se ştie restul.
D. judecător de instrucţie după o instrucţiune minuţioasă a crezut de cuviinţă să întrebuinţeze chiar arestul preventiv. Lumea de pe la palatul justiţiei comenta mult această măsură ce se întrebuinţează mal mult contra unor fugari, şi în interesul instrucţiei, ceea ce nu e cazul în afacerea de faţă.
Azi este vorba ca tribunalul să se pronunţe asupra infirmării sati confirmării mandatului de depunere a judelui instructor. In orl-ce caz, se va face o cerere de liberare pe cauţiune.
Ştirea despre înlocuirea d-lul dr. I. Felix, directorul general al serviciului sanitar, prin d. general N. Teodori, nu se adevereşte.
După cum ni se afirmă, din sorginte demnă de toată încrederea, doctorul Teodori nu a aspirat, nici nu aspiră la această înaltă demnitate.
In ce priveşte pe d. dr. Felix, d sa nu are, pentru moment, intenţiunea de a se retrage din postul ce ocupă.
Intre prefecţii cari vor fi Înlocuiţi, In viitoarea mişcare prefectorală, este şi d. G. Softa, pretectul de Fălticeni, care va trece administrator financiar al judeţului, lu locul d-lul Archiri.
Ca prefect al judeţului, va fi numit d. G. Ghiţesca, deputat.
D. locot.-colonel Teişanu, şeful de Stat-Major al corpului 4 de armată, a sosit lu capitală, îu afaceri de serviciu.
Se ştie că d. locot. colonel Teişanu a fost pedepsit cu 60 de zile închisoare, pentru o scenetă ce a reprezentat pe scena teatrului din Iaşi, In beneficiul «Ligel Culturale».
O scenă nostimă s’a petrecut ieri dimineaţa, la orele 10, înaintea Palatului.
M. S Regele şi Principele Ferdinand eşind din Palat, un domn, care spune că lucrează la consulatul austriac, a strigat Hoch (Ura)! ridicîndu-şl pălăria.
Multă lume, precum şi sergentul postat înaintea Palatului, âfl crezut că acel domn a strigat Huo.
După o oare-care emoţie in public, sergentul a condus la secţie pe acel domn, de unde, după cuvenitele explicaţii, i-a dat drumul.
Agenţia Romlnă ne depeşează că împăratul Frantz Iosef a conferit d-lul maior Demetreseu, ataşat militar al Romîaiel, Coroana de Fer clasa Il-a.
Ofiţerii şi elevii din anul al i a al şcoa-lei speciae de aplicaţie şi gensb vor pleca, iu primele zile ale acestei sâptaralnl, ca să viziteze regiuuea fortificată GilaţlNâmo-loasa Focşani.
D nil ioeot.-colonel Aronovicî şi maior Zamfirescu vor însoţi pe elevi, cu cari vo face şi exerciţii de tragere, cu tunurile de calibru mic cari se afla în cîte-va din bateriile din jurul Focşanilor. Regimentul l-iţi Cetate din Focşani a primit ordine pentru a pune la dispoziţia şcoalel caii şi trupa necesară.
Numeroasele comisiunl cu diurnă, instituite de ministerul domeuielor, pentru exposiţia din Paris, sunt pe cale de a epuiza fondul de 1 300.000 lei, votat de Corpurile legiuitoare.
Numai d. Pom, comisarul general al expoziţiei. va absorbi respectabila sumă de peste 180.000 iei, 1» timpul cit va procura ţârei fericirea de a fi lu capul secţiei ro-mine.
Comitetul consultativ al exposiţiel, din care fac parte d nil D. Protopopescu, V. Brătianu etc., va Incasa cel puţin de două ori cit d. Poui, de oare ce fie-care membra va primi 30 lei pe zi diurnă.
Nu mal vorbim de sub-comisiunl, de translatori şi alte sinecurl create. In mare parte fondul exposiţel se va duce pe glrlă, cu plata diurnelor acestor pretinşi funcţionari.
Ne temem chiar, că — In curlnd — »e va simţi nevoia de a se cere Camerilor noul fonduri.
Iu ultimele întruniri ale comitetului consultativ al armatei, d. general Berendel a propus introducerea, tn uniformele ofiţereşti, a bluzei de postav.
Această bluză, care va avea forma identică a bluzelor de ptnză, va fi purtată de ofiţeri In ţinuta zilei. Ea va avea culcarea tunicel de postav, avînd ca insemne ale gradului inelele de argint, la confra-epolete.
Şi minerul săbiilor, care actualmente este galben, va fi sthimbat, redîndu i-se culoarea argint'e ce avea mal Înainte.
M. Sa Regele, la aprobarea căruia s’a supus acest proect, a bine-voit a-I da înalta Sa aprobare, pentru a se pune în aplica-ţiune, cu începere de la 1 Septembrie.
Din banditizmele poliţiştilor
Halul de destrăbălare în care este actuala poliţie a Capitalei, e biue cunoscut de toată lumea. Nu este zi lu care să n’avem de înregistrat numeroase furturi, pungăşii şi scandaluri, despre care poliţia habar n’are şi autorii cărora rămln In tot-d’a-ua nedescoperiţi. Siguranţa publică este in aşa hal, în cit, am ajuns acum să ne mulţumim că pungaşii de meserie sunt cam rari şi neex-perimentaţl la noi In ţară; căci alt-fel ar fi val de lume.
Agenţii cari sunt acum în serviciul poliţiei, departe de a se ocupa de siguranţa publică, se ocupă numai de afacerile lor personale şi în aceste operaţiuni comit serii de abuzuri de putere, barbarii şi escrocherii.
Iată un caz:
In ziua de 28 Maib, un meseriaş din str. Carol Davila 11, numit Ion Zahar ia, venind de la judecătoria ocolului III, unde avusese un proces cu d-na Elena N. Ionescu, a fost ridicat pe sus, lu plină stradă, şi dus la poliţie de către o droaie de sergenţi şi de agenţi secreţi. Bietul om nu făsuse absolut nimic ca să fie ast fel tratat, dar ordinele aceste severe pornise de sus, de la un subcomisar cl. 1, a. N. Ionescu, soţul Împricinatei de la judecătorie, şi trebuia deci să se execute.
Iu adevăr, N. Ionescu, ageut de poliţie, cumpărase de la Zabaria uu loc pe strada Carol Davila. Poliţistul, obicinuit cu Înşelătoria lu toate operaţiunile sale, clădind pe locul cumpărat, a intrat eu 50 de centimetri mal mult In locul vecin al vîuzătorulul. La observaţiunile acestuia, sub-comisarul răspunde cu insulte. De aci proces la judecătorie, expertisă ia faţa locului şi judecata dă clştig de cauză meseriaşului, cu care avea şi dreptatea.
iJSub-comisarul 'se aştepta de sigur la acest resultat căci a Întrebuinţat toate mijloacele pe cari le are la îndămtnă un poliţist pentru a Împiedeca pe Zabaria de a merge la judecătorie. In ziua înfăţişării, dis de dimi-ueaţă, un agent secre tse preziuţă la locuinţa meseriaşului, dulgher, şi-l spune să vină la şcoala Veterinară unde 8re ceva de lucru. Zaharia crede în spusele spionului şi
ŞTIRI MĂRUNTE
nn Ip^' J* ,a oj^e.5 şi jumătate, A A. LL. .**■ «“■cipele Ierdinand şi Principesa Ma-ria.	Velodromul de la Şosea.
Afli fost primite la intrarea velodromului de către membrii juriului d-nil Matak, Vi-lacrose, Moceanu D. Matak a oferit uu buchet Principesei Maria
Jg Um>“lM '“•> “■* *»t DIVERSE
JH^CAPITALA
Moarta subit A — Astă noapto, pe la o-role 1, a încetat subit din viaţă In locuinţa ea din atrada Regală 15, bătrînul peruchitr al teatrului, d. Machauer.
Machauer era In vfrstă de aproape 70 de ani şi de mal biue de 30 ani, era în serviciul Teatrului naţional.
Om de treabă şi cu duh, cit a trăit, Machauer n’a avut de cît prietini şi moartea lui a stlrnit regretele tutulor.
Un specimen de pungaş. — In raionul eecţiel 40, a fost arestat astă coapte individul Herman MoscovicI, dezertor din regimentul 1 de genia, şi cunoscut pungaş de meserie.
MoscovicI opera mal cu preferinţă la lnmor-mlntărî. Ori unde zărea un doliO la poartă, pungaşul se ptesinta la familia mortului ea asistent din partea comenduirel şi escroca pe cit putea pe nenorociţi.
Iu ziua de 27 Maiti, MoscovicI, t fiind că în spitalul Colentina a murit un anume Costache Bugheanu, din comuna Bughea, Muşcel, s’a presintat la familia mortului, de la care a Încasat suma de 80 de lei ca să transporte cadavrul răposatului la Bughea.
La percheziţiunea făcută, s’a a găsit asupra pungaşului mei multe acte falşe, în cari e aQ imitate semnăturile medicilor sanitari şi a şefului comenduirel.Cu aceste acteMoseovid se servea ca să dovedească calitatea sa faţă de persoanele pe cari le escroca.
Puugaşul a fost înaintat azi parchetului.
DIN ŢARA
Infantlcld.—Femeia Ioana Balaşa, din comuna Bărbăteşti, Argeş, a nâ9cut zilele trecute un copil, şi In as -uns, fără ca să ştie nimeni, l’a îngropat în grădina din dosul casei, îu care locuia.
Autorităţile locale, bănuind cS mizerabila mumă şi a sugrumat copilul, ab anunţat parchetul, care cercetează.
DIN STREINAlATE
Patra oameni, trăsniţi. — O violentă furtună, Însoţită de o ploae torenţială, s’a abătut acum 3 zile asupra oraşului Boubaix din Franţa. Trăznetul a izbit patru oameni cari se adăposteaţi sub o casă In «instrucţiune. Iată numele lor:
Constant Mâdard, muncitor, a fost asurzit; Henri Plaquet, zidar, a avut hainele arse şi mal multe arsuri pe spate; Leon Demeulemes-ter a fost aruncat într’o pimniţă a casei la construcţie, şi pirlit pe toată faţa. Al patrulea, Alfred Delespaul, a fost trîntit cu faţa la pă-mlnt şi omorît pe Ioc.
Acest din urmă a fost găsit cu desăvtrşire carbon' za».
RESBQIUL ISPANO-AMERICAN
(Serviciul «Agenţiei Romîne>)
merge. Pe cheiul Dîmboviţei însă el este întîmpinat de o droaie de sergenţi cari voesc să-l iuhaţe şi bietul om abia scapă ca prin minune şi se duce la judecătorie.
Eşind de la judecată, droaia de agenţi aştepta pe Zaharia In bulevardul Elisabeta ; l’afl ridicat pe sus şi l’ab dus la poliţie. Aci nenorocitul, numai pentru bunul plac al unul ipocomisar, a fost maltratat, bătut plnă la sînge şi ţinut îu arest de Joii de la a miazl şi pînă Vineri seara, dud sărmanul a fost eliberat fără ca să i se fi putut găsi vre-o vină.
După ce l’a ti arestat iu asa mod ile gal şi sălbatic, cel din poliţie sb găsit şi ocasiu-nea ca să puDgăşească pe nenorocita lor victimă.
Joul pe seară, nevasta lui Zabaria, auzind de cele petrecute, a venit la poliţie să se intereseze de soarta bărbatului său. Un a gent care era pe sala poliţiei a profitat de ocasie ca să escrocheze sermanel femei suma de 25 lei, prom ţtndu-1 că va elibera pe soţul arestat. Poliţistul pungaş, s’a făcut apoi nevăzut.________________________________
Dr. Nicolae Comşa
Medic Romîn
Karlsbad, < Veinham» Sprudelgasse
DEPEŞILE DE ERI Cupla deeietivă la FU lipi ne
Nttv-York, 30 Mai. — Americanii au debarcat Mercuri lângă Santiago o cantitate mare de cartuşe, puşti şi săbii şi le au remis insurgenţilor.
Evening Journal zice că azi trebue să se dea o luptă decisivă Intre Spanioli şi insurgenţi pentru posesiunea Mantilei. Amiralul Demey nu va lua parte la această luptă dar a recomandat numai insurgenţilor de a nu comite cruzimi.
Insurgenţii aflând această ştire aii făcut cunoscut guvernatorului general că nu l vor menaja dacă n’ar retrage proclamaţia, punînd un premiu pe capul lui Aguinaldo.
JRespngevea amevicanilov
Havana, 30 Mal. — La 20 Mal opt corăbii aii bombardat Santiago timp de trei ore. Inamicul a fost respins şi n’a putut să debarcAze.
Madrid, 30 Maiit. — O depeşă oficială din Havana zice că trei corăbii spaniole aii eşit din Havana pentru a ataca flotila ce blochează portul. Corăbiile inamice s’aă retras şi aă refusat lupta.
Un spre zece corăbii americane au sosit
Gele două mii de galbeni tăgăduite pentru capul casaculul; dar 11 fu ruşine de pofta sa nelegiuită, şi se sili să năbuşească tu siue vecluica cugetare la aur, care, ca şi un verme, se întoarce In jurul sufletului unul jidan.
«Ascultă, Iancăl, zise Taras jidanului, care crezuse că împlineşte o datorie salulludn-1, şi care se duse şi închise uşa cu băgare de seamă, pentru a nu fi văzut de nimeni: ’ţi am scăpat viaţa: cazacii te-ar fi sfâşiat şa pe un cline. Acum, la rîndul tăfi, fă ml ci mie o îndatorire.»
Faţa jidanului se întunecă puţiu.
«Ce serviciu? dacă e ceva ce voib putea face, de ce să n’o fac?
—	Taci, nu spune nimănui nimic şi du mă la Varşovia.
—	La Varşovia P.. Cum ! la Varşovia ? zise Iancăl; şi înălţă din sprlncene şi din umeri de mirare.
—	Nu’ml mal răspunde nimic şi du-mă la Varşovia. Ori ce s’ar lnttinpla, voi sâ’l mal văd o dată, să-I mal spun măcar o vorbă...
—	Cui să spui o vorbă?
—	Lui, lui Oatap, fiului med.
—	N’i l auzit că deja...
—	Ştib tot, ştid tot; se dad două mii de galbeni pentru capul med. Dobitocii ştid el ce pot face ed. Iţi void da cinci mii, ed. Iacă două m:I de galbeni pe cari ţi-I dad acum (Bulba scoase două mii de galbeni dintr’o pungă de piele), şi restul ţi’l void da. clnd mă void Întoarce...
Jidanul luă ludată un prosop cu care acoperi galDeuil.
«Ah ! ce bani frumoşi!» strigă el lntor-clnd uu galben In mliuele sale şi încer-cludu 1 cu dinţii; cred că omul căruia înălţimea la i-al luat aceşti galbeni buni n’a mal trăit nici o clipă mal mult la lumea asta, dar că s’a dus drept la gtrlă şi s’a
Înecat, după ee a avut nişte galbeni aşa de frumoşi.
—	Alt-fel nu te aşi fi rugat şi poate că aşi fi găsit singur drumul Varsov el, dacă uu m’aşl fi temut că aceşti nelegiuiţi să mă cunoască. Ed nu prea sunt făcut pentru năseocirl; dar void, ovreii, aţi putea înşela chiar pe dracul. cunoaşteţi toate şarlata-niile.
D’aceea am venit şi te am căutat! Afară de asta, la Varşovia n’aşl ti putut face nimic singur. Aide, înhamă iute caii la că* ruţa ta, şi du mă.
—	Dar, înălţimea ta crezi că e destul să iad un cal din grajdid, să’l înham la o căruţă, şi — aide, hiî cal! — Luminăţia ta crezi că pot să te duc mal Înainte d'a le ascunde bii e ?
—	El bine ! ascunde-mă, cum ştii tu mal biue, lutr’un poloboc gol, aşa-I ?
—	Ol vel! juplne, crezi că te pot pune lntr’un poloboc, numai aşa ? Nu ştii că oricine o să crează că e rachid în acest poloboc ?
—	El, să crează ce or vrea.
—	Cum ? dar dacă or crede că este ra-chiti... răspunse ovreiul, care apucă cu a-mludouă mlinele sale pletele ce-I atlrnad şi ridiclndu-le spre cer.
—	Şi de ce te zborşeştl aşa?
—	înălţimea ta nu ştie că D-zed a făcut rachiul pentru ca fie-care sâ’l poată încerca ? LeşiI sunt o grămadă de lacomi şi de beţivi. Cel-dTntll leah care nc-o vedea e In stare s’alerge cinci virste după poloboc, să-I facă o gaură, şi clnd va vedea că nu curge nimic, va spune Îndată. «Uu jidan n’ar duce un poloboc gol, trebue să fie ceva Intr’lusul, nu e lucru curat!
Să apucaţi pe jidan, să-l legaţi, să luaţi toţi banii jidanului, să Închideţi pe jidan 1» fiind-că tot răul cade asupra ovreiului; pen-
tru că fie-care se poartă cu jidauul ca cu un cline; fiind-că se spune că ovreiul nu e şi el om.
—	Atunci, jidane, pune-mâ într’un car cu peşte!
—	Cu neputinţă ! zăâ, du se poate: acum, în Lehia, oamenii sunt fiâmlnzl ca nişte cîini; vor voi să fure peştele, şi te vor găsi.
—	El! du-mă cu dracu, dar du-mă.
—	Ascultă, juptne, zise ovreiul trăgîn-du-şî mînecile In jos şi apropiindu-se de dînsul cu palmele întinse îu direcţiune opusă : iacă ce vom face; ab venit din străinătate ingineri francezi şi se duc pe drumuri multe cărămizi şi pietre. Luminăţia ta să te ascunzi în fundul căruţei mele şi pe d’asupra dumitale voiti pune cărămizi. Dumneata eşti sdravăn, sănătos; şi eb voib face o deschizătură mică jos, pentru ca să te pot hrăni.
—	Fă ce vrei, numai să mă dud.
Şi după un ceas, un car încărcat cu cărămizi şi înhămat cu două gloabe eşea din oraşul Uman. Pe unul din cal, lankel sta încălecat şi pletele lui lungi şi creţe sbu-rab pe dedesubtul fesului lui jidovesc, şi sărea pe gloaba sa, lung ca un slllp din drumul mare.
XI
In timpul lu care se petrecea această istorie, nu erab pe graniţă nici Impiegaţi de vamă, nici inspectori (aceşll duşmani al oamenilor Întreprinzători), şi fie-care putea să se ducă unde avea pofiâ. Dacă, d’almin-trelea, vre-un individ se Încerca să visi* teze sab să inspecteze mărfurile, o făcea* de cele mal multe ori, pentru propria sa plăcere, mal cu seamă ciad obiecte plăcute
11 veneab în prii ire şi clnd mina sa avea o greutate şi-o putere vrednică de respect. Dar cărămizile nu ispiteab pofta număuul : ele intrară deci fără piedică prin poarta principală a oraşului. Bulba din cuşca sa cea strimtă, putea numai s’audâ carele şi strigătele conductorilor, dar nimic mal mu't.
.Jaukăl, sărind pe căluţul sâb plin de praf, intră, după ce făcu un mic înconjur, într’o străduţă strimtă şi întunecoasă, care avea în acelaşi timp numele de straua No-roiasâ şi de strada Jidovească, fiind-că lu adevăr, acolo erab adunaţi toţi jidanii din Varşovia. Această stradă cemâna mult cu interiorul unei ogrăzi murdare. Soarele nu slrâbâtea uiel o dală într’însa. Case de lemn cari se făcuseră cu totul uegre boite fiind> de Vreme, întunecab şi mal mult uliţa. Se vedea p’aicl, p’acolo, cîte-va ziduri de cărămizi roşii, înegrite şi ele îu multe locuri. Din loc In loc uu fragment de zid, tencuit sus, strălucea la razele soarelui c’un lustru nesuferit. Acolo, totul presinta coutraste is-bitoare: uluce de coşuri, sfârămâtur! de farfurii, bucăţi de tingire. Fie-care svtrlea In stradă tot ce era nefolositor şi prea din cale afară murdar, dlnd trecătorilor prilejul d’a ’şi exercita feluritele lor simţiminte faţă cu aceste resturi.
(Va urma)
De arendat
imediat pe termen de 6 ani moşia Frătileştî Bădeni din judeţul Ialomiţa Întindere 4,200 pogoane arabile, a se adresa d-neî Alei. Yrăblescu, strada sfinţii Apostoli No. 37.
www.dacoromanica.ro
TtRGITL CEBEALELOB
2» (10) Maia 1898.
Netv-York	Anvers susţinut
Gria prompt ■ • 93'/* Paris > termin • • • 79’/» Gritl prompt • ■ 28.70 Porumb • • • • 37*/»	» termin • • 26.70
Londra ferm
Viena	Deschiderea închiderea
Gria Maia Iunie • • -	fl.	12.15	fl.	12 03
» toamnă..........»	9 47	»	9.33
Ovăz »	•••••»	6.04	»	5.99
Secară »	......... 7.40	*	7.36
Porumb Maia-Iunie • •	»	5.55	»	5.50
» Iulie-August •	»	5.57	»	5.62
Tendinţa calmă, timp frumos.
Budapesta
Gria Maia Iunie • ■ • fl. 11.55
» toamnă........... 9 59
Secară »	.......»	7.20
Ovăz »	......... 5 77
Porumb MaiO-Iucie • »	5.28
Timpul : ieri ploaie, astăzi cerul acoperit.
în faţa lui Santiago. Se crede că ele au pe bord trupe destinate să fie debarcate; s aii luat precauţiuni pentru a respinge această debarcare.
Americanii in pericol ,
New-Port, 30 Maiu.—O depeşă sosită din cap Henry (Virginia) şi semnalând 4 corăbii de râsboiu spaniole îndreptân-duse spre sud, produce o mare tmo-ţiune.
Madrid, 30 Maiu. — Frigurile galbene au iNbuenit in escadra amiralului Bampsou.
Nfw- York, 30 Maiu.— Se anunţă din Washington lui Herald că d-nu Alger, secretarul departamentului de răsboiu, a declarat că este satisfăcut de situaţia actuală a armatei, care are merinde şi muniţiunl în ubondetiţă.
Spania declină pavea
Madrid, 30 Muiu. — Gnvernul n’a primit nici o propunere de pace din partea puterilor, dar dacă ar primi, ar trebui să Ie decline în mod politicos, zicând că Spania este decisă să împingă râsboiul pina tn pinzeie albe.
Madrid, 30 Maiu—Camera, deputaţilor. Răspumînd la o întrebare, ministrul afacerilor străine declară că puetrile n'au decis încă dacă blocosul Cubei este definitiv, de şi guvernul spaniol îşi are părerea sa ho-tărîtâ şi este decis a face să se respecte dreptul să u.
Afară de asta, ministrul declară că nu crede să fie permis unui beligerant de a încuraja răscoala indigenilor din Ftlipine.
Mai mulţi generali au exprimat părerea că, chiar în iinprejurările cele mai defavorabile, Spania poate să susţie râsboiul încă doui ani, deci este nefolositor de a vorbi de pace, dacă nu implică stătu quo-ul ante bellum.
DEPEŞîLE DE AZI Stive falşă
Madrid, 31 Maiu — Ştirea unui ziar din Londra, în privinţa existenţii unei telegrame a d-lui Sagasta, privitoare la negocieri de pace, este lipsită de ori ce temeiu.
Situaţia la M'itipine
Madrid, 31 Maiu. — Senat. Mareşalul Primo de Rivera justifică, într’un discurs lung, administraţia sa din Filipine.
Miniştrii de răsboiu şi Colonii laudă pe mareşal. Ministrul de răsboiu declară că nu numai că aprobă ncompensa acordată mareşalului Primo de Rivera, dar încă îi separe meschină în comparaţie cu serviciile aduse.
Madrid, 31 Mai‘ă.— 0 depeşă particulară din Manilla, cu data de 27 Mat, prezintă situaţia ca mai bună. De şi provincia Manilla s’a răsculat, capitala este decisă să resiste. Spiritul public este minunat. Apărările au fost întărite şi s’au organizai din nou batalioane de voluntari. Insurgenţii nu îndrăznesc să atace piaţa, unde sînt merinde pentru două luni.
Amiralul Diwty nu va ataca înainte de a fi primit întăriri.
Amendă
Washington, 31 Maifl. — Comandantul va-poiuinl german Schlesivig a fost amendat ia 50 de dolari pentru că u’a cerut la Kitsgs-ton o patentă netă. După ce a plătit, comandantul vaporului a fost pus în libertate.
Altă debarcare
Nttv-York, 31 Maiu.— După o depeşă din Kingston, 600 de marinari americani aă debarcat ieri în golful Guantanamo şi au înălţat drapelul american pe ruinele fortificuţitlor externe. Apoi aii dat foc caselor pentru a se garanta de frigurile galbene.
Flota americană
Madrid, 31 Maiu.— 0 depeşă oficială a generalului Blanco zice că în faţa Havanei sunt două corăbii americane, apoi mai sunt două în foţa lui Măriei, două în faţa lui Caibarien, una în faţa lui Car-denas şi 15 în faţa lui Santiago. In faţa lui Matanzas şi Cienfuegos nu este nici una.
Depeşile de erî
Serviciul «Agenţiei Romîne>
Viena, 30 Maift — Corespondenţa Politică află că d. Mănos, Însărcinat de afaceri al Greciei, din ordinul guvernului săd, a exprimat ministrului afacerilor străine, cu o-casia evacuării regulate a Tesalieî, gratitudinea sa cea mal adlncă, îu numele guvernului grecesc.
Bruxelles, 30 Maia.— Conferinţa internată a Zahăr urilor. Preşedintele a constatat că delegaţii sunt unanimi să dorească regal area cestiuncl desfiinţării primelor asupra zahărului.
Paris, 30 Maia.—Camera deputaţilor com-plectează alegera biuroulul.
Petersburg, 30 Maia— Journal de St. Pe-tersburg zice că lumea se poate bucura că graţie intervenţiunel Europei, afacerea gre-co-turcească s’a regulat In mod definitiv.
Se poate spera acum că Grecia, privind
trecutul ca un vis urlt, Îşi va Îndrepta silinţele spre urcat ea finanţelor şi lucrărilor de pace.
Canea, 30 Maia.—Evacuarea Tesalieî fiind terminată, negociările relative la organisa-rea autonomiei se vor relua cu activitate. Se crede că ele vor isbuti în curlnd la stabilirea unul regim provisoria, ale cărui principale elemente se vor lua din populaţia indigenă.
Depeşile de azY
Serviciul < Agenţiei ttomine»
Peking, 31 Maia.—Un decret imperial ordonă crearea uuet universităţi după modelul european.
Constantinopol, 31 Maia. — Patriarcatal armenesc protestează pe lingă ministrul cultelor în contra atingerilor aduse privilegiilor lu privinţa alegerel eatolicosulul din Asis (Cilicia).
Tsarskole-Selo, 31 Maia. — Drumul de fier de la Samarkand la Andidjan s’a terminat.
Cota apelor
Cota apel Dunărei de-asupra etiagiilor pe ziua de azi, 1 Iunie:
T.-Severin •••••....	3m. 57
Giurgia.................... 3m.’ 08
Galaţi...........'......... 3nj. 13
ULTiiE INFORMAŢII!»
Suprimarea unul ziar
Iată noul amănunte ce primim de la corespondentul nostru din Galaţi asupra scandalului înscenat de beţivul prefect Zorită, pentru suprimarea ziarului opoziţio-nist Patriotul:
Galaţi, 31 Maiu 1898.
Complectez relaţiunea mea în privinţajscan-dalu.ul poliţienesc din ziua de29 curent cu ocazia refuzului tipografului Anloniade de a mal scoate *Patriotul.»
Spusesem ca d. Kiriacescu scăpase, prin intervenţia d lui Al. Gussi, diu mliaele poliţiei şi se refugiase la club, la uşele căruia imediat s’afi postat sub-comisarui Egume-nide cu doul sergenţi aşteptlnd eşirea d-lul Kiriacescu, ca sâ-1 ridice.
In club se află d. Krupenski, procuror de Curte. Acestuia pllnglndu-i-te d. Kiriacescu că e urmărit de poliţie fără nici o vină, lu tot cazul fără nici un mandat judecătoresc, d. Krupenski chiamă pe poliţaiul Ignat, căruia 11 pune în vedere să nu facă nimic fără a lua mal Iutii avizul procurorului general safl al primului procuror.
Poliţaiul plecă Îndată şi, după jumătate de 01 ă primul procuror Işl face apariţia şi Invită pe d. Kiriacescu sâ-1 urmeze. Cu toţii merg la poliţie pentru a se face cuvenitele cercetări.
Poliţia înjghebase mărturii, cari să de-puie; ştiind Insă că urmăririle el n’ati o bază serioasă, a dosit pe unul din mărfuri, ca să nu poată depune chiar în acea seară, şi ast fel d. Kiriacescu să stea închis la poliţie măcar o noapte, ceea ce s’a şi întîmplat.
A doua zi d. Kiriacescu a fost dus la tribunal, la judecătorul de instrucţie: înainte mergea sub-comisarul Egumenide, victima la mijloc, iar lu urmă veneati doi sergenţi cu mlinile pe săbii. Era un spectacol dts-gustător să vezi cum aceşti sălbatici vroiati să dea aparenţă serioasă unei comedii înscenate tot de el pentru suprimarea unul ziar ce-1 jena.
Dupd luarea interogaioriulul, judecătorul de instrucţie a pus îndată în libertate pe d. Kiriacescu !
. Ca să justifice purtarea sa, d. Antoniade zice că editarea^ «Patriotului» i-ar fi adus o pagubă de 4-500 lei. Alegaţiuuea este neîntemeiată. «Patriotul» lşl scotea toate chel-tuelile, căci era citit şi isbulise sâ-şl asigure existenţe. Causa adevărată este că jena pe prefect îu Întreprinderile Iul şi nu-1 slăbea un minut, dâudu-I pe faţă toate turpitudinile.
După re a pus pe un descreerat să bală pe d. Kiriacescu, din care bătae d. Kiriacescu nu este nici acum restabilii, acuma beţivul Zorilă şi cu idiolul Ignat s’ad pus pe capul tipografului şi ad ajuns, prin mijlocul îelatat dejr, să suprime ziarul de 0-poriţie, care-I tulbura atât de mult.
Să fie Insă siguri că în curlnd va apare alt ziar şi in condiţii mal bune ea «Patriotul.»
Aflăm că săptămtna aceasta se vor întruni membrii anti guvernamentali ai comitetului executiv al partidului li-b.ral.
Consfătuirea se va ţine la d. Eugen Stăt(8cu.
Majoritatea comitetului executiv va redacta un manifest către ţară.
In acelaşi timp se crede că comitelui se va întregi fără d-nil Sturdaa şi G. Cantacuzino.
M. Sa Rrgele şi AA. LL. RR. Principele şi Principesa Romîniel vor pleca Simbălâ la Sinaia, unde vor lua reşedinţa de vară.
Alegeri comunale vor avea ioc, la finele lunel curente, In Botoşani.
In ziua de 26, va ti convocat coltgiul I de comună pentru a alege doul consilieri, iar la 29, colegiul al II, spie a alege trei consilieri.
Se ştie, că cinci consilieri comunali ad demisionat, graţie atitudinel d-lul Ulea, primarul de Botoşani.
Prima sesiune de vară a Curţel cu Juraţi de Ilfov s’a deschis astă-zl.
Curtea este ast fel compusă : D. Paleo-logu, preşedinte, şi d-nil Mavrus şi Proco-piu, judecători asesori.
Fotoliul ministerului public este ocupat de d. procuror Villacros.
Măcelul din Doi
Despre măcelul din Do),'comis de jandarmii unguri, ziarele de peste munţi, atit cele romlneştl cit şi cele ungureşti, publică amănunte Îngrozitoare, pe cari le resumăm In următoarele:
Comuna Doi e locuită exclusiv de rominf, toţi oameni pacluicî. Singurul UDgur a un proprietar, auume Bereczky Ibzsef, care a fost notar In comună şi-apol fiind descoperit cu o sumă de falşurl, a fost dat afară din slujbă. In cîţl-va ani, prin cămătărie scandaloasă, el a devenit proprietar mare tn comună, şi a Început să facă pe marele patriot ungur.
Astă toamnă, el a arat o parte a păşu-nel comunale ocuplnd o cu de la sine putere. Ţăranii Pan rugat să lase liber locul. El, atunci, promiţlnd o despăgubire, a promis că cel mult plnâ la Rusalii va da înapoi obştel pfimlntul ce l’a ocupat cu forţa. ***
In ziua lntll a Rusaliilor ţăranii văztnd că proprietarul nu cedează locul, şl-ail trimes toate vitele acolo.
Proprietarul i-a ameninţat cn argaţii săi, dar In zadar căci primarul Juon Brie, In fruntea consiliului comunal, a dat dreptate ţăranilor.
Atunci UDgurul, prieten eu sub-prefectul, scrie acestuia că ţăranii aţâţaţi de clţl-va agitatori daco-romanl, s’aîl răsculat şi ll roagă să-I pună la dispoziţie clţl va gean-darm*. Sob-prefectul nu s’a sinchisit de loc, n’a venit In comună să vază ce se petrece, ci a trimis 20 de geandarml, pe cari i-a pus la dispoziţia proprietarului ungur.
. ***
Sosind geandarmil, proprietarul i-a condus pina la păşune şi împreună cn argaţii proprietarului, afl minat vilele la curte ca să le Închidă.
Ţăranii auzind de aceasta, aii trimis pe primar cu mal mulţi fruntaşi la locotenentul geandarmilor, cu rugăciunea să nu ln-chizâ toate vitele, căci vor muri de foame, ci numai clte una de fie-care gazdă, ga-rantlnd în acelaşi timp cu toţii cu întreaga lor avere că dacă legea dă dreptate proprietarului, îl vor despăgubi.
Drept răspuns, geandarmil gonesc din curte pe primar şi pe fruntaşi.
Revoltaţi de această brutalitate, ciţi va ţărani au alergat la biserică şi aii tras clopotele într’o dungă: semnal de alarmă ca toţi ţăranii să se adune.
Satul întreg s’a adunat înaintea curţii cerînd liberarea vitelor.
Proprietarul Bereczky, însoţit de jandarm), a eşit din curte şi după ce a înjurat pe ţărani, ‘a strigat în ungureşte jandarmilor:
—	împuşcaţi pe aceşti clini de valahi !
—	Foc!—strigă locotenentul, fără so facă nici o somaţie.
Şi imediat ţipete groaznice străbat prin văzduh.
Primarul comunei, Juon Brie, cade jos mort, împuşcat la şale.
Epitropul bisericei Grigore Ponor, e mort, împuşcat în piept;
Consilierul comunal Mihaiu Dore, e mort, cu creerii sburaţi.
Alţi şeapte răniţi pe moarte şi 27 răniţi mai uşor.
S’au tras trei salve de focuri.
*
* *
Autorităţile veştile imediat, s’a luat Întâi măsura de a-se trmite Încă 25 jandarmi In comună, de teama unei răscoale ţărăneşti.
Curtea proprietarului e păzită de 12 jandarmi.
Proturorul şi viceşpanul comitatului Cluj s’aâ dus in comună să facă o anchetă.
Se ştie că consiliul comunal din Brăila a votat cumpărarea a 30.000 hectolitri de gria.
După cum ni se scrie din localitate, grîul a fost deja cumpărat şi toată lumea se întreabă de unde a avut primăria hani ca să’l plătească.
Două versiuni circulă în Brăila : unii susţin că s’ar fi luat 500.000 lei din împrumutul pentru lucrări publice, iar alţii afirmă că primăria ar fi pus grîul amanet la Banca Rominiei, de unde ar fi ridicat 100.000 lei, cu 7 la sută procente.
Nu ştim cari din aceste donă versiuni e adevărata. Ceea ce e sigur Insă, este că ceva neregulat s’a petrecut in această 0-peraţie şi vom reveni.
Corpul didactic primar din Brăila a ales, ea delegaţi în consiliul general de instrucţie, pe d nil N. Vilcu şi E Georgescu.
Se asigură că d. Stolojan insistă pe lingă d. Măldărescu, primarul Craiovel, ca să ’şl dea demisiunea, spre a crea dificultăţi prefectului Vrâbiescu.
In cearta dintre cel doul matadori colectivişti, ministrul (domeniilor a îmbrăţişat pe faţă, cauza lui Mâldărescu-Bolovan.
Se atribuie d Iul Stolojan intenţia, de a cere înlocuirea d-lul Vrâbiescu, in cazul cînd d. Măldărescu ar demisiona.
Totuşi, acest din urmă ezită, <ăel vorba lui Nucşoreanu—«o demisie poate şi fi primită».
Mişcarea în magistratură
Următoarele numiri şi permutări s’aă făcut In magistratură, pe ziua de azi, î b.iiie :
D. N. Naumescu, actual judecător de şedinţă la tribunalul Ilfov, judecător sindic la aee-laşl tribunal, iu locul d-lul D. O. Şuţu, dtini-s oatt.
—	D. Aurel Procopiu, actual supleant) la tribuna ui Ilfov, judecător de şedinţă la acebşî tribunal.
—	D. I. Corjeseu, actual jud. de instrucţiune la trib. laş’, jud. de şedinţă la a.elaşî tr.-bunal.
—	D. Osvald A. Iheodoieanu. actual jud. sindic la trib. Iaşi, jud. de instrucţiune la acelaşi tribunal.
■— D. I. G. Gbics, actual jud. de şedinţă la trib. Iaşi. jud. sindic la acelaşi tribun L
—	D. Xenofont Andronescu, aciuai jud. de şedinţă la trib. Tutov», jud. de instrucţie la trib. Muscel.
—	D. Cornelia D. Axente, actual supleant la trib. Muscel, jud. de şedinţă ia trib. Tutova.
—	D. D. C. Manole.scu, actual jud. la .ocolul Bolintinu, Dîmboviţa, în aceeaşi calitate la ocolul Pătlrlagele, Buzăa.
—	D. Adrian Stroe Popeaeu, actual jud. de instrucţie Ia trib. Muscel, jud. al ocolului Bolintinu, Dîmboviţa.
—	D. Al. A. Miclescu, actual jude la ocolul Coşula, Botoşani, în aceeaşi calitate la ocolul II Botoşani, In Jocul d-lul C. Miclescu, care trece In postul ocupat de d. Al. A. Miclescu.
.— D. I. Tuuşanu, actual jude la ocolul Olteniţa, Ilfov, In aceeaşi ra itate la ocolul Ialomiţa. Dîmboviţa, In locul d-lul St. N. lorgulescu, care trece In poslul ocupat de d. I. Tauşanu.
—	P. Christea M-nescu. actual ajutor la ocolul Măcin, judeţul Tulcea, la ocolul Medjidia, Constanţa, în locul d-lul D. Anagnoste.
. — D. D. Georgescu, fost jud. de instrucţiune, jude la ocolul Vidra, jud. Vlaşca, în locul d-lul I. E. Mannltscu.
—	D. Gheorghe C. Ta ba-o vid, actual procuror de secţie la trib. Ilfov, supleant la acelaşi tribunal, In locul d-lul A. Procopiu. înaintat.
—	D. Dimitrie 1. Dobrescu, actual procuror de secţiune la trib. Iaşi, în aceiaşi calitate la trib. Ilfov, tn locul d-lul George C. Tabacovicl.
—	D. Titu Popovicl, actual ajutor la jud. o-eolulul III Iaşi, procuror de secţiune la trib. Inşi, In locul d-lul Dimitrie I. Dobrescu, permutat.
—	D. Al. C. Petroni, actual ajutor la jud. 0-colulul Fălticeni, In aceeaşi calitate la jud. ocolului III Iaşt, tn locul d-lul Titu Popovicl, trecut tn alt post.
—	D. Cesar I. Virgolid, actual ajutor la jud. ocolului Hornicea, jud. Covurlul, !n aceeaşi calitate la jud. ocolului Fălticeni, în locul d-lul Al. C. Petroni, permutat.
—	D. Vasiie Podoleanu. ajutor la jud. ocolului Hornicea, jud. Covurlul, în locul d-lul Ce-sar I. Virgolid, permutat.
—	D. Al. Antonescu, actual substitut la trib. Constanţa, supleant la trib. Muşcei, înlocui d-lul Corneliu I. Axente, Înaintat.
—	D. C. Oprescu, actual ajutor la jud. ocolului Constanţa, substitut la trib. Constanţa, în locul d-lul Al. Antonescu, trecut In alt post.
—	D. Iian N. Sărăţeanu, ajutor la jud. ocolului Constanţa, în locul d-lul C. Oprescu, trecut In alt post.
—	D. Dionisie Ionescu, ajutor la jud. ocolului Calafat, jud. Dolj, substitut la trib. Muscel, in locul d-lul N. Iordanovicl.
—	D. Alexandru Ciura, ajutor la jud. ocolului Calafat, In locul d-lul Dionise Ionescu, trecut lu alt post.
—	D. G. I. Stoenescu, ajutor la jud. ocolului Măcin. Tulcea, In locul d-lul Crisiea Mmescu, înaintat.
—	D. C. Ghjţulescu, ajutor Ia jud. ocalulul Podgoria, Muscel, In locul d-lul D. D. Popovicl.
—	D. Ioan Z. Ţâranu, ajutor la jud. ocalulul Sâvenl, Dorohol, în locul d-lul G. Ţugulea.
—	D. C. Sc. Romano, actual ajutor la jud. ocolului Mihăileol, Dorohol, In aceeaşi calitate la judecătoria ocolului Dorohol, In locul d-lul T. Popescu.
—	D Dimitrie V. Adam, ajutor la jud. ocolului Mihâilenl, Dorohol, In locul d-lul C. Sc. Romano, permutat.
—	D. N. Buzeseu, actual ajutor Ia jud. ocolului Topolog, Argeş, în aceeaşi calitate la jud. ocolului Şerbăneşll, Olt, in locul d-lul Iacob Preda.
—	D. C. Vizulea, ajutor la jud. ocolului Topolog, Argeş, In locul d-lul N. Buzeseu, permutat.
Piuă la orele 2 după araiazl, tribunalul n’a fost chemat Încă să se pronunţe asupra confirmărel satt infirmârel mandatului de depunere dat de d. judecător de instrucţie la contra d-lul Dobrescu-Argeş.
Focul diu calea Văcăreşti
La magazinul de vopseiărie, cu firma La Concurenţa, proprietatea d-lul Victor Colin, din calea Văcăreşti, No. 5, a isbucnit azi dimineaţă, la orele 10, un incendia aproape identic cu cel de la magasinul d-lul Peteu.
Focul s’a declarat îu pivniţă, în Împrejurările următoare :
Marcu MoscovicI, băiat în prăvălie, voind să ia lac dintr’un butoi, a alunecat, răstur-nlnd butoiul peste felinarul pe care ’l avea. Odală spart felinarul, lacul dtnd de flacăra lumînărel, s’a aprins şi, în cîte-va clipe, toată pivniţa fu 1d flăcări.
Nori groşi de fum eşeafl pe ferestrele pivniţei, unde era imposibil ca cine-va să pătruudâ.
Noroc că pompierii ati sosit la timp, şi aii putut Înăbuşi focul, prin apa ce sil pompat o şi prin Închiderea ferestrelor In mod ermetic.
Marcu MoscovicI, pe care l’am văzut la secţia Ii-a din str. Călăraşilor, are puţin mlinele arse.
Acum, focul e stins.
Br. II. Oerota
Speeialimt t CMvtevgie, organele genito-urinare
BULEVARDUL ELISABETA 39
ConsullaţiuuV de la 6 — 7
DOCTORUL MARCEL
Medic al Spitalului CAEITAS
s’a mutat în
Calea Călăraşilor, 64
Doctor Grigore lacobson
fost intern al Spitalelor din Paris
Boal;; Interne St»eel'>l pentru copii
Consultaţiuni de la orele 5—6
7, Strada Dreaptă, 7
Arn onoare de a aduce la cunoştinţa onor public că cu începere
tic la 1 Iunie ItiflH
se va redeschide stagiunea balneară a
HOTEL CALIMANEŞTI
pe care 11 ţin tn întreprindere, precum şi restaurantul, unde d nil vizitator! vor găsi o Hueătnrie foarte aleasă, cu mln-cărl Franceze, Germane şi Orientale, precum şi Mtnuturi inUi-gene tfi etlreinc.
Hotelul e iluminat cu electricitate Parc splendid
Sperăm că onor. public, de care sunt în destul de cunoscut, mă vor onora cu presenţa lor, asigurlndu-I că vor găsi un nereidă prompt ni preţuri motlerate Cu deosebită stimă Antrep-enor, N. ULVIK ANU.
Fa 2 Munte ISOS, Ne vor vinile prin licitaţie pubilcu la 'Fribuna-tul Ml for, Neeţia tle Wotariat imobilele următoare, aparţinind succesiu-nel V. G. Porumbaru :
1)	Imobilul din str. Icoanei No. 29. 41 m.6ţ)
faţadă şi 58 m. fundul, clădirea cu un etaj, avind un apartament şi 6 prăvălii, licitaţia începe cu preţul de tel................. 55,422
2)	Imobilul din str. Cătun No. 23 colţ cu
str. Cătuuu NoO; 20 m., 50 faţadă, 40 m. adin-cime, clădire cu un etaj şi sub sol, avind 14 camere, grajd, şopron, gaz, licitaţia înceoe cu preţul de lei.........................63.135
3)	Imobilul din str. Isvor No. 58 17 m. 60
faţadă şi 26 m. admcime şi o coadă In fund, clădire cu un etaj ridicat, avind 7 camere, grajd, şopron, licitaţia începe cu preţul de lei ... . . . ........................ 27396
Pentru orl-ce infortnaţiunT a se adresa d-lul B. Gănescu, advocat, Str. Sfinţilor No. 6.
DE VÂNZARE f Hiocuri Parcelate
DE LA
CEC si SO
BAXI
METRU PâTBâT ptnă la r»< > 15 A.TV1
Pe Malul Mărei negre
ŞI LACUL TECHIR GHIOL lu condiţinnl de plată FOARTE AVANTAGIOASE
ailieă in timp tle 4 ani in IO rate trimestriale
întreaga această localitate este foarte mult căutată din cauză că a fost recunoscută de autorităţile sanitara ca cea mal salubră diu toată Dobrogea, atit ca climă cit şi pentru calitatea apel lacului ce o învecinează. Probă de aceasta este că Eforia Spitalelor din Bucureşti a construit un Spital Maritim (Sa-natorium).
Or:-ce infoimaţiunî precum şi pentru planul de situaţiune al asestel localităţi se vor trimite franco la cerere de către proprietarul
B-nul I. MOVILA
Bucureşti, Str, ltoamnei, 27.

De venzare
Fosta Vila Băicoianu, restaurai ă din nofi, cu pendinţe, grădină spaţioasă, cu terase frumoase şi pivnde vaste.
Platoul grădinei Băicoianu in întindere de 10.000 metri pătraţi, cu grădină spaţioasă, av6nd plantaţii şi vie, poziţiune din cele mal frumoase ale Capitalei, cu vedere asupra întregului oraş, foarte proprie pentru un pensionat saă altă clădire mare.
Locuri potrivite pentru vile cu positiune dominantă.
Locuri pentru clădiri în diferite strade ale cartierului Gramont.	”— —-» -
Locuri pentru slădiri pe bulevardid Maria.
Locuri pentru clădire îu colţul elipsei bulevardul Maria.
Case de vensare în cartierul Gramont cu preţuri moderate, toate afectate la Creditul funciar urban.
Case de venzare pe strada Laboratorul.' .
Plăţile în rute.
Dobânda mică.
Avansuri la cumpărători de locuri pentru a înlesni clădirea.
Grădini de închiriat avantagioase cu deosebire pentru societăţi de sport.
Pentru lămuriri mai detaliate a se adresa la proprietar.
a. A. SCTEtt.
Str. Suter No. 9 (Gramont)


CEL HAI VEC HII DEPOU
DE MAŞ1NE AGRICOLE Şl INDUSTRIALE
BIUROU TECHNIC
7 Strada Smîrdan, 7. — BUCUREŞTI. — 7, Strada Smîrdan, 7
In curtea casei Zerlendi.

Băile Minerale Sărate Monteoru
Stat/iu nea se decchide la 15 Iunie
I Apele Isvoarelor din comuna Monteoru, districtul Buzăfi, gratie compoziţiune! lor minerale, nind constatate, superioare apelor de la Hal şi Creuzenab, se întrebuinţează cu mare succes, cele Iodo-CIoro-Alcaline, contra maladielor femenine, LimfatismuluJ, Scro-tulo, Tuberculoasei, Reumatismelor şi Raobitismulul, iar apele CIoruro-Alcaline şi Sulfu-uuîfer S“.rPt,UU,,°r cesema^ce’ maladielor cronice, ale gitulul, nasului şi manifestaţi-
Hotelnl Băilor, confortabil mobilat, lncniriază camerile cu două paturi a 100 lei lunar, iar camerile cu vestibnl şi trei paturi a 15o lei.
i i? nniD,eran» iCali»® cu un lea Sn luD'le Iunie şi August, iar In cursul lunel Iulie, 1 leO şi aO bani. Băile Minerale reci cu duşi, 1 lea.
Restaurantul Hotelului servă bucătăria aleasă şi bine preparată, cu preţuri de Iei 3 pe zi, dejun şi prmz la Tabledot, Consumaţiunile cu preţuri modeste, fiesale pentru tarif. Di-
■ lecţiiuiea medicală a Stabilimentului este Încredinţată d-lul dr. Tkomescu, profesor la Universitate. medic primar la Spitalul de copil.
M j- , “Vî nrI'C.e-1 ,nforraaţiunI se vor adresa la administraţia Răilor, comuna Monteoru, I 'nucureşth' ^ “ Domnnl Doctor TUOMESUU, Strada Italiană, MO
www.dacoromanica.ro
MIJLOC DS A ASANA APA şi de a se preserva în mod sigur de BOLI EPIDEMICE
Ori ciue ştie azi că toţi doctorii sunt de a-rord a recunoaşte ci cea mal mare parte a boalelor epidemice se comunică prin apa, aşa es!e frigurile tifoide, d'senteria, cholera, precum şi gripa şi influenţa. Apa conţine o infl-nitate de animalcu'e ce se numesc microbi si dintre <are unele sunt germenii boalelor celor mal primejdioase. De aci o apă este nesănătoasa cind conţine aceşil microbi răi.
1 lă de ce de trel-zeel sad patru-zecl de ani,
lumea se preocupă de a aduee m oraş ape de surse ce in general sunt curate si nu conţine microbi răi. Şi pentru aceasta nu s’a esitat a race cheltuelt de sute de milioane.
Cind o apă nu este foarte curată şi mal cu deosebire cind Intr’o ţară domneşte epidemii, este prudent pentru a se preserva, de a asana apa ce se bea. Este o precauţiune ce este bme a se lua şi In timpul căldurilor mari, momeut cind se bea apa aşa de mult, mal cu deosebire de lucrători şi agricultori. Se evită ori ce primejdie fierblnd apa cîte-va minute; dar nu toată lumea poate să ’sl fiarbă ana.
nici să se asigure că lucrul 0% făcut bine.
Mijlocul cel mal simplu, cel mal tigur şi cel mal economie de a se asana apa este de a turna puţină apă de gudron. In primul rlnd gudronul este un antiseptic. El omoară microbii, căuşele tutulor boalelor noastre grave şi astfel ne preservează de ele. Face deci sănătoasă şi salutară apa ce bem şi ne garantează astfel tn contra epidemiilor.
Ca autoritate ştiinţifică in sprijinul celor ce am zis este de ajuns să cităm o mare autoritate ce toţi doctorii recunosc. Ilustrul profesor, doctor Bouchardt, fost preşedinte al Academiei
de M.dicină din Paris zice In : «Annuaire de Ihdrapeutique» : întrebuinţarea obişnuită şi zilnică a gudronului constitue un prpservatif excelent In contra unul mare număr de bol', mal cu deosebire Iu contra bolilor epidemice.
Alta dată se punea gudron In fundul unei carafe se umplea cu apa şi se mişca de două ori pe zi timp de o săptămlnă, înainte de a o Întrebuinţa. Apa nepulind disolva de cit o foarte mică cantitate de gudron, se obţinea un produs foarte puţin activ şi de un gust acru şi neplăcut.
Un farmacist din Paris, d-nu Guyol, a reuşit, acum trel-zecl de ani să facă gudronul so-
de Gudron de Guyot, o Iieo.ri foarte coneen! trată de gudron, care permit* să se prepar* a minut, la trebuinţă, o apă d* gudron foarte limp.de şi foarte eficace.	9
,!mnUr»nInfldu‘ae una 8aQ douâ linguriţe de gU. dron în fls-care pahar de apă sad lichid ce s« obişnuieşte a se lua la masă, se obţine ast-fel o băutură foarte sănătoasă care preserva în contra epidemiilor şi a boalelor grave şi caro vindeca mod sigur gripa, influenţa, bronşitele şi catarele
(Chicago)
CEA MAI MARE FABRICA DE
SECERÂTOARE CU LEGAT
9 9
IZBÂNDA
99
*Astă-il „Secerătoareci cu legat” cea mai populară, prejerată celorlalte din causa solidităţi lucrului, Juncţonărei exacte gi puţinelor piese ce se u\eaţă.
150 vîndute în 1895 ; 198 vîndute în 1896 ; 265 vîndute în 1897.
Cereţi o secerătoare uşoară, la lucru, nu uşoară la cântar, care nu poate fi de cît şubredă.
Numai Izbîmla va corespunde.
SECERĂTOARE
Trainică.
Durabilă.
VAR HIDRAULIC
Calitate Superioară
DIN FABRICA
Ebkest Manoel & Obled
DIN
COMARNIC
Comenzile se vor adresa reprezen• lanţului general pentru toald ţara
T. ZWEIFEL
» AIS Y
3000 BVCAţI VÎMU TK !
vamata wssţas'î». 2
“Vă. . T; "l-
COSITOARE DE
x%~ o. -A
MOREE NOI BRICIU
FIN
MODELE EXJPWJ8E EA
W. STăADECBESR
\BECERE8TI, STRADA 8JIARDA1V Ai», A2 K ÎIA11-A ,K1 JM5 V Ut IUI. tizi, JTo. 7» | CRAIOVA, Strada M. Kogălniceana Wo. IO mnctrul DEPOZITAR PENTRU ROMÂNIA -m
Apele ^
MINERALE DE
r.jJmMMhmhmc ^%Anem!e,Gastraigie,Diabetâ 2%Di$pep$ie,Gho
PENTRU CALITĂŢILE
SUNT RECOMANDATE^g^pwĂ .—* DE CĂTRE SOMITÂTILE>Wî^vj
MEDICALE În BOLELE DEy^
Efi'rte guzosd şi plăcută la idutN-— a.nesUcati sau’nu, cu ori ce tăuturo.
. SjNGURA APĂ PURGATIVĂ
ÎNLĂTURÂND SURSELE UNGURESC!
K
CARABANA
SI
CARE PRODUCE AFARĂ DE EFECTUL SIGUR SI ^NE JIGNITOR Şl O ACŢIUNE CURATIVĂ '^ASUPRA ORGANELOR BOLNAVE.ti
UN PĂHĂREL FACE ACELAS EFECT CA O STICLĂ ÎNTREAGĂ DE APĂ DE BUDA.
SE GASESCE DE VÂNDARE LA TOTE FARMACIILE Şl DROGUERIILE DIM ŢARĂ.
D-VOASTRĂ CADE!! *
d*eâ este f&r& putere, şi Lără luciu, dacă aveţi m&treaţă sad orl-carc alta afecţiune a pielei capului întrebuinţaţi miraculosul
P K T B O L*

*	PBHTBU PlS
•are întrutţte pe lingi calităţi şi aceia de a Înlesni ondnlarea părnlul. întrebuinţarea este uşoară, plăeută şi fără pericol.
PREPARAT DE HAIDT, FARMACIST IN GENEVA (Elveţia)
DEPOZIT:	'
BUCUREŞTI: Iii* Zamfir****, Str. A cad* miel A; Bazar Universal, Calea fie-t*rM 81; Mihail SUiaesea, Str. Acad*mi*I 2 si Drogneria Tetiu Str, LipaeaalL SALAţl: B*r**vioI, Baiar aaglais.
BOTOŞANI: Farmaciile: P*ri*ţeaaa şi NicoUana.
LAŞI: Pamaciil* Zbysz.wsky şi loiya. m DAflâW: Brogaeria Aaimsca.
CALARAŞI: Parmeeia Ticek.
Preţurile cele mal reduse
I. N. Dimitriu & J. Steinhardt
BUCUREŞTI
Str. Decebal, 22 şi Calea Moşilor, 35
Filiale alea Grrivitei No. 84 A TEI, IER Strada Decebal Xo. 9
LA LAMPA ELEGANTA
Cel mal mare magasin de : Porţelanuri, Cristaluri, Sticlării
lămpi, tac Imuri, argintării
Mobile de Fier
FILTRE BRONZĂRII
St lot felul de articole pentru menaj
Mal mult de l/» «In secol Mocnea proclamă superto* iatea sa
tratamonEiil Hn .___a.__v »___v	_ _r _	_
La Tvnorrrafla KPGf>A a. .na n wî« î? tratamentul de gntural, Aritaţluneî peptulul, f .fluenţa. âm t ^j«(ţral.a KruLA se afla de vîn- dureri reumatismale* ucrlntiturf r&iiX vAmilturl hiti
şars hinifi maculatură cu 50 bani kil tnrl.—Topic excelent contra bătăturilor! *	*
Se caută20.000 lei după credit cu 10 la sută. Adre* sati-vă Scarlat lonescu băcan str. Vulturului, 40.
Tot-d’a-una asortat cu cele mal Irumoaee articole de lux
Cele mal frumoase asortimente pentru:
Restauranturî, Berării şi Cafenele
MAŞINE DE BUCATE
din Renumta fabrică
Gebrider Roeder din Darmstat, recunoscute ca cele mal bune şi cele mal econd-me în combustibile.
Bdi lucrate din Xinc de ori-ce dimensiune cu sobă pentru încălzit apa din Baie
DUŞURI pentru CAMERE cu aer COMPRIMAT EXPOZIŢIA PERMANENTA «le LĂMPI
PENTRU
PETROL EU ŞI GAZ AERIAN
MARCUS LITTMANN S-sor I. TVAPPNER
Calea Victoriei No. 61 vIn-U-vIh de Episcopie
Adevăratul
VAR ALB GRAS
de Cîmpulung
se găseşte în ori-ce cantităţi Ia depoul central :
S, HflIMOVICI
33, Calea Griviţeî, 33
Unde se gdse§te §i
Var Idraulie
din renumitele fabrici ale D-luî
E. COSTINESCU
Ipsos şi
Ciment de Portand
FABRICELE ROMÎNE UNITE
De Băuturi gazoase {i Acid carbonio lichid
Societate anonimă cu capital 629,800 lei deplin vărtaff
Bucureşti, Str. FecidreT No, 9, II, 13
PRIMA INDUSTRIE DE
ACID CARBONIC LICHID
• Garantat pur fi fără miros « Instalaţiunt Complecte de Fabrici gl Băuturi gazoase
Qel mal mare depozit de toate artioolele, servind la fabricaţiune de apă gazoasă:
— Sticlărie, Capete «le Nifoane, Essenze, Col*ri_
TURNĂTORIE DE ARMATURI DE SIFOANE
Depozit de Bdagini *
ATELIER de REPARAŢIUNI. APARATE de BERE Prospecte gratis iţi franco
Lkp -mmm
TIPOBAFIA „EPOCA” execută tot felul de lucrări atingâtoare de această artă.
' AATIOAAMjĂ **
Reprezentînd LUAREA GRIVIŢEÎ
ia â» Augutit SS77
Tablott circnlar colosal executat de renumiţii pictori artişti din Mtinich
PUTZ, KRIEGER, FROSCH	■
REISACHER şi NEUMANNH
după ridicări făcute la faţa localul i
DESCHISĂ de la orele 9 dimineaţa pînă la 6 seara
Preţul de intrare : 1 JeO de persoană, iarl pentru şcolari, studenţi, copil şi militari de! grade inferioare, 50 de bani.
.JOIA, ziua, Higli-Liie I>e la 8-0 seara
Intrarea 2 lei de persoană şi 1 lefi
pdntru copil
UucurrHti, Bulevaretul Cotiră, (Unea S*rinuî, i<)
D-na ASTMA
renumita cărturăreaaă “ care ghiceşte cu multă artă trecutm presenlul şi vitorul, locueşte în Strada Ţăranilor, No. S5
Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoră de această artă, cu cea mal mare acurateţa şi cu preţuri foarte moderate.
Bucureşti.—Tipografia EPOCA Slrada Cleineuţel No73^1 Bucureşti
www.dacoromanica.ro
SOCIETATEA PE ACŢIUNI
PENTRU
Construcliî de Căi ferate Secundare şi Industriale „fost OENSTEIN & KOPPEL- — Berlin
Representant gen©rai li. COURANT
, Bucureşti, Strada Academiei No. O t/mxari şl ineAIWrrl ele t
ŞlSfli, l AGOWETE, LOCO MOŢI VE, 1M.AC11» VAHTITOAKE, MACAZURI, ele, .	seul ţf waale
r urmsăm do asemenea Maşini de bătut piloţi (berbeci cu aburi. Pompe eseavatoare, etc.
Mure depoă permanent Ia lliicnre.tl şl Galaţi
ateliere in bucureşti
^Cumpărăm orî-ce cantitate de ţine ţi vagonete nsate, cu preţuri convenabil*