SERIA U.—ANUL IV, No. 775.—125. Ediţia a treia NUMĂRUL 10 BANI a ho v i nf iTKi f: încep la 1 şi 15 ale fie-cărui luni Un an în ţarft 30 Iei; In streinătate 50 Iei . Sase luni ... 15 > » » 45 » trei luni . . . 8 » » » 13 » Un număr in streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ HEAtACTIA No. 8. - STRADA CLEMENŢE! - No. 3 DUMINECĂ, 31 MATfî 1898 TELEFON NUMARULJO BANI 4VrV(/IB//,E Anunciurl la pag. IV .... , 0.30 b. linia > » » ni......5.— lei » » » * II......3.— » * Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul UN NUMĂR VECHIU 30 |BANIj A nJMIAISTMiA ŢtA No. 3 - STRADA CLEMENŢE! — No. 3 CONVOCAREA COMITETULUI EXECUTIV LIBERAL NEGAREA VINOVAŢILOR Este fenomenală polemica pe care Voinţa o duce în chestia falşului şi a falsificatorului; este aşa de fenomenală, în cît ţi-e ruşine să răspunzi la toate inepţiile înşirate acolo. In adevăr, a declara de falş un act care nu ’ţl convine şi a aduce de martor că actul e falş, pe un al treilea, care este complice cu tine, şi are acelaşi interes, este un mod de probaţiune care piuă acum nu a fost primit de nimeni. De ce al douilea act, citit de d. Take Ionescu, este falş? Pentru că nu e adevărat, ne răspunde Voinţa. Dar cari îţf sunt dovezile pentru cari afirmi că actul nu e adevărat ? Pentru că, replică Voinţa, guvernul Unguresc îl neagă! Bravo argumentare! Prinzi pe doi tovarăşi că tură ceva. Cu tot flagrantul delict, el neagă. Cum dovediţi că lucrul nu e de furat, îl întrebi. Pentru că, şi eu şi tovară şui med declarăm că nu e de furat! După colectivişti, în urma unei asemenea categorice declaraţii, judecătorul de instrucţie va trebui să închidă dosarul, şi să ceară scuze celor doul tovarăşi că i’a bănuit un moment! El bine ! aceasta nu se poate. Chestia cu al douilea act pe care îl afirmăm că există, nu poate fi închisa, numai pentru cuvîntul ca trădătorul Sturdza şi complicii săi B.inffy şi Wlassics declară că actul este falş. Cu asemenea închidere de dosar pot să se mulţumească colectiviştii ca ori-ce vinovat care simte că poate scăpa din cauză că lipsesc toate probele; noi ţinem dosarul deschis şi menţinem afirmaţia noastră. Cu abuzul însă de încredere, lucrul este şi mal fenomenal. Aici înotăm în plină şiretenie proastă, în ilină copilărie răutăcioasă. Care vă este dovada, vă rugăm, după care v’aţl convins că d. Take Ionescu a comis faimosul abuz de încredere, cu actele depuse de un client pentru o consultaţie juridică? L Una, una singură. Auziţi-o oameni buni şi înfiora-ţi-va de greutatea el. Iată-o : Neue Freie Presse a publicat, acum cîte-va zile, o telegrama cu caracter oficios în care citim : „S’a constatat în mod neîndoios «că acel rescript----a fost produs printr’un abuz de încredere....» El? V’aţl lămurit acum, de ce d. Take Ionescu este dovedit că a comis un abuz de încredere? Pentru că, ne spune Voinţa Naţională, «Neue Freie Presse» ştie că s’a constatat că etc. etc.» fu ce lume trăim? In o lume de guşaţi ? In o lume de cretini ? Cum? S’a perdut pînă întru atîta noţiunea de proba, de dovadă? Este oare destul ca o gazetă streină să afirme, chiar din isvor oficial, că eine-va a comis un abuz de încredere, fără să arate cum, fără să se explice şi să se lămurească ce fel s’a procedat la comiterea faptului, pentru ca toată lumea să ia drept litera de evanghelie o atare afirmaţie? Este ridicul. Pentru ce Neue Freie Presse nu dovedeşte abuzul de încredere şi de ce se mulţumeşte numai a’l afirma ? Pentru ce nu arată cine este clientul care a venit la d. Take Ionescu, cum acela i-a încredinţat actele, care a0 fost manoperile întrebuinţate de avocat, în fine, de ce nu povesteşte totul pe larg? Pen- tru că orî-cît ar fi obrăznicia tovarăşilor Unguri, ea tot nu a ajuns la gradul aceleia a Iul Sturdza. Şi cum să calificăm pe cel de la Voinţa cari cred că faptul este dovedit, de vreme ce o gazetă evre-eascâ îl afirmă? Şi cu ast-fel de mijloace vroiţi să dărîmaţl ceea-ce noi am stabilit ? „S’AU PEBDUT DOCUMEHTE" Voinţa Naţională o încurcă răii cu preUoasa mărturisire făcută de Dim. Sturdza la Senat că «s aO perdut do -umnnte — de la ministerul de instrucţie — cari trebuiai) să rămtie secrete». Ziarul guvernamental afirmă că Dreyfusul din capul guvernului nu numai n’ar fi făcut această mărturisire, dar că nici n’ar fi primit d-sa nici pentru alţii învinuirea că s’atî pendul documente, cum da să se înţeleagă d. I. Brabeţeaou». Mal întiifi o rectificare: d. senator I. Brabe-ţeanu n’a dat să se înţeleagă, ceea-ce, pentru trebuinţa cauzei, spune Voinţa. Onorabilul senator întrebase pe Sturdza : «iVu crede d-.?a necesar să ordone o anchetă severă la ministerul de instrvcţie publică spre a se convinge dacă nu cum-va 'prin Metrourile acelui minister s’au dat informaţiile de cart s’a armat guvernul ungar in cestiunea subvenţiei bisericei Sf. Nicolae din Braşov ?» Iar la această întrebare, Sturdza a răspuns textual: «De aceea tiu cred că e ncvoe de vre-o cercetare in ministerul instrucţiuneî. nici iui e 11-voe *â nil eu Învinuit Na ii alţii <•» n au pierdut documente, ce trebuiau sa răni ic secrete». Mal limpede nu se poate. Mărturisirea «s’au pierdut documente», e patentă. Poate l oinţa să ne spună cine a pierdut aceste documente ? Afară, mişelul! In urma destăinuirilor gr ave,făcute, de Tribuna din Sibiu, organul partidului naţional romin din Transilvania şi Ungaria, nu mal încape nici o îndoială că Sturdza a săvîrşit cel mat odios act de trădare. Profitînd de poziţiunea sa de prim-ministru al Romîniel, Sturdza s’a sco-borît la rolul de spion ordinar, a furat acte aparţinînd Statului romîn şi, cu aceste acte, a vîndut şcoalele din Braşov, institutele cari de zeci de ani întreţin cultura naţională a trei milioane de romînt. E dureros de trist, e groaznic, e nemărginit de ruşinos — dar e adevărat. Fte-sare zi aduce o nouă dovadă. In primul s’-u minister, la 1896, de şi guvernul ungar nu făcuse nici o 0-prire, Sturdza n’a dat banii datoraţi şcoalelor din Braşov. Ga fost ministru de atîtea ori, şi în special ca fost ministru de culte, Sturdza ouroştea chestiunea. El ştia şi atunci că acel bani sunt renta datorită de Statul romîn pentru proprietăţile de cari biserica S-tulul Nicolae a fost deposedată. Daă e nedemn pentru Statul romîn—cum pretinde a-um—să servească această rentă în chipul de pînă aci, nedemn era şi la 1896. Dar Sturdza nu deschide atunci ehesliunea, el nu face asemenea obiecţie reprezentantului eforiei din Braşov, ci pretinde să se înlăture oamenii cari nu-1 plac şi să se înlocuiască cu slugi de ale lui. _ Chestiunea de convenienţă internaţională, n’o ridică Sturdza de cît după ce se vede descoperit şi înfierat ca trădător. . Nimeni în lume nu va înţelege cum convenienţa aceasta se opune dării banilor la 96 când e Sturdza prim-mi-nistru, şi nu se opune la 97’jaind e d. Au-relian la cîrmă, şi iarăşi se opune la 98 cînd Sturdza e iarăşi prim-ministru. Dar şcoalele din Braşov sunt în suferinţă. Situaţiunea ajunge intolerabilă, nu se mal poate prelungi, şi dintr’un moment înlr’altul purtarea Iul Sturdza avea să iasă la iveală. Şi avea să fie un enorm scandal, căci omul acesta, în opoziţiune, era cel mat înflăcărat frate al Romînilor de peste munţi. Ca să previe acest scandal, Sturdza a pus pe guvernul unguresc în pozi-ţiune să oprească Eforia din Braşov a mal cere banii la cari are drept. A urmat, în aceasta, legea firească care împinge pe toţi criminalii să comită o crimă mal mare ca să acopere una mat mică. Astă-zl sunt luminate şi părţile cele mal întunecate ale purtării ful Sturdza; se cunoaşte şi a jiunea Iul, şi mobilul care l-a împins. x, Şi, in faţa tuturor acestora, nu râmtne deott un singur lucru de făcui : să fie izgonit mişelul! FONDUL „«ANELOR" Patriotismul laşului.—Tinderea m->-şlllor.—Fondul mi'ioanelor.— Clft-dirlle ffteute.—Sosirea colectiviştilor Patriotismul laşului Pentru patriotismul ce a arătat, în 1859, la unirea ţărilor surori, Moldova şi Muntenia, cedînd ca reşedinţa ţărel să fie în Bucureşti, s’a făgăduit Iaşilor—suma de 10 000.000 lei, cursul fiscului de pe atunci. Au trecut mulţi ani, pînă ca făgăduiala să fie realizată. Abia tîrziu promisiunea a fost împlinită, dîndu se laşilor. în schimbul sumei de 10 milioane lei vechi, mai multe moşii ale Statului, situate în jurul acelui oraş. Odată cu aceste moşii, s’au dăruit Iaşilor şi cite va vechi şi dărîmate imobile ce Statul poseda în oraş. Vinderea moşiilor Odată devenită proprietară a moşiilor, prin act autentificat în regulă, comuna a intrat în administrarea lor. S’aă văzut însă că cheltuelile de administraţie întreceau cu mult veniturile. Co muna laşi nu făcuse de loc o afacere briliantă. Situate în depărtare de oraş, primăria nu putea exercita un control serios asupra personalului însărcinat cu administrarea celor 12 moşii. De aici o serie de neajunsuri, cari se transformau în deficite considerabile pentru bugetul comunei. Starea aceasta de lucruri nu se putea mai mult tolera şi de aceea, d. V. Pogor —pe atunci primar al Iaşilor—a intrat în tratative cu guvernul pentru răscumpărarea moşiilor de către Stat. Tratativele au fost duse cu succes de cuţre d. Pogor şi în timpul ultimului minister al d-lui Lascar Catargiu, Statul a răscumpărat, de la comuna Iaşi, cele 12 moşii. Fondul milioanelor Preţul de rescumpărare a fost de 6.500.000 de lei. Această sumă a constituit aşa numitul fond al •milioanelor». din care Iaşii urma să satisfacă trebuinţele sale urgente ca localuri de şcoli, teatru, abatoriă, strade apă, etc. Proiectul de lege. care autoriza răscumpărarea de către Stat, prevedea categoric că 4milioanele» nit vor putea fi întrebuinţate ele cît pentru înfrumuseţarea şi îmbunătăţirea oraşului. Numai cu această condiţiune expresă, Corpurile Legiuitoare aii autorizat vînzarea moşiilor. Acesta este fondul aşa numit al •milioanelor» şi aceasta era destinaţinnea ce urma să i se dea. Clădirile făcute Primul lucru, la care s’a gîndit consiliul comunal conservator, a fost să clădească un teatru, să reconstruiască baia turcească— odată cu baia populară, de care oraşul avea atîta nevoie, şi să facă un abatoriu. Teatrul arsese de vre-o 10 ani şi societatea dramatică juca într’o baracă de scindări ; abatoriul se ofta într’o stare mizerabilă şi era mai mult un izvor de infec-ţiune, de cit ceva util, în timp ce o baie sistematică şi confortabilă—europenească-nu exista în oraş. Alăturea cu aceste nevoi urgente, chestia localurilor şcolare că ta să preocupe pe edilii oraşului, cari plătea chirii de peste 100,000 lei, penti u cele 25 şcoli primare ale sale. Cu această sumă, ca anuitate, se putea înzestra Iaşii cm localurile de şcoală necesare. Chestia apei a fast lăsată, deocamdată, pe planul al douilea, aşteptîndu-se rezultatul încercărilor făcute cu galeriile Beck man, cunoscutul hidrolog francez. Toate lucrările proiectate aii fost puse, în execuţie, de consiliile comunale conservatoare, cari angajaseră lucrări de aproape patru milioane. Sosirea colectiviştilor Cînd colectiviştii au dat năvală la primărie, au găsit în casă, din fondul milioanelor, peste două milioane lei, cari fuseseră rezervate de conservatori, pentru alimentarea oraşului cu apă. Treptat, treptat, administraţia d-lui N. Gane a început a scoate, în vîvzare, titlurile de rentă, cari se oflaă depuse la B tnca Naţională din Iaşi. • Milioanele» au fost instreinate de la destinaţia lor şi întrebuinţate, pentru trebuinţele ordinare. Cind administraţia comunală se găsea în lipsă de bani, se făcea imediat apel la fondul «milioanelor». Apelurile erau atît de dese şi risipa a-tît de vădită, că însuşi ministrul de interne 8'a neliniştit şi, la o interpelare în Cameră, d. Ierechide a declarat că nu va mai permite să se ia un ban din • mi-Uoart*». Mai rămăsese încă 1200 000 lei, din a- cel fond. Restul de un milion şi cîte-va sute de mii de lei se cheltuiseră fără ca să se facă ceva, în modul cel mai stupid. Astă zi, consiliul comunal din Iaşi a votat înstreinarca a încă 700.000 lei. Fondul • milioanelor», mal bine zis al apel, se află ast-fel redus la modesta sumă de 500.000 lei, cari de abia vor ajunge pentru începerea lucrărilor. Ast fel aii risipit colectiviştii, prin incapacitatea şi destrăbălarea lor, fondul de siguranţă al Iaşilor. In jurul unul aţîţător de greve Lumea Nouă, discutînd cu Adevărul in chestia grevei din zilele trecute a lucrătorilor tipografi, spune între altele şi următoarele, sub iscălitura d-!ul Al. Ionescu, preşedintele societăţel Guten-btrg a lucrătorilor tipografi. «D. C. Miile ştie mal bine de tIt toţi de la Adevărul că lucrătorii tipografi nu se fac uneltele nimănui, şi mal ştie că în greva generală de la 1888, tot aceşti lucrători tipografi afl refuzat sprjinul bă nesc al unul actual ministru, care pe a-tuncî era directorul unul ziar şi voia să se servească de greva lucrătorilor spre a Iovi în presa adversarilor săi. Lucru pe care lucrătorii tipografi l’afl respins cu indignare.» Deocamdată, ne mărginim a face următoarea întrebare ziarelor guvernamentale : Să ne răspundă cine este «actualul ministru, care fiind, la 1888, director de ziar, a voit, oferind sprijinul sSQ bănesc, să se amestece în greva de pe atunci a lucrătorilor tipografi, ca să lovească în presa adversarilor săi ?» Nu cum-va acest «actual ministru» care a voit să se amestece în greva lucrătorilor tipografi de la 1888, este una şi aceeaşi persoană tot cu un «actual ministru» care s’a amestecat într’o altă grevă in 1894 ? Aşteptăm răspuns. DIN STREINĂTATE Alegerile pentru Reichstag De azi în opt zile vor avea loc, în lot imperiul german, alegerile pentru Reichstag. Ca şi în recenta perioada electorală franceză, şi în Germania nu se observă nici o animaţie Iu corpul electoral. Am zice că o oboseala a cuprins pe alegatorii Europei occidentale, daeS in ziua votului şi în perioada dintre primul scrutin şi cel al balotajului 11’am vedea, dimpotrivă, cea mal vie animaţie şi Încordarea cea mal mare. De unde tr?bue să deducem că nu apatia caracterizează masele electorale, ci câ tle s’afi mal cuminţit—şi s’afi cuminţit poate, pentru că lucrurile au intrat Intr’o fază mal stabilă şi mal normală. De alt-ft-I, întru cît priveşte Germania, nici o chestiune extraordinară, In afară de dez- aterile obicinuite politico-ecouomice, nu s’a ivit spre a servi de platformă electorală. Chestiunea mărirel flotei e un fapt aproape îndeplinit, prin urmare ea nu poate naşte o e-fei vesi enţă a spiritelor, cum alte daţi se Sn-tlmplă cu cererea diverselor credite militare şi mal trebue recunoscut, că de ia sfirşilul erei bismaickiene, luptele electorale aii perdut mult din înverşunarea lor, aceasta nu penbu că partidele ar fi renunţat la tendinţele de a deţine frinele puterii, singure safi în tovărăşie îutre oînsele, ci pentru că lipsrşte marca şi cotropi toarea figură a cancelarului de fier, care da ori cărei lupte caracterul celei msl mari combativii aţi. Şansele partidelor Partidele reprezentate in fostul Reichstag nu 'şl fac iluzii, Spe-anţele fie- ă'uia. în uenere vorbind, merg cel mult pînă a pretinde că ’şl vor menţinea situaţiunea. Do aceea, în afară de partidul socialist care a pus candidaţi în aproape unanimitatea colegilor, cela-l-alte par tide n’afi pus candidat de cit acolo unde cred că afl ş*nse sigura de reuşită. Dacă socialişti) n’ fi procedat lot aşa, e că pe el H importă numărul voturilor ce vor obţine, că 1 a-uprra numărului deputaţilor ce vor trimite In parlament nici el nu ’şl fac iluzii, de oare-ce, din cauza parlicul iritaţilor legel electorale, acest număr nu poite fi cu mult msl mare ea cel diu foslul Rei'-hstag. Alianţe e'ectorale pentru primul scrutin s’afi făcut numai îutre conservatori şi agrari; Cen trul, partidul poporului şi social-democraţil nu vor fa e compromisuri de cit pentru scrutinul de balotaj.Şi pentru acest scrutin se prevede că, deiîte orJ va fi în joc. un socialist, cele-l’alte partide, afară poale de cel al poporului, se vor UDi în potriva socialistului. Pre-um vedem, ca şi în Franţa, semlinul al douilea al alegerilor va avea adevăratul iuteres. Forelgu TRIBUNA LITERARA POE8II DE HEIUE - TRADUCERI LIBERE I MI-E INIMA TRISTĂ... Ml-e inima tristă, şi dornic Mâ’ntorc către vremea de erl, Cînd omul era mal statornic, Si traiul străin de dureri. Dar astăzi, ce goană grozavă! Ce chinuri, ce lipsă de-avlut! E mort Dumnezeul din slavă, Şi Demonu-1 mort pe pâmînl! Şi toate ’ml par triste, bătrîne, Şi putrede ’n slmburul lor! Aş vrea ca să mor pînă mine, De n’ar fi un p1’" de amor.. /, \rg Şedeam la colibă pe ţărmuri, Priveam peste mare ’n apus, Şi neguri de seară veniră, Apoi se urcară in sus. S’aprinseră ’ncetul cu ’ncetul Luminile toate in far, Şi-abia mal zărirăm departe, O pînzâ p’al mării hotar... Vorbeam de furtuni, naufragiu, Şi cum vieţueşte un năer,— Aci spâimîntat, aci vesel — Piutind între mare şi cer... La Gar.gas sunt arbori gigantici, Mireazmâ de flori şi lumină, Frumoşi oameni paşnici acolo La floa’rea de Lothus se’nchină. Ce oameni murdari LaponejiI, Cu capul turtit, stîrpiturl ; SlîrciţI Ungă foc, îşi frig peşte Şi ţipă şi strigă ’n păduri. * Steteati ascultînd serioase Copilele. Toţi am tăcut. Şi noaptea căzu fără veste, Şi plnza a fost dispărut.. III TU NU VEZf... E sindrofie astă seară Şi casa ’noaată in lumină, Sus, la fereastra cea înaltă Se mişc ’o umbră, se înclină... Efl singur staâ pierdut în noapt*. Tu insă nu mă poţi vedea, Şi mal puţin poţi tu pătrunde In noaptea din inima mea. Şi inima’ml întunecată Poţi singură s’o luminezi... Ea geme sîngerfnd in noaptej Şi moare.,, insă tu nu vezi... IV IN ZORI DE ZIUĂ RĂTĂCESC In zori de ziuă, abătut Trec prin vesela grădină, Şi florile şoptesc încet, şoptesc încet şi 'ncet suspină. încet şoptesc, suspină ’ncet, Cătînd In calea mea duios: «Ce palid eşti! 0 ! nu mal fi Pe sora noastră mînios!» In saloane de pictură V ezi bărbatul care a vrut Să se lupte cu bravură Innarmat cu lance, scut. Amoraşi însă-1 răsfaţă Pin’ce-I fură scut şi armă, Si cu lanţ de flori pe braţe — El stă dirz — dar tot nu-1 sfarmă, Ast-fel lincezesc şi tă Cu tot focul tinereţel, Pe cînd alţii luptă greO In răsboiul mare-al vieţel. St. O. L. www.dacoromanica.ro WPOBMAŢn Convocarea comitetului executiv libera Guvernamentalii sunt foarte îngrijaţî di zvonul ce a’a răsptndit eri că in conciliabulul ce a’a ţinut eri, Joul aeara, la d. Eugen Stăteacu a’a hotărtt definitiv convocarea comitetului executiv al par-tidu ui liberai, poate chiar în curau adptămtnei viitoare. Majoritatea comitetului executiv este anti guvernamentală in urma alianţei între d-niî Stăteacu, Aurelian şi Fleva. **• Se apune că biletul de convocare va fi aemnat de d-nit Stăteacu, Aurelian şi Fu va şi vor fi convocaţi toţi membrii comttt tu ‘ui executiv. De sigur că membrii guvernamentali vor refuza aă răspundă convocării, cum însă majoritatea este anii-guvernamentală, ea va ţine şedinţă şi va lua ho-tdriri în numele partidului liberal-na-ţional. * * * Comitetul executiv va convoca un eon-grea liberal cu scopul definitiv stabilit de a reorganiza partidul. In această organizare intră şi alegerea unui noii comitet executiv, c« excluderea d-lui Dim. Sturdea. _ *% Se moi vorbeşte că majoritatea comitetului executiv va lansa, în numele partidului liberal, un manifest către ţară. Agenţia Romînă De romunicA o depeşă diu Vima după care împăratul a primit eri In audientă particulară pe d. D. Sturdza, preşedintele consiliului de miniştri şi ministru al afacerilor străine al Romlniel. Adunarea generală a comitatului Sibiu a primit cu unanimitate o propunere ca să se facă atit guvernului unguresc, cît şi Tmpăratului, reprezintuţiunl în contra ma-ghiarizărei numelor patronimice. In biurourile StatuluT-major general al armatei, se lucrează cu activitate la redactarea ordinelor de concentrare şi de marş ale trupelor, ce vor lua parte la marele manevre din toamna viitoare. Indicîndu-se deja regiunea pe care vor avea loc acele manevre, Corpurile 3 şi 4 de armată afl şi dispus a se începe recunoaşterea diferitelor localităţi. S’a fixat d-lui Petru Poni, comisar general al secţiei romîne de la Expoziţia din Paria, o diurnă de 5,000 lei pe lună. D. Poni va primi această gravă rt-tribuţiune pînă la închiderea txposiţieî. In acelaşi timp, ministrul domeniilor a luat dispoziţiunea de a se mobila un salon de rtcepţiune, în localul ministerului, pentru comisarul expoziţiei romîne. Pentru primele cheltueli ale secţiei romîne la expoziţie, s’a dat de o cam-dată d lui Poni suma de 30,000 lei. Şi să se mai zică că nu suntem o ţara bogată şi eminamente agricolă D. dr. Aurel Trifu a fost condamnat Mer-cnrl, de către curtea cu juraţi diu Oradea-Mare, compusă exclusiv din unguri, la trei luni Închisoare şi 50 florini amendă, pentru un brti. ol scris lutr’un ziar romln de peste munţi, articol care, după guvernul unguresc, ar rupi iude agitaţie Iu coutra «patriei maghiare». Comitetul central al Ligei Culturale ne avizează că serbările proiectate in Ciş-m/giu pe azi şi pe mtine, au fost amina te pe zilele de 6 şi 7 Iunie din cauza hmpului ploios şi a umezelei grădinei Cişmtgiu. Egyelertes din 'Budapesta anunţă, că jandarmii unguri aă comis un măcel îngrozitor în comuna romînească Daal din judeţul Clujului. »in mr '.cmManitt— Avtnd un conflict cu un proprietar din localitate, anume Bereczky, ţăranii romini au refuzat să-i cedeze păşunea obştei. Proprietarul ungur fiind prieten ou subprefectul, a făcut casă se aducă 30 jandarmi, cari fără nici o somaţie ai* tras în ţăranii adunaţi înaintea biâericel. Imediat zece ţărani au căzut morţi ; printre dtuşli primarul, ajutorul de primar, epl-tropul biâericel, etc. Numărul răniţilor e peste 30. Ziarul unguresc, drept scuză pentru jandarmi, spune că ţăranii romîni ar fi fost agitaţi de agitatorii daco-romani. Brutăria cooperativă Nu e vorba de faimoasa brutărie cooperativă Înghiţită de «prieteuul» Nădejde cu «prietenii» săi, ci de brutăria ce seva Înfiinţa sub auspiciile Băncei Poporului. Ideia aceasta a fost primită cu căldură de publicul Capitalei, cu atît mal vlrtos că de cît va timp lăcomia brutarilor a întrecut toate marginele. Brutăria se Înfiinţează cu un capital pe arţiuul de 200.000, lei după modelul tnarel brutării cooperative din Dresda. Subscripţiunea se va lucepe mtine Duminică, dimineaţa la orele 9, In biuroul provizoriu al brutăriei, In strada Sărindar No. 10. *** Plinea, produsă prin mijloacele cele mal perfecţionate, curată, cu greutatea garantată, va fi pusă lu cousumaţiune pentru membrii brutăriei cooperative, numită Viaţa. Acţionari şi consumatori In acelaşi timp, membrii brutăriei vor da priu banul lor puterea de viaţă nouel societăţi cooperative, care la rlndui el va furnisa acţionarilor săi consumatori plinea de care atl nevoe In toate zilele, în condiţiuuile cele mal avan-tagioase din punctul de vedere al calităţel, al canlităţel şi al preţului. • • * Membrii fondatori al brutăriei afl ales primul consilifi de administraţie ast-fel: M. Bratilă, directorul şcoalel de comerţ de gradul al doilea din Bucureşti, preşedinte; Maior 1. Obedenaru, vice-preşedinte ; Dr. C. I. Ia-trati, prottsor universitar; M. Vlădescu, profesor universitar, C. Solacoglu, comerciant, D. Q. Many, inginer, profesor la şcoala de poduri ?i şosele ; C. Daviclescu, inginer, I. Mihăescu, ost casier central al Primăriei Capitalei, I. Ne-goescu, proprietar, D, Z. Furnica, comerciant; Christ. D. Staicovici, şi Utpiu Hodoş, directori al ziarului «Creditul», membri; iar ca censorl d-nil E. A. Pangrati, inginer mecanic, profesor universitar; .V. G. Simionescu şi G-. Cristodo-rescu. contabili; şi ca supleanţi d-nil: llie Zam-firescu, comerciant, P. Rădulescu, ehimist, şi I. P. Dumitre seu, comerciant. Comisiunea pentru regulamentul coDcurl sulul de cărţi didactice pentru Invâţămlutu. primar şi normal se compune din d nil C-Dimitreseu-IaşI, C. Meissner şi P. Glrbovi-ceanu. D. general Băicoiauu, inspectorul general al cavaleriei, va supune — zilele acestea — aprobărel M. S. Regelui nouile regulamente modificate, pentru evoluţiunile maselor mari de cavalerie, precum şi noul serviciu de exploarare, pus In acord cu cerinţele tacticei moderne, schimbată din cauza noului armament al armatei. Monumentul generaluiuî Florescu Eri după amiazi a fost aşezat in grădina Episcopiei, monumentul ridicat in memoria generalului Florescu. * Aşezat pe un soclu de marmură neagră monumentul consistă dintr’o ţeavă de tun, calibru mare, la mijlocul căreia, pe o ramură de lauri, este aşezat un medalion pe care este gravat chipul regretatului general. D’asupra, pe o ghiulea care pare a eşi din ţeavă, stă un vultur cu aripele întinse finind In cioc o ramură aurită. Pe medalion stă gravată inscripţia : Generalului Florescu, iar imediat dedesubt, pe ţeava tunului: Ofiţerii romtnl, 1895. Jos, pe soclu, baza monumentului este incadrată în patru şiruri de ghiulele, legate între ele. După inspecţia regimentelor de artilerie, tf. Sa Regele a inspectat eri, pe platoul de la Malmaison, regimeutul 5 de roşiori, comandat de colonelul Cialic. Inspecţia a durat de la orele 10 a. m-pînă la 1. p. m. Suveranul, însoţit de d-nil general Vlâ-descu şi adjutantul săfl de servicii!, a fost primit, In sunetul muzicelor militare, de A. S R. Principele Ferdinand, d nil generali BerendtiQ, Baicoianu, Ari«n, colonelil Şo-mănescu, Angbelescu, Poutbrianl, Zosima şi Întreg corpul ofiţeresc al regimentului, care se afla pe jos In liuie de bătaie. După trecerea In revistă şi defilare, M. Sa ordonă a se executa de către escadronul d-lul căpitan Basarabescu, mişcări din şco a călăreţului pe jos, instrucţia cu sabia, lancea şi carabina. Escadronul căpitanului Gălăşescu este indicat apoi a executa mişcări din şcoala de escadron călare, care se termină prin noile mişcări pe cari inspectorul cavaleriei voeşte a le introduce In noul regulament de evo-luţiunl al trupelor de cavalerie. Trei reprize, din diferite escadroane, sub comanda locotenenţilor Ani. Magheru, Mit-tescu şi Calanciuc trec prin Întreaga şcoală de echitaţie. După terminarea instiucţiel, Augustul Suveran vizitează grajdurile. In care timp adresează călăreţilor chestiuni asupra diferitelor regulamente tactice. După vizita localurilor regimentului, şeful suprem al armatei a adunat pe ofiţeri în Jurul sâfl şi le-a adresat mulţumiri peutru instrucţia şi ţinuta, foarte satisfăcătoare, In care a găsit atît pe soldaţii vechi cit şi pe recruţi. Comi&iunile pentru elevii particulari Inspectoratul şcoalelor private din ţară a alcăiuit tabloul comisiunilor de examinare a «Iovilor şi elevelor, pregătiţi lu institute particulare safl tn familie. Dăm aci tabloul lor; Ijiceul Sf. Sava[: d-niT Subba Ştefâneseu, preşedinte ; P. Găiboviceanu, M. Caloianu, G. Pitiş, Al. Demetreacu, V. Popescu, I. C. Georgian. G. G. Longinescu, I. Ghibaldan, Podoleanu, P. Io-ne-cu şi preotul talomiţeanu, membri. Licetd Matei Basarab: d-nil Demarat, preşedinte ; preotul lalomiţeanu, D. Evloceanu. M. Caloian, Bonifaciu Hetrat, Carol Fischer, Marin Demetreacu. Popa Buroă, C. I. Şonţu. I. Ghibaldan, Tache Popescu şi D Stoicescu, membri. Liceul Lasăr: d-nil V? Păun, preşedinte; ar-chiereu! Pimen Georgescu, C. D. Georgian, G. Pavelescu, Fr. Dam6, Virgiliu Popescu, Marin Dimitrescu, An. Colorian, D. Mirescu, A. Ari-cescu şi Podole»nu, membri. Licetd Mihai- Viteazul: d-nil loan Oteseu, preşedinte ; Chiru Cost eseu, Lupu Antonescu, Ni-codin Locusteanu, G. Pitiş, Pompiliu Eliad, Carol Fischer, I. Panaitescu, I. Popa Burcă, G. Şonţu. C. Dendrino şi Tacho Oprescu, membri. Gimnaziul Cânte mir- Vodă: d-nilV. Mindreanu preşedinte: Badea Mangăru, G. O. Gârbea, M. Zeuide, Al Demetrescu, I. Niculescu-Brăile-ţeauu, V. Maniu, L Bâlănescu şi G. Costeseu, membri. Gimnaziul Şincai. d-nil Theodor Popescu, preşedinte ; preotul Iordănescu, Florian Crasan, D. T. Dobrescu, Petre Stroesru, M. Zenide Bo-nifaciu Hetrat, V. Moga, I. Bâlănescu şi loan Radu, membri. Externatul No. 1 de fete : d-na Paulina As-lan, preeidentă; preotul C. Enescu, doamnele Cleopaira Oarda, Chrisanta Rimniceanu, Elena Gngorescu, Smaranda Celereanu, Florica Pascal, Alexandrina Floruşi d. G. lonescu, membri. Externatul No. 2 de fete: D-na Adela Proca, preziăentă; preotul C. Eoeacu, doamnele Pom-pitia Latnbru, Eleonora Grigorescu, Ralnca Con-stantinescu, Elena Bilciureseu, Aogela Stavri, d-rele Natalia Văleanu şi Miller-Verghi. „EPOCA” IN PROVINCIE VAI. AŢI institutorii! din acest oraş. întrunindu-se In ziua de 22 Maifl, pentru alegerea a doul delegaţi In consiliul general al instrucţiu-nel, afl ales, cu mare majoritate de voturi, pe d. Pălăvnescu, tost revizor şcolar, unul din cel mal vpcIiI şi eminenţi institutori, care peutru ideile sale politice, a fost victima prigonirilor celor mal infame din partea guvernului. Prefectul Z >rilă, vroind şi de astă dată, sâ’şl arate influenţa pe lîngă corpul didactic gălăţean, a încercat să facă, şi din a-ceastâ alegere, o chestie politică, stăruind energic ca să nu se aleagă d. Piăvânescu, care e conservator. Profesorii gălâţenl ati dat, şi cu această ocazie, dovada independenţei lor şi o lecţie prefectului __________________________ Gal. DRAG AŞ ANI In seara de 21 cor. pe la orele 11, eraţi aşezaţi pe o bancă tn piaţa oraşului, tinerii Jean Creţeanu şi Nicolae Bâdilâ, clnd iată că trece familia Filipoilor, cu primarul, consilierii, poliţaii!, Îngrijitorul Solomon Numiţii tineri nu afl salutat, clnd afl trecut aceste ipochimene mari, din care cauză, nu trecură zece minute de la aceasta şi se pomenesc cu un comisar, Iancu Micliaii, beat turtă, că rine spre dîoşi! şi lucepe a striga la tină-ml Jean Creţeanu că de ce nu a salutat pe FilipoiI clnd afl trecut? Şi II invită să meargă la poliţie. Tlnarul s'a opus, Ia început, dar corni sarul beat, începe a'I insulta, striglnd că are ordin de la primar a face aceasta. Var-diştil voesc să pună mtna pe tluăr, dar acesta reuşeşte să scape din mtnile lor. Cînd primarul a auzit că nu a putut să închidă pe d. Creţeann, a bătut pe numitul comisar destul de straşnic, chiar la el acasă. Cum vedeţi, oamenii nu mal pot eşi din casele lor. EOOVBi — D. Pană Baiescu, directorul societăţii de asigurare Unirea, a înaintat parchetului pe unul din foştii el agenţi, asupra căruia s’afl dovedit — din scripte—oare-cari nere-gule. Afacerea se găseşte deja la instrueţie. Putem spune că agpntul urmărit este unul din numeroşii oameni de afaceri al preşedintelui Camerei, d. Tache Giani. — Locot.-colonel Botez Diculescu, fostul comandant, al regimentului 12 Cantemir, a fost şters din controalele ordinului Steaua Romlniei, pentru că a fost condamnat la trei luni închisoare. Aceeaşi pedeapsă s’a aplicat şi administratorului cl. I Rovinaru Ştefan din regimentul Tulcea, pentru acelaşi motiv. La ambii s’a interzis pe viilor, să mal poarte vre un ordin naţional safl strein. — Aflam cu plăcere că d. Ilie I. lonescu a trecut cu deplin succes examenul al IV-lea de licenţă la drept. — Distinsul artist Mogulescu, care de cîţl-va ani s’a stabilit In America cu o excelentă trupă dramatică, ’şl a anunţat venirea în capitală, unde va da numai clte-va representaţil. Cronica judiciară* O chestiune In materie de delict de presă Soţii Petre şi Kiriaki Georgescu din Piteşti scriseseră priutr’un ziar cuvinte puţin graţioase la adresa unul preot. Preotul n’a cerut nici o reparaţiune, fie prin arme, fie pe calea justiţiei. Fiul preotului însă a căutat să plătească fami-liel Georgescu cu aceeaşi moneda de care s’a servit acesta, adică scriind la adresa el cam a-celeaşl fel de graţiosităţf. Dar în loc să scrie Intr’un ziar în regulă, le-a scris înt’o foae volanta. Este aci un delict de presă ? Tribunalul din Piteşti, unde s’a ridicat incidentul da necom-periuţa, a zis eă nu e delict de presă, şi reţi-nind afacerea, a condamnat pe autorul imprimatului, d. Florian Baceacu, la 200 de lei a-raendă. Afacerea s'a Înfăţişat eri, In urma apelului ce s’a făcut, înaintea secţiei a 2-a a Curţel de apel din Bucureşti. D. 1. Rădulescu, apărătorul apelantului, a re-Inoit incidentul de incompetenţă, susţinind că delictul sâvîrşit prin orl-ce imprimat este un delict de presă. D. proenror Stambuleseu cere respingerea incidentului, zictnd că cu teoria apărătorului am ajunge ca şi imprimatele calomnioase scrise pe pungile de băcâru ar fi tot delicte de presă. Curtea a făcut divergenţă: d-nit consilieri AtanasovicI şi Budişteanu fiind pentru admiterea incidentului, iar d. consilier Bosie pentru respingerea lui. Afacerea se va judec* din nofl cu 5 consilieri. ştiri mărunte * Intre studenţii cari afl trecut al IV-lea şi cel din urmă examen de licenţă in drept, sunt: Berlescu Michail, Horaţiu Butoianu-Se-verin, Opran August, Vericeanu G igore, Axente Ttberiu, Cernătescu Nic.. Gg. Io-uescu-Tulcea, Sardin Viadimir, Chiriţa Mi-baifl, Popov Const., Popovicl Vasile, lonescu ilie, nrvulescu George, lonescu M. Deme-tru, Georgescu Coust., Georgescu Panait Sui," D'melrl1’ Marftşescu, Mor.„: * Juriul expoziţiei de tablouri din Berlin şi acel al expoz.ţiel din Mfluchen. afl admis la expoziţiile deschise in aceste mari oraşe, In cursul anului curent, un număr de tablouri lucrate de tlnărul picter romln Ludovic Basarab, fiul maiorului Constantin B remtne in 1898 este titlul unei lucrări artistice ce va apare Iu curind. Acest album care va conţine fotografiile tuturor ofiţerilor diu armata romtnă, aflaţi Înscrişi astăzi în controale şi făcîud parte din elementele el constitutive, conform legel de organizare, va cuprinde peste 200 fol, formtnd un foarte elegant volum. Albumul va fi editat In unul din cele d’inttifl stabilimente grafice din Paris. D-nil căpitan Millo, locot. C. Păun şi pictor Baier sunt acel, cari afl luat iniţiativa pentru această frumoasă lucrare, unică plnă acum in Romluia. * Cu începere de la 29 Maifl, orele de serviciu, la ministerul de războia, vor li de la 7 a. m., plnă la 12 amiazi. D. general Berendeifl ra primi, In audienţă, numai Slmbăla, de la 10-12 amiazi. * Comuna Tulcea a fost autorizată să contracteze un Împrumut de 300.000 lei pentru construirea stradel Golia, care merge Ia monumentuljcomemorativ, precum şi pentru clădirea unul local de şcoală. * Ministerul de interne a aprobat proiectul pentru divizarea în două compartimente a filtrelor de la Arcuda. * Budgetul oraşului Piteşti a fost aprobată eri de d. miuistru de interne. La venituri şi la ch»ltuelf, acest budget se ridică la suma de 658 502 lei. * Afl fost numiţi: D. N. Livezeanu, sub prefect al plăşel 01-teţu de sus din judeţul Vllcea; D. State Gheorghiu, poliţai al oraşului Isacea, Tulcea; şi D. C. Badescu, adjntor de sub-prefect al plăşel Ocol, judeţul Vllcea. diverse DlNOAFţŢiLA Strangulat.—Azi dimineaţă, pe la orele 7, un precupeţ din hala, numitul Gheorghe Calin Pătru, dornicii at In strada VerzişorI 7. a fost găsit spinzurat Intr’o magazie din dosul casei. Comisarul secţiei respective a început cercetările. Se crede că nenorocitul şl-a pus capăt zilelor din cauză că tn timpii din urmă a pierdut o sumă însemnată de bani, tot capitalul săfl, Intr’o întreprindere. Cadavrul precupeţulul a fost transportat la morgă. Hoţ de drumul mitre.—Un ţăran din comuna MicşuneşlJ, jud. Ilfov, numitul Nistor Bucur, venind, eri, spre Bucureşti, a zărit, tn apropiere de bariera Moşilor, o căruţă cu bol stind In mijlocul şoselei. Apropiiodu-se de căruţă, Nistor Bucur observă că proprietarul adormise înăuntru şi că boii, ne mal fiind con-duş , s’a O oprit In drum. Pungaşului II veni atunci ideia *â dejuge boii de la căruţă şi săi fure. Planul couceput, Nistor ii şi pune In execuţie şi luînd boii de la căruţă, plecă cu el în spro oraş pentru a-I vinde la obor. In momentul Insă cînd Nistor fura boii, un băiat care venea de peste cîinpurl a văzut operaţia şi a urmărit pe hoţ. La barieră, băiatul istoriseşte faptul sergentului de oraş, care pe dată pune mina pe pungaş. Nistor p otestează din răsputeri şi susţine că boii sunt al lui. Condus la secţia de poliţie, hoţul persista In a susţine că boii sunt ai lui şi era cit pe aci să convingă pe comisar. La un moment dat Insă, vâzmd că e încolţit, Nistor caută să fugă. Atunci totul era sfirşit. Sergentul de oraş îl prinde din nofl şi 11 şi arestează. DIN ŢARA Tăiat de tren.—Din Craiova ni se scrie eă trenul de persoane venind din T.-Jiu, a tăiat în două, între staţiile Gilort şi FiliaşT, pe un individ a cărui identitate n’a putut încă fi stabilita. Autorităţile afl fost avizate şi s’afl început cercetările. Teribil aecldent.—Perceptorul fiscal din eomuna Barza, judeţul Dolj, a murit zilele trecute, în următoarele tragice împrejurări: Pierind din comună şi voind să se urce în eăruţă unde avea puşca încărcată, a lovit cu piciorul trăgaciul. Arma a luat foc şi descărcaturi a lovit pe nenorocitul perceptor drept In piept. Moartea a fost instantanee. O crimă oribilă.—Alaltâerl dimineaţă, fe meia Dobra Dina, dm oomuna Bisoca, R.-Sarat, FOIŢA ZIARULUI »EPOCA 27 KlCOLiE GOGOL TARAS BULBA ROMAN IST0RI0 »1M VIAŢA KKJPlTJBI.lt El CAZ ACI COI Unuia, ’l-a sărit capul de pe umere ; cel* l’alt a căzut pe spate; altul a primit o lovitura de suliţă în coaste, cel d’al patrulea mal îndrăzneţ, s’a ferit de glonţul Iul Os-tap p ccîiidu-şl capul, şi ploutels a lovit gî-tul calului care, furios, poticneşte, se trln-Itş’e jos şi turteşte sub dlnsul pe cavaler. «Bine, Ostap, foarte bine ! strigă Tai as ; ia> a că-ţl vifl în ajutor». Şi el respinge pe împresurăforî. Taras loveşte în toate părţile, dărueşte moartea celor pe cari ii ajunge; şi, privind pe Ostap, îl vede luptîudu-se trup la trup cu opt duşmani de o dată. «O t p ! 0-tap 1 ţine-te bine.» * Dar, n octogenar. In urma observaţiu-nilor ce i se f*ce de acesta, pentru halul "deplorabil in care se afla, beţivul ia o puşcă ce era aliniată Iu cui, o încarcă şi o Indreapiă In contra tatălui săti, şi incepe să ţipe, ca un nebun : v “ streinatate. Taclimnrl do ALPACA veritabile. BAI DE ZINU, solide, en si fără duşuri M*rcturi foarte eftine W. SINGER __________ 27, Str. Lipscani, 87 (In faţa str. Şelari) Instalaţiuni Complecte de 'abrîcl fl Băuturi gazoase ţîel mal mare depozit de toate articolele, servind la fabricaţiune deapft gazoasă: — Sticlărie, Capete d® Rlfoane, Essenate, Colori — TURNĂTORIE de armaturi de sifoane Depozit de Ma|iul • ATELIER de REPARAŢIUNI. APARATE de BERE Prospecte gratis >ji franco Tipografia EPOOA execută tot felul de lucrări atingătord de acea' stă artă, cu cea mai mare acurateţa şi cu preţuri foarte moderate. Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingâtoare de acea ttă artă, ou cea mai mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt, deviza Tipografiei._________ I * I * E JL, & BUCUREŞTI, Str. DOAMNEI 9, BUCUREŞTI MAŞINI INDUSTRIALE DE TOT FELUL REZERVOARE DE TABLĂ DE FIER, etc. MARE DEPOZIT de ŢEYE DE PIER şi ACCESORII ŢEVI de sondage în docurile de la Brăila, nev&muite L. Behrmann & Fii MAŞINI AGRICOLE Şl INDUSTRIALE tlUCUltEŞTI 0 4 K A ŢI Strada Doamnei No. 23 ** Strada Belvedere No. 1 REPRESENTANŢI GENERALI AI FABRICEI ROBINSON & AUDENp LTD., WAHTABE ILocoiiiobile şi Treerâtoare BATOZE de PORUMB Secerătoare, Cositoare, Greble SFOARĂ DE MANILA AMERICANĂ TOT FELUL *DE MAŞINI AGRICOLE Cataloage gratie şl franco BvprcKmtsnţă Generali a casei EREUJ¥REJ¥STEIJ¥ 4* Co. Berlin FABRICĂ de ŞINE pentru CĂI FERATE fi MINE încercaţi şi vă convingeţi I. N. Dimitriu & i. Steinhardt BUCUREŞTI Str. Decebal, 22 şi Calea Moşilor, 35 Filiale alea Griviţei No. $4 A TEI, IAU Ml Strada Decebal Vo. 9 Preţurile cele mai reduse Ttp»grU« uiM â* tlpvrl. Bucureşti, calea Dorobanţilor, 117. * Crama, strada Bucovăţ, 16 Decotnandă Marele lor Depoalt de pentru otei luarea Imediaţi a cărţilor d« adrese, drculărl etc. Manuare uşoară şi preţurile Ieftine pun pe flecare tn posibilitatea a poecda o tipografie, acăref aTaniaginrl a’an eonttatal In modul cel mal strălucit in tdte Jeercurele comerciale. Prcţnl nnel tipografii complecte cn tipuri şl accente româneşcl, casetă elegantă, en mânere, 400 tipar! şl tampon de tu* e*te Le( 11.—. Pentru LeT 37 trlmH mjâjf ceasul pentru Bărbaţi Ancer R®m. en t capace, aroperlte ou o adevărată P*lur* **• a ar 18 carate, cn 20 Rubiue. Atenţiune I wuWgFiml Acest ceas na este de - ® r« B c t; w » . OMLE cu sau fără aparat de ars pae d« la 2 şl Jnmătate piuă la SO etii patere BATOÂZE de GRÂft de toate Mărimile § BATOAZE de PORUMB No. B, cn Elevator de ta 2 şi jumătate pînS la ÎS cal pntere £ pentru LOGO MOBILI şi eu M&ua Macine de semănat, Maşine de ciuruit {I vînturat, Maşine de ales neghina $1 secara dki grâO SC M O H I DE MĂ V I HA T *«« Instrumente trebuincioase Maşiniştilor, Curele englezeşti ds prima calitate Pietre de moară franţuzeşti, Maşine de secerat „WOOD” cu saâ fără aparat ds legat snopi :iy Pluguri de Oţel făurit peste tot Cel mal mare magasin de : Porţelanuri, Cristaluri, Sticlării lămpi, tac Imuri,argintării Mobile de Fier FILTRE BRONZĂRII Si iot felul de articole pentru menaj Tot-d’a-una asortat cu cele înnî frumoase articole de lux Cele mal frumoase asortimente pentru : Restauranturî, Berării şi Cafenele Acest ijj&f metalul nnmli Ooldin nici * tmitaţiune. ci de aur ali- age care eonenreant en un CEAS df 400 Lei. Mărime pentru Dami numai Lei 35. Un frumos lanţ Lei 4. — Gratis trimit catalogul. Trimiterea sa fiac-e franco d« C porto contra Rambnrn. Adrccat MX- VI«na, IL Taboratranan Zt cn ana plnă Im 4 brnr.de WT COSITOARE GRAPE de FIER cu două şi trei Aripi, cu dinţii ARTICULAT! ŢKVK OK CAXAJV prntt t* EOCOMOBIEK şi alteia In Atelierul Nostru primim Reparaţfnnl de LOCONOBILE din ori-ce Fabrică • VÎNZĂRÎ CU CONDIŢIUNÎ AVANTAGIOASE • Preţurile cele mal reduse încercaţi La Typografia EPOCA se altă de v >k »*»■» hfrtie maculaturi eu 50 bani kil convingeţi Ă^^JransporlitJ/[° iile sicriu Hai mult de l/* de secol succes proclamă superio' tatea sa In tratamentul de guturai, Irftaţtunei peptului, I fluenţa, dureri reumatismale* jserlntlturi, răni, vinâi«ri, bătători.—Topic excelent contra bătăturilor. PIPER-HEIDSIECK Ancienne Maison HEIDSI'K fond6e en 1755 KUNKELNIANN & Co. Succfseur« KEMS TBANCE Representant f/eneral LEOPOLD II. MARCUŞ 70 -BUCUREŞTI, STRADA CAR0L.-70 DEPOU Cari ea Tlevuei 236 NU 13 KBACH MARJE ci pe bază s lidă suntem în stare a trimite orl-căruin pe neauzitu-preţ eflin de Lei 16. aci mal jos arătata garnitură de argint Brii tania, compus dm 56 bucăţi : 6 bucăţi cuţite do masă Brii anin cu mâner adevărat englezesc. 6 bucăţi furculiţe de argint-Britania, american dintr’o burată. 6 bacăţî linguri de masă de argint-Britania, american. 12 bucăţi linguriţe do cafea de argint-Britania, american. 1 bucală lingură mare de supă do argint-Britania. american. 1 burată lingură de lapte de argint-Britania, american. 2 bucăţi vase pentru ouă de argint-Britania, american. 6 bucăţi tave pentru servit englezeşti de argint-Britania. 2 bucăţi sfeşnice de masă cu mare efect. 1 bucată senrgătoare de ceaitt. 1 bucată fină pentru presărat zahăr de Britania. .1 bucăţi din cele mal fine cuţite de frnete eu mâner de porcelan. 6 bucăţi farfurioara, Victoria. 5rt bucăţi în total numai Lei 16. Toate 50 bucăţi de mal sus suntem tn starea le da pentru minimul preţ de Iei 16. Argintul Brilanic este de jur împrejur şi Înăuntru tui metal alb, care ţine culoarea argintului şi peste 25 aol, pentru care se garantează. Ca cea mat nună dovadă că această inserţiune se referă numai la simple adevernrî, dăm următoarea DECUtRAŢIUNE OFICIALA La caz că garnitura de argint-Britania nu va conveni, se res-tilue suma plătită. Cine are trebuinţa de aşa ceva, să-şi comande garnitura de roa) sus care convine tocmai ca CADOU DE NUNTA ŞI DE SERBATOARE precum şl pentru hcîelurT, restaurente şl case cu menajul mal bun. Se QăsBşie numai l> rfo rvnrti*+RÎY furnit,orul Socie,ăi‘I Profesorilor, etc. vuaduct Xpul lin IA c»sa protocalată existând de 16 ani. MAŞINE AMERICANE pentru BUCATE cu Patent-Regulator Se cautâ20.000 lei după credit cu 10 la sută. Adrc- sati-vă Scarlat lonescu băcan str. Vulturului, 40 ■ _____ ' < Marele Hotel Carainian SISTAI A Situat hi cea mal f rumoasă posiţntne RESCRIS RE E A ÎS MAME iub direcţiunea Iohn Sflefter antreprenorul Hotelului Ilegal din Bucureşti. RESTAURANT DE I-ul RANG Bucătărie Franceză şi Română Vinuri Excelente aranjamente cu ziua şi cu luna Preţuri Couvenabile care arde cn sgomot (urlă) Lcare arde fără sgomot, fără fam fără miros şi fără fitil SINGURUL DEPOU A. RECREJVRERG Bucuresci, Strada Doamnei ISo. 21 Bucureşti.—Tipografia EPOCA Strada Clemenţei No. 3.-Bucureşti www.dacoromanica.ro