SERIA II.—ÂMTL IV, No. 774.—124 la a treia NUMARUL^IO BANI ABOXAMEWTEMjE încep la 1 şi 15 ale fie-cărui luni Un an in ţara 30 lei; în streinătate 50 ,lel J Şase luni ... 15 » » » 25 i» Trei luni . . . 8 » » > 13^» Un număr in streinătate 30 bani ~ MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ HEDACŢIA No. 3. — STRADA CLEMENŢEI — No. 3 PO TELEFON SÂMBĂTĂ. 30 MAIU 1898 NUMĂRUL 10 BANI A1VUJVCI UHIMjJB Anunciurl la pag. IV.0.30 b. lima » » » III......2.— lei » » » » II.......3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul UN NUMĂR VECHIU 30 |BANl. A nmiXISTHAŢEA No. 3. — STRADA CLEMENŢEI — No. 3 / DOVEZILE TRADAREI In zadar ie zvtrcoleşte spionul Rturdza ca să scape de teribila acuzare că a trădat interese naţionale. Apărarea lui, clădită pe certificate de complezenţă din partea rugurilor şi pe mluciuui debitate cu siruntare, se surpă pe fle-care zi şi dovezile crimei se Înmulţesc. Iii toată discuţinnea nrmată Ia Cameră şi la Senat, Sturdza a susţinut că nu se mai puteau da bani şcoaielor romfue din Braşov. Ei bine, se dovedeşte acum că Sturdza a vrut să dea bani, dar cu coiidiţiunea ca eforii şi profesorii institutelor de cultură diu Braşov să se tacă uneltele lai. Organul oficial al partidului naţional rornfii din Transilvania şl Engaria, «Tribuna» din Sibiu, a tăcut îu această privinţă destăinuiri de o gravitate extremă, pe cari le-am reprodus ieri. In 1.S9G, zice Iribuna, d. Sturdza a promis trimisului oficial al e-forici din Braşov că acordă şl mai departe ajutoarele, dar cu următoarele condiţii : 4 Acel profesori şl efori ai şcoaielor romfue din Braşov pe eari îl ştie duşmani politiei ai d-niei sale, să fie sciaimbaţi cu alţii eari să-i convină. Alt-cum nu va du nici un bau şcoaielor ro-mîue din Braşov». vTa să zică, Sturdza a încercat să-şi tacă şi la Braşov instrumente oarbe, să puie mina pe iustltuţiunile de acolo, spre a se servi de ele iu scopuri de partid. NTeizbutind, u’a mai dat bani. Se temea insă, că mai curiud safi mal tirziu, lucrurile vor Ieşi la iveală şi de aceea a procurat guvernului unguresc documente, pentru ca acei guvern să împiedice eforia diu Braşov de a-şi reclama drepturile. * Afacerea e astă-zi pe deplin luminată. Primul-mi nistru Sturdza a să< vîrşit crima de trădare naţională, făciudu-se spion contra propriei sale ţări şl coutra neamului romi nesc. Nici o îndoială nu mai e cu putinţă. Să ’şl bage minţile în cap Atitudinea provocatoare a presei guvernamentale, în chestia trădării d-lul Sturdza, e din cele mal stranii. Ea e mal ales foarte imprudentă în ajunul călătoriei la Petersburg. Deja, singura fiinţă la guvern a d-lor Slurdza şi Gogu Cantacuzino este, in afară cir ar de ultimele destăinuiri privitoare la chitanţe, un îndemn permanent pentru oposiţie ca, prin scandal de stradă şi prin suscitare de complieatiunl externe, să pue mina pe putere/ De la asemenea fapte noi ne abţinem. Credem însă că suntem iu dreptul nostru, no! cari nu urmăm pilda d-lor Sturdza şi Gogu Cantacuzino, să înfierăm, prin presă, acea pildă. E o datorie, şi credem că e şi o bună lecţie pentru viitor, să executăm pe ace’stl doul neruşinaţi cari şi-au bătut joc de el şi de angajamentele lor, cari şi-afl bătut joc de ţară şi de durerile fraţilor noştri de peste munţi. Şi, ni se pare că tăcerea ar fi cea mal prudentă atitudine ce ar trebui să păstreze presa guvernamentală. Guvernul ar trebui, măcar din menajament pentru persoana Suveranului care va avea, în curînd, să plece Ia Petersburg, însoţit de d. Sturdza, să aibă o atitudine reservată. El ar trebui să priceapă, cu preţul a cîtă moderaţiune şi a cîtor menajamente el va împedica o isbucnire de indigna-ţiune din partea ţării, în contra faptului că speculantul chestiunii naţionale, omul tutulor ruşinelor, individul înfierat chiar de corpul electoral ca spion şi trădător, să meargă să represinte ţara în faţa’ streinâtăţil. Şi tonul pe care îl ia, tocmai în aceste împrejurări, organul acelei degradate pocituri care se chiamă Gogu Cantacuzino, patriotul prefăcut de altă dată, omul alungat ca un spion din Ligă, e absolut intolerabil. Noi nu vom indura ca colectiviştii să mal speculeze chestiunea naţională, sub pretext că asupra unui punct, un act de spionaj al trădătorului chestiunei naţionale n’ar fi dovedit. Faptul că liberalii opun o denega-ţiune la afirmarea noastră privitoare la cestiunea chitanţelor, nu anulează tot şirul do ruşinl, care striveşte pe dd. Sturdza şi Cantacuzino, intra atit, în cit el nici nu cutează să mal sufle o vorbă despre ignominiile lor în chestia naţională. Aşa au fost reduşi la tăcere,' in cit îl provocăm să spue un cuvînt măcar despre scuzele adresate contelui Vel-sersbeimb, despre trădarea angajamentelor lor de a împlini programul Ro-minilor de peste munţi, despre decorarea lui leszensky, despre tăerea sub-venţiunilor, despre propunerile de in-tervenţiune ce preconizai! odinioară. De ar cuteza numai să primească polemica cu noi, de ar cuteza, numai o zi, să iasă din tăcerea lor, noi declarăm că am proclama pe Gogi Cantacuzino cel mal mare patriot şi ast-fel l’am scăpa de ponosul d’a se vedea zilnic pălmuit ca trădător. Dar el nu vor cuteza să facă aceasta. Insă nici nu vor tăcea. El afl pus mina pe o chestiune, aceea a notei Wlassies, şi pretind că pe această chestie să obţie achitarea lui Sturdza, pew-tru insufi ienţă de probe, şi socotesc că tot o dată vor căpăta şi reabilitarea lui, în chestia naţională. Dar chiar dacă acest punct al chitanţelor şi al rescriptulul nu s’ar putea materialmente dovedi, această împrejurare n’ar disculpa toate cele-l’alte infamii săvîrşite de Sturdza, în chestia naţională, infamii pentru cari îl tratăm de trădător, fără ca organele lui să cuteze măcar a-I lua apărarea. Insă şi asupra chestiune! ordinelor guvernului unguresc şi a chitanţelor, el vor fi înfundaţi. EI afl crezut că se vor putea reabilita, fiindcă asupra unei chestiuni.—asupra uneia singure—ar afirma că spusele noastre nu sunt adevărate, şi afirmă că nu sunt adevărate, fiind-că natura ches-tiunel nu ar permite producerea de proba materiale. El bine, se înşeală. Partidul conser vator a dat destule dovezi că nu se angajează în campanii de telul acesta, cu uşurinţă. întreg partidul conservator, solidar cu d. Take Ionescu, afirmă că acuzările aduse d-lul Sturdza sunt absolut adevărate, că rescriptul unguresc există, că chestiunea chitanţelor e exactă. Afară de o simplă denegaţiune, care e o sfruntată minciună, guvernul nu va putea aduce nici o probă în favoarea sa. Noi, însă, cari am adus în sprijinul afirmaţiunel noasfre, şi începuturi de probe şi presumpţiunl şi am anunţat că faptele denunţate de noi vor avea consecinţe pe cari le-am prevăzut înainte d’a se fi îndeplinit, noi declarăm că din ce în c*s lumina se va face. Adevărul e de partea noastră şi el va răsări întreg şi netăgăduit. Prin urmare, d. Sturdza, dovedit vinovat şi trădător, privitor la tot ce a făptuit de 6 ani în chestia naţională, nu va isbuti ca, măcar asupra unul punct, să scape prin insuficienţă de probe. Prin urmare, invităm pe apărătorii gu vernulul să-şi bage minţile în cap şi să fie mal prudenţi. Spionul, fiind în ajun de a pleca la Petersburg, momentul e răfl ales ca să provoace, pe chestia naţională, manifestaţiunl. Zi-i guşată De ce stăruiesc colectiviştii atît de mult să facă a se crede că uaul din cele două aeie citite de d. Take Ionescu, cu ocazia interpelării d-sale, e falş ? Strulania aceasta e lesne de înţeles. Colectiviştii se găsesc sub povara faimoaselor falşurl din chestiunea metropolitană; şi vor sta încă mulţi ani, căci ase-m»nl «greşeli» nu se spală lesne. Un guvern întreg a clădit, pe baza unor acte falşe, o afacere de o extremă g-avitate, care a aruncat ţara în cele mal periculease fr&mlntărl. Chiar după ce s’afl deschis ochii guvernului Sturdza-Stătescu asupra falşuri lor, guvernul acela a stăruit şi a îngrămădit ticăloşii peste ticăloşii, piuă ciad a căzut sub greutatea atitor păcate. Colectiviştii îşi înehipuesc acum că vor slăbi amintirea mişeliel guvernului lor din 18%, dacă vor isbuti să facă pe opiniunea publică să creadă că şi conservatorii afl căzut in păcatul lor. De cit, noi am dovedit, pe cînd colectiviştii nu dovedesc nimic. Si opiniunea publică ţine seamă de asta. ALT DATA Şl ACUM Pateraa Koiutuieî Alexandru Lahovari, ministru de externe al Romîniei, pleacă la Lemberg, Capitala Galifiei, să salute pe împăratul Frantz Iosef. Trenul se opreşte zece minute la Cernăuţi şi ministrul romîn e salutat la gară de guvernatorul Bucovinei, d. baron Krauss, de comandantul brigadei locale, de primarul Kochanomsky şi de alte persoane oficiale... Cit de respectată, cit de puternică era în actle vremuri R mînia ! Cele mal mari ziare din lume s rriau foorte des articole elogioase, relevînd importanţa mare a elementului romîn în Orient. In ţară, trei-patru ani de-a rindul clocoteau inimele de patriotismul cel mai luminat. Cfispi, primul ministru al Italiei, schimbă telegrame de felicitare cu preşedintele unei secţiuni din provincie a Ligei Culturale ; deputatul Morfil vorbeşte in Camera Comunelor din Londra despre cestiunea naţională romînă, aducînd elogii poporului romîn; Gladstone face declaraţii simpatice romînilor; în Camera din Roma se propune de către 60 deputaţi o moţiune de simpatie pentru romînii din Transilvania, etc, etc. Toată lumea diplomatică vorbea numai de puterea Romîniei, de importanţa extraordinară a elementului romînesc într’o eventuală criză internaţională. Rar’că a fost un vis frumos, atit de tristă este realitatea de azi! RMaţiunile «n Rasla Acum cîţi va ani, vaporul rusesc] Oiga, nerespectînd dispoziţiile luate la Salina în vederea împiedicărei intrăreî germenilor holerici, a vroit să intre cu forţa în rada Sulinei. Un vapor romîn îl somează de trei ori să se oprească, dar Olga merge înainte. Atunci vaporul romîn asvîrle cîte va bombe asupra Otgel,' cauzîndu-i avarii simţitoare. Se naşte un conflict diplomatic cu Rusia, care cere Romîniei să facă scuze şi să plătească 150.OCR lei despăgubiri. Alexandru Lahovari însă n’a făcut nici scuze, n’a dat nici despăgubiri şi incidentul a fost închis. Astă-zi, tot la Sulina, căpitanul portului, d. Ponici. redactează un proces verbal de nesupunere la legile ţărei în contra comandantului unui vas rusesc, şi reclamă ministrului de externe. Ministrul de externe Slurdza, în loc să ceară satisfacţie, înlocueşte pe d. căpitan Ponici şi cere scuze Rusiei. Ss arestează la Ismail d nit dr. Saligny. dr. Max Popovicl, inginerul Cordea şi alte două persoane trimise în misiune oficială de ministerul domeniilor, şi ministrul de externe Slurdza n’a cerut satisfacţie, dar a făcut scuze ! Acest incident, fiind relatat lui Al. Lahovari, acesta a izbucnit într’un cerc intimi — B. Fonton în numele guvernului rusesc mi a cerut să fac scuze şi să plătesc 150.000 lei despăgubiri pentru Olga. N’am făcut nici scuze, n ani plătit nici despăgubiri! Şi acest domn Sturdza e în stare acum să facă şi scuze, să dea şi despăgubiri! Itelaţiuui ’e cu Anati-o-Ungaria Acum cîţi-va ani, zece studenţi romîni, supranumiţi decemviri, pleacă, in mijlocul unor manifestaţii naţionale uriaşe, în străinătate să agite cestiunea naţională. Ajunşi la Predeal, trimit telegrafia colegilor lor o proclamaţie răsboinică şi pleacă nejenaţi mai departe. Astăzi elevii gimnaziului din T.-Jiu pleacă, cu autorizaţiunea şi cheltuiala ministerului instrucţiei, să vizitez 3 istorica localitate S irmisegetusa. Dar ajunşi la vamă, sunt dintr’odată opriţi nu de jandarmii unguri, ci de jandarmii romlni trimişi în goana cailor de Dimitrie Stur-dzi, ca să’i înapoieze, de oare-ce prezenţa elevilor romîni într’o localitate din Transilvania ar putea du loc la oare-cari manifestaţii neplăcute guvernului unguresc. Şi elevii romîni sunt escortaţi de jandarmi la T Jiu, unde sosesc istoviţi, după miezul nopţii. Exigenţe bulgăreşti Ştim positiv că vechii funcţionari ai ministerului de externe, cari au avut ocazie să lucreze cu Alexandru Lahovari, astă-sl adsse-ori sunt cuprinşi de durere văzînd desele reclamaţii ale Bulgariei şi luînd cunoştinţă de cîte o notă concepută în termeni puţin «diplomatici» a principatului vecin. Şi toate reclamnţiile, fie cît de nedrepte, sunt resolvote în favoarea Bulgariei, căci aşa ordonă ministrul afacerilor streine, şi la toate notele exigente, acelaşi ministru de externe răs punde în termeni aproape umiliţi. Acum cîţi-va ani, bulgarii pun stăpî-nire pe o insulă de lingă Calafat. AT,a trecut nici o săptămână şi pe baza unui raport al d-lui inginer Sinescu, trimis in localitate ca să ancheteze cazul împreună cu o comisiune bulgărească, Alexandru Lahovari evacuează insula de bulgari Astă zi, de patru l«,ni de zile se discută cestiunea proprietăţii unei alte insule de lingă Zimnicea, pe care au pus stăpinire în mod turcesc bulgarii, şi ministrul de externe Sturdza par’că are aerul a o ceda Bulgariei. Amestecul străin Acum cîţi-va ani s’a întimplat, ceea-ce nu s’a mai întimplat nici odată în Romi nia, ca ministrul plenipotenţiar al unei mari puteri să adreseze o scrisoare de scuze ministrului de externe al Romîniei, Al. Lahovari. Astăzi biurourile ministerului afacerilor străine clocotesc de indignare văzînd şi simţind, aproape în fie-care zi, că ministrul plenipotenţiar al unei mari puteri se amestecă în cele mai neînsemnate afaceri interne ale Romîniei, precum în chestiuni de recrutare, în afaceri de navigaţie, etc. Şi biurourile ministerului resună de strigătul : — Unde-Î Lahovari să pună capăt acestei stări intolerabile ? TRIBUNII LITERARA Toreador, în gardă... — episod din viaţa unui Cerc de boemi — V * De un an Austr o-Ungaria trece prin o criză violentă, a cărei soluţie se apropie de sfîr.şit; dualismul e în agonie şi pare că se pregăteşte desfacerea Austriei de Ungaria. Ce rol are Romînia, ce rol are elementul romînesc în catastrofa cart ameninţă imperiul Habsburgilor ? Unde-i Romînia lui Lahovari ca să determine un rol mare romînilor in această criză P faceti-vA mila si pomana > ________> Trădători, reacţionari, sugrumători al libertăţilor publice şi al regimului parlamentar», acestea erau epitetele cu cari cel de la Drapelul gratificat! pe membrii guvernului, şi in deosebi pe d. Sturdza. Azi citim, în acelaşi Drapelul: «Dacă înţelegerea este dorită în mod sincer şi fără gîndirl ascunse, atunci chema se la sfat fruntaşii liberali dimpreună cu comitetul executiv al partidului şi stabilească-se basele înţelegere! cît mal fără Sntirziere». Domnii de la guvern trebue să aibă inima cu totul împietrită, ca să nu auză un atit de călduros apel adresat patriotismului şi liberalismului trădătorilor şi reacţionarilor. Drept să vă spunem, domnilor colectivişti, chiar noi conservatorii găsim că sunteţi prea cruzi, în cît, după atitea jertfe şi umilinţe din partea drapelisti-lor, să nu le oferiţi de cît un loc "în serbarea'poliţienească, organizată cu fondurile primăriei, pa cîmpia Fiiaretulul. Fie-vă milă de el! DIN STREINĂTATE Tulburările din Belfast Naţionaliştii irlandezi îşi fixaseră pentruziua de 6 Iunie o serbare politică, urmata de procesiune. Cînd manifestanţii se aflirâ în stradă, cum dădură cu ochii de agenţii poliţie', începură vă’I atace pină ca aceştia fură nevoiţi să se refugieze în cazărmile lor. Ciţl-va jandarmi călări fură chiar răniţi în mod grav ; şi unul era să fie oinorît dacă poliţia n’ar fi ameninţat eu revolverele. Apoi mulţimea scoasa pietrele pavagiulul şi le zvîrli în poliţie. Toată liniştea oraşului era, într’un moment, ameninţată în mod serios şi a trebuit să iasă în slradă un escadion de DragonI şi două companii de Infanterie, ca ordinea să fie restabilită. Mş area de alultăerl din Belfast. nu e coa d’tntiiu In acest oraş. Acum dol-spre zece ani, acest centru, cel mal comercial diu toată Irlanda, a mal văzut o răsvrătire, la 6 Iunie 1886, a doua zi după un vot al parlamentului care cu 341 contra 311 glasuri respinsese un proiect de autonomie a Irlandei, propus de Giads-tone. Atunci se ajunsese şi la mal straşnice lupte de stradă, mal ales că se născuse şi o încăerare religioasă între Orangişlil-protestanţl şi Naţionalişiil-ca’olid, care avu, drept rezultat, un număr mare de morţi şi răniţi. Şi după doul-spre-zece ani, tocmai cu prilejul amversărel acestei mişcări, s’afl născut noul tulburări cari pot aduce Angliei greutăţi interne, cînd ea are deja destule în afară. Cauzele tulburărilor Adevăratele cauza alo acestor mişcări, cari de sigur că nu vor fi ultimele—nu sunt de loc momentane neînţelegeri între poporul irlandez şi administraţia engleză a cabinetului Salisbury, ci e vechea duşmănie etnică intre Irl şi Angl.i-saxl. Şi cu toate că Parneli, care întrupa atit de bine aspiraţiile naţionale ale Irlandezilor, a murit da mult, agitaţiile anti engleze continua In Iusula Verde. Chiar moartei lui Gladstone, singurul mare englez, amic al lor, nu i-a făcut să’şl uite resentimentele, şi nu cu mirare s’a văzut că mare parte a presei irlandeze a refuzat să considere moartea «marelui bat rin» ca un dulia pentru poporul irlandez Ch ar şi în afară de insula lor, Irlandezii lucrează contra EaglitereT. Cind Chamberlain, in zgomotosul Iul discurs a făcut avansuri americanilor, vorbiudu-le de alianţa «dintre veri», irlandezii domiciliaţi la New-York şi Boston, aă ţinut meetingurl prin cari îndemnaţi poporul american să nu se încreadă şi să refuze o alianţă cu «perfida şi cruda Albiou». Y Mal curind saO mal tirziO, englezii vor avea de furcă In mod serios cu supuşii lor irlandezi. Forelgn «Cercul celor trei» — plăpîndă rămăşiţă a faimosului «Cerc al disperaţilor» — nu fusese turburat pînă atunci de nici o scenă atît de violentă. Da la orele opt seara şi pină la unu după miezul nop-ţel, steteafl în colţul lor de la Cafe Naţionala şi ’şl consutnafl şvarţul reglementar; mal multe ţigări şi foarte multe pahare cu apă—toate pe credit de Ia Simon, băiat fercheş şi rumen, vecinie pe buze cu «cestiunea israelită» spre discuţie. «Cel trei», erafl cu totul deosebiţi unul de altul: fie-care şi-avea temperamentul săfl deosebit, ca şi gusturile ca şi ocupaţiile. Octav era poet, şi cel mal debil dintre toţi, după cum şi îndelet-nieirile sale o cereafl; Mihail, poreclit «Rusu», cel mal voinic dintre toţi, de fel din Basarabia, adora poporul’ «ma-lorosienesc» şi era nuvelistul Cercului ; Andrei, un temperament svînturat, bătăios şi guraliv; el era filosoful, oratorul, criticul Cercului: era de toate şi —să nu-I fie cu supărare pe unde-o fi— nu era nimic; vreafl să zic că se ocupa cu gazetăria. Şi-avea fie-care convingerile lui a-parte,—despre artă ca şi despre femei, ca şi despre viaţă în general. Dar în atîtea deosebiri erai! şi multe puncte de asemănare: dacă visurile lor de viaţă erai! deosebite, neputinţa de a le îndeplini era aceeaşi,—şi, dorul de altă lume, or cum ar fi ea, e tot acelaş... Acelaş şi mijlocul de a înşela ochii vigilenţi al lui Simon, care sta veşnic gata să-şi «ceguleze socoteala»—lucru care se împlinea la nişte răstimpuri toarte însemnate. Şi pe cind Simon trăgea cu coada ochiului Ja masa Cercului, cel trei se rătăceau în discuţii şi planuri infinite... Se discuta de toate: literatură, teatru ; filozofie ca şi economie, poezie ca şi politică. Se judecaO opere literare, se comentau faptele diverse : se criticai! sistemele de guvernămînt; mă rog, ce nu se poate discuta cînd n’al alt ceva | mal bun de făcut ? Şi Cercul se repartiza ast-fel: Mihail era spiritul cel mal practic; el recomanda viaţa liniştită; îndemna pe cel-1 alţi doi să nu mal dea nici o raită prin oraş, după unu şi jumătate, să se ducă acasă să se culce, şi să fie mal puţin risipitori cu banii, cari nu prea-I îmbulzeaţi.» Rusu» era deci, extrema dreaptă. Andrei din potrivă forma extrema stingă. El recomanda nopţile albe (fără cursive şi fără majuscule); goana după cîte o pereche de ochi frumoşi ascunşi prin vr’o tavernă, vînătoarea unei halbs sat! a unul şvarţ «cu şapte bucăţi » Octav ţinea locul între aceste două extreme teribile, şi se dedea de partea celui care era mal tare în argumente. De obicedfl, îl atrăgea în tot-d’auaa Andrei, cu preţul vinzâref, mizerabilul ! cînd misterioso îl arăta buzunarul vestii, de unde zimbeau zimţii vre-unel monede albe (Audrel era cel mal «cu stare» dintre toţi; avea leafă regulată.; Această lipsă de «direcţie morală» a Iul Octav, îl atrăsese multe imputări din partea cumpătatului «Rus», odată cu epitetul de «junimist» al cercului. In afară deci de acest mic şi perpetuu măr de discordie, Cercul celor trei îşi succeda şedinţele foarte liniştite şi foarte intime. Veni o zi însă, cind pacea fu turburată de un incident teribil. Răsboiul dintre Spania şi America isbucni,—şi odată cu apele Atlanticei se turbură şi Cercul nostru. «Rusu» se declară pe faţă cu americanii ; Andrei ţinea cu spaniolii, iar Octav îşi continua vechea-I tactică de a nu fi cu nici unul şi de a fi cu amîn-doul. Diseuţiile se simplificaseră mult. Îndată ce forţele beligerante se aflaţi in faţa aceloraş pahare cu apă, războiul începea. Dintru’ntiifl, se făceai! numai conjecturi asupra soartel celor două flote. — Nici nu mal e de vorbit, spunea «Rusu». Noi batem la sigur pe spanioli. Americanii aii bani, mâl; aii muniţii, aii tunuri, afl vase de războit!; New-York, mal ales, e colosal; n’al văzut cîtă namila e ?... («N’al văzut» se raporta la o ilustraţie dintr’o revistă streină). www.dacoromanica.ro EPOCA toate, aQ bani, aQ rase, indrel, aQ şi crenvişi mulţi, .. oameni... - Cum, n’aQ oameni ? Dar n’al văzut ce înrolări mari s’aQ făcut de curînd... — Aia ’s mercenari; se bat pentr’un dolar, o franzelă şi-o pereche de crenvişi... Cind veştile de pe clmpul, adică, de pe marea de luptă, se înteţiră, tonul discuţiilor din Cercul celor trei îşi ridică diapasonul.' — S’a captivat «Bonaventura». — El. şi spaniolii aQ captivat «Paris»... Ştii, Octav, ce era «Paris»... ? Şase milioane de lei... Ce-aQ pierdut spaniolii, sunt nimicuri... şi cu cită iscusinţă l-a prins. Al auzit? flota spaniolă o s’atace Ntw-Yorkul... — Cum s’atace New-Yorkul, măi! Ce crezi că Ntw-Yorkul e o cotineaţâ ?... N’al văzut ce întăriri teribile are ? — Fiola spaniolă le distruge, zise Andrei grav, acolo sunt oameni entusiaştl... Ce crezi că e tot aşa de uşor să fabrici crenvişi, ca şi să te baţi în războia.3 Veni lupta de la Manilla. «Rusul» jubila. Andrei făcea pe nepăsătorul... — El şi ? Dacă au biruit la Manilla ? Stal să vedem bătălia cea mare. Acolo ’I acolo! La Manilla spaniolii aveaO cîte-va vase de lemn... americanii numai încrucişăloare... Lupta? Moft... «Rusul» se aprinse. — Cum vase de lemn ? aveaQ vase bune... — Bune de comerţ, nu de luptă! — Al să vezi cum aQ să ocupe, americanii. Filipinele şi Cuba. Trebue să le ocupe! — De ce, Irtbue ? — Fiind că americanii sunt un element civilizator... EI joacă un rol mare... Dar Spania? Ce a dat Spania? Cerşetori şi inchisitorl... — Element civilizator, America? Aoleo !... Simone, trei pahare cu apă!.. Civilizator ! Dar ce aQ făcut americanii ? Ce reprezintă el? Goana după bani, vî-nătoarea după avere! Ce a dat America ? fabricanţi de şurupurl şi de crenvişi... Ce potţl ? Ce filosofi mari..? — A dat şi poet»... Dar asta-I secundar.... (Octav protestează). Dar a mal dat telefonul, maşini... — Maşini de fabricat crenvişi... Dar ce, asta joaca rol de căpetenie într’o societate ? Literatura, nenişorule, sentimentul !... Americanii n’aQ nici una, nici alta... — Dar Spania ce rol a jucat? — Ce rol ? Rolul cel mal nobil de pe lume, e ţara catolicismului fanatic; a iubirilor arzătoare. alulCid... — Şi al lui Don Quijot... — Şi a Iul Don Quijot; şi a enlusias-mulul n» bun, a tuturor sentimentelor nobile şi frumoase; e ţara vitejiei, ţara nemuritoare a toreadorilor... şi Începu să cînte entusiasmat: « Toreador, în gardă, Toreador /...» — EI şi, ce ajută civilisaţia, toate sălbăticiile astea? — Sălbăticii? Sentimentul nobleţei şi al frumosului, e sălbăticie ? Sălbăticie, animalitate, e sentimentul avuţiei; sălbatică e bruta care fabrică şurupurl şi crenvişi... Ala n’are sentiment... E animal... Auzi? Dacă se poate întreba ce rol joacă sentimentul în viaţa unei societăţi! îmi pare raQ, dragă «Rusule», dar nu mă aşteptam de la tine să spui o aşa năzbîtie! — Năzbitil? Nâzbilil spui tu, cu toreadorii tăi!... Cu prostiile alea medievale ! — Prostii?.. Dacă nu le pricepi, nu Ie ocări... — Dar tu, de ce ocărăştl pe americani ? — Cum să nu ocărăştl pe nişte cir-năţarl cari... — CîrnăţarI, cirnăţarl, da o să i bată pe toreadorii tăi. — Să nu le mal atingi de toreadori că.... — Că?... — Uite!... Şi conţinutul unul pahar plouă în capul «Rosului». — Aşa o să vă ’nece spaniolii în Atlantica!... complectă Andrei. «Rusul» Îşi şterse apa, încet; se uită la Andrei, care ’l aştepta cu ochii toreadorului cînd vede taurul venind năvalnic, dar nu zise nimic, îşi luă pălăria, dete bună seara lui Octav şi plecă. Poetul Insă trase de haină pe Andrei, şi porniră amindoul repede pe uşa pe care eşise «Rusu» (cu mijlocul acesta scăpaseră şi de Simon, care tocmai se dusese să mal aducă «trei»). După multe tratative, beligeranţii se impăcară, pacea se restabili in Cercul celor trei cari ’şl continuau şedinţele regulat. Andrei tot mal hărţuia,’din cînd in cînd, pe americani... — Al să vezi ! Spaniolii aQ să bată şi să dea foc flotei americane.. Toată Atlantica o să fiarbă ca un imens cazan plin de crenvişi... Şi americanii cari ar mal putea scăpa din înfringere, în loc să caute scăpare, de foame aQ să se arunce cu toţii în valuri, după cren-vişil fierţi de-a gata... Alan. OftEMAţH Prelaţii romînT în casa Magnaţilor Iu şedinţa de Mar(I a Casei Magnaţilor (Senatul) din Budapesta a fost la ordiuea zilei proiectul guvernului unguresc privitor ia salariul preoţilor. Economia acestei legi e îndreptată In contra rominilor, cărora le răpeşte tn mod pieziş autonomia bisericească, şi tot In mod pieziş supune pe preoţii romtnl controlului administraţiei ungureşti. Desbaterile acestui proect aQ fost cu atlt mal interesante, că la ele aQ participat şi prelaţii romtnl de peste munţi. • • * Cel d’lnttiQ a luat cuvtntul P. 8. Sa Episcopul Meţianu din Arad, care constată că guvernul prin acest proiect prev&zlnd întregirea salariilor preoţilor din partea Statului, vrea să-şi doblndeascâ dreptul de a se amesteca In autonomia bisericel ortodoxe romlne. Aceasta reiese evident din articolele 7, 8 şi 9 ale legel. Consecinţa le gel va ti că preoţii romtnl ortodocşi vor fi expuşi şicanelor autorităţilor administrative, iar Episcopul nu va mal avea nici un drept de a veghia asupra prestigiului bisericel sale. Din aceste consideraţii, respinge proectul şi depuue in numele saQ şi al celor-l’alţl EpiscopI rominl o moţiune conform căreia ministrul cultelor este invitat să retragă proiectul şi să’l modifice In seusut respectării autonomiei bisericeşti, lulud In consideraţie şi propunerile representanţilor clerului romtn. P. S. S. Episcopul Popea se asociază la propunerea Episcopului Meţianu. * * * Ministrul Wlassics răspunde că interesele ideel statului naţional maghiar aQ dictat acest proiect, care nu tinde la desfiinţarea autonomiei, ci vrea să asigurea numai Statului dreptul de a pedepsi prin reţinerea lefel pe preoţii, cari ar agita In contra Statului. Mal iafi cuvlntul: contele Esterbăzy, barou Pro ay, baron Solymossy şi contele Zichy. Toţi aceşti oratori, uuil combătlud alţii aprobind proiectul, aQ susţinut dispo-siţiile privitoare la preoţii romtnl. * * * 1. P. S. S. Mitropolitul Victor Mihali din Blaj respinge de la început proiectul, pe care il consideră drept un ateutat ia lontra independenţei bisericel romlne unite. Arată că, pe cită vreme proiectul respec-tează independenţa bisericel catolice maghiare, şi autonomia bisericel calvine maghiare ; In ce priveşte cele două biserici romlne: unită şi ortodoxă, el cuprinde dis-posiţil speciale, in contra cărora clerul ro-mln are datoria să protest* ze şi la nevoe să facă representaţiunl Tronului. P. S. S. Episcopul Meţianu, faţă de iu-sinuaţia ministrului Wlassics declară că biserica ortodoxă romlnă nu susţine şi nu apără pe preoţii cari ar fi agitlnd In contra Statului. In viitor, ca şi ploă acum, nici un episcop romln nu va lăsa nepedepsit pe acel preoţi, cari in adevăr s’ar face culpabili de agitaţie In contra Statului. De cit o gre-şală pe care o comite guvernul, este că pe toţi preoţii cari ţin la biserica şi la neamul lor II place să-I socotea-că drept agitatori. Cu toate obiecţiunile ridicate de prelaţii rominl, legea a fost primită fără nici o modificare. Procesul răscoalei de la Indura, din judeţul Botoşani, se va judeca, in această sesiune, de Curtea cm juraţi din laşi. Se ştie că in această afacere, evreul Handeltnan, ciroiumar în localitate, este implicat ca autor intelectual. Ceea ce este ciudat insă, e că acest proces a fost fixat pentru 4 Iunie, ti tn care urmează să se judece de aceeaşi Curte cm juri şi procesul abatelui Mo-risseau. Or, unul din cele două procese va fi amînat, ceea ce ar fi o vădită nedreptate si pentru resculaţii de la Tudura, cit şi pentru preotul catolic, cari sufăr de otita vreme închisoarea preventivă, D. A. Stolojan, ministru domeniilor, va pleca la Craiova, unde grave neînţelegeri aQ isbucnit Intre primarul Măldărescu—Bolovan şi prefectul Iulian Vrâbiescu, cel care a ordonat Jiului să-şi schimbe cursul. D. Stolojan şi-a luat Însărcinarea de a împăca pe cel doi colectivişti. Asupra eroarei judiciare cu privire la autorii crimei din strada Foişor, instrucţia este terminată. D. procuror Ni-colau, şi-a dat rechiziţiunile sale pentru trimiterea înaintea juraţilor, a lui Ion Aron, Oheorghe Mthaiu şi Ilie Horea, adevăraţii asasini ai soţilor Cherciu. Peste cîte-va zile, d. judecător de instrucţie Cudalbu îşi va termina ordonanţa sa definitivă. Dosarul va merge apoi la Camera de punere sub acuzaţie. Procesul se va judeca tn a doua sesiune a Curţii ou juraţi din Ilfov. In urma votârel creditului de 6.000.000 lei, lucrările liniei Tg.-Ocua—Comăneştl— Palanca, aQ fost reluate cu multă activitate. Peste 6.000 de lucrători sunt Întrebuinţaţi zilnic la lucrări. Plnă la Comăneştl, linia ferată—În afară de gări—este gata. Se ştie că această linie va juncţiona, In punctul Palanca, cu linia ungurească Kezdi —Vâtârhely. Din Chişinău-Basarabia, ni se scrie, că în urma unui ucaz imperial, cenzura din Odesa a autorizat introducerea de cărţi didactice roniine. In urma acestei ştiri, mai multe comande de cărţi de şcoală s’au făcut la librăriile din Iaşi. D. Maxim Efendi Varthaliti a fost numit consul al Turciei In capitală, post de curlnd creat. Se ştie că creditul urban din capitală a hetărlt să reducă doblnda scrisurilor sale la 4 la sută, cu începere de la 1 Iulie st. n. Iu acest scop, se va face conversiunea actualelor titluri de 5 la sută, In 4 la sută. După cit aflăm, mulţi dintre acţionari refuză să schimbe titlurile lor, nevoind să sufere dezagrementele operaţiunilor de preschimbare. In afară de aceasta, actualele titluri sunt cotate, la bursă, cu 101,20 plnă la 101,50, pe clnd nouile titluri se vor emite pe cursul de 92, mult 93. In asemenea condiţiuul, conversiunea reprezintă pentru acţionari o operaţiune puţin fructuoasă. NouiI împrumutaţi iucă refuză să facă împrumuturile lor pe nouile titluri. O telegramă din Vieua ne anunţă, că dd. căpitani Rovinaru Lupescu şi Berendel, cari aQ plecat luna trecută din ţară ca ataşaţi FOIŢA ZIARULUI >EPOCA 26 NICOLAE GOGOL TARAS BULBA ROMAN ISTORIC UIB VIAŢA REPUBLICE! CAZACI LOB «Spuneţi-int, fraţilor, strigă Taras kure-nilor cari mal eraO iu picioare, mal avem iarbă ? Săbiile nu s’aQ tocit ? Puterea căză-eească n’a slăbit, cazacii nu se îudoae ? — Tată, mal avem iarbă, săbiile nu s’aQ tocit, puterea căzăcească n’a slăbit; cazacii nu se Indoae. Şi cazacii se aruncară de isnoavă ca şi cnm n’ar fi suferit nici o perdere. Nu mal sunt In viaţă de cit trei atamanl. Pretutindeni curg pîrae roşii; punţi sa ridică, alcătuite din trupuri căzâceştl şi leşeşti. Taras ridică ochii spre cer şi văzu des-ffişurlndu-se un lung şir de vulturi. Ab 1 cine o i ă se bucure! Colo, Neteliţa a fost ridicat in vîrful unei suliţe; capul celui d’al donilea Pisarenko s’a rostogolit clipind dio oi hi; Okhrim Gussa, spintecat de sus plnă jos. a căzut. — Fie! zise Taras, făclnd semn cu basmaua. Ostap înţelese semnul tatălui săQ, şi, e-şmd din ascunzătoare, atacă cu putere că- lărimea leşească. Duşmauul nu putu ţiue pept; Ostap, lmpiedicindu 1 mertQ, 11 aruncă Iu partea unde fuseseră lufipţl ţăruşii. Caii iucepură a se împiedica, a cădea, şi Leşil se rostogoleaă peste capetele lor. In acest moment, cazacii de la Corsuui, cari stătea Q în rezervă Îndărătul carelor, văzlnd pe duşmani In bătaia puştel, descărcară cu toţii armele. Leşil, pierzlndu-şl cumpătul, se puseră iu uerc gulă şi cazacii prinseră din noQ inimă. «Biruinţa e a noastră !» strigară diu toate părţile zaporogil. Trlmbiţaşil sufiară în cornurile lor şi steagul de biruinţă fu tuălţat. Leşil, zdrobiţi, fugeaO toţi Iu toate părţile. «Nu, nu, biruinţa nu e încă a noastră,» zise Taras priviud spre porţile cetăţii. Drept grăise. Poiţile oraşului se deschiseră, şi prin ele eşi un regimeut de husari, floarea regimentelor de călărime. Toţi erau călări pe argamacl murgi. Iu fruutea escadroanelor galopa uu cavaler, cel mal frumos, cel mal ludrăsueţ diu toţi. Perii săi negri se desfăşuraţi sub coiful lui de bronz, braţul Iul era înfăşurat c’o maramă cusută de rniua cea mal frumoasă. Taras rămase împietrit clud recunoscu Iu el pe Andry. El Insă, înflăcărat de focul luptei, se arunca ca ua ogar, cel mal frumos, cel mal repede şi cel mal tiuâr din toată haila. «A, tu!» strigă bătrlnul vtnâtor şi ogarul se repede, arun-cindu-şl picioarele Iu linie dreaptă, plecat pe o coastă, rădiclud zăpada cu labele în-trectud de zece ori iepurele Iu focul goauel. Bătiîoul Taras se opreşte; el priveşte cum Îşi deschidea Audiy drumul, lovind In dreapta şi In stingă şi ltnpiuglnd pe cazaci dinaintea sa. Taras perde răbdarea: «Ce, p’al tăi 1 p’al tăi 1 strigă el; tu loveşti p’al tăi, făptură a diavolului 1» Dar Andry uu vedea cine eraQ lnaiutea lui, de eraQ d’al săi saQ alţii. El uu vedea nimic. El vedea ftlllind plete lungi, uu git asemenea cu acela al lebedei, uu git de zăpada, şi umeri albi, şi tot ce a putut face D-zeQ pentru sărutări nebune. «El! tovarăşi, atrageţi-mi-1, atrageţi-mi-1 numai în pădure, strigă Taras. îndată se ’nfăţişară trel-zecl din eel mal viteji cazaci pentru a atrage pe Audry In pădure. Indreptludu-şl căciulele, el îşi aruncară caii pentru a tăia drumul husarilor, luară lu coastă rlndurile din frunte, le Împinseră şi, despărţiudu-le de cea-l-altâ truDă, începură a le căsăpi. Atunci Golokopitenko lovi pe Andry peste spate cu latul săbiei sale, şi toţi se puseră pe goauă Iu cea mal mare iuţeală. Cum se aruucă Audry I cum II clocoti sîugele lu vine ! Infigtudu-şl sporii Iu coastele calului, el sbură pe urmele cazacilor, fără a se luturua şi fără a vedea că d’abia vre-o două-zecl de oameni putuseră să se ţie de el. Cazacii, fugiud diu toate puterile, se îudreptaQ spre pădure. Audiy, aruucat diu toată puterea, era cit p’aci s’ajungă pe Golokopitenko, etnd o mină puternică II opri calul de frîQ. Andry întoarse capul; Taras se afla In faţa tatălui săQ. El tremură diu tot trupul şi se îngălbeni ca un şro'ar prins cu o greşală de dascălul săQ. Miuin Iul se stinse ca şi cum u’ar fi fost nici odată aprinsă. Nu mal vedea Înaintea lui de cit pe tatăl săQ. «El biue! ce o să facem acum ?» zise Taras privindu-1 drept iu ochi. Audiy uu putu răspunde şi rămase cu ochii In pămtut. «El băete, de mare ajutor ţl-aQ fost leşil tăi ?» Andry rămase mut. «Să trădezi ast-fel, să’ţl vinzi credinţa, pe lingă marele Stat major austriac, pentru a lua parte la marele manevre ale armatei austriace, aQ fost primiţi erl, In audienţă, de către M. S. împăratul Frantz Ioseph. Mal mulţi deputaţi aU răsptndit ieri svonul că guvernul ar fi hotărtt tn principii convocarea Corpurilor Legiuitoare într’o sesiune extra ordinară. Svonul nu spune cînd şi pentru ce va avea loc această convocare. Grave neregule s’aQ descoperit la primăria diu Iaşi. Un funcţionar de la percepţia comunală a frustrat comuna cu o Însemnată sumă de bani. O anchetă a fost deschisă. Corpul didactic primar din Blrlad a ales ca delegaţi, lu consiliul general de instrucţie, pe d-nil Vasile Crăiescu şi Petru Con-drea, institutori. Militare D. maior Bunescu, din statul major al armatei, a fost îusărernat de ministrul de războia, cu inspectarea depozitelor de recrutare, rezerve şi miliţii din ţară. * * * Regimentele 2 şi 4 de roşiori, cari ţiu garnizonâ lu Blrlad, aQ făcut, Iritr’una diu nopţile săptămînel trecute, exerciţii de Îmbarcare şi debarcare din tren. Exerciţiile aQ avut loc, in prezenţa generalului Beler, comandantul brigadel de cavalerie diu localitate Operaţiunea a avut un depliu succes. Banditul Florea, care a evadat diu penitenciarul de la Tg.-Ocna, se află ascuns In judeţul Neamţu. Prefectul judeţului a organizat o poteră pentru prinderea lui. Urmăririle vor dura lusă multă vreme, pentru că periculosul bandit are Întinse relaţii, lu părţile locului. Comanduutul jandarmilor din Neamţu, d. locotenent Ioan Căliu, conduce Însuşi cercetările. Doctorul I. Lustgarten fost intern pr. al spitalelor din Paris, specialist in boalele interne §i nervoase, primeşte de la 3 la 5 ore p. m. Str. Episcopiei, 7. EOOUftt Duminică şi Luni, societatea de dare la semn din Bucureşti a serbat a 36 a aniversare a tondărel sale. Iu ziua de 1, la orele 9 dimineaţa, a fost adunarea membrilor societaţel cu armele şi semuele distinctive In grădina societăţeT, care era frumos decorată. La orele 9 şi jumătate se făcu deschiderea dărel la semn de către preşedintele so* ciatăţel. Apoi a urmat darea la semn plnă la orele 6 şi jumătate. A doua zi s’a Început diu noQ tragerea la semn, iar la orele 6 s’a luchis. La orele 4, aceeaşi zi, a sosit Principele Ferdiuand, care este preşedinte de onoare al societaţel. Priucipele a tras în mal multe tirurl şi apoi a plecat la orele 5 şi jumătate. La orele 7 s’a dat rezultatul tragerel. Iată acel rezultat: Distanţa mare: I). Nicu Manicatide 57 puncte. 11) N. Poenaru53 p. III) G. Siber 52 p. IV). Kalerghi 51 puncte. Ordonanţă: l) Nicu Manicatide 56 puncte. 11) Ioan Cesianu 56 p. III) E. Florescu 52 p. IV) G. Pfeiffsr 51 puncte. Distanţa mică: I) N. Manicatide 55 puncte. II) Câp. G. Miclescu 52 p. 111) N. Kalerghi 52 p. IV) G. Siber 52 p. Pistol: 1) E Florescu 57 puncte. 11) Nicu Manicatide 57 d. UI) I. Cezianu 55 p. IV) M. Boliutineanu 55 p. Revolver : I) M. Boliutineanu 85 p. II) I. Cezianu 80 puncte. III) E. Florescu 75 p. IV) Nicu Manicatide 71 p. Zbor : 1) G. Pfeiffer 9 bule. II) N. S. Poe-naru 8 b. III) O. Catargi 7 b. IV) A. Iouescu 7 bule. *** Seare, la orele 7 şi jum., a avut loc uu să viuzl p’al tăi... Aşteaptă, descalică! Ascultător ca un copil supus, Audry des-călică şi se opri, uicl viQ nici mort, lu faţa lui Taras. «Stal aci şi nu te mişca. EQ ţi-am dat viaţa, eQ te voiQ ucide» zise Taras ; şi dîu-du-se Înapoi cu uu pas el Îşi scoase puşca de după umăr. Andry era alb ca zăpada. Se vedea mişrindu-se buzele sale şi rostiud uu nume. Dar nu era uicl numele ţărel sale uicl al mamei sale, uicl al fraţilor săi, era numele frumoasei Leşce, Taras trase. In tocmai ca un spic de grlQ, tăiat dc seceră, Audry plecă capul şi căzu fără să rostească o singură vorbă. Ucigaşul fiului săQ, uemişcat, privi mult trupul neînsufleţit. Era frumos băiatul, chiar mort. Faţa Iul energică, odinioară strălucitoare de putere şi de o atracţiune neînvinsă, mal avea Iacă o frumuseţe minunată. Sprincenele iul uegre ca catifeaua cernită umbriaQ trăsurile lui palide. «Ce-1 lipsea peutru ea să fie uu cazac ? zise Bulba. Era înalt, avea spriucene negre, o faţă de viteaz, şi mina II era tare la luptă. El a pierit, a pierit fără strălucire, ca uu cliue mişel». «Tată, ce al făcut ? tu l-al ucis .3» zise Ostap care sosise tocmai atunci. Taras făcu un semn afirmator. Ostap privi ţintă pe mort in ochi. II părea râd de fratele săQ, şi zise : «Tată, să-l Îngropăm cu cinste, pentru ca duşm&uil să uu-T poată insulta, şi ca pasările de prudă să nu rupă flşil diu trupul lui. — L’or Îngropa şi fără noi, zise Taras; şi va avea bocitori şi bocitoare.» Şi două minute, cugetă : «Trebue oare să-l aruncăm lupilor, cari rătăcesc pe pămlutul omenesc, saQ să cinstim lntr’lnsul vitejia cavalerului, pe care mare banchet la care aQ luat parte mem-§■ ma* multe persoaue străine, b aQ ridicat numeroase toasturi. Maia, Asociaţia generală a studenţilor, Societatea universitară Unirea şi Societatea studenţilor In medicină, vor da' un festival artistic, în palatul Ateneului, la orele 8 şi jura. seara. Programa arată că se va juca frumoasa comedie La CăUmăneştl, localisată de talentatul artist al teatrului naţioual d V Toneanu. La orele 4 p. ni. o mare bătae de flori va avea Ioc lu grădina Episcopiei. — A apărut «Copiii şi amiui lor», istorioare pentru usul grădinelor şi asilelor de copil, precum şi pentru familii, întocmite de Luisa I. Neamţu, directoarea «Şcoalel mixte de copil». Preţul unul volum 2 lei. Se găseşte de vluzare la toate librăriile. — A apărut de sub tipar «Iov», poemă dramatică lu versuri ritmice de G. O. Gltbea. Ediţia «Zia» costă 5 lei, iar ediţia «Cinama» 8 lei. Se vinde la librăria MQller şi la autor, calea Dorobanţilor 122. — Duminecă se va deschide Ia Banca Poporului subscripţia pentru Înfiinţarea Brutăriei cooperative. Actul constitutiv a fost depus ieri la tribunalul comercial diu Capitală. Oronica judiciară» O tentativă de fort curioasă D. Duţuleseu, funcţionar al Băncii Naţionale, se dusese Intr’o zi la ministerul de finunce să ridice nişte bani. Suma ce i s’a Încredinţat era o bagatelă ; nu era mal puţin de 700.000 de lai. De aceea, d-sa s’a crezut destul de In putere spre a o transporta singur, fără concursul vre ununl hamal. Ajuns la poarta din stradă a ministerului, pachetele cu hipotecarele aQ Început să alunece de sub subţiori. A fost silit să alerge la concursul unul birjar. Abia d. Duţuleseu se aşezase In birjă şi căuta să-şi arajeze pachetele, un domn Dumitrescu se apropie de ti ăsură. D. Duţuleseu, acupra căruia apăsa o mare răspundere, se speria iDtr’attt in cit chiamă concursul unul sergent. Dumitrescu este dus la secţie şi t restat. Ziarele aQ vorbit, la timp, de această tentativa de furt. D. judecător de instrucţie n’a găsit caz de urmărire şi a pus in libertate pa Dumitreacu. In urma apelului primului procuror contra ordonanţei de neurmtrire, Camera de punere sub acuzaţie a trimis pe Dumitrescu Înaintea tribunalului coreeţional. Afacerea a’a Înfăţişat erl Înaintea secţiei a 2-a a tribunalului Ilfov. In arma depun»rel birjarului, care apune că Dumitrescu a avut intenţiunile cele mal bune cind s’a apropiat de birjă, de oare-ce l’a ajutat să-şl descurce biciul care se Încurcase de hăţurile cailor, şi In urma pledoarel d-lul avocat Budişteanu, tribunalul pronunţă achitarea. ŞTIBI MABUSTE * Aflăm că d. Paul Milker, Îndestul cuuocutul fabricant de geamantane şi articole de voiaj, a dat lu judecată pe un anume M. Frisch, care şi-a alcătuit o firmă foarte iogeuioasâ’de alt-fel, dar care este menită să inducă foarte mult In eroare clientela d lui Milker, serviudu-se de numele Milker. Atragem deci atenţiuuea cititorilor noştri asupra faptului, spre a nu fi surprinşi lu buna lor erediuţă, cumpărlnd o marfă care nu este şi uicl .poate fi diu produsele d-lul Paul Milker, ce-şl are atelierul şi magasioul numai Io strada Sărindar, No. 8, şi nicăerl lu altă parte. * Aflăm cu deosebită plăcere că d. Cice-roue C. Budişteanu, liceuţiat tn drept din Elveţia, a trecut eu succes examenul săQ de liberă practică. * Duminică, 7 Iunie, societatea Presei diu Capitală este convocată lu adunare generală ordinară. La ordinea zilei, sunt: 1) Raportul ceosorilor, pentru verificarea socotelilor presentate de comisiunea organizatoare a balului mascat, ce a avut loc la 6 Februarie a. c.; 2) Admiteri de noul membri. * D. Ttche Policrat a fost numit avocat al Statului, de cl. III, pe lingă instanţele judecătoreşti din judeţul Teleorman. * D-ra Roza Lupu a susţinut «magna cum laude» tn seara de Miercuri 27 Maia, a. c., orele 8 şi jum., Înaintea unul auditoriQ numeros, teza sa de doctoiat Iu medicină şi chirurgie. Snbiectul tezei este «Marsupializarea In chistele ovarice». viteazul trebue s’o cinstească în ori-cine ar fi?» El priveşte, şi vede pe Golokopitenko venind spre dinşii in goana calului. «Nenorocire, hatmsne. Poleacii s’aQ In-tărit, le-a venit un ajutor de trupe noul.» Nici nu sflrsise bine aceste vorbe Golokopitenko şi Vovtusenko alergă : «Nenorocire! hatmane. Iacă c’o putere nouă vine asupra noastră.» Vovtusenko nu sfîrşise şi Pisarenko soseşte alergind, dar pe jos: «Unde eşti părinte? Cazacii te caută. Deja hatmanul de Kuren Noviliclki a căzut mort: Zadoriuil aQ murit; Cerericenko a murit şi el; dar cazacii tot mal ţin; el nu vor să moară, fără să te vază pentru cea din urmă oară cu ochii; el vor sâ’l priveşti la ceasul morţii. — Calare, Ostap ! zise Taras. Şi se grăbi peutru ca să mal găsească vil pe cazaci, peutru ca să le sature pofta pentru cea din urmă dată, peutru ca să’şl mal poată privi batmauul Înainte d’a muri. Şi nici nu eşise lucă diu pădure cu al săi. şi puterile duşmane împresuraseră pădurea diu toate părţile, şi lu toate părţile, priutre copaci, se z&reaQ oşteni înarmaţi cu spezl şi cu şutiţi. «Ostap! Ostap! ţiue-te bine», strigă Taras. Şi el însuşi, scoţtodu-şl spada, începu a scărpiua pe eel diutliQ cari II veniră sub mină. Deja şase Ieşi se aruncaseră d’odată asupra lui Ostap; dar pare c’aQ ales răQ vremea. (Va urma) www.dacoromanica.ro Preşedintele tezei, d. prof. dr. C. Bottez, In numele juriului, a adresat d-şoarel dr. Lupu, felicitările juriului. * La 5 Iunie viitor, va veni Înaintea consiliului de războifl din Bucureşti, procesul soldatului Librescu, a carul judecata a fost amtnată acum cit va timp, In urma cererii fftcute de comisarul regal, pentru facerea unul supliment de instrucţie. * D-ra Zoe Carataş a fost numită definitiv ca maestră de muzică la şcoala normală de institutoare din Capitală. * D. Dimitrie Gheorghian, proprietar In judeţul laşi, a dăruit judeţului, terenul necesar pentru construirea unei şcoale de meserie In comuna Buciumi. DIYKHSB V/N CAPITALA Desperat din dragoste.— Individul Io-niţă Morcov, din strada Raionului 65, fiind desperat că l’a părăsit soţia, a voit erl să-şi pună capăt zilelor. Morcov, după co a bătut un piron In grinda odăel sale, a legat o sirenă pentru a se spin-zura. Cind voia să-ş! vlre gitul In laţul sirmel, Morcov a fost surprins de vecini, cari atl şi a-nuoţat secţia de poliţie. La secţie, Morcov a declarat că a Încercat să se omoare din desperare că femeia sa l’a părăsit, după ce i-a furat suma de 120 lei. Două accidente de tr&imră. — Erl, după amiazt, pe la orele 3 şi jumătate, pe cind d. maior la retragere Cocâueanu, traversa calea Victoriei in faţa otelului Bulevard, a fost lovit de o trăsura care venea in goana cailor, trintit jos şi grav rănit. Rănitul a fo3t transportat la domicilia, avlnd mal multe rontuziunl pe tot corpul. Poliţia ? Habar n’are. — Ln alt accident de trăsură a avut loc tot erl după araiazl pe calea Victorie*, iu faţa librăriei Socec. Ua domn căpitan care mergea pe bicicleta a fost lovit de un birjar şi trîntit pe trotuar. Ofiţerul s’a ales cu cîteva contuziunl şi eu sabia Irîutâ, iar birjarul... a reuşit să fugă. DIN ŢARA Hoţ prins.— Am anunţat zilele trecute că un servitor, Costea Anastasie, a furat prin spargere de la stăpînul săfl, d. Gheţu, din comuna Ghimpaţi, suma de 5000 lei şi s’a făcut nevăzut. In urma măsurilor luate de poliţie, Costea Anastasiu, a fost prins erl de un agent al siguranţei în oraşul Brăila. Asupra hoţului a’afl găsit numai 1500 de lei dm banii furaţi. . Descoperire macabră.—Zilele trecute sa găsit Hngk malul Şiretului, In judeţul Suceava, cadavrul unu! bărbat Înecat, avlnd picioarele, parte din braţe si urechile mlnc&te de clini. t Lin cercetările făcute de administraţia locală, s’a cons atat că cadavrul este al săteanului Ivan Rusu din comuna StolnicenI, care voind să se scalde in rifl, fiind luat de curent şi ne-ştiind să Înoate, s’a Înecat. Parchetul a autorizat inmormlntarea. îngropat de viu.-Din Iaşi ni se anunţă că locuitorul Ion Chirică, din acel oraş, voind să scoată pămint diutr’o groapS, pe cîud săpa, un mat s’a surpat peste dlnsul şi l’a îngropat de vifl. Cantitatea de pămlut surpată asupra nenorocitului fiind enormă, Ion Chirică a murit do dat*. Cadavrul luî a fost scos de sub pămint, oribil mutilat. . Falsificator de monedă.—Un învăţător din Doiohoifl, anume Vasile Fiorescu, fabrica hlrtil de bancă de 20 lei, de altminteri grosolan imitate, cu care înşela pe ţărani. Fiind dovedit, acest învăţător a fost arestat şi dat judecăţel. Înecată lu rtu.—Copila Ileana Capăt, din eomuna Soreşti, judeţul Putna, voind să scoată apă din rîul Putna, a alunecat şi căzînd in apă a fost luată de curent şi s’a înecat. ŞTIRI DCOXOMICE Totalul sumelor depuse, la casele de economii ale Statului, se ridică, la 1 Maitî a. c., la suma de 27 500.000 lei. Pe judeţe, sumele cele mal mari depuse le afl Brăila cu 1,874.000 lei, Covurlul cu 1.290.000 lei şi Dolj cu 1.488 000 lei. RESBQIUL ISPANO-AMERICAN (Serviciul * Agenţiei Romine») DIN EDIŢIA DE SEARĂ Londra, 28 Maiu, — Se anunţă din Washington lui Daily Chi’oniche că 27 de mii de oameni, sub comanda generalului Scharttr, aii plecat din Tampa §i vor sosi Simbătă la Santiagg de Cuba. Aceste trupe vor încerca îndată o debarcare. Madrid, 28 Maiu. — Mareşalul Lopez Dominguez a exprimat părerea că intervenţia europeană este iminentă, fără ea s’o fi cerut Spania, căci chestiunea Filipinelor interesează toată Europa. DEPEŞILE DE AZI fJjrpediţia ta Cuba ni JPorto-HIco New York, 28 Maiu. —New-York-He-rald anunţă că transportul Panther o primit ordin de a merge îndată la Santiago de Cuba cu 650 de oameni de infanterie de marină. Acesf bastiment va mai duce încă o mare cantitate de abuzuri şi alte muniţiuni. Oetieralul Oppinger va comanda expediţia din Porto-Rico şi va avea ca locotenent pe generalul Lee. Expediţia vn număra 20.000 de oameni şi va fi foarte tare în cavalerie. New-York, 28 Maiu.—Se anunţă din Wushington ziarului Herald că guvernul trimite în toată graba trupe de infanterie de marină pentru a întări pe amiralul Scempson. Eveniog Journal anunţă că guvernul din Porto-Rico a expulsat pe secretarul consulatului englez, d. Bett, la San-Juan, pentru că a dat ştiri Statelor-Unite; guvernatorul acuaă colonia englezească din 8an Juan că a dat planurile minelor sub marine; adevărul este că aceste planuri fost date de nişte ofiţeri spanioli. Situaţia ta F'illplne New-York, 28 Maifl. — Se anunţa din °ag-Kong ziarului World că circulă ştir®* că Manilia ar 11 fost luat de Agui- i naldo. Consulul american din Hong-Kong * crede că ştirea este prea timpurie. IVoui lupte la Santiago New-York, 28 Maiu.—O depeţă din Cap Haiti xlce că alaltă-erl circula ştirea că toate corăbiile americane au bbmbardat fortul Caimanera, distrag! ud ln acelaşi timp multe edificii şl silind pe apanioll aă se retragă. Comandantul ar fi ordonat aă ae dea foc Iul Caimanera. Ce fae Spaniolii Madrid, 28 Maiu. — Ziarele publică articole violente cerînd să se stabilească răspunderile acelora cari sunt cauza situaţiei actuale. Cercurile politice cred că puterile nu vor permite americanilor să pue definitiv mina pe Filipine. Depeşile de azî Serviciul «Agenţiei Romine» Londra, 28 Maiu. — Camera comunelor. D. Curzon declară că guvernul a adresat o cerere Rusiei, în ceea-ce priveşte scopul precis al invoelii ruso-chineze în privinţa lui Port-Arthur şi Ta-Lieu-Vau. Corăbiile de războiţi engleze vor continua să uzeze de dreptul ce le este acordat prin convenţiuni de a intra în toate porturile chineze. Constautiuopole, 28 Maiă.— Mareşalul E-dhem-paşa, însoţit de opt generali, a sosit şi s’a dus la Yidiz Kiosk să presinte Sultanului omagiile sale. Aghiotantul imperial, Husni, a plecat ln misiune. Roma, 28 Maiă. — Redeschiderea parlamentului s’a fixat pentru 4 Iuuie. Paris, 28 Maiă.—Camera deputaţilor. — D. Deschanel este ales preşedinte definitiv cu 287 voturi contra 277. D-nii Georges Leygnes, Sarrieu şi Krauz, sunt aleşi vice-preşedinţi. Cota apelor Cota apel Dunărei de-asupra etiagiilor pe zilele de ieri şi azi, 29 Maiă: ., Erl Azi T.-Severin................3m. 81 3m. 77 Giurgiii..................3m. 10 3m. 11 Calaţi................... 3m. 24 3m. 10 Congresul liberal Toate nuanţele opoziţiei liberale agită ideia convocării cit mai urgente a unui congres liberal, pentru a se pune capăt actualei situaţii. Ideia convocării congresului a fost lansată încă în cursul vacanţelor de Paşti, cind se spunea că congresul îl vor orga-nisa drapeliştii şi fleviştii. In urma declaraţiei d-lui Eugen Stătescu însă, ideia a fost modificată in sensul ca congresul să fie convocat de comitetul executiv, care în majoritate e compus din anti-guverna-mentali. Drapeliştii au declarat acum în mod categoric şi oficial, că dacă e vorba să se facă concentrarea liberală, ea trebue să se facă acum, iar nu la toamnă, cînd va fi prea tîrsiu; căci dacă în cursul vere* nu se va limpezi situaţia, atunci in Septembrie vor începe campania cea mai înverşunată de răsturnare. Drapeliştii cred că acum,—cind primul ministru Sturdza lipseşte din ţară,—con-vocind un congres, va fi foarte lesne pentru dînşii să răstoarne pe guvern prin o manifestaţie impoaantă a delegaţilor liberali din toate judeţele. •% In urma unei consfătuiri dintre d-nii Stăteacu, Aurelian, Fleva şi Al. Djuvara, e probabil că acţiunea pentru convocarea congresului se va începe în curînd. Dreptatea de azi dimineaţă, anunţă în această privinţă următoarele «Foarte probabil, comitetul executiv al partidului liberal se va întruni zilele acestea, împreună şi cu d. Stăteacu, şi se va decide convocarea unui congres al tu-tulor liberalilor». Aflăm că MM. LL. Regele şi Regina vor face, pe la finele lui August, o vizită la Schoenbrunn împăratului Franlz-losef. In August se vor începe serbările Curţei Imperiale austriaco, cu ocazia jubileului de 50 ani al domniei împăratului Frânte Iostf. In acelaşi timp ou Regele Romîniel, vor sosi la Schoenbrunn împăratul Wi'helm, Regele Leopold al Belgiei, Regele Albert al Saxoniei, Principele de Oalles, Ducele de Neapole şi marele duce Vladimir. MM. LL. Regele şi Regina vor fi însoţite de o mare suită militară compusă din 10 de ofiţeri. Studeuţil romlul de la Academia de drept din Oradea Mare, ln număr de 22, afl fost daţi in judecată de către autorităţile ungureşti pentru «pretinse agitaţii In contra Statului». La 1 Iunie, se vor tnce inspecţiunile generale militare, de către şefii de corpuri de armată. Capitalul de 200.000 lei, necesar peutru constituirea băncel romine Dobrogea, diu Tulcea, a fost In mare parte acoperit. Această instituţie fiuanciară are de scop de a veni ln ajutorul comerţului romlnesc. Banca va Înfiinţa, pe Ungă tipografie, şi o librărie romtneascâ ln Tulcea. Mtine după amiazi st încep la Giş-tnegtu frumoasele serbări ce se organizează în folosul Ligei Culturale. Serbările, cari vor dura două zile, promit a fi strălucite şi ne mai văzute in Capitală. In nrma iniţiativei luată de rectorul uni-verşilăţel din laşi, d. N. Culianu, o Întrunire a avut loc, zilele trecute, pentru ridicarea unei statul Iul Mihail Cogâlnieeanu, ln capitala Moldovei. ’ Se şlie că uu comitet se constituise, In 1890, lntr’acelaşl scop. Activitatea Iul a fost Insă nulă. Fondurile strlnse se ridică abia la 600 lei. S’a constituit un nofi comitet, din care fac parte toate notabilităţile laşului. Societatea pentru înfiinţarea unul teatru naţional romlu In Transilvania, şi-a ţinut adunarea sa generală Luni, la Haţeg. Fondurile acestei societăţi, presidate de d. Iosif Vulcan, membru al Academiei, se urcă la 120,000 florini (250,000 lei.) După relaţiunile sosite la direcţia serviciului sanitar superior, se constată că lu tlrgul Neamţ s’a ivit epidemia de pojar. Pe ziua de 23 curent s’att constatat In acel oraş 20 de cazuri. Criza pieţelor de cereale Din cauza continuei scăderi a preţurilor cerealelor, piaţa Brăilei se resimte foarte mult. Am putea chiar adăoga, că este oare-şi cum zguduită din causa pierderilor suferite de către cumpărătorii de grine şi porumb. . Fără nici o exageraţie, pierderile se ct-frează la patru milioane de lei, provenite numai de diferenţa preţurilor într’o lună de zile. Un exportator, care a cumpărat mai multe zecimi de m»l de hectolitri I» timpul furiei preţurilor, şi care într’un timp realizase un beneficiu de peste un milion, pierde azi întregul beneficiu precum şi o swmâ importantă din capitalul său. Diu această pricină este o atagnaţiune foarte mare în Brăila, căci nu sunt de loc cumpărători. O cauaă a lipsei de cumpărători e şi calitatea inferioară a grinelor din anul trecut. Aşa de pildă, la marele port belgian Anvers, unde $e trimite o mare parte a grinelor noastre, ele «’au nici o căutare. Numai cîte va porturi din Olanda, caută întru elf no cerealele noastre spre ale expedia în nordul Germaniei. In nici un alt port griul nostru n’are căutare. In afară de asta, se anunţă din Europa, că a început să sosească griul din America de Sud. Nu e tocmai multă vreme, de cind d-rul Beck, predicatorul Templului coral din capitală, era să fie expulzat pentru oare-cari predici cu tendinţe anti-romtneştl. Acest domn e pe cale astă zi de a fi expulzat de chiar credincioşii cărora le predică. Nutrind o aversiune specială, faţă de evreii din ţară, d-rul Beck, care e crescut ln Ungaria şi ţine să servească interese străine, Işl Întrebuinţează o bună parte a activilăţel sale, făclnd intrigi, pentru neadmiterea evreilor din ţară ln societăţile In cari dlusul se bucură de oare-care trecere, cum e de pildă «societatea sacră» etc. Din această cauză, printre «credincioşi», s’a format un curent, care să ceară înlocuirea d-rulul Beck, priutr’un predicator, Dăscut ln ţară. Ciue seamănă vînt, culege furtună. Armonia, cea mal senină domneşte în sinul partidului liberal de Ia Botoşani. Ţara de Sus, organul clubului liberal naţional din localitate, continuă cu biografiile tovarăşilor de luptă. In ultimul s*â număr, organul colectivist cuprinde portretul—foarte reuşit—al deputatului V. Vasiliu, farmacist. Nota cea mal picantă din acest portret este următoarea.- *Dacă nu l cunoaşte-ţi, căutaţi-i mîinele şi'î veţi găsi palmele roşii şi pielea îngroşată, căci în Adunarea Deputaţilor, mult a bătut în palme, Iw faţa băncei ministeriale, pentru a arăta credinţă stă-pînirei. Dar nu cereţi de la om de cit ceea-ce poate*. Rlde dracul de porumbele ! Divizia de mare a flotilei noastre, care se află în portul Constanţa, va executa diferite lucrări hidrografice. La aceste lucrări, va lua parte şi cano-niera Griviţa, care a plecat din Calaţi, cu destinaţiunea pentru Constanţa. * * * După terminarea lucrărilor hidrografice numai, lncrucişătorul Elisabeta va pleca lutr’o lungă excursiune maritimă, In Archi-pelag şi marea Mediterauâ. * • ♦ Hr Mtine, Stmbătă 30 Iunie, cauoniera Bistriţa va pleca la T.-Severin, de uude va Îmbarca 50 ofiţeri din şcoala de războiţi, cari se află In excursiune ln localitate. D. colonel Christodorescu va fi supus mline examinărel unei comisiunl medicale compusă din d-nii doctori: general Vercescn, coloneii Demostene, Gr. Petrcscu, Zorileauu şi maior Buţă. D. M. Ferechide, ministru de interne şi ad-interim preşedinte al consiliului şi ministru de externe, a plecat, erî, cu trenul de 3 ore, Ia moşia Scurta, diu Buzătl. In gara Vintileanca, ministrul era aşteptat de subprefectul Borănescu, de primarul comunei şi de trei săteni, consilieri comunali. D- Paul Cieulescu, (Haritiue) redactor la Voinţa Naţională, a fost numit translator pe lingă secţia romtnă a expoziţiei din Paris. Plnă acum afl fost subscrise peste 6.000 acţiuni la noua societate cooperativă Bucu- reştii-Noui, din cele 8.000 acţiuni cari vor fi emise. Printre acţionarii cel mal considerabili, putem cita toate instituţiunile mari de credit din ţară, ca Banca Romîniei, Banca Marmorosch Blank et C nie, Banca Eologhie Gheorghieff, Societăţile de asigurare, etc. EXTERNE Anglia. Tulburările dintre OrangiştI şi Naţionalişti , s’afl relnoit Ia Belfast şi pe ziua de erl. Scenele de dezordine aă fost şi mal numeroase şi mal mari. — La Londra clştigă teren impresia că războiul spano-american se apropie de sftr-şit. Cercurile se preocupă de atitudinea Europei cind va fi vorba să se Încheie pacea. Părerea generală e că Englitera va sprijini cererile Statelor Unite. Italia. In locul scaunului de deputat rămas vacant prin moartea fostului ministru Brin, va candida Edmondo de Amicis, celebrul scriitor. Franţa.—Majoritatea de 10 voturi obţinute de candidatul guvernamental la preşedinţia Camerei, d. Deschanel, asupra d-lul Brisson, candidatul opoziţiei, se datorează grupului naţionalist antisemit, care numără 9 membri şi care şi-a dat voturile d-lul Meline, ln schimbul amnistiei acordată de acesta celor inculpaţi ln ultimele tulburări antisemite din Algeria. De sigur că In schimbul ailor concesiuni acest grup va mal da şi ln alte rîndurl guvernului Măline voturile sale. ULTIMA ORA In momentul de a pune ziarul sub presă ni se aduce ştirea că deputatul C. Dobrescu-Argeş a fost depus astăzi, sub acuzarea de a fi falşificat semnătura socrului său Bunescu şi a unui prieten, pe o poliţă. Se ştie că instrucţia acestei afaceri datează mai de mult şi că parchetul a ezitat mult plnă să se hotărască la depunerea numitului deputat. Se pare că elementele adunate pină azi, au decis pe judecătorul de instrucţie să pună In stare de arestare preventivă pe deputatul colegiului III de Argeş. Act de mulţumire Suferind de mal mulţi ani de o boală internă, m'am decis a mă confia d-lul profesor dr. Cantacuzino pentru a mă supune unei operaţiuni. care de şi foarte periculoasă, mulţumită energiei şi bunelor îngrijiri primite diu partea d-sale Împreună cu ale d-lul dr. Vasilescu aă reuşit cu deplin succes a mă Însănătoşi pe deplin Intr’un scurt interval de 3 «ăptăminl. Simt o viuă datorie de a mulţumi in public d-lor d-rl Cantacuzino şi Vasilescu pentru salvarea mea şi a recomanda meritele d-lor, cum şi clinica distinsului profesor dr Cantacuzino, demnă de toată Încrederea a tuturor, cari din nefericire ar avea necesitate, svitlnd cheltuieli indispensabil* pentru aflarea sănătăţii in străinătate. Exprim de asemenea viile mele mulţumiri şi evlavioasei surori de caritat* Elena Stauisa-vlevicl pentru sacrificiile şi Îngrijirii* sale piăse. Sabina Hoeflich. Mulţumesc d-lor d-rl Cantacuzino şi Vasilescu cura şi aurorei de caritate Elena Slani*a-vlevicl şi exprim adinca mea recunoştinţă pentru salvarea scumpei mei* soţii si r*darea el iubiţilor noştri copil. Ferdinand Hoeflich. Plosşt! 29 Maifl 1898. De \enzare Fosta Vila Băicoianu, restaurată din nofl, cu pendinţe, grădină spaţioasă, cu terase frumoase şi pivniţe vaste. Platoul grădinel Băicoianu în întindere de 10.000 metri pătraţi, cu grădină spaţioasă, având plantaţii şi vie, poziţiune din cele mal frumoase ale Capitalei, cu vedere asupra întregului oraş, foarte proprie pentru un pensionat safi altă clădire mare. Locuri potrivite pentru vile cu posiţiune dominantă. Locuri pentru clădiri în diferite strade ale cartierului Gramont. Locuri pentru slădiri pe bulevardul Maria. Locuri pentru clădire în colţul elipsei bulevardul Maria. Case de vânzare în cartierul Gramont cu preţuri moderate, toate afectate la Creditul funciar urban. Case de vânzare pe strada Laboratorul. Plăţile în rute. Dobănda mică. Avansuri la cumpărători de locuri pentru a înlesni clădirea. Grădini de imhiriat avantagioase cu deosebire pentru societăţi de sport. Pentru lămuriri mai detaliate a se adresa la proprietar. c. i. si tuh. Str. Suter No. 9 (Gramont) UN PLIC GALBEN cu acte comerciale şi judecătoreşti s’a pierdut pe Calea Moşilor de la Sfinţi—S-tu Gheorghe şi drumul tramw. pînâ la Curtea de Compturl. Cine le va aduce Strada Armenească No. 1 la Institut, bună recompensă. Grădina Bristol Situată în cea mai frumoasă posiţiune a capitalei pe Bulev. Academiei S’a Deschis Simbătă 9 9Iaiu ILUMINAŢIUNE SPLENDIDA Virgil Arion ADVOCAT No. 21, Str. Pioni sie, No. 21 De arendat imediat pe termen de 5 ani mo- Îi a Frătileşti Bădenî din judeţul alomiţa întindere 4,200 pogoane arabile, a se adresa d-neî Alei. Vrăbiescu, strada sfinţii Apostoli No. 37 Am onoare de a aduce la cunoştinţa onor public că cu începere tie la 1 Iunie 1898 se va redeschide stagiunea balneară a hotel” calimÂneşti pe eare II ţ«n ln întreprindere, precum şi restaurantul, unde d nil vizitatori vor găsi o Bucătărie foarle aleasă, cu mln-cârl Francexe, Germane şi Orientale> precum şi Băuturi Indigene şi ntreinc. Hotelul e iluminat cu electricitate Parc splendid Sperăm că onor. public, de care sunt în destul de cunoscut, raă vor onora cu presenţa lor, asigurîndu-I că vor găsi un serviciu gtrom/tt si gtrefurl moderate Cu deosebită stimă Antrep-enor, 8. FEiMEANF. Băile Strunga (lingă Ti-gu JFrumoetJ Afl poziţie splendida, in pădure seculară, sunt luminate cu electricitate. IO A camere mobilate şi sat la 10 min.. camere izolate în pădure cu bucătărie şi mobilate ori uemobilate. 1. Băl de ttueioană, foarte tari, contra reumatismului sifilisului, ser of ui ei, scio-titei, gutei şi tuturor aprinderilor vechi. ÎL. Mdroterapie după toate regalele moderne, contra nevro-asleniei şi ori cărei slăbiciuni mal ales că se combină cu cura de apă de fler bicarbonată ee are Strunga. DI. Meuntalaţiuni de aer comprimat centra asmei. boalelor de glt şi de urechi. Technic* Idroterapiel se execută de D-nul GHtGOBOFICM, asistent tn Stabilimentul de Idroterapie al D-lul Winternite din Viena. Massorl speciali. D. Profesor Dr. Bogdan da la Universitatea din I si dirigează băile. D. Profesor Dr. N. Manolescu curează boa-lele de ochi şi urechi. Băile se deschid la 15 Iuuie. Tot soiul de petreceri, orchestră din Bucureşti. Iuformaţtuul Strada Teilor 32, Bucureşti, de la 4—6 p. m. I V- I WsmMm iii de vînzare ia SINAIA în total sau în parte o proprietate cu 4 faţade la cea d’întîift posiţie a oraşului (vis-â-vis de Mănăstire). Condiţiuuile de vînzare foarte avantagioase; a se adresa Bucureşti, str. Covaci No. 3. Librăria Socec & Go. Bucureşti A apărut : Mottvl anatomic al omului Anatomia corpului omenesc arâtind prin planşe colorate ehromolitografiee superpuse. Mărimea naturală. Toate părţile interioare, ca plâmînil. inima, desface arătindu-ss detalii în mărimea şi posi-ţiunea lor naturală. Litografiat pa hîrtie pinză. foarte durabila. Pieţut unul model Lei 25. MINISTERUL JUSTIŢIEI Pnblicaţinne Domnul «Mardiros Chircor», comerciant din oraşul Brâila a făcut cerere la acest mimstar pentru adăogirea la numele săil patronimic de «Chircor» a celui de «Borvi-zeanu» spre a se numi «Mardiros Chircor Borvizeanu». D nul Gheorghe Ionescu, mecanic tu sert viciul C. F. B. din oraşul Buzâfi, a făcu-cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui sâfl patrenimic de «Ionescu» lu cel de «I. Vasilescu» spre a se numi «Gheorghe I. Vasilescu». D-nul David lancu sin Haim. comerciant din BucurescI a făcut cerere la acest Minister pentru schimbareo numelui săfl patronimic de «Haim» Iu cel de «Rosin» spre a se numi «David lancu Rosin». Domnul Avram Gifikmann din oraşul laş a făcut cerere la acest minister peutru schimbarea numelui săfl patronimic de «Giflkniauu» ln cel de «Felicianu» spre c se numi «Avram Felicianu». , Miuisţrul publică această cerere conform dispoziţiuuiior art. 9 din legea asupra numelui spre ştiinţa celor interesaţi cari ar voi să facă oposiţiune In termenul prevfi-zut de linoatnl 2 a< zisului articol._ Dr. I. T. mera Medic Bomîn — Karisbad. Markolafz Tempel — Dr. Nicolae Comşa Medic Romîn Karlabad, « Veinhans» Sprudelgasse Dr. Ioan Calinciuc Marienbad Vila Columba www.dacoromanica.ro EPOCA IBăâle Herciilaiie (Melia“ în toate mărimile cele mal bune existente. Vîntnrători, transportabile cu aparat de scos mal ura. Greble de fiu,—Maşini de tăiat paie şl fin. Grape, flexibile şi diagonale, cu două şi trei cîmpurî şi cu dinţi de oţel. Răriţi, Cultivatori, Tăvălncl. PLUGURI NORMALE Cu 2, 3 şi 4 Brăzdare.—Tot-d’a-una 600-600 pluguri în Deposit 8 PORUMB S«le mai PRACTICE. "-ţvsăSţiPffjşliig•: i~r--ăr=^l*~—±‘ ■n -™- Cu mai multe brăzdare. BlorI TRANSPORTABILE, pe postament de lemn şi de ber, simple, duble, triple şi quadruple, din cele mal renumite fabrici, de 36, 42 şi 48 ţolurl. 1 lei re de Moară FRANCEZE l-a calitate, din Laferte. sous-Jouares, Societe Meulliere Dupety & Co., compuse din maximum 4-5 bucăţi, întregi fără piept. Toate mărimile Batoze de Porumb SIMPLE şi DUBLE, manuale şi cu aburi, cu Elevator ultimul sistem perfecţionat. Curele de transmisiune ENGLEZEŞTI, l-a calitate simple şi duble, şi toate lăţimile. Pompe pentru spălatul cazanelor, de incendiă şi grădini. I Fărft rfp _ _ ,, , _ , ' î * Ee,luu spaiaiui cazanelor, de incendiă ş * * Muşamale. —c JManine de scărmănat lină. — Fire de postav, — Motoare cu petrol şt cu gaz seccrătoare simple „CONTINENTAL44 şi Cositoare " B O IN TV1 E“ ----J|--V A* —- — O €3 O L * €A 't O m X* O UI n ClJ AUARAT I>E LEGAT SNOUI — CU TĂIŞUL LA ,,MI Mt E A F TA“ din renumita fabricii JOttil’STOA’ mit VI ST, " ‘-dmo Bata,Ia (America). Kodel 1898. Cele mal ntoare 8i eolide, construite din .tel ©aianţie absoluta pentru perfecta funcţionare şi material solid al tutulor masinelor Reprezentant general a Renumitei Case SMMOIV RMMIMER Ş RAEMAXX lenta lustalaţiuni de MORI perfect Automatice cu Valţuri Bucureşti.—Tipografia EPOCA Strada Clemenţei No. 3.—Bucureşti www.dacoromanica.ro