SERIA n—INUL IV, No: 772.—122. NUMĂRUL 10 BANI' A ROAA încep la 1 şi 15 ale fle-cărui luni Un an tn ţară 30 lei; In streinâtate 60 ,lel , Îase luni ... 15 » » » 25 £» rel luni . . . 8 » » » 13 .» Un număr In streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No. 3. - STRADA CLEMENŢEI - No. 3 fidftfl» a treia TELEFON MERCUR!, 27 MAlU 1898 NUMĂRUL 10 BANI AJVKJJVCI CRI LE Anunciurl la pag. IV.0.30 b. linia , > * ni........lei » » * » n . . . . . 3.— * * Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul UN NUMÂR VECHIU 30 (BANI] A RlflIAISTRA ŢI A No. 3. - STRADA CLEMENŢEI — No. 3 AMANAREA CRIZEI PROSTIA COLECTIVIŞTILOR Campania neruşinata pe care colectiviştii o duc în jurul aşa numitului document falş, invocat de d. Take Io-nescu, este, în adevăr, revoltătoare. Necinstiţii, trădătorii, delatorii, spionii şi neruşinaţilîn chestia naţionala, aQ luat prăjină în mină şi califica de denunţători, pe oamenii cum se cade, pe executorii publici, drept falşifica-torl şi abu/.atorl de încredere. Dacă nu al vedealucrul, nu al crede. Toată lumea a trebuit să înţeleagă deja ca colectiviştii, ducînd această campanie, nu fac de cît să profite în mod şarlatanesc de situaţia delicată, periculoasă chiar, a acelor cari, dacă ar putea vorbi, i-ar ruşina pe vecie şi i-ar dovedi şi pentru copil de trădători şi delatori al intereselor naţionale. Să ne explicăm în cîte-va cuvinte. Din cele două documente citite în Cameră de d. Take lonescu, unul numai are o mare însemnătate, acela în care se spune că primul-ministru Sturdza a dat informaţii guvernului maghiar de sumele ce se servesc la anume şcoale din Transilvania. Cel-l’alt este un act care nu poate durea pe SturJza. Este, prin urmare, o chestie de viaţă şi de moarte pentru âturdza, ca primul document să nu aibă existenţă. De aceea, pentru a ajunge la acest scop, Sturdza a recurs la toate mijloacele; el şi gazetele Iul 1’aQ declarat de falş; guvernul maghiar, prin vre-o două note oficioase cu caracter de alt-minterea îndoelnic, aQ venit în sprijinul ignobilului, pentru a-şl scăpa sluga şi spionul de primejdie şi dezastru. Guvernul de la Pesta, cău-tînd a scăpa pe Sturdza, lucrează în interesul proprio maghiar, iar nu în acela al delatorului. In adevăr, Sturdza căzut de la putere, înseamnă pentru Unguri, punerea în imposibilitate a instrumentului lor, de ale mal servi cauza, înseamnă alungarea spionului de la afacerile şi secretele Statului Romîn, deci neputinţa pe viitor de a mal continua cu desvelirea şi comunicarea aeclor secrete. Guvernul maghiar în amândoiieîncercările saleavariatast-feljîncâtnea-devQrul declaraţiilor sale reese patent. IntîiaşI dată, cabinetul de la Pesta a declarat că informaţiile în chestie le are pe cale erarhică de la administraţia şcolară rotnînă din Transilvania. Vedeţi, Ungurii nu contestaO existenţa actului, ci se mulţumeau a disculpa pe Sturdza de acuzarea că el ar fi dat informaţiile incriminate, afirmând că le are din altă parte. Eforia şcoalelor din Braşov s’a grăbit a desminţi acea notă, afirmând că nici odată administraţia şcolară sau Mitropolia nu aQ dat vre-un fel de informaţie, cu privire la subvenţia servita de Statul Romîn şcoalelor din Braşov, lată-1 pe Sturd-za din noQ cu acuzarea in spate că el, şi numai el, este delatorul. trebuia găsit alt-ceva. Nevoia ne* gârel existenţei documentului, se impunea. Şi atunci guvernul maghiar, prin o notă oficioasă, a dat al doilea comunicat, afirmînd că numai un act a fost trimes Mitropolitului Roman de ministrul instrucţiei, iar nu două. Şi imediat, atit Sturdza cît şi gazetele sale aQ început campania falşului, a falşificatorulul, etc. Pur şi simplu ridieul. Colectivitatea profita de faptul 1) că Mitropolitul Roman nu poate spune adevărul, dacă a primit la cancelarie documentul In chestie ; 2) că d.Take lonescu nu poate spune nu- mele acelui care T-a comunicat documentul ; 3) că acel ce a comunicat acest act d-lul Take lonescu nupoate să se denunţe şi să facă proba ve-racităţel şi existenţei actului. Cu alte cuvinte, colectivitatea profită de tăcerea forţată, dictata pe de o parte de înalte interese de ordine naţională, iar pe de altă parte de sentimentul de conservaţie al celui ce a comunicat actele, pentru a duce cea mal infamă campanie care s’a dus vre-o dată. A ! dacă mitropolitul Roman ar putea vorbi. A!., dacă acel care a adus actul d-lul Take lonescu ar putea protesta. A1 dacă chiar d. Take lonescu ar putea să se explice, cum toată campania mizerabilă ar fi demascata, şi cum s’ar dovedi ptnft la evidenţă culpabilitatea ignobilului. Dar colectivitatea ştie că mitropolitul nu poate afirma adevărul, ştie că cutare personagiQ nu poate să dovedească că a avut actul original sub ochi; d. Take lonescu este prea bun patriot pentru ca, ex-plicîndu-se să compromită grave interese naţionale De aceea, cu acea inconştienţă sublimă, caracteristică marilor criminali, Sturdza şi al SCI fac să răsune zilnic fanfarele unei victorii aparente, care ascunde cea mal mare turpitudine. Ba, ceva mal mult. Inconştienţi cum sunt, colectiviştii aQ adaus la acuzaţiile lor contra d-lul Take lonescu încă una, aceea că a abuzat de actele ce i s’au încredinţat în o consultaţie juridică pentru a le divulga în parlament. Dacă colectiviştii ar fi fost oameni deştept!, nu ar fi agitat această nouă acuzare căci ea, departe, de a veni In sarcina d-lul Take lonescu, din contra, explică întreaga enigmă şi dovedeşte că este ceva ascuns care nu se se poate spune în această afacere şi care, dacă s’ar spune, colectiviştii ar intra în pămînt de ruşine. Fiind însă că colectiviştii nu înţeleg ce prostie fac, acuzînd pe d. Take lonescu că a abuzat de nişte acte încredinţate d-sale, să le deschidem noi capul şi poate vor vedea prostia pe care aQ comis’o. DAOi'I TRĂDARE SA fiu si EU Iar aQ imeput negocierile. Negreşit, mulţi vor pune această informaţie* la îndoială. Şi, totuşi, e adevărată. «Trădaţi!» şi «trădătorii» negociază. Nu mal departe de cit acum opt zile, Drapelul protesta energic în contra oricărei confuziunl ce s’ar fi făcut, chiar în presa noastră, intre liberali şi stur-dziştl. Drapelul se mîndrea că a izbutit să desparţa cauza liberală de aceea a guvernului; d. Aurelian nu suferea, nici măcar pe liîrtie, contactul cu Dim. Sturdza. Acum el tratează. Publicul va preţui, credem, cum se cuvine, moralitatea acestor negocieri. De vor reuşi ori nu negocierile, puţin importă. Din intenţiune răsare simţul moral al negociatorilor. E vădit lucru acum că nu atit trădările, pronunciamentele, actele anti-libe-rale ale d-lul Sturdza supăraQ pe d. Aurelian, .cît împrejurarea că nu era părtaş la ele. Cu o mică variantă, d. Aurelian zice, ca eroul lui Caragiale: «Dacă-I trădare să fiu şi tQ». Din parte-ne suntem încîntaţl de această alianţă şl ne temem de un singur lucru: ca ea să nu se facă. Pe viitor, Drapelul o va lăsa mal moale cu onoarea liberalismului. Iar Voinţa Naţională nu va mal îndrăzni să conteste trădarea lui Sturdza şi amestecul lui Gogu Canlacuzino, în mişcarea ofiţerească, întru cît cele mal preţioase argumente ni le-aQ dat, fraţii în liberalism al d-lul Sturdza. Chestia pronunciamentuluT D. maior Bublea ne adresează următoarea scrisoare: Domnule redactor, Deşi eram hotărît să nu mai răspund Voinţei Naţionale din 6 Maiu, care fără a dărîma vre-una din a fir moţiunile mele, se mărginea a mă ataca personal, totuşi, fiind-că văd, că onor d-voastră organ ar dori, în interesul adevărului, să dobtn-dească de la Voinţa Naţională oareşl-cari lămuriri, pe cari de sigur acest ziar nu i le va da, daţi-’mi voe ca pe de-o parte să mă folosesc de acest prilej, a arăta pentru ultima oară inexactităţile publicate în Voinţa Naţională. Menţin în totul declaraţiile mele precedente asupra amestecului d-lui G. Canta-cuzino, în demisiile ofiţerilor de cavalerie, şi chiar d sa s'a prins singur, prin declaraţia ce a făcut la Cameră : * Că atunci cînd a fost întrebat de d. Delavrancea : ce părere are, ce sfat dă, a răspuns că ofiţerii să uu facă nimic, să nu demisioneze». Dar această declaraţie dovedeşte că d-sa a ştiut din vreme de mişcarea cavaleriei, şi deci nu a fost strein de ea, de oare-ce alt fel nu putea să fie, pentru că jură-mîntul nostru era neîndoios în această privinţă, că nici unuia din noi nu era ertat, cu nici un preţ, a destăinui hotărî-rea noastră ori-cărei persoane streine de noi. In ceea ce priveşte întrevederea noastră cu d. general Budişteanu, la ministerul de răsboiu, trebue să restabilesc faptele în totă exactitatea lor. Ne-am dus, chemaţi fiind, cel puţin după cum mi s’a afirmat de unii din camarazii noştri, la ministerul de răsboiu, cei mai mulţi din noi. Fiind primiţi tn cabinetul d-lui general Budişteanu, d-sa ne a întrebat ce aspiraţii avem. Răspunzîndui-se de către noi tntr’un glas, că voim să reintrăm in armată, d-sa ne-a răspuns că singurul mijloc pentru aceasta este de a da o petiţie la Cameră, şi că preşedintele Camerei, recomandîndu-io, d-sa ne va da tot concursul. Dar se va pune întrebarea, de ce n’am dat nici odată aceariă petiţie ? Pentru motivul că după deschiderea Camerilor, cînd ofiţerii erau decişi a înainta acea petiţie, d. Sturdza s’a opus, spunînd acelora dintre noi, cu cari a avut o întrevedere, să nu facă acea petiţie, şi-a făcut apel la mărinimia ofiţerilor şi la spiritul lor de camaraderie şi de sacrificiu, dîndu-le chiar ca exemplu cazul generalului Haralamb. In acelaşi timp le lăsa să înţeleagă, că le va da slujbe civile pentru complectarea anilor de pensie. Tot Voinţa Naţională, răspunzînd la întrebarea d-lui Take lonescu că de unde ştia Voinţa la 3 Februarie 1894 seara, că o parte din demisii au fost primite, cînd decretul a fost iscălit abia in ziua de 4 Februarie, zice în mod precis : * Ştiam, fiind că d. general Lahovary făcuse cunoscut ofiţerilor prin d. maior Averescu şi adjutantul său d. căpitan Romalo, în ziua de 3 Februarie ora 1 după amiazi la cercul militar, că le-a primit demisiile». Aceasta e un neadevăr patent, fiind că aceşti domni nici nu aii fo3t in acea zi la cercul militar, şi nici n’au spus nimic despre primirea demisiilor. Chiar noi ofiţerii n’am ştiut nimic despre primirea demisiilor noastre, de cît la 4 Februarie pe la 11 a. m. Aceasta este atit de adevărat, că în seara de 3 Februarie ne-am întrunit la unul din camarazii noştri pentru a ne mai chibzui asupra retragerii demisiilor. Voinţa Naţională mai zice: «co ofiţerii referindu-86 la declaraţia lor din 1894, n’au mai dat urmare iniţiativei ce luaseră, şi numai ast fel s’a întîmplat că d-nul Buhlea n’a protestat la 12 Martie trecut în contra calomniei d-lui Costinescu. Această alegaţiune a Voinţei este cu totul neadevărată. Căci adevărata causă a ne-publicării acelui protest a fost iarăşi împotrivirea d-lui Sturdza, care nu a consimţit să se publice o declaraţie iscălită de numai de 8 din cei 12 ofiţeri, şi care, asemenea condiţii, nu avea nici o valoare, mai ales că toţi acei cari o semnaseră eraţi slujbaşi ai partidului liberal. Aşa dar adevăratul cuvînt al nepublicării acelui protest aii fost cei trei ofiţeri, in afară de mine, cari, cu toate stăruinţele puse, n’au voit a iscăli acel act. In ceea ce priveşte faptul, că aşi fi fost provocat în duel, nu poate să fie de cît o născocire de gazetă, fără nici o însemnătate, de oare ce nu cred ca martori serioşi să fi dat asemenea răspunsuri, pînă a nu fi ascultat amîndouă părţile şi ştiu că la mine nu s’a presentat nimeni. Dar să vedem de ce pentru un ofiţer nu ar fi demn de a încrucişa sabia cu mine P Ce mi se poate imputa ? Călcat ’am jură-mîntul P Sau am spus neadevăruri P Ce zice jurămîntul ofiţerilor : Jură şi se leagă solidarictşte o face o mişcare militară, a îndeplini anume condiţii şi a nu destăinui hotărîrea lor la nici o persoană străină. Făcut-am ce va contrar acestui jurămint ? Nu ! Am demisionat, m’am ţinut in totul de angajament, nu am destăinuit nimănui mişcarea ofiţerilor! Spus-am neadevăruri ? Nu, căci menţin toate spusele mele, şi din cele arătate mai sus, reese limpede exactitatea celor declarate de mine, pe care le-ar putea mărturisi, şi cei dintre camarazii mei, cari, ne-fiind slujbaşi, se bucură de întreaga lor independenţă, şi tocmai din această pricină n’aii voit să semneze declaraţia publicată în Voinţa Naţională de cei-l’alţi 8 ofiţeri. Mai mult de cît semnatarii protestului, regret eu răpirea dintre noi. a celor doui bravi camarazi, Ursu şi Cruţescu, căci sunt sigur, că cu spiritul lor de onoare, ar fi regretat poate faptul ce am făcut prin publicarea acelei scrisori, nici o dată însă nu m ar fi desminţit. Singurul lucru cerni s’ar putea imputa, este declaraţia ce am semnat la 1894 cu toţi ofiţerii demisionaţi. Acea declaraţie insă, a fost mai mult în spiritul nostru un act menit a desminţi urîcioasa învinuire, că o mînă neromînească s’ar fi amestecat în afacerea dimisiilor cavaleriei. Dar să admitem chiar, că aşi fi semnat acea declaraţie ca o desminţire că s’a amestecat politica în această afacere, şi totuşi n’ar însemna alt-ceva, de cît un spirit de camaraderie şi de solidaritate împins poate la esces. Dar, se va întreba cine va, care a fost mobilul, care m’a îndemnat să desvelesc în faţa publicului această intrigă politică, a cărei victimă am fost şi eu P Ori-cine a fost în locul meu, îl înţelege. Tirîl, fără ştirea mea, într’o intrigă politică, atunci cînd crdeam că iau parte la o mişcare exclusiv militărească, menită, după părerea mea, a apăra drepturile şi prestigiul armei cavaleriei, ’şl poate ori cine închipui legitima indignare de care sunt cuprins, cînd mă văd lipsit de o carieră pe care o iubeam, şi căreia jertfisem cei mai frumoşi ani ai vieţii mele, şi cînd, ca prisos de suferinţă, mă văd cu cinism nesocotit de acei cari au abuzat de buna mea credinţă ca şi de a multor altora. Acesta a fost mobilul meu; nu mai căutaţi în altă parte, ori-ce om de inimă şi de bună credinţă mă înţelege. Cu această ocazie, vă rog, d nule redactor, a primi o dată cu mulţumirile mele şi asigurarea stimei ce vă conserv. 1898, Maiu. Maior Ilulilea. „DOCUMENTE PIERDUTE*' Primul ministru a mărturisit, în răspunsul d-luî senator Brabeţianu, la interpelarea ac.es-tnia asnpra chestiunii şcoalelor romîne din Braşov, că î «S’aii pierdut docnmentele ce tre-biilaii să ritmie secrete». Docnmentele „pierdut»" snnt chitanţele de bani. Aceste chitanţe aii fost văznte la Pesta, în mina primului ministrn unguresc baronul Banffy. Să spnie presa guvernamentală, cum „s’att pierdut" docnmentele şi cum afi ajuns în mina d-lnî B„nffy?___ DIN "sTREINATATE 'smmmmmmmmmmmBmmmmmm Situaţia în Franţa Alegerile din urmă din Franţa, în loc să limpezească situaţia polifică, aă tulburat-o şi mal răO, prin faptul că cele două partide, cari luptă pentru frînele puterii, aii venit, socotind şi grupurile acolite 'or, cu puteri absolut egale în noua Cameră. Deosebirea între majoritate şi minoritate variază între 1—3 voturi. Şi primul ministru Mdline e cel d’inlliii care recunoaşte gravitatea situaţiunel. De aceea, In urma îndemnurilor partizanilor săi şi pentru a cruţa Franţei un guvern radical căruia II vor dicta socialiştii, pare botărtt a face uu pas conciliator, primind ideia «concentrare!». Precum se ştie, «concentrarea» in Franţa e sistemul de guvernare în comun a republicanilor şi a radicalilor moderaţi, făcîndu-se astfel cu putinţă ca guvernele să nu atlme, In traiul lor, nici de grupul dreptei antirepubli-cane, nici de socialişti, şl de inimici al repu-blicel actuale. E şi vorba ca d. Meline să se adreseze, incă înainte de desbaterea asupra politicei generale. grupului Isambert, rare nu vrea să ştie mal ales de clericali, şi chiar grupului Sarrien-Rourgeois. Mijlocitorul acestor tratative e fostul prim-ministru Ribot, care e vorba să intre în noua combinaţie îuînd departamentul finanţelor. Un fruntaş radical va veni Ia Colonii, în locul d-lul Lebon, iar postul de subsecretar de Stat va fi dat tot unul radical. Pentru ca noua combinaţie să fie şi mal trainică, se mal agilă ideia ca şi ministrul de rSz-boiO să fie înlocuit, de oare-ce titularul, generalul Billot, ar fi dat dovezi de slăbiciune. Noul ministru de răzbciO, va fi o personalitate militară cu mare prestigiu, şi anume: generalul Saussier. O curlntare a Ini Ribot Pentru a cunoaşte şi mal bine ideia de care va fi călăuzită viitoarea formaţiune ministeriala, iată termenii in cari a exprimat’o d. Ribot, la alegerea lui de preşedinte al grupului republican progresist: «Ţara vrea ca şi noi, a zis d, Ribot, o republică progresistă, însufleţită de adevăratul spirit republican. De oare-ce asupra acestui punct stntern uniţi, trebue să ne organizăm şi pentru acţiunea couiuuă. Toate deosebirile secundare. In privinţa principiilor, ca şi consideraţiile de persoane, tre-buesc înlăturate, pentru ca să putem întemeia o majoritate republicana, puternică şi stabilă». Foreign TRIBUNA LITERARA BARDUL Adormit e ’n crîngurl bardul; Viorelele veghind, Săratîndu’l blînd pe tîmple, II aud în vis şoptind: — «Ah! pe cine oare ’n lume Să ’l adorm în fericire, Să ’1 desmierd purtat în visuri De un cîntec de iubire ? Unde e fecioara sfîntă Unde ’s ochii acelei Eve, Ce din propria ’mi visare Mi s’a smuls trăind aeve ? O! răsări pe al meu suflet, Stea din miile de stele, Vin săŢI dau a mea viaţă, Toate gîndurile mele. Inima-mi, stingheră floare, Vin’o mîndră de-o culege, Lîngă sînul tău o poartă, Numai ea te înţelege ! Ast-fel dus cînta poetul Visu ’n noapte urmărind, Lîngă el sclipeau albastre Viorelele veghind. Cînd, — un vesel cor de Eve Prin umbrişurl de aloe Trec sglobil, rîzînd în hohot, — «Nu-I nevoe, nu-1 nevoe!» Sbeguindu-se în hore Pier în crîngurl cu satyrl... A rămas poetul singur Sub un ram de trandafiri. Dar ca fluturi spre lumină împrejurul franţei, muze Fîlfîind se ’ntrec să T soarbă Arzătoarele lui buze... Legendă Bretonă (din Hildne Vacareseo) Sub răchiţele ’nflorite Fata singură s’apleacă, Şi în undele senine Picioruşe albe’neacă. De pe genele-1 resfrînte Lacrimile podidind Cad pe sîn de flori, în rouă, Ca rubine schînteind. Legănîndu-se pe o creangă, Blînd o pasăre ’I cînta : Lasă’ml undele s’alerge Clare,—nu le tulbura ! Cînd de cîntecu’ml de jale S’o cuprinde ’ntregul crîng, Să văd stelele în unde Tremurînd,—să cînt, să plîng ! Nu-mi întuneca pîrîul Las’ seninul să-l cuprindă, Să-mi văd cuibul între ramuri Ca ’ntr’o limpede oglindă.» A urcat fecioara, tristă, Ochii ’n bolţi de frunze-atund, Şi-a răspuns cu ’nduioşare Cîntâreţulul din lunci : Cînd pe alte căi m’o duce Doru ’n lume să m’ascundă, Tu ’I zări privind, adîncurf Adunate ’n clara undă, Florile visînd pe ţărmuri, Cuibul fericire! tele, Oglindit cu flori, cu ramuri Şi cu aurul din stele... Ah, pe drumuri singurateci Cînd ne-am dus, iubirea noastră De ce nai cîntat atunce, Blîndă pasăre măiastră; Cînd în braţele lui calde M’a cuprins ca Visul Râu Pentru ce-al tăcut în ramuri Şi n’al zis în viersul tău: «Fugi, fecior cu suflet demon, «Cu ochi negri ce omoară; «De ce vil să tulburi pacea «Dintr’o inimă fecioară ? «Du-te’n lumea fără margini «Şi-l găsi într’altă parte, www.dacoromanica.ro «Inimi care trăesc încă «După ce îndură-o moarte!» AI tăcut,—şi astâ-zl ochil-ml Deşteptaţi din visuri rele, Nu mal ştiă de flori pe câmpuri, Nu mal văd pe ceruri stele!» D. Nana. nrFOBnÂŢn - Aniînarea crizei Despre demiaiunea d-lul Stolojan aflăm din > orginte autorizată următoarele : D Stolojan a mai demisionat, eu zece zile înamte de a se închide Corpurile Le giuitoare. pentru motivul că d. Sturdza nu ’ş> a ţinut angajamentul de a face să se voLee proiectele pe cari le-a întocmit d-sa Atun i însă, făcîndu-se mari stăruinţi pentru ca să’şi retragă demisia, căci altfel 8’ar produce o criză ministerială, a intervenit o pace între d sa şi d. Sturdza. Simbătă înainte de amiazi insă, s’a ţinut un consilia de miniştri la care s’a decis definitiv ca interimul preşedinţiei consiliului şi al ministerului afacerilor streine să se încredinţeze-d-lul Ferechide, în timpul absenţii d-lui Sturdza. Ii*i acest consiliu d. Stolojan n’afost invitat. Arest lucru a supărat pe d. Stolojan şi l’a determinat să demisioneze din noii. D. Stolojan şi-a trimis Duminecă după amiozi demistunea motivată d-lui Dim. Sturdza. In urma acestei demisiuni s’a întrunit îndată un consiliu de miniştri ca să avizeze asupra situaţiei grave ce s’a creat guvernului. Suspendarea crizei Trebuind sa plece în streinătate, d. Dini. Sturdza a dat zor ca sft rezolve măcar Jn mod provizoriii situata încurcată. A cerut scuze d-lui Stolojan, rugtndu 1 ca să revie asupra dt misiei sale. Insă pînă erl la orele 11 jumătate dimineaţa d. Stolojan a r» z'stat la toate implorările făţarnice ale primului ministru. Mal mult chiar: a autoriză pe mal mulţi amici al săi să spună categoric la toată lumea, că perzistă în de nii-iuuea sa. E«i dut ă amiazi însă, s’a vestit că d. Sto-loj n ar fi revenit asupra demisiunel sale. Acel caii sunt In contact zilnic cu d-sa. afirma Insă, că chiar în cazul dacă şi-ar fi retras demi&iunea, d-sa şi-o va reînoi poate chiar înainte de întoarcerea din streinătate a d-lul Sturdza. Dlaolvarea consiliului comunal al Capitalei In legătură cu aceasta se vorbeşte că, imediat după întoarcerea d-lui Sturdza, se va dizolva consiliul comunal al Capitalei, Se ofirmă cu siguranţă că aceasta s’a hotarit In consiliul de miniştri ca, să se pună capăt administraţiei inca pabite a d lui C. t. Robescu şi să se taie pofta d-lui Procopie Dimitrescu de a deveni primar al Capitalei. Preş dinte al comisiei interimare e vot ba şa fie numit d. Palladi, cu însărcinarea să pregătească viitoarele a-Ug-rt comunale în Capitală, precum şi alegerile legislative din anul viitor. Mal mulţi fruntaşi slrbl din Belgrad, capitala Serbiei, afl trimis o telegramă de felicitare d lui dr. loan Raţiu la Si-biQ cu ocazia zilei de 3 (15) Maifi. Eforia Spitalelor Civile a luat hotărlrea ca sa înceapă săptămlna viitoare canalisa-rea Smael după sistemul «tout â-l’egofit». D. Ştefan Şendrea a autorisat pe un am-c al noslru să declare că svonul răspîndit de unii guvernamentali, relativ la trecerea d-sale în tabăra guvernamentală. în vederea unei apropiate remanieri ministeriale, este inexact. In adevăr, atit d. Sturdza cit şi alţi guvernamentali au insistat şi insistă mereu pe Ungă d-sa, ca să părăsească gruparea drapelistă, dar cu toate acestea e hotărît a nu se împăca cu d. Surdza de cit numai odată cu împă- carea intregei grupări drupelistt cu gruparea guvernamentală. D. Şendrea a mat adăogat că lucru rile aă ajuns aşa de departe, în cit o împăcare nu se poale face de cit nu mai cu escluderea d-lui Sturdza din fruntea partidului. Cu ocazia St. Constantin, d. C. F. Ro basca, primarul Capitalei, a Împăna Bucureştii cu cărţi de vizită ale sale. Multe persoane cari n’aO avut nici o dată vre-o relaţie cu d. Robescu s’aQ mirat de aceasta. Explicaţia este că, In vederea alegerilor comunale, d. Robescu a trimis cărţile sale de vizită la toţi alegăloril al căror nume e precedat de iniţiala C. Un alegător, între mulţi alţii, pe care îl chiamă «Cristache» iar nu «Constan tiu», a primit şi el carta primarului! Primarul din Botoşani, d. Ulea, care a fost zilele trecute In Capitală, a reuşit să obţină aprobarea ministeriala pentru licitaţia lucrărilor de aducerea iustalaţiunel conductelor pentru apă. Lucrarea a fost adjudecată companiei din Liege, representată prin d. inginer Bonnet. FOIŢA ZIARULUI »EPOCA 24 NICOULE GOGOL TARAS BULBA ROMAN ISTORIC mu VIAŢA KEPrBl.il Bl CAZAC1LOB «’Ml a venit în gtnd să vă vorbesc, tovarăş, despre ce e frăţia noastră. Aţi auzit de la părinţi! şi moşii noştri In ce cinste mare o ţineatt. Ea s’a făcut cunoscută grecilor, ea a luat bani de aur Ţarigradulnl; ea a avut oraşe măreţe şi biserici şi kneji: k 1 e j1 din singe rusesc, şi kuejl din sîugele siiă. dar nu catolici, eretici. «Numai noi am rămas, dar, orfani, şi ca 0 văduvă care ’şl a perdut bărbatul, aşa şi tara noastră, ca şi noi, orfană a rămas. Iată, tova'ăşţ, In ce vremuri ne-am dat mina In şemu de frăţie. Iată pe ce se rea-z mă fri ţia noastră ; nu e pe lume legătură m»l stima ca frăţia. Tatăl Îşi iubeşte co-pi ni, mama îşi iubeşte copilul; copilul 11 1 beţte p’amtndoui; dar ce înseamnă aceasta, fraţilor ? şi fiara saibalicâ îşi iubeşte puiul. Dar a se ’nrudi cu legătura inimel, uu cu a slngrlul, ială ce poate uumal singur omul. S'aU mal văzut tovarăşi şi pe alte pămlo- Moşleniţoril Iul Vanghele Zappa, fiind trimişi definitiv de instanţele noastre judiciare In posesiunea averii acestuia, ati adresat secţiei a 2 a a tribunalului Ilfov o cerere tinzlnd a fi pnşl în posesia de fapt a acestei averi. Se ştie că pînă la tranşarea litigiului dintre moştenitori. Statul elen şi Statul romln, se numise Încă din anul 1893 o administraţie provizorie care să gireze însemnata avere lăsată de Vanghelie Zip.a. Administratorii actuali, d-nil Al. D muncea, I. Mala şi Christofi Zerlenti aii şi fost invi taţi de tribunal spre a depune imediat con turile. Uu proces insă este pendinte Intre moş tenitorl şi administratori, relativ la gestiu nea acestora. D. Daniil Klein, delegatul Ligel din Ba-căd la congresul general ce s’a ţinut Duminecă, s’a prezintat ieri la redacţia noastră şi ne-a rugat să relevăm că d-sa n’a citit o adresă a Ligel pe care o reprezin-t*se,—după cum am anunţat,—ci a citit un discurs prin care îndeamnă ca să ne desfăşurăm toate forţele, ca să ajutăm la îndeplinirea scopurilor nobile pe cari !e urmăreşte Liga. Iu ce priveşte propunerea sa, ca Liga să Înfiinţeze o societate care să fie recunoscută da persoană morală şi care să adune fonduri pentru susţioerea şcolilor romîne de pretutindeni, ea a fost primită In principiu şi a fost deferită In studiul comitetului central. mişcarea prelectorlală O nouă ceartă este pe punctul de a izbucni, în sînul cabinetului, din cauza liotă-rlrel d-lul Ferechide de a face o mare mişcare prefectorialâ. Ministerul de interne a decis, între altele, schimbarea prefectului de Falciu, d. dr. loan MunteaDU. S’a lovit însă de opoziţia energica a d lui Gogu Cantacuzino, al cărui protejat este doctorul. La Blrlad, de asemenea, prefectul actual, d. Teodor loan, nu se bucură de bunele graţii ale d Iul Palade, ministrul justiţiei. Matadorul impută ispravnicului căderea în ultima alegere a d-lul N. Nicorescu, şi ar dori înlocuirea lui. D. loan, are Insă, întreaga încredere a ministrului de interne şi de aici couflict. Prefectura de Iaşi, al căreia titular este d. V. Gheorghian, Încă preocupă guvernul. Clubul liberal din localitate aduce cele mal grave acuzaţiunj ispravnicului şi cere cu inzistenţă ln'ocuirea lui. Ne aducem aminte că o comisiune a fost chiar trimisă lu Capitală, pentru a se pllnge contra prefectului, D. Ferechide, care ar avea toată bunăvoinţa de a satisface cererea clubului din Iaşi, se găseşte Insă, într’o penibilă situa-ţiune, de oare ce d. Gheorghian e fratele mitropolitului primat. Şi aşa mal departe. Fie care membru din cabinet, fie-care fruntaş din portid, are cîte un protejat, de care ministrul de interne nu se poate atinge, fără ca să nu-şl atragă fulgere pe capul săfi. D. general Vasiliu Năsturel, noul comandant al brigadel din Giurgiu, a Început in specţia regimentelor din reionul comandamentului sau. In cursul săptămînel taecute, d-sa a inspectat regimentul de dorobanţi din T. Mă gurele, Însoţit de d. intendent general Opre sen, care a verificat casa şi scriptele comp-tubilităţel militare. Adevărul, vorbind de mişcarea lucrătorilor tipografi găseşte de cuviinţă să avanseze clte-va inexactităţi şi răutăţi la adresa E pocei. La răutăţi stupide nu răspundem. Inexactităţile le reprobăm şi răspundem : Epoca n’are editor, prin urmare nu poate fi vorba de vr’uu interesat la reducerea cheltuelilor lucrului de noapte. Greva pentru suprimarea lucrului de Du miueeă nu putea porni de la Epoca, care nu anare Duminică, cum apare Adevărul, cu Modele lui ilustrate. Epoca a fost cel din urmă ziar care a acceptat cerinţele lucrătorilor şi încă «cu rezerva observaţiunilor formulate de d-nul Miile, directorul proprietar al Adevărului*. De alt-fel, lucrătorii tipografi pot mărturisi Intru cit Epoca a avut vr’un amestec In mişcarea lor. Delegaţii secţie! Ligei culturale din T.-Se-verin, la congres, aO fost d-nil I. A. Proto-popescu, preşedintele comitetului conservator din localitate şi Gh. Sefendache, seuator. Institutorii şi institutoarele din Ploieşti, convocaţi prin ordin ministerial, pe ziua de 22 Maiii, pentru alegerea a doul delegaţi în consiliul general de instrucţie, atl ales pe d-nil Gh. Nicolafi, de la şcoala No. 1, fost revizor ş :o!ar şi Vasile Gădineanu, directorul şcoalel No. 4. Comitetul naţional din Bucovina Patria din Cernăuţi anunţă că săptămîna trecută s’a Întrunit comitetul naţional ro-mîn In adunare generală extraordinară, în sala festivă a Palatului Ducatului Adunarea a fost prezidată de vice-preşe-dintele comitetului, d. Modest cavaler de Grigorcea. D-nil dr. G. Popovict, dr. Z Ţurcan, Baron Victor Stircea, Miron Câlinescu, Ilarion Onciul şi T. Stefanelli aâ scuzat absenţa lor declarlndu-se solidari cu decisinnile ce se vor lua. D. Modest cavaler de Grigorcea deschi-ztnd adunarea, spune că comisiunea instituită pentru redactarea unul proiect de organizare a partidului, şi-a terminat lucrările şi raportul a fost distribuit membrilor comitetului ca să-l studieze şi să I poată lua în dezbatere. D-sa arată apoi că penfru aplicarea pro-ectulul de reorganizare a partidului naţional rornţn o nevoe de înmulţirea membrilor comitetului executiv, care va avea dubla însărcinare de a reorganiza partidul şi de a pregăti campania electorală în vederea alegerilor didtale ce se vor face la Toamnă. D. Grigorcea relevă apoi meritele d-lul baron Victor Stircea, fost preşedinte al partidului, care se retrage definitiv din viaţa politică şi propune sa-i-se exprime mulţumiri prin un proces-verbal. «** Raportul comisionul, cu privire Ia reorganizarea paitidululprimindu-se cu unanimitate, se procedează la alegeiea comitetului executiv. Afi fost aleşi d-nil: Mareşalul loan Lupul, preşedinte, Modest cavaler de Grigorcea şi Dr. I. cavaler de Floador vice preşedinţi, Dr N. B'îndu secretar şi baron Eugen Stircea. baron Nicu Mustaţa şi Dr. I. cavaler de Vel-cin8chi membrii. ŞTIRI M1BVJKTE A. Sa R. Principele Ferdinand a asistat iprl, Luni 25 MaiU, la serbările celei de-a 36-a aniversare a «Societăţel de dare la semn». A. Sa R. a rămas timp de o oră la aceste serbări, arătlnd cel mal viU interes pentru tragerea la semn, la care a luat parte de mal multe ori. Moştenitorul Tronului s’a retras la orele 5 şi jum. p. m. * Cu ocazia vizitei ce a făcut la panorama Griviţel, M. Sa Regele a exprimat dorinţa de a se reprodece, îutr’un tabloU istoric, scena atacului Smtrdanulul, din războiul independenţei. Cu execuţinuea acestui tabloU a fost In sărcinat pictorul Obedeanu. Artistul s’a pus deja In Înţelegere cn ge neralul Cotruţ, pentru restabilirea scenelor principale din această luptă. * Generalul german von lohn a plecat la Sinaia şi a descins la Castelul Peleş. unde I s’a reservat un salon din ordinul M. Sale Regelui. * Un inspector şcolar din Ungaria, anume d. Iulius Bardosy, a vizitat săptămlna trecută şcoala primară din Sinaia, asistlnd la cursurile din toate clasele şi exprimlnd directorului, d. D Popa, mirarea că In Sinaia nu există Încă uu local propriu pentru şcoală. * D-nil N. Vasilescu şi V. Timuş aU fost numiţi membri In comisia veterinară. * Ministrul de interne a aprobat modificarea budgetului judeţului BacăU pe exer ciţiul curent. * D. E igeuiU Carada, a fost în cursul săptămînel trecufe, la DorohoiU, spre a alege un local pentru sucursala Băncel Naţionale, ce se va înfiinţa In curlnd In localitate. DIVERSE nm CAPITALA Incendiul din strada Undei. — Ieri, Luni. la orele 4 şi jumătate după amiazi. un încendiâ a izbucnit Ja grajdurile din 9trada Model 22, proprietatea d-nel Gugiu. Cn toate că imobilul unde se declarase focul este iu vecinătatea Palatului regal abia la o jumătate de oră, după ce flăcările şi coloane mari de fum se ridicaseră în aer, aU sosit şi pompierii. Pînă atunci mulţimea se adunase în masă şi privea cum flăcările distrugeau clădirea, fără ca să poată face nimic. Întreg aparatul poliţienesc, cu prefectul în cap se agita in toate direcţiunile fără nici uu rost. Propietara caselor doamna Gugiu, era foarte neliniştita şi cu drept cuvînt se temea ca incendiul să nu se comunice şi Ia clădirea din faţă. Un moment, atl fost temeri ca focul să nu se întindă şi la grajdurile palatului, unde de astă dată s'a constatat că nu sunt de cit doul pompieri, fără nici o pompă. D. Basset, secretar al palatului, era la faţa locului. Sosiţi după ce flăcările consumase aproape intreg coperişul grajdului, pompierii n’ati putut lucra de cit cîte-va minute. Nu era apă. Cele două sacale golite, pompierii ati stat altă jumătate de oră, pînă ce s’atl umplut din noQ sacalele. In acest timp toporaşil aU răzbit cu dârî-marea părţilor incendiate. In lipsă de apă, incendiul a fost localizat cu topoarele. In sflrşit, ceva mal târziii atl sosit clte-va sacale de ale primăriei şi pe la orele 6 incendiul a fost potolit Din primele cercetări s’a constatat că focul a luat naştere din cauza negligeuţel unul rîndaş din serviciul d-nel Gugiu, care fiind beat s’a suit cu ţigara aprinsă în podul grajdiulul, şi a comuuicat focul finului depus acolo. Crlina din Hala Glitca. — Azi dimineaţă, pe la orele 4, sergenţii de oraş postaţi în jurul halei de peşte, zăresc lingă ulucile unei locuinţe care răspunde pa cheiul Dîmboviţei, pe locul unde se vlnd păsări, cadavrul unul om, purtînd la cap şi la gît răni adinei şi scăldat într’un lac de singe. Mortul era cunoscut prin piaţă, sub numele de Gheorghe Zdrenţaru, fiind-că nenorocitul Işl scotea hrana zilnică, adunînd cîrpe şi oase de prin gunoae. Lmgă cadavru s’atl găsit sacii încărcaţi cu zdrenţele şi oasele adunate În ajun. Locuinţa lui era sub cerul liber, avind ea aşternut pămtntul, Intrebuir.ţînd cite o dată ca saltea sacii ce l avea la îudemină. Cîştigul lui nu se ridica, după spusa unul vecin, Ja mal mult de un leii satl 1 lefi şi 20 de bani pe zi, dat fiindcă ti nu putea aduna mal mult de 60 de kilograme de sdrenţe pe zi, plătite cu doul bani kilogramul. Potrivit acestui infim cişlig, nenorocitul ducea o viaţă foarte sobră, nu bea nici odată, ne-avind nici ce bea, după cum spunea vecinul SăU. Şi acest nenorocit, sărac lipit pSintntuluI, a fost asasinat astă-noapte, din spre ziuă, pentru a fi jtfuit de doul, trei lei, singura lui avere. Asasinul este o haimana, bine cunoscută In hală sub numele de Gheorghe Hamalul, fiind-că In afară de pungăşiile pe cari le comitea, mizerabilul se îndeletnicea cite odată şi cu meseria de hamal. Iată cum istorisea azi dimineaţă Moş Radu Badea, vecin de locuinţă al mortului, un bă-trîn care are pe acelaşi maidan o magherniţă mică, unde vinde fierărie veche: «Cam pe la orele 3 din spre ziuă, m’am deşteptat In gemete grele cari veneaU din spre uluci. M’am sculat şi m’am dus lu spre partea de unde veneati gemetele. MergSnd spre locul unde dormea mortul (sic) am zărit pe Ghiţă Hamalul, plin de singe şi stînd rezemat cu minile de uluci. Atunci am întrebat pe Ghiţă : — Dar ce are Gheorghe de geme aşa ? r k răspunde hamalul, poate că su feră de boşorogeala JuI «wT. d” lt-“ >• n,“,!'p,£«•“ ■» “«n. După îndrcaţ.uaile date de moşneag, secţia HamaL^El8» fP”? ^utarea asasinului Ghiţă Hamalu. EI a fost găsit pe la orele 7 dimineaţa , TFL’ r halU d-e P’Şte. Asasinul era Intr*' atare de beţie, sad simula această stare, în aşa fel tn cit nu 1 s a putut scoate nici un cuvînt d.n gură. El era plrn de singe pe mîinl ne figură şi pe haine. p nl’ pe n Se itia Insă din spusele celor din hală că hamalul şi zdrentarul se cunosteau şi aJesea se certaă împreună. In timpi, din u„Da. zdrenţe-rul nu mal primea In coliba lui pe Gh.ţâ hamalul, care vecinie venea beat şi se certa cu nenorocitul. S» zice că din aceasta cauză, hamalul ar fi ameninţat cu moartea pe nenorocita Ba victimă.—şi s’a ţiuut de vorbă. La orele 8 dimineaţa a sosit la locul crimei d. procuror Vilacros, însoţit de comisarul ş! sub-comisarul secţiunel 3-a. După ce s’a exa-miuat poziţia In care a fost găsit mortul şi s’att luat oare-carl informaţium de la cel din prejur, d. procuror a ordonat trasportarea cadavrului la Morgă. Uiucile de lingă locul unde s’a găsit cadavrul erau pline de ştersături de singe. Tocmai acolo moş B»dea, văzuse din spre ziuă pe asasin rezemat de uluci. De sigur că mizerabilul ac ştersese de stnge. La locul crimei aO rămas sub-comisarul şi doul sergenţi, cari păzesc ca să nu se schimbe nimic din poziţiunea lucrurilor găsite la locul crimei. Asasinul arestat, a fost condus la secţia po. Iiţieneascâ, unde cu toate că i s’a administrat amoniac, n’a putut fi desmeticit. El nu va fl interogat, de cit după ce se va trezi. JUNTARA Oribilă sinucidere.—Din Focşani ni se scrie că o dramă înspăiratntătoare a emoţionat zilele trecute populaţia gărel Pufeşti şi a comunelor Învecinate. Pe cind trenul de persoane cu No. 147, intra In gara Pufeşti, un domn, numitul Sarahis Bogdan, s’a aşezat de-a curmezişul şinelor şi a fost gfărlmat In bucăţi de locomotivă şi de vagoane cari i-ad trecut peste trup. Cadavrul nenorocitului a fost adunat de pe linie şi transportat la casa mortuară a spitalului. Parchetul a fost Înştiinţat. Ftirtcnă. — O violen’ă furtună, însoţită de grindină, a bîntuit In cursul săptămînel tre cute, judeţele DorohoiU şi Botoşani. Furtuna a cauzat mari pagube moşierilor din ace e locuri. Numeroase cereri de daune aU fost deja adresate societăţilor de asigurare. DIN STREINAl ATE Teribil accident. — Din Buda-Pesta ne vine ştirea că, zilele trecute, surp!ndu-se o casă în construcţie, 65 de lucrători aO fost acoperiţi sub dârimăturl, dintre cari 4 aU fost omorlţl, 10 răniţi In mod grav, iar cei-l-alţl aU scăpat cu uşoare contuziunl. Istoria nuni s»c.—D-na deC..„ rentieră, din strada Cherche-Midi, Paris, se hotă.îse,acum cîte-va zile, să plece în străinătate. In acest scop, îşi pregătise toate cele ne -esare pentru călătorie. Banii, In hîrtit, şi ’I pusese iutr’un frumos sac de mină, care conţinea suma de aproape 40,000 lei. Avind de tirguit ceva pentru casă, d-na de C... plecă, lăslnd sacul pe o masă. închise uşa bine şi spuse servitorului să aibă grijă de casă. Mare-I fa spaima cînd retntorclndu-se. nu zări pe masă sacul cu bani. Ştia bine că luase cheia cu ia şi se mira cine s’a putut introduce cu o cheie la fel de a lăsat uşa închisă. Chemă în grabă egenţil poliţiei de siguranţă, cari nu putură dovedi nu pe hoţ, dar absolut nimic. D-na de C... era dezolată, de şi dispunea de o frumoasă avere, cînd stlnd în odae singură, zăreşte e pisicuţă care se juca cu sacul. Natural, cit de mare i-a fost spaima la început cînd nu-şl găsea sacul, aUt de mare i-a fost bucuria cînd l’a găsit. Depeşile de azî Serviciul )V.l A « JZ . «ic n&i, xu meu li : T.-Severiu....................... 80 Ginrgifi........................3m.09 Galaţi- - • ...............3m.31 ULTIME INFORMATIUNI Fondul de nn milion In momentul închiderei congresului din acest an al IAgel Culturale, d. 7. Th. Oroveanu a făcut o propunere de o mare importanţă, anume ca membrii Ligtl să des'hiiă in toată ţara o subscripţie pentru constituirea unul fond inatacabil de un milion de lei. Această propunere fiind primită cu entu8ia8m, d. 1. Th. Oroveanu a subscris imediat una mie lei. Membrii comitetului central, întruniri du-se, aii hotărît să lanseze liste de subscripţii în toată ţara. începutul Iau făcut dlnşil subscriind în total, împreună cu d. Oroveanu, o sumă de 5-500 lei. Aseară s’aO întrunit la d. Eugen Stft-tescu ciţi-va membri al săi, printre cari d-nil Djuvara şi Stelian, ca să discute asupra situaţiei. E interesant că, erl, înainte de amiazl, cînd d. Stolojan persista încă în demisiu-nea sa, guvernamentalii îl gratificau cu cele mal oboreştl epitete. — L’a dat afară d. Sturdza pentru incapacitate patentă, — spunea un advocat rudă de aproape cu d. Carada. — E cu desăvîrşire descompus şi incapabil de a mai produce ceva—spunea un vice-preşedinte al Camerei, in mare vază acum la d. Sturdza. — 2? ramolit de tot,—apostrofa în mod teribil un celebru vice-preşeclinte al Camerei. Iar aseară, cînd se vestise că demisiu-nea a fost respinsă, guvernamentalii spuneau : — Dacă i s’ar fi primit demisiunea, putea lesne să se producă o criză ministerială. Noul comitet central al Ligel Culturale s’a constituit aseară ast fel : Preşedinte : d. M. Vlădescu, vice-preşedinte : d. Borbu Delavrancea, casier : d. Perieţeanu-Buzău, secretari: d-nil A. D. Florescu şi B. Demetreseu-Brăila, membri': d-nil Al. Lupagcu, I. G. Gră-dişteanu, dr. C. Islrati gi Barbu Păl-tineanu. Sub titlul de Logica Ungurească, citim in Adevărul: «0 gazetă care cunoaşte mal de mult gustul fondurilor secrete ale Valachilor, *Pester Lloyd» din Buda-Pesta, a găsit alte argumente proaspete pentru a lua apărarea d-lul Dimitrie Sturdza. *Pester Lloyd,» aşa mare gazetă ungurească cum este, pretinde că d. Take Io-nescu este un infam care a violat secretul profesional, fiind că d-aale, în calitate de advocat, i s’aii încredinţat chitanţele cu pricina cît şi circulările ministrului Via-sici, iar d. Ionescu a făcut uz de ele. De alt-fel, adaogă ziarul maghiar, d. Sturdza nu e vinovat ast fel precum l-a acuzat fostul ministru conservator. * Ceea-ce’ml place mie în această notiţă repţiliană-oficioasă este logica. In adevăr logica este de fler. şi înaintea fierului nu ne mai rămtne de cit să ne plecăm capetele. «D. Take Ionescu este un infam care a violat secretul profesional, însă d. Sturdza este nevinovat fiind că actele incriminate nici nu există». ‘Ciudat 1 Dacă actele nu există, ce a putut viola d Take Ionescu P Iar dacă d. Take Ionescu a violat, în adevăr, secretul profesional, care va să zică actele există, iar d. Sturdza este un spion şi un trădător. E c’om crudelă logica, dar n’ai în cotro! * Convingerea noastră s’a întărit şi mal mult în urma apărărei oficiosului maghiar : Actele există, iar d. Take Ionescu şi-a îndeplinit o datorie patriotică, de-ma8ctnd pe spionul lui Banffy». încurcat de demisiunea d-lul Stolojan, guvernul oferise d-lul Pană Buescu portofoliul ministerului domeniilor. D. Pană Buescu retuzind, guvernul a fost nevoit să respingă demisiunea d lui Stolojan. Mal mulţi bucovineni fruntaşi, întruniţi sub preşedinţia guvernatorului ţârii, d. baron Bourguiguon, att decis ca Bucovina să fie reprezintată la expoziţia din Paris, aran-jtndu-se o secţie specială care să cuprindă o colecţiune complectă de costume naţionale, covoare, ştergare, juvaericale, produsele industriei casnice ale rointnilor, interiorul unei case ţărăneşti cu p'puşl mari îmbrăcate In costum naţional, etc. Pentru aranjarea acestei secţiuni s’a ales o comisiuue de trei. Săpăturile de la 'ruinele palatului domnesc din Suceava (Bucovina) construit de Ştefan cel Mare, continuă cu multă activi-taie sub conducerea arheologului austriac Romstorfer. S’aă descoperit deja o mulţime de obiecte preţioase. D. V. cavaler de Pruncul, deputat în dieta Bucovinei, împreună cu mal mulţi fruntaşi romînl, aă hotărit să se constitue Intr’o societate pentru înfiinţarea unul mu-zeft naţional romtu în Suceava, unde să se conserve toate obiectele preţioase ce se vor găsi în judeţ. Starea semănăturilor în Moldova de sus, este—după cum ni se scrie—eseelentă. Singură secara, care a suferit puţin, diu cauza ultimelor ploi. Cantitatea de răpiţi din judeţele Doro-hoifl şi Botoşani se evaluează la 150 de vagoane. | [Fineţurile sunt de asemenea foarte frumoase. Armamentul ţârei Din fondul de 20 milioane, votat de Corpurile Legiuitoare pentru complectarea armamentului ţărel, suma de 7 750.000 lei va fi întrebuinţată pentru terminarea şi construirea de cazarme. Se vor clădi cazarme şi cantoDampnte de trupe la Botoşani, Blrlad, Brăila, Tg.-Jid, Fălticeni, în regiunea fortificata Foc-şanl-Nămoloasa-Galaţl şi in alte localităţi. Pe unele locuri, căzărmile fuseseră deja Începute. Iutrerupte, din cauza lipsei de fonduri, clădirile vor fi continuate cu repeziciune. Se speră că mare parte din ele vor fi gata, chiar în toamna anului acestuia. _ »** Din acelaşi fond, 4 milioane de lei vor fi Întrebuinţate pentru cumpărări de puşti, sis-tem^ Maunlicher, săbii, revolvere, etc. S’a făcut o comandă de 15,000 puşti, la abrica austriacă diu Sleyr, şi comisiunea, Însărcinată cu privigberea execuţiunel co-mandel, se află deja la faţa locului. Comanda urmează s& fie gata In August viitor. Se va continua cu comandele, plnă cînd Întreaga noastră infanteria va fi înarmată cu puşti model nod. In ce priveşte revolverele necesare cavaleriei şi artileriei, ele ad fost comandate la fabrica Statului francez, diu Saint-Etienne. ♦ * * Patru milioane din acelaşi fond se vor Întrebuinţa pentru cumpărarea a două monitoare fluviale, trei torpiloare de mare şi a armamentului necesar flotei de torpile. Diu aceaslă sumă, nu s’a făcut însă nici o comandă. La ministerul de răsboid, se Înclină peutru ideia de a se încredinţa, fără licitaţie, unei mari case streine, engleză, după cum ni se afirma, bine reputată pentru asemenea construcţii, şi care ar prezintă serioase garanţii de bună execuţiune. La aceasta Insă, se opune legea comptabi-litâţcl generale a Statului şi de aceea, plnă acum, uu s’a luat nici o deciziuue. * Restul de 4.250,000 lei, rămas disponibi din fondul de 20 milioane, se va întrebuinţa îu diferite alte lucrări şi cumpărături, diu-tre cari 1.450.000 lei vor servi la complectarea armamentului lagărului fortificat al cetâţel Bucureşti. Talentatul poet, George Coşbuc, a fost Însărcinat de ministerul instrucţiunii să scrie istoria luărel Pievnel. S’a lăsat poetului latitudinea de a face lucrarea sa In proză. Credem a şti însă că tînărul poet va face istoria acestui mare episod din viaţa noastră naţională în versuri. Fiind dat talentul poetului, uu ue îndoim că lucrarea sa va întrece toate aşteptările. EXTERNE Germania.—O notă oficioasă vorbeşte despre sănătatea zdruncinată a ministrului de finanţe, d. Miqael, care va 11 silit, poate, a se retrage din viaţa politică. Totuşi distinsul om de stat ţine să şî treacă mal lntll proectul financiar pe care ’i va supune noului Reichstag. Acest proect, precum reese din publicarea lui tn Monitorul Statului, are In vedere o radicală reformă fiscală. Proectul mal Învederează că Germania a ajuns la limita cheltuelilor sale şi'că noul cheltuell ar desechilibra cu totul budgetul. Rusia.—Capitala Rusiei va vedea îu tot cursul verel o mulţime de suverani şi viitori suverani, veniţi să visiteze perechea imperială. Plnă acum sunt anunţaţi : prinţul şi princesa Bulgariei, apoi moştenitorul tronului italian cu soţia, ducele şi ducesa de Iork, prinţul Constantin al Greciei cu soţia, perechea regală romtnă şi prinţul moştenitor al ducatului de Hesa. Se mal vorbeşte de vizita unul prinţ regal al Sia-muluT, care va şi rămlne In una din şcolile militare diu St. Petersburg. Statele-Unite.—Presa americană se arată foarte mulţumită de aranjamentul comercial Încheiat cu Franţa, meuit să îudulcească raporturile între ambele ţări, tulburate destul din cauza simpatiilor Frauţel pentru Spania. In special discursul paclnic, ţinut de preşedintele republicel la St. Etienne, a produs o bună impresie la Washington. Turcia.—Se ştie că Sultanul e hotărit să rupă cu trecutul şi să’şl numească un re-prezintant pe Ungă Vatican. Acum se comunică din Constautinopol că s’a şi desemnat persoana, care e fostul acreditat turc pe Ungă Curtea din Athena, Assim-bey. Franţa, care apără interesele catolice In tot Orientul şi Extremul-orient, e însă foarte nemulţumită de această hotărlre a Sultanului, prin faptul că reprezentanţii el pierd ast fel din influenţa lor. China. După o ştire a unul ziar englez, Germanii ar fi deziluzionaţi de provincia Kiao-ceu, pe care le a cedat’o China, din cauză că nu are atttea bogăţii cîte prevedeau si că greutăţile exploatării ar fi foarte mari. In consecinţă vor cere guvernului din Peking concesiunea unul alt teritorii!. t Inconsolabilii Maria G. Dem. Teodorescu, Teodorescu G. Dem., Alexandru şi Mihail Dimilrescu, Piu şi Marula G. Dem. Teodorescu afi durerea de a anunţa perderea prea iubitei lor mame, soacre, mătuşe şi bunice Alexandrina Gr. Mirescu încetată din viaţă la 26 Maifi (orele 5 dimineaţa,) în etate de 76 ani. Şi roagă pe amicii şi cunoscuţii familiei a asista ia serviciul funebru, care se va oficia Mere uri, 27 Maia 1898, orele 3jş. m., In sf. biserica Olteni, de unde cortegiul va porni la cimitirul Ş-rban-Vodâ (EMn). Fa 2 Iunie /SftS, ze vor vinele t»rin licitaţie publică la Tribunalul Ilfov, zecţia fie Notariat imobilele următoare, aparţinind succesiu-nel V. G. Porumbaru: 1) Imobilul din str. Icoanei No. 29. 41 m. 60 faţadă şi 58 m. fundul, clădirea cu un etaj, avmd un apartament şi 6 prăvălii, licitaţia în.’ cepe cu preţul de lei... 65,422 2) Imobilul din str. Cătun No. 23 colţ cu sţr. Cătuuu Noă ; 20 in., 50 faţadă, 40 in. adin-cime, clădire cu un etaj şi sub sol, avlnd 14 camere, grajd, şopron, gaz, licitaţia inceoe cu preţul de lei........................63.135 3) Imobilul din str. Isvor No. 68 17 m. 60 faţadă şi 26 m. ad'ncime şi o coadă In fund, clădire cu un elaj ridicat, avlnd 7 camere’ ?rajd, şopron, licitaţia Începe cu preţul de 8,_.................................. 27 3% Pentru orl-ce informaţiunl a se adresa d-lul B. G&uencn, advocat. Str. Sfinţilor No. 6. Dr. I. T. Mera Medio Romîn — KarUbad, Markplatz Tempel — Direcţiunea Stabilimentului „BAIA GUI VITA” Hilnat In Calea Gri viţel* în faţa Bisericii Sfinţii Voivozi Are onoare a auuuţa pe Ouor, Public, că A DEN) 1HS BASINUL si DUSELE reci pentru sesouul de Vară 0 baie de basin ca dnşe reci . . 65 bani Abonament pentru 10 LSI ... 5 lei Abonament pentrn nna sntS băl . 40 lei Basinul pentru doamne este deschis în toate zilele de lucru de la orele 8 jumătate pînă _________l-j 11 jumătate dimineaţa.________ Cu aceaslă ocasiuue aducem la cunoştinţa Onor. Public că basinul de Vară pentru băl şi duşe reci este unicul in Capitală fiind con-stiucţie nouă, in ce priveşte imUlaţiunoa, confortul şi mărimea sa avlnd 80 oabine. In acest basin se poate lua băl Ia aer liber atit ziua cit şi seara la lumina electrică, iar după trebuinţe este acoperit cu perdele mobile de pinză impermeabilă pentru a apăra pe Onor. vizitatori de razele solare cura şi de ploaie. In acelaş timp se recomandă' Onor. Public că Direcţiunea a făcut toate sacrificiile insta-lind în localul basinulul un sistem complect de duşe care se alimentează numai cu apă rece de puţ pompată cu presiune puternică. Băile snnt deschise în toate zile e de la orele 5 dimineaţa, pînă seara cît de tîrziă la ______________lumina electrică._____ Direcţiunea roagă pe Ouor. Public a vizita stabilimentul «Baia Griviţa» în ce priveşte băile de abur şi de putină cl. I şi II atit pentru Dame dt şi pentru Bărbaţi şi se va convinge de confortul, Igiena şi moderaţiunea preţurilor. ______________________PIttECŢIBNEA. Librăria Socec & Co. Bucureşti t Afi apărut din «Biblioteca Internaţională» : No. î M. Nordau. Minciunile convenţionale ale Civilizaţiunel noastre, traducere de M. Canianu..............Lei 3. No. 2 Iohn Stuart Mill. Bobia femeel, traducere ..............................Lei 1.50 No. 3 Herbert Spencer. Despre educaţiunea intelectuală, morală şi fisică, traducere ..............................Lei 2. No. 5 G. Renard. Este........omul....liber ? traducere Lei 1.50 No. 6 Rădulescu Codiu. Din Muscel. Cintece poporane volumul I . . . . L«1 2.50 No. 7 E. Legouve. PârÎDţt şi copil în al XlX-lea secol. I, Copilăria şi adolescenţa L. 2. No 8 Becescu Gh. Silvan. In faţa Morţel. Nuvele, originale..............Lei 2.50 No. 9 G. Freytag. Dare şi Avere Roman traducere volumul I.............Lei 3.50 No. 11 H. Turk. Omul geeial traducere Lei 2. Epitropia Aşezămintelor Brîncoveneştr Anunciu Epitropia publică spre cunoştinţa Domnilor studenţi al facultăţel de medicină că la spitalul Brîncovenesc fiind două posturi de Interni şi de Externi ocupate provisorifi de titulari, ţine concurs pentru ocuparea lor In mod definitiv în ziua de luni 16 Noembrie 1898 şi următoarele, orele 10—12 dim., In sala de clinici a acestui spital. Condiţiunile de admisibilitate sunt ; 1) Pentru Interni: «Externii cari afi dobfn-dit diploma de externat prin concurs la spitalul Brincovenesc, la acele ale Eforiei din Bucureşti, safi la acele ale Sf. Spiridon din Iaşi, şi cari vor proba că afi făcut stagiul regulat de doul ani, că afi avut o bună conduită şi că se găsesc în anul al 4 lea al facultăţel de medicină. 2) Pentru Externi: «Studenţii facultăţel de medicină cari vor presinta un certificat că afi trecut examenul anului lotlifi al facultăţel şi afi intrat In ai ul al douilee. A) Concursul pentru internat consistă din 2 probe : una scrisă şi alta orală. Proba scrisă consistă in descrierea a două cestiunl : una de anatomie şi fisiologie şi cea i’altă de patologie internă safi externă. " Proba orală consista în expunerea a două cestiunl: una de anatomie şi cea l’altă de patologie internă safi externă. B) Concursul pentru externat consistă din 2 probe : una scrisă şi alia orală. Proba scrisă consistă In descrierea a două cestiunl : una de anatomie descriptivă (osteologic, artrologie şi miologie) şi cea-l’altă de mica chirurgie şi semiologie clinică. Proba orală consistă în expunerea a două cestiunl; una din anatomia descriptivă (osteologic, artrologie şi miologie) şi cea-l’altă din mica chirurgie. înscrierile pentru concurs se vor face la cancelaria Epitropiel Sn toate zilele de lucru de la 7—12 dim. numai pînă la 1 Noembrie 1898. In momentul Înscriere), candidaţii sunt obligaţi a ’şl depune şi titlurile. Durata stagiului de Internat este de 2 ani. Persoanele care în preseot ocupă în mod provisorifi aceste două locuri da Internat sunt ţinute a se presenta la concurs p. Epitropia Aşezămin'elor BrîncoceneşiI C. UUUCE8CC No. 556 Bucuroşii 23 Maifi 1898 Doctorul 1. Lustgarten fost intern pr. al spitalelor din Paris, specialist în hoaţele interne şi nervoase, primeşte de la 3 la 5 ore p. m. Str. Episcopiei, 7. IaculSărat Băi Uldoruro-Sodice cu nămol staţiune balneară de lutiiul ordin, cunoscuta ca atare de toatecelebriiăţile medicale din ţară. Renamele Lacului Sărat, a trecut peste graniţe şi mulţi pătimaşi diu ţările vecine, vin să ’şl doblndească sănătatea la aceste băl. Vindecarea boalelnr Învechite, a făcut ca in fle-care an, mii de bolnavi recunoscuţi ca incurabili de S rofule, de Tumori, de Fistule osoase, de Răni chronice şi Coxalgii, sa alerge la aceasta staţiune balneară şi sa ’şl reclştige sănătatea. Pentru copil Limphatici, pentru Persoanele slăbite, pentru Amenhoree şi Desmonheree Lacul Sărat este suveran vindecător. Femeile bintuite de Sterilitate prin defectele organelor şi de Maladii speciale lor, sunt vindecate in complec'i Cit pentru tămăduirea Rhew*atismelor de orice soifi şi Boalelor de piele Lacul Sărat sunt neîntrecut. Vizitatorii găsesc tot confortul şi felurite mijloace de agrement. Două parcuril de promenade admirabil întreţinute. Un casino bine Întreţinut cu bune consuma-ţiunl şi cu o vastă sala de dans unde se dafi baluri de două ori pe săptămînă. O bună musică militară. O Farmacie. Ptoşta, telegraf şi telefon. In cursul anului acesta se va sonstrui o linie de Trainway Electric care va pune In legătură staţiunea cu oraşul şi gara Brăila precum şi cu admirabilul parc numit Monumentul si unt intre Brăila şi Lacul-Sărat. Tot in anul acesta s’a Înfiinţat o lăptărie model lingă staţiune care In curind va Începe a funcţiona. Sesonul băilor se deschide la 1 Maifi şi durează plnă la 1 safi 15 Septembrie. Pentru orl-ce informaţiunl detailate doritorii se pot adresa la administraţia Băilor safi la d. dr. Roseanu, medicul diriginte al staţiunel. AdininiMtruţl» Băilor. Am onoare de a adnee la cunoştinţa onor public că cu Începere fie la 1 Iunie I89S se va redeschide stagiunea balneară a HOTEL CALIMANEŞTI pe eare 11 ţin în Întreprindere, precum şi restaurantul, unde d nil vizitatori vor găsi o Hucătăcie foarte aleasă, cu mtn-cărl Franceze, Germane şi Ort-cutate, precum şi Băuturi iutii-gene şi ztreinc. Hotelul e iluminat cu electricitate Parc splendid Sperăm că onor. public, de rare sunt In destul de cunoscut, mă vor onora cu presenţa lor, asigurîndu-I că vor găsi un zervieiii şu-om/tt şi preţuri tnotlerale Cu deosebită stimă Antrep- enor, N. ULMEANP. Băile Bălţăteştî l)Băi!e minerale calde cloro-MO« dice, lodnrate şl bromurate, analoage cu apele: Kreutzuach, HaraLurg, Ii bl, Reizhen-hall, Aussee, etc. speciale contra limphatismu-lul, scrofulel, rachitismulul, suprafaţa glandelor limpbatice, abcese reci, boale da piele, mala-dieie oaselor, debilitatei generale, precum şi în toate boalele de femei; metrite acute şi cronice, eudometrite, salhiugite etc. tomorilor, uterului şi anexelor. 2 iMvorul Cuza-Vodă.—«Isvorul Cuza-Vodă», apă de băut, foarte bogat «în sulfat de soditt» analog cu apa de Karlsbad şi Vichy, isvor din care se extrage ; «sarea purgativă de bălţăteştî», este foarte folositor tn toate boalele de stomah şi anexele tubului digestiv, precum : dispepsie, catar acut şi cronic al sto-nn hculuf, uleer precum şi coutra cancerului stomahal, constipaţia opimatră, colicele de ficat şi rinichi, cirosa hepato splenică, hydropil siile şi obositatea. Toate aceste maladii bb vindecă in urma unei cure sistematice făcută cu apa safi sarea de Băltăţeftl. 3) Stabilimentul de Inhalaţie şl Pnl-verlMHţle mineral A—Noul stabiliment de Inhaalaţie cu brad, teiebentină, goiacol creozot rucaliptol safi orl-ce esenţă urmată de pulve-risaţie de apă minerală ; araogiat după sistemul Reicbeuhall şi Ischl, este foarte folositor In toate boalele de nas, glt şi mal cu seamă în bronchită, emphiseme, astmă şi tuberculosă pulmonară, fiind cel mal sigur mijloc de a introduce săruri în organism. Stabiliment de Hydroterapie cn duşuri ecoscze, fricţiuni, împachetări, masage executat de un masseur şi o masseuse sub direcţiunea mea. Stabilimentele situate Intr’un vast parc de brad, post dă camere elegant mobilate şi restaurantul de prima ordina cu preţuri fixa. închirierile de camere pentru Întreaga lună Iunie şi August, se fac cu reducere de 25 la sută.—Sesonul îneepe de la 1 Iuuie st. v. plnă la 1 Septembrie. Pentru orl-ce informaţiunl ca : angajări de camere, comenzi de sare de băl, sare purgativă a se adresa la : Doctorul Stamattn Bucureşti, str. Romulus, 26 Plnă la 1 Iunie st. v iar de la această dată la băile de la BăHăţoştl, judeţul Netmţ. Grădina Bristol Vl,sil ^rio" Situată în cea maî frumoasă posiţiune a capitalei pe Bulev. Academiei S’a Deschis Simbătd 9 Hain ILU.MINAŢIUNE SPLhNDIDA De arendat orî De vînzare 830 pogoane de clmp la BrâneştI (jud. Ro-manaţi). A se adresa la Gr. Călinescu, strada nocerţet No. 4. TTp finPnHîl t J*°?ia Golaşe', din comuna 1/0 cil OllUdl Bujor (staţiunea calei ferate, plasa Prutul, judeţul Covurlul. Se arendează cu Începere de la 23 Aprilie 1899. Arendaşul Insă are dreptul aşt face areturile şi a înţehna chiar In toamna anului curent, conform contractului actualului arendaş. Doritorii se pot adresa D-lul L. Catargiu In BucuroşiI, strada Biserica Amzi, iar peutru vizitarea moşiei se pot adresa direct la îusăr-cinat ul Costache Stanciu din Bujor. In aceleaşi condiţiunl se arendează de D-l L. Catagiu şt moşia Docaaeasa, diu plasa Tir-gulul, judeţul l'utova ADVOCAT No. 21, Str. Dionisie, No. 21 De arendat imediat pe termen de 5 ani moşia FrătileştI Bădenî din judeţnl Ialomiţa întindere 4,200 pogoane arabile, a se adresa d-nel Alex. Vrăbiescn, strada sfinţii Apostoli No. 87. MEDIC UOM., V /.V KAHLSBAD Medic Universitar Dr. Romulus L. Crăciun, Medic clinic îu spitalul universitar, imper, reg. din Viena iClinica domnului consilier de curte Profesor Neusser), specialist pentru morburile interne, medic al asociaţiunel pentru îngrijirea studenţilor morboşl diu Viena, Protector. Msjestatea Sa împăratul etc. etc. De la 1 Aprilie pmă Ia 1 Octombrie, con* sullaţiuul de la 6—9 ore a. m. şi 3—5 p, m, Mtlblbachgasse Casa ,ScliHarze«-Bosse. www.dacoromanica.ro EPOCA (O I îieayo) CEA UI AI UI AIIE FABRICA DE SECERÂTOARE CU LEGAT _______ „IZBÂNDA” <_Astă-ţi „Secerătoarea cu legat' cea mai populară, prejerată celor-1 alte dm causa sohdităţei lucrului, junctjonărei exacte si puţinelor piese ce se u^eagă. 150 vîndute în 1895 ; 198 vîndute în 1896 ; 265 vîndute în 1897. Cereţi o secerătoare uşoară la lucru, nu uşoară la cântar, care nu poate ti de cît şubredă. Numai Izfotmla va corespunde. ir SECERÂTOARE ■«* Dl |£i V Trainică. A I » 1 Durabilă. «OOOJBUCÂŢI VÎNDUTE ! TOARE DE FIN o. a 910 REE NOV a s m:ciu i COSI ie: o Sa MODELEEXRUSEEA \ffl m S T J&i I> E C? 'SSL ES Eli BUCUREŞTI, STRADA SMARDAX JYo. 12 BRAILA, BVLEYABDITL CIJZ1, ISo. 79 | CRAIOVA, Strada M. Kogălnlceaim No. 1© SINGURUL DEPOZITAR PENTRU ROMÂNIA -M ALBERT ENGEL SNOB fl.S* OK M,\CltKOKHK Strada GABOL I, Ro. 37. — Bucureşti Este tot-d’a-una bine asortat cu următoarele] mărfuri recunoscute de bună calitate: X} aa fAtia avtnd rezervor pentru apă I O de băut, Forme pentru Îngheţată, maşiie pentru fSent îngheţată MASIVE pentru fScnt unt, forme pentru unt GLOBURI pentru GRADIRA în diferite colori şi mărime i MOBILE de fler pentru grădină SEEŞXICE pentru grddtnd Arangiamente COMPLECTE pentru BUCĂTĂRIE c^-invr™ (Vase smălţuite indigene şi streine) SERVIFIURT de porţelan de Bohemta şi Franţa p. masă pi p. lavoir MAŞIME pentru BUCĂTĂRIE sistem BELGIAN BAI do ZIIVC DIN TOATE SISTEMELE Şl IN TOATE MĂRIMILE LĂMPI pentru atîrnat pe masă, pe perete din toate sistunele — EĂMPI ft EEEINAMiE pentru răpită — «LINOLEUM» (Muşama) FELINARE pentru MORMINTE şi COROANE de METAL COLIVII pentru canari privighetăare şi papagali. nniiBiiA/ veritabilul aparatsuedesj I nilVÎUo ' Pentru fiert cu petroliu ' fără fitil. PREŢURILE CELE MAI EFTIEE (nervicitX eontştiinrion) ATELIER SPECIAL pentru comănzl şi pentru reparaţie. PETKOIiEU, Calitate» I-a, decalitrul lei 3.50 bani. ULE1U de rapiţă dublu rafinat. “;-b. ar \ Marele Motel Caraiman SITA AI A Situat in cea mat frumoasă posiţhmc DESCRIS DE EA ld MAIU Sub direcţiunea Iohn Stiefler antreprenorul Motelului Regat din Bucureşti. RESTAURANT DE I-ul RANG Bucătărie Franceză şi Română Vinuri Excelente ARANJAMENTE CU ZIUA ŞI CU LUNA Preţuri Convenabile MOBILE de PIATRĂ C0NSTRUCŢ1UNI p»ntiu / ca ro im As* şi oi I ce lucrare de pia-ti a se găseşte gata Şl Granit se ezerută tn mu- /Cjţ/Sf/enil sculptură diu/S^1Labrad0r Caia AşS/ Porfir Grioiw / *2/ Marmora ™ /V/ «n | /iŞy Monumente V/ Blocuri, Plăci, Scări, Trepte, Podeşte, Pllnatre. CHAHPAGH2 PIPER-HEIDSIECK Ancienne Maison HEIDSIf K fondde en 1755 KUNKELMANN & Co. Succtseurs R£ IMS FRANCE Representant generat LDOPOLD M. MABCUS 70.—BUCUREŞTI, STRADA CAROL70 R. ochvartz & V. Ascher Pictori, Zugravi de firme Decoraţiuni Teatrale Şi Vopsitor ie fină Ral mult de ‘/* de secol sueces proclamă supeno iatea sa rit'Îtbbrti ln tratamentul de guturai, Iritaţluuel peptuluf, I (fluenţa, Vl/„„ măştilor Nn dureri reumatismale, scrtntlturi, răul, vărsături, bătâ- LfMUSRiUl IWffe n.enLni K*f A f laieîl te v»* d»* Biserica 0 m*t MAŞINE DE BUCATE din Renumta fabrică Gebrider Roeder din Darmstat, recunoscute ca cele mai bune şi cele mal econo-me în combustibile. Rdi lucrate din Zinc de ori-ce dimensiune cu sobd pentru inctllx.it apa din Baie DUŞURI pentru CAMERE cu aer COMPRIMAT EXPOZIŢIA PERMANENTA «1© LĂMPI PENTRU PETROLEU ŞI GAZ AERIAN MARCUS LITTMANN S-sor I. WAPPNER Calea Victoriei No. 61 1 TEIRiCH & C01 BUCUREŞTI No. 9, Strada Berzei, No. 9] TEIE6RAF, 6flZ, AP încălzitul central LUMINA ELECTRICA TELEFONE PA1MTOXERE! FILTRU CHAMBuRi AND PASTEUR TUBURÎ [ de BASALT, PLUMB, FS.VI'A şi FIER CE OSETE de toate felurile (tout ti Vegoul) MARE DEPOSir de toate articolele atiiiff&tonre de aceuMă branşa ! BIROU de CONSTRUCŢIE.-Expnrt turi.—Topic excelent contra bătăturilor B DIPLOM V DE OISWAItE la Expoziţia din Buctureflci ln 1891 La Typografla EPOCA se află de vin-i»w bîrtle maculaturi cu 50 bani kil I . MARELE MAGASIN ROMÂN ~~ DIMITRIE PETRESCU Calea Moşilor, No. 1, (colţ cu Piaţa Sf. Anton) tar AU S OS IT -mm Pentru arsonal de primă vară ţi vară, toate noutăţile în Lainagiuri, Mă-tăserie, Catifele, Toualurt, Zeflruri, Pichetări, etc. etc. MARE ASORTIMENT De : Olande, Sifoane, Madapolam ln toate lăţimele şi qualiBţile de Lei 11,75 Buc. Şifon foarte bun 36 jum. Metro şi piuă la cele mal fine calităţi, iŞervete, Mese, Prosoape, Ciorapi, Bat-ste, Linguri» pentru liaiue, Bărbaţi şt ţoptl TRUSOURI GATA ŞI DE COMANDA In acest Magazin se poate procura TrusourI complecte de la 150 piuă I» 10,000 Lei RaORERtE, DA NTEE E, VA E A NSIE NE ItilOtNK HPECIALE DE Covoare, Perdele, Stofe pentru mobile Coverturi de pat şi de mese, precum şi toate articolele atingăto&re de branşa Tapiţerilor. Mare atelier propriu pentru comenzi do ori-ce fel de liogerie, Broderie de mină, precum Cămăşi bărbăteşti, croiala Franţuzească, după un sistem special a celei mal renum te case din Paris. In voiajul făcut tn Franţa, Anglia, Elveţia, etc., făclnd cumpărări mari, de Mătăsuri, Lainagiuri, aceste articole sunt puse in vinzare cu preţuri ne mal pomenii de eftine. •raimrawnmnnnrnniii — ■■ism ibi—uimi > .....................si.....n oAV PAN QP/, li !! BOALELE SECRETE !! ^ i ^!f Specific Antiblenoragic, Stoenescu NAŢIONAEĂ Reprezentînd LUAREA GRIVIŢEI la 30 AttffUfsf 1877 I Tablofi circular colosal executat de renumiţii pictori artişti din Mtinich PUTZ, KRIEGER, FROSCH BEISACHER şi NEUMANN dnpă ridicări făcute la faţa locului pa DESCHISĂ de la orele 9 dimineaţa \ pînâ la 6 seara Preţul de intrare : 1 lefi de persoană, iar j pentru şcolari, studenţi, copil şi militari de : grade inferioare, 50 de bani. •JOIA, ziua, Hig-li-Liie De Iu Q-O seara. CAPSULE cn capaivat de sada-aalol şt «antal Nici unul din antiblenoragicele existente pină acum nu Împlineşte cele două condiţiunl de asimilare repede şi nu irita traectul intestinul. Aso-ciaţiunea substanţelor ce compun aceste capsule este tot ce actualmente ştiinţa are mai bun şi mal încercat in tratamentul blenoragiilor. Modul cu totul nod şi special după care sunt preparate aceste capsule, fac ca vindecarea să fie repede, complectă şi fără do a deranja stomacu ; ast-fel că convine tutulor persoanelor chiar celor mal debile. Acest no» medicament vindecă iu scurt timp complect şi radical seursorl, (sculament) noi şi vechi atit la bărbaţi cit şi la femei, precum şi blenoarea, poală albă, etc. Preţul urnei culţi 4 Iei. Asociat cu aceste capsule sa recomandă cu succes lujecţia santallna. Preţul uuui liacou lei 3.50. Depozitul general: Farmacia MIHAIL STOENESCU Strada Mihal Vodă, No. 65, Bucureş'i. De vînzare la principalele farmacii din ţară. In provincie unde aceste preparate nu se găsesc, se expediază imediat contra uuui mandat poştal. Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări ating&tore de această artă, cu cea mai mare acurateţâ şi ou preţuri foarte moderate. | Mliieuveşli, JUulevavdul Colţea, (Unea JPvintărieJ Intrarea 2 lei de persoană şi 1 lefi pentru copil DACĂ PARUL d-‘ MEDICAMENT FHOSFUATIC IX de 'VI AL VINUL DE VIAL este un modificator du-lernic al organismului In caşurile de: •bdilitate generali, crescerea Int&rziată, con* valeacenţa lungi, anemii, perderea ape* fitului, a forţelor slăbiciune? nervoase. * Dosa este de un păhărel de lichior In- , naintea mesei. El complectează nutriţiu- ; nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor. ’IPOGAFIA „EPOCA" execută tot felul de lucrări atingâtoare de această artă. Farmacia VIAL Lyon, rue Victor-Hugo, 14. şi In t6te farmaciile APA MINERALĂ DE BORSZEIi (BORVIZ) Ponlru excelentele sale proprietăţi a primit la expoziţia universală din Viena diploma de distincţiune şi la expoziţia din Paris medalia de argint. Multe autorităţi medicala afi recunoscut că această apă minerală posedă o excelentă putere de vindecare In divorse cazuri. Prin gustul săfi cei plăcut şi bogatul conţinut mineral, această apă amestecată cu vin, e recunoscută ca o băutură plăcută şi răcoritoare, superioara ailor ape minerale. Exportatorii generali: D-niî LAZĂR & VERZAR în Braşov Depozitul general pentru Capitală la d-nul VA8ILE CRETOIU No. 17, Strada Covaci, No. 17 In provincie la diferiţi depositari principali. A ;vi •-VOASTRĂ CĂDEM * dacă este fără putere şi fără luciu, dacă aveţi mâtreaţă saă orl-care alta afecţiune a pielei capului întrebuinţaţi miraculosul PETROL* . PENTRU PAR • «ara întruneşte pe lîugă calităţi ţi aceia de a înlesni ondularea părului. Iutrebuinţ&rea este uşoară, plăcută şi fără pericol. PREPARAT DE HAHN, PARMACIST IN GENEVA (Elveţia) D E P O Z I Ti BUCUREŞTI : Uu Z&mflrescu, 8