SERIA IL—ANUL IV, No. Ediţia a treia “V a roma mewtele încep la 1 şi 15 ale fle-cărui luni Un an în ţara 30 lei; In streinatate 50 lei Sase luni ... 15 > > » 25 » trei luni . . . 8 » » » 13 » Un număr In streinatate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No. S. - STRADA CLElHENŢEl - No. 3 TELEFON NUMĂRULJO BANI «VIVf'KBflf; Anunciurl la pag. IV .... , 0.30 b. linia > » » III.....2.— lei » » »»II........3.— * » Inserţiile şi reclamele 3 lei rîndul UN NUMĂR VECHIU 30 BA.Nlj A RJIIMISTRAŢIA No. 3. - STRADA CLEMENŢEI — No. 3 DEMISIA d-lul FERECHIDE CU CINE A MAI RÂMAS ? A păţit’o ignobilul pe toată linia. Mustrările, acuzările, înfrlngerile electorale şi desavuarile din partea acelora în numele cărora îşi permite sa vorbească, curg ca ploaea pe capul san. Sturdza nu ridică capul, ca cel d’întîia venit să nuT poată zice; «pleacă capul în jos, mincinosule şi tradatorule». Nu era chip să se arate în parlament fără ca un membru din minoritate să nu l înhaţe şi să nu’l execute. Nu poate să se ducă la telegraf fără ca şeful oficiului să nu’l supună respectuos resultatul desastruos al unei alegeri. In mijlocul acestui potop de ru-şinl, şi de mortificaţil, îl mal ră-mînea lui Sturdza numai una pentru a complecta buchetul: i se cuvinea ignobilului ca acel liberali cari staU de o parte, amărîţl de laptele sale, sa ia poziţie şi să’l desavuese. El bine, şi această nenorocire ^s’a întîmplat lui Sturdza, zilele 'acestea. In adevăr, de un an şi mal bine, ignobilul exploata—în certele sale cu Aurelianiştil şi Fleviştil—înţelegerea şi aprobarea tacită a d-lul Stătescu, relativ la tot ce el face. De sigur că păcătosul exploata această fabula şi în convorbirile politice cu Şeful Statului. €înd era întrebat: pe cine al cu tine dintre fruntaşii liberali, Sturdza răspundea invariabil : pe Stătescu, cu care sînt înţeles. Tactica, mărturisim că nu era rea. Ea nu pentru prima oară este întrebuinţată de politicianl în nevoie. Adese-orl se văd oameni a căror politică revoltă pe toată lumea într’un partid şi cari pentru a ascunde mizerabilul rol care’l joacă, recurg la numele şi autoritatea unei persoane considerabile, zicînd: «eQ sunt înţeles cu cutare şef». Dar ulciorul nu merge de multe ori la isvor; într’o bună dimineaţă se strică. Aşa a păţit Sturdza cu fabula că este înţeles cu d. Stătescu. In ultima întrunire a majorităţilor parlamentare, majorităţi cari* nu eraQ reprezintate de cît de vre-o 50 senatori şi deputaţi, Sturdza a avut imprudenţa a afirma în mod categoric că tot ce face şi zice, este cu prealabila aprobare a d-lul Stătescu, pe care îl consultă nu numai în chestiile principale, dar chiar şi în cele secundare. Afirmarea era prea îndrăzneaţă pentru ca să nu capete o desmin-ţire, de vreme ce Sturdza, rostind asemenea cuvinte, minţea ca un dentist, minţea cum a minţit în chestia demisiei ofiţerilor de cavalerie, cum a minţit în afacerea şcoalelor din Braşov, etc. Dezminţirea i-a venit din partea d-lul Stătescu clară şi categorică.— Şi ceea-ce e mal dureros pentru ignobil, este că dezminţirea i-a fost administrată prin organul cel pe care dînsul îl urăşte mal mult, prin Drapelul, organul d-lor Aurelian, Eascar, Costinescu, Delavraucea, Porumbarii, Xenopol, etc. D. Stătescu autoriză a se declara că nu a aprobat, nici nu aproba politica internă a lui Sturdza. Scurt, dar foarte coprinzător. Aşteptam să vedem cum Sturdza se va ridica din această lovitură. Suntem curioşi a vedea cum Voinţa Naţională va comenta aceasta declaraţie. Pîna atunci avem dreptul să în- trebăm pe Dreyfus-ul nostru: Cu cine al rămas, ignobile ? Şi pe cine te rezeml stînd la guvern ? Pe ţara, fie reala fie legală, nu te poţi sprijini, căci ea ţi-a administrat două perechi de palme spăimîntătoare. Sprijinul fruntaşilor liberali îţi lipseşte cu desâvîrşire. Forţa morala nu al nici măcar de cinci parale. Tovarăşi voinici şi capabili în minister nu al, pentru ca să înfrun-tezl pe toată lumea. AtuucI ce al şi pe ce te bizui ? Ştim că al un protector interesat, pe guvernul Ungar. Dar acest protector nu-ţl poate da mare sprijin în ţara romînească. Tu, ignobile, poţi să-I dai lui în Transilvania, precum deja al făcut-o. Deci şi acest sprijin nu poate să ’ţl fie eficace. Mal ştim că al curajul ca să exploatezi favoarea M. S. Regelui. Ia să vorbim puţin şi de această afirmare îndrăzneaţă. Lecţie trădătorului Sturdza-Dreyfus a împins şcolile ro-mîne din Braşov Intr’o situaţie grea, înlesnind guvernului maghiar putinţa de a ameninţa aceste şcoli cu închiderea. Spionul îşi va fi închipuit, de sigur, că dovedeşte astfel cît de mult s’a «cuminţit» de cînd e la putere şi ce preţioase servicii poate face dacă va fi ajutat să rămîie la guvern. De revolta conştiinţei naţionale nu-I a păsat. S’a văzut re cinică atitudine a avut trădătorul, atît în Cameră cit şi în Senat. întreaga sa guvernare dovedeşte că omului acestuia nul pasă de ţară; şi de aceea nu ne mirăm. Dar iată o lecţie ce vine de peste fruntarii, de la Romînil din Braşov. In punctul al cincilea al concluziuni-lor sinodului parochial al Bisericel Sfin-tulul Nicolae de acolo se zice: urţinttt-i o#er« f jutor pentru hcoIS 1rşire necesară, ori de clte ori al nevoe să vorbeşti despre oamenii Romlniel moderne, ea umple un gol adine simţit, şi modul cum d. R >setti, In mijlocul greutăţilor cafl i s’ah Înfăţişat, s’a achitat de sarcina ingrată, pe care şi-a impus'O, nu-I poate aduce de cit laude. Zarn *** Anunţăm cititorilor noştri apropiata apariţie a unul elegant volum de traduceri din H-iue, datorite talentatului nostru colaborator d. St. 0. Iosif. •% . . Aflăm că este pe cale a se Începe In cu-rtud editarea unei noul Biblioteci populare, din iniţiativa cunoscutului editor diu R.-Vîl- cea, d. G. Sfetea. Primul număr al acestei biblioteci, de un format cu totul nod şi elegant, va fi ocupat de d. N. Mihăeacu-Ni-grim. onpoBMA’S'n ___ JCt Demisia d-lui Perechi de Eri după amiazl, se vorbia cu insistenţă prin cercurile politice, că suntem în plină criză ministerială, în urma demisiunei d lui Ferechide. care s’a produs in următoarele împrejurări : D. Caton Lecca, prefectul poliţiei Capitalei, a trimis Luni seara d-lul I). Sturdza o scrisoare, anunţindu 1, că e decis a demisiona, în urma atitudinel ostile a organului oficios al guvernului. A doua zi, Marţi, înainte de amiazi, d. Sturdza a anunţat consiliului de miniştri că d. Caton Lecca e hotărit să demisioneze; iar d. Ferechide a răspuns că s’a primit la ministerul de interne, deja de Luni dimineaţa, demisiunea oficială a prefectului poliţiei. * * * Di8cutîndu-8e demisiunea d-lui Lecca, majoritatea miniştrilor şi in special d. Palladi, au fost pentru primirea ei, dar d. Fere hidt s’a opus zicind că el, ca ministru de interne, e singur in drept a decide, in ultima instanţă, asupra acestei demisiunl, şi d-sa o respinge. De aci recriminări reciproce. D. Palladi a excelat în recriminări la adresa d-lul Ferechide, imputîndu-l că, din pricina d-sale, guvernul a pierdut situaţia în 18 judeţe. * * * In nrma celor petrecute tn eon-sillA, d. Fereelilde a trimis Harţi seara demfsianea sa d-lul Dini. Sturdza. Primul ministru, tn loc să caute a da o satisfacţie d-lul Ferechide, a alergat, cu demisiunea acestuia, la d-nul Oogu Cantacuzino, oferindu-i să treacă la ministerul de interne, iar dinsul să ia portofoliul financelor şi d-lul Ferechide H va oferi portofoliul externelor. Hiercuri seara d. Ferechide se afla la Clubul Kegalţ cind d-nul I>lm. Sturdza l-a oferit prin o scrisoare să primească ministerul afacerilor străine. Piuă aseară Insă d. Ferechide a*refuzat oferta d-lul Sturdza. *** Se vorbeşte însă, că sunt oare-carl excepţii ridicate în contra treceret d-lul Oogu Cantacuzino la ministerul de interne. Se spune că d. Oogu nu poate să primească acest minister, după care d-sa umblă de multă vreme ca să poată să-şi mărească clientela. Trecerea d-lul Cantacuzino la ministerul de interne ar însemna definitiva ruptură dintre guvern şi fracţiunile liberale. * ♦ * Impresiuuea generală e că, re-trăgfndn-se d. Ferechide, nu va putea reuşi ulei o combinaţie $1 guvernul întreg va fi nevoit să demisioneze. *** In afară de detaliile C6 preced, putem da părerea unul ministru, din cabinetul actual, asupra situaţiei. Consultat de unul din fidelii săi, ministrul i a declarat următoarele : — Dacă o împăcare va interveni între guvern şi g uparea dizidentă libera ă, ea nu se va face de cit cu o parte dintre Aurelianiştl, din cari vor 11 excluşi d-nil E. Porumbaru, Costinescu, Delavrancea, Xenopol şi cîţl-va alţii. Tratativele se urmează, in această direcţie. Ministrul o încheiat declaraţiile sale, cu aceste cuvinte. — Dacă o împăcare nu se va putea spera, în direcţia arătată, atunel e probabil că guvernul actual să nu facă nici chiar alegeiile comunale, din Noembrie viitor. Garantăm autenticitatea acestor decla-raţiuni. Un nod acces de furie al d-luî Sturdza D. Dim. Sturdza a avut un nou acces de furie, de data aceasta chiar pe stradă. Iată cum stau lucrurile . Funcţionarii primăriei voiau să înmî neze primului ministru, prin mijlocirea unul funcţionar cunoscut de d. Sturdza, o petiţie prin care reclamă, în modul cel mai legal, drepturile lor eventuale la pensie, drepturi cari se regulau, pină acum un an, pe temeiul dispoziţiilor Regulamentului organic. Legea cea nouă a pensionarilor comunali stabileşte formal, într’un articol, că nu se ating drepturile de mal înainte cîştigate. Funcţionarul însărcinat a remite petiţia caută, în zadar, timp de mai multe zile, pe d. Sturdza. In fine, ,într’una din zilele trecute, îl tntilneşte pe jos, in str. Pitar Meşu, şi saluiîndu l se apropie de el. D. Sturdza, foarte amabil, îl întreabă ce mal face şi ce doreşte. Funcţionarul îl expune cestiunea. D. Sturdza îl ascultă cu bună voinţă pină la un loc cînd funcţionorul zise că ’şl reclamă dreptul pe temeiul Regulamentului organic, care, pînă acum doi ani, era singura lege in vigoare cu privire la pensiunile comunale, d. Sturdza sări în sus, începu să sbiere, in cit trecătorii se adunară în jurul Iul. In prada unul acces violent, primul ministru răcnea : — 0 viaţă întreagă am luptat ca să dărîm Regulamentul organic şi d-ta indrăs-neştl să-mt vorbeşti de el P ! — Da, dle ministru, ştiu că aţi luptat şi aţi reuşit, respunse funcţionarul, dar din tot Regulamentul organic, aţi lăsat, pînă acum doi ani, să subsiste această singură dispoziţie, pe care ne intern etani. D. Sturdza, din ce în ce mal surescitat, începu si apostrofeze pe funcţionarul comunal, şi văzind că se grămădeşte lume, să asvirli, urltnd ca un turbat, intr’o birjă care tocmai trecea cu coşul ridicat. M). Paianu şi Iaşut Cititorii noştri cunosc contractul Intre d. ioginer Paianu şi primăria Iaşi. După termenii acestui contract, d. Paianu se angaja să facă, pe socoteala sa, studiile necesare pentru aducerea apel In oraş, iar comuna, după examinarea planurilor de cap-taţiune, urma săi acorde antrepriza apel In oraş. Pentru Începerea studiilor, d. Paianu a depus o garanţie de 20.000 lei. După doul ani, contractantul prezintă planurile de studii primăriei şi cere examinarea lor. *** In timpul acesta Insă, inconştienţii de la comună Îşi schimbaseră părerile. Propunerile d-lul Paianu, primite cu entuziasm la Început şi ridicate la slava cerului de Voinţa Naţională, nu li se mal păreaţi serioase şi cererea de examinare a planurilor de cap-taţiune este respinsă de consiliul comunal. Cum însă, un contract autentificat de tribunal, lega pe ambele părţi, d. Paianu a făcut somaţiunile legale primăriei, pentru Îndeplinirea angajamentelor luate. Primăria refuza din nod. La refuzul acesta, d. Paianu a intentat proces. « * • D. avocat P. Missir, mandatarul d-lui Paianu, cere—in numele clientului său— suma de 200 000 lei despăgubiri şi restituirea garanţiei de 80.000 lei. In acelaşi timp, d. Missir a mal cerut şi termen de urgenţă, de teamă ca cum va primăria să rămînă, făiă nici un ban în casă. Comuna Iaşi este tratată ast-fel, Intco-mal ca faliţii de rea credinţă, cari sunt In stare să-şi ascundă averea, pentru ca să-şi frustreze creditorii E ultima ruşine, la care colectiviştii pu-tead expune capitala Moldovei. Citim in Paloda din Bîrlad, un ziar care se ţine cu desăvîrşire departe de polemici şi lupte militante: «Reuşita opoziţiunel se datoreşte... şi «unirei partidului conservator cu cel «.junimist din oraşul nostru. D. Teodor «Emandi, conservator, a cedat voturile «sale d-lul Lupu K. Kostai hi, junimist, «şi n’a cerut nimic în schimb, cu toate «că un pretins mare patriot liberal, «la un cas analog a cerut şi a primit «2000 lei de la Ştefan Neagoe de feri-«cită memorie». întrebat asupra viitorului congres, pe care liberalii vor sâ-1 ţină la Iaşi, d. Ganea, preşedintele Senatului, a răspuns că onorabilii iniţiatori ai acestei mascarade nici să se gîndtască la aşa ceva, căd ar putea fi luaţi la goană, pe nerăsuflate, din vechea capitală a Moldovei. Pentru a prelntlinpina noul mişcări, In favoarea colonelulnl Teişanu, guvernul a hotărit permutarea sa din Iaşi. In acest scop, colonelul Teişanu a fost expediat la Roman, unde ’şl va face restul Închisorii de 60 zile, la care a fost condamnat. D. colonel Teişanu a fost escortat la Roman de d nil maior Burghelea şi căpitan Stratiiescu. Printr’o circulară, ministrul instrucţiune! face cunoscut direcţiunilor şi-oalelor normale, că împlinindu-se perioada de 5 ani, cit durează membrii consiliului general de instrucţie, trebue a se convoca, de urgenţă, consiliul profesorilor şcoalel şi a procedc la alegerea de noul membri, din cari ministerul va alege trei. Termenul e dat pină la 22 Maid a, c. Pină la numirea unul titular, în locul lui Djemal Bey, consulul Turciei la Iaşi, permutat în aceeaşi calitate la Geneva, afacerile consulatului imperiului Otomau vor fi girate de d. Ohneseit, consulul german in localitate. Pe lingă d. Mimi, directorul prefecturel poliţiei capitale', mal candidează la postul de prefect de Teleorman şi d. maior Mili-cescu, şeful sergenţilor de poliţie. Acesta din urmă este susţinut de d-nul Sturdza şi combătut de d. Ferechide, pe cînd cu d. Mimi se întimplă vice versa. Fiind date cele două puteri cari se contrabalansează una pe alta, este probabil că prefectura de Teleorman va rămîne îucâ multă vreme văduvă de un titular. Din sorginte guvernamentală bine Informată primim, în ultimul moment, ştirea că gravele neînţelegeri izbucnite în sinul guvernului,neînţelegeri cari erau să dea loc la o criză ministerială, aii fost înlăturate pentru moment îu urma scuzelor tăcute de Dim. Ntnrdza* D. Ferechide, cşlnd victorios în contra d-lui Oogu f'antacnzine, îşi conservă portofoliul, iar demişi unea d-lul Caton Cecca a fost respinsă. Hai mult chiar: D* Sturdza plecînd săptămtna viitoare în concediu, îu străinătate, d. Ferechide va lua iuterimul presl-denţlei consiliului şl al ministerului afacerilor străine. Doctorul Frenkel, fost intern al spitalelor din Paris, specialist în boale de copii, primeşte de la orele 2—4 p. m. Hotel Bristol. Noul cabinet Italian Roma, 21 Maid. — lată lista membrilor noului cabinet cari ad depus jurămtnt azi după amiazl: Preşedinţia, interne şi interi-mul agriculturel d. di Rudini; afacerile străine, deputatul Capelli; justiţia, deputatul Bonacci; finanţele, d Branca ; tezaurul, d. Luzatti; rezboiul, generalul San Mazano, marina, senatorul amiral Canevaro ; instrucţia publică, senatorul Cremena; lucrările publice, generalul deputat Afan Derivera ; poşta, deputatul Frola. Cronica judiciară. Divorţ. O fenice «-are nn-şl cunoaşte numele bărbatulnl.—Ştiri Judiciare. Păuna Nicolae nu a fost mulţumită de conduita bărbatului el, şi de ai-eea a chemat la judecată pe acesta spre a vedea resili&adu-se contractul de căsătorie ce-1 făcuseră la primărie. Soţul, violatorul con*radului, a fost citat supt numele de Petre Nicolae. La tribunal, acesta nu zice nici rărc cum că s’ar fî chemînd alt-fel de cum a fost citat, ci uumal se apără In sensul că nedreptatea ar fi de partea soţiei. Tribunalul pronunţă divorţul In favoarea femeel. condamntnd pe soţul vinovat la laxa timbrulnl. In urma apelului soţului, secţia a 3-a a Curţii de Apel diu Bucureşti confirmă sentinţa tribunalului. Biata femee, creztndu-.se acum scăpată de acela cu care nu putea trăi, ia binişor deci-siunca curţii şi se duce cu ea la d. Muscă (pe atunci nu se certase încă cu primarul), că s’o înscrie in registrele stării civile. D. Muscă, tot zbirnăind prin registrele de căsătorii, găseşte că femeia Păuna nu s’a căsătorit cu vre un Petre Nicolae, ci cu Nistor Ni-culac, şi refuză înscrierea deciziunel de divorţ. Păuna se reîntoarce la Curte şi pnntr’o petiţie cere rectificarea numelui soţului sâfi. pe care-1 uitase, atlt de mult, se vede că i iubise. D. Petre NicoDe rede Nistor Nicolae, răspunde prin avocatul săfl, d. Vladiinir Macedon-fky, că nu pe calea aceasta se poate face rectificarea, ci prin o nouă chemare In judecată de divorţ. D-na Păuna Nistor Nicolae va trebui acum s’o înceapă d’a-capo. *% înaintea secţiei a 3 a a tribunalului Ilfov a venit Miercuri procesul intentat comercianţilor H. BercovicI, Iacob Cohen, Nathan Hapern şi Iosif Ivreit, învinuiţi pentru delictul de luaie şi dare de supra cote. Lipsind mal mulţi martori, procesul s’a amlnat pentru ziua de 12 Octombrie. Asemenea s’a amlnat la secţ:a a 2-a a aceluiaşi tribunal, pentru lipsă de procedură, procesul samsarilor de falimente. ŞTIRI MABUNTE * Ministrul de interne a confirmat alegerile suplimentare făcute pentru complecta-rea consiliului comunal de Galsţl. * D. I. Ionescu a fost numit comisar Iu oraşul Alexandria. * D. doctor N. Stoenescu, subdirector al Morgel oraşului, a fost numit medic expert pe lingă tribunalul Ilfov, pentru examinarea alienaţilor. DIN VAP1TALA Sinucidere.—Dumitru Niculae, cismar din calea Dudeştl 116, era de mal mult timp stă-plnit de mania persecuţiunel. Ora tn vlrstă de 40 de ani, se jeluia tutulor că nu se poate însura din pricina neamurilor cari II vorbesc de răd. D.n această cauză In tot-d’a-una era trist şi abătut. Erl după amiazl, Dumitru Niculae s’a dus la Moşi, a băut ţuică piuă ce s’a ameţit bine, apoi s’a întors acasă, s’a culcat In pat şi şi-a tras un foc de revolver in urechia stingă. Moartea a fost instantanee. Comisarul secţiei respective fiind avizat, a găsit pe cismar, întins In pat, fără de viaţă, ţinlud încă In mină revolverul cu care îşi pusese capăt zilelor. Cadavrul sinucisului a fost transportat la Morgă. Accident de tramway.—Vagonul cu No. 44, al nouel societăţi a tramwielor, pe cind trecea erl la amiazl pe calea Şerban Vodă, a călcat pe copilul Nicolae, fiul lui Iorda< he Nedelea din comuna Singureni, Ilfov, fracturlndu-I piciorul stiBg şi rânindu-1 grav la cap. Vizitiul vagonului, numitul Petre Iosif, a fost imediat arestat, iar copilul rănit a fost transportat In îngrijirea spitalului Brlncovenesc. Starea lui este gravă. ITi cnlb nrlaş de şerpi. — In comuna Brebu, lingă Cimpina, jud. Prahova, pădurea Eforiei, ia apropiere de sat este un copac mare de fag, scorburos. Venind cu vacile de la păşune, soţia unul locuitor dădu drumul viţelului, să sugă lapte de la vacă. Ea văzu Insă că după cite-va sugâturl, viţelul lesă ţlţa, sare de vre o trei ori, apoi cade jos mort. Bănuind ceva, femeia se uită in gura viţelului şi văzu gingiile vinete. încredinţată fiind că vaca e suptă de şerpi şi că din veninul lăsat s’a otrăvit viţelul, ea dădu veste la ciţl-va vecini, cari armindu-se cu puşti şi topoare— ati dat vacel drumul, care şi plecă imediat spre copacul scorburos. Acolo ajonsă, vaca iuceju să mugească. Din copac se iăsară atunci la vale mal mulşi şerpi, unii a-jungind lungimea de 3 metrii, iar ca grosime un picior de bărbat. Locuitorii traşira focuri de puşti şi izbutiră a omori 5 şerpi, dintre cel mal mari. Copil insă, zpre a stlrpi cuibul de şerpărie, aii dat foc copacului, arzînd in scorbura de jos mal mulţi şerpi, In timp ce cel din scorbura de sus umblaţi, furniclnd pe crăci. Că-zînd tulpina, ad eşit din scorbură şi eraţi cu cel după crăci, mal bine ca la 200 mici şi mari, din carii locuitori. BrebenI ad îsbutit a mal omori vre-o 50, cari ad fost îngropaţi. A mal căzut din scorbură ca o baniţă de ouă. Cu loate acestea cel ascunşi flueră şi acum, cău-tîud culcuşul şi tîrîodu-se peste oule sfărimate. Profanatori de morminte.— O crimă îngrozitoare s’a descoperit alaltă-erliucoinuua Piatra,din jud. Teleorman. O banda de 7 tllharl in frunte cu numitul Maiin Dragodan, locuitor din acea comună, ad fost surprinşi alaltâ erl noapte, pe cind săpad la un mormint In eimitir, pentru a dezgropa cadavrul unul consătean al lor, de curlnd in-mormintat in acel loc. Bandiţii ştiaU că mortul era om cu dare de mină şi bănuind că el a fost îngropat cu giu-vaerurt pe dinsul, îl dezgropad pentru a’l jefui. Bandiţii, surprinşi asupra faptului, ad fost cu toţii arestaţi şi Înaintaţi parchetului de Teleorman. îngropată de vie,— Comuna Larga, din judeţul Ialomiţa, a fost zilele trecute, teatrul unei drame Înfiorătoare. Femeia Susana lordache, din acea comună. du<-!nda-se să scoată pămlnt pentru lipit din-tr’o groapă din marginea satului, pe cind săpa, un mal al groapel s’a surpat peste dlnaa şi a lngropat’o de vie. Nenorocita a fost scoasă din groapă fără viaţă, de către locuitorii din sat. Incendlnl nnei h&f.-o telegramă primită din Tlrgu-Fnimos vesteşte că baia israe-lită de acolo se află In flăcări. Focul s’a comunicat la casele din împrejurime. J Focul e întreţinut de un vint pulernie. Ajutoarele sunt insuficiente. In momentul cînd ni s’a expediat ştirea focul du era Încă localizat. Inundaţii.—Din Ploeştl ni se anunţă că în urma ploilor torenţiale cari ad căaut. în zi-leln din urmă, apele riurilor cari străbat judeţul Prahova, ad venit foarte mari. Rlul Cri-cov mal cu deosebire, a venit foarte furios. Apele şi-ad eşit din matcă şi ad inundat cu desăvîrşire cătunele Hibudu şi Brăteştl, pendinte da comuua Brateştl-Pra’aova. Două sute de pogoane de semănături din marginea nulul, ad fost potmolite şi cu totul distruse. Pagubele sunt Însemnate. înecată tufo pntlnă.—Copila Elisabeta N. Florea, din comuna Licaşll, Muscel, jucîn-du-se prin curtea caselor părinteşti, a căzut într’o putină plină cu apă şi s’a înecat. Cadavrul nenorocitei copile a fost găsit toe-mo‘ ttrzid de părinţi, cari observÎDd dispariţia fiiral lor. căutind-o pretutindeni, spre marea lor dezolare, ad găsit’o fără viaţă în putina cu apă. Patra oameni morţi doi In agonie.—O nenorocire care a impresionat adine toate satele dimprejur, s’a înlîmplat în comuna Moţăţel din judeţul Dolj. Iată faptele asa cum ad fost constatate de d. procuror Golfineanu şi confirmate de martorii chemaţi la cercetare. In ziua de 9 Maid, locuitorul Ioan Stan Mi-troiu, a făcut un parastas pentru unul din fiii săi, ce nu de mult murise. La această ma-fi ad luat parte pe lingă familia lut Stan, şi preotul satului, cum şi alţi ţărani prieteni. înainte de Începerea mesei Stan s’a dus la clrciumarul din acea comună anume Ioan M. Popeseu, unde a găsit numai pe soţia acestuia căreia i-a cerut un litru de spirt. Venind acasă, a turnat Iu spirtul luat încă trei litrurl de apă, şi numai ast-fel amestecat, ad Început să bea din el. Totut s’a petrecut In Jinişte şi cu toţii apoi s’ad despărţit sănătoşi. Pe la miezul nopţel, Stan se trezeşte în mijlocul unor strigăte de durere provocate de cele două fete ale sale, Ioana şi Ana, cari să svlrcolead la cele mal groaznice dureri, apucate fiind de vărsături şi urdinare. Apriuzînd luminarea şi văzînd starea lor, alerga la băiatul şi soţia sa cari dormead In alta parte, spre a le spune să vină In ajutorul celor două fete, dar acelaşi spectacol i să înfăţişă şi aci.—Tot în agonie să mat aflad încă două vidime, o fată şi un băiat, rude de aie sărmanului Stan. Bătrînul alergă afară .şi dădu alarmă în sat,— sosi primarul şi mal mulţi ţărani, dar toate îngrijirile date fură de prisos, căci dimineaţa cele patru nenorocite fiinţe cari toată noaptea să zbuciumaseră in spasmurile agoniei, erafi moarte. Cele două rude ale lui Stau însă ad scăpat cu viaţă, de şi starea lor inspiră şi astăzi chiar, îngrijiri serioase. Primul procuror, înştiinţat imediat, a delegat pe d. procuror Golfineanu, care însoţit de doul medici, a procedat la autopsia cadavrelor şi la o severă şi minuţioasa cercetare. S’a constatat că moartea a provenit dintr’un atac de gastro-interită. D. Procuror venind a găsit pivniţa cîreiu-mărului sigilată şi a dispus ca din toate vasele şi mal ales din cel din care a fost servit spirtul omorător. să se ia probe cari ad fost trimise spre analisă laboratorului din Bucuraşi!. De asemenea s’ad trimes şi intestinele celor morţi, institutului chimic din eapitală, spre a statua asupra morţel. Circiumarul care stă cu chirie In casele lui Stan Mitrol, era în bune relaţii cu bătrînul şi familia acestuia şi din cercetările făcute resultă că nu ar fi avut nici un motiv ca el să fi comis această crimă, punîud niscai esenţe otrăvitoare In spirtul vindut sermanulul bătrin. RESBOIUL ISPÂN0-AMER1CAN (Serviciul *Agenţiei Romtne>) DEPEŞ LE DE ERI Alianţa Anglo-Atnet-ieană Londra, 21 Maiu. — Se telegrafiază din Oltava, ziarului Times că ambasadorii francez, rus şi german au întrebat pe guvernul Canadian dacă deciziunea privitoare la regularea legală a cestiunel Ala-ska este un demers preliminar în vederea unei alianţe anglo americane. Numirea comisiunei însărcinată să aplaneze cestiunile pendinte intre Canada şi Statele-Unite, interesează foarte mult pe ambasadorii europeni. 3 oui e$-etlife americane Washington, 21 Maiu.—D. Alger, cerlnd credite suplimentare Camerei, zice că şl propune să trimeată la Cuba 15 —20.000 de oameni, cari vor fi urmaţi cit se poate de iute de alţi 60 000. New-York, 21 Maiu.—Un torpilor al escadrei comodoruluî Sihlcy a sosit laMOle St. Nicolas, apoi a plecai după o oră. Se crede că avea depeşi pentru Washington. Lupta de la Santiago Madrid, 21 Maiu.—O depeşă oficială din Santiago de Cuba, zice că escadra americană comandată de comodorul S hley şi compusă din mai multe cui-rasate şi inirucişătoare, a atacat fortificaţiile la intrarea băii Santiago. Cuirasatul spaniol, Cristobal Colon, pe care amiralul Cervera arborase pavi ionul său, înthidea intrarea băii şi a fost respins de focul inamicului. Washington, 21 Maiu.—Pină la 9 ore de dimineaţă departamentul marinei n’a primit nici o confirmare a bombardării lui Santiago. Kingston, 21 Maiu.—Tribuna zice că amiralul Cervera, după ce s’a aprovi-sionat cu cărbuni la Santiago, a plecat in direcţia estului. Ane- *«» *, Hi Maiu.— Comodorul Schtry a ea-aminal bateriile de apărare din Santiago şi canalul care termina aeeetle aparâri şi le-a www.dacoromanica.ro gănit mai lari de cit se aştepta t eit ăernpre minele mub-marine le-a gdetif mai numeroase de eit işi închipuia. Evening Journal afla din f'ap Haiti cri un incrueişător american a fost avariat in mod grav. DEPEŞILE DE AZI Un articol anti-dinamtic Madrid, 21 Maiu. — D. Emilio Castelor a publicat articol anti dinastic, care este foarte comentat de presă. Madrid, 21 Maiu.—Camera deputaţilor. D. Azcarate, republican, interpelează guvernul, asupra inviolabilităţii parlamentare, făcînd alusie la şedinţa furtunoasă Senatului, relativă la scrisoarea d-lui Cas-tellar. Discufia, în privinţa interpelării d-lui Azcarate, s’a amînat. Madrid, 21 Maiii.—Cestiunea articolului d-lui Castellar ocupă presa întreagă. Ziarele republicane laudă pe d. Castellar, calificîndu’l de mare patriot, pe cînd celelalte ziare îl blamează aspru. Trei corăbii avariate Madrid, 21 Maiă.—După o depeşă din Santiago de Cnba. s’au văzut, din acest oraş, trei corăbii americane, cari au suferit avarii şi un vapor incendiat. Spaniolii aă avut un mort. Anfocuirea comod or ului Sehleţf New-York, 21 Maiii. — Evening Journal anunţă, că flota americană a făcut din noft apariţia sa în faţa lui Santiago de Cuba. Se aşteaptă o nouă bombardare. Amiralul Sampson va lua comanda flotei şi va înlocui pe comodorul Schley. Ntm- York, 21 Maiii. — Corespondentul din U ashington al ziarului World anunţă că departamentul marinei a ordonat co-modorului Schley, de a nu încerca să ia Santiago şi de a nu se angaja, cu escadra amiralului Cervera, dectt cînd va fi, în marea largă şi la adăpost de bateriile din Santiago. Comodorul Schley a bombardat forturile din Santiago, 'pentru a împiedica pe spanioli de a le repara. Focul spaniolilor O' fost în general puţin eficace, totuşi înerucişătorul american «Haward» a suferit avarii. Castelul Morro nu mai este de cit o grămadă de ruine. Santiago nu va fi atacat, in mod serios, de cit după ce o escadră puternică se va întruni în faţa acestui port. In acelaşi timp se va da un atac pe uscat, cînd americanii, după cum se speră, vor fi ajutaţi de insurgenţi. Aprovizionarea Cubei Havana, 21 Maiii. — Guvernul insular a acordat scutirea taxelor de intrarea corăbiilor, încărcate cu nutrimente, intrînd la Cuba. A aprobat creditul necesar, pentru a stabili o zonă de cultură, în Împrejurimile Havanei şi a oprit exportul zahărului In Statele-Unite. Se crede că aceste măsuri vor rezolva In mare parte cestiunea subsistenţelor. IJutle e Cervera ? New-York, 21 Maiu.—0 depeşă din Havana semnalează, de asemenea, ştirea, menţionată deja de Imparcial din Madrid, şi după care flota amiralu'uî Cervera nu era Ia Santiago de Cuba în timpul bombardări acestei localităţi. Flota nu lăsase a^olo, de cît pe „Cristobal Colon“, care a fost atins de două obusurl. Perderile spaniolilor sunt neînsemnate. Americanii n’au perdut oameni şi corăbiile lor n’au suferit nici o avarie. Circulă zvonul că, după lupta de Marţi, flota amiralului Cervera a părăsit Santiago. Ştirea insă nu este sigură, de oare ce miniştrii păstrează o rezervă absolută. Ştiri falşe Key-West, 21 Maiii. — Circulă ştirea că înerucişătorul St. Louis ar fi capturat pe Alphonse al XIII, avînd pe bord 1,300 de Preşedintele Camerei franceze Paria, 21 Maiu.—«Camera deputaţilor». D. Des:hanel este ales preşedinte provisoriu cu 282 voturi, contra 278 date d-lui Brisson. Urdnduse la fotoliul preşedenţiel, d. Deschanel pronunţă ctte-va cuvinte de mulţumire (aplause la centru ; cite-va protestări la extrema stingă). Viitoarea şedinţă se va ţine Luni. Depeşile de azî Serviciul «Agenţiei Bomîne> Constantinopol, 21 Maiu. — Eri, într’o stradă din Pera, un turc de clasa de jos, avînd aparenţele anul om beat, a-a repezit asupra d-luî Krupenski, secretar la ambasada rusească. Acesta i a aplicat o lovitură de baston, la care turcul a ripostat. Agresorul a fost arestat apoi de cavaşil ruşi, cari l’au dat pe mîna autorităţilor turceşti. Londra, 21 Maiii.—Bauca Eugliterel a re dus scontul săă la 3 ia sută. Petersburg, 21 Maiii.—După ziare, 330 de soldaţi afl plecat lu Creta pentru a mări contingentul rus. Alţi 800 vor urma In curlnd. ULTIME INFORMATIUK! Precum am anunţat la ediţia de dimineaţă, în urma scuzelor pe cari le-a cerut d-lui Ferechide, primul ministru pleacă Marţi la Viena şi la Berlin şi apoi se va opri două siptămtni la băile din Kisingen. D-8a se va întoarce la 25 Iunie in ţară. In timpul absenţei d-lui Sturdza, in-terimul preşedinţiei consiliului şi al ministerului de externe îl va ţine d. Fe-rechide. Astfel d. Oogu Cantaouzino a fost cu de8ăvlrşire umilit. Citim in Ecoul Vrancei din Focşani : Aflăm că distinsul nostru amic d. Al. Iuraşcu a fost, zilele acestea, In Bucureşti, delegat de comitetul partidului conservator local, împreună cu procesul-verbal al adunărel generale, semnat de membrii partidului, prin care s’a făcut alegerea d-lul Filipescu, de preşedinte al partidului conservator din Putna. D. Iuraşcu a vizitat pe d. Filipescu la Văcăreşti, l’a asigurat de stima şi iubirea membrilor partidului, predîndu-I pro-cesul-verbal al adunărel. D. Filipescu a adresat cele mal vil mulţumiri d-lul Iuraşcu, ruglndu-1 să fie interpretul săQ pe lingă semnatarii pro-cesulul-verbal. In acelaşi timp, d. Filipescu a spus d-lul Iuraşcu că, imediat după liberare, va veni în persoană, ca să mulţumească membrilor partidului. După ultimele dispoziţii, vizita M. S. Regelui la Petersburg se va face în primele zile ale lunei Iulie. M. Sa va fi însoţit şi d. Dim. Sturdza. D. Fonton, ministru plenipotenţiar al Rusiei, va pleca pe la finele lunei Iunie la Petersburg, în vederea ultimelor dispoziţii ce se vor lua pentru recepţiunea Suveranului Rominiei. , , _____t______ Serbările pe cari le proiectase Liga soldaţi şi o mare cantitate de muniţiuni. I Culturală a le organiza In Cişmigiu, Du il m O f Al 111 ■■ CI — î A. .. A V I a m . . X — T . _ W m _ -V. 1* I Al 1 • Madrid, 21 Maiă — Se dezminte în mod oficial, ştirea despre capturarea corăbiei «Alphonse al XIII». Această corabie se află actualmente Ia Porto Bico. Ministrul marinei declară că amiralul Cervera a înălţat Marţi pavilionul său pe Cristobal Colon. Deci acestui ofiţer se datorează, mai cu deosebire, succesul repurtat de spanioli. Tratative de pace Londra, 21 Maiu.— Se anunţă din Madrid ziarului Morning Post, că d. Castillo a fost însărcinat, în mod oficial, să inter-vie pe lîngă puteri, spre a obţine de la Statele-Unite o pace onorabilă. Depeşile de eri Serviciul < Agenţiei Romtne» G braltar, 21 Maiă. — Pe cînd generalul englez Richardson şi comandantul garnizoanei din Gibraltar, d. Forster, se plimbau la San Rocgue, populaţia a aruncat cu pietre asupra lor. Berlin, 21 Maiă. — Prinţul şi principesa moştenitori a) Greciei att plecat la Cronberg. Paris, 21 Maiă.—Camera deputaţilor.—a-fluerţă mare la palatul Bourbon. D. Boysst-t, decan de vîrstă, prezidează. La alegerea preşedintelui provizoriu se exprimă 653 sufragii. D. Deschannel a obţinut 277 şi d. Brisson 276. un buletin a căzut jos Alegerea preşedintelui provizoriii va reîncepe mîine. D-nil Issarien, radical şi Legnes, republican, snnt aleşi. Şedinţa se ridică. viena, 21 Maiă.— Camera deputaţilor.— Opoziţia din stingă interpelează guvernul asupra disolvâril consiliului comunal din Graz. Discuţia asupra propunerilor privitoare la cestiunea limbelor continuă. Printre proiectele de legi presentate de guvu u este şi acela privitor la desfiinţarea timbrului asupra ziarelor şi un altul privitor la introducerea unul impozit de consumaţie asupra zahărului. minică şi Lunl/aO fost amînate, din cauza incerlitudinel timpului, pe zilele de 30 şi 31 Maiu. In ziua de 1 Maiu, d. general Salmen, comandantul brigadei de cavalerie din Tecuci, organizînd o petrecere pentru ofiţerii de sub comandamentul său, a cerut d-lui colonel Lipan, comandantul reg. de infanterie din localitate, să-i dea muzica. D. colonel Lipan, avînd a face în aceeaşi zi un marş militar cu regimentul său, nu a puiuţ să satisfacă cererea d-lui general Salmen. Din această cauză un mic incident s’a întîmplat la petrecerea ofiţerilor de cavalerie : La masa intimă ce s’a dat, d. major Bogdan, în toastul său, a relevat refuzul de a se da muzica. D. colonel Florescu, comandantul regimentului de călăraşi din Tecuci, a protestat în contra unor cuvinte rostite de d. major Bogdan. In numărul nostru de mîine dimineaţă vom complecta această ştire cu unele amănunte ce primim, in ultimul moment, din Tecuci. In expoziţiunea de păpuşi, organizată de M. Sa Regina la Neuwied, va figura şi un mare număr de păpuşi cu costume franceze, diu diferite epoce. Aceste păpuşi aă fost strtuse prin îngrijirea principesei Alexandru Bibescu din Paris, după cererea Suveranei. însuşi principesa va pleca la Neuwied, pentru a privighea la instalarea lor In expoziţia patronată de M. Sa Regina Elisa-beta. Pe lÎDgâ Suverana noastră, vor mal asista la serbare Regina Suediei, Marea Principesă de Wied—mama M. Sale Regina Eli-sabeta,—Marea Ducesă de Baden şi ale persoane de distincţie. Iată cum apreciază Dreptatea scrisoarea d-lul Take lonescu, In chestiunea şcoalelor din Braşov: _ sa se apere de acuzaţiile zdrobitoare ee i s’att asvlrlit In faţa Ia Camera, cu prilejul des- văluirel cunoscutei trădări naţionale, Sturdza estre .P“crif ■,CtU‘ dUt d9 d Tak# Ion“cu «Fireşte nimeni n’a dat orezamtnt acestei in-smuarl venita tocmai de la acela care cu acte plastografia^ 8 *4U? ••“-dată şefului bisericel cele mal odioase injurii. «Totuşi pentru complecta confundare a mişelului i se propune asta-zl să-şi dovedească afirmaţia. «D. Take lonescu prin scrisoarea pe care am publicat-o şi noi, cere primului ministru sa obţină de la guvernul maghiar o declaraţie oficiala ca nu a trimes actul In cestiune mitro-poliel din Sibiă şi o declaraţie de la acesta din urma ca nu l’a primit. «Se poate o luptă mal leală? «Sturdza e prieten cu guvernul unguresc şi ar putea să obţină de la el uşor dov-da ce i se cere, dacă Intr’adevăr nu a săvirşit nemernicia ce i se imputa. «Dar suntem siguri că nu se va folosi de mijlocul aşa de lesnicios ce i se oferă şi va rămlne lot sub Înfierarea publică. «Neputlnd să producă dovezi serioase de nevinovăţia lui, primul trădător de la cîrmă sa va mulţumi numai cu caraghioasele certificate ce-I da Scupiewsky prin Agenţia-Romino-Maghiară. «Aceasta Insă nu poate mulţumi ţara, nu poate potoli revolta ce-a cuprins pe toţi bunii romlnl». Este vorba de numirea celebrului senator Ilariâ Cameleonul In postul de prefect al judeţului Mehedinţi, In locul d-lul M. Ghelmegeanu. Eri, Joia Moşilor, a fost o aglomeraţie ne mal pomenită In llrgul Moşilor. Şirurile de trăsuri eraţi nesflrşite; pietonii eratt cu miile. Circulaţia era aproape imposibilă. Pe la orele 4 după amiazl M. Sa Regele, soseşte în tlrg, şi desciuzlnd din trăsură, In ţaţa pavilionului cel mare, vizitează pe jos întregul tlrg piuă In dreptul grădinel Heliad. La Întoarcere M. Sa a fost Intlmpinat, In pavilionul cel mare, de către AA. LL. Regale şi de Micii Principi. Creditul urban din Bucureşti a scoborlt doblnda scrisurilor sale, cu Începere de la 19 Iunie viitor, la 4 la sută. împrumuturile ce se vor acorda, de la această dată, vor purta această doblndă. Ni se denunţă că la percepţia circoms-cripţiel III din culoarea de Galben, tn Capitală, se petrec mari neregularitâţl. Perceptorul Cutea Scrobelaru face la favoriţi o sumă de reduceri la taxele de patente şi la altele. Congresul Ligel Culturale se va întruni Duminică dimineaţa, la orele 9, la Atenefl. In şedinţa de după amiazl sfe va face alegerea noului comitet central. Din Paris ne vine ştirea că prinţul Alexandru de Caraman-Chimay, fratele comte-sel Greffulhe şi al treilea tiu al prinţului Chimay, fost ministru al afacerilor străine în Belgia, s’a logodit cu princesa Elena Brâncovesnu, fiica prinţului şi principesei Gregorie Brâncoveanu-Basareb. Priuţul Alexandru de Caraman-Chimay, se ştie, aparţine uneia din cele mal ilustre familii din Belgia. Eri fiind hramul Mitropoliei, M. Sa Regele şi A. Sa Principele Moştenitor, afl asistat la serviciul divin oficiat de I. P. S. Sa Mitropolitul Primat. Eri, fiind ziua onomastică a d-lul Constantin Olăneseu, fost ministru, amicul nostru d. N. Vlaicu, i-a expediat o telegramă de felicitare la GăeştI, unde se află. Surprinderea d-lul Vlaicu a fost mare, cînd pe la 7 ore seara i s’a restituit telegrama, Împreună cu costul el, anunţiodu-i-se că nu poale fi expediată la destinaţie, de oare-c# cuprinde aprecieri politice asupra situaţiei. O însemnată mişcare se va face în magistratură, pe data de 1 Iunie. Ea va atinge oraşele Iaşi, Bîrlad şi Fălticeni. Un marş militar a fost executat de ofi-eril regimentului 4 de roşiori, sub comanda d-Inl colonel Averescu. S’afl făcut recunoaşteri strategice In jurul Btrladulul, priu mal multe comune din apropiere. Cestiunea şcolilor din Braşov Tribuna din Sibiă a început să publice o serie de articole bine studi ite asupra gravei cestiunl a şcoalelor din Braşov. Din lntliul articol al seriei, reproducem următoarole: E lucru îndeobşte cunoscut, că drepturi vechi istorice ale bisericei Sf. Nicolae din Braşov şi chiar o lege specială a noastră îndatoreac statul romîn la plătirea unor ajutoare anuale pe seama şcoalelor romîne de la Braşov. N’a fost pînă la venirea d-lul Sturdza la putere un singur guvern romîn, care să 11 încetat a da ascultare acestor drepturi şi a nu mai procede in conformitate cu legea menţionată. Dar ceea-ce nu s’a întîmplat sub guvernele romîne de pînă acum, s’a întîmplat atît sub întîiul guvern al d-lul Sturdza. cit şi sub actualul d saie guvern. Evident, trebue să fi intervenit serioase împrejurări politice, cari aă determine de d. Sturdza şi numai guvernele conduse de d sa la un asemenea procedeu. Şi tot atît de serioase consideraţii au trebuit se îndemne opoziţia parlamentară la darea in vileag o acestei situaţii grave şi la campania senzaţională, ce s’a desfăşurat în Corpurile legiuitoare. Acestea sunt cftestiunile, cari ne vor preocupa in articolele viitoare. Vom face un istoric obiectiv şi serios al fuselor chestiune*. Vom spune ce trebue spus. Vom trage concluziuni întemeiate şi strict tn conformitate cu interesele mari ale şcoalelor romîne din Braşov. EXTERNE t Germania. — Se svouise că o convenţie s’ar fi Încheiat Intre Germania şi Turcia cu scopul ca aceasta să cedeze celei d’tntll o staţie de cărbuni, la intrarea In Golful Persic. O ştire oficioasă, venită din Berlin, des-minte acest svon. Anglia.—Din Londra se anuuţă moartea cunoscutului om politic, si chimist tot-odată lordul Playfaier, născut la 1819. Era popular mal ales In Marea Cetate, căci cele mal multe lucrări de asanare a Londrei, lui i se datiresc. Intre anii 1873—74 a fost director general al poştelor britanice şi a făcut apoi parte şi din cabinetul lui Gladstone, In 1886. Statele-Unite.—Intre Canada—colonie en gleză — şi Statele-Unite, există un vechia diferend în privinţa unor chestiuni limitrofe şi a Alaseel. Acum de curlnd s’a numit o comisiune mixtă care să aplaneze neînţelegerile. Ştirea aceasta a produs senzaţie tn mal toate ambasadele europene din Washing ton. Reprezentanţii Rusiei, Franţei şi Ger maniei aă întrebat dacă nu se află In faţa unei alianţe anglo americano, încheiată deja Răspunsul nu se cunoaşte. China. La Wel HaJ-Wel s’a arborat drapelul englez şi acum e vorba ca Engtitera să se facă stăplnă şi peste golful Yung-Ciang, la Nord-Vest de Wel Hal-Wel. — Se telegiatiază cu data de eri că prin t'il Henric al Prusiei, fratele împăratului German, a sosit In Wel-Hal-Wel, venind din Port-Arthur. Tunurile bastimentului german aă satu-taţ drapelul britanic. Curlnd după sosire, prinţul Henric a făcut, Împreună cu amiralul englez Seymour, o preumblare prin oraş. Ştirea respludită încă acum o lună cum că prinţul Kung, fratele împăratului Chinez, ar fi murit, a tost prematură. O depeşă venită din Peking spone că abia In noaptea de 30 M ii st. n. prinţul chinez, mare demnitar al imperiului ceresc, şi-a dat sfirşitul. Franţa. — Printre nouil deputaţi francezi s’a remarcat şi un negru, Legitimus, ales la Guadelupa ca... socialist. Rugăm pe d-niX abonaţi, al căror abonament a expirat, să bine-voiască a trimite reînoirea abonamentului, căci în caz contrariu vom flnevoiţî asnprima trimiterea ziarului. SPORT loc Ba- Alergările de cal Pe un timp splendid, eri aă avut alergările de cal pe hipodromul de la neasa. Lume foarte multă şi aleasă. Iată resultatul curselor: Premiul Paradox. Premiul I 1800 lei, al Il lea 200. Aă eşit în ordinea următoare : Cimpoi, al d-lul Marghiloman, şi Dragoste, a d lui Papadat. Pari mutual : Cimpoi, clştigător 5=22; plasat 5=9. Dragoste plasat 5=13. Premiul Le Baratero. Premiul 1 2000 el, al II lea 200. Belle Marion,Daisy-Bell II. Pari mutual 5=13. Premiul Liliput. Premiul I 2000, al Il-lea 200. Etincelle II, Berthe II. Pari mutual 5=13. Premiul Cot.ocenl. Premiul I 7500, al II-lea 2500. Lelio, Chatterton. Pari mutual 5=8 Premiul Albatros. Premiul I 2400, II-lea 250, Sagese, Vignola. Pari mutual 5=8. Duminecă, 24 Maiă, ultima alergare primăvară. al de SPECTACOLE Representaţia ce trebuia să o dea artistul Etsngna, la Ateneul romîn, In ziua de Sim-bătă 30 Maiă, s’a hotărlt pentru Joi 28 ale acestei luni. Grădina Mitică Georgescu. Teatru de varietăţi. Intrarea liberă. Grădina Bristol Situată în cea mai frumoasă posiţinne a capitalei pe Bulev. Academiei S’a deschis Simbătă O Maiu ILUMINAŢIUNE SPLENDIDA La SINAIA de vînzare în total san în parte o proprietate cn 4: faţade la cea d’întîiix posiţie a oraşului (vis ă-vis de Mănăstire). Condiţinnile de vînzare foarte avantagioase; a se adresa Bucureşti, str. Covaci No. 8. DIN CAUZA MĂRIREI MAGA De rochi şl Băile Bălţăteştl l)B2ile Minerale calde eloro-so-dlce, lodnrate st broinnrate, aualoage cu apele: Kreutzuach, Hamjurg, Irhl, Reizhen-hali, Aussee, etc. speciala contra limphatismu-lul, scrofulel, rachitismulul, suprafaţa glandelor limphatice, abcese reci, boale da piele, mala-diele oaselor, debilitatei generale, precum şi In toate boalele de femei; metrite acute şi cronice, eudometrite, salhingite etc. tomorilor, uterului şi auexelor. 2 iHYornl Cnza-VodA.—«Isvorul Cuza-Vodâ», apa de băut, foarie bogat «in sulfat de sodiă» analog cu apa de Karlsbad şi Vichy, ia-vor din care se extrage : «sarea purgativa de bălţăteştl», este foarte folositor In toate boalele de stomab şi anexele tubului digestiv, precum : diapepsie, catar acut şi cronic al sto-im hculut, ulcer precum şi contra cancerului stomahal, constipaţia opiniatră, colicele de ficat şi rinichi, cirosa hepato splenica, bydropil siile şi obositatea. Toate aceste maladii se vindecă in urma unei cure sistematice făcută cu apa saQ sarea de Băltăţejtl. 3) Stabilimentul de Inhalaţieţl Pnl-veriaaţie mineral A—Noul stabiliment de Inhaalaţie cu brad, teiebântină, goiacol creozot rucaliptol sad orl-ce esenţă urmată de pulve-risaţie de apă minerală ; arangiat după sistemul Reicheuh&ll şi Ischi, este foarte folositor In toate boalele de nas, glt şi mal cu seamă In bronchită, emphiseme, astmă şi tuberculosă pulmonara, fiind ce) mal sigur mijloc de a introduce săruri In organism. Stabiliment de Hydroteraple cu duşuri ecost-za, fricţiuni, împachetări, masage executat de un masseur şi o masseuse sub direcţiunea mea. Stabilimentele situate într’un vast pare de brad, posedă camere elegant mobilate şi restaurantul de prima ordine cu preţuri fixe. închirierile de camere pentru întreaga lună Iunie şi August, se fac eu reducere de 25 la sută.—Sesonul începe de la 1 Iuuie st. v. ptnă la 1 Septembrie. Pentru orl-ce informaţiuut ca : angajări de camere, comenzi de sare de băl, sare purgativă a se adresa la : Doctorul Stamatin Bucureşti, str. Bomulus, 26 Pînă la 1 Iunie st. v. iar de la această dată la băile de la BăltăţsştI, judeţul Neimţ. Doctoru E- MANOLESCU de la Facultatea de medicină din Paria Boule interne, tle Femei ţi Faceri (JIamos) Tratează de asemenea boalele de copil si Syphilitice Consultaţiuni de la 2—5 p. m. Pentru săraci Luni şi Joul gratis 321 Calea Moţilor 321 Cabinet medical Circulară d-lor Agricultori Se face cunoscut doritorilor de a'§î procura Maşinele Agricole Sistemul Căilor Ferate Regale Ungare Budapesta şi Massey-Haris Comp. Ld Toronto, America, că biu-roul s’a mutat în Str. $mîr-dan 7, Casa Cerlenti unde sunt expuse MODELELE, De vînzare :o;,*i°Tl?orl'£ benzină avînd iuţeala pînă la 40 kilometri pe oră. Se vinde cu preţ de 1800 lei. A se adresa Calea Victoriei, 163. Mărci Poştale Uzate pentru colecţiunî cumpără şi vinde L. STE1JVBERG Bucureşti, Pasagiul Vilakros No. 7 Pentru mărci de Moldova plătesc: 54 parale Lei 2000 27 » » 450 108 » » 450 81 » » 2000 De arendat ftVftţ&S-sre rate, plasa Prutul, judeţul Covurlul. Se arendează cu Începere de la 23 Aprilie 1899. Arendaşul însă are dreptul aşi face areturile şi a Inţelina chiar în toamna anului curent, conform contractului actualului arendaş. Doritorii se pot adresa D-lul L. Catargiu. în Bucureşti, strada Biserica Amzi, iar pentru vizitarea moşiei sa pot adresa direct la însărcinatul Costache Stanciu din Bujor. In aceleaşi condiţiuul se arendează de D-I L. Catagiu şi moşia Docaaeasa, din plasa Tir-gulul, judeţul Tutova Paul MarcovicT Dentist Calea Victoriei No. 42, Intrare Bulevardul Academiei No. 1. Consult. 9—12 şi 2—6 p. tn. T $5 „ 00CT0 UL MARCEL Medic al Spitalului CARITA8 s’a mutat în Calea Călăraşilor, OS SINULUI ŞI ATELIERELOR coiifecţfiml - Fl'JIWS. CI Mirii HEGALK - STa mutat tle la «3 Aprilie tot Sn CALEA VICTORIEI No, 27, lângă magasinul Universal şi Prefectura Poliţiei—ocupând I-iti şi al II-lea etaj. P. S U-na M*A UE are onoare de a informa pe onor. sa clientelă, că s’a întors din Paris şi că i-aă sosit toate nouteiflle pentru mezonul fie Hrimdrara şi mal cu seamă un mare asortiment de wndtămurl ni garnituri ttin cele mai elegante pentru nunţi, fii mi mpeciatitatea camei. www.dacoromanica.ro FOIŢA ZIARULUI >EPOCA 22 NICOLAE GOGOL TARAS BULBA ROMAN ISTORIC niB TIAŢi BEPI7BL1CKI CAZACILOB VIII Soarele ajunsese la jumătatea drumului săti şi zaporogil eraD toţi întruniţi In sfat. De Ia Seci venise vestea îngrozitoare că tătarii, In lipsa zaporo-giior, o j fuiseră cu desâvîrşire, că des-gropaseră comoara pe care cazacii o ţine iti ascunsă in pâmlnt, că măcelăriseră şi luaseră prinşi pe cel ce se gă* se ă acolo, şi că, luind toate turmele, se îndreptaseră spre Pertkop. Un singur cazac, Maxim Golodukha, scăpase pe drum din nninile tătarilor; el ucise pe Mirza, luă sacul s6â plin de sechinî, şi pe un cai tălărasc, cu haine tâtărăştl, scăpă de urmăriri printr’o goană de două zile şi două nopţi. Calul săă pierise de oboseală; el luă alt cal, îl o- morî şi pe acela, şi cu al treilea abia ajunse în tabăra cazacilor aflînd în cale că el împresuraţi Dubno. El nu putu de cit să vestească neno-ro irea ; dar cum se întîmp'ase ? Se îmbătaseră cazacii din seci şi ast-fel beţi fuseseră prinşi ? Cum putuseră tătarii să descopere locul unde era îngropată comoara ? El nu putu să spue nimic ; cazacul era sfîrşit de oboseală; vîntul îl arsese faţa şi trupul lui era umflat; el căzu jos şi dormi un somn adine. In asemene împrejurare, obiceiul za-porogilor era să se arunce pe urmele tîlharilor încercindu-se a-I ajunge în cale, căci alt-fel prinşii puteaO ti duşi în Asia mică, la îSmirna, la Ostrovul Cretei, şi D-zeO mal ştie unde s’ar mal fi văzut capetele cu chică lungă ale za-porogilor. Iată pentru ce se adunaseră cazacii. Toţi, pinâ la cel din urmă, stăteai! în picioare, cu căciula pe cap, căci nu veniseră să asculte poruncile hatmanului, ci să se sfătuiască ca oameni de o potrivă. «Să’şl dea mal întîiQ bătrînil părerea!» strigau unii din mulţime. — Ko evoiul să’şl dea părerea! ziceaţi alţii. Şi Koşevoiul, scoţtndu şl căciula, nu ca căpetenie a cazacilor, ci ca tovarăşul lor, le mulţămi de cinstea ce-I făceaţi şi zise: «Sunt mulţi printre noi cari sunt mal bătrînl de cit mine şi mal înţelepţi in sfaturi; dar fiind-că m’aţl ales să vorbesc cel d’întiia, iată părerea mea: Tovarăşi, să ne punem pe urmele tătarilor fără a pierde vremea, căci ştiţi ce neam de om e tătarul. El nu va aştepta sosirea voastră păstrfnd cele furate, ci le va împrăştia şi nu vom mal găsi nici urmă. Iată deci sfatul metl: pe drum! Ne-am plimbat destul p’aice: leşil sciO ce vra să zică cazacii. Am răzbunat credinţa pe cît am putut; cit pentru prăzi, nu trebue să ne aşteptăm la lucru mare de Ia un oraş hămisit. Aşa dar, părerea mea e ca să plecăm. — Să plecăm ! Această vorbă răsună în kurenile za-porogilor. Dar aceasta nu fu pe pofta lui Taras Bulba care ’şl încruntă sprin-cenele sale cărunte. «Nu, koşevoiule, zise el, sfatul tău nu face nici două parale; n’al grăit bine, pare c’al uitat că d’al noştri staO prinşi în mîinele lor. Vrei deci să călcăm cea d’intiO dintre sfintele porunci ale frăţiei, sâ-1 părăsim ca să-I sfăşie de viul, să le imbucăţească trupul şi să le preumble bucăţile prin oraşe şi sate cum au mal făcut cu hatmanul şi cu cel mal buni oşteni al Ukrainiel. Şi, afară de aceasta.au batjocorit tot ce e sfînt; ce suntem noi, vă întreb: ce fel de cazac e aeela care părăseşte pe tovarăşul sătt în primejdie, care’l lasă să moară ca un cîine pe pămînt străin ? Dacă lucrurile afl ajuns aşa, în cit nimeni să nu cinstească numele de cazac şi dacă e slobod fie-căruia să’I scuipe pe mustaţa căruntă, nu pe mine mă vor batjocori. Râmîn singur!» Toţi zaporogil fură mişcaţi. «Dar, viteze polcovnic, uitat al că tovarăşi d’al noştri se află prinşi în mîinele tătarilor şl că de nu-1 vom scăpa vor fi vînduţl paginilor pentru veclnica robie, mal rea de cît cea mal groasnioă moarte ? Uitat-al că tătarii ne-aă furat comoara, adunată cu sînge creştinesc ?» Toţi cazacii rămaseră pe gîndurl, ne-ştiind ce să zică. Atunci înaintă cel mal în vîrstă din armata căzăcească, Casian Bobvug. El era cinstit de toţi zaporogil. De două ori fusese ales koşevoiO şi la războia fusese bun cazac. Dar imbă-trînise. De multă vreme nu se mal ducea la războia şi nu mal dedea nici sfaturi. II plăcea să stea culcat pe o coasta, lingă grupurile de cazaci, ascul-tînd povestirea întimplărilor din războaiele tovarăşilor săi cel tineri. Nicl-o dată nu se amesteca în vorba lor, ci asculta în tăcere, apăsind cu degetul cenuşa lulelei sale, pe care n’o mal scotea din gură; şi stătea multă vreme culcat, cu ochii pe jumătate închişi şi cazacii nu ştiaO dacă dormea saO păzea ceva ; de astă dată însă bâtrinul mersese cu oastea ; fâcînd semnul de ho-tărîre al cazacilor, el spusese : «Fie în voia Domnului, merg cu voi: poate că voia fi folositor în ceva oştirii c? zăceştl». Toţi cazacii tăcură cînd se arătă el, căci de multă vreme n’auziseră nici o vorbă din gura lui. Fie-care voia s’as-culte ce era să zică Bovdug. «Mi-a venit rîndul să zic şi tO o vorbă, fraţilor, începu băii inul; copil, ascultaţi pe bătrînul Bovdug. Koşevoiul a grăit cum se cade, şi, ca o căpetenie a oştirii căzăceştl, îndatorat a îngriji de dînsa ş’a păstra comoara armatei, nu putea da un sfat mal înţelept. Aceasta e părerea mea cea d’intiia. Ş’acum ascultaţi-o p’a doua : mare adevăr a spus şi polkovnicul Taras, lungeastă-I Dumne-zeO zilele! Intîia datorie a cazacului e d’a păzi legea frăţiei. De cînd trăesc pe lume n’am auzit spunîndu-se, fraţilor, ca un cazac să fi părăsit vre odată saa să fi vîndut pe tovarăşul săli; şi aceştia şi cei-l’alţl vă sunt tovarăşi. Mulţi ori puţini, tot fr * ţi ne sunt. Iată dar părerea mea: acel cărora Ie sunt scumpi cazacii prinşi de tătari, sâ’I urmărească ; şi cel cari ţin la cazacii prinşi de Ieşi şi cari nu vor să părăsească dreapta pricină a credinţei, să rămîe aici. Koşevoiul, după a sa datorie, va duce jumătate din noi în urmărirea Tătarilor, şi cea-l’altă jumătate va alege un hatman, şi de hatman, pentru această împrejurare, dacă mă credeţi, cel mal bun ar fi Taras Bulba. Nu e nici unul între noi care să fie vrednic şi viteaz ca dinsul». Ast fel* vorbi Bodvug şi toţi eazacil se bucuraO că bătrînul îl pusese pe calea cea dreaptă. Toţi îşi aruncară că ciulile în sus, strigînd: (Va urma) MAŞINE DE BUCATE _ din Renumta fabrică I f Gebrider Roeder din Darmstat, recunoscute ca cele mal bune şi cele mal econo-me în combustibile. Băi lucrate din Zinc de orl-ce dimensiune cu sobă pentru încălzit apa din Baie DUŞURI pentru CAMERE cu aer COMPRIMAT EXPOZIŢIA PERMAXESTA deLAMPI PENTRU PETROLEU ŞI GAZ AERIAN MARCUS LITTMANN S-sor I. WAPPNER Calea Victoriei No. 61 vis-ă-yis <1© Epigcople NAŢIONAEA M Reprezentînd LUAREA GRIVIŢEI la 30 Auffti&t /S77 Tabloii circular colosal executat de renumiţi! pictori artişti din Miinich PUTZ, KRIEGER, FROSCH REISACHER şi NEUMANN după ridicări făcute la faţa locului DESCHISĂ de la orele 9 dimineaţa pînă la 6 seara Preţ«1 de intrare : 1 IeO de persoană, iar pentru şcolari, student!, copil şi militari de grade inferioare, 50 de bani. -JOIA, ziua, High-Life De la 3—O seara Intrarea 2 lei de persoană şi 1 leii pentru copil ' DACA pAriil D-VOASTR CADE!! * dacă este f&ră putere şi fără lnoiu, dacă aveţi mătreaţă saA orl-care alta afecţiune a pielei capului întrebuinţaţi miraculosul P E T R O I* * PENTRU PĂR sare întruneşte pe lingă calităţi şi aceia de a înlesni ondnlarea părului. întrebuinţarea este uşoară, plăcută şi fără pericol. PREPARAT DE HAHJf, FARMACIST IN GENEVA (Elveţia) DEPOZIT* ' BUCUREŞTI: Ilie Zamflreson, 8tr. Academiei 4; Bazar Universal, Calea Vio-terie! 81; Xihail Stoinescu, Str. Academiei 2 şi Drogaeria Tetza 3tr. Lipscanii. GALAŢI : Bereorioî, Bazar anglais. BGTQŞAlrt: Farmaciile : Perieţeanv si Nicoleana. IAŞI: Farmaciile Zbyszewsky şi Konya. , BACĂU: Droţneria Andreescn. * CALARAŞI: Farmacia Ticek. Bucureşti, Bulevardul Colt ea, (line ti PrhndrieJ Se caută 20.000 lei după, credit cu 10 la sută. Adre-saţi-vă Searlat Ionescu băcan str. Vulturului, 40. GLAYTOI&SHVTTLEVORTH Bucureşti, calea Dorobanţior, 117. Craiova, strada Bucovăţ, 18. RECOMANDA mareee eor re cosit re MAŞINI AGRICOLE BBECVJfls LOCOHOBILE2 cu §ail fără aparat «le ars paie de la 21!* pînă la 20 cal putere BATOAZE DE GBÂC «le Toate Mărimile BATOAZE «le PORUMB No. 5, cu Elevator de la 2 şl jumătate piuă la 12 Cai putere pentru Uocoraobilă şi cu Mâua Maşine de Semănat, Maşine de Ciuruit şi Vînturat, Maşine de ales Neghina şi Secara din Grâfl PP“ mori re m Aci nat Instrumente trebuincioase maşiniştilor, Curele englezeşti «le prima calitate PIETRE DE MOARĂ FRANŢUZEŞTI, MAŞINE DE SECERAT „WOOB46 CU SAU FĂRĂ APARAT DE LEGAT SNOPI PLUGURI de OŢEL Făurit Peste Tot cu una piuă la 4 brazde O 4 DÎ-» I Tt > A GRAPE UE E E R ^ Ţ E VE UE VAX cu doud şi trei Aripi eu dinţi articulaţi * pentru LOţOJUOBILE fi altei In atelierul nostru primim reparaţiuni