SERIA n—ANUL IV, No. 767. Ediţia a treia (cu supliment) MERCURI, 20 MAItJ 1898 NUMĂRUL 10 BANI 1 MIOXA JlKXTVtjb: încep la 1 şi 15 ale fle-cărui luni Un an în ţari 30 leî; în streinâtate 50 lei ?ase luni . . . 16 » » » 25 » rel luni ... 8 * > > 13 » Un număr în străinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ HtSnACTMA No. 8. - STRADA CLEMENŢE! - No. 3 TELEFON NUMĂRUL 10 BANI A TVWFNCIWJMIjE Anunciurl la pag. IV.0.30 b. lima , , » III.......2.- lei » > » » II......3.— * * Inserţiile şi reclamele 3 lei rîndul UN NUMĂR VECHIU 30 ’BA.Nl. A nmiVISTH A ŢI A No. 3 - STRADA CLEMENŢE! — No. 3 Drama din strada Semicercului ŞARLATANUL Dacă în ullima zi a închideret Senatului s’ar fi găsit printre senatori zece oameni de iniţiativă, ignobilul Sturdza risca ca să fie huiduit şi înfierat ca un mizerabil ce este. Această creatură ordinară a avut curajul ca să se fălească, în plină şedinţă, de actul cel mal reprobabil pe care nici un ministru -romîn nu l’a cornii de la 1804. Stţirdza s’a lăudat cu emfas, că de la 1895 şi pînă asţăzl» el nu a servit nici un ban şcoalelor din Braşov, din subvenţia ştiută, pe care tot el o declara ca dreaptă şi datorită! Neruşinarea individului a trecut orl-ce margine şi îndrăzneala lui nu are decît o scuză, aceea a slă-biciunel morale care este nivelul acestei ţări. Şi ce jnoliv a adus ignobilul pentru a justifica suprimarea subvenţiei în chestie? Unul singur, că după legile ungureşti şcoalelor din acel regat le este oprit a primi subvenţii de la Statele străine... . «Nu am voit» a strigat ignobilul, «să expun şcoalele din Braşov, la «o astfel de eventualitate.» Dar bine, ignobilule, legea maghiară la care te-al referit datează de la 1884. Acest lucru nu a împiedicat pe diferite guverne romî-neştl de a servi acea subvenţie, nici nu a pus prin aceasta în pericol existenţa şcoalelor din Braşov; ba, din contra. •» Deosebite guverne romîne aO ştiut, pe de oparte să împace în aparenţă susceptibilitatea guvernului de la Pesta, itr pe de altă parte a satisface nevoile şcoalelor din' Braşov, servindu-le o subvenţie care, după documentele vechi, eraQ da^ toare să le servească. tf Guvernul maghiar măcar că ştia că în realitate.se serveşte un atare ajutor, totuşi fiind îri imposibilitate de a constata legalminte faptul, nu a putut de la 1884 şi pînă la 1895 de cît să sufere această stare de’ lucruri. Epilropil şcoalelor din Braşov nici o dată nu aG putut fi puşi în poziţie critică faţă cu Ungurii, căci nici o dată pînă astăzi nu li s’a putut dovedi, prin acte şi chitanţe, că el primesc subvenţie de la un Stat vecin. Iar faptul invocat de ignobil, că chiar de la 1884 încoace, subvenţia a figurat în unul satt două budgete ale Statului nostru, nu a constituit nici odată o proba reală de primirea chiar a banilor, de vreme ce budgetele noastre nu indicau anume şcoalele şi de vreme ce chiar în acest caz, încă era nevoe ca să se dovedească de unguri primirea efectivă a banilor. A trebuit ca să vină, la minister, o fiinţa nedemna ca Sturdza care, trimiţînd copil autentice ungurilor după chitanţele de primire, de bani, ale epitropilor şcoalelor din Braşov, să pună pe guvernul maghiar în poziţie a le dovedi acelora că primesc, bani streini şi că, prin urmare, este în drept, conform legel, să le închidă şcoalele ! Fără aceasta mîrşavă faptă, comisă de Sturdza, adică fără comunicarea mandatelor şi a recepiselor celor în drept, Ungurii nu ar fi fost mal înaintaţi în 1898 de cît de la 1884 încoace, şi ar fi fost imposibil ca să poată ameninţa cu succes existenţa şcoalelor romîneştl din Braşov. Fapta lui Sturdza este aceea a unul perfect mizerabil, slugă ignobilă a Ungurilor. In adevar, acest neruşinat pe de o parte a pus pe guvernul maghiar în posesiunea dovezilor de primire de bani din partea eforilor şcoalelor din Braşov, iar pe de altă parte tot el invoca faptul că Ungurii aQ dovezile servirel subvenţiei, pentru a o suprima sub cuvînt că şcoalele din Braşov sunt ameninţate In existenţa lor. Dar această chestie e prea importantă pentru a ne opri aci. CHIAR Şl LA BlRLAD Cit caz n’au făcut liberalii de îndoita candidatură conservatoare la Dirlnd ! EI, cari sunt divizaţi în Bucureşti ca şi în toate judeţele, în parLinent ca şi Ia toate alegeri e, făceau un zgomot asurzitor, fiind-că într’un judeţ se prezintase doul candidaţi conservatori. El bine, chiar şi în judeţul acela, chiar şi Ia Bîrlad, colectiviştii sunt bătuţi măr. Aşteptăm acum să vedem ce aă să mal vorbească, pentru a acoperi ultima lor în-frîngere şi pentru a ascuţi ultima lor armă, aceea a divisiunilor noastre. Probabil că marele eveniment al inau gurărel monumentului Iul Serurie îi va scuti de nevoea de a pomeni de alegerea de ia Dirlad. SUSPENDAREA FAVORIl REGALE In şidinţa di la 3 Martie curent, d. Aurelian, fost preşedinte al Camerii actuale, a declarat: „Intr’un moment dat ue-am pomenit că d. Lascar Catarg Iu se retrage şl am intrat noi de-a gata. Voi n 'am venit prin ţară"• Trebue să complectăm pe d. Aurelian adăogînd că, nu o dată, ci de două ori, a fost adus d. Sturdza la putere, fără voinţa ţării. Mai exact am putea zice că, o dată d. Sturdza a fost adus la cirmă fără voinţa ţării şi, o a doua oară, în contra voinţei ţării. Credem dar că exprimăm numai un adevăr netăgăduit şi in limitele celei mai perfecte cuviinţe, cînd afirmăm că un guv rn adus în atarl condiţiuni angajează mai mult ca un altul răspunderea şefului Statului. Şi nenorocirea a voit ca tocmai acest guvern să fie cel mai rău din cîte guverne, fie liberale, fie conservatoare, a avut ţara. Nu e dar o critică pornită de la noi, ci e o consecinţă logică ce isvoreşle din constatările de mai sus, afirmaţiunea că guvernul actual micşorează presti-g ul Coroanei. De cită popularitate se bucura, pînă acum trei ani, Regele Carol in toate ţările locuite de Romi ni, chiar şi din a-fără de Regat! Şi cită îndoială a aruncat politica d-lut Sturdza in inimile Ro-mtnilor din R'gat, din Macedonia şi din Transilvania ! Şi aceste sentimente păgubitoare Coroanei, hrănite de politica d-lul Sturdza, se manifestă cu atît mai multă putere, cu cit ţara se rosteşte mal categoric în contra guvernului. Ţara, care a răsturnat odată guvernul Sturdza şi care de atunci s’a manifestat sistematic, la alegeri, în contra guvernului actual, a dovedit că ea,—intru cit o priveşte—nu se împacă cu jocul mizerabil şi infam al neruşinatului care a exaltat in opoziţie sentimentul naţional şi apoi şi-a bătut joc, la putere, de tot ce are ţara mai scump. Ar fi, de sigur, jimitor pentru ţară, ca să se poală, chiar pe nedrept, crede, că Regele nu simte ca şi ţara atingerea adusă orgoliului naţional, de un guvern, pe care rlegltorU cu preţul a multor prigoniri necunoscute Majestăţii Sale, îl vestejesc, guvern care se înfăţişează ca adus, readus şi susţinut de Suveran. De aceea credem că ne e permis a formula, în mod respectuos, acest deşi-derat, ca favoarea de care a beneficiat d. Sturdza in O tombrie 1895 să înceteze şi si1 revenim la stătu quo ante. Faţă de manifestaţiunile ţărel in contra ministerului Sturdza şi faţă de modul cum a venit acest minister la cir mă, nu poate fi vorba de a răsturna prin Palat un guvern adus de ţară, ci cerem ca să se curme favoarea care a adus la putere guvernul nepatriotic al d-lul Sturdza, tn contra căruia ţara protestează. CESTIUNEA EXPOSITIEI Comisar general ilu de sitele.—Ce i'a făcut piuă acum?—Nici corni-alune, ntcî regulament. Comisar general fln de sitele. A fost o adevărată surprindere pentru toată lumea, cind a apărut decretul privitor la numirea d lui P• Poni în postul de comisar general al Rominiel la Expo-siţia din Paris. Surprinderea a fost cu attt mai mare. că cestiunea participării Romîniei la Exposiţia din Paris, după ce a fost atît de urît compromisă timp de doui ani, de guvern, s’a încredinţat în mîinile unui belfer, care nici idee n’are de economie, industrie, comerţ şi finance, şi nu ştie ce însemnează organizarea unei exposiţii. Ştim din isvor sigur că d. Poni, sim-ţinlu se el singur chinez în această mo terie, s’a pus asum să înveţi, procur în-du şi prin ministerul domeniilor următoarele lucrări: Notices sur la Roumanie par Al. Olobesco et P. S. Aurelian. Această lucrare a apărut in 1867, cu oiaz’a Expoziţiei din Paris. La Roumanie economiq ie par dr. Obe-denaro. Din aceste două scrieri anti de-luviane, vrea comisarul general al Romi-niei să dobîndească un lustru de cultură economică asupra Romîniei. D. Poni n’a isprăvit încă să înveţe pe din afară aceste două lucrări, şi din această cauză d-sa nu ,şi-a putut forma o ideie generală asupra secţiei romîne la Expoziţia din Paris. Ce s*a făcut piuă acum ? Lucru firesc că toată lumea se întreabă : ce s’a făcut pînă acum cu participarea Romîniei la Expoziţie? Mai ales comercianţii şi industriaşii sunt nerăbdători a şti, ba sunt chiar revoltaţi de incuria sau reaua voinţă a guvernului. In această privinţă am aflat următoarele : Abia s’a votat creditul de un milion 300 000 lei pentru Expoziţie, cîţl-va func ţionari superiori,—nomina sunt odioşi,— şi au creat diurne, cari se cifrează pînă la 7.000 lei lunar, sub cuvînt că lucrează pentru Expoziţie. In afară de aceasta, în urma stăruinţelor depuse de d. P. S. Aurelian. s’a creat un post retribuit cu 500 lei lunar, pentru ginerele său, d. Biico-ianu, ins vector domenial. Acest post e : ş -f al serviciului administrativ al seuţiunsl romîne la Expoziţia din Paris. In virtutea acestui post, d. Băicoianu va avea însărcinarea să cutreere întreaga ţară şi să adune obiectele cari urmează să fie expuse. Toată lumea se miră că o asemenea însărcinare s’a dat unui tînăr fără experienţă, care n’are alt titlu în această materie, de cît pretenţia de a moşteni reputaţia de «mare economişti a socrului său. d. P. S. Aurelian. Nici eomisluue, nici regulament In afară de aceste nu s’a făcut nimic, dar absolut nimic. Comisiunea pentru Expoziţie nu este încă numită, regulamentul nu este încă întocmit, personalul biurou-lui administrativ nu este încă recrutat. Numai diurnele favoriţilor sunt fixate. Se zice că d Dim. Sturdzi face cele mai mari dificultăţi pentru numirea comisiu-nei şi pentru întocmirea regulamentului. Un personaj sus pus din partidul liberal ne a spus, în această privinţă, următoarele : — D. Sturdza vrea poate să facă şi aici pe placul ungurilor ? Vrea oare. prin această întirziere, să compromită succesul se-ţiunei romîne şi s’o umilească faţă de secţiunea ungurească ? Această întirziere şi rea credinţă, sunt cu atît mai grave, că guvernul francez a făcut tot posibilul ca să înlesnească Romîniei să aranjeze o secţiune cit mai im-posantă, mărind locul de la 350 la 800 metri pătraţi şi acordind Statului romîn, în afară de terenul Expoziţiei, un teren de tul de mare pentru C. I’. R. şi pentru serviciul maritim romîn. MAN1FESTATIUNE POLITICA Guvernul a suferit o nouă şi straşnică lovitură la Btrlad. Cu alegerea făcută acolo Simbătă, s’a complectat un lanţ Întreg de lnfrtngerl, a căror semnificare e vădită. Dar nu de aceastu voim să ne ocupăm aci. Iu urma ruşinoasei căderi a candidatului guvernamental la primul scrutin, liberalii pretindeaii că cel doul candidaţi al opozi-ţiunel aii In'runit un numă aşi de mare de voturi mulţumită concursului liberalilor nemulţumiţi, Din aceasta el trăgeatl conclu-ziunea că alegerea nu poate fi considerată ca o manifestaţiune a colegiului, In favoarea partidului conservator şi In contra partidului liberal. După rezultatul alegerel de balotaj pu tem controla afiemaţiunea liberalilor, că:I s’a făcut complectă lumină asupra acestui punct important. Colegiul I de Cameră din Tutova s’a manifestat hotărît in favoarea partidului conservator şi in contra partidului liberal. O simplă inspecţiun8 a cifrelor ajunge spre a învedera aceasta. La primul s rutin, aii îutrunit: d. Lupu Costache 91 voturi, d. Nicorescu 83, şi d. Th. Tamandi 72 voturi. Peste tot afi fost deci 249 voturi, din cari cel doul candidaţi conservatori afl obţinut 166 La scrutinul de balotaj aO fost tot 249 de voturi, împărţite ast-fel : d. Lupa Co3-take, unicul candidat conservator, 124 voturi ; d. Nicorescu, candidat guvernamental, 118 voturi. Aii fost 7 buletine anulale. Din cele 166 voturi Întrunite de ambii candidaţi conservatori la primul scrutin ne-afi lipsit deci la balotaj 42 de voturi. Acesle voturi le regăsim numai decît în cifra candidatului guvernamental. D. Nico-reseu, de la 83 de voturi obţinute la primul scrutin, a ajuns să aibă la balotaj 118 voturi, adică a clş'igat 35 ; şi cu 7 anulate, fac tocmai 42 de voturi. In cifra candidaţilor conservatori de la p-imul scrutin aii fost deci şi voturi liberale. Aceste voturi Insă, ale liberalilor nemulţumii, s’&Q întors la matcă, Ia alegerea de balotaj. La această din urmă alegere, lupta a fost prin urmare între ambele partide bine definite, fără nici un amestec. Candidatul nostru n’a avut de cit voturi conservatoare ; candidatul guvernamental a avut toate voturile liberale. Şi candidatul g ivernulul şi partidului liberal a căzut. Vra să zică, majorita’ea colegiului I de Cameră din Tutova e cu partidul conservator, contra partilulul liberal. Şi manifestaţiuuea această politică s’a putut face cu toate manoperile guvernului, cu toate apelurile disperate făcute la toţi liberalii, cn toată concentrarea de o.-azie a partidului liberal, cu toată presiunea exercitată de agenţii guvernului. Aceasta înseamnă că, tntr’o a’egcre făcută In condiţiuni curate, am avea aproape unanimitatea colegiului. Şi cum e In Tutova, aşa e pretutindeni In ţară. Odată ca numărul de astăzi distribuim cititorilor JEpoceî un supliment gratuit, cnprinztnd magistrala interpelare dezvoltată In Senat de d. Oii. Panu In chestia pronnnciamentnln! ofiţerilor, şl replica d-sale zdrobitoare la răspunsa! primului ministru. DIN STREINATATE Iu j urul ră sli oiului Sensiţionala ştire despre lupta navală de la Santiago, In care flota americană ar fi fost distrusă şi însuşi comandantul el, amiralul Samp-son, ar fl fost omorît, nu s’a confirmat. Ş irite ce na vin din America ne vorbesc, din contră, de absoluta ueactivitale a celor două flote, în afară dacă activitate se pot numi nişte manevre cari pină acum nu par a avea nici o ţinti hatărttâ. Ast-fel, se zice că flota americană de sub comanda amiralului Sampson s’ar fi întors la Key-West cu scop ca apoi să ataca Havana, Flota spaniolă ar fi Încă Ja Santiago, în f ţa căruia s ar afli şi comandorul Scb’ejr. Pe de altă pirte. amiralul Camara, comandantul flotei de reservă spaniolă, a plecat de la Cadix, probabil spre Cuba. Suutem dar departe de o ciocnire a retor două flote inamice şi, pe cît se pa"e, Spania este aceea care evită cu orl-se preţ o ast-fel de ciocnire. Aceas'ă presupunere capătă o mat mare întărire dacă avatn în vedere declaraţia primului ministru spaniol, d. Sagasta, care. într'un intervievv recent, a spus că dacă americanii se gtndasc la o luptă navală in apele Cubsl, apoi trebuie să se înarmeze cu o mare doză de răbdare. Alianţa anglo-nmericană O ultimă ştire ce ne-a transmis Agenţia Ro-mînă pune iarăşi pe tapet cestiunea alianţei argA-americane. Se afirmă, în adevăr, de corespondentul Iul Daily Telegrapn laWasching-t n, că a aflit dintr’o sorginte, venind de la departamentul de Stat, că s’aO şi făcut deja demersuri preparatorii în vederea unei aliinţe auglo-americană. Dacă s’ar adeveri această ştire, ea ar avea nişte consecinţe grave; nu trebue să uităm seasaţionalul discurs al d-lul Cbamberlain. Siuiaţia s’ar complica şi prin atitudinea Germaniei, da :ă ar fi să judecăm dupe unele comunicate oficioase ce publică ziarele germane. Pornind de la ştirea t-â Spania ar fi dispusă să cedeze Franţei insulele Filipine, ziarele germane declară că acest fapt este de neadmis şi, îndeplinirea lui, Germania l’ar lua drept un casus belii. Se pare că războiul Spauo American ne reservă multe surprinderi. Forelgn TRIBUNA LITERARA Cestiunl didactice WAmba vomină în scoală In rîndul trecut am tratat despre scriere în şcoală şi am arătat cum, în trecut, tot scopul caligrafiiei, în şcoala secundară, a fost numai o desenare mal mult saiî mal puţin estetică a literelor, care duce în mod fatal la 0 scriere meşteşugită, nenaturală — nu la scrierea curată, clară şi uşoară (sad mal bine repede), care este adevăratul scop al scrierel în şcoală. Am arătat, cum, această pornire nefirească a caligrafiei era indicată chiar de programa în vigoare. Trec acum la limba romînă, care este aşa z'cînd miezul Invăţămîntulul, şi împrejurul căreia, trebue să se grupeze, mal ales in cursul inferior, cele-l’alte obiecte de studifl. Am auzit zicindu-se că ce atîta limbă romînă: limbă romînă în clasele primare, limbă romînă in gimnaziîl. limbă romînă în clasele de liceu, limbă romînă mereti şi în toate. Şi poate că are dreptate cel ce zice a*a, dacă limba romînă are în şcoală numai rolul, pe care i-1 dă programa în vigoare: CI. I. Formele regulate: Analisa gramaticală, citirea şi recitaţiunî din autorii rominl moderni; iar la clasa I a şcoalelor secundare de fete pe-de asupra şi formarea cuvintelor prin compunere şi derivaţiune. CI. II. Formele neregulate : Sintaxa, punctuaţiunea, analisa logică, mici com-posiţiunl, lectură şi recitaţiunî din autorii rominl moderni. Ch IU Repetiţiunea materiilor din cl. 1 şi II, în mod mal desvoltat: Ortografii, citirea cu litere cirilice, composiţiunea, recitaţiunî din autorii rominl vechi şi moderni. Cl. IV. Stilul epistolar cu aplicaţiu-nea la compoziţiunl de acel gen: citirea cu litere cirilice şi latine, recita-ţiunl din autorii romîn! vechi şi moderni; ortografia. Lipseşte numai istoricul analisel, lec-turel, ortografiei şi recitaţiunel şi com-paraţiunl intre lectura, saiî analisa, saiî recitaţiunea romînă şi d. ex. chinezească safl mexicană. Nu, zio, lâsînd gluma la o parte, analiza şi recitaţiunea cu rost şi mal mult fără rost, să fie oare ultimul scop al studiului limbel romine în şcoala se-cuodară şi pe de altă parte scrierea ortografică, care este partea esenţială a scrierel corecte, să fie neglijată pînă la clasa III, unde s’a îndurat alcătuitorul actualelor programe să pue ortografia ? Să ocupi pe copil cu formarea cuvintelor prin compunere şi derivaţiune, cînd el nu aO nici noţiunea cuvintelor şi’ţf zic; «N’am putut aduce bilet da motivare, căci tata s’a tranşat la Rimnic» saiî «Domnişoara N. a subliniat (suplinii) pe d-ra N. la şcoală», saQ cîad Iţi daO definiţiunl că «Punctul e locul, unde a lovit boul seîndura cu cornul», etc ? (i'oate exemplele date aci sunt autenti:e, luate din şcoală). Şi nimic mal stupid, de cît aşa poreclitele analise gramaticale: logice, etimologice, sati mal bine moftologice. Cutare cuvînt este substantiv, pentru că..., feminin, pentru-eă..., la cazul nominativ, pentru-că... şi tot aşa ’nainte cu pentru că, fără sfârşit. Aceste nâsbitiî le-aii împrumutat dascălii noştri acum vre-o trel-zecl de ani, de peste munţi, şi deşi pe-aco!o aii dispărut de mult, la noi stai) locului şi zăpăcesc minţile copiilor de atitea zeci de ani. De la 1893 am reuşit, cel cari am lucrat atunci proiectul de programe pentru clasele primare, să scăpăm învă-ţâmtntul primar de această pacoste; acum, sper că o să i se facă progreba-nia şi la învftţămîntul secundar. Dar cu ce să se înlocuieascâ ? Nimic mal simplu, cu limba romînă vorbită şi scrisă de rominl şi cu explicarea acestei limbi după înţeles, fâcind pe copil să ’şl dea bine seama de noţiunea cuvintelor. Aşi lungi vorba prea mult, dacă aşi arăta ce se face In alte ţări culte la limba maternă ; mal toate ţările aQ ca scop principal al studiului limbai ma- www.dacoromanica.ro z I P O C A terne «înlesnirea de a întrebuinţa limba maternă verbal şi In scris.* Caii sunt mijloacele pentru ajungerea acestui scop? D. profesor Ioan Paul din Iaşi a stabilit foarte bine eă : lectura este lucrul esenţial în studiul limbel materne. A-ceastâ lectură, prin partea estetică, caută să dezvolte în şcolar sentimentul religios, sentimentul moral, sentimentul naţional şi înţelepciunea de viaţă (cum să nu-şl strice omul sie-şt prin abuzuri, vi ii etc). Lectura, ast-fel întocmită, e menită să aibă o influenţă covîrşitoare nu numai asupra minţel, dar şi mal mult asupra inimel copilului. Puţina teorie ce se face în diferitele clase inferioare ale şcoalel secundare, se face pe b.iza lecturel şi chiar şi în cursul superior, unde se face retorică, poetică, literatură, şi acestea îşi afl reazemul tot în lectură. Bucăţile poetice, după ce sunt bine explicate după înţeles şi formă, se memonsează (se înţelege că numai iu parte, nu toate), iar cele prozaice după ce se citesc şi se esplică de profesor, se reproduc de elevi cu cuvintele lor. Drept complement al lecturel serveşte composiţia, care in clasa I se mâi gineşte la lucruri uşoare, ca descrierea verbal, apoi pe hirtie, a casei părinteşti, a şcoalel, curţel, grădinel, etc , în cl. 11-a şi lll-a la scrisori, diferite acte de toate zilele, notă, recipisă, avis, etc., iar în cl. lV-a la acte comerciale, contracte, poliţe, ele. şi scrisori comerciale, toate menite să servească direct în ajutor vieţii practice. La cursul superior se schimbă, se înţelege, subiectele com-poz ţiilor, fâcîndu-se in sensul părţii teoretice predate în fie-care clasă. Esenţialul in composiţil este corectarea lor de profesor în clasă, pentru ca e-levil singuri sâ’şl cunoască greşelile şi fiind cu băgare de seamă la greşelile vecinului, învaţă si el să nu greşească la fel. Dictatul, care se face mal ales în primele două clase, şi compoziţiile afl de scop să-l facă pe copil să ajungă la vorbirea şi, prin control necontenit, la scrierea corectă. De altmintrelea, pentru îndrumarea spre vorbirea şi scrierea corecta, pot servi şi modele greşite de scrieri, fie ca bucăţi de lectură luate din cărţi scrise alandala, fie ca modele Întocmite anume în acest scop. Pentru pornirea elevilor spre lucrări de sine stătătoare, s’ati instituit în alte părţi, pentru elevii claselor superioare, aşa numitele Societăţi de lectură, al căror scop principal este să se Îndemne elevii la compuneri originale sad traduceri bune, la recitări de poesil sad de proză, (de bucăţi retorice, etc.). Aceste compoziţii, traduceri, sad recitări, criticate de colegi, sub controlul direct al profesorului, care conduce societatea, ad in şcoală un scop eminamente estetic-edueativ. In un alt număr void vorbi despre limbele moderne, cum pot şi cum tre-bue să fie predate, ca să ducă mal uşor la scopul practic pe cart-1 ad. Vlrgll Popescu. Litere- Arte -Ştinţe Niva, cea mal deseamă revistă rusă, publica cîte-va scrisori inedite ale Ini Nekra-bov relative la d butul lui Ltw Tolstoi. In 1852 Tolsloi a trimis prima sa lucrare: romanul săd Dietsvo (Copilăria) poetului N krasov pentru revista Sotvremienik (Contimporanul). Cu loatâ censtira rusească care 11 masa crase lucrarea tlnărulul romancier, ea plăcu publicului. Tolstoi, fericit că ’şl văzuse lucrarea pub icatâ, ceru să II fie plătită. Nekrasov, îl răspunde: Dacă n’am vorbit de bani In sciisoiile mele precedente, causa e, că există o regulă, adoptată de toţi scriitorii noştri, prin care primul roman al unul debutant nu se plăteşte. Gontschnsaw, Atvdijejen şi alţii nu afl primit nimic din partea noastră. Iu schimb vă ofer maximul, pentru viitoarele lucrări, pentru fie-care foaie scrisă, 50 ruble. Nu am pomenit pîoâ acum de asia voind să văd ce impresie a făcut lucrarea asupra publicului. E de notat că Tolstoi n’a primit nici un onorariu pentru primul roman, dar nici măcar numărul din revista tn care i a fost publicată lucrarea. In 1855 Toestol publică în acelaşi ziar, nuveiele sale din Sevastopol. Censura le ina-acrează atlt de ratt In cît singur Nek-rasov e desperat : E monstruos ce s’a făcut cu ultimul d-tale articol. Nu pot să mă gîndesc la el fără să nu mă necăjesc şi să mă Intii-stez. Cu toate astea nu avea teamă, munca d-tale nu va pieri. Vtl aduce de sigur ceea ce trebuie actual societăţel ruse : adevărul, acest adevăr r are ne lipseşte atlt şl pe care uul’am mei văzut de la Gogul. Ţmeţl la cl şi veţi reuşi, u'am văzut nici un scriitor care să’şl capete mal curlnd a-doratoil ca d ta. Nuvela (Rubea liesa) a trecut nemeuajată de censurâ. îmi reaminteşte pe Turgheneff In ceea-ce priveşte form», dar uumal forma, Încolo totul e nofl, schiţarea d-tale e nouă, excelentă şi interesantă». *** Se ştie că ministerul cultelor şi instruc-tiunel publice a numit o comisiuue de vr-o 02 membri, cari să discute şi să stabi-leas a cel puţin prelimiuarele, programelor lnvâţămlntu ul secundar In conformitate cu noua Uge de instrucţiune. Cu această oca-zime eminentul profesor de şliioţe fizice de la liceul din Ploeştl, d. dr. Eugen Lud-vig, a tipărit o broşură intitulata : «Ştiinţele experimentale în tnvâţămtntul secundar». Acest studifl pe cit este de succint, pe atît e de substanţial şi de meritos. D. dr. Ludvig, numai Iu 21 de pagine, rezumă, cu o competinţă rară, toată metodica raţională a importantului studifl cu care se ocupă de atlţia ani, scoate In relief anoma-liele ce presintă actuala programă şi indică normele după care ar trebui alcătuită noua programă. N’avem destule cuvinte rentru a recomanda acest important studifl celor cari se ocupă cu alcătuirea programei. IMOSMAţO Drama din strada Semicercului Am vorbit la ediţia noastră de erl seară despre sensaţionala dramă care a fost descoperită în strada Semicercului 5. lată acum noul amănunte pe, cari le-am cules la faţa locului. In urma denunţului făcut de către unul din locatarii imobilului ce locuia colonelul Cristodoreseu, comisarul secţiunel 20, d. Velţ, după ce a eliberat pe soldat din odaia în care 11 îucuiase colonelul, s’a pus pe urmele acestuia. Din cercetările făcute, comisarul Veliz descoperă că colonelul mal are un domiciliu In strada sfinţii Voivozi 0 şi se presintă acolo. Agentul forţei publice Intilneşte pe colonel chiar iu intrarea casei. — Ce cauţi aci? întreabă răstit colonelul. — Suut Însărcinat cu facerea recense-mlntulul, răspunde comisarul, speriat de privirea sălbatecă a interlocutorului. — Ce recensemlut ? Ce recensemînt ? unde ţi sunt registrele ? Să faci bine să pleci că te Împuşc. Bietul comisar speriat ese repede In stradă şi postează mal mulţi agenţi la poarta casei, cari să urmărească pe nebun. In timpul acesta, colonelul furios, se repede la proprietară, d na Petrescu, şi ame-ninţtndu-o cu furie, răcneşte din toate puterile : — Băuuesc că emul acela care a venit aci este un poliţist; dacă cum-va tu m'al trădat, să ştii că te împuşc. Scena aceasta se petrecea în curie. Colonelul purta uniforma sa de colonel de artilerie şi avea sabia la brlfl. După aceasta ameninţare adresată proprietarei, colonelul a reintrat în casă, s’a îmbrăcat civil şi a eşit. * • * * In strada Semicercului, Iu acest timp, lumea slă aglomerată la faţa caselor unde se descoperise drama şi fie-care se Întreba dacă un asemenea act poate S de crezut, că a fost făptuit de către uu ofiţer superior, care serveşte încă în oaste. Uşa intrărel caselor este păzită de doul sergenţi, iar comisarul Veltz este în interiorul lor. In nft-atla Semicercului Pe la orele 10 şi jum., colonelul Christo-dorescu Îşi face apariţia In casele din str. Semicercului, îmbrăcat civil. Ast fel îmbrăcat nu a fost observat de nimeni, şi nesupărat s’a putut urca sus, unde era soldatul singur; văzludu-1 liber, Îl îutreabă furios: — Dar tu mă, cum stal afară ? Tremurind de spaimă, bietul soldat lngînă cîte-va vorbe fără înţeles. — Lasă că te puiu efl la loc, spune colonelul, şi observlud că giamurile de la o-dae sunt sparte, trimete pe un om să cheme un giamgifl. După ce giamgiul a pus giamurile, sparte colonelul, cu foarte mult calm, ll roagă să cheme pe un bărbier, şi in acelaşi timp 11 dă un lefi peste costul giamurilor, ruglodu-1 să aducă două plini. Giamgiul se întoarce cu bărbierul şi cu pîinile. Colonelul chiamă atunci pe soldat şi pune pe bărbier să’l tundă şi să’l radă. Această operaţie sflrşită şi după ce a pus pe soldat ca să se spele şi să-şi schimbe rufele, co’onelul 11 spune: — Acum ia’ţl asie două pîiil şi intră la loc lu odae. Soldatul se supune de fiică şi nebunul încue din nofl cu lacăt uşa tn urma lu!; ob-servînd că uu lacăt de la fereastră este stricat, a cerut proprietarului casei să-I tur prumute un altul. Nebunul s’a retras apoi îu camera ce are reservată în aceleaşi case pe seama sa, şi s’a încuiat pe dinăuntru. * * * Comisarul, mal mulţi agenţi şi sergenţi de poliţie afl stat toată ziua In faţa caselor. Colonelul n’a eşit de loc din cameră. Pînă la orele ti seara, el s’a îmbrăcat şi dezbrăcat de nenumărate ori, cîod In uniformă, clnd In civil. Din cînd in cîud face zgomot şi vociferează singur. Nimeni nu îndrăzneşte să intre în casă şi comisarul se teme ca nebunul, într’un acces de furie, să nu tragă focuri de revolver asupra mulţimel care stă adunată In stradă. Din cînd în cînd agenţii poliţiei—din cel mal curagioşl—Indrăzuesc să meargă pîoâ la uşa camerei lui şi să tragă cu urechia. La 6 şi jumătate colonelul ese diu camera lui şi ducludu-se la nenorocita ordonanţă 11 spune : — Fă bine şi ştergeml cişmele, nu vezi că s’a înnoptat, vreafl să es Iu oraş. Reintrat In odae, nu mal reapare de loc. *% Iu stradă mulţimea e din ce lu ce mal numeroasă. Comisarul Veltz, care a stat Întreagă ziua acolo, nu poate fuce nimic. Co-menduirea pieţei şi parchetul militar afl fost lncunoştiinţate de mal multe ori, fără însă ca sâ se fi luat vre-o măsură. Primul procuror de Ilfov d. Caracaş, care a fost la faţa locului, a dat el Însuşi o notă parchetului militar, fără ca să fi avut vre uu rezultat. Comisarul Veltz, singurul care a stat acolo toată ziua, este în neputinţă de a face ceva de oare-ce, cestiunfle militare sunt de resortul parchetului militar şi parchetul militar nu s’a arătat. La orele 7, comisarul a dat o a patra notă prefteturd, eerînd iotervenirea comenduirel pb ţel. In acest timp Insă, nenorocitul soldat este din nofl pus la ca, cerâ, dnpă bunul plac alunul nebun, care ll ţine închis de la 14 Martie şi care acum, ţine neliniştea tu Întreg cartierul, şi ameninţă cu revolverul pe toată lumea. «** Colonelul Christodorescu dădea de inull timp semne de alienaţiune mintală. Sunt şease ani de dud a avut un acces mal acut şi etnd a fost iulernat lntr’o casă de sănătate. Pus tn disponibilitate, el a fost reprimit după ce a eşit diu spital. Şi ta urmă Insă, uenotocitul dedea semne de zăpăceală şi mania persecuţinnil se manifesta din ce în mal mult. In Galaţi, ultima sa garnizoană, Christodorescu era cunoscut ca uebun. El stropea singur trotuarul casei In care locuia, cu apă fenicată şi ameninţa cu moartea pe trecătorii cari îndrăzneaţi să observe acest lucru. De clnd este mulat In BucuroştI, mania lui a mers cresclnd. La biurofl, nu voia să lucreze cu condeele ce le găsea pe masa Iul de lucru, de teamă să nu fie otrăvite. Din aceeaşi cauză de sigur a înjghebat şi această dramă, care agită acum Întreaga Capitală. Pină la descoperirea dranul, ultima oară cînd coloneful venise sâ-şl vadă victima, a fost ziua de 10 Maia, cînd i-a adus două plini şi două clondire cu apă. Aceasta a fost hrana nenorocitului pînă erl cîud s’a descoperit lucrul. • Ptnă la orele 11 din noapte situaţiunea este aceiaşi în strada Semicercului, cu d<-o-sebire că numărul agenţilor de poliţie este mal mare şi că mulţimea creşte diu ce în ce. In acest interval Insă s’a tnfîmplat o serie de incidente cari merită a fi menţionate. Pe la orele 9 colonelul ese din camera sa şi eliberlud pe soldat, 11 trimete sâ’I aducă o luminare dela băcănia din faţă. Din norocire, mulţimea care era In stradă nu l’a recunoscut şi ast-fel bietul soldat a putut să şt îndeplinească misiunea cu cea mal mare punctualitate. Geva mal tlrzifl sosesc la faţa locului inspectorii Otnescu şi Bagdat, cari n’afl reuşit să facă alt-ceva de cit să aţiţe mulţimea şi să mărească numărul curioşilor. El afl declarat că nu intră lu atribuţiunile lor ca să ia vre-o mă-urâ faţă de colonel. Sosesc apoi şi doul căpitani de la comeu-duirea pieţei, d-nil Maltopol şi Plrliatiu. Nici unui diu el insă, faţă eu starea de surescitare a nenorocitului colonel, u’afl Îndrăznit să intre la dlnsul. De alt-fel se spunea că nici n’afl poruncă în acest sens. * * * Pe măsură însă ce timpul trecea, mulţimea curioşilor creştea din ce în ee. Circulaţia era imposibilă pe stradă. Agenţii poliţiei crezîud că pot înşela mulţimea recurg la o farsă foarte naivă. Cu oare care pompă, el scot diu casă pe un individ Îmbrăcat în haiue de ordonanţă, îl urcă într’o trăsură cu căpitanul Maltopol şi îl pornesc, fâclnd să circule zvonul că acela este ordonanţa sechestrată. La pornirea trâsurel, publicul crezînd că este colonelul care este ridicat, a buduit de mal multe ori, mal tlrzifl însă, farsa a fost des-copeiită şi agenţii poliţiei ridiculizaţi. Cu prilejul ultimei Întruniri şt ultimelor maiiifVstaţtunl ale partidului conservator, administraţia comunală *şl-a permis nişte persecuţiuni revoltătoare lu contra unor cetăţeni conservatori. D’aceea s’a iiotărft a se creea, la clubul conservator, uu biuroă de advocatură, care va lua sarcina să facă să se pledeze gratis toate procesele fu contra primăriei şi d’a porni acţiuni tu despăgubire pentru toate actele ilegale ce i s’ar denunţa. In curind vom ti tu măsură de a arăta tn ce coiidiţiuiii s’a organizat acel biurou şi, tu ce mod I se pot adresa reclamaţiunile. Am spus că o instrucţie s’a deschis In contra d Iul deputat Dobrescu-Argeş. Reprezintantul colegiului al IlI-lea de Argeş e acuzat de vr’o trei acte de escrocherie. I se că impută a plastografiat iscălitura unei persoane solvabile pe o poliţa. D. Dobrescu a mărturisit la instrucţie faptul ce i se impută. Numai s’a scuzat zi-cînd, că iscălitura ce a imitat-o e aceea a unei rude cu care are daraverl băneşti. D. Dobrescu mal e acuzat că a luat de la una din legaţiunile noastre din străinătate o sumă de bani, pentru un anume scop şi că apoi ’şl-a însuşit acea sumă. In fine, deputatul de Argeş e acuzat că, pentru un interes bănesc, a înlesnit evadarea unul condamnat, care nu este altul de cit celebrul Georgescu-Vitriol. Pregătiri drapeliste Zilnic se ţin (onsfătuirl la d. Em. M. Porumbaru asupra situaţiei şi asupra viitoarei atitudini a acestei grupări. In consfătuirea ce s’a ţinut Simbită seara s’a hotărit ca drapeliştii să nu facă nici un demers oficiat pentru împăcare, după cum a cerut d. Sturdza in consfătuirea de Vinu l seara a majorităţilor, ci să silească ei pe gu vern să facă primul pas. In aceeaşi consfătuire s'a mai decis ca să fis consultat şi d. Eugen Slătescu asupra situaţiei şi să fie întrebat dacă este exaitâ afirmaţia făcută de d. Sturdza în consfătuirea de Vineri seara a majorităţilor, că relaţiunile dintre d-sa şi d. Stătescu sunt perfect de bine şi nu există nici o deosebire de vederi intre dinşii. * * D. Em. M. Porumbaru a avut o lungă întrevedere Duminecă după amiazi cu d. Eugen Stătescu, Se afirmă că d. Stătescu nu numai că a autorizat pe d. Porumbaru să des-mintă în mod categoria alegaţiunead-lul Sturdza, dar i-a mai spus şi următoarele : — Acum două-trei zile, d. Sturdza fiind la mine i-am declarat categoric că nu-i altă eşire din această situaţie, de cit ort să restabileas ă veihea armonie tn partid, ori să se retragă de la guvern înainte de alegerile comunale. Dezminţirea categorică a alegiţiuni-lor d-lul Sturdza, apare tn numărul de azi dimineaţă al Drapelului şi-o vom rezuma la ediţia a lll-a. m * In urma dezminţitei d-lui Stătescu, drapeliştii discută acum campania ce o vor întreprinde în con'ra guvernului. Se pare că vor renunţa deocamdată la ideia de a începe o campanie de întruniri publice. In schimb însă, se vor beşte că pregătesc o mare surprindere guvernului. De ce natură este această surprindere, nu se şlie încă, căci se ţine in secret. Se spune însă că ea este în legătură cu vizita Regelui şi cu merge rea d-lul Sturdza la Petersburg. Consfătuirile la d. Em. M. Porumbaru continuă in fie-care si. Aflăm că patru membri din cel mal de seamă din majoritate se vor înscrie zilele acestea in gruparea drapelistă. Printre aceştia e şi un fost ministru. S-tul Sinod al bisericel rocaîne a ţinut erl şedinţă. Chestia gjstiunel tipografiei cărţilor bisericeşti continuă a preocupa înalta adunare. In urma raportului comisiunet, compusă diu episcopii Mironescu de Rîmnic, Tinmş de Argeş şi Silvestru de Huş», erl s’a dat ascultare memoriului P. S. Sale arcliiereul Valerian Rimniceanu, fostul director al tipografiei. La şedinţă, a asistat şi ministrul cultelor, d. S. Haret. Memoriul archiereulul Valerian a produs 0 adîecă impresie asupra auditoriului. S tul Sinod nu a luat încă nici o hotărîre, In această afacere. In şedinţa de la lfi Maifl comisiunea instituită pentru alcătuirea programelor şcoa-lelor secundare, a discutat asupra principiilor de care trebue să se călăuzească sub comisiunile însărcinate cu elaborarea programelor analitice. S’a vorbit, în mod general, de limba ro-mînă, de istorie, de studiul istoriei literatu-relor streine In ş tolile de fete, dar nu s’a discutat mal amănunţit, deocamdată, de cit asupra religiei, manifestlndu-se dorinţa ca basa acestui studifl să fie morala, supri-mîndii-sd; mal cu seamă din testamentul vech'.fl, tot ce nu duce la acest scop. Camera de comerţ din Constanţa In adunarea sa generală ţinută Slmbătă, a ales preşedinte pe d. Irimie Er. Popa. Faimosul Nicorescu, fostul candidat guvernamental la alegerile din Huşi şi Blrlad, a sosit In capitală. Iu urma eşecurilor succesive ce a suferit, d. N. Nicorescu este foarte abălut. Moralul safl este cu totul zdruncinat şi un prieten, care l’a văzut, ne-a afirmat că nu visează de ctt alegeri şi candidaturi. Să afirmă că d. Nicorescu stărueşte acum ca să fie numit perfect de Tutova. D medic veterinar N. Necşulescu a fost numit director al tîrgnlui de vite din Constanţa, în locul d-lul dr. I. Petrescu, demi-siouat. La ministerul de războiil se lucrează la planul viitoarelor manevre, cari vor avea loc tn Septembrie viitor. Ele vor avea loc în Moldova. Localitatea nu a fost fixată încă. înalta Curte de casaţie a acordat un concedia de o lună de zile, cu începere de la 1 funie, d-lul Rernus N. Opran, consilier. Primarul comunei Bolintinu din vale, plasa Sabarul-Ilfov, d. D. Radu, a fost suspendat de sub prefectul Ştefânescu, pentru motivul că uu a voit să numească notar pe un protejat al acestui sub prefect. Reproducem ordinul de revocare pentru nostimada Iul: «V’am povăţuit cu ordinul No. 2878, a vă tempera apucăturile insubordonate şi Sn loc de a mă asculta, aţi mers inainte, pe calea nesu-punerel. «De astă dată, vă pedepsesc, suspendindu-vă pe 20 zile, cu pierderea salariului, cnnoscind că necorijindu-vâ, vă voia revoca. «Predaţi serviciul ajutorului». 21 Aprilie. VJML DE VI4L Vinul de Viat, care se poate considera ca specimenuPcomplect al medicaţiunel tonice, este combinaţiunea perfectă a celor mal bune elemente ale reparaţiei fisioto-gice: Zeama de carne, lacto fosfatul de calcie şi chinina calisată. Pentru copil, el este un ajutor puternic la creştere ; pentru adolescenţi, pentru bă-trliil, e alimentul renovator In toată puterea cuvîntulul. Ei regenerează stngele ; dă bogăţia necesara desvolllnd globulele roşit, reeonstitue forţele asimilatoare, dă organismului rezistenţă vitală graţie căreia poale stăpa infl enţelor morbide exterioare; el restitue elasticitatea muşchilor, iar apara-iulul respiratoria şi digestiv, activitatea funcţionarei lor normale. Mal ales e recomandat fetelor tinere cărora înlesneşte transiţiunl clte o dată penibile, altă dată periculoase. Pentru femei şi mume tinere, e de utilitate incontestabilă In caşurile de sarcină clnd organismul cer* o cantitate mal mare de fosfate. De o difusiune rapidă tn torentul circulatoria, produce un efect imediat absolut. Nu ’şl mărgiueşlo acţiunea la un singur organ safl la o parte limitată a individului; e un tonic adevărat general. Putem numai atinge ast tel toate indiea-ţiunile, Insă e destul să aducem aminfe marea importanţă, In toate fasele vieţel, a unei nutriţiunl bune pentru ca să se Înţeleagă necesitatea unei nredicatiunl corelative şi avantajul Vinului de Viat. Dr. Navlguy. RESB0IUL ISPANO-AMERICAN (Serviciul ^Agenţiei Romîne*) DEPEŞILE DE AZl Debarcare lie muniţii Ntw-York.lS Maiu.—După * Tribuna* amiralul Cervera nr fi debercat la S m-tiago de Cuba 800 de tunari şi ingineri, 20.000 de puşti Mauser, şi o mare cantitate di muniţiuni şi tunuri. Parlamentul upanlol Madrid, 18 Maiu.— Camera deputaţilor. D. Hoigorr* atrage atenţia guvernului asupra necesităţii de a fixa In buget suma necesară pentru participarea Spaniei la expoziţia din Paris în 1900. Ad togă că aceasta este de mai mare însemnătate de cît orî-cînd, pentru a arăta progresele industriale ale Spaniei şi recunoştinţa ţării pentru dovezile de simpatie ce Franţa a arătat Spaniei. Guvernul presintă un proiect de lege Camerei, interzicind exportul monedei de argint. Senat —D. Sanchez Toca anunţă că va provoca o desbatere tn privinţa cărţii roşii. Ducele d’Almadovar şi d. Gullon, fost ministru, declară inoportună o asemenea desbatere, care este respinsă. ha jFVHpfnc.- Capturarea un rapor Hong-Kong, 18 Maiu. — Un incruoi-şător englez a sosit aducînd ştirea că la Manilla domneşte o linişte perfectă. La Ilo-ilo, spaniolii lucrează cu activitate la fortificaţii. Americanii aii pus mina pe canonitra Leylo, în drum spre llo-ilo, cu depeşl. Kiy-West, 18 Maiu.— Vaporul englez Restornel, încărcat cu cărbuni, a fost capturat in momentul cînd voia să intre în portul Santiago de Cuba. Armata americană New York. 18 Maiu.—După Tribuna, generalul Schafter, la 'lampa, a primit ordin de a îmbarca cea mal mare parte a forţelor sale. Cele mal bune corăbii ale escadrei amiralului Sampson vor protege debarcarea. Londra, 18 Maiu.— Standard anunţă că d. Mac Kinley a inspectat la Jallchurch 13.000 de voluntari ai corpului al 2-lea de armată, din cari cea nraî mare parte n’a-veau nici arme, nici uniforme. D. Mac Kinley a declarat că preparativele de războiţi erau necomplecte, de oare-ce voluntarii din Tampa şi din lagărul Ihomas se află în aceleaşi condiţiunl. Washington, 18 Maiu.—Departamentul marinei a primit o depeşă de laco-modorul S.hlty anunţind că flota spaniolă este la Santiago de Cuba. Londra^ ÎS Maiu. — C’orespon-