Ediţia a treia
SERIA. H—ANUL IV, No. 766. NUMĂRUL 10 BANI
A BOXA WKVTH K
încep la 1 şi 15 ale fie-cărui luni
Un an ln ţară 30 lei;	In	străinătate	50	lei
Şase luni ... 15 »	»	»	25	»
Trei luni . . . 8 »	»	»	13	»
Un număr ln streinătate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZÂ
REDACŢIA
No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. 3
MARŢI, 19 MAltt 1898
TELEFON
NUMĂRUL 10 BANI
A XTJJVCIURME K
AnunciurI la pag. IV .... . 0.30 b. linia
,	> » III.....2.— lei »
,	» » II.......3.— , .
Inserţiile şi reclamele 3 lei riadul
UN NUMÂR VECHIU 30 [BANI A niniNISTUA ŢI A


ALEGEREA DE LA BARLAD
EXPERTUL STURDZA
Ia sfirşit, ignobilul a vorbit în chestia falşului documentului citit in Cameră de d. Talci Ionescu, relativ la şcoalele din Braşov, şi s’a făcut de rîs, dovedind, prin prostia sa, că documentul este absolut autentic.
Dar, mal Intiiă, o scurtă explicaţie.
De 15 zile gazetele colectiviste calificaţi documentul prin care ignominia lui Sturdza era dovedită, de falş, iar pe d. Take Ionescu de falşificator. De 15 zile gurile băloase ale colectiviştilor debla-teraă prîn toate caf nelele că d. Take Ionescu s’a servit de un act falş în contra lui Sturdza.
Dar... este un dar... Nimeni nu se es-plica în ce consistă falşul şi ce dovezi posedă colectiviştii pentru aceasta.—Nici Voinţa, nici Sturdza, nimenea, cu un cu-vînt, nu se explieaă.—Toţi se mărgineaţi a declara actul de falş.
Evident că îndată am bănuit că la mijloc este una din acele sfruntate denegări, al cărei secret obraznic îl posedă numai colectiviştii, cu atit mal mult, cu cît ţoale încercările lui Sturdza de a face pe Mitropolitul Miron să declare actul de falş, nu aă isbutit.—In adevăr, Telegraful Romi», solicitat de Sturdz i,a mers cu concesiunea pînă a declara: cd nu Mitropoliei greco-orientale îl incumbă datoria de a se pronunţa, dacă actul este falş saă nu.
Ne-am închipuit un moment că Sturdza va smulge, prin noul scuze şi concesiuni, o declaraţie în favoarea sa de la guvernul maghiar, ln această chestie, aşa că cu certificatul de complesenţă de la Pesta să poată a ne intîmpina.
„ El bine! nici acest lucru nu a căpătat Sturdza. — Guvernul unguresc s’a păzit ea de foc să declare un neadevăr; el a lăcut ce a putut să ajute în această chestie pe complicele săă Sturdza, dar de aici pînă a’I da certificat la mină mal este mult.
Toată lumea se întreba pe ce, aşa dar, se razemă Sturdza şi al săi cînd duc campania pe tema falşului şi a fal-şificatorulul ? Unii naivi—tot-d’auna vor exi-ta — îşi închipuiai!, de sigur, că Sturdza are ceva în portofoliul săă pentru a fi aşa de îndrăzneţ. Şi curiozitatea publicului era mare ca să audă pe Sturdza cum are să răspundă in această privinţă, la interpelarea din Senat a d-lul Brabeţianu.
A răspuns ignobilul şi a răspuns, ca tot-d’auna prost şi obraznic.—Dar dacă i Sturdza are dreptul de a fi prost şi o-ţ braznic, de astă dată el s’a făcut şi de i rîs şi a demascat întreaga campanie 1 stupidă pe care o întreprinsese, arăttnd în fine cari sunt probele din cari rczu’tă c<J documentul este falş.
Acele probe sunt, val! de talia individului, ele dovedesc capul şi judecata piticului, ele întăresc credinţa—care nu a fost pusă un moment la îndoială—că faimoasa notă ungurească adresată mitropoliei greco orientale din Transilvania, în care să spune că Sturdza a dat informaţii precise in chestia subvenţiei şcoalelor din Braşov, este perfect autentică.
Ştiţi cari sunt probele lui Sturdza arătate, în Senat, pentru dovedirea falşului ?
Una, una singură. Dovadă că nota în chestie este falşă e, declară Sturdza, că în acea notă, se face istoricul subvenţiei şcoalelor de la Braşov după uvragiul lui Bariţ, citindu se chiar volumul şi pagina. De asemenea nota citează, adaogă Sturdza, volumul şi pagina din discursurile d lui Maiorescu, recent publicate. Or, conchide Sturdza, acest document nu poate fi de cit falş, căci nu se obicl-nueşle în asemenea factumurl a se cita voi. şi pag. din autorii cari se invoacă!
Iată de ce documentul este falş.
Et bine! ce merită aci şti oameni pentru campania falşului dusă cu atita neru şinare? Cum să tratezi asemenea indivizi?
Pe baza acestor comentarii ridicule, pe această bază, nemernicii aă avut şi aft cur»jul să ne facă de falşificatorl? Dar aceasta este o enormitate!
Auziţi! Expertul Sturdza găseşte că documentul e falş fiiud-eă se face istoricul subvenţiei şcoalelor după uvragiul clasic al lui Bariţ!
Iată cît e de mic acest individ ca concepţie, ca cultură, ca cunoştinţe! Ialădovezilecontraautenticitâţilaclulul!
De a'minterea, nimic nu ne miră din partea lui Sturdza. Căci acest fel de a se pronunţa asupra autenticităţii actelor, îl este obişnuit, constitue fondul cunoştinţelor sale. Sturdza nu a fost în viaţa sa capabil să analizeze, să critice şi să lumineze conţinutul unul document. El
s’a mulţumit a colecţiona şi a tipări acte fără nici un spirit de critică, lără nici o posibilitate de a face vre o concluzie. Bine ar fi făcut dacă cu ocazia veridi-cităţel notei maghiare, nu s’ar fi avîn-turat în o materie pentru care puţina minte ce are îl face impropria.
Un om, care a mistificat 15 zile publicul cu un pretins falş, ar trebui corijat cum merită.
ALEGEREA DE LA BlALAD
Alegerea «la Ia llirlad trebuia să fie o revanşă pantru guvern.
In loe de aceasta, alegerea de Sîmbătă a «lesăvîrşit înfrîngerea liberali'or.
La primul scrutin, guvernul a fost bătut.
La scrutiaul do balotaj, guvernul a fost şi bătut de opoziţie, şi desonorat prin in-gerinţe’e sa'e.
Felicităm pe alegătorii birlădenl, pentru independenţa ce au dovedit.
Felicităm pe d. Lupu Costake, pentru succesul ce a obţinut.
Felicităm, în line, pe d-nul Th Emandi care, cu toate că întrunise un număr însemnat de voturi exclusiv conservatoare, a dat o frumoasă pi'dă de desinteresare, neurmind exemp'ul dat acum un an de d. Enescu la Ploeştî.
SESIUNEA A a-a
S’a mal terminat o sesiune parlamentară, a treia a regimn'ul liberal.
Ii vom face zilele astea bilanţul, căci lucrul merită osteneala. Pretinşii liberali şi-aă dat complect arama pe faţă şi s’aă arătat aşa cum sunt: sterpi, autoritari, răi.
Piuă cînd să facem socoteala, credem interesant să înregistrăm părerea ziarului naţional-liberal Drapelul, asupra stării ln care a ajuns regimul parlamentar sub actuala clrmuire.
Iotr’un articol, intitulat «Bâtae de joc», Drapelul de la 17 Maiă scrie :
«Credite de zeci de milioane depuse fără nici o expunere de motive, legi trecute în cinci minute fără ca să se ştie măcar din cile articole se compuneau, voturi declarate valabile de biurou, de şi ele nu întruneau numărul cerut de regulament, şedinţe ţinute cu Camera descompledată, bile depuse cu pumnul in urnă ca să facă numărul strict cerut pentru validitatea unui vot. şedinţe de dimineaţă, etc.
«Spectacolul e din cele mai descurăjătăre pentru acei ce iubesc sistemul parlamentar şi voesc să-l ţie la înălţimea necesară.
«Mărturisim că am prefera de o mie de ori să vedem substituiudu-se acestei a-narchil morale, acestei babilonii parlamentare, o lovitură de Stat. Creditele şi legile legitimate prin simple decisiuni ministeriale, ar avea cel puţin meritul de a fi ceva franc.
*Falşificarea unui sistem are cu mult mai multe inconveniente, creează oatmos feră mult mai viţiată, demoralizează şi compromite mai mult de cît suprimarea lui căci la situaţiunî bine lămurite se pot opune remedii eroice*.
Vorbrie acestea le spun, nu nişte duşmani al partidului şi regimului libera', ci nişte naţioinll-liberall.
E aşa de dezgustător halul ln care guvernul a adas regimul parlamentar, falşiti-carea acestui regim a atins proporţii atit de periculoase, In cit membri fruntaşi al partidului liberal, membri al comitetului central al arestul pârlii se văd nevoiţi să declare, că ar preferi de o mie de ori mal bine o lovitură de Stat.
CUM STAU 6UVERNANENTALII
Discursurile rostite în aşa zisa consfătuire a majorităţilor, ţinută, Vineri seara, în sala de şedinţe a Senatului, ne dau măsura demoralisărei în care se găseşte partidul guvernamental.
Pe deoparte primul ministru a declarat că toţi cel din juru-i îl sfătuesc să meargă aşa cum se află, cît timp are sprijinul majorităţilor. De părerea primului ministru a fost şi d. Ilariu Isvoranu.
Alţi oratori au fost însă de părere contrarie.
Aşa, d. Racoviţă a spus că dacă lucrurile vor merge aşa, partidul se poate aştepta la nişte succese... ruşinoase, cu ocasia apropiatelor alegeri comunale generale.
Majoritatea senatorilor şi deputaţilor pre-senţî la consfătuire—socotim că şi cei absenţi sunt de părerea d-lui Racoviţă, a blamat actele guvernului şi ale d-lul Sturdza, în special.
Şi tocmai atunci se scoală şi d. Ghiţă Mîrzescu şi cere, ghiciţi ce? Convocarea unui congres al partidului liberal, care să confirme pe d. Sturdza de şef al partidului.
Mai mare balamuc nici că se poate.
Primul ministru se potriveşte la părere cu d. Ilariu Isvoranu, d. Racoviţă este în contra primului ministru, iar d. Mîrzescu rămîne la opinie separată.
Pentru sfirşit de «consfătuiri intime», nu a fost tocmai prost.
CULISELE POLITICE
Remanierea. — Slugă la Stnrdz». —
IreaponanbUUalea lai Stnrdza.— Pronosticări drapellMe.
Remanierea
Abia acum se cunosc toate amănuntele consfătuirei de Vineri seara a majorităţilor, şi deci vom complecta ştirile noastre date în numărul nostru din urmă, prin următoarele:
Sfîrşindu-se consfătuirea, Dim. Sturdza a fost încolţit de mai mulţi guvernamentali şi asaltat cu o serie de întrebări asupra situaţiei, asupra împăcării şi asu pra necesităţii unei remanieri ministeriale. Plictisit de atîtea întrebări, primul ministru a răspuns :
—	Ştiu că unii din miniştri nu mai pot lucra, că alţii trebuie să iasă şi că sunt şi de aceia cari vreau să iasă din minister. Dar mai aştept pînă la toamnă, că poate drapeliştiî se vor pocăi şi atunci ne vom putea înţelege cum ar trebui făcută remanierea.
—	Dar dacă nu se vor pocăi ? — întrebară unii.
—	Atunci vom merge înainte, aşa cum suntem.
Slugă Ia Stnrdza
Unul din cei mai neobosiţi luptători parlamentari, d. Barbu Delavrancea, fiind pus în curent de unii deputaţi guvernamentali despre cele petrecute la consfătuirea majorităţilor şi despre dorinţa multora de a se face împăcarea, a răspuns :
—	Uite o listă ministerială pe care o am de opt sile în buzunar, şi pe care am arătat-o tuturor drapeliştilor şi fleviştilor. Fără tratări, fără negocieri, fără pocăiri şi fără umilinţe reciproce, dacă primul ministru ar constitui un asemenea cabinet, declar că fără nici o vorbă mă bag slugă la Dim. Sturdza. Iacă acea listă ministerială :
Sturdza, preşedinte şi externe;
Aurelian, interne;
Fleva, justiţie;
Lascar, domenii;
Coco Dimitrescu, instrucţie;
Gogu Cantacusino, finance ;
Ionel Brătianu, lucrări publice.
Guvernamentalii au răspuns d lui Delavrancea, că ei ar primi cu entusiasm această soluţie, dar se tem de Sturdza şi Gogu Cantacuzino, că n’ar admite nici pe Fieva, nici pe Lascar şi, în plus, ar mai cere excluderea din partid a d lor Costi-nescu şi Delavrancea.
Iresponsabilitatea lui Stnrdza
Un senator, vi chiu liberal, plîngîndu se acum două-trei zile d lui Eugen Stătescu de halul detestabil în care se află guver nul şi partidul liberal, l’a rugat s4 ia taurul de coarne şi să intre în acţiune, spre a salva ce mai e de salvat în partid.
D. Stătescu a răspuns:
—	Ce să fad ea oamenii cari nu vreau să înţeleagă. Am vorbit cu Sturdza a-dese-ori şi i-am spus categoric: Vrei să faci unirea în partid ? Desbară-te de Gogu Cantacuzino şi de Ionel Brătianu, şi uni rea e făcută. Sturdza însă nu vrea, sau nu poate. Ei e inconştient de cele ce se petrec in partid şi in ţară, şi e iresponsabil de soarta guvernului. E prizonierul lui Gogu Cantacuzino şi al familiei Brătianu, şi vede lucrurile prin prisma acestora.
Pronosticuri drapeliste
Drapeliştiî, cari aii aşteptat cu nerăbdare resuitatul consfătuirei, spre a’şî putea determina viitoarea lor atitudine, acum s’aii convins că în condiţiile puse de Sturdza nu se mai poate face împăcarea
In consecinţă, sunt hotărîţî de a începe o campanie înverşunată, nu în contra guvernamentalilor, ci personal în contra lui Dim. Sturdza. Cu această tactică speră că vor cîşliga de partea lor pe toţi acei guvernamentali, cart doresc unirea in partid. Ei sunt siguri că pînă la toamnă vor triumfa, fie răsturnind pe Sturdza, fie constrîngîndu ’l ca să ia însuşi iniţia tiva împăcării, fără nici o condiţie, în ce priveşte excluderea cutărui saii cufărul drapelist.
SFlRŞIT DEMÎf
Colectiviştii aă ţinut ca ultima şedinţă a sesiunel Corpurilor legiuitoare să aibă coloritul întregel sesiuni: pentru asia nu aft lipsit, Vineri, de la Cameră sau de la Senat, nici scandaluri, nici eşecuri suferite de guvern, nici neruşinate călcări de regulament, nici goană după fondurile budgetului Statului.
Să le luăm pe rlnd:
Din cauza apetiturilor, nu s’a putut complecta comisia pentru verificarea socotelilor Statului; comisia deci nu va putea lucra; goana după această co-
misie se explică prin faptul că membrii el sunt plătiţi peste tot anul.
Eşecul suferit de guvern se referă la creditul de şeapte milioane pentru comuna Iaşi, credit care, deşi pus la vot după ce deputaţii aii fost aduşi la Cameră de guler de către sergenţi, nu s’a primit. Şi nu s’a primit pentru că votul s’a declarat nul şi după toate usanţele parlamentare, şedinţa trebuia imediat ridicată. Bt chestia se complică prin afirmaţia unora că votul nu era nu', căci in urmă eraă mal multe bile negre cit albe. Cu toate acestea, Camera a continuat se lucreze.
La Senat lucrurile aă mers şi mal şi.
După ce d. Sturdza a sfirşit răspunsul snft la interpelarea d-lul Bcabeţeanu, a cerut cuvintul d. Maiorescu, contra închiderel discuţiei, cu insistenţă cerută de majoritate. S’a refuzat cuvîntul d-lul Maiorescu. D-sa a cerut cuvîntul atunci în chestie de regulament. Nu i s’a dat. S’a călcat dar de două ori regulamentul şi faţă cu cine ? Faţă cu un fruntaş al partidului conservator, care nu ia cuvintul de cît cel mult de două ori în tot timpul cît durează sesiunea. In sesiunea aceasta d. Maiorescu nu a vorbit, dacă nu ne înşeală memoria, de cît la discuţia generală asupra răspunsului la mesaj şi la legea instrucţiei.
Aşa s’a închis sesiunea la Senat şi la Cameră.
Sfîrşit de sesiune demn de întreaga sesiune, sfirşit demn de guvernul iul Sturdza şi de majorităţile lui.
Par’că nici nu a fost o adunare de oameni.
Odată cu numărul de mtine vom distribui cititorilor Epocel un supliment gratnit, cuprinzind magistrala interpelare dezvoltată in Senat de d. Oii. Panu in chestia pronnnciamentului ofiţerilor, ţi replica d-sale zdrobitoare la răspunsul primului ministru.
DIN STREINATATE
Viitoarea bătălie navală
RSzboiul spano-american e osîndit să lîng»-zea3câ pînă cînd se va da o serioasă bătălie navală în apele CubeT. Numii dupăaceaslă bătălie, războiul se va putea desfăşura mal repede spre sfirşit.
Toată atenţiunea e deci îndreptatS asupra mişcării flotelor celor doul beligeranţi.
Guvernul din Madrid păstrează cel mal mare mister asupra locului unde se află flota comandată de admiratul Cervera. Cu toate astea, se pretinde că escadra aceasta e ori Ia Santiago de Cuba, ort ta Cienfuegos, porturi pe malul sudic al Cubei.
Escadra amiralului Sampson şi aceea a amiralului Schley s’ar fi sfl nd prin apropiere, stînd la pîndă şi silind astfel flota spaniola să nu se mişte diu loc.
Dacă aceste informaţiunl sunt exacte, atunci marea bătălie se va da la Santiago ori la Cienfuegos.
Ambele aceste băl se aseamănă. Ele formează minunate basinurl largi, împreunate cu marea prin canalurl Înguste.
Fără Îndoială că spaniolii aii Închis canalu-rile cu mine submarine, aşa că flotei americana nu-I va fi lesne să pătrundă şi să atace flota spaniolă, dacă ar voi s’o facă.
După cit sa pare. amiralul Cervera s’a retras în unul din cele două basinurl, din lipsă de provizii, şi aşteaptă sosirea escadrei de rezervă de la Cadix, ca să dea piept cu americanii.
Esiadra de rezervă, conrndată de amiralul Camara, nu va putea însă p!eca de cit peste cîte-va zile şi va avea nevoie de trei sâp'ămlol ca să ajuigă la Santiago.
O să poită aştepta a’ita amiralul Cervera? Ori, II vor lăsa Americanii atita răgaz ?
Atacul americanilor
Dacă lupta se va da la Santiago de Cuba, a-tunel americanii, spre a evita pierderile grave ce le-ar pricinui minele din canal, vor căuta, cu ajutorul tunurilor de pe corăbii, să reducă la tăcere forturile şi bateriile de pe coaste.
Apoi vor debarca trupe, cari se vor uni cu insurgenţii, al căror lagăr e la 40 de mile de Sintiago. Trupele americane unite cu insurgenţii vor ataca oraşul.
Pe măsura in care tr /pale debarcate vor în-nainta pe coasta, minele sub-mariae vor deveni nevătămătoare.
Debarcarea la Santiago s’ar putea face fără deosebite greutăţi, de oare-ce la Tampa, Mobile şi New Orleans stafi gata 30 000 de oameni şi 30 vapoare de transport. Alţi 40.000 de oameni sunt eoncen'raţ la Chicamang*.
Operaţiunea va cere oare-care timp. Dar A-mericanil aO înaintea lor, pînă să vie escadra de rez rvă spaniolă, cel puţin o lună-
P. S. — Agenţia Beuter a răsptndit ştirea că marea bătălie navală s’a şi dat şi că flota amari oul comandată de amiralul Stmpson a fost distrusa.
Foreign
TRIBUNA LITERARA
SUPREMA C0NS0LATI0
Străin, bolnav, pe lume fără parte,
Uitat de-amicî, de tot ce-aî scump departe, In van aî blestema şi ’n van aî geme:
Nu vine nime ’n orele supreme, Plîngînd încet, pe nume să te cheme,
Nici să ’ţî închidă ochii după moarte...
... Afară-Î cald, se desprimăvărează,— Pe frunte blînd mă inîngăe o rază... Privesc la ceruri cu recunoştinţă —
Simt că re’nvie ’ntreaga mea fiinţă,
Simt că ’ml adoarme ori-ce suferinţă... Simt că mă are Dumnezeii în pază!
St. O. Ioslf.
SUFLETUL DURERII
(După Ifeline Vacaresco) In cameră e linişte... la geamuri Albeşte luna tristă, solitară...
Un portocal, de vînt se ’nclină-afară,
Şi mişcă pe pereţi umbre de ramuri.
Aud şoptind un dafin c’o cicoare,
Un basmu vechiu, c’un fiă de voevod înamorat de-o fată din norod,
Dar cine umblă tainic prin răzoare?
O umbră stă în stuful din grădină Şi cată ’n ochi-ml lung, suferitoare !
E sufletul durerii mele, oare,
Ce rătăceşte singur prin grădină ?
I). Nann.
O ANIVERSARE
Ziua «le 16 Maiă 1897 a fost o zi de mare încordare in toate ţările locuite de Romînl. Greaua boală a Principelui Ferdinand deşteptase cele mal vil simpatii pentru acel tînăr pe care aşa de mulţi îl văzuseră sănătos, voinic, vesel.
Pe lîngâ simpatia curat omenească, mulţi se gîndeaă cu grijă la ţară. Dacă se întîmpla vre un eveniment fatal, ce întorsătură era să ia destinele ţărel acesteia care a suferit aşa de mult din competeţiunl şi ingerinţe străine?
De 31 de ani, deprinderea stabilităţel intrase în minţi. Nu putea exista la noi la început, acea legătură de sentiment dintre naţiune şi dinastie, care e aşa de puternică în toate ţările cu dinastii vechi.
Dar acel sentiment se născuse în războiul de la 1877-78, prinsese puteri noul, prin încoronoarea ca Rege a «Domnitorului», prin presenţa unul moştenitor, care la rîndul săă şi el, avea un fiă.
Şi iată că un nor trecea peste această linişte, întuneca multe speranţe. Am văzut destul de bine la vecinii noştri SirbI şi Bulgari ce însemnează Regenţe şi Locotenenţe domneşti prelungite. Oare şi noi să ajungem ca, din lipsă de continuitate dinastică, puterile răă-intenţio-nate să regăsească o cale pentru a încerca întoarcerea la vremurile, cînd a-genţil străini eraţi adevăraţii suverani?
Asemenea gîndurl apăsaţi pe mulţi. Ziua culminantă a pericolului, cea mal dramatică îi lungul decurs al boalel Alteţei Sale, fu aceea de la 16 Maiă.
Să ne amintim puţin situtţiunea. La 15 Maiă, medicii publicaseră un buletin care începea aşa: «Starea A S. R-gale Principelulul Ferdinand s’a modificat într’on mod favorabil.» La 16 Miiă, la orele 5 de dimineaţă, medicii cari nu părăsiseră un moment pe augustul bolnav, anunţă: «...criza a putut fi ceva atenuata; pericolul Insă al unei opriri a bătăilor inimel persistă încă, însoţit de toate consecinţele lui fatale » In termini ordinari însemnează, că moartea se putea întîmpla dintr’un moment într’altul.
Mi-aduc aminte că, de dimineaţă de tot, primul preşedinte al Curţel de Casaţie se dusese la castelul de la Cotro-cenl. Numerosul public care ’1 văzu in-trînd, imediat şi crezu că principele murise şi că venea acel magistrat ca să dreseze actul de deces.
Intr’o clipă se răspîndi in oraş vestea fatală. La 8, la 12, la 5 ore seara, în fine Ia 10 ore seara, se afişară alte buletine, cari lăsat! o slabă licărire de
www.dacoromanica.ro
2
I P O C k
speranţă. La 17 Maia. la 7 de dimineaţă, ţ medicii pronunţară In fine «că situaţiunea perduse din gravitatea ti».
Vindecarea era încă departe, temerile aa mal persistat mult timp. Râul trecuse in«ă de punctul sătt culminant. Im-presiunile cele mal violente sunt acele cari slăbesc mal repede. Nici nu ne putem bine reprezintă toată agitaţiunea febrilă a acelei zile de 16 Maia. E bine insă să n’o uităm, ca să ne bucurăm că desvoltoarea viitoare a ţărel noastre a fost scutită, in acea zi, de o mare zdruncinare, care ar fi aşteptat-o, dacă boala ar fi luat un alt mers—şi să mulţumim lui Dumnezeii.
_____	Blron.
Litere - Arte - Ştinţe
Părinţii şi copiii in al XlX-lca ne-
col. — I. Copilărie şi Adolescenţa, de Ernest
Legouvi. traducţie de Dumitru Stânescu, Edit.
Socec 1898.
Cartea aceasta, de cel mal viii interes, ccupâ No. 7 din instructiva Bibliotecă Internaţională pe care librăria Soeec o scoate cu atita Îngrijire şi—lucrul se înţelege de la sine—cu atltea sacrificii, ne susţinută de nici o altă reclamă de cit aceea a propriilor sale Însuşiri. Librăria Socec, trebue s’o re* cunoaşlom, a avut marele merit de a-şl impune publicaţiile sale numai pe această cale, dispreţuind par’că mijloacele ordinare cu cari cel mal mulţi dintre editorii din Ro-mlnia, s’afi slujit In desfacerea tipăriturilor tor.
De copil, ’ml aduc aminte, că atunci clnd luam In mină o carte In josul căreia stetea : «editura L'brâriel Socec et Comp.» mă simţeam par’că In faţa unul lucru solemn, serios, academic în sflrşit—şi impresia aceasta s’a păstrat In cea mal mare parte plnă astăzi.
O I ce s’ar zice, Librăria Socec a adus cele mal meritorii servicii literaturel noastre, attt de puţin susţinută de public. Şl ’ml fac o datorie de conştiinţă scriind aceste lucruri pe caii mulţi te-att mal scris şi mal toţi le recunosc In fotul lor interior.
«Părinţii şi Copii a lui Legouvd este e lucrate de pedagogie serioasă, o operă «do observator, de moralist, de pictor de inte-riorurl > plină de Învăţăminte, pe care totuşi autorul a Imbră-at-o lntr’o formă literară, uşoară şi plăcută.
«Iu loc sâ’ml Întind subiectul, eal’am mărginit, spune autorul; In loc să-l generalizez, eb l’am individualizat. Am ales ca teatru al desvollăril ideel mele, o inimă, o inimă de tată, cu bucuriile, cu turburârile, cu frica sa, şi am pus alături de dlnsa o inimă de copil cu neştiinţa şi curiozităţile el.
«Această carte e ziarul unul tată, adică biografia sa morală, povestită de el însuşi după cum s’aO desfăşurat evenimentele vieţd».
Sub această formă, sunt resolvate, cele mal de căpetenie cestiunl ale educaţiei. Aşa vedem rind pe rlnd cum autorul! şl dă părerea sa privitoare la: Educaţia conştiinţei, Imaginaţia In jocuri, Pedepse corporale, Duşmani, Dragostea de frumos, Gusturile, Educaţia curagiulul, etc.
Cartea, pe deplin folositoare părinţilor de familie, studenţilor, profesorilor şi orl-cârul om din societate, se termină anunţînd pentru a doua parte a sa—care probabil nu lşl va Intlrzia mult apariţia—punerea pe tapet a o mulţime de alte chestiuni importante In educaţie ca : Iubirea, Credinţa religioasă, Datoriile, etc.
Metoda întrebuinţată de autor în cercetarea principiilor crezute ca nimerite se rezumă In aceste două linii cari închee cartea :
«Arătarea râului. Arătarea binelui. Căutarea mijloacelor cum să facem mal bine.»
Zaro.
A apărut No. lf şi 12 (Martie-Aprilie) an. XV, din revista Tinerimea Romînă, con-tiiiind articole de d-nil V. D. Păun, Luisa I. Neamţu, M. Dragomirescu şi alţii.
CONCERT
Colectiviştii păreau consternaţi, căci faţă cu violenţele desfăşurate de guvern, se aşteptau cu oare-care siguranţă la triumful bietului Nicorescu.
Atît de zdrobiţi erau, in cît unii din-tr'tnşii nu s’au putut opri să nu acuze pe guvern de incapacitate.
***
Un deputat drapelist spunea:
—	Dacă or avea puţină ruşine, Dim. Sturdza ar trebui să se retragă acum.
*
* *
A&ia intr’un tîrziu s’a găsit un guvernamental care a descoperit o formulă de mtngiiere pentru secta colectivistă.
Acest guvernamental e d. Coco Dimi-trescu, iar formula mîngîietoare e următoarea :
—	Nu felicităm opoziţia de trimful repurtat. precum nici noi nu ne felicităm de căderea d-lui Nicorescu ; această alegere n’are absolut nici o importanţă din punct de vedere politic !
Pentru un profesor de fîlosofle, formula e cam slabă.
înalta Curte de Casaţie şi justiţie a acordat d-lul consilier G. Liciu un concediu de o lună, cu începere de la 1 Iunie.
Următoarea telegramă a fost adresată ministrului de justiţie, din Piatra N :
«Procurorul tribunalului, Cugler, a confiscat mai multe plicuri-scrisori, sub pretextul că ar fi conţinînd bilete de loterie.
«Intre plicurile confiscate, cîte-va aparţin ginerelui meu Edmond Pap, care se află la băi în Marienbad.
‘Plicurile aparţinlnd membrilor familiei sale şi amicilor administraţiei aii fost restituite celor in drept de procuror. Acele ale membrilor opoziţiei aii fost reţinute.
«Rog ordonaţi eliberarea scrisorilor, spre a nu fi silit să fac acţiune penală procurorului, pentru abuz de putere».
Gr. Gr. Iaăceticn.
AA. LL. RR. Marele Duce §i Marea Ducesă de Hessa vor sosi in primele zile ale săptămînei viitoare în Capitală şi vor descinde la Castelul Cotroceni.
Mîine se serbează în Cluj, cu mare ostentaţie, aniversara a 50-a a proclamării din partea Ungurilor a unirel Transilvaniei cu Ungaria.
Serbările vor fi presidate de un ministru.
Administraţia ungurească desfăşură violenţe ne mal pomenite ca să aducă la această serbare şi vr’o cîte-va sute de ţărani romînl.
*
* *
Tribunei i se depeşează din orăşelul Hida, că jandarmii ah arestat In noaptea de Joul spre Vineri, pe d. dr. Simiou Tâ-maş, scullndu-1 din pat.
Jandarmii unguri aâ escortat pe jos pe d. dr. Tămaş la Huiedin, unde parchetul l’a arestat, sub pretext că, iu seara de 3 (15) Maia, a dat un banchet, In casa sa, şi a ridicat un toast revoluţionar.
Aflăm că d Al. Em. Lahovari, care, de cit-va timp, se află in Capitală, se gudură pe lingă amicii noştri spunîndu-le că tot conservator a rămas.
Deşteptăm pe amicii noştri asupra manoperilor acestui individ suspect, care face pe spionul d-lul Dim. Sturdza, cărui de altminteri ii mănincă, împreună cu jidanul Rubin, fondurile secrete, dindu-I informaţiunl cu totul inexacte, căci nu poate afla nimic, toţi conservatorii ţinîndu-1 la distanţă.
EOOURi
—	Aflăm cu plăcere că d. dr. I. Thoma Thomescu s’a logodit ca d-ra Soare Oprea.
Felicitările noastre.
—	Văduva regretatului doctor Sttncft s’a întors din streinâtate, unde a studiai arta moşitulul. Vineri 15 curent doamna dr. Stlncă a depus cu deosebit succes examenul de liberă practică înaintea unul juria compus din d nil profesori doctori Theodori, Dră-ghirscu şi Assaki, cari aO felicitat’o.
D na Amalie dr. Stlncă s’a stabilit In ca’ea Moşilor 92.
—	Cu Începere de Slmbătă, 16 Maia, orele de serviciâ la ministerul de lucrări publice aa fost fixate de la 7 dimineaţa şi plnă la 12 m.
Cronica judiciară*
Crima de pe bulevardul Ferdlnand.— Respingerea recursului.—tjlirî judiciare
Torna Christea Cicctrdii, de ant 34, originar din Albania, trăise In căzuicie vr’o 6 an! cu o femee anume Mari (a Ionescu. Cioci_rdi8, care perduse banii Intr’un negoţ de băcănie, vegeta in timpul din urmă ocupîndu-se ru comisona-ratul de spirtoase. Releţiunile dintre amanţ-se răciseră, aşa in cit Mariţa Ionescu se decise a nu mal locui cu Cioclrdia, intrlnd ca servitoare Ia o rudă a acestua. Cioclrdia, care venea din ciad in cind pe la femeia sa, venind intr’o seară să ceară ceva de mtncare, s’a văzut refuzat sub pretext că n’a rămas nimic tn bucătărie. Tot scormonind, Ciocârdia găseşte pusă de o parte o strachină cu d’alde roincârel.
—	«Dar asta pentru cine este, întrerupe brusc gelosul albanez, se vede că e pentru un altul ?»
—	«Treaba mea, SI răspunde Mariţa».
—	Treaba lui a fost atunci de a implinta cu-ţilul in inima ueeleia, căreia nu I rămăsese din tot trecutul de Jrageste nici mi ă.
O asemenea afacere s’ar il expediat uşor in Albania. La noi, juraţii nu glumesc, chiar cu erimele pasionale. De ctt tariful aci a fost cam urcat. In general se acordă circumstanţe uşură-toare. Lui CiocSrdău i s’a refuzat condamnindu-1 în ultima sesiune a juiaţiior din Ilfov, la 12 ani muncă silnică.
Recursul sătt a venit acum înaintea Casaţiei şi susţinut de d advocat Dan, care l’a apărat la juraţi. înalta Curte i l’a respins.
*
* * .
Sesiunea de vară a Curţel cu juraţi de Ilfov se va deschide la 1 Iunie.	_
Curtea va fi presidată de d. consilier Paleo-logu. avlnd ca asesori pentru prima sesiune pe d-nil judecători Mavrus şi Procopiu.iar pen tru a doua pe d-nil Obedenaru şi Cimpineana Fotoliul miuisterulul public va fi ocupat de d-nil procurori Vilacros şi Voinescu.
ŞTIRI MARIJJVTE
*	D. N. G. Mihărscu, unul dintre cel mal eminenţi studenţi al faculţăţel de drept, şi-a susţinut, In ziua de 16 Maia, cu un succes strălucit, teza sa de licenţă, tratind despre Separaţiune de patrimoniu.
Tln&rul şi simpaticul licenţiat a fost vitt felicitat de juriul examinator, pentru răspunsurile sala doveditoare de vaste cunoş-tinţl juridice.
*	Din Moldova ni se scrie că recolta podgoriilor din OdoheştI şi NicoreştI nu este de loc îmbelşugată, pe ctt părea să fie la început.
La Cotuarl a căzut grindina, ceea-ce a compromis, lu parte, rodul viilor.
DIYERSB
DIN CAPITALA
Vineri 15 cur., a avut loc cu uu succes deosebit, în sala Ateneului Romîo, concertul dat de d-na Vlădaia cu concursul d lor Gri-goi iu. Conduratu Emil, Hutter, Gruber şi Min Dafin.
Beneficie n ta a cintat cu o voce frumoasă mal multe arii de opere şi a cules multe aplause. D. Emil Conduratu a recitat cu o artă consumată, Venerea şi Madona de Emi-nescu şi Noaptea de Octombrie de Alfred de Musset, după care a fost rechemat de 5 ori.
D. Hiitter e un tlnăr pianist foarte distins si menit a ajunge un virtuos de marcă dacă va continua a lucra cu slrguinţă. A executat la perfecţiune un Scherzo de Cho-pin, un Studiu de Henselt şi Simple Aven de Thomă, lu care a arătat multă nuanţare şi dt-liealeţă.
D. Miu Dafin, un violoncelist demn de profesorul sătt Dinicu, a executat cu mult sentiment şi cu o şcoală distinsă, un Adagio de Goltermann, Tre Giorni de Per-gmese şi Cinquantaine de G. Mărie. D. Grigoriu a cintat cu o voce fragedă de tenor mal multe arii In care a fost mult aplaudat.
S. P. R.
NFOBHAŢn
0 nouă îrfrîngere a guvernului
Slmbătă seara, la orele 8, am primit din Blrlad următoarea telegramă :
«Candidatul opoziţiei, Lupu Costache, susţinut de partidul conservator, a fost ales întrunind 124 voturi; iar candidatul guvernamental a întrunit 117 voturi. Buletine nnu.ate au fost 7».
Tli. Kniandl, Dr. Naabuer-Tudurl. - ***
Vestea despre iebtnda conservatoare a făcut. în cîte-va minute, ocolul Capitalei, pricinuind pretutindeni o adevărată mulţumire.
Aflăm că d. N. Ganea, preşedintele Senatului, a adresat o scrisoare d lui Dim. Sturdza cerlnd ca să convoace Cepurile Legiuitoare în sesiune extraordinară, pentru a vota creditul de 7 milioane cerut de comuna Iaşi.
D. Ganea spune, că în cas contrar evenimente foarte grave se vor produce la Iaşi, şi în şirul acestor evenimente inci dentul cel «toi neînsemnat va fi huiduirea şi gonirea cu pietre a consiliului comunal.
In acelaşi timp, d. Ganea a trimis ministrului de interne şi demiaiunea sa din postul de primar al Iaşilor.
*
* *
Odată ck demisiunea d lui N. Ganea, au demisionat şi ajutoarele sale, d-nii G. Tăcu şi C. Lepădatu.
îndată după întoarcerea sa la Iaşi, d. Ganea a convocat pe cele două ajutoare şi le-a cerut să’şi dea demisiunile.
0 telegramă a fost adresată ministrului de interne, oferindu-i demisia întregei administraţii comunale a laşului.
Marţi se locepe la Iaşi concursul pentru catedra de limba şi literatura romîaă de la uuiversitatea din Capitală.
Preşedintele juriului e d. I. Caraiani, iar membrii sunt d-nil profesori I. Găvănescu, C. Leonardeseu, Negulescu şi A. Vizanti.
Singurul Înscris ptnă acum e d. Ovid Den-suşianu, actual suplinitor al acestei catedre.
Se ştie că primul concurs, ţinut anul trecut, la care concuraseră d-uil G. D. Ttodo-rescu şi 0. Densuşiauu, a fost casat.
Procesul abatelui Morisseau, acuz.it că a ucis doi ţărani Ia Dersca, tn judeţul Doro-lioiO, se va judeca în zile de 4, 5 şi 6 Iu* nie viitor, înaintea Curţel cu juri din Iaşi.
D. George G. Tamara, inteligentul preşedinte al studenţilor în drept, ’şl-a susţinut, In ziua de 16 Maia, teza de licenţă In drept, tratind despre : Filiaţa naturală.
Ttuărul licenţiat a dovedit profunde cu-noştinţl juridice, ceea ce i-a atras felicita-rile juriului examinator.____________
Locot. Al. Teodorescu
AVOCAT
Fost mult timp la Ministerul fir Mas-bol şi procuror la tribunalul Militare,
s’a mutat de la SS Aprilie în strada Ml-hal-VodA, No. 70, vis-1-vis închisoarea Militară.
Tn cadavru pe Dîmboviţa. — ErI dimineaţă, la orele 9, mai mulţi lucrători bulgari, de la grădina de zarzavat de pe cheiul Dimboviţet, lingă abator, att găsit lingă roata din gîrlâ’ cadavrul unul bărbat, păriedafi avut virsta de 40 ani.
Cadavrul era cu totul intrat în putrefac' ţiune.
Parchetul, fiind avizat, s’a ordonat tianspor-tareu cadavrului la Morgă, pentru a se face cercetările legale.
Pină acum, identitatea persoanei nu a putut fi stabilită.
Escrocheriile lui Dimopol. —■ Am anunţat acum cît-va timp că un vestit escroc numitul G. Dimopol, zis şi Richard Dimopol, zis şi D. Dumitrescu, a fo»t prins de poliţie şi luainlat pai chelului.
In urma cercetărilor începute la judecătorul de instruiţ e, cabinetul 5, escrocul a fost depus la Văcăreşti. D. jude instructor roagă pe toţi acel cari ufl fost es rocaţl de Dimopol să de' pună piingcrile lor la cabinetul d-sate, pentru a putia înlesni asl-fel instrucţia.
Haine cu rănire.— Circiuma Iul Ion Ghe-rea, din eîmpul Ilagi Tudorache, a fost astă noapte teatrul unei drame slugeroase.
ludividut Marin Ghiriţă, luîndu se la ceartă !■ acea circiumă cu băiaiul Ştefan Vergo, la un moment dat, cearla degenertnd în bătae, Chiriţă s’a înarmat cu uu cuţit şi a lovit pe adversarul saa in pintece, d’asupra şoldului drept.
Rănitul a fost trausportat in căutarea spiţa tulul Filantropia, iar criminalul, fiind arestat de primarul comunei Bâneasi, care a fjst che mat de proprietarul circiumei, a fost inuintat poliţiei Capitalei.
^INJARA
tulul Douia, care, peste dto-va zile muri fără nici o durere.
Doliul se Întinsese fără de milă. Dar cruda moarte lşl Întinse ghiarele şi asupra ginerelui fabricantului, anume Terrier, şi In ette va zile fu trimis şi acesta pe lumea ceaJ’altă.
In zadar consultele de medici fură ţinute continuo. Nici unul, absolut nici unul dintre medici, nu se putu pronunţa asupra cauzei care a produs această catastrofă.
Abia trecură două zile după moarlea lui Terrier, agent de percepţiune, şi bona copiilor se îmbolnăvi grav Fu transportată la spital; i se dete toate Îngrijirile posibile— cu toate că nu i se cunoştea boala— dar, de geaba. In cîte-va ceasuri, bona Încetă din viaţă.
Panica produsă de aceste morţi consecutive fu enormă tu Bernay, şi toţi eraQ îngroziţi dacă nu cum-va vre-o boală molipsitoare tşl va face apariţia.
întreaga populaţie era neliniştită şi autorităţile luasiră măsurile cele mal aspre tn privinţa stării higienice a oraşului.
Serviciul sanitar lucra pe capete pentru a putea să extermine maladia, care, credeaţi că s’a întins in oraş.
Cerc-ţările fură îndreptate cu toată activitatea In casa Îndoliată, ca să se vadă dacă nu cumva e ceva infecţios.
Intr’adevăr, medicii descoperiră o perucă, care, probabil, era formată din părul vre-unut mort de o boală molipsitoare.
S’a dovedit, in urmă, că răposata mătuşă a lui,Douis, podoaba capului lipsindu-I, ’şl cumpărase această perucă care a făcut atitea victime.
RESBOIUL ISPANO-AMERICAN
(Serviciul «Agenţiei Romtne>)
liciu d« cons&teui.—Din Ţ.-Măgurble ni se anunţă o crimă oribilă săvtrşită in comuna Orneasca, judeţul Teleorman.
Doui locuitor] din acea comună, Stan Bunea şi Oprea Mihăilă, luindu-se la ccarlă din cauza unei bacate de pămiut, Oprea Mihăilă, tntr’un moment de furie sălbatecă, a lovit cu cutiţul în piept pe adversarul aâtt, lăsindu-1 mort pe loc.
Criminalul a fost. arestat şi dat pe mtua par chetulul.
Grindină. -Zilele trecute o ploaie ioren ţială insoţită de grindină, in mărimea unul bob de porumb, a căzui asupra comunei RădoeşII din jud. Teleorman, eauzind stricăciuni de alt fel neînsemnate semănăturilor.
— De asemenea in comunele OrbenI şi Dră goneşti, Gorj.a căzut grindină mare distrugînd 140 de hectare vie şi aproape 20 de hectare cu pruni.
Pagubele sunt Însemnate.
Trăzuită. -Femeia Ioana Irimia, din comuna Bivolari, judeţul Iaşi, fiind surprinsă pe ctmp de o furtună teribilă, a fost lovită de trăznet şi ucisă pe loc.
DIN STREINA!ATE
Perucă infecţloaaă.—Acum clte-va zile a murit tn Bernay, aproape subit, uu cunoscut fabricant de cerneală auume Douis. Nu trecură de cit două zile şi mama sa de asemenea îşi dete sfirşitul, fără ca nimic să fie dat de bănuit.
Durerea In casa Douis era idescriptibilă, cind imediat se îmbolnăveşte şi o mătuşe a răposa
DEPEŞILE DE ERI O victorie neconflrtnatn Londra, 16 Maifl.—Se aaunţă din King-ston Agenţiei Reuter că circulă svonnl cam că flota americană ar fi fost bătată înălţimea lui Santiago de Cuba şi că amiralul Sampson ar ti fost omorît. Svo-nul însă nu este confirmat.
Ftufc*s fiolele
Madrid. 16 Maia.—Flota amiralului Camera a plecat din Cadix.
Washington, 16 Maiit.— 0 sensaţie mare s’a produs în public în urma cunoaşterii faptului că amiralul Schley n’a părăsit Cienfuegos decît Marţi seara în loc de a sosi Duminică la Santiago de Cuba.
Dacă departamentul marinei nu va primi ştiri oficiale asupra posiţiei escadrelor americane şi spaniole, atunci el va trimite avisuri pentru a lua ştiri.
New- York, 16 Maiit.— Se anunţă din Panama ziarului Herald că un vapor Italian povesteşte că a văzut 7 corăbii de războiii, probabil spaniole, navigînd în direcţia lui Costa Rica.
Se anunţă aceluiaşi ziar din Puerto Riman (Costa Rica) că 8 corăbii de războia, probabil spaniole, au fost văzute Joi, îndreptindu-se spre nord.
Nav-York, 16 Maia. — 0 depeşă din Kingston zice că încrucişătorul americ n Havard a sosit azi dimineaţă, venind din Santiago de Cuba. In momentul cînd H r-ward părăsia Santiago, ieri la amiazi, se aflaa în faţa acestui port 12 corăbii americane. Era aproape sigur că flota spaniolă era in port.
Washington, 16 Mată.—D nu Long declară că n’a primit nici o ştire nici despre flota americană, «ici despre cea spaniolă. 0 depeşă a amiralului Detv y adresată d-lui Long, datată din Cavile, 25 Mai, zice că situaţia este tot aceeaşi. Blocusul este efectiv.
Populaţia din Manila nu ’şl poate procura provisiunî, de cit orez.
Versiuni spaniole
Matlrifl, iO Maiii,— Camera deputaţilor. .Wbdsfi'Hf Coloniilor tleela-ră ed depeştle oficiate din Cuba tşl Porto-Etico zic ed toiul merge bine.
EEepeşite particulare din Pili-pine etunl foarte favorabile etpa-niotitor.
Zvonul continuu tsd circule ed guvernul a primit ştiri foarte favorabile din Cuba, dar refuza ud le publice inaiute de a fl primiI confirmarea lor,
Lupta de la Santiago
Boston, 16 Baiu. — Se anunţa din Kingston ziarului Bonton Herulii c& din nou efrcnlă ştirea după care amiralul Schley a pătruns tn canalul Santiago de Cuba, a nimicit escadra amiralului Cervera şl a bombardat Santiago.
Schimb de prizonier!
Madrid, 16 Maiit.—Ziariştii americani făcuţi prisonieri, au fost înapoiaţi în schimbul prisonierilor spanioli ai Argo-nautel, un colonel şi trei alţi ofiţeri.
DEPEŞl DE A Zi
Madrid, 17 Maiii.— Distrugătorul spaniol Terror o sceit la San-Juan de Porto Rico.
Madrid, 17 Maiu.—D. Castillo, ambasa dorul Spaniei la Paris, a conferit mult cu ministrul afacerilor străine. Azi va pleca la Paris şi a făcut vizita sa de adio Reginei-regente.
Se asigură că consiliul de miniştri se va ocupa azi de cestiuni internaţionale.
Corabia germană Ilavel, cumpărată de Spania, a sosit eri la Cadix.
Spania şi PiUpinele
Madrid, 17 Maiă. — Camera deputaţilor. Un membru al Camerei întreabă pe ministrul coloniilor dacă este dispus să pre-sinte Adunării un pact cu rebelii din Ii-lipine, in privinţa supunerii lor; dacă doreşte să atragă simpatiile indigenilor dîndu-le reforme şi cari ar fl bazele acestora. Termină cerind o amnistie largă pentru deportaţii din Filipine.
Ministrul răspunde că dosarul fie cărui deportat este revăzut cu mare îngrijire, spre a se vedea cari sunt acei condamnaţi cari merită să fie graţiaţi.
l’nrle-ti flotele
Madrid, 17 Maiu.—Nioi o ştire sigură n’a sosit asupra situaţiei escadrei amiralului Cervera. Circulă ştirea că eri a părăsit Santiago de Cuba, dar nici o depeşă oficială n’a venit să confirme această ştire.
Havana, 17 Maiu.—Corăbiile americane au dispărut eri din faţa lui Santiago de Cuba şi au luat o direcţie necunoscută.
0 corabie mare cu pînze venind din Barcelona şi în 'ărcată cu provisiuni a
sosit eri la Nuevitas, după ce a silit bloc&mă.
New York, 17 Maiă—Se anunţă din Washington lui Journal că escadra amiralului Sampson s’a întors la Key-West, lă8Îndpe comodorul S:hUy ca să continue blocusul Iul Santiago de Cuba.
Circulă svonul că amiralul Sampson ar avea de gînd să atace Havana.
Kingston, 17 Maiii.—încrucişătorul Ha-ward o sosit aci pentru a repara cirma sa.
llong Hong, 17 Maiii.—0 corabie sosită eri anunţă că americanii aii tăiat cablul de la Ilo-ilo la Maaiilla.
Ştirea după care corabia Ballimore a sărit în aer este neîntemeiată.
New-York, 17 Maiii. — încrucişătorul Columbia s’a întors cu o mare gaură în corpul corăbiei, în urma unei ciocniri cu un vapor englez.
Înmormîntarea luî Gladstone
Londra, 16 Maiii.—înmormîntarea d-lul Gladstone s’a celebrat în mod solemn. In asistenţă s’a remarcat membrii Parlamentului in corpore, prinţul de Galeş, ducele şi ducesa de York, prinţii regali, miniştrii şi un public numeros.
Depeşile de eri
Serviciul *Agenţiel Romîne*
Sofia, 16 Maia.—Prinţul şi Priucipesa Bulgariei s’att Întors din Constantinopol. Demnitari turci, i-att Însoţit plnă la graniia turco-bulgarâ. La Adrianopol, valiul a salutat pe Prinţul Ferdinand. Un batalion de infanterie a făcut onorurile militare.	_
Constantinopol, 16 Maitt.— Prinţul Ferdinand a conferit d-lul Sinowkw marea cruce a ordinului civil eu briliante şi diferite ordine membrilor ambasadei ruseşti.
Constantinopol, 16 Maia.— întrunirea de eri a ambasadorilor a decis, tn privinţa diferenţei de delimitare lîngă graniţa Gribovo şi Malkais, că decisiunea majorităţii Îq favoarea Turciei este valabilă. Puterile vor cere Greciei să îuapoeze Turcilor graniţa vestică regularisată.
Poarta a declarat că vrea să trimeată corăbii noul pentru evacuarea Tesaliel.
Grecia a exprimat părerile sale de rătt pentru ultimele evenimente din Kalabaca şi Trikala.
Graz, 16 Maitt —Consiliul municipal a fost disolvat. Un comisar imperial, este însărcinat să gireze afacerile oraşului.
Roma, 16 Maia—In urma unor divergenţe între miniştri asupra programului lucrărilor parlamentare,'cabinetul şi a dat demisia. Regele a Însărcinat pe d-nu di Rudini să formeze un minister nott.
„EPOCA” JN PROVINCIE
CALARAŞI
Zece Maitt s’a serbat In Călăraşi cu deosebită pompă. In special concursul corpului didactic a fost foarte preţios. Cu această ocazie am fost puşi în plăcuta poziţiune de a auzi o prea interesantă disertaţie a profesorului de istorie de la gimnaziul local, d. Grigore Niculescu, asupra «trecutului şi viitorului neamului Romînesc.»
La orele 2 şi jum. după amiazi unul din saloanele gimnaziului eraQ pline de lume, şi în aplauzele publicului, d. conferenţiar şi-a făcut iutroducţia In subiect. Timp de o jumătate de oră, d. Niculescu a ştiut să ţie încordată atenţiunea auditorului, să’l încălzească şi să’t entusiasmeze la reamintirea paginilor glorioase din istoria neamului nostru.
întunecoasei epoci a uăvălirilor barbare 11 urmează epocele g’oriase ale Iul Mircea şi Ştefan, valului nâpâditor al Turcilor i se opun piepturile Iul Ţepeş şi MibaiO, iar după noaptea neagră a domniilor fanariote apare luceafărul libertâţel, Tudor Vladimirescu.
In fine, tabloul se clariti ă, lumină desă-vîrşită se face; prin făurirea coroanei de oţel din tunurile clştigate pe cîmpiile Bulgariei.
X.
Depeşile de azî
St. Etienne, 17 M iitt. — D. Felix Faure, Însoţit de miniştrii de războia, marină şi comerţ, a sosit pen’ru a asista la serbările de gimnastică.
A tost aclamat lu mod călduros.
Roma, 17 Maia. — Nu e nimic definitiv încă în pi'ivinţa distribuirel portofoliuri-lor. D. di Rudini continuă să confereze cu oamenii potiticl.
Petersburg, 17 Maitt. — După Novosti, Prinţul şi Principesa Bulgariei, avlnd cu el pe fiul lor Boris, vor sosi la Petersburg la 9 Iulie.
Berlin, 17 Maitt. — Nonldeutsche allge-meine Zeitung, desmiute ştirea după care nişte mgocierl ar fi pendinte între Germania şi Turcia, în privinţa arendării unei staţiuni de cărbuni In golful Persic.
Paris, 17 Maitt.— Cu ocazia aniversării căderel comunei de la 1871 s’aO produs ciocniri la Pcre-Lacliaise Intre partisani! şi adversarii lui Rochefort.
Poliţia i a împrăştiat.
Alena, 17 Maia.—Zona a treia a Tesaliel a fost evacuată.
Dr. I. T. Mera
Medic Romîu
— Karlsbad, Markplatz Tempel —
www.dacoromanica.ro
ULTIME INFORMAŢIUNI
Falimentul Jabului
Administraţia comunală a laşului este desperată, din cauza refuzului Camerei de a vota Împrumutul de 7 milioane lei.
Pricina este următoarea :
Budgetul oraşului nu putuse fi echilibrat, anul curent financiar, de cit pe baza acestui împrumut. Anul trecut s’a Încheiat cu un respectabil deficit, care urma să fie acoperit din Împrumutul proiectat.
In afară de aceasta, se prevăzuseră In budget clte va capitole Însemnate, ca repa-raţiunl de strade, stabilirea de noul cişmele, continuarea constructiunilor Începute, etc., cari trebuiau să fie plătite din emisiunea noului Împrumut.
Toate aceste combinaţii afl rămas astăzi baltă. Iutreg budgetul este desecbilibrat, iar cheltuelile şi plăţile de făcut vor trebui să fie amînate pentru alte vremuri.
Aşa, nu vor putea fi plătite la timp nici ratele Împrumuturilor făcute la Casa de Depuneri, nici ratele acţiunilor Împrumutului pentru asfalt.
Casa de Depuneri a notificat deja primăriei un sechestru de 150,000 lei, pe veniturile comunale.
Alte sechestre vor urma negreşit, cari vor aduce cu sine falimentul complect al comunei.
Totalul datoriei laşului se ridică pînă astăzi, la suma de 19,000,000 lei.
D. baron G. Vasilco a primit numeroase telegrame de felicitare din Cernăuţi, dela studenţii romini din Viena, Paris, Bruxelles, Berlin, Gratz, Budapesta, Cluj şi Iaşi, din Sibiu, Arad, Alba-Iulia, Braşov, Lugoj, Bucureşti, etc., pentru discursul pe care Va ţinut în delegaţia austriacă în cestiunea naţională.
_Pt rceptorul financiar Alexandru Niculescu din Ah xandria, a fost depus, descoperindu-se că a delapidat o sumă de 20.000 lei.
Erl s’a primit la ministerul de interne telegrama colectivă, prin care membrii administraţiei comunale a laşului îşi dafl demisia. din posturile de părinţi al oraşului.
D. Ferechide n’a luat încă nicl-o hotârîre. D sa e hotârlt să cliieme In Bucureşti pe primarul Ganea pentru a’t consulta asupra situaţiei, mal înainte de a lua orl-ce deci-ziune.
Telegrama e semnată de d nil N. Ganea, G. Tăcu şi C. Lepădatu.
Doamnele romlne din Cernăuţi, In frunte cu d na baroană Şlefania,Hurmuzaki, afl luat iniţiativa Infiinţârel unul Club al Tinerimei Romlne, al cărui membri pot să fie ro-mlnil de ambe sexele.
Scopul acestui club este «des vo! tarea social-culturalâ a membrilor şi cultivarea reciprocă In limba, istoria şi literatura ro-mtnă».
Se ştie că d. Sturdsa a declarat la consfătuirea majorităţilor, de Vinerea trecută, că între d-sa şi d. Eugen Stătescu există un perfect acord.
Aflăm că d. Stătescu, auzind despre această afirmaţie a d lui Sturdza, a autorizat pe un membru marcant de la Drapelul să o desminţă în modul cel mai categoric.
D. Stan Beizadea, ajutor de primar In Brăila, a fost declarat iu stare de lali-mf nt.
D. Stan Beizadea continuă a gira Încă afacerile comunei Brăila.
Prinţul Grigore M. Sturdza este furios pe guvern şi pe d. D. Sturdza, în special, pentru că afl lăsat să se Închidă sesiunea, fără ca să aducă In discuţia Camerei faimoasa transacţie, pentru daunele ce pretinde că i-a cauzat guvernul Moldovei in 1854, secbestrlndu’I averea imobilă de pe moşiile sale din Suceava.
Se ştie, că totalul sumei ce pretinde d. Gr. M. Sturdza trece peste 1.5010.000 lei.
Beizadeaua este botărltă să facă opoziţie, dacă nici In sesiunea de la toamnă, nu i se va satisface cererea.
Arcbiducele Iosif aflindu-se Vineri In Sibifi, Mitropolitul Miron Roman i-a presentat pe toţi membrii consistorulul ortodox romîn, pe d-nil Z Boiu, M. Lazar, N. Christea, N. lvaii, dr. Remus Roşea, P. Pipoş, dr. Livitl Lemenl, Leontin Simonescu, G. Dima, dr. N. Veeerdea şi dr. I. Christea.
Seara Archiducele Iosif a dat un prlnz de gală la care a participat şi Mitropolitul Miron, oferindu-i-se locul de onoare.
Marea panoramă naţională din str. Colţei, reprezentlnd luarea Griviţel, va deveni In curind una din cele mal însemnate atracţiunl a Capitalei.
M. S. Regele împreună cu AA. LL. RR. Principele şi Principesa Romlniel aO visitat’o înainte de a fi inaugurată, aii stat mal bine de un ceas şi au binevoit a felicita pe artiştii car! afl zugrăvit cu atîta artă această pagină glorioasă din istoria noastră naţională.
Se vorbeşte că guvernul vrea să Înfiinţeze un ziar de cinci parale, ca să combată pe drapeliştl cu cea mal extremă înverşunare.
D. general Jaeques Lahovari, noul comandant al diviziei active diu Dobrogea, a sosit erl in capitală.
I.a gară, d-sa a fost lntlmpinat de mal mulţi amici.
Astă zi, d. general Lahovari a fost primit In audienţă de ministrul de rftaboifl.
Ingerinţele administrative diu Blrlad aă Întrecut orl-ce margine, lu ultima alegere de deputaţi.
Alegătorii rurali fuseseră concentraţi, eu o zi mal naiuie, pe la hotelurile, clrciumiîe şi chiar lu curtea caselor d-lul Nicorescu.
Aici afl fost ţinuţi pe mîncare şi băutură, plnă In momentul volărel, elnd afl fost conduşi la biuroul de vot, In trăsuri, de către agenţii poliţiei.
Tot timpul cit afl stat In Blrlad, alegătorii afl fost cu totul izolaţi de restul lu-mel. Singurul om pe care ’1 vedeafl, era candidatul guvernului Nicorescu.
La eşirea diu sala de vot, dlnşil erau luaţi din uofl In primire de agenţii de poliţie şi cu acelaşi ceremonial, conduşi pe la gazdele lor.
Aid trebueau să prezinte buletinele candidatului opoziţiei, pentru control.
Agenţii poliţiei şi al administraţiei erafl puşi sub ordinele directe ale d lui Nicorescu.
D. senator Perieteanu-Buzăfl a declarat azi unul redactor al nostru că este inexact zvonul, Înregistrat de noi, că d-sa a părăsit gruparea drapelistă.
Luînd act de declaraţia d-lul Perieţeanu-Buzăfl, trebue să relevăm că în timpii din urmă d-sa s’a distins la Senat printr’uu gu-vernamentalism acut, fâclnd concurenţă d-lul general Catargiu, insinuîndu-se merefl In banele graţii ale primului ministru şi între ruplud necontenit pe oratorii din opoziţie. Şi în această nouă atitudine d. Perieţeanu-Bu-zăfl s’a distins nu lu cestiunl unde era pusă In discuţie ideia liberalismului, ci tocmai In cesliunea naţională, precum şi în alte cestiunl pur colectiviste, In cari conduita dra-peliştilor era pe deplin fixată. De alt-fel putem afirma că atitudinea d-lul Perieţeanu-Buzăfl a fost comentată, foarte desavanta-gios pentru d-sa, şi de către unii drapeliştl.
«Din Regatul Carmen SylveL»
Neue Freie Presse spuue că zilele aceslea se va des.hide la Neuwied o splendidă expoziţie de păpuşi, organizată de M. Sa Re-giua. Expoziţia poartă la intrare inscripţia: «Din Regatul Carmen Sylvel».
S’au transportat din Bucureşti la Neuwied trei vagoane pline de păpuşi represiuttnd cele mal frumoase costume bogat lucrate din aproape toate ţările Europei. Colecţiile cele mal frumoase de păpuşi sunt ale doamnelor romlne, ale Regelui Alexandru al Serbiei, ale Reginei Italiei, ale Principesei de coroană diu Suedia etc.
Doamnele din aristocraţia parisiană afl trimis Reginei Romlniel un vagon plin de păpuşi splendide, represintîud toate costumele din Franţa, Spania şi Rusia.
O splendidă serbare a avut loc, ieri, în Paris, cu ocaziuuea inaugurărel Ateneului franco-romlu din capitala Franţei.
Pusă sub patronajul ministrului nostru plenipotenţiar şi al d-nel Ghika, serbarea a avut uu succes imens.
Iu programul serbirel, remarcăm, după ziarele streine, clte-va nume cunoscute nouă, cari afl dat bine-voitorul lor concurs pentru reuşita serbărel.
Celebra Nuoviua, care iarna trecută a fermecat capitală, In concertele date, a bi-ne-voit a clnta clte-va frumoase bucăţi.
Apoi vin d-şoarele Blanche Dufrene, Flo-rica Solacoglu, virtuoasa noastră compa-triotă, care a excelat la pi ano; Deuyse Taine, Leontine Mendes, Mobillon, d-nil de Mix, G Euescu, fermecătorul violonist, Dhyss, Baealoglu, şi d. Jules Brun, care a recitat mal multe din frumoasele sale sonete.
Un prea frumos concert, care a atras atenţiunea, în deosebi, a tuturor, a fost acela dat de cintărtţil de la Capela Romiuă de sub conducerea d-lul D. Kiiiac.
Azi s’a deschis In biurourile socielătel, din Ca'ea Victoriei No. 196 (casa Aristid Pascal), subseripţiunile societâţel Coopera-live Bucureştii Nouţ, al cărei scop este intemeerea şi înfrumuseţarea noului oraş «Bucureştii noul.»
Judecind după afluenţa subscriptorilor,— cari, deja de la orele 7 de dimineaţă, s’afl presentat, — subseripţiunea sa va termina repede.
SPORT
Alergările din Bucureşti ziua V
De şi programul zilei de ieri avea alergări foarte’ interesante, tribunele afl fost mal puţin animate ca de obiceifl şi pelusa era aproape deşartă.
M. Sa Regele şi AA. LL. Regale afl asistat la alergări.
Intlia alergare, Premiul societăţii centrale agricole, a tost uşor ctştigată de Co codea, iapă a d iul Marghiloman.
După o plecare greşită, In care Allah şi Au-deşa, au făcut Iutreg parcursul, Epatant porneşte In frunte urmat de aproape de Dragoste. Cocodes venea tn rlndul al douilea; Allah şi Au des-a încheiaţi plutonul. Această ordiue se păstrează plnă in linia dreaptă, uude cursa părea sigură pentru Epatant, clud Cocodes Împins cu vigoare trece cu uşurinţă şi clştigă de două lungimi. Dragoste ia locul al treilea la aceeaşl.distauţă.
Premiul de primăvară, cursa cea mal interesantă a zih I, a fost o nouă victorie pentru invincibila Sagesse.
După ce defilează pa d’inaiutea tribuuelor şi iafl_obiciuuitul canter, cel şease concurenţi pornesc slrînşl unul de altul. La 1000 de metri Sagesse se detaşează de plutrn armată de aproape de Vignola. Daisy-Bell conducea restul concurenţilor la patru lungimi distanţă. Ordinea aceasta se păstrează plnă la ultima întorsătură. Sagesse şi Vignola, intră, scară la scară, In linie dreaptă. Fn clte-va fuleurl Insă, superba fiică a lui Sledge, ia avantajul de 2 lungimi asupra Vignolei şi trece st lipul de sosire cu cea mal mare uşurinţă. Daisy-Bell, admirabil condusă, profită de lupta dintre cel doul leaderi şi ataclod la timp pe Vignola II ia locul al douilea aproape de potou.
Numai trei concurenţi—şi aceia mediocri, afl disputat Premiul Subscriptorilor. Victoria a fost pentru VolonU, bă'lnd pe Cim-poiu cu o jumătate de lungime care preceda cu aceiaşi distanţă pe Caraula.
Premiul Malmaison a dat loc la cea
mal frumoasă şi palpitantă sosire. Lelio şi Florin cari afl condus tot timpul afl intrat împreună In linia dreaptă. Pe o distanţă de 300 de metri o luptă teribilă se încinge Intre cel doul cal, fără ca piuă la sfirşit să se poată şti a cui va fi izblnda. Iu acest timp Moulins la Marche, viguros Împinsă de dibaciul săfi proprietar, trece lu rlndul întll şi atacă pe cel doul luptători. Crava-chele trozneau cu putere ; Florin trece stllpul sosirel cel d’lntll bâttnd cu o jumătate de lungime pe Lelio care preceda cu aceeaşi distanţă pe Moulins de Marche,
In Premiul Rudi, Rainbotv, care a condus pe tot parcursul, a clşligat cu o jumătate de lungime asupra Iul Cocodes. Cel d’al treilea a sosit Epatant, la o lungime.
Premiul Villeroy a fost o nouă victorie uşoară pentru BeUe-Marion, bătlnd cu 5 lungimi de Golden Residue cr.re preceda cu uu cap pe Bamboche.
***
Premiul soc. Centr. Agricole 1600 m. 2.300 lei.
Cocodes al d-lul Al. Marghiloman (Ro-beson) 1.
Epatant al d-lul C. Măres:u (Betson) 2.
Dragoste al d lui C. Papadat (Moon) 3.
Neplasaţi: Allah, Au Deca.
Pariu Mutual 5=16; plasat 5=8, Epatant pl. 5=11.
Premiul de primăvară 2,000 m. 3 000 1.
Sagesse a d-lul Al. Marghiloman (Milles) 1.
Daisy Bell a d-lul căp. Paianu (Kearucy) 2.
Vignola a d lui baron Plelzger (Moris) 3.
Neplasaţi: Oitu, Eole, Etincelle.
Pariu mutual: 5—7; Daisy-Bell plasată 5=25.
Premiul subscriptorilor 2,200 m. 4,000 1.
Volonte a d-.ul Al. Marghiloman (Robe-son) 1.
Cimpoi a d-lul M. Marghiloman (Milles) 2.
Caraula a d-lul N. Papadat (Baretl) 3.
Pariu mutual 5=9.
Premiul Ma'inaison 2,400 m. 1,200 lei.
Florin al d-lul căp. Paianu (prop.) 1.
Lelio al d-lul căp. Arhip (prop.) 2.
Moulins la Marche loc. Peretz (prop.) 3.
Neplasaţi: Z Ir, Fedora, Challumeau, Cialo.
Premiul Rudi 2,000 m. 2,000 lei.
Rainbom al d-lul baron Pletzger (Moris) 1.
Cocodes al d lui Al. Marghiloman (Robe-son) 2.
Neplasat: Epatant.
Pariu mutual 5=7.
Premiul Villeroy 900 m. linie dreaptă, Gentlemen-riders 1,500 lei.
Belle Marion a d-lul N. Papadat (căp. Eliatt) 1.
Golden-Residue a d-lul baron Pielzger (prop.) 2.
Bamboche a d-lul G. Bădescu (prop..) 3. Neplasaţl: Chattertou, Ottello.
Pariu mutual.- 5=9, Golden Residue plasat 5=8.
Joul 21 Maifl a şeasea zi de alergare.
ULTIMA ORA
Serviciul «Agenţiei Romîne*
St. Etienne, 18 MaiO.—Municipalitatea a oterit aseară un banchet d-lul Preşedinte al Republicel, cu ocazia serbărilor de gimnastică ce s’afl dat în acest oraş.
Vorbind de alianţa franco-ruseasiă, d. Felix Faure constată că aceasta a întărit situaţia Franţei, clnd a făcut st* se asculte vocea sa In consiliul puterilor în profitul păcii, sau clnd a voit să garanteze propriile sale interese §i drepturile sale.
Preşedintele Republicel regretă că silinţele Franciel n’afl putut Împiedica conflictul ispano-american şi face urări ca silinţele Statelor neutre să isbutească să se facă pace.
Locul ce Franţa a reluat In concertul european, adaogă d. Felix Faure, se datorează spiritului politic al democraţiei franceze, care este inspirat de o politică de acceptare a tutulor sacrificiilor pentru armată şi marină, în vederea menţinerii unei păci externe demnă şi forte.
Preşedintele Republicel bea pentru unirea’ tutulor francezilor şi pentru triumful acestei politice (aplauze entu-
siaste).
SPECTACOLE
Grădina Mitici Georgescu. — Se petrece, In fie care seară, de minune.
.Teatru, orchestră bună consumaţii şi mal bune şi intrarea gratuită, fac ca această grădină curată şi în centrul Capitalei, să fie archiplină de vizitatori.
Grădina Sinaia.—Iu fie care seară repre-zentaţiunl date de trupa de operete, vodeviluri şi comedii, precum şi teatru de varietăţi.
Intre artişti remarcăm pe Olga Barison, Trio Conradi, Bungara, Harold, etc.
N. B.—Grădina «Sinaia» e fosta grădină «Hugo» şi e sub direcţiunea cunoscutului impresarifl Haimovicl.
BIBLIOOBAFII
A apărut: «Judecata şi judecătorii Mitropolitului Primat Ghenadie», do Baba-Novak, cu expuneri inedite şi avlnd la a uexe Intre alte documente, discursul prea regretatului Alexandru Lahovary şi cel din urmă articol, Tristia, consacrat solu-ţiunel dată afacere!:
Volumul esfe prevăzut cu un frumos portret al Prea Sfinţitului Glienadie al Ungro-Vlachiel.
Se află de vlnzare la toate librăriile, pre-ţnl 5 lei,__________________
Emanuel N. Antonescu
Doctor In drept din Berlin
ADVOCAT
Strada Martirului, 4
(S—10 a. m. 6—7 p. m.)
JLaeutSărat
Băi Chlorv.ro-Sodice cu nămol staţiune balneară de Intliul ordin, cunoscută ca atare de toate celebrităţile medicale din ţară.
Reuumele Lacului Sărat, a trecut peste graniţe şi mulţi pătimaşi diu ţările vecine, vin să ’şl dobindească sănătatea la aceste băl.
Vindecarea boa!el»r învechite, a făcut ca In fle-care an, mii de bolnavi recunoscuţi ca incurabili de Scrofule, de Tumori, de Fistule osoase, de Răni chronice şi Coxalgii, să alerge la această staţiune balneară şi sa ’şl reclştige sănătatea.
Pentru copil Limphalici, pentru Persoanele slăbite, pentru Amenhoree şi Desmonheree Lacul Sărat este suveran vindecător.
Femeile biutuite de Sterilitate prin defectele organelor şi de Maladii speciale lor, sunt vindecate In complect.
Cit pentru tămăduirea Rheumatismelor de orice soitt şi Boalelor de piele Lacul Sărat sunt neîntrecut.
Vizitatorii găsesc tot confortul şi felurite mijloace de agrement.
Două parcuril de promenade admirabil întreţinute.
Un casino bine Întreţinut cu bune consuma-ţiunl şi cu o vastă sală de dans unde se dafl baluri de două ori pe săptămină.
O bună musică militară.
O Farmacie.
Ptoşta, telegraf şi telefon.
In cursul anului acesta se va eonstrui o linie de Tramway Electric care va pune In legătură staţiunea cu oraşul şi gara Brăila precum şi cu admirabilul parc numit Monumentul si uat Intre Brăila şi Lacul-Sărat.
Tot în anul acesta s’a înfiinţat o lăptărie model lingă staţiune care in curind va Începe a funcţiona.
Sesonul băilor se deschide Ia 1 Maifl şi durează pinâ la 1 safl 15 Septembrie.
Pentru orl-ce informaţiunl detailate doritorii se pot adresa Ia administraţia Băilor safl la d. dr. Roseanu, medicul diriginte al staţiunel.
ădmlnlwtruţla Bătlor.
Circulară d-lor Agricultori
Se face cunoscut doritorilor de a’şî procura Maşinele Agricole Sistemul Căilor Ferate Begale Ungare Bndapesta şi Massey-Haris Comp. Ld Toronto, America, că biuroul s’a mutat în Str. Smîr-
dan 7, Clasa Cerlenti unde sunt expuse MODELELE,
Librăria Socec & Co. Bucureşti
Afl apărut din «Biblioteca Internaţională»: No. 1 M. Nordau. Minciunile convenţionale ale Civilizaţiunel noastre, traducere d“e
M. Canianu...............Lei 3.
No. 2 Iohn Staart Mill. Robia femeel, traducere............................Lei	1.50
No. 3 Herbert Spencer. Despre educaţiunea intelectuală, morală şi fisică, traducere ...........................Lsl	2.
No. 5 G. Renard. Este omul liber ? traducere ...........................Lei	1.50
No. 6 Rădulescu Codiu. Din Muscel. Cînteee poporane volumul I . . . . L«J 2.50 No. 7 E. Legouve. Părinţi şi copil în al XfX-lea secol. I, Copilăria şi adolescenţa L. 2. No 8 Becescu Gh. Silvan. In faţa Morţel. Nuvele, originale.................Lei	2.50
No. 9 Gr, Freytag. Dare şi Avere Roman traducere volumul I................Lei	3.50
No. 11 H. Tvrk. Omul geeial traducere Lei 2.
De
vrît17'I T O 1 velociped cu trei * ăălAOd O roale [eu motor de benzină avind iuţeala plnă la 40 kilometri pe oră. Se vinde cu preţ de 1800 lei. A se adresa Calea Victoriei. 163.
De arendat ori De vînzare
830 pogoane de clmp la BrăneştI (jud. Romana ţi). A se adresa la Gr. Căllnescu, strada Inocenţei No. 4.
RUmania	•
PRIMĂRIA urbei neamţd
PUBLICAŢIE
Se aduce la {cunoştinţa publică că de la 1 Iunie anul curent, staţiunea balneară «OGLINZI» proprietatea acestei comuni se va deschide cu Îmbunătăţirile aduse plnă acuma In s«-rviciul băilor.
JPonifiunea acelor băl e admirabila.
La aceste băl sunt :
Muzica, otel. rcetfauranl, omnt-
buet pentru trantu/eorlul persoanslor din oraş la băl şi vice-versa şi medic care va fi In permanenţe la băl şi va da consultaţiunl.
Apele minerale de la acele băl după analizele făcute, fac parte din clasa apelor clorura-te sodice şi bromurate fiind tot odată din cele mat concentrate şi coprind :
C'Morură de tnodiu.
Mtromură de magneniu.
Iodură tle magneziu.
Sulfat de nodtu.
Sulfat de jpotaniu.
Sulfat de magneziu.
Sulfat de calciu.
(Carbonat de caleiu.
Carbonat de MAthiu. farbonal de fler. rhoetphat de aluminiu Floral de magneniu.
AntHydridă Hilicictî.
Anhf/dridă carbonică şt blcar-bonate.
Anhydridă carbonică liberă.
Bualele ce se tratează cu mare succes prin băile de la acel stabiliment sunt:
Boalele scrofuloase (Limphadenită, arthritele şi os'eitele luber'uloase, o hor vie, plepharitele, uzemele, scrophuloase).
Boalele de fentei. (Leucorea, Methrita, Peri-şi Parametrita precum şi inflamaţiile ovarielor şi ale tubelor).
Rheumatismul muscular şi articular, Anky-losele şi contracturele, Anemiile in general, boli nervoase, la Syphilis inveterat, la Rachi-lis şi Eczemele cronice şi alte boli prevăzute In prospectul relativ.
Persoanele ce vor sta în oraş vor găsi articole de alimentaţiuae cu îndestulare şi preţuri moderate.
In oraş este grădină frumoasă şi muzică care va clnta dimineaţa şi seara.
Preţurile la băl în luna Iunie şi de la 15 Angust pînă la închiderea băilor se vor reduce ast-fel :
Un leii 20 bani baia cu lengerie In cabină şi piscină.
Un leti baia fără lengerie.
Şagte-zeci bani un duş cu lengerie şi CincI-zecI »	» » fără »
Primar, M. I. DBAGHIOI,
Secretar, C. Drăyhid.
No. 1740 1898 Aprilie 20
Librăria Stork & Mtiller
Onor. Clienţi,
Avem oooare a vă face cunoscut că ne a sosit un noii transport, de tot felul de culori fine pentru pictura precum: culori de uleifl, acuarele, Email şi Mxjolika.
Asemenea suntem asortaţi cu tot felul de pînză pentru pictura, uleiuri şi vernisurl, diferite pensule de păr de porc, precum şi de păr mardre suprafine toate plate şi rotunde.
Vă mal recomandăm şi diferite cbevalete, palete de lemn, de nuc şi de porcelan foarte fine pătrate şi ovale,—cuţite de pa'ete tn toate mărimile, vase de uleifl pentru palete, bastoane de pictură, diferite cutii de pictură, ele.
Toate, cu preţuri mal eftine ca ori şi unde, şi spre a vă convinge vă rugăm respectuos, a vizita magazinele noastre din calea Victoriei No. 53 şi 70.
Cu distinsă stimă fitori k A NUIIer
S’A PIERDUT
Un căţel Terier negru avind picioarele galbene cele din ’nainte strimbe. Un mic semn de sgîrietură pe na» lingă ocbinl drept. Răspunde la numele DAŢI.
Cine'l va aduce în Bulev. Eiisabeta No. 7, va primi o foarte bună recompensă.
Au Bon Gout
3, Lipseam — Bucarest — 3, Lipscani Mise eu Tente
des dernieres Nouveautes d’Ete en :
Foulardş	Taffetas Einplre,
Crrenadiiies, Toile*.Lainages, Ratis-tes, Linons, Mousselines, etc...
Colletes formes nouvelles, Ja-quettes, Mantes, Redingotes
En-Cas et Ombrelles, Modeles Exclusifs,
Montures riches
(Jliapeaux Haute-Xouveaut^ pour Dames, Fillettes et Enfants
^evil reprezentant
des Corsets Josselin de Paris
Expeditions en Provincie
Knvoi Franco fia batotaigac
www.dacoromanica.ro
1
EPOCA
M=COI»MICK

’TaffiK
'mmmn
Mifonuic»^
De citit
De aceia ce suferă de BRONŞITE, CATABE, GUTURA-IUBI VECHI NEGLIJATE
Un guturaiQ neglijit sad tratat râd se termina adesea prin a degenera In bronşită, ctnd nu se transforma in fiisie pulmonară;
KICOLAE GOG OL
TARAS BULBA
ROMAN ISTORIC
BIS VIAŢA REPUBLICE! CAZACILOR
Doul cazaci eşiră din rindurile zap> rogilor. Unul era tinăr de toi, cel-l’alt ceva mal în virstă ; amîndoul aveaţi după vorba lor, dinţi buni de muşcat, nu numai cu vorbe dar şi cu fapte: E( se numiad Okhrim Naş şi Miluţa Colo-kopitenko. Demid Popovicl îl urmă; acest din urmă era un cazac bălrin care de multă vreme era la seciă, care mersese pînă sub zidurile Adrianopolel, şi care suferise multe rele în viaţa lui. O dată, fugind din un foc, se întorsese la seciă cu capul fript răd da tot, înegrit de fum şi cu părul ars. Dar d’atuncl avuse vremea să se îndrepte şi să se în-graşe; o tufă deasă de păr ii acoperea capul şi mustăţile SI crescuseră negre, dese şi tari ca nişte ţăpuşe. Popovicl era vestit pentru limba sa deslegată.
clte o dată, accesele devin aşa de dese şi violente In cit orl-ce constituţie este sdruncinats; Somnul este aproape cu neputinţă, pulsul este febril, cea mal mică impresie de frig lndoeşte suferinţele. Foarte adesea ss formează tubercule, cari lamu'ţiudu-se, obtruiesc plămtnil ; ctnd fac puroiO, devin focarul desorganisaţiel celulelor p'ămlnulul şi ocasionează perderl mari de substanţă ce se desemnează sub numele de caverne. Boala este Însoţită de o lin•
«Toată oastea arejupluî roşii, zise el; dar mult aşi vrea să ştin dacă şi vitejia acestei oştiri este şi ea roşie *).
—	Aşteptaţi, strigă de sus colonelul cel gros, vă void lega pe toţi. Predaţi, robilor, predaţi puşcele şi caii voştri.
Apoi, adresindu-se spre soldaţii săi.
«Aduceţi pe prinşi pe parapet».
Şi aduseră pe zaporogl legaţi. înaintea lor mergea atamanul lor Ktilib, fără pantaloni şi fără haină, In starea In care fusese prins. Şi atamanul plecă capul, ruşinat de goliciunea sa şi de aceea că fusese prins în somn, ca un cline.
«Nu te mîhni, Khlib, te vom scăpa, ii strigară de jos zaporogil.
—	Nu te mîhni, prietene, adause ata- , mânui Borodaty, nu e vina ta că te-ati prins go!; aceasta se poate întlmpla I orl-cul. Dar ruşine lor, cari mişeleşte j te aduc aicea fără a-ţl acoperi goliciu- j nea!
—	Se vede că nu sunteţi viteji de \ cit clnd aveţi atace cu oameni adormiţi, * zise Golokopitenko, privind parapetul, j
—	Aşteptaţi, aşteptaţi, vă vom tăia ’ noi părul acela stufos, i se răspunse * de sus.
—	Tare aş vrea să ştiQ cum o să ne tae pletele, zise Popovicl, învlrtindu-se în faţa lor pe cal. Ş’apol, adause, privind pe zaporogl: Dar 'poate că aQ dreptate leşil; dacă are să-I aducă gro- j sul cela, .vor fi apăraţi bine
*) Krasnol (roşia) pe ruseşte malinsemnează şi strălucit frumos.	{
cezeală fără suferinţă, de o melancolie continuă. Scuipăturile mal lnttia albe. virează din ce In ce spre o coloraţiune de prost augur şi ia ultima perioadă sunt da un cenuşia verde. Exîs'enţa nu mal este de cit o agonia lentă şi se stinge in deplină cunoştinţa.
De aceea trebuie prea biae bsgit de seamă la un guturaia care tărâgăneşte, şi mal mult încă la un Început de bronşita. Trebuie Impe-dicat răul Înainte de a degenera In afecţiune
—	De ce crezi tu că vor fi apăraţi bine întrebară cazacii, siguri fiind că Popovicl o să spună o glumă.
—	Fiind că toată oştirea poate să se ascundă In dosul lui, si fiind că greti ar fi d’a lovi pe cine-va de după burta sa.
Toţi cazacii începură a rîde, şi multă vreme după aceea unii dintre dinşil clătinaţi din cap zicînd:
Şi cazacii nu isprăviră de zis ceea ce înţelegeai! prin acel «atunci»..
«Îndărăt, feriţi-vă!» strigă Koşevoiul.
Căci leşil păreaţi că nu vor să sufere o ast-fel de ocară, şi colonelul făcuse un semn cu mîna. In adevăr, d’abia cazacii se retrăseseră, şi o des-cărcălură de puşti răsună de pe ziduri. O mişcare mare se făcu în oraş; bâ-trinul voevod s8 aătâ chiar el, p8 calul Iul. Porţile se deschiseră, şi oastea leşească eşi din cetate. Mal întîio mergeai! husarii, în şiruri drepte, avind coifuri de aramă. După dinşil alergaQ cel mal bogaţi gentilomi, îmbrăcaţi fie care după gustul său. El nu voiaQ să se amestece în mulţimea de soldaţi, şi acel dintre dinşil cari n’aveai! vr’un comandament, mergea singur în capul slugilor lui.
Apoi veniati alte rîndurl, apoi ofiţerul cel slab, apoi mal veniai! şi alte rîndurl încă, apoi colonelul cel gros şi cel din urmă care ieşi din cetate fu colonelul cel uscăţiv şi slab.
«ImpedicaţiI, împiedicaţii de la ali-niarea rîndurilor, strigă Koşevoiul. Toate kurenile g’atace de o dată. Părăsiţi porţile cele-l’alte. Kurenul lui Titartff să
mal grava şi mijlocul cel mal sigur este de a ’l combate de Ia Început.
O linguriţa de cafea de gudron de Gtiyot amestecata la fie care pihar de apa sad de băutură ce se obişnuieşte a se lua la masa ajunge foarte adesea pentru a vindeca !n scurt timp guturaiul cel mal Încăpăţînat şi bronşita cea mal in vet erată. Se poate ajunge să se combată şi să se vindece chiar o fiisie bine declarata. Ia acest cas Gudronul opreşte
atace din partea Iul şi kurenul Iul Diad koft dintr o lui. Kukubenco si Palivoda câdeţi-le în spate. împărţiţi-*!, Imprăs-tiaţi-I!
Şi casaciî atacară din toate părţile. El sparseră rindurile Leşilor, ii amestecară cu dinşil, fără a le da vremea să tragă un foc măcar. Nu se întrebuinţaţi de olt săbiile şi suliţele. Fie-care putu să-şi arate puterea şi iscusinţa. Demid Popovicl ucise trei pedestraşi şi aruncă şi aruncă jos de pe cal doul gentilonl zicînd:
«Ce cal buni: de mult doriam să am aşa cal.»
Şi-I alungă in spre cîmpie, strigînd altor cazaci să-l prinză; apoi se întoarse iar în luptă, atacă pe cel doul nobili, ucise pe unul, aruncă arcanul în capul celuU’alt şi 1 tîrî prin cîmpie, după ce-I luase sabia cu mănuchift bogat şi punga plină cu galbeni. Kobita, un bun cazac, incă tinăr, veni piept la piept cu cel mal curagios din armata leşească; cazacul birui; el lovi pe leali cu un cuţit turcesc, dar nici el nu scăpă; un glonţ il lovi in ţimpla! Cel mal nobil dintre U°şl, de viţă domnească, îl ucisese : acesta alerga pretutindeni, pe calul săfl roib şi deja se însemnase prin iscusinţa sa. Ei căsăpise doul zaporogl, răstur-nase pe Fedor Korj, un bun cazac, şi-l străpunsese cu suliţa, după ce ÎI omo-rlse calul cu o lovitură de pistol. Acum ucisese şi pe Kobita.
«Cu ăsta aşi vrea să-mi măsor puterile», strigă Kukubenco căpetenia, kure-nulul Neiamaiko.
descompunerea tuberculelor şi natura aju'lad, vindecarea este adesea mal repede de ctt se putea spera. Cereţi farmacistului D-voaalră Gudronul Guyot.
EI dete pinteni calului sătt şi se aruncă asupra Leahului, strigînd aşa de puternic, în cît toţt cari se aflaţi prin pre-jur tresăriră fără voia lor. Leahul voi sâ’şl lntoarne calul pentru a ţinea pept acestui noii duşman; dar dobitocul nu’l ascultă. Speriat de strigătul lui Kuku benco, calul sări în lături şi acesta putu să ’mpuşte pe la spate pe leah, care căzu jos de pe cal. Dar nici atunci leahul nu se dete învins ; el încercă să sţiăpungă pe duşman, dar mîna’l slăbi şi sabia căzu. Kukubenco apucă cu a-mîndouă mîinile greaua sa sabie şi îl vlri virful între dinţi; sabia sfărîmă dinţii, tăie limba, străpunse vertebrele gîtulul şi se înfipse adine în pămînt, pironind pentru vecie pe cavalerul leali.
Smgele ţîşnind din rană ÎI pătă caftanul galben, cusut cu aur. Kukubenco părăsi hoitul şi se atuncă cu al săi în altă parte.
«Cum poate lăsa fără s’o ia, o armătură aşa de bogată?» zise Borodaly, a-tamanul kuremulul Uman.
Şi el îşi lăsă oamenii, inaintînd spre locul unde zăcea gentilomul.
«Am omerit cu mîna şeapte nobili, şi la nici unul n’am găsit o armătură aşa de frumoasă».
(Va urma)
Dr. ROTII
iVo. 3 Calea Rahovel iVo. 3.
Ungă Biserica «l-na Balaşa
orele de consultaţie 4-fi d. a.
Se caută 20.000 lei după credit cu 10 la sută. Adre-saţi-vă Scarlat Ionescu băcan str. Vulturului, 40.
TEIRICH & C"
BUCUREŞTI
No. 9, Strada Berze!, No. 9
TELEBRAFJÎAZ, APÂ
încălzitul central
LUMINA ELECTRICA
TELEFOSE PAR1TONEBE
FILTRU CHAMBuRt-ANO PASTEUR
TUBURI
de RASAI.T, PLUMB, Urt.Vl A ţi FIER
CE o sete
da toate felurite (tout d VegouT) MARE DKPO.HII' de toafe articolele aUHfffttoare de această branţft
BlROUdeCONSTRUCŢIE.-Exp^rt
DIl'LDM 4 DE ONOARE la Expoziţia diu Bucureaci tn 1894
Les veritables Eaux minerales da
UICHY
sont les Sourcss
VICHY-ETAT CELEŞTI MS GRANDE-GRIULE HOPITAL
Exlg«r la nom sur la oapaula et l'atlquada.
Les seules vtritables Pastilles de Vtchy sont les
PAŞTILLE YICHY-ETAT
fabriqudes avec les sels naturels extraits des Eaux de Vicliy-fetat.
Comprimes de Vichy
aui seif nalareli VICHY-ETAT poar priparcr l’ean artlllcielle da VICHY GAZEUSE -
AU PRIX FIXE
Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atiugdtoare de această artă, cu cea mai mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea şunt deviza Tipografiei.
70, Str. Lipscani, Maison Fraţii Hasan 70, Str. Lipscani,
L.Behrmann&Fii
MAŞINI AGRICOLE Şl INDUSTRIALE
BUCWMiŞTI	a A Mj A Ţ I
Strada Doamnei No. 23 ?1 Strada Belvedere No. 1
REPRESENTANŢI GENERALI AI FABRICEI
RiOBINSON & AUDEN, LTD„ WANTAGE
----—----,
MODEL
Iiocomobile îşi Treerătoare
BATOZE de JPOB1JMB
Secerătoare, Cositoare, Greble SFOARĂ DE MANILA AMERICANĂ
TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE
Cataloage gratis şi franco
MAOTFACTURE EN GROS şi EN DETAIL
- BUCAREST —
Am onoare a anunţa numeroasei noastre clientele si onor. Public, că zilnic primim ÂTCUTATI în
Mătăsuri şi LănurT de rochi pentru sezonul de primăvară
_ Mare asortiment In albituri precum :
Olande Chifdne, Madepolone, etc. din fabricile cele maî renumite
Specialitate in COTOAHE eie salon şl cu metru
STOFE DE MOBILE, PERDELE, STORURI, LINOLEUM, etc. W9~ PRETURI MODERATE şi FIXE
F- S. Rugăm a nota bine adresa noastră, spre a nu cufunda Magazinul nostru cu alte firme similare.
TIPOGAFIA „EPOCA” execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă.
Ei
I! BOALELE SECRETE !!
Specific Antiblenoragic, Stoenescu
CAPSULE
cn capalrat de gada-salo! şt santal
Nici unul diu antiblenoragicele existente piuă acum nu împlineşte cele două condiţiunl de asimilare repede şi nu irita traectul intestinul. Aso-ciaţiuaea substanţelor ce compun aceste capsule este tot ce actualmente ştiinţa are mal bun ş; mii încereat Iu tratamentul blenoragiilor. Modul cu totul noti şi special după care suut preparate aceste capsule, fac ca vindecarea să fie repede, complectă şi fără de a deranja stomacu ; ast-fel că convine tutulor persoaneloi chiar celo: ual debile. Acest no’ă medicament vindecă în scurt timp complect şi radical scursorl. (sculament) noi şi vechi atit la bărbaţi cît şi la femei, precum şi blenoarea, poală albă, etc. Preţul nuci cntil 4 lei. Asociat cu aceste capsule ss recomandă cu succes Injecţia guntaliua. Preţul nntiî flacon lei 8.S0.
Depozitul general: Farmacia M I H i II, STOENESDIJ Strada Mihaî Vodă, No. 55, Bucureş'î. De ninsare la principalele farmacii din ţară. I In provincie unde aceste preparate nu se găsesc, se expediază imediat ^ contra uuui mandat poştal.
(Cli iotă if o)
CEA MAI MARE FABRICA DE
SECERATOARE CU LEGAT
______	„IZBÂNDA”
eAstă-Şt „Secerătoarea eu legat” cea maî populară, preferată celorlalte din causa solidităţi lucrului, funepionărei exacte şi puţinelor piese ce se iqea{ă.
150 vîndutc în 1895 ; 198 vîndute în 1896 ; 265 vîndute în 1897.
Cereţî o secerătoare uşoară la lucru, nu uşoară la cântar, care nu poate fi de cît şubredă.
Numai Izbinda va corespunde.
MAŞINE AMERICANE pentru BUCATE cu Patent-Tegulator
SJECJERA TOAltE
Trainică. Durabilă.
5800© BUCĂŢI VÎN1ITJTE I
I DA IST
■ 2	_ __ w w
s
◄
rnn|
12.50 PRIMUS 12.50
care arde cu sgomot (url&)
Lei 17 SIRIUS 17 Lei
care arde fărâ sgomot, fără fum fără miros şi fără fitil
SINGURUL DEPOU
A. BE CBEJVB EU O
Bucnresci, Strada Doamnei IVo. 31
COSITOARE BE FIN
r5** <>. 4! iflOIlEU A O 113 O A. BRICiml,!
B O B E E E EXBWJSE EA
W.
BUCUBESTI, STB ABA £ MAU BA A JVo. 12 BBAILA, B1JLEVABDIIL 5JUZA, No. 79 | ^jRAOVA, Strada IM. KogălniceaRR No. IO SIIVGMJRUI^ DEPQgglTAR PENTRU ROMÂNIA
Bucureşti.—Tipografia EPOCA Strada Clemenţei No. 3. - Bucureşti
www.dacoromamca.ro