SERIA R—ANUL IV, No. 765.
1
Ediţia a treia
DUMINECĂ, 17 MAltf 1898
NUMĂRUL 10 BANI
AMOV ( TJf VTf.7, E
încep la 1 şi	15	ale	fie-cărui luni
Un an In ţari 30	lei;	In	streinfitate	50	Iei
Sase luni ... 15	>	»	»	25	»
îrel luni . . . 8	»	>	»	13	»
Un num&r in slreinlltale 30 buni
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
REDACŢIA
No. 8. - STRADA CLEMENŢEI - No. 8
NUMĂRUL 10.BANI
AnunciurI la pag. IV .	.	.	0.30 b. linia
»	»	»	m .	.	.	. **T	2.— lei »
»	»	»	II1.	.	.	N .	3.— » »
Inserţiile şi reclamele 3/lei rindul
UN NUMĂR VECHIO 30 B A N f j
A DJilXMS FR .1 ŢA A
No. 3. - STRADA CLEMENŢEI — No. 3
stuc uza fuge: de ancheta *.
SCANDALUL «lela SENAT. COIVSFATCIKEA nAAORITAţILOK
Sturdza fuge de anchetă
De ţl oplninnea publică e eotopire! edificată asupra trădării cotulse de spionul din capul guvernului, s’a mal făcut eri o încercare* Ia Nen»t«
Se ştie eă chitanţele banilor primiţi de ^coaiele romtne din Braşov, chitanţe ce se păstrează la ministerul cultelor, au ajuns, in copii autentificate* tu mina primului ministru al IJngarlei, baronul Biiuffy.
Faptul ac«Ntn, nici Stnrdza, nici ziarele oficioase n’au Îndrăznit să-l tăgăduiască ; Incrn lesne de înţeles, căci faptul e cunoscut de un număr Însemnat de fruntaşi romfni din Transilvania. Alit trădătorul, cit şl presa lui *’a& mărginit plnă acum să discute existenţa rescriptnlni ministerial unguresc In care se spâne că guvernul romln a făcut comunicări pe cale diplomatici, In chestiunea şcoalelor braşovene. Dar faptul aflării chitanţelor la Pesta, nn 1-uă tăgăduit nici oficioasele ausfro-ungarc.
FI bine, dacă Stnrdza n’a să-vlrşit nici o trădare, nimic un era mai natural de cit ca guvernul să canto a lămuri etnn au ajuns chitanţele la Pesta.
Guvernul n*a făcut, Insă, nimic In acest sens.
Mai mult de cit atit :
In şedinţa de eri a Senatului, d. senator Brabeţiann, iuterpe-itnd pe primul-minlstru,i-a cerut să ordone o anchetă lu această privinţă.
(Stnrdza a refuzat să facă aceasta. Răspunzînd, el a declarat eă nu vede uiei o uevoe să se facă anchetă, dovedind ast-fel* odată inai mult, că a comis trădarea.
Spionul a mers piuă acolo, in cit a provocat scandal ea să se încAiidă discuţia. Şi &-ceasta, în ziua cînd se închidea şi sesiunea.
Dacă va mai fi fost vre-nn om care să se Îndoiască de mi.şelia ini Sturdza, lu urma şedinţei de eri a Scuntnlui a trebuit să i se deschidă ochii.
Fugind de anchetă, tugind de discuţie, trădătorul s’a demascat singnr.
SpiouHl tşl tnchlpne că a scăpat, fiind că s’a Închis sesiunea.
Socoteala asta seamănă cu a tuturor vinovaţilor.
A scăpat Sturdza de Întrebările vre-nnni deputat, sau vre-nuni senator. Dar n’a scăpat de glasul ţării şl al romtulsmulul Întreg, care, en şi mai multă patere, li va striga: Iuda!
închiderea Parlamentului
Eri s’a închis parlamentul cu un scandal guvernamental la Senat. Nici o data nu s’a văzut o închidere mal ruşinoasa. Nici o data parlamentul nu a avut o viaţa mal fara spor, şi mal cu seamă, fârâ demnitate.
Nici o dată un guvern nu a fost mal maltratat şi mal desconsiderat. Stigmatul oprobriului s’a văzut pe fruntea tuturor miniştrilor, şi In special, pe cea de mult necurata şi necinstita a lui Sturdza.
Guvernul a înjosit parlamentul, iar acesta a dezonorat ţara.
Un asemenea sfirşit de sesiune înseamnă sfirşit de regim. Este imposibil moraliceşte ca acest guvern sa reîuceapă a trai parlamen-tariceşte la toamnă; este cu neputinţă ca parlamentul dezonorat sa faca la Noembrie operă de reprezentant al ţârei.
Sunt lucruri cari nu pot fi tolerate; acesta este cazul guvernului şi al majorităţilor sale. Nu ştii pe cine sa arunci mal cu drept ruşi-
nea actualei stări de lucruri; pe oameni ca Sturdza, ca Gogu Canta-cuzino, ca Ferechide, sau pe majorităţile ridicule, inconştiente şi brutale cari ÎI susţin.
Afara de legea instrucţiei, admisă în principiu de ambele partide, în colo guvernul nu a putut prezintă şi Camerele vota decît credite enorme şi împrumuturi scandaloase.
Credite de 70 milioane pentru Stat; împrumuturi de zeci de milioane penthi comune şi judeţe. Este ceea ce Zola în un roman al sau numeşte la Curee, sunt milioanele date antreprenorilor favoriţi, partizanilor guvernului de prin provincii, este marele praznic, este marele banchet la care are dreptul ca să asiste ori ce suflare liberala.
Aceşti oameni nu sunt capabili de nimic bun şi trainic.
El nu aQ fost în stare sa pre-sinte măcar un budget convenabil; nu au putut să faca o conversiune cum se cade, nu aQ putut sa iasă cu obraz curat din o interpelare oare-care.
Totul s’a întors în contra lor; budgetele cari vor da deficiturî, conversiunea care s’a sfirşit In mod ridicul, interpelările cari au pus în evidenţă incapacitatea şi răutatea proasta al lui Sturdza.
S’a observat că pe banca ministeriala nu se află, propria zis, de cît doul miniştri responsabili, Sturdza şi d. Ferechide, cel-l’alţl, mal ales de cînd cu boala d-lul Gogu Can-tacuzino, sunt simpli figuranţi saQ căzuţi în senilitate, cum este cazul bietului Stolojan.
S’aQ introdus în parlament moravurile cele mal deplorabile, cari cu timpul pot să scoboare şi mal jos nivelul parlamentului. Chestiile personale predomnesc în parlament, ele sunt provocate tot-d’a-una de Sturdza, care neavînd cunoştinţa de rîsul la care se expune, le provoacă regulat, pentru ca regulat să fie executat de ori şi cine. S’a dovedit, în ultimele săp-tamînl, ca Sturdza este un trădător al chestiei naţiouale şi un răsvră-titor de ofiţeri din armată. S’a dovedit că chiar aslă-zl aceşti oameni ad un fond de agitatori neruşinaţi cari nu respectă nimic şi cari nu privesc chestiile cele mal grave, de cît din punct de vedere al interesului lor.
Cu un cuvlnt, s’a fâcut proba complecta că acest guvern este incapabil, neruşinat, neputincios şi criminal.
Cu ce obraz ast fel de oameni se vor prezenta înaintea ţârei la toamnă ? Şi de ce sunt el capabili pînă atunci ?	_______
ACT FALS?
Organele guvernul al au expl»a:at dec! «naţiunea Telegrafului romin din S. biţi—ca nu poate nici constata nici contesta existenţa celor dona rescripte ministeriale ungureşti cari dovedesc trădarea lui Sturdza—ca o dovadă eă uuul din actele citite de d. Tacite Ionescu in Cameră e falş.
Şi Sturdza, şi presa guvernamentală au recunoscut insă, că rescriptul de la 18 Aprilie e autentic.
Iată cum vorbeşte Telegraful romin, intr’un al doilea articol aaupra chestiunii despre acest act :
«Declarăm şi aci că noi nu ştim da ă «acest rescript este autentic saă ba, pen-*tru-că dela factorii competenţi nam primit *nici o in formaţiune în privinţa aceasta, *dar această împrejurare nu ne poate im* piedica să ne spunem şi noi părerea «asupra lui, cînd toată lumea se ocupă de «el şi cînd toate foile din Capitală publică «î« numărul de Simbătă un comunicat *oflcios că Mitropolitul nostru ar fi că* pătat un astfel de rescript»,
Actul aces'a neflind tăgăduit de nimeni, e vădit că Voinţa Naţională n’avea dreptul să tragă din primul articol ut Telegrafului Romin concluzia pe care a tias-o.
SITUAŢIA GUVERNULUI
» ______
Guvernai de majorităţi.—Necesitatea unei remanieri.—Stăruinţele pe lingă d. Scutirea
Guvernul faţă de majorităţi
Expirînd sesiunea extraordinară a Corpurilor Legiuitoare, politica militantă, în sinul demoralisalului partid guvernamental, va dispare pe cit-va timp. Si acela care se bucrră mai mult de această vacanţă este delatorul Sturdza, căci nu va mai fi nevoit să facă apeluri desperate la majorităţile sale să-’l susţină în contra atacurilor opo-siţiei.
Dar, bucuria-i va fi relativă, căci in s him-bul sprijinului pe care Tau dat, mnjorită ţile cer acum guvernului compensaţii mari compensaţii cari încep de la sacrificarea unor miniştri şi pînă la numirea vr’unui pomojnic oare-care.
Aşa: unii cer împăcarea cu drapeliştii, alţii cer sacrificarea d-lui Ferechide, alţii a d-lui Palladi, alţii a d-lui Stolojan, etc.
Şi guvernul este silit a ţine cont măcar în parte de aceste compensaţii ce-i se cer, dacă vrea să se presinto la alegerile comunale din OAombrie.
Necesitatea unei remanieri
In primul rînd se impune o remaniere ministerială, remaniere mai largă, căci guvernamentalii înşişi sunt convinşi că ministerul, aşa cum este compus, nupouie dura şi nu poate mulţumi pe nimeni. Decît, in această ordine de idei se pre-sintă dificultăţi enorme, aproape invincibile :
O parte din majoritate cere înlocuirea d-lul Ferechide. Dar cum, cînd însuşi d. Fere:hide avînd veleităţi de-a se retrage, este solicitat de d. Sturdza să nu-şi reali-seze ideea, căci altfel guvernul se duce pe copcă ?
Prin urmare, pe d-nii Stoicescu, Epures-cu, Procopiu, etc., cari cer sacrificarea d-lui Ferechide, primul ministru nu va putea să-î mulţumească.
Mai departe, sacrificînd pe d-nii Stolojan şi Palladi, cine va intra în cabinet ? Există în majoritate elemente cari prin posiţia, cultura şi prestigiul lor, ar mai putea galvaniza un guvern sdrobit moraliceşte şi compromis în opinia publică ?
Remanierea se impune, fără îndoială, poate chiar se va face zilele acestea, dar cestiunea e cum, prin ce elemente ? Şi dacă va mulţumi pe guvernamentali a-coastă remaniere şi va ridica oare prestigiul guvernului ?
Cu cine remaniază ministerul P
Cu Nacu, Stoicescu, Coco Dimitrescu, Misair ?
Bar pînă şi Cutcudaches’ar scandaliza de o remaniere cu aceste elemente.
Stăruinţele pe lingă d. Şeudrca
Guvernul inţelegind aceasta, a descoperit un mijloc să facă, dacă nu o remaniere, dar cel puţin o cîrpeală ministerială.
Şi s’a gtndit la d. Ştefan Şendrea !
Prin d. Ştefan Şendrea guvernul speră să dea un lustru oare care cabinetului, şi in acelaşi timp, să dea o dureroasă lovitură drapelişhlor.
Dar de şi agenţii guvernului răspin-dese ştirea că d. Şendrea va intra zilele acestea in minister, totuşi drapeliştii bine informaţi afirmă că toate stăruinţele delatorului Sturdza pe lingă d. Şendrea au căzut în baltă.
CHESTIUNEA APEI
Acum cîtc-va luni, populaţia capitalei a aflat cu uimire că administraţia comunală, după ce a criticat, timp de doul ani, pe predecesorii el, cu privire la chestiunea a-peî, după ce a batjocorit soluţiunea apel subterane, a capitulat, ast-fel că cu ruşinea pe frunte, cu mînia pe buze a trebuit primarul actual să recunoască că singura solu-ţiune posibilă e aceea a apelor subterane.
După ce actuala administraţie a suferit ast-fel ruşinea de a vedea răsfringîndu-se asupra-şi toate insultele ce adresase adversarilor el, ea s’a silit să-şi ia revanşa, cău-tînd greşeli de procedură, vicii de formă în modul cum s’au făcut lucrările de studii.
D-lul Cucu, care a avut meritul să descopere apele subterane, i se refuză plata pensiei. D-lul Thiem, care a adus în sprijinul acelei soluţiuni, vastele sale cunoştinţe, i se refuză plata onorariilor, sub cuvînt că ar fi un viciu de lormă în modul cum a fost angajat.
Ce-1 drept, după 2 ani şi jum. se plăteşte acestuia din urmă, ceea-ce i se refuzase, şi se declară legal ceea-ce se declarase ilegal.
Voinţa Naţională răspunde că din spirit de echitate s’a efectuat plata.
Aceasta e o simplă formulă pentru a masca ruşinea pe care a suferit-o primăria.
Dacă primăria ar fi fost însufleţită de un spirit de echitate, plata s’ar fi fâcut încă de acum 2 ani şi jum. Dar atunci s’a respins cererea cuviincioasă, corectă, echitabilă, a idrologulul german şi tocmai după 2 ani şi jum., primăria se hotărăşte a plăti, adică, cînd i se porunceşte de ministrul german, cînd prin scrisoarea formală, dată de noi pe faţă, a inginerului Thiem, primarul Robescu e ameninţat.
Doul ani şi jumătate primăria n’a fost echitabilă. Opt zile după ce primarul e plesnit de scrisoarea u-lul Thiem, el se execută.
Voinţa Naţională caută să mal scuzeze primăria susţinînd că «cercetările şi studiile d-lul Thiem au costat pe comună 715.958 lei».
Chiar de ar fi aşa, cît de ridicul nu e acest argument! Adică, primarul ar voi ca gratis să se fi fâcut lucrările şi preţueşte că o soluţiune a cestiunel apei care costă pe primărie 2 şi jum. milioane, în loc de 25 milioane cît ar fi costat soluţiunea preconizată de primarul actual, se poate discredita prin critici ridicule cu privire la costul studiilor.
Dar primarul minte, în comunicatul său din Voinţa Naţională.
Noi primim o anchetă făcută chiar de un liberal, în faţa noastră, spre a dovedi că nu e adevărat că cercetările d-lul Thiem au costat peste 715,000 lei. Lucrările lui n’au putut trece peste 100.000 lei. Totalitatea studiilor şi lucrărilor de apă, făcute timp de mal mulţi ani, iar nu 7 luni cît a lucrat d. Thiem, a costat patru-sute şi cîte-va mii de lei.
Dacă o anchetă ar dovedi că lucrările d-lul Thiem au costat suma arătată de Voinţa Naţională, noi vom consimţi să declarăm prin coloanele noastre că d. C. F. Robescu, e un om de geniu şi ne supunem la orl-ce altă umilinţă faţă de dinsul.
Pînă atunci, declarăm că Voinţa a minţit. Şi această minciună se adaogă la ruşinea pe care a păţit-o primăria cu soluţiunea apel şi la umilinţa ce a suferit-o din partea d-lul Thiem.
In loc d’a mal bârfi pe cestiunl de detaliu, Voinţa ar face mal bine să recunoască că administraţiunel trecute, şi în deosebi d-lor Cucu şi Thiem, datoreşte Capitala so-luţiunea eftină şi satisfăcătoare a apelor subterane. însuşi administraţia actuală a trebuit să recunoască cît de excelentă e această so-luţiune. Graţie însă incapacităţel primăriei de azi, s’a întîrziat executarea acestei solu-ţjunî, care, altminteri, deja de 6 luni, ar fi fost gata.
DIN STREINATATE
Războiul Spano-Ameriean
In aşteptarea m rel bătălii navale ce trebue să se dea In apele cubune, se lucrează cu mare activitate, dincoace şi dincolo de ocean, la înarmări.
Camerei deputaţilor din Washington is’a supus un proiect pentru construirea a cinci Sncruei-şăloare de clasa Sntii.a, 10 torpi oare, 15 destructoare de torpile şi 15 canoniere de otel; in valoare de 39,250,COO" de dolari. Statele Uuite ad mare uevoe de vase de roiul acerta, de cit de sigur războiul va fi terminat piuă să poală fi gata.
După cum s’a anui ţat, cuirasatul «Oregou» a sosit la K' y-West. El ie Însoţit de încrucişa-torul «Niclheroy» şi de canoniera «Marietla». Diviziunea aceasta are 80 de tunuri.
De partea Spauionilor, prima escadră de rezervă fo mată ta Cadix, e gata de plecare, sub comanda amiralului Camara.
Noul ministru da r£zbo;Q lucrează foarie activ la formarea celei de a doua esetdre de rezervă. Din adastă escadră vor face parte cui-rasatele Cardenal Cisneros şi Prim esa de As-turiaş, amiudouA noul, cel d’inUiQ din 1897, cel din urmă diu 1896. Fie-cure din aceste vase e Înarmat cu cile 21 de tunuri. Iu escadra a doua vor intra lLSă şi vase vechi, de valoure foarte problematică, cum e Nuinancia, care datează din 1863.
La Mantila
0 depeşă ne a vestit eri că americanii aO încercat să debarce la Binacayan, dar aQ fost respinşi de spanioli.
Şl rea aceasta caracterizează situaţiuuea beligeranţilor In Filipine. Stăptnl pe apă. Americanii nu pot Încerca nimic pe uscat, din lipsă de forte.
E adevărat că expediţiunea pentru Filipine a plecat din San-Francisco la 13 Maitl. De cit de la San-Francisco la Filipiue, prin Uavai, sunt 6000 de mile marine şi deci corpul expediţio-nar nu va putea ajunge la destinaţie de cit peste o lună, adică pe la 15 Iunie.
Situ^ţ*& a Manila p re a fi foarte grea. Cu toaiă prezenta trupelor spaniole, in oraş domneşte anarhie. Zilnic se incendiază case şi se fac nrădăciuul. Notabilii germani şi englezi din Manila s’uQ refugiat la Cuvite sub protec-ţiunea americanilor.
E temere că insurecţiunea va izbucni cu pulere.
Foreign
TRIBUNA LITERARA
Erori judiciare
Magnetism, hypnotism, catalepsie, sug-gestiune şi ce să mal Înşir? Cine n’a fost la representaţil de felul acesta? Ciţl voinici nu s’aQ presintat înaintea magnetismului ca să-l desfidâ şi In urmă aQ mincat cartofe crude, în loc de portocale şi aQ băut apă de ploae, in loc de şampanie? Nu scamatori, oameni cinstiţi, oameni de bună credinţa.
Apoi, cine n’a auzit de cazuri de su-gestiune ? L’a hypnotisat pe cutare şi i-a spus, de exemplu, mîine la orele 8 seara să iei deacasă atiţia bani şi să te duci să-I pul în cutare loc, sub cutare piatră şi să-I laşi acolo, şi sâ uiţi de dinşil; dar să te păzeşti sâ nu te vază nimeni.
Şi nenorocitul hypnotisat a făcut întocmai cum i s’a poruncit, şi magnetismul a luat banii.
Dar lucru mal frumos e suggestiunea fără somn magnetic, suggestiune directă.
Iată o scena pe care, ca student, am văzut’o înlr’un spital din Lietge.
Intr’o sală craQ mulţime de bolnavi de nervi, isteric! de diferite grade.
Un medic profesor de boale nervoase intră cu studenţii în sală.
Un student — un intern — se adresă către un bolnav, un tinâr de vr’o 18 ani, care era în spital de vr’o trei săptămînl.
—	EI, tinere, cunoşti pe acest domn ? fii arătă pe un profesor.)
—	Nu, răspunde tinârul privind lung la profesor.
—	Cum nul cunoşti?! De ce minţi? Nu ml al spus că acest domn te-a atacat eri, în stradă, pe la «P«aee- Vesk» si ţl-a luat punga ?
—	Ba, da.
—	Apoi, dacă da, spune cum a fost.
Aci tinărul începe să improvizeze la
minciuni.
—	Iată cum a fost, zice el, arătlnd pe proftsor: Eri treceam de la Continental spre Plaoe-Visle şi cum mergeam aşa Încet, pregătindu mă să aprind o ţigară, iată acest domn se repede la mine, mă opreşte, îmi viră mina în buzunar, îmi ia punga şi o rupe la fugă spre Piace St. Lambert.
—	Şi d-ta ce-al fâcut ?
—	Atn alergat după dinsul si i-am luat punga îndărăt.
—- Dar cît avea! în pungă ?
—	Aveam aproape vr’o şapte zeci de bani.
—	Dar pe mine mă cunoşti cine sunt ?
—	Da, sunteţi Internul de la noi.
—	EQ nu sunt Internul, tQ sunt procuror. Ştii că sunt procuror ?
—	Nu ştia.
—	Ba ştii; n’al spus singur că ştii? N’al venit şi te-al plins la mine că d-l acesta ţl a furat punga ?
—	Ba, da.
—	El, apoi, acuma să ştii că d-I acesta s a plins, că d-ta i-al luat punga.
—	Ba nu e adevărat.
—	Cum nu e adevărat ? Dacă nu e adevărat, cum se face că s’a găsit punga la d-ta? Spune drept cum i-al luat-o. Dacă spui drept, te ert, dacă nu, te închid. Spui ?
—	Spun (răspunde tinărul ingrijat). Am luat o, dar am luat’o numai în glumă. D-lul a fost pus’o în buzunar la saco, şi e0 a n pus mina încet şi am luat-o.
Aci un alt intern edresindu-se la eel-1’i.lţî bolnavi, întrebă:
Mă rog, cine ştie mal bine cum a fost?
Bolnavii se uita unul la altul şi nu răspund.
—	Aşa!! adaogă internul, nu răspundeţi? Atunci o să vă Închidem pe toţi.
Aci bolnavii încep să răspundă pe rind:
Eli, etl ştiQ, iQ lăspund ! ! si fie-care răspunde şi inventează fel de tel de minciuni, şi jură că a fost aşa. Era destul ca acel care vorbea cu dinşil să vorbească mal răstit şi să stiirue în ideea sa, pentru ca el să zică după el.
Acestea sunt caşuri de suggestiune directă. Sunt foarie interesante din punct de vedere ştiinţific şi foarte interesante de văzut.
Şi cînd te gindeştl, ciţl de aceşti bolnavi de nervi sunt aduşi inainte'a justiţiei, şi cînd te gindeştl că mulţi judecători aQ obiceiul să se facă grozavi şi să intimideze, ori să ia peste picior pe birţil preveniţi, na-ţi vine oare în minte sâ te întrebi, la cele mal multe condamnări, oare nu e eroare judiciară?
11». 1). ttfn-ranlia.
www.dacoromanica.ro
Litere-Arte -Ştinţe
Se vorbpşle foarte mult In presa italiană
desjre o compatriută a noastră, d na Do-thia Aviueanu, soţia avocatului Aviueanu, care se îl sărează la MilaDO, în arta clntulul.
Publn-ul bucure şt» an îşi aduce de sigur aminte de strălucitul succes, pe care d na Aviueanu l’a repurtat acum clt-va timp. la concertul dat 1* AtemC, în scop filantropic, sub patronajul M. S. Reginei.
A um, sub conducerea maeştrilor din lo-caliibt , lnir« cari d. Antonio Falyari, celebri I ait'st, leanzeeza nişte progrese vred-m>e de toate elogiunle.
L)-na Aviueanu se va reîntoarce In curlnd Iu ţara. spre a ne da ocazia să o ascultăm lnt'\i serie de opere din cele mat noul.
Putem aiaoga. cu această acazie, că Înşişi d n» Rusa Pa. ir PdUingartner, cel-bra proteso ra şi ciniărtaţa renumită a palatului din V eoa, s’a exprimat deja tn termenii c I mal eligioşî, In privinţa calitaţel vocel şi a taitntmui muzical al d-neî Avineanu.js *
• ♦
D ra Madeleine Lu- hian, fiica regretatului aitist ii şan Ni olae Lu hian, unul din -nte-meii-torh T' atn.lul in Romtnia. a fost an-g j^ta de dir- cţia Teatrului N >ţ oual din Bu un ş l, pentru viitoarea stagiune.
Piodu ţia de probă s’a făcut erl, înaintea comisiei examinatoaie, şi a dat rezultate sl»ă ueite.
F-milam direeţia Teatrului nostru, pentru feti it' ai-h siţie ce a făcut In persoana d-rel Madeitine Luchian.
Vestitul scriitor american Eduard Bel-latny c«re a fa-nt aUta zgomot cu romanul lui : In anul 2000, a murit zilele acestea Iii virsta de 48 ani.
Roma-ui si'tt tn care cristalizase, cu o uimitoare puteie de imaginaţie, lumea viitoare a i tupiştilor socialişti, la apariţie a stlrn t poate cea mal mare furtună de critici ş' polemici, care s’a văzut vre-odată cu prii» jul vie-unel scrieri.
** *
Frumoasa şi m’şcătoarea dramă La Mar-lyre, a Iul J-an Richepin, e pe cale de a fi tradusă Iu versuri de un amic al nostru.
Sperăm că In eurînd vom putea face cititor itor noştri deosebita plăcere de a Începe, în foileton, publicarea acestei splendide drame.
Z.
D. Coriolan Brediceanu, membru în con-grrgaţia comitatensă (consilia judeţean) din Lugoj (Banal) a interpelat Luni pe fişpa-nul comitetului asupra faptului că cu ocazia serviciilor divine ce s’att oficiat în bi-sericele romîne, administraţia a trimes în fie care biserică clte un poliţist satt jandarm.	.
Fişpanul a răspuns că în această privinţa guvernul a dat ordine severe,ca măsuri preventive în contra agitatorilor.
D. G. Dobrin a interpelat apoi asupra presiunilor ce se fac de administraţie pentru maghiarizarea numelor patronimice ale romînilor.
Linia de cale ferată îngustă Crasna-Huşt va fi transformată în linie largă.
Guvernul va contracta pentru aceasta,un împrumut de 3.000 000 lei, care se va acoperi prin emisiune de rentă.
Un proiei t de lege, In acest sens, a fost depus lu Cameră.
Tribuna comentează în următoriî termeni discursul rostit de d. baron Vasilco în delegaţia austriacă:
«Baronul Vasilco, distinsul deputat romtn, ’şl-a cîş'igat, prin păşirea sa bărbătească lu delegaţiunl, titlu de simpatia şi recunoştinţa tuturor Romînilor, mal ales lusă a noastră, a celor din Transilvania.
«Cuvlnlut său deschis şi franc a făcut cea mal bună impresiune la noi. Hidictndu-şl glasul săti, a ridicat sufletele romîneştl, şi aimous respect duşmanilor noştri tngimfaţl.
«Fie, ca solidaritatea de sentiment, ce ne-o arată fraţii din Bucovina prin ilustrul lor delegat, să se întărească spre binele nostru al tuturor.»
Din Galaţi primim următoarele > înduri: «In oraş e linişte perfectă ; nici bătăuşi, nici bande de beţivi, nici hoţi, pi k-poc.beţl si spărgători, de oare-ce Zorilă a plecat la Bucureşti, directorul prefec.turel, d. Nicolini, se afla lu concedii! şi poliţaiul Ignat a plecat la moşie».
Fericit oraş!
gindu-i in acelaşi timp că, mergtnd acasă, sei facă propagandă in favoarea guvern u'ut.
Apoi spune că a observat că e o tendinţă în partid pentru a face pace cu drapeliştil. In această privinţă, — zice Sturdza—ţin 8ă fac următoarea declaraţie :
«iSunt şi ri* pentru pare, dar demnitatea mea mm permite ea siî eant eu mijtaaee fte a readuee in partid pe cei rătăciţi. Pofteaueti drai»elişfii la mine ţ ii primenc om braţele deme/tiae, a fură de t'onti-nr«eu, Mianear şi Mtetarrancea, n primesc bucurau, daca nu ror face nici o pretenţie. Att-fet nici vorbă mm poate nă fie de pace şi mai bine ne retragem de ta guvern, de cit «rt-f rugăm noi..
Delatorul Sturdza cowhide, fă ind apel ca nimeni să nu mal stăruiasaă pentru o pace umUito"re.
cercetările pentru descoperirei şi urmărirea cri-
nii
«j.
*
* *
D. senator Mtacovtţă nu împărtăşeşte încăpăţînarea primului ministru şi spune că întreaga ţară liberală vrea pacea, căci dacă nu se face pace, alegerile viitoare în mare parte vor fi pierdute pentru guvern. Invită pe miniştrii să cutreere ţara întreagă şi să caute a satisface toate interesele locale, neglijate pînă azi de guvtrn.
*
* *
im K1 AŢII
Accesul primuluî-ministru
In şedinţa de erl a Senatului s’a produs un s undai enorm, provocat de delatorul S urdzn, care în furia sa a inii itut pe mamelucii săi, oprind pe d, Titu Maioresr.u să ia cuvîntul în Gestiune de n g ulamerd şi în cestiunea trădării sătirşite de Dim. Sturdza.
Amănuntele acestui scandal le vor aăsi cititorii noştri la dezbaterile Senatului.
După arest scandal a urmat o scenă ne mal pomenită :
S natul trecind în secţie, primul-mi-nisru a rămas palid ca moartea pe ban .a ministerială.
Deodată se ridică cu violenţă şi priveşte în vag, tremurîndu-l tot corpul; iţi făcea impresia unul nenorocit dement, în momentele-1 de acces.
In aiea-tă poziţie oribilă a stat pri-mut-minis'ru cîte-va secunde, cînd deodată a început să trînteasnă servieta sa.
Atunci mal mulţi senatori, cari se a-fl iu in se< ţii, avizaţi de un uşier, au fugit î»g*ij >ţl spre banca ministerială ca să vază ce s’a întîmplat primului ministru.
Dur era prea tîrs'u, căci in momentul acela nenorocitul prim min stru a fo4 lovit de un acces de furie:
S< himbîndu se la faţă, cu ochii in-jei toţi, cu pumnii încleştaţi, primul ministru izbucneşte dmtr’odată .	_____
—	Vm. nu ’nil-e f ricii de nimeni in ţara romineamcă•
Şt apoi, aupă ce a lovit în pupitru din tontă puterea, esclamă iar :
—	j|« mă tem de nimeni. Vhmki l de tin om mă tem9 de Mliminezeii!
Ş.. un m u pumn pe pupitru.
—	JKu simt omul cel mai tare din (tira rominească I
hr un pumn pe pupitru, şi sărmanul prim-ministru cade jos pe fotoliu, for A puttrl şi fără simţiri, mormăind cuvinte neînţelese.
Un pahar su apă rece adus de ma-meiwul Vvşor-anu, îl calmează puţin şi după un sfert de oră, bietul om îşi revine puţin în fire.
Curtea R-gală şi Curtea Princiară vor lua reşedinţa la Sinaia în ziua de 25
Maiil.
Agenţia Romînă ne comunică următoarea tel> trema dm Berliu :
Cu ocazia prime! împărtăşanii (Fir-mui'g) a A. S. I. Principelui moştenitor al G immiiei, Frederic Wilhelm, d. Al Beiiimian, mmis rul Rominiel, a fost îti-săninat să remită Principelui, din partea M S Rtgriui Rominiel, o caseta conţiuind un servicii! d« argint aurit şi smaiţ, lucrat cu deosebită artă.
D'latorul Sturdza a stăruit uri, în culoarele Senatwul, pe lingă d. senator Costnnd'i he, să meargă la Birlad şi Să susţină candidatura d-lul Nicoresi.u.
D. Codnnduche a răspuns delatorului
următoarele:
— M i mir că nl îndrăzneală să ml cert «semeni servicii electorale I
Serbarea naţională din VîrteşcoiQ
L>ga pentru unitatea culturală a tuturor Romînilor ne comunică următoarele :
A 50 a aniversare a memorabilei zile de 3 (15) Miitt 184S, a fost sărbătorită cu o deosebită pompă chiar şi in comnneie rurale ale ţârii no as) re.	.
Ast-fel din Vîrteşcoiii, jud. R. Sărat, ni se scrie următoarele :	_
In ziua de 3 Maitt curent, toţi membrii Llgel şi o mare mulţime de oameni diD comunele vecine, att alergat la noi pentru serbătorirea zilei Sn care Romînil din Ardeal atl rupt lanţurile sclaviei de veacuri, şi s’a proclamat în faţa lumel şi a stâpiuitorilor lor unguri ca popor independent <-u drepturile şi datoriile lui.
La biserica «Cuvioasei Parascbive» cînd s’a sfinţit drapelul LigeJ de acolo, de eurînd înfiinţata şi s’a celebrat parastasul pentru sufletul eioilor şi martirilor căzuţi in luptele contra Ungoril'ir, a asistat lume imensă. Cînd preotul Ştefan Georgescu a citit eu glas duios ru-găciuuea ocasiouaia a d-lul Dr. Lucacin, poporul s'a pus in genunchi.
La ora 1 p. m. publicul s’a adunat la Şcoala comunală, unde s’a ţinut o mare întrunire sub prezidenţa d-lul Andrei Staver, preşedintele L gel din localitate, care arata însemnătatea zilei ce să serbează, şi a cărei auiversare in Un-gaiia e oprită.
Face apoi un călduros apel la cel presenţl ca să se grupeze cu toţii in jurul Ligel, jurind credinţă nestrămutată di apelului.
D. Const. Fotin dovedeşte istoriceşte luptele thauiee ce românii transcarpatini aii purtat şi poartă încă pentru drepturile lor naţionale, lupte ce daă dovadă neclintită despre vitalitatea neamului nos'rn.
Preotul Ştefan Georgescu vestejeşte în aspri termeni violbiiţa ungurilor in contra romîni-lur demni de o soartă mal bună. Arată apoi cum chestia naţionala e o chestie ce atinge vitalitatea romînilor de pretutindeni, şi că prin urmare ea trebuie să ne fia sf ntă tuturora şi zilnic să ne slăpinească inima şi gîndu).
Toţi oratorii aft fost des şi viă aplaudaţi. Cuvintele lor att avut un adine ecou in inimile ţăranilor asistenţi, dintre cari atunci îndată după întrunire s’aă înscris foarte mulţi îulre membri Ligel. Ceî din comunele învecinate cil promis că vor urma şi el exemplul frumo- şi nobil, al celor din Virtescoiu, lnfiinţînd secţiuni ale L'gel prin satele lor.
După Întrunire, publicul a plecat manifostind cu drapele, şi musici în frunte la locul isioric numit Titila. unde s’a servit o masă comună, s’a încins hora naţională, iar elevi' dela şcoala comunală s’«0 produs cu mal multe poesil şi cîntărl naţionale, repetînd la sfi şitul fiecăruia glasul redeşteptării Deşteaptă-te romîne.
Eatâ un exemplu ce voibeşte de la sine, ud exemplu ce tmzlnd la desvoltarea şi întărirea conştiinţei şi a sentimentului naţional, ar fi de dorit să fie imitat In toate comunele, şi de toţi ro-minil de inimă.
Distinsul practician romln din Arad, d. dr. Vuia, medicul băilor din Mehadia, se eflă în Capitală şi a descins la hotel Metropole.	_
D-sa se va întoarce Luni la Mtliadia.
In nrms votului uni «le Ieri «lin Cameră asupra creditului «le ţeupte uiIIio ane pentru comuna iaşi, d. S. Ganea, preşedintele Senatului, a comunicat aseară delatorului Dini. Stur«lza, că demisionează dlu postul «le primar al laşilor.
Deputatul I)obresru-Argeş, în urma mal multor reclamaţiunl, este urmărit pentru ade şi poliţe falşe.
Erl, Vineri, a fost chemat la panliet. Instrucţia făcută la cabinetul No. 5, a durat erl de la orele 2 pînă la 6 p. m. şi va continua şi azi.
D. H. JEpurescu, cu un ifos ridicai, se demară mulţumit de politica externă şi dă o d* osebită importanţă vi8itel Regelui la Petersburg. Apoi, ata-cînd pe drapeliştl, zice că pacea cu din-şil nu se poate face decît numai atunci cînd vor izgoni din sinul lor pe d-nil Las'ar, Codinesm, Delavrancea, Porumbarii şi Xenopol.
Ne mal fiind în sală de cit vr’o 18 deputaţi, consfătuirea se sfîrşeşte la 11 seara.
0017 ni
— Din ordinul AA. LL. Regale şi Principesa Rominiel, d. locot.-col. adjutant C. Presan, a adresat o scrisoare de mulţumire d-lui locot. C. Păun pentru cartea sa: Boala de care a fost lovit A. S. R. Principele Ferdinand şi schiţări istorice asupra ţărilor romîne de la întemeierea lor şi pînă astă zi, din care a li minat două exemplare Alteţelor Lor Regale.
Cronica judiciară#
D'ale milltăriei.—Poziţia de reformă
D. Sub-locotenent Dumitru Salmen din armata cavaleriei, iu urma unei căzături după cal, căpătînd o bualâ ce-1 fgCb impropria pen-tiu serviciul miliiur, a fost pus in disponibilitate şi în urmă reformat prmtr’un decret regal ptn'ru infirmităţi dobîndite in timpul şi din cauza serviciului. N avînd ani de pensie, i s’a dat o soldă de reformă de 80 lei Iun ir, conform legel poziţiei ofiţerilor din 1872. D. sublocotenent salmen pretinde că el a trebuit să fi fost reformat peuiru infirmităţi dobîndite in limpul unui servicifi comandat iu timp de pace şi in asemenea caz el ar avea dreptul ia solda întreagă conform L gel din 1894.
Aiit tribunalul ue prima instanţă cil şi Cui tea de apel din Bucureşti a ti dat dreptate d-lui sub-locotenent Salmen. Afacerea s’a înfăţişat o primă dată cu recurs in casaţie.
Chestiunea ce s’a d sbătut înaintea [naltei Curţi e aceea de a se şti dacă instanţele ju-decătoreitî pot atribui fără un decret regal poziţia de reforma unul ofiţer eaO a atribui ofiţerului o altă poziţiune de reformă de cit cea r^suliind dintr’un deciet regal. Aft pledat din partea d-lul sub-locotenent S-lmen, d. avocat Neniţescu, iar din partea ministerului de râs-boiţi, d. avocat Pirvuleecu.
înalta Curte a făcut divergenţă şi va jude-a din nofi această afacere cu secţia complectată in ziua de 19 Maiu.
•ăvitl cn vitriol.—La Moţăţel, judeţul Gorj, in unna unut chef la circiumă, patru săteni atl murit şi doul sunt In agonie.	.
Se presupune că este la mijloc o otrăvire prin accid bu! furie.
Autorităţile anchetează.
DIN STREINA!ATE
Fn ciclon- — Uu vio'eut ciclon, însoţit de o piatră foarte mare, s’a lăsat asupra oraşului Tagliari, din Italia, zilele trecute. Stradele aO fost transformate in adevărate torente de apă; iar o mulţime de case aă fost inundate.
Din fericire, nicl-o victimă nu a fost in urma arestul puternic ciclon. Totuşi pagubele cauzate sunt foarte mari.	,	. „ ,
Aş<, in localităţile Pirpt. Monserrato şi Sela-geno, grînole au fost distruse cu desâvlrşire şi p-gubele sunt evaluate la suma de peste cîte-va sute de mii de lei.
Tablouri scunii»*.—Iu Anvers s’a vîoduf, zilele acesiea, lutreaga colecţie de tablouri a muzeului Kuins.
Toblouri e cumpărate sunt_ semnate de cel mal muri pi' tor) din lume şi valoarea lor se ridică la peste un milion cinci sute de mii de lei.
Aşa, spre pildă, iată numele cltor-va celebre tablouri, precum şi preţul lor: Muzeul din L mvre a cumpărat tabloul I.a fentme (i l’i-ventail, de Goys cu 29.000 lei ; inuseul dio Anvers, portretul iul V«n Dyck de Martin Pepyn, 60.000 ; museul din Gând, Portrait de f-nnue, FrHns Htls, 25.000 l-l; iar museul din Mul-husa, un tablou al lui Steen, cu 10.000 lei.
D. Gouin. dia Pati«, a cumpărat, de asemenea, un tablou ai celebrului pictor llubens, pentru suina de 29 000 Itl. Tab'oul e intitulat: Portrait de l’homme ; d. Sedelmiver, Calvaire, Memiing. pentru 30 000; uu tabioQ at pictorului d’H mbema s’a cumpărat cu 3L000.
Familie hoVandaise. un splendid tablod al piciorului T. de Keyser, a fost cumpărat de un bogat englez pentru preţul de 36 500 lei. Două tablouri ale lui Cuyp s’=-u vindut. unul cu 28 000 lei, iar cel alt cu 17.000; şi, In fine, un tablou al lui Metsu, cumpărat cu 31 500 Jtî.
TJn «Inel noMlim.—Nu sunt de cît cîte-va zile de cînd, în Brest, a avut loc un duel (inal drept n’a avut loc) foarte nostim, despre care vorbesc îmi toate ziarele.
Iată lmprejnrârile cari att dat naştere acestui duel :
Studentul Marzin, secretarul advocatului Is-nard, candidat la alegerile legislative, avtnd o discuţiune vio cu Emilien Chesueau, secretarul redacţiunel revistei D^pecAe, cel d’intil trimete martori acestuia.
Mărturii sunt constituiţi şi eşirea pe teren avu loc. Lupta a durat o oră şi un sfert, fără ca mărar să se atingă unul pe altul.
Combatanţii, osteniţi peste măsură, att căzut jos şi att declarat tă Je e imposibil să mal cou-tmue lupta.
Natura', medicii att dat ajutoare la amlndout eombalauţil, servindu-ie, in loc de un pansament, un sirop răcoritor.
Acum patru zile, spre seară, un îndră neţ asasinat s'a comis in cafeneaua lui Osman bey. din Sişli, o mahala din Constanti-nopol, asasinat care a emoţionat adine pe consumatorii cari se aflaţi în cafenea.
In urma unei violente discuţiunl. diu cauza unei femei. înt e Tewfik bey, funcţionar la ministerul de finanţe, şi Nizanţeddin din effemli, funcţionar la ministerul de justiţie, acesta, vtt-zînd că ’l imposibil ca să facă pe Tewfik să cedeze, scoale un cuţit şi’I îinpllnlă in gît adversarului său.	.
Rănit de moarte, Tewfik căzu jos iu nesimţire, într’un lac de sînge care curgea în abundenţă. El fu imediat transportat la farmacia din apmpiere Narghiledjiusc, dar ajutoarele date att fost fără de folos: tînărul funcţionar muri după iîle-va minute de dureri îngrozitoare.
Asasinul a fost prins şi dat pe mina corpului de gardă diu Sişli.
ŞTIRI MARMTE
Consfătuirea majorităţilor
Abia 50 de senatori şi deputaţi au răspuns aseară stăruitoarelor rugăciuni ale delatorului ca să se întrunească la o consfătuire.
MPelatorut Sturtlza cu un glas plingător a mulţumit mamelucilor săi de concursul ce l’aă dat guvernului,ru-
DIVERSE
/!/«' CAPITALA
Accident «le trăsurii.— Erl, pe la orele 9 şi jumă'ate, un accident da trăsură s’a în-tlraplat la intrarea şoselei Kiseleff.
Trăsura de piaţă cu No. 317, condusă da birjarul Ioniţă, pe cind intra pe şosea în dreptul Monetăiial, caii şl-att făcut nălucă şi att pornit in galop vertiginos.	_
In tuga mare a cailor, trăsura a fost lovită cu putere de un slilp de pe ş >sea şi răsturna! 9. Birjarul a fost asvirlit la o mare dis ta ii ţa şi grav rănit la cap.
Pasagerii din trăsură, att scăpat numai cu frica.
Birjarul, rănit, a fost transportat la spitalul Filantropia.
Din ttrgnl ltt«şil«»r. — Nae Gheorghe şi cu soţ'a d-sale Floarea, att petrecut eri toată ziua in tlrgul Moşilor. In sunetul armonios al deştelor pe grătarele încinse şi In sfiriitul mititeilor, d. Nae şi-a potolit patima şi a golit rind pe rind mal multe oale noul pline cu vin. Spre se' ra, după ce a trintit la pămin», prefă-cind in ţăndări ultima oală pe care o deşertase, în ultimele acorduri ale doul ţigănuşi, cari cintatt de foc, domnu Nae, care apia mal putea să’şl găsească centrul de gravitate, se sue cu consoaita in căruţa proprie Înhămată la doul căişorl pietroş], cari uitaţi in plata Domnului, rtnjiseră dinţii la lună.
Mulţumit de felul cum şi-a petrecut ziua, nea Nae, abia suit în căruţă, se aşează cu biciul pe caii şi porneşte in galop nertiginns. Ajuns in şoseaur M hat Bravu, caiil, sub loviturile eh* fi ului din căruţă, se năpustesc pe fugă şi conduşi dtzordona» dintr’o parte In cea-lahă a soselei, alune-ă 'n şanţ. Domnu Nae cu consoarta, cad grămadă peste cal şi cu căruţa răsturnată In capul lor Lumea din prejur le vine tn ajutor şi cu chiti cu val abia poate să I scoată din fundul şauţulul Ambii se vaitatt din răsputeri şi aveatt contuziunl pe tot corpul. Starea lor fiind destul de gravă, el att fost transportaţi la spitalul Caritas.
DIN ŢARA
O crimă orlbHă.-Primarul comunei Mi-ciuca, din judeţul Vilcea, a descoperit zilele trecute o crimă oribilă. El a găsit intr o leasă de nuele, cadavrul unul copil de rurind născut, avînd ambele picioare mincale de c.iinl.
Primarul a anunţat parchetul. S’att început
Atl fost numiţi:
D. N. S. Sâulescii, sub prefect al plăşeî Gilort, din jud. Gotj;
D. G. Gheoightade, ofiţer de sergenţi în oraşul Birlad ;
D. V. Sprinceană, director al arestului preventiv din Doroliol;
D-nil V. Lupu şi E ie Georgescu, grefieri contabili, pi intui la penitenciarul diu Ba-cătt şi cel-l’alt la Teleorman.
*	Domnii membri al Societăţeî Istorice sunt rugaţi a se Întruni Duminecă 17 Maiti a. c. orele 2 p. m. In şedinţă ordinară publică, la ordinea zilei fiind conferinţa d-lul Sietan Ciueeanu : Studiu asupra tradiţiuni-lor referitoare la deluviu.
In sala No. IV a Universităţii.
*	La 5 Septembiie viitor va avea loc concursul de admitere în şcoala centrală de agricultură, de la Herăstratt.
Sunt vacante 22 locuri de bursieri şi mal multe de solvenţi.
*	La 7 O tombrie, va avea loc concursul pentru ocuparea catedrei de legislaţie silvică şi statistică forestieră de la şcoala de agricultură din BrâneşIT.
*	Ministerul de interne a aprobat rezultatul licitaţiunrî ţinute pentru construirea unui local de şcoală In comuna Paneiu, judeţul Putna.
După devis. costul acestor lucrări se urcă la suma de 70 000 lei.	_
*	D. Vasile Viluceanu a fost numit subprefect al plăşeî Moldova Şomuz, din judeţul Suceava.
RESBQIUL ISPANO-AMERICAN
(Serviciul «Agenţiei Romîne») DEPEŞILE DE AZI
Situaţia ta Manila
Madrid. 15 Maiti.-Senat.—D. Primo di Rivera, ultimul căpitan general al Fiii-pinelor, apără administraţia sa şi declară că a cerut mijloace pentru a resista, dar că n’a primă răspuns: papa intervenind, nu mai era de t.*mut vr o ruptură.
D. Primo di Rivera zice că nici o dată nu va fîfăi drapelul american pe zidurile Manilei, de oare-ce imensa majoritate a indigenilor stnt hotărîţl să apere suveranitatea Spaniei.
Ministrul marinei crede că nu este oportun de a vorbi acum de războiu şi zice că guvernul este satisfăcut de lealitatea şi zelul d-lui Primo de Rivera.
Utttif-H flotele
Washington, 15 Maiu.—Departamentul marinei crede că amiralul Cerv*ra se află tot la Santiago, pe cind la K*y-
West circulă svonul că escadra amiralului Cervera a plecat din acel port.
ProteHtărlte Straniei
Madrid. 15 Maiu.—Guvernul a decis să adreseze o comunicaţie puterilor, atrăgind atenţiunea >or asupra modului cuin pro-cede la bombardare escadra americană, arborind pavi ionul spaniol pe corăbiile americane precum şi asup a tăiere! ca-b urilor telegrafice internaţionale.
Chestia cablurilor
Nerv-York, 15 Maiii — O depeşă a lui Journal anunţă că cablurile pentru Cien-furgos, la ruperea cărora^ americanii au pierdut elfi va oameni, ai* fost restabilite de spanioli.	t
Guvernul n’are încă coi'ăbiue de transport necesare pentru expediţia din Fiii-pine.
„EPOCfl^jNPRQVINCIE
C OJVS TA ŢA
Zilele acestea, tn oraşul nostru se va serba inaugurarea bibliotecei universale, fondată de tinerimea, care alcâtueşte Cercul literar *0vidiu».
Primele apeluri, lansate de membrii Cercului «OuiciiM», către librarii din ţară, pentru mă irea bibliotecei, att găsit uu ecoii s ncer. Aşa d. Socec dm Capitală, s’a grăbit a expedia volume de cărţi ştiinţific- şi literare In valoare de 100 lei. D I G. M. Gri-goriu, librar diu Constanţa, a donat un frumos album al armatei franceze în valoare de lei 50. D Sfetea din Capitală as-menea a expediat volume în valoare de 60 M. D. Igna'z Samitca din C.aiova idem de 30 lei. D. V. R B ârăcescu librar din Călăraşi de 33 lei. D. D. lonescu librar din Brăila de 50 lei. D. P. Apostolennu din Brăija, sincer iub tor de cultura poporule! a tiimis asemenea căiţi p eţioase. D. Aibert H-rm-ly, librar din Constanţa, a bme-voit a doua o preţ oasâ «elecţiune de diferite cărţi, In valoare de 40 lei. D. Dimitrie Nuda seu librar din Constanţa, a donat cărţi şi objecte de artă iu valoare de 100 lei.
Tuturor acestor domni, membrii Cercului literar *0vidiu*, recunos âtorl, de a fi contribuit prin donaţiunea d-lor la ridicat- a nivelului cultural In D.b ogea, le Inscriti numele li ţaginl neuitate, exprimînd luatele lor mulţumiri în numele iomîntsmulul diu Dobrogea.
Corpurile Legiuitoare
CAMERA DEPBTATIÎO»
Şedinţa de la 15 JIaiu
— Şedinţa de după amiazl —
(Urmart)
Se votează recunoaşterea ca persoauă morală a Societăţeî Centrale Agricole.
D 1 N. Iancovescu dă citire raportului asupra proiectului de lege, pentru împă-înlntenirea d lui Al. Rubin, redactor la L’lndependance Roumaine.
D. C. Politimos protestează în contra intervertirel ordiuel de zi, căci—spune d-sa — sunt o mu ţime de alte lmpămîntenirl cari aşteaptă de zeci de ani.
D. N. Stătescu protestează contra biu-rouluT, pentru intervertirea ordinel de zi.
D. V. Iepurescu roagă Camera să inter-verteascâ ordinea de zi, pentru acest proiect.
Se cere votul cu bile asupra propunerel d-lul I-puresctt.
Guvernul, consuHat de biuroiî, declară priit d. Palladi că, dacă Camera admite, guvernul nu se opune.
Rezultatul voiului este :
Pmtru 37 Contra 52
Intervertirea este respinsă.
Se dă citire proiectului de ]pge pentru împrumutul de 7 085 334 lei al comunei Iaşi.
D. G. A. Scorţvszu combate Împrumutul şi arata starea de d-strâbâlare financiară, îu care se găseşte comuna Iaşi.
D-sa face o reservâ critică actualei administraţii a acestui oraş. pe c«re o acuză că a ridicat datoria pub ică la 19.000 000 tel.
D. Gr. Buicliu susţiue Împrumutul şi administraţia d-lul Ganea.
Oratorul, nedeprins să vorbească în Cameră, scoate exclamaţii neînţelese, monosi-labe barbare, care provoacă ilaritatea de-p it ţ'lor şi a tribunelor.
D.Ferechide susţiue proiectul şi rorgă Cam-ra să ’l voteze.
Voci. Camera numai e In număr. Preşedintele, d. C. Dimitrescu, suspendă şedinţa, la ora 5.
Se telefonează şi se trimit trăsuri, după mamelu I, spre a se putea complecta qxorumul reglementar pentru continuarea ş dinţii.
După o oră de suspendare, d. V. Iepurescu ocupă în fine fotoliul preşiden-ţi al.
Se votează cu bile luarea in consideraţie a proedu’ul de lege, pentru împrumutul de 7 milioane al comun* l laşi.
La proclamarea votului se constată că nu sunt de cit 59 de deputaţi prezenţi. Din aceştia, 56 nu votat pentru proiect, iar trei s’au obţinut.
Preş* dintele declară votul nul.
R zultatul acesta, neaşteptat, produce mare senzaţie în Cameră. Guvernamentalii sunt (onsternaţl.
D. Fere*hide, în numele guvernului, roagă Camera să aştepte îndeplinirea formalităţi or de închiderea sesiuneI parlamentare.	_	.
Preşedinţie suspendă din nou şedinţa.
I.a orei- 6,25, d. Ferechide dă citire mesagiu ui de lu hiderea sesiune!.
Şedinţa se ridică.
RENATCL
Şedinţa de ta ÎS Nlaiu
(Urmare)
Senatul votează proiectul de lege pentru deschiderea unul credit de 1 330.010 lei pentru terminarea palatului Tclegrafo-Poştal,
www.dacoromanica.ro
Se votesză apoi conversiunea împrumutului de 2 milioane a comunei urbane Plo-eşti.
Se mal votează un credit de 500 000 lei pe seama ministerului de interne pentru construirea unul spital de alienaţi la Socola,
Iaşi.	, ,
Senatul votează, fără discuţie, proectul de lege pentru declararea de utilitate publică a construire! liniei ferate Ploeştl—UrzieenI —Siobizia, şi contractarea Împrumutului, prin emisiune de rentă, necesar la construirea acestei linii.	_	.
Asuora acestui proect, în discuţia generală, d. Vuliurescu Întreabă pe d. raportor, care cete cr*dilul cerut.
D. Petre Grădişteanu spune că acest proect de lege a fost trecut de urgenţa »n Camera deputaţilor şi susţinut de d. prun ministru. Aceasta este dovada că proectul este bun şi nu pricepe întrebarea dlui
Vnlturesyu.	.
Se mal votează apoi proiectul de lege prin care se trec asupra administr^ţiunel Regiei Monopolurilor Statului, fabrieele de pulbere şi exjlosibile de tot felul.
Se votează proiectul de lege prin care judeţul Argeş este autorizat să contracteze un împrumut de 140 000 lei pentru construiri de poduri.
D. Dim. Sturdza depune o altă serie de proiecte de legi pentru acordări de credite, cerînd urgenţa.
Urgenţa se admite.
*
* •
La ordinea z'lel vine apoi interpelarea d-lul senator B;abeţianu, adresată d-lul prim ministru în chestia naţională.
D. Brabeţianu reaminteşte interpelarea d-lul Panu 1 ■ această chestie, care tindea să descopere ce fel gîndeşte acum primul ministru în chestia naţională şi relevează nerăspunsul la chestie al primului ministru.
Interpelatoiul reaminteşte de asemenea şi interpelarea d-lul P. Grădişteanu adresată tot primului ministru, cu privire la a-firmaţiunea mincinoasă a ministrului Wlas-sics, afirmaţiune care aruncă oprobriul spionajului asupra unul ministru romtn. Arată că pe cit de vehementă era întrebarea dlui Grădişteanu, pe atît de slab a fost răspunsul primului ministru, şi se miră cum d. Grădişteanu s’a mulţumit cu un răspuns, care numai răspuns nu era.
Iuterpelatorul explică cum a fost silit să adreseze această interpelare, chiar din cauza tăcere! primului ministru, In răspunsurile la cele IVlte interpelări.
Venind la interpelare, d. Brabeţeanu insistă numai asupra punctului din urmă al acestei interpelări, prin care cerea ca să se facă o anchetă la ministerul instrucţiei publice, pentru ase dovedi cine a putut da datele în cestiune guvernului ungar.
S a spus în urmă prin organul oficios al guvernului, că documentul din care 8’au extras acele date, era falş. Interpela-torul întreabă pe primul ministru dacă confirmă d-sa cele spuse în această privinţă de Voii ţa Naţională.^
Inierpelatorul arată că actul care se cont' stă de primul ministru, există şi do-vt deşt« aceasta prin confirmarea piezişe a zia ului Telegraful Romîn.
Dar dacă a el act n’ar ii existat? Pînâ acum primul ministru n’ar fi alergat ca să aibă dovada patentă a neexistenţei lui? Dar chiar guvernul unguresc ar li fost bucuros să dea dezminţirea, dacă s*ar il li putut.
D. D. Sturdza spune că unul din actele produse este f-lş. Iu ce priveşte pe cel-l’a t, rescriptul lui Wlassies din 18 Aprilie 98, este adevărat. Primul ministru spune că el este provocat de mărluiisirea făcută In Cameră de d. V. Lascăr, eu ocazia interpelă iilor adresate guvernului, că d-sa. In timpul guvernului Aurelian, a dat subvenţiuul Bi-sericei din Braşov.
Asujra actului, pe care primul ministru Îl de Iară falş, spune că d-sa nu porte da dovada falşitaţel şi cere ca interpelatoiul să-l dovedeas ă contrariul.
Primul ministru declară căn’a dat ab solut nici o subvenţiune şcoalelor din Braşov, fitud-că se temea ca ele să nu fie închise.
Spune că nu vede pentru ce s’ar face anchetă la minister.
D. Brabeţeanu. In rep’ică, relevează faptul că la prima interpelare, In Cameră, asupra acelui puDct, piimul miniştrii n’a răspuns imediat la învinuirea de a fi dat statului maghiar datele şi iiiformaţiunile de cari se vorbea, cum ar fi trebuit să răspundă un om cu conştiinţa liberă şi curată. A răspuns tocmai după o oră, cînd a fost strîns cu uşa şi cînd dacă n’ar fi mormăit o desminţire, era pierdut.
Scandalnl
Mamelucit: Viişoreanu, General Ca-targi, C. Bastaki şi alţii întrerup şi se arată foarte agresivi.
D. Sturdza cere cu insistenţă să se închidă discuţia.
I). M'nor eseu : Cer cuvîntul în contra închiderei.
D. Sturdza se opune; face semn mame-lucitor ca să închidă discuţia.
Tuţi mamelucii zbiară şi cer închiderea discuţiei.
D. Viişoreanu spune, în chestie de regulament, că după o interpelare discuţia se Im hide, dud Senatul o cere.
D. Maio escu: Cer cuvîntul în chestie de regulament şi în contra închiderei.
Sturdza se agită pe banca ministerială şi toţi mamelucii urlă.
Se face un zgomot în care strigătele d-lor Viişoreanu şi general Catargi predomină.
Preşedintele, fără ca să ţie seamă de regulament» face pe p acul primului ministru şi închide discuţia, fără ca să dea cuvîntul <1-1 ui Maiorescu.
Minoritatea protestează din răsputeri în contra acestui act arbitrar.
Mamelucii şi Sturdza rînjesc.
***
Senatul trece la 5 şi 50 In secţii pentru a studia proiectele depuse de primul ministru.
*
* •
In timpul cit Senatul era in secţii
primul ministru a avut un adevărat acces de nebunie.
Agitinduse ca un epileptic pe banca ministerială, primul ministru al ţârei adunase în jurul său pe cîţl-va mame-luci şi vocifera cuvinte fără şir. \
— Nn mă tem de nimeni; sunt cel mal mare om din ţara ro-mtnească; de nn aingnr om mi-e teama: numai dc l>-zeu. (sic)
Cu figura injectată, şi cu gesturi dezordonate, primul ministru nu s’a putut calma de cit după un sfert de oră, cind aşezîndu-se pe banca ministerială, continua a mormăi cuvinte fără şir, cu care atrăsese compătimirea tribunelor.
*
* *
Reintrtnd In şedinţă publică Senatul votează proiectul de lege prin care se autoriză comuna Sinaia să contracteze un Împrumut de 200 000 lei;
proiectul de lege prin care Eforia Spitalelor este autorizată a ceda soc. Algemeine Geselschaft, iluminarea Sinael cu electricitate ;	,
proiectul de lege prin care se autoriză comuna R -Sărat să contracteze un Împrumut de 180,000 lei, pentru un arest preventiv.
D. Sturdza citeşte Mesagiul Regal pentru închiderea Corpurilor Legiuitoare. Şedinţa se ridică la orele 6 şi jumătate.
Depeşile de azi
Serviciul «Agenţiei Romîne»
Constantinopol, 15 Maifl.— Prinţul Ferdi-nand a făcut un schimb de cărţi cu ambasadele.
D. Sinowiew, ambasadorul Rusiei, care a făcut să se ureze bună venire Prinţului Bulgariei, la sosirea sa pe bordul vaporului sâfl, prin d. Maximow. a făcut azi o vizită Prinţului Ferdinand la Yldiz Kiosk.
Prinţul şi principesa ah fost primiţi In audienţă de congedifl de Sultan, după ce afl asistat la Selamlik; el vor pleca diseară.
Paris, 15 Maifl. — In urma unei polemice de presă, un duel a fost după amiazl între d-nil Rochefort şi Garault Riehard,fost deputat socialist. D nul Rochefort a fost rănit uşor.
ULTIME ImMATIUNI
Ştirile ce primim din Birlad, cu privire la alegerea de azi, desvelesc nişte neînchipuite ingerinţe din partea admi-nistraţiunei.
Deşi aceste ingerinţe nu ne surprind, din partea guvernului actual, totuşi n’am fi crezut ca el să meargă pină a face aşa neruşinate presiuni pentru a obţine un triumf care ar fi şi mai ruşinos de cit o înfrîngtre.
In adevăr, ambii candidaţi ai opoziţiei au dobindit, la un loc, 166 de voturi faţă de 83 cile a întrunit d. Ni-corescu.
Un aşa resultat constitue pentru guvern o înfrîngere morală pe care nimic n’o poate şterge, mai ales nu o victorie care, faţă de sprijinul ce toate nuanţele opoziţiei dau d-lul Lupu Kostake, ar documenta numai infamia proce-deurilor guvernului.
La 4 funie viitor, va avea loc la preotul Constantinescu Lu aci, In curtea bisericel sf ta Vineri Herasca, o Întrunire a profesorilor de religie din Capitală şi din ţară.
Se va discuta chestia programului studiului religiei In şcoalele secundare.
Prin cercurile guvernamentale se afirmă că d. senator Perieţeanu Buzău, a părăsit gruparea drapelistă.
Această ştire se confirmă şi de către unii drapelişti.
Demisiunea d-lul M. G. Cantacuzino, procuror pe lingă tribunalul de Ilfov, fiind acceptată, In locul d sale n fost numit d. Ta-bacovicl, doctor In drept.
Se spune că ministrul de interne vrea să tnlocuieascâ pe primarul din Galaţ', d. Ţine, şi să facă să fie ales d. Pavel Macri.
Joul după amiazl s’a lansat pe Dunăre docul plutitor al mai inel noastre de râzboiii, construit In arsenalul flotilei din Galaţi.
Incrucişătorul Elisabeta şi bricul Mircea afi părăsit azi apele romîneştl Însoţite de patru torpiloare.
Aceste vase afl plecat la Neapole.
Se aştepta ca la consfătuirea de aseară să vorbească şi d. C. Stoicescu în sensul necesităţii de a se stabili vechea armonie a partidului.
In adevăr, ştim din zvon sigur, că d. C. Stoicescu a fost pregătit să vorbească mai pe larg, dar văzînd declaraţia încă păţînată a d lui Sturdza şi văzînd că nu sunt faţă la consfătuire de cit abia 30 senatori şi deputaţi din cei mai nuli, a plecat in mod ostentativ din sală, imediat după isbucnirile violente ale d-lul Sturdza în contra drapeliştilor.
întrebăm pe d. Ilaret, ministrul instrucţiune! publice, dacă d-sa a dat ordin, ca In ziua de 12 Maitt, şcoalele primare de băeţl şi de fete din Focşani, sâ’şl suspende cursurile, pentru a merge după convoiul funebru al defunctei d-na Smaranda Sâveanu, piuă la cimitir.	.
Mal întrebăm pe d. ministru, şi’l rugăm să lumineze opiniuuea publică dacă a dat uu asemeuea ordin, pentru ce l’a dat ? — căci defuncta nu era nici membră a Invă-ţămlntuluî public, nid nu făcea parte din vre-o societate filantropică cel puţin.
De asemenea, tot d. Haret ar face bine, să ne răspundă, dacă, cu voia d-sale, în a
ceastă împrejurare, s’afl cernit drapelele şcoalelor publice din Focşani.
Cetăţenii focşenenî doresc să aibă lămuriri asupra acestor abusurl colectiviste.
împrumutul Iaşilor
Un vot de blam Knvernnlnl
Guvernul a scăpat erl, la Cameră, graţie unul truc întrebuinţat de d. V. Epurescu, de un vot de blam.
Era în discuţie proiectul de lege, pentru autorisarea comunei Iaşi, de a contracta un Împrumut de 7 085.000 lei.
Capitala Moldovei, mulţumită păcătoasei administraţii colectiviste, se află tntr’o stare deplorabilă. Lucrările de edilitate începute ad trebuit să fie întrerupte din cauza lipsei complecte de fonduri.
In acelaşi timp, nici ratele Împrumuturilor, făcnte la Casa de depuneri, nu ah fost plătite, ceea-ce a adus punerea unul sechestru, pentru suma de 150.000 lei, pe veniturile comunei.
Mandatele funcţionarilor şi ale antreprenorilor şi furnisorilor comunei, neputtnd fi achitate la timp, sunt scontate lu piaţă, cu mari scăderi.
Singurul remedii! la această stare de lucruri, identică cu un faliment fraudulos, era facerea unul Împrumut, pe care consiliul comunal al laşului l’a votat, încă din luna trecută.
*
* *
împrumutul, In condiţiunldezastroase pentru comună, trebuia Insă votat de Corpurile Legiuitoare. In Senat, unde d. Ganea, primarul oraşului, este preşedinte, a trecut lesne.
Rămlnea acum să fie votat şi de Cameră şi pentru ca să treacă mal uşor, guvernul l’a adus In discuţie, abia erl, în ultima şedinţă.
D. Scorţescu, care a combătut împrumutul, a făcut tristul tabloti al situaţiei financiare a laşului. A arătat dezastrul, In care l’a condus ticăloasa administraţie colectivistă şi a Încheiat, spunlnd că, a vota împrumutul cerut, este a contribui la falimentul capitalei Moldovei.
Discursul d-lul Scorţescu a produs o a-dlncă impresie asupra deputaţilor. Zadarnice atl fost plendoariile interesate ale d-lor Gr. Buicliu şi Ferechide : ele nu ah putut distruge efectul inimosului discurs al d-lul S.orţescu.
» *
Pentru ca să nu fie silită să voteze nenorocirea laşului, majoritatea a dezertat din Cameră şi clnd să se pună Împrumutul la voi, se constată că Adunarea numai e In număr.
Proiectul Insă trebuea votat, cu orl-ce preţ. Guvernul insista cu stăruinţă şi atunci d. Dimitreseu, care prezida, a suspendat şedinţa.
In timpul suspendăreî, o adevărată goană, după deputaţi, a început. S’a telefonat In toate părţile. In vreme ce agenţii poliţiei cutreerafl oraşul.
D. T. odorini, a fost adus de la gară, In momentul etnd se urca în tren, ca să plece la Ploeştl. D. V. C. Roseti a fost luat pe sus de la primărie, unde oficia o căsătorie. Bietul om atît a avut timpul să lase la garderopa Camerei, eşarpa de ofiţer al stă-rel civile. Şi aşa mal departe.
In sfirşit, după trei sferturi de oră, vre-o 60 de deputaţi erafl In Cameră şi d. V. Epurescu poate ocupa fotoliul presedenţial.
Se pune la vot cu bile proectul de lege. Pentru ca unii mamelucl să nu voteze de două ori, d. Scorţescu, s’a postat lingă tribună, unde Însemna pe hîrtie pe fie care deputat, care vota.
Cînd să se proclame rezultatul votului şi să se golească urnele, o dureroasă de-cepţiune aştepta guvernul.
Uu deputat, care se afla lingă tribună, ne-a declarat că bilele negre eraţi aproape In număr egal cu bilele albe.
Proiectul de împrumut era ca şi căzui, iar guvernul pe punctul de a primi un vot de blam.
Sa cere proclamarea rezultatului.
D. Iepurescu declară că ’şl ia deplina răspundere a votului şi uzînd de un truc incalificabil, In loc să anuuţe numărul bilelor albe şi al celor negre, d sa se mărgineşte să anunţe că votul este nul.
— Afl votat 56 de deputaţi, a spus preşedintele, iar trei s’afl abţinut. Camera prin urmare numai este tn număr.
La auzul acestor cuvinte, d. Ferechide, care se afli lingă urnă, a respirat. Trecuse deja prin toate colorile curcubeului, de teamă ca nu cumva biuroul să nu facă numărătoarea bilelor şi să proclame astfel Infrtn-gerea complectă a guvernului.
Numai graţie acestui truc, guvernul a scăpat de ultima ruşine, aceea de a fi Îngropat de propria sa majoritate.
In urma Încetării din viaţă a A. S. I şi
P.	Archiducelul Leopold, Curtea MM. LL. Regelui şi Reginei a luat dolifl pe timp de 10 zile, cu Începere de la 11 Maifl.
Din Galaţi ni se scrie:
In ziua de 13 Maifl curent, pe cînd vaporul romtn * Principele Car ol» intra In portul Tulcea, din cauza unei stlngace manevre s’a rupt etrma vaporului tocmai In locul cel mal periculos, acolo unde sunt anafoarele cele mari. Vasul a fost luat de curent, fiind maşina oprită, şi dus aproape de locul, aşa numit «Piatra».
In momentul acela venia din susul Dunărei, (u toată forţa, torpilorul francez «L«-ger», care ca prin minune a trecut pe lingă «Principele CaroU, fără să’l atingă. Vaporul nostru, fiind In pericol, a ridicat ban-diera pe jumătate, In semn de ajutor.
In momentul acela, Insă, nu se afla în portul Tulcea de ctt un singur vapor, al soeietăţel austriace.
Pe clnd comandantul acestui bastiment dedea ordin de plecare, pentru a veni In ajutorul Principelui Carol, soseşte vaporul romtn Istrul din Snlina. Vâztndu’l lntr’o poziţie critică, Istrul l’a remorcat, aduetn-du’l In port.
Stricăciunile Principelui Carol nu sunt mari.
Aseară s’a Întrunit consiliul comunal al Capitalei.
S’a Încuviinţat publicarea unei licitaţiunl pentru darea lu Întreprindere a pr*-lnngirel pavagiulul cu lemn de pe calea Victoriei, de o parte ptnă la strada Ftnttnel, iar de alta ptnă la bulevard—iar In cazul clnd fondul disponibil ar permite, chiar ptnă la str. Lipscani.
S’a aprobat pavarea cu piatră bolovani a şoselei ce merge din calea Rahovel ptnă la autrepositele comunale.
S’a acordat Ligel culturale voia de a da serbări populare Iu Cişmegifl tn zilele de 24 şi 25 Maifl curent.
mitLIO(«IUFII
A apărut: «Judecata şi judecătorii Mitropolitului Primat Ghenadie», de Baba-Novak, cu expuneri inedite şi avînd la a nexe între alte documente, discursul prea regretatului Alexandru Lahovary şi cel din urmă articol, Tristia, consacrat solu-ţiunel dată afacere):
Volumul este prevăzut cu un frumos portret al Prea Sfinţitului Ghenadie al Ungro-Vlachieî.
Se află de vluzare la toate librăriile, preţul 5 lei.
Băile BălţăteştT
l)Băl(e Mineral© calde cloro-so-dlce, Indurate şt bromurate, analoage cu apele: Kreulzuieh, Ilam^urg, Irhl, Reizhen-hali, Aussee, etc. speciale contra limphatismu-lul, scrofulel, rachitismnluT, suprafaţa glandaior limphatice, abcese reci, boale de piele, mala-diele oaselor, debilitatei generale, precum şi )n toate boalele de femei; metrite acute şi cronice, eudometrile, salhingite etc. tomorilor, uterului şi anexelox-.
2 Isvornl Cuztt-Vodă.—«Isvorul Cuza-Vodă», apă de băut, foarte bogat «in sulfat de sodifi» analog cu apa de Karlsbad şi Vichy, is-vor din care se extrage : «sarea purgativa de bălţăteştl», este foarte folositor în toate boalele de stoinah şi anexele tubului digestiv, precum : dUpepsie, catar acut şi cronic al sto-m-hculuf, ulcer precum şi contra cancerului stomahal, constipaţia opin'atră, colicele de ficat şi rinichi, cirosa hepato splenică, hydropil siile şi obositatea. Toate aceste maladii se vindecă in urma unei cure sistematice făcută cu apa sbQ sarea de BâltăţeştI.
3) Ntnhlliinent.nl de Inhnlaţie şl Pnl-verlsnţie minerală — Noul stabiliment de Inhaalaţie cu brad, teiebentină, goiacol creozot rucaliptol satt orl-ce esenţă urmată de pulve-risaţie de apă minerală ; arangi it după sistemul’Reicheuhall şi Ischi, este foarte folositor în toate boalele de nas, glt şi mal cu seamă In bronchitâ, emphiseme, astmă şi tuberculosă pulmonară, fiind cel mal sigur mijloc de a introduce săruri în organism.
Stabiliment de Hydroteraple cu du şuri ecost-ze, fricţiuni, împachetări, masage executat de uu masseur şi o masseuse sub di-recţ’unea mea.
Stabilimentele situate Intr’un vast parc de brad, posedă camere elegant mobilate şi restaurantul de prima ordine cu preţuri fixe.
închirierile de camere pentru întreaga lună Iunie şi August, se fac cu reducere de 25 la suta.—Sesonul începe de la 1 Iuuie st. v. plnă la 1 Septembrie.	_
Pentru orl-ce informaţiun! ca: angajări de camere, comenzi de sare de băl, sare purgativă a se adresa Ia ;
Doctorul Sfanţul in
Bucureşti, str. Romulus, 26 Plnă la 1 Iunie st. v iar de la această dată la băile de la BăHăţ- ştl, judeţul Neimţ.
EmanuelN.Antonescu
Doctor în drept din Berlin ADVOCAT
Sirada Martirului, 4
(8—10 a. m. 6—7 p. m.)
Circulară d-lor Agricultori
Se face cunoscut doritorilor de a’şi procura Maşinele Agricole Sistemul Căilor Ferate Regale Ungare Budapesta şi Massey-Haris Comp. Ld Toronto, America, că biuroul s’a mutat în Str. Smîr-«lan 7, Casa Cerlenti unde sunt expuse MODETiELE,
DE VÂNZARE Locuri Parcelate
DE LA
1 IjEMJ »l IiO DA IVI
METKfl PiTBiT ptnă, la 50 BANI
Pe Malul Măre! negre
ŞI LA.CUL TE CHIR GHIOL tn condltluni de piaţă t’OABTE AVAVTACJIOANE
| rutieri in ti mi* rle A ani in 16 rate trimestriale
întreaga această localitate este foarte muD căutată din causă că a fost recunoscută de I autorităţile sanitare ca cea mal salubră dic | ţoală Dobrorea, atît ca climă cit şi pentru calitatea apel lacului ce o învecinează. Pro-I hâ de aceasta este că Eforia Spital jor din Bucureşti a construit un Spital Maritim (Sa-I natorium).	_	_
Orl-ce infonnaţiunt precum şi pentru planul de situaţiune al asestel localităţi st vor | trimite franco la cerere de către proprietarul
D-nuI I. MOVILA
Bucureşti, Str. Boantnei, 27.
1
1
Locot. Al. Teodorescu
AVOCAT
Fost mult timp la Ministerul rte llris-boi şi procuror la tribunalul Militare,
s’a mutat de la 23 AprlH« în strada Ml-Iml-V»dă, No. 70, v.e-â-vis închisoarea Militară.
Doctorul Cobiiovicl
Intorcîndu-se din streinatate ’şl reia orele de consultaţie de la 2 — 8 p. m, Special în Boale de femei şi copil Iflamos	*
Nfrnila Carol Nn. 18
Mobilă Tapisată
Garnitură Mobile toplsote cu co-
2vonre, pluş «le mătase compus de o canapea, 2 fotelnri, 4 scaune
se vinde cu
LEI 300
Peste 20 garnituri în permanenţă gata. Pentru provincie embalagiu Gratis.
Magazin de Mobile I. ULUKMaN
Piaţa Amzel 5, colt Calea VictorinI
Drogueria Brînduş
BUCUREŞTI
27 Strada dementei 27
(lingă farmacie)
Drogue, Produse Chimice
Specialităţi Franceze
OBIECTE DE PANSAMENT
Ape Minerale
Do o »on rl a t Moşia Golişi, din comuna DC dl CllUdl Bujor (staţiunea calei ferate, plasa Prutul, judeţul Covurlnl. Ss arendează cu începere de la 23 Aprilie 1899. Arendaşul însă are dreptul aş' face areturile şi a tnţelina chiar în toamna anuful curent, conform contractului actualului arendaş.
Doritorii se pot adresa D-lul L. Catarg iu. In Bui-ureşiI, strada Biserica Amzi, iar p intru vizitai ea moşiei so put adresa direct la îniăr-cinatul Costache Stanciu din Bujor.
In sceleaşl condiţiunl se arendează de D-l
L.	Catagin şi moşia Docaneasa, din plasa Tir-gului. judeţul Tutova
Jir. D. Gerota
Specialist t Chlrur/ţie, organele gentto-ur luare
BULEVARDUL ELISABETA 39 Consul'aţ'iinl de la 6 — 7
Dr. I. T. fttera
Medic Romîn
— Karlsbad. Marknla'z Tâmpei —
Dr. Nicolae Comşa
Medic Bomîn
Karlsbad, « V-inhau-*» Sprudelgas^e
Dr. Ioan Calinciuc
MăUenbad. vj|a Co'umba
Amin ciii
Magazinul de Co'oniale şi Delicateso
George V. Pallade
(fost Cornelia Daniiles-u) l-l, Sfrarla t'inij/imanu, Xo. l-l
Colţul Pasaginlul Bomîn Asortat din nofl eu tot felul de articole de coloniale proaspete ; primeşte zilnic trufandale şi delicat-se, cu preţuri modeste.
Nervlelul «-oiiştiiiioloH
La SINAIA de vînzare
în total sau în parte o proprietate cn 4 faţade la cea d’întîiii posiţie a oraşului (vis-ă-vis de Mănăstire). Condiţiunile de vînzare foarte avontagioase; a se adresa Bucureşti, str. Covaci No. 8.
Am onoare de a aduce la cunoştinţa onor public că cu începere
ţie la 1 Iunie 1S0S
se va redeschide stegiunea balneară a
HOTEL1 CALIMANEŞTI
pe care II ţ*a în întreprindere, precum şi restaurantul, undo d nit vizitatori vor găsi o Hucrifririe foarte aleasă, cu mm-cărl franeeme, Germane şi Orientale, precum şi Briuturi iutii-gene şl streine.
Hotelul e iluminat cu electricitate Parc splendid
Sperăm că onor. public, de rare surt în destul de cunoscut, mă vor onora cu presenţa lnr, asigortndil-J că vor găsi un serviciu prom/tl şi preţuri mort erate Cu deosebită stimă Antrep enor, N. TH.ME4NF.
Laboratorul de chimie Biologică, şi Industrială.
Dr. Bugeac şi Dr. Edeleanu
22, STRADA ŞTIRBEI VODĂ, 22
Analise de arini şi lichide palhologice Analize de vinuri de giibatanţe alimentare, de minerale, cărbuni şi pelroleiiri
Analyse de ape potabile, minerale şl industriale
STUD1ARE şi ÎMBUNĂTĂŢIRE de procedeuri industriale
— Hervicln zilnic «peclal pentru caetele ce sosesc prin poştă. —
www.dacoromanica.ro
*
EPOCA
FOIŢA ZIARULUI * EPOCA
19
XICOLiE O OG OL
TÂRÂŞ BULBA
ROMAN ISTORIC
«IX TUŢt RKPI BCIC£l CAZACILOR
—	Să ml crească iarbă pe pragul casei da ă mint. Toată lumea să scuipe pe mormfntul tatei, al mamei, al unchiului, al buni ului m* 0, al tatălui mamei mele, da ă mint. Dacă vrii s’o ştii, am să-ţi spun pentru ce a trecut.
—	P ntru re ?
—	Voievodul are o fată care e aşa da frumoasă, Doamne D-zeule, aşa de frumoasa ..
A i evreul încercă să arate prin semne fnimusiţea fetii, înriepărlind mîinile, dipol I ilin ochi şi ridicînd în sus colţurile gurel ca şi cum ar fi gustat un lucru Unire.
—	Ef, pe urmă ?
—	Pentru dinsa a trecut în tabăra cea-l’allâ. Cind îl apucă pe cine-va dra-
gostea e ca o talpă pusă In apă şi pe care o poţi îndoi după plac.
Bu’ba căzu pe gtndurl. El îsl aminti cit de puternică poare fi înrîurirea unei femei; că femeile perduseră o mulţime de oameni cum se cade şi (ă firea lui Andry era slabă din partea aceasta. Bulba stătea nemişcat, ca şi cum ar fi fost înfipt in pămînt.
* Ascultă, sfăpîne ; iţi voiil povesti tot, jupîne, zise jidanul. îndată ce auzii sgo-motul de dimineaţă, îndală ce văzul că intnifi In oraş. luai cu mine, la toată întimplarea, un şir de mărgele, căci sunt şi domnişoare în oraş; şi dacă sunt domnişoare, gîndeam tiî, îmi vor cumpăra mărgele chiar de n’or avea nimic de mlncare.
Şi îndată ce oamenii ofiţerului leali mă liberă, alergai la casa voivodului spre a’nnl vinde mărgelele. Aflai toate de Ia o s'ugă tălăroaică ; ea ’ml a spus că nunta se va face îndală ce zaporogit vor fi puşi pe fugă. Jupînul Andry a făgăduit că va goni pe zaporogi.
—	Şi nu i’al omorît pe loc, p’acel puift de drac ? strigă Bulba.
—	De ce să’l omor ? El a trecut de bună voe. Unde e greşata omului ? S’a dus aco!o unde i s’a părut mal bine.
—	Şi l’al văzut în lată ?
—	In faţă, fireşte. Ce mîndru ostaş! el e mal frumos de cît toţi cel-l’alţl. Sâ’I dea Dumnezeii sănătate ! M’a cunoscut de îndată, şi cirul m’apropial de dlnşul, îmi spuse...
—	Ce ţi-a spus?
—	Mi-a spus !... adiiă mal intil mi-a
făcut un semn cu degetul: ş’apol, mi-a zis: «Iancăl »
Iar eO : «Stăplne Andry». Iar el: «Jan-«kel, spune tatălui mefl, fratelui med, «cazacilor, zaporogilor, spune lumel în-«tregl, că tatăl med nu’ml mal este «tată, că fratele med nu’ml mal este «frate, că tovarăşii mei nu’ml mal sunt «tovarăşi, şi că vread să mă bat cu el «toţi, cu el toţi!»	,
— Minţi, ludo, strigă Taras înfuriat, minţi cline. Al răstignii pe Cristos. 0-mule blestemat de D zi d. Te voifi omori, Satano. Fugi, dacă nu vrei să’ţl tal firul vieţeî Îndată.
Zielnd acestea, Taras tşî scoase sabia. Ovreiul spăimtntat începu a fugi cit Îl ducead picioarele, şi alergă multă vreme, Intre curele cazacilor, şi mult încă pe cîmpil, cu toate că Taras nu’I urmărea, glndindu-se că nu e bine ca el să'şl liniştească mlnia pe un nenorocit rare nu putea să se apere.
Bulba Îşi aduse aminte atunci că văzuse în noaptea trecută pe Andry, Ire-cînd tabăra cu o femee. El îşi plecă căruntul săd cap şi totuşi nu voia încă să creadă că fiul Iul a putut să-şi vlndă ast-fel religia şi sufletul săd.
In sfirşit, el îşi duse polcul la locul ce i se oiîndu i-se în dosul singurel păduri pe care cazacii n’o arseseră încă. In acest timp zaporogi pe jos şi călări se îndreptară în spre cele trei porţi ale oraşului. Kurenile cari alcătuind armata se strecurad unul după altul. Nu lipsia de cit kurenul lui Pereiaslav; cazicil ce-1 alcătuind băuseră în ajun tot ce
trebuiau să bea in viaţa lor întreaga. Care se trezise legat burduf in mîini’e duşmanului; care trecuse dormind djn viaţă în moarte, şi chiar hatamanul lor, Khlib, se treziee fără pantaloni şi fără haine In mijlocul lagărului leşesc.
In oraş se răspîndi vestea despre mişcarea cazacilor. Toi norodul alerga pe parapete, şl o privelişte din cele mal Însufleţite se înfăţişă privirilor zaporogilor.
Cavalerii Ieşi, care mal de care Îmbrăcaţi mal bogat, apărad zidul. Coifurile lor de aramă, impodobile cu mal multe pene albe ca capul păunilor, stră-lueead la soare; alţii avead fesuri mici, trandafirii sad albastre, puse p’o ureche, şi caftane cu minei largi, cusute cu aur şi eu mătăsuri. Săbiile şi pnştile lor pe cari le cumpărad cu miilt bănet, erau ca şi hainele lor, pline de podoabe scumpe.
In primul rlnd, slătea plin de mîndrie cu un fes roşu cusut cu fir de aur pe cap, colonelul oraşului Bugiak Mal mare şi mal gros era el de cit toţi cel-l’alţl, şi era strîns in caftanul săd cu podoabe bogate. Mal departe, lingă o uşă lăturalnic', slătea alt colonel, un om mic şi uscăţiv. O hil lui mici şi viol arun-cad nişte priviri pătrunzătoare pe sub nişte sprincene groase. El se mişca cu iuţeală, arătind posturile cu mina lui cea slabă şi fiind porunci.
Se vedea că, cu tot trupul lui păcătos, f l era un om de râsboid Lingă dlnsnl era un oflţ' r înalt şi subţire, a-vlnd nişte muslăţl dese pe o faţă roşie
ca sîngele. Acestui om II cam plăceaft chefurile şi băuturile. înapoia lor era adunată o mulţime de gentilomi mici cari se înarmaseră, unii pe socoteala lor proprie, iar alţii cu cheluiala coroanei. sud cu ajutorul jidanilor, la care amanelaseră tot ce mal era in micele castele ale părinţilor. Mal era o grămadă de clienţl-paraziţl pe cari senatorii II ducead cu dlnşil pentru ca să le facă parăzl, şi car», în ajun, furad de la bufet sad de la masă vre-un pahar de argint, şi, a doua zi se suiad pe capra trăsurii spre a face pe vizitiii. In fine, erad tot felul de oameni. Rin-durile cazacilor slătead in tăcere in faţa zidurilor; nici unul din el n’avea aur pe hainele sale ; nu se vedead strălucind pe ici pe colea, metale scumpe de cît pe mănuchl de săbii sad pe paturi de puşti. Cazacilor nu Ie plăeead să se îmbrace în haine scumpa, pentru răsboid.
Caftanele şi armurile lor erad foarte simple, şi nu vedead, în toate escadroanele, de cît nişte fire lungi formate din căciuli negre cu vîrful roşid.
(Va urma)
Me arendat
imediat pa termen de 5 ani moşia Frâtileştl Bădenl din jndeţal Ialomiţa întindere 4,200 pogoane arabile, a se adresa d-nei Alex. Yrăbiescu, strada sfinţii Apostoli No. 37.
încercaţi şi vă
convingeţi
l. N. Dimitriu & J. Steinhardt
BUCUREŞTI
Ftr. Deoobfcl, 22 şi Calea Moşilor, 35
Filiale ale» CJrivitei No. 84 A T E §4 3 E H Strada M$ecebal Ao. O
LAMPA ELEGANTA
Cel maî mare magasin de : Porţelanuri, Cristaluri, Sticlării
LĂMPI; TACÎMURI, ARGINTĂRII
Mobile de Fier
FILTRE BRONZĂRII
Si Iţii jelui de articole pentru menaj
Preţurile
cele
mai rednsi
Tot-d’a-una asoriat ou cele mei frumoase artfeole de lux
Cele mal frumoase asortimente pentru :
Restauranturî, Berării şi Cafenele
-	-•	un ii |
Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă, cu cea mal mare acurateţa şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea «unt deviza Tipografiei.
MARELE MAGASIN ROMÂN
11MITRIE PETRESCU
Calea Moşilor, No. 1, (colţ cu Piaţa Sf. Anton)
ess- AU SOSIT ^
Pentru s< sonul de primi vară şi vară, toate noutăţile în Lainayinri, Mă-tăserie, Catifele, Toualun, Zefirmî, Pichetări, etc. etc.
m a n e as o u tmjijka t
Do : Olanda. Stfoane, Madapolam în toite lăţiinele şi qualit»ţile de Lei 11,75 Buc. Şifon f arta bun 36 juin. Metro şi piuă la cele mal fine calităţi. Şervete, Mese, Prosoape, Ciorapi, Bat ste.
l.Ingcrie pentru l»ani-, Bărbaţi ţi ăjopiî
TRUSOURI GATA ŞI DE COMANDA
In ace-ft Magazin 8« poate procura Trnsourl complecte <1la 150 |>lnă Iu 1<>,000 ) of
BiBitmESUE, BBAATEMjE, VAIAASMEAJE
BATO*lf»; ScKjlALE de
Covoare, Perdele, Stofe pentru mobile
Coverlurl de pat şi de mese, precum şi toate articolele aiingătoare de
braoş» Tapiţerilor.
Mare atelier prouriu pea'ru comenzi de orl-ee fel de lingerie, Bro-d-rie de mină, precum Cămăşi bărbăteşti, croiala Franţuzeasca, dup» un sistem rpeci.il a celei mal reuum te case din P.iris.
Io v dejul făcut In Franţa, Anglia, E veţia, etc., făctnd cumpărări mari, de MatS'iiri, Lainagiuri, aceste articole sunt puse In vînzare eu preţu ■! ne nml pomenii de efiine,
MAŞINE DE BUCATE
din Renumta fabrică
Gebrider Eoeder din Darmstat, recimoscu-f te ca cele mal bune şi cele mai econo-me în combustibile.
Hui lucrate din 5fiinc de orl-ce dimensiune cu soită pentru incdlxil apa din Hale
DUŞURI pentru CAMERE cu aer COMPRIMAT EXPOZIŢIA PEUJIANEATA de LĂMPI
PENTRU
PETROLEU ŞI GAZ AERIAN MARCUS LITTMANN S-sor I. WAPPNER
Calea Victorie! Ifo. 61
v i a -1\ - v i s <1 o Episcopie
FABRICELE ROMINE UNITE
De Băuturi gazoase şi Acid cai bunic lichid
Soc'eta’e anonimă fit capital 629,800 lei deplin vărsaţi
Bucureşti, Str. Fecidrel No, 9, 11, 13
PRIMA INDUSTRIE DE
ACID CARBONIC KICHID
Garantat pur fi fără miros
Instalaţiunl Complecte de r abricl fl Băuturi gazoase
Cel mal mare depozit de toate articolele, servind la fabricaţiune de apă gazoasă :
— Sticlărie, (tapete de Sifoane, Essenze, Colori —
TURNATORIE DE ARMATURI DE SIFOANE
Depozit de Maşini
ATELIER de REPARAŢIUNI. APARATE de BERE
Prospecte gr»tis şi franco
IBraa®SES3? E3S*JS3BHB tBBBEWa»*W®SaSS0Bra mmemmM
. MU JB K1IACM MAM13 ‘
ci pe bază solidă suntem luslare a trimite orl-căruia pe neauzilu-preţ eftin de Lei 16. aci mal jos ară!ata g-.rnitură de argint Brii tania, compus diu 56 bucăţi :
6	bucăţi cuţite de masă Bri!ania cu măner adevCrnt englezesc.
6	bucăţi furculiţe de argint-Britania, american dinlr’o bucată.
6 bacăţl linguri do masă de argint-Britania, american.
12 bucăţi lingnriţe de cafea de argint-Britania. american.
1 bucată lingură mare de supă do argint-Britania. american.
1	bucală lingură de lapte de argint-Britania, american.
2	bucăţi vase pentru ouă de argint-Britania, american.
6 bucăţi tave pentru servit englezeşti de argint-Britania.
2	bucăţi sfeşnice de masă cu mare efect.
1 bucată scurgătoare de ceaiîî.	_	_
1 bucată fui» ptuiru presărat zahăr de Britania.
3	bucăţi diu cele mal fine cuţite de frnete cu măner de porcelan. _6_bucaţl farfurioare, Victoria.
50 bucăţi In loial numai Lei 16.
Toate 56 bucăţi de mal sus suntem in slare a le da peniru minimul preţ do iei 16. Argintul Britanic este de jur împrejur şi inăunlru un metal alb, care ţine culoarea argintului şi peste 25 an), pentru care se garantează. Ea cea mal nună dovadă că această inserţiure se referă numai la simple adevBrurî, dăm următoarea
DEtLlBl'l'H NE OFICIALA
La caz că garnitura de argint-Britania nu va conveni, se res-litue suma plătită. Cine are trebuinţă de aşa ceva, să-şi comande g .rnitura Ue mal sus care convine tocmai ca
CADOU DE NUNTA ŞI DE SERBATOARE
precum şl peniru hotelurî, restaurante şl case cu meitagiul mal bun. Se năşeşte numai li
Pîieîi rLfl ^vncht RIv furnizorul Societăţii profesorilor, etc. VOoaUC L ApurirUACHsă protocalată existând de 16 ani.
— VIENA, 1I|2 FRATERSTRASSE No. 17 Qu.—
Se ex pediază contra ramburs saQ bani trimişi înainte Veritabil niiumilatuncl pnrtAnd urarea Patentata Se poate vedea o mulţime de scrisori de resunoştinţă
APA MINERALĂ DE BORSZEK (BORVJZ)
Pentru excelent*!* sale proprietăţi a primit la expoziţia univeraală din Visn* diploma ds disDnrţiuae şi L expoziţia din Paris medalia de argint. MuRo autorităţi medicale *6 recunoscut că aceai'ă apă minerală poesdt o eacelentă putere de vindecare in diverse cnxuiT. Prin gustul eăQ cel plăcut şi bogatul conţinut mineral, această apă amestecată cu vin, e recunoscută ca o băutură plăcutăşi răcoritoare, superioară alior t;pe minerale.
Exportatorii generali: D-niî LĂZÂR & VERZAR în Braşov
Dt ponitnl general pentrn Capitală, la d-nul
V .V ^ I Iu m o .JEt ia T O I XJ
No. 17, Strada Covaci, No. 17
In provincie la diferiţi depositarî principali.
KssssssEssaBmsssâs^Bi mmm-mnţs&xssmx samsm-K&BsaBm COMPANIAOESE8ALA
CONDUCTEI OII OE APÂ, ^ (Beig^
SB'ccetSAMs.i c/.» mtnixit Biurourî şi Magazine : Calea Griviţeî, No. 22
Compania se însărcinează cu toate proiecfele şi cu toate lucrările de instalaţiunl de apă peniru administraţiunl, autorităţi şi pentru particulari, precum Conducte de fontă, de fier, de plumb — robmetărie, idromelru, Wufer-cfosefe, bă*, lavabouri, tol-îUregowt, spă'ătorP, elo.
Ea are represintanţa esclusivă a filtrelor Cliunsltârlititd, sistem Pasbur, singurele adoptate de guvernul lrances. Peste scurt timp ( ompaida va fi instalată în propriul săfl local ; cu această ocasiuue biurourile şi magazinele sale vor fi mărite în mod considerabil.
DACĂ PÂRUL D-VoASTRÂ CADE!! *
dacă este fără putore şi fără lucin, dacă aveţi mătreaţă saă orî-care alta afecţinue a pielei capului întrebuinţaţi miraculosul
P J3 T ROL*
ww ii ^ i-i
'	PEHTllO PIR	•
care întruneşte pe lîngă calităţi şi aceia de a înlesni ondularea părului. Introbuinţaroa este uşoară, plăcută şi fără pericol.
PREPAR AT DE HA KM, FARMACIST IJS GENEVA (Elveţia)
DEPOZIT:
BUCOREŞTI : Ilie Zauiflrescn, Str. Academici 4; Bazar Universel, Calea fio-terieî 81; Mihail Stoinescn, Str. Academiei 2 şi Drogneria Tetzn 3tr. Lipscanii. 8ALAŢÎ : BoreovicI, Bazar anglais.
BOTOŞANI: Farmaciile : Perioţeana si Nieoleann.
LAŞI: Farmaciile EbyszewKÎiv şi Koaya.
BACAD : Drogneria Andreescn.
* CALAB.AŞI : Farmacia Ticek.
m
JE* 13]	^ C2:‘
BUCUREŞTI, Str. DOAMNEI 9, BUCUREŞTI
MAŞINI INDUSTRIALE DE TOT FELUL
REZERVOARE DE TABLĂ DE FIER, ele.
MARE DEPOZIT de ŢEVE DE FIER şi ACCESORIÎ ŢEVI da sondaga în docurils da la Brăila, nevămuita
I
Ri-prc bpi<|î »ţa Generală a rasei
VHEUmtElUS TEIX 4' Co. Berlin
FABRICĂ de ŞINE pentru CĂI FERATE si MINE
Bucureşti.—Tipografia EPOCA Strada Clq'uea^et No. 3. - Bucureşti
www.dacoromanica.ro