SERIA n.—ANUL IV, No. 764. NUMĂRUL 10 BANI A noxi JIEXTEI. E încep la 1 şi 15 ale fle-cârui luni Un an In ţara 30 lei; 1n streină tute 50 Iei ‘‘Sase luni ... 15 » » » 25 » Trei luni . . , 8 » » » 13 » Un numţi* In streinatate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ nivdacţia No.4 8. - STRADA CLEMENŢE! - No. 3 Ediţia a treia SÂMBĂTĂ. 16 MATO 1898 TELEFON NUM ARULUI 0 BANI ivivrir/utf AnunciurI la pag. IV .... . 0.30 b. linia » » , III......2.— lei » » , » II.......3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul UN NUMĂR VECHIU 30 BANlj A MfMIWISTtt A ŢI A No. 3. — STRADA CLEMENŢE! — No. 8 ŞEDINŢA de ERI a CAMEREI act falş? Se ştie că femeile cele mal depravate, ele se grăbesc cele intll a adresa epitete injuridse femeilor cinstite. Colectiviştii, avînd foarte multe puncte de asemănare cu femeile perdute, e natural ca să vedem şi îa el aceleaşi procedeurl de polemică. De zece zile, neruşinaţii aQ cu-ragiul a ne califica de falşificatorl de documente şi chiar de trădători, în chestia şcoalelor de la Braşov. Pentru ce ? Pentru că cu acte şi documente le-am dovedit’o noi lor. An luat prăjina în mînă şi strigă în gura mare că sunt cinstiţi!... Documente falşe? învinuiri nedrepte? Dar aceasta este ridicul! D. Take Ionescu a citit două documente în Camera, unul emanat de la ministrul ungur Vlassics, şi altul de la Bânffy, adresate mitropolitului Miron Roman. Sunt ele adevărate? Să vedem. Sturdza nu a îndrăznit să le califice de o cam dată de apocrife, ci după o ezitare de o oră, a avut curajul să mintă, decla-rînd că nici odată nu a dat asemenea informaţii guvernului maghiar. Apoi, imediat s’a adresat cu lacrimi pe obraz cabinetului de la Pesta, pentru a’l sprijini declaraţia şi a’l salva situaţia. Guvernul maghiar a văzut că măcar acest lucru i se datoreşte unul individ care a vîndut şcoalele din Braşov, şi prin o notă oficioasă, a făcut cunoscut că informaţiile, pe care le-a posedat în chestia sumelor şi mandatelor referitoare la subvenţia şcoalelor din Braşov, le-a căpătat pe cale erarhieă din Transilvania. Va să zică, guvernul ungar nu a dezminţit existenţa celor două note, ci s’a mărginit a declara că informaţiile din acele documente nu le-a căpătat de la Sturdza. Deja din acest fapt, nu poate fi măcar vorba de documente falşe. Documentul nu a fost tăgăduit, informaţiile nu aQ fost negate; ceea ce s’a susţinut ca ceva nou, este că informaţiile aQ fost căpătate la Pesta, nu de la Bucureşti, ci din Transilvania. Pusă ast-fel chestia, cuvîntul era al Transilvănenilor, ca să confirme saQ sa infirme afirmarea comunicatului guvernului de la Pesta. El bine ! autorităţile edesiastice de peste munţi, aQ dat cea mal formală desminţire guvernului unguresc, declarînd categoric că nicl-o-dată şi în nici un chip, ele nu au comunicat, fie pe cale erarchicâ, fie altminteri, informaţii şi amănunte guvernului unguresc în chestia subvenţiei şcoalelor de la Braşov. Va să zică, informaţiile pe cari cabinetul de la Pesta le poseda în această privinţă, sunt primite de la alţii! De la cine? Evident cade la guvernul romîn. Sturdza, un moment scos din cauză, prin declaraţia sa mincinoasa şi prin comunicatul guvernului unguresc, a fost pus din noQ în chestie şi recunoscut moralmente de vinovat. Dar este şi alt-ceva, Mitropolia greco-ortodoxă din Ardeal, era singura în poziţie ca să ştie dacă acele două documente exista, saQ dacă unul este falş, după cum pretindeau colectiviştii, încurajaţi şi susţinuţi de unguri. El bine, organul mitropolitului, Telegraful Romîn, refuză de a se pronunţa, însă refuză în aşa mod, în cît se vede cît de colo, că am- bele note citite de d. Take Ionescu în Cameră aQ fost primite i la cancelaria Mitropoliei şi că ele ] sunt perfect autentice. Ar fi destul acest lucru pentru a se vedea imfamia campănel colectiviste şi potriveala cu femeea perdută, care ea face, pe cea cinstita, de rea. Dar nu e numai atît. Iată că ne vine ştirea de peste munţi că guvernul unguresc pretinde Mitropolitului Miron, ca să dea în judecată pe indiscretul care a comunicat acele două note oamenilor politici de la noi. Acel indiscret se presupune a fi părintele Voirîa care, de sigur, va fi dat în judecata. El ? Cum rămtne cu documentul falş ? Cum râmîne cu îndrăzneala colectiviştilor de a ne face falşificatorl? Se daQ oare în judecată oameni, pentru divulgare de documente secrete, cînd acele documente sunt falşe ? Mizerabili, calomniatori şi neruşinaţi. CESTIUHEA POMINA In delegaţia austriaca Răspunsul d-lul N. Bnmba. — Golii-chowsky ameninţat.— (Comentariile presei ungureşti. Răspunsul d-lui Dumba Cestiunea romtnă, ridicată de d. baron Vasilco In sinul delegaşi el austriace, a produs o vie sensaţie In cercurile politice din Ungaria şi Austria, şi constatăm' că toate cercurile austriace itt primit cu căldură protestarea d-lul baron Vasilco, iar cercurile hotărltoare ungureşti atacă şi ameninţă pe contele Goluchow.-ky, fiindcă u’a desarmat pe baron Vasilco. Pe de altă parte, întreaga presă ungurească ia de martor pe Sturdza în afirmaţia că mişcarea naţională din ţară n’are nici un caracter patriotic, ci numai un caracter de luptă de partid. Această insinuaţie a fost relevată cu o ironie fină la adresa delatorului Dim. Sturdza, atlt de baron Vasilco, cit şi de d. N. Dumba. In şedinţa de Marţi a delegaţiunel austriace, d. N. Dumba, romlu de origină, consilier intim al împăratului, membru pe viaţă In Camera Seniorilor din Viena, In calitatea sa de raportor al budgetului ministerului de rxtcrne al Austro Ungariei, a făcut următoarea Inttmpinare la discursul de Luni al d Iul baron Vasilco: « Baronul Vasilco a relevat eri cestiunea naţională a rominilor din Ungaria, în raport cu relaţiile monarchiei noastre cu Bomînia,\şi a vorbit despre oprirea adu Publicul cunoaşte astă-zl păţania admi-nistraţiunil comunale actuale cu celebrul hidrolog Thiem. Inchipuindu-şl că face rău foastel adnii-nistraţiunl conservatoare, mintoşii colectivişti din capul primăriei Capitalei au refuzat să plătească d-lul Thiem o sumă datorită de comună pentru servicii făcute. D. Thiem s’a adresat, natural, ministrului Germaniei, la Bucureşti, d. conte Leyden s’a adresat ministrului de externe Sturdza, . ... . _ . . . acesta a explicat primarului Robescu prostia riArrlM+j-iwnnnMfv n/vInnBiMnlN I naţionale dn Blajşi despre mant- I rUşinoasj pe care o făcuse administraţia co Dezinteresare colectivista festaţiile anttmaghtare dtn Romîma. Eu m*nală •P consiiiuţ comunal colectivist 1 Cred că aceasta e un amestec in afacerile , . • , , , i,.„. . interne ale Ungariei şi nar fi locul aici, I 4UP* ce vota« câ nu trebue să se Plăteas.^ Oficiosul Budapesti NapU scrie : «Baronul Vasilco, care s’a presentat ca *Valach din creştet pină în tălpi*, a criticat, în şedinţa publică a delegnţiunei austriace, politica de naţionalitate a Ungariei.. Prin asta Vasilco a comis un amestec in afacerile interne ale Ungariei. Această neghiobie a sa tt’a fost dojenită nici de preşedintele delegnţiunei, nici nu s’a revoltat măcar un singur delegat in contra ei, deci întreaga delegaţie austriacă şi indirect întregul parlament austriac şi întreaga Austrie s’au făcut culpabile ca complici. «Nici d. Vasilco, nici nimeni altul în Austria n’are nimic de a face cu modul cum tratează politica maghiară cu naţionalităţile acestei ţări. Le tratăm aşa, cum ne place nouă; le giugiulim, sau le persecutăm ; le suferim ; sau le asimilăm, — nimeni în afară de graniţele Ungariei n’are să se amestece*. Dreptate şi echitate După multă frămtnlare, guvernamentalii att găsit în fine o explicare a vajnicei în-frlngerl de la Iaşi. D. genei al Mânu a reuşit nu de altceva, ci numai fiindcă prietenii guvernului s’att... dezinteresat. Auzi comedie! Colectiviştii, cari aii ajuns să facă din alegeri o meserie, cari pun In mişcare toate mijloacele de prrsiune şi de corupţiune, colectiviştii cari nu vor să ştie nici de leg’, nici de omeuie ctnd e vorba de alegeri, cari întreţin—cu mari pierderi pentru averea comunelor şi a Statului—legiuni de Be-recheţl, să se dezintereseze de o alegere aşa de importantă? Asta e prea lată. Şi gluma se lăţeşte grozav, clnd ne gîndim că prietenii guvernului «s’att dezinteresat» la Btrlad, la Huşi, la Galaţi şi ’n alîtea alte locuri. Dar să trecem peste consideraţiunile generale şi să cercetăm de aproape «dezinteresarea» guvernamentalilor In alegerea de la I" şl. Noi ştim că r.u numai prietenii guvernului, dar nici chiar liberalii supăraţi pe guvern nu s’att dezinteresat de alegerea aceasta şi putem dovedi lucrul. Dar să nu ne mulţumim cu attta şi să dovedim oficioşilor, cu cifre, că afirmarea lor e mincinoasă. Colegiul II senatorial din Iaşi numără actualmente 604 alegători. Din aceştia, f ă votat In ziua de 9 Maitt 459 de alegători. Nu s’att preziutat deci la alegere 145 de alegători. In dosul acestora vrea să fee ascundă guvernul ? La aceştia face aluzie Voinţa Naţională, clnd vorbeşte de «dezinteresarea» liberalilor ? Evident. E Insă ştiut că la nici o alegere nu se prezintă toţi alegătorii la vot. Aceasta nu numai la noi, ci In toate ţările cu regim parlamentar. Dar nicăcrl nu’l trece prin cap vre-unul partid să adaoge la socoteala sa pe alegătorii ueprezeutaţl la vot; şi cine ar face asemenea caraghios’le, In străinătate, ar sttrni un colosal hohot de rts. Ştim Insă că colectiviştii att obrazul gros şi că e imposibil sâ’l faci să se ruşineze, de cit doar numai clnd 11 prinzi cu mina In sac. De aceea nu ne mărginim la observaţia de mal sus. Din nefericire pentru isteţii de la Voinţa Naţională, s’a mal făcut o alegere la col. II senatorial din Iaşi sub regimul actual, In Noembrie 1895. Alunei partidul liberal nu era dezbiuat, atunci era faimosul «curent uriaş» sttrnit de «nelegiuirile foastel clrmuirl reacţionare», atunci att reuşit candidaţii guvernului, prin urmare nu a fost «dezinteresarea» de acuma. Ei, clţl diu alegătorii înscrişi s’ati prezin-tat la vot ? Iu 1895, col. II senatorial din Iaşi număra 571 de alegători. Din aceştia s’att prezintat la vot 380. Afl lipsit deel 191 de alegători, adică aii lipsit cu 46 de alegători mai mult decît la 9 Maia curent. Şi eraă cu 33 de alegători mal puţin înscrişi In 1895 1 Prostia tertipului inventat de guvernamentali spre a scuza Infrlugerca ce-att su-ferito se vede numai decît din următorul mic tabloâ: Alegerea din 1895 Alegerea din 1898 Curent uriaş Dezinteresare colectivistă înscrişi • -5/1 înscrişi • • 604 Votanţi • - 380 Votanţi * • 459 NeprezintaţI 191 Neprezintaţl 145 Colectivişti 1 Lăsaţi-vă de dezinteresare, cftcl nu v& prinde... în delegaţia austriacă, să discutăm această cestiune importantă de altfel. *In ce priveşte manifestaţiile din Ro-mînia, ele nu --unt îndreptate in contra Austriei propriu zise, iar organele guvernului ungar cred că nu sunt îndreptate nici în contra Ungariei, ci numai în contra guvernului romîn. Ne sunt preţioase bunele relaţiuni cu Romînia, dar sper că d. baron Vasilco va conveni cu mine, că nu e bine ca să discutăm aci aceste relaţiuni în legătură cu cestiunea atit de importantă a romînilor din Ungaria». Contele Golneboweky ameninţat Faptul că ministrul de externe al Austro Ungariei n’a desaprobat cuvintele d-lul baron Vasilco şi că d. N. Dumba le-a relevat In mod simpatic, a exasperat atlt de mult presa ungurească, In cit ea ameninţă acum pe contele Goluihow?ky. Oficiosul Budapcsti Napi6 scrie : «Contele Agenor Goluchowsky a fost faţă ctnd a vorbit baronul Vasilco, şi... a tăcut, n’a protestat in contra brutalului amestec tn politica internă a Ungariei. A tăcut, aprobînd prin aceasta neghiobiile debitate de Vasilco. E rîndul Camerei ungureşti să facă atent pe contele Goluchowsky, că nu-i permitem să se alieze cu acei cari insultă noţiunea maghiară ; să i facem să înţeleagă câ ceea ee n’am per mis nici Iul Sturdza, nu putem să-I permitem nici lui». Egyetirtis scrie: «C« sau fără voinţă, preşedintele delegaţiei austriace, Iaworsky, a neglijat a da 0 satisfacţie Ungariei şi să cheme la ordine pe Vasilco şi compania. Dar a neglijat şi Goluchotvsky, ministrul de ex terne al monarchiei, care e dator a respinge cu energie asemenea atacuri. Şi dacă nu se va executa contele Golucho wscky, atunci se va gă&i o formă şi un bun prilej ca conduita sa să fie adusă înaintea Camerei ungureşti şi să fie înfierată precum merită. Să bage de seamă Goluchnveky /» Comentariile presei ungureşti Toate ziarele ungureşti ccmente; ză cu o furie nemăsurată cuvlutarea d-lul baron Vasilco. EgyetM&s spune următoarele : In şedinţa precedentă a delegnţiunei aus triace, maî mulţi deputaţi auslriaci aii a tăcut pe Ungaria, discuttnd afacerile ei in terne. Acest spirit de ură şi de invidie, care domneşte de trei ani în toate partidele austriace în contra ungurilor, s’a ma nifestat şi în sinul delegnţiunei austriace, care e întrunită acum chiar în Capitala Ungariei. *Mai mulţi deputaţi din delegaţia aus triacă au comis acea violare a legei, ca să vorbească despre oprirea adunării ro mine din Blaj, despre maghiarisarea ro mtnilor şi despre cestiunea limbei litur-gicale in biserica unită romtnă şi ruteană din Ungaria. Acest demers incompatibil şi fără tact din punct de vedere politic, n’a fost desaprobat nici in şedinţa de eri, 1 nici în şedinţa de azi a delegaţiei austriace de către cei tn drept, deşi condamnarea I unui asemenea procedai e de datoria tn primul rind a contelui Golurhowsky şi în al douilea rînd a preşedintelui delegaţiei, d. laworsky. «R cu neputinţă ca să tolerăm, fără a înfiera cu indignare şi in mod energic, procedarea VasilcBor şi a Axmanilor, cari ataca statul ungar şi se amestecă in ufacerele i interne d-lul Thiem, a votat că trebue să se plătească. Ruşinea făcută Capitalei şi ţărel de colectiviştii de la comună, a ajuns în dezbaterea publică prin interpelarea d-lul I. Gră-dişteanu, şi toată lumea a înscris’o la pasivul nemernicului regim care ’şî creează el însuşi umilinţl, chiar cînd nu caută nimeni sâ’l umilească. Acum, ştiţi ce spun colectiviştii ? Ci-că votul dintîiu al consiliului comunal a fost dat după dreptate. Nu era drept să se plătească nimic d-lui Thiem, pentru serviciile făcute. Iar votul al douilea a fost dat după echitate. Este echitabil să se plătească serviciile făcute de d. Thiem. Sunt adorabili colectiviştii I «Dreptatea» e cînd îşi închipuesc onorabilii că pot lovi în conservatori. «Echitatea»... atunci cînd le bate în picior vre-un ministru strein. Atragem atenţia cititorilor noştri asupra dezbaterilor urmate în şedinţa de eri a Camerei: Interpelarea d-lui O. Scorţescn, ete. DIN STREINATATE O carte roşie Guvernul din Madrid a publicat, acum de curlnd. o carte roşie cuprinztnd toate actele diplomatice schimbate între guvernul spaniol şi cel al Statelor Unite, de la ivirea chestiunel cubane şi piuă la ultimatumul preşedintelui Mac-Kinl* y. Aceasta carte este vitt criticata de presa spaniolă care declară, că documentele ce conţine nu-s de ajuns să satisfacă legitima curiositale a ţărel. lmparcial invită pe membrii pa lamentulul să ceară să se facă lumină. «Nimic, zice acest ziar, nu poate fi invocat In contra completei divulgări a tuturor nego-cieri’or. Raţ unea de S at nu exista, căci ruptura este consumată. Ţara trebuie să cunoască deplorabilele greşeli cari att condus’o pîni la râsboifl». Acelaşi ziar blamează slăbiciunea diferitelor guverne, constată ca amărăciune că notele diplomatice schimbate, la început politicoase din partea Statelor-Unite, devin în mod progresiv mal energice pină la sflrşitul preşidenţiel lui Cleveland şi sunt Sn rdevăr cominatorii cu Mac-Kinhy, pe clnd comunicaţiile Spaniei sunt in tot-d’a-una concepute In termeni d’auriţl, tocmai buni ca se încurajeze pe Americani. lmparcial termină ast-lel : «Departe de a satisface pe cine-va, aceaslă Carte roşie explică cum, văzîndu-ne meretl gata să primim reclamaţiile lor şi lipsiţi cu totul de energie şi de resoh.ţ e, Yankeii ’şl afl închipuit că pot să ne reducă aşa de uşor prin arme». Balonul Iu r&taboiu Şi acum o euriositate. Qu mare activitate se lucrează la Washington pentru organizarea umil servicift aerostatic pe lingă armata americană. Guvernul american a consacrat un credit de 400.000 dolari (2,000000 fr.) pentru organizarea acestui serviciu. Ast-fel, din acest fond s’a cumpărat, zilele trecute, un balon destinat la o expediţie Sn K ondike (Alaska); guvernul federal a cumpărat acest balon cu 25.000 fr.; el nu a costat proprietarului saadecli 6000 fr. Din Europa ah plecat la Washington mal mulţi aeronauţl ca să ia parte la organizarea acestui servicid. Forelgn TRIBUNĂ LITERARA CestiunI didactice Scrierea Iu şcoală I De Luni se ţine regulat In fie care seară, la Universitate, şedinţele comisiunel de peste 90 profesori univers.tari şi secundari, întocmită pentru alcătuirea programelor, cari vor servi la punerea în aplicare a uouel legi, a Invăţăniîntulul serandar şi s iperior. Nu e intenţiunea mea sâ fac o dare de seamă de discuţiunile ee se fac In această şedi. ţă, căci nu tot ce se discută In asemenea comisiunl este de domeniul public. Voitt să relevez Insă, de o eamdatâ, două cestiunl de cel mal mare interes pentru viitorul nostru Invăţâmînt: cestiunea scrie-rel şi cestiunea imbelor moderne, Intre cari In primul rlnd, a limbei materne. D. dr. C. Istrati şi d. A. D. Xenopol att constatat un lucru, că elevii cari au terminat chiar liceul întreg, In general nu ştiu să scrie, şi să nu fie cu supărare profesorilor, pe cari II p iveşte această parte a In răţămlntulul, cam aşa este. Care să fie cauza ? Cauza principa’ă esle că nu s’a dat destulă atenţiune serierel Iu învăţămtntul secundar şi ceea ce se dă In acest învfiţftmlnt sub titlul de Caligrafie, nu e întocmit: aşa ca să poată duce la scop. In scriere distingem două părţi: scrierea corectă, pe care e menit să o îngrijească profesorul de limba romluă, precum şi toţi cel-l’alţl profesori, care d tt ţese scrisa elevilor; şi a doua: scrierea frumoasă saft caligrafică, pe cqre Iu Invâţămlutul nostru o îngrijeşte prolesorul de desen. Pentru scrierea corectă n’a fost piuă acum nici o îndrumare pentru profesori, şi mal ales nu li s’att dat ore anume de eserciţil In acest sens, cum s’ett dat profesorului prusian, austriac, italian, francez, sub numele de dictat. Aceste exerciţii sunt neapărat trebuincioase şi sunt de cel mal mare folos peutru elevi. Dacă pentru scrierea corectă nu s’a făcut nimic în programele pină acum in vigoare, pentru scrierea caligrafică, nu s’a făcut aşa cum trebue să se facă. Să mă explic. In loc să se spue In programele noastre, cum se spune d. e. tn cele germane c& «scopul caligrafiei din şcoală este scrierea curată şi clară*, la noi se dă In programe pentru cl. I. «Noţiuni de is’o ia caligrafi .1: originea şi utili'atea caligrafiei, despre formarea literelor, raporturile între literele mici şi mari de deosebite feluri; formarea cifrelor la raport cu literele, scrierea cursivă, lapidară, ronda, batardă» ; iar pentru clasa a II a : «urmare de exerciţii caligrafice asupra diverselor scrieri; scrieri ornate.» Mă întreb acum : Ce folos pot trage copil din istoria caligrafiei, din originea şi utilitatea el, din regalele pentru formarea literelor, etc. etc. ? Şi îu loc să le măsorl, cu miiimelrul şi să le faci copiilor qcadrate în scrierea verticală, satt romburi In scrierea Înclinată şi să le arăţi cum să vlre, cu măsură, literele Iu aceste qnadrate satt r< tuburi, nu e mal bine să arăţi elevilor literele pe tablă şi să le ceri să le scrie şi el tot asemeuea ? Făelndu-I apoi să scrie de repeţite ori după modelul ce l scrii singur pe tablă, şi cău ttnd s&-I controlezi merttt, de sigur că vor profita mal mult din ora de caligrafie, de cit dacă le dai numai modelul înainte şi Ie impui ca o oră Întreagă să deseneze (nu să scrie) litere cursive, roude, batarde, ornate, ueoruate, etc. Această scriere, nu desenare a literelor, trebue să se facă cu multă stăruinţă din partea profesorilor, chiar din cursul primar, lăslnd fie cărui elev indivi iualitalea sa Intru cît poate fi individualitate la fiecare om, chiar şi In Mul de a face literele, să ne lngrij m ca el să serie uşor şi degajat (termin cam barbar, dar In grabă nu găsesc altul), să’I oprim pe elevi de a-şl vlrl nasul în htrtie, cînd scritt, şi de a’şl strica ast-fel ochii şi peptul, să le impunem să ţie condeiul corect lu mină, uu cu degetele luelrligate, cum am avut aşa de adese-orl ocazie să constat, clnd datt elevilor temă lu clasă. Voitt să arăt cum ara învăţat caligrafia www.dacoromanica.ro 2 I P O C A a după metodul tnreehit, dar foarte bun, nem-ţ-şc. şi’mi j-due ou plăcere Bminte de institutorul Insrf Felamann din Lugoş, care m’a In» 6 at. Spunea un cuvin*, d. e. das Hiu», m-l scria pe tabla, întlifl ru litere gerrnare. apoi cu litere latine. Apoi ce comanda H «arstrieh zwei, eins zwei a zw i, eins zw*i, etc, adică d linia subţire ( dnâ liLra începe cu linie subţire, cab se, clnd voia trata o cita cestiune, aranjarea materialului, predat la limba romluă). voiă să arat pe s-uit ce rol t-e dă scrierel In şcoalele din di critele state culte ale Europei. încep cu ţările, In caii se primesc elevii In gimnazifl, cu mal puţină pregâ'ire şi Iu vlrstă mal frag» dă < a la noi, după ce afi făcut numai 0 parte a cursului primar, apoi, voiţi trece şi la ţările, in cari copil trec In gimnazifl, don'» >p afi terminat cnrsnl primar. In şcoa'. le din Prusia, Bavaria, Saxonia, Wfl iMi.be g, Baden şi In ş oalele din Fran-cia, copii se primesc Iii gimnazifl (real safl clasii) la vlrsta numai de 9 ani, cu cunoştinţele cam a trei cla^e primare, citire, scriere şi aritmetică foarte restrlnsă; unele goiiuasii afl chiar şi clasă preparatoare Înainte de intrare Iu gimnasifl, la care primesc pe copil la vlr»ta de 8 ani şi numai cu cunoştinţa cursului interior primar. In a> este ţ-»rl ciksuI de gimnasifl şi licefl, ţine 9 s fl chiar 10 ani şi se Împarte În : r) divi-iune elementară de 3 clase, numite In Fi ai cia classe preparatoire, hui-tibme şi septieme, iar lo Germania aproape Iu toate “'aţele s’xta, quinta şi quarta (a-fa ă de Wfl ten.b-ig, unde afi numirea de c). I. JI. lll); alături cu această divisinne a g mo .siulul este, in Germania, hohere Volk-nhule pmtru cel ce n’afl intenţie să fa> ă cursuri superioare; b) diviziune de gramatică sati curs mediu, tot • u trei clase, în Francii sixiăme, cin-qwbme quatribme, iar In Germania III B, III A, II B; alături cu această divisiune suut in Germania aşa numiţi le Burgerschu-len, pe» tru cel ce se pregătesc pentru viaţa praetn ă; c) din.-ione superioară, de 3 safl 4 clase, numite In Frem ia troisibme, seconde, rhe-torique si philosophie, îu Germania II A, 1 B si I A. Fi nd ist fel organizat lnvăţSmîntul se-enndar şi pnmindu-se copil, o repet, cu studii nwvmp ecte prima.e şi In vltslă numai de 8—9 ani, e natural ca să se dea aten-ţim e s eetală scritrel In d sele inferioare, cme 1. să ni âerl, dar nicăert In lume nu es»e c-mbinala, cala noi, cu istorie şi alte buza oi il şi nu are de scop, ca la noi, să Înveţe pe copil numai cu desenarea cu caturi, a bt-relor ornate şi n-ornate, făcute au lu tot o’anna în mod prea estetic. Aceste lecţii de calig atie se fa- de pro-fe-oi'l de limbă materna, in clte 20 minute, mult 30 minute de odată şi lu totul In cite I srfl 2 ore ('mpâiţite în de doua oii atl'ea l.rţ 1 pe sâptaml< a de clasă, şi afl de scop indicat prin programă chiar (■ unt am arăta şi mal sm) să ) tacă pe copil să dublări'a- A scriere curată şi clară (FLiuliclikeit und Deutuclikrit der S hrifi). In S atele unde copiii se primesc în gim-nazfl ( a la noi) cu Învaţămtut primar complect ( a Austiia, Italia, Danemarca, etc., sunt i eva mal reduse ore'e de scriere şi se mărginesc numai la cl l-a şi a 11-a. In nouile programe se dă la noi destulă atei ţinne scrier*!: 2 ore lu cl. I, 2 îu cl. II şi 1 în el 111. Aceste ore repartizate In jumătăţi de ore ( ăcl clte o oră descriere Încordată e prea grea pentru copil) şi făcute cu rost, pot să aducă mult tolos co-pi lor pentru viaţa practică. Profesorul de desen, poate destina, la des-n ore (dar şi acestea foarte cu economi* ) şi diferitelor feluri de scrieri ornate, runde, batarde, etc. Acestea Insă nu pot fi nici odată scopul scrierii In şcoală. Cu e să fa* â lecţii e de caligrafie ? Cel muit lecţiile de pură caligrafie, cari chiar dacă se mat menţin trebnesc mult reduse, ar pi tea fi date d. stinlndu-se d. e. cel mult una din mele dusei I In acest scop), pro-f. so u ui de desen ; orele de scriere—dictat crtd ca ai fi bine să se înert dinţeze profesorului de limba romînă, care deodată cu d'Ctetnl s’ar put* a servi de aceste ore pen iu >c icre de poezii, scrisori, diferite a. te, (uo'e. lecipise, avisurl, contracte, etc), ttme »orcdate şi a. Despre scrierea corectă voifl voi bi In număril vifor, clnd voifl trata despre predarea limbul materne. Virgltin Popescn. HTfBMÂŢII Comketni partidului «onserva-for «lin Itirluil a hotărft, d. T«*o-«lor EniHiMll relrăjfiiMln şl candidatura, nă «l«*a «‘onvumul său «l-tui Ijltpu Costalie la alegerea de balolagid ce ne va face Siinhălă m«'oIo. Iută ţi telegrama ce am primit aaenră, lu această privinţă, «lin Birltul : Blibd, orele 5 seara. Comitetul partidului conservator lulnd act de declaraţia domnului Teodor Eman di, că-şi retrage candidatura de la alegerea de balotaj şi considerînd că in interesul între gei opoziţii este ca guvernul să jrâmiie şi de astă dată invins, a hotărit să dea concursul d-lui Lupu Costake, candidat al opoziţiei. (88) Gheorghe Emandi, căpitan Goliad, Ion Lupu, Negură, Ivanciu Simionov, Teodor Emandi, Stamafescn, Ghinescu, dr. Ştobner-Tuduri, Im Emandi, Mi-halache Ghtorghiu.Gregoriade, Cristescu. Sălile de cursuri cari sunt actualmente la dispoziţia diferitelor facultăţi, sunt absolut insuficiente şi din această cauză cursurile se fac In mod neregulat şi facultăţile sunt împrăştiate prin oraş E vorba ca din această cauză, chiar în cursul acestei vacanţe parlamentare, Senatul să se mute din localul pe care îl ocupă în Pa atul Universităţii şi să lase întreagă acea aripă a palatului pentru uzul facultăţilor. Biuroul Senatului s’a consfăluit ieri timp de o oră, pentru a putea găsi un local, unde maturul corp să poată ţine şedinţele pe viitor. Este vorba de băile Eforiei. A. S. R. Principele Ferdinand, insolit de d. aghiotant colonel Presan, a plecat aseară la orele 10.30, la Birlad, ca să ia parte la banhetul oferit de o-fiţorii regimentului 4 de roşiori. Trenul princiar soseşte la Birlad, azi, Vineri, la orele 8 dimineaţa. Banchetul va avea Ion la orele 12 din zi. A. S. Regală va părăsi oraşul Birlad la orele 2.30 d. a. cu un tren special şi va sosi in capitală, prin gara Cotroceni, la orele 9.30 seara. Criza guvernamentalilor De cite-va zile se manifestă in rtn-durile guvernamentalilor o arzătoare dorinţă de a se restabili vechea unitate a parAdulul liberal. Unii guvernamentali simt deja că guvernul este atit de uzat, că mojorităţile sunt atit de demoralizate, in cit va fi imposibil ca această situaţie să dureze plnă la toamnă. De aici stăruinţa unora ca înainte de a se închide Corpurile Legiuitoare, guvernul să fie somat a face o promisiune solemnă că va începe cit de curlnd tonte demersurile pentru reînchegarea partidului. A ea sectă însă, care dictează in guvern şi in partid, simţind acest curent şi prevăzind un pericol ce ar putea rezulta de aici pentru dtnsa, s’a grăbit a turna un duş rece asupra acelora, cari vreau pace. Acest duş rece s’a administrat prtn Voinţa Naţională de Miercuri, in următorii termeni: «In cit pentru noi, nestrămutaţi In credinţele şi menirea partidului naţional-libe-ral ne vom Încorda cu energie forţele, spre a duce mal departe lupta In contra tuturor adversarilor, Încura jaţi lutru aceasta de ţara Întreagă, care a refu/at pînA astâ-zl să’recunoască existenţa grupării de la Drapelul». * * * Acest refus categoric de a se încerca o împăcare generală in partid, a surprins pe mulţi guvernamentali şi ’i-a indispus, căci prin aceste rindurl secta reprezintată prin Gogu Cantacuzino, vrea să spună clar, că : — Partidul liberal sunt eu. Totuşi, aceia cari vreau pacea, nu 8’au lOsit a fi intimidaţi de Gogu Cantacuzino şi au decis să ia cuvintul la consfătuirea majorităţii*. Delatorul Sturdza a fost dinainte în-cunoşttinţnt de d. C. Stoicescu că i se vor face somaţii in acest sens. * * * Consfătuirea majorităţilor urma să se ţină aseară. In ultimul moment însă delatorul Sturdza, aflînd că vrea să vină şi d. Eugen Stâtescu, ca să facă oare-cari dec araţii importante, a contra-mandat întrunirea. de frică, pe azi după ainiazl, convocînd numai pe vr’o 10—15 aleşi pe aseară la d. C. Nacu. Ieri delatorul Sturdza a făcut o vizită d-lul Stătescu, ruglndu-l să renunţe la ideia de a lua cuvintul în sensul indicat mai sus. * * * Intre guvernamentali e o adevărată criză din această causă. Mamelucii şi lichelele aprobă tot ce li se comandă din partea sectei, iar cei l'alfi, printre cari putem cita pe d-nil Stoicescu, Gtrboviceanu, N. N. Săveanu, Em. Grădişteanu, Virvoreanu, Cireşeanu, etc , sunt foarte pliclisiţi de tncăpOţinarea unor miniştri şi prevăd un desastru colosal pentru partidul liueral. *** In gruparea aurelianistă se ştie de ctte-va zile despre criza ce domneşte în sinul guvernamentalilor şi din această causi dropeliştil mai bătrînl consiliează mereu, să se suspende orl-ce ai ţtunemal energică pe cite-va zile, plnă se va vedea resuUotul acestei crize. Sentimentele drapelişWor sunt împărţite : unii ar admite pacea cu oare-cari condiţii onorabile, dar majoritatea lor nici nu vrea să audă de oşa ceva fără decapitarea delatoru'ul Sturdza. Aceasta este situaţia in acest moment. Ea se va limpezi însă la consfătuirea ce se va ţine azi după amiazt. î D. Iancu Brălescu, fost ajidorde primar, a fost victima unul grav accident, erl dimineaţă. Pe clnd se preumbla cu trfisura la sosea, caii afl luat vtut şi trăsura s’a răsturnat, D. Brâtescu a fost lovit la faţă, suferind şi grave contuziunl la corp. Servitorul d sale a avut un picior fracturat. Trimitem d-lul Brătescu urările noastre de grabnică Însănătoşire. La facultatea de teologie romlnă ortodoxă din Cernăuţi sunt Înscrişi In semestrul present 60 de studenţi, printre care 8 strbt, din Ungaria (2), din Croaţia (1) şi din Bosnia şi Hcrţeguvma (5). De aici resultă că buna reputaţie a a-ces*el făcu taţi, unde şi-afl urmat studiile şi Timuş d« Argeş, archereul Conon, arhimandritul VarUrn, etc., se afirmă plaă şi In Bosnia şi Hcrţcgovina. M. S. Regina a sosit Miercuri seara la orele 8 la Viena. La gară a fost primită de d. Emil Ghica, ministru plenipotenţiar al tărei, şi de întreg personalul legaţiunel. După ce s’a întreţinut cite-va minute cu persoanele prezente. M. S. a continuat călătoria la Neuwied, unde a sosit aseară. Citim lu Dreptatea: D. Nicorescu, nenorocosul candidat guvernamental a plecat la Birlad, investit de d wti Cantacuzino şi Palade cu puteri discreţionare, să facă ce va voi pentru a şi asigura reuşita. Ajuna la Birlad, d. Nicorescu a voit să-şi pună în aplicare puterile ce i s’aîi dat, dar prefectul, cu care e în ceartă personală, nu-i prea dă voie să facă ce voieşte. După ştirile pe cari le primim din Birlad, căderea d lui Nicorescu e asigurată. D. Nicorescu e foarte urtt de Birlădeni, mai ales din cauza ultimei d sale atitudini in politică. 1). Nicorescu a rugat pe Chiriţopol să se ducă la Birlad să facă «propagandă». Aflăm că se urmează negocieri diplomatice intre guvernul romln şi guvernele bulgar şi sîrbesc în privinţa pescăritului pe Dunăre. Un gheşeft de un milion şi jumătate lef S’a depus lu Cameră un proiect de lege pentru acordarea'unul bacşiş de 1,500,000 lei principelui Grigorie M. Sturdza. I*tâ cum slâ chestia: Miniştrii de interne şi de finanee al Moldovei din anul 1854, afl spquestrat Întreaga avere mobilă a primului Gugore M. Sturdza, de pe moşiile Coamesci şi Cristesci, din judeţul Suceava. in urmă, î ntreaga acea însemnată avere a fost vludută prin licitaţie şi valoarea el a fost Încasată, reţinută şi Întrebuinţată in totalitatea el de către fi-.cul Moldovei. Ca motiv al acestei se< liestrârl, guvernul de atunci a pus Înainte faptul că prinţul Sturdza luase servicifl In rlndurile armatei otomane, în luplă cu armatele ruseşti, cari ocuoafl pe atunci Moldova. Prinţul Gr. M. Sturdza, Indreptlnd ttngni-rile sale către autorităţile judecătoreşti, tri bunalul de Iaşi, prin sentinţa sa din 1883, după o serie de şedinţe şi după efechiarea uuor lucrări preparatorii la faţa locului, prin martori şi experţi, decide ca Statul să răspundă petiţionarului suma de 5n0 mii lei, cu procentele el pe timp de 10 ani, de la 1854, conform codului Călimării, şi cu procentele legale pentru acea sumă de la data redamaţiunel. De către Stat şi reclamant dusă cestiunea înaintea instanţei superioare, Curtea de. Apel din Iaşi respinge apelul Prinţului Stur-dzi şi, refoonînd sentinţa primei instanţa, debutează pe prinţul Sturdza de pretenţiu-nile sale. Cel mal de căpetenie argument, de care s’a servit Curtea lutru aceasta, a consistat In următorul considerat: *Considerînd că aplicarea sechestrului este un fapt de rezbel, un mijloc întrebuinţat de armată în contra lui Grigore Sturdza, pentru că intrase în armata inamică şi Statul nu poate fl constrins prin judecată la plata daunelor provenite din cauza războiului, regulurea unor asemenea despăgubiri este de competinţa puterei legiuitoare». Guvernul şi partidul liberul găsesc, astăzi, că e mare nedrep’ateşi un raport a fost adresat Camerei, pentru repararea prejudiciului ce a suferit prinţul Sturdza. Raportul re omandă plata sumei de 500 mii lei, cu dobluzile lor legale de la 1854 piuă a>ta zi. Totalul se ridică la 1.500,000 lei. BO€»10&£ Slmbătă, 16 c., va avea loc deschiderea Grădinei Teatrului Jigniţa, sub conducerea d-lor Ftnchelstein şi Segelescu. DIVERSE DIN CAPITALA Din ttrsnl Moşilor,—Asta noapte pe la orele 1, o dramă siugeronsâ, urima din anul acesta, s’a petrecut Iu Mrgul Moşilor. După o bzţe In regula, Ia un cîrciutnar din tiig, numitul 11ie Georg sen, clnd a fo.->t vorba db plată, beţivii s’afl luat la ceartă. Clrciuinarui Georgescu, vazind că regularea so'-ole'il Intime, intervine In discuţie. De unde se ccrtafl intre dinşil, cel Irel beţivi cad pe dală de acord şi cite şi IrtI se reped asupra rlrciutnarulu). Unul dintre dinşil numitul Gr. S ânescu, văzind ca rirciumarul ar putea sa'l răzbească, se Înarmează cu un cuţit şi i-a dat o puternică lovitură lu partea stingă a gilulul. Lovit de uioarle, II e Georgescu cade în nesimţire, scăldat In sti ge Sgomotul produs de această învălmăşeli* a atras pe toţi retardatarif din clrciumue bll-ciu ui. Po'iţia a Bosit şi e« la faţa locului şi agenţii forţei publice afl reuşit să pună mina pe doui din agr»sori. Aceştia sunt, Gr. Siauescu, acel care a lovit cu cuplul pe clrciumar, domiciliat In şoseaua Vitan, 86, şi cel d’al doilea^Dumitru Gheorghe din fundătura Ba'bâ-rasă. Cel d’al treilea complice, un comisionar de slradâ, care răspunde la numele de Simion, a reuşit să se facă nevăzut Poliţia il caută şi a-um. Cel doui sunt aresi&ţi la poliţie. Rănitul, a cărui stare este gravă, a fost transportat la spitalul Coleutina. DIN ŢAUA latre M&ieni şl (narzii « luipeui. — Mat mulţi locuitori din contura Iazu, afl fost surprinşi de către gusizil clinpenT, cu vilele Ja pâşure, pe moşia Bucu ain judeţul Ialomiţa. Guarzii voind să ducă vitele la oborul de gloabă, ţăranii s'afl opus şi o ceartă teribila se naşte, urm>,ta de o bălae in regulă. Umil dintre guarzi, numitul Cristea, văzind opunerea ţăranilor, a tras un foc de revolver asupra lor şi a lovit drept In piept pe Ioniţâ Zugravu. Altt guardul, foarte grav bătut, cit şi rănitul, afl fost transportaţi lu Îngrijirea spitalului. Cel-l’alţl locuitori afl fost arestaţi In arestul comunal. RESBOIUL ISPANO-AMERICAN (Serviciul «Agenţiei Romîne») DIN EDIŢIA DE SEARA GibraBar, 14 Maifl. — Itn-rucişătorul auslro-nngar Kaiser Frantz Joseph a sosit din Lisabona pentru a se aproviziona cu cărbuni. Incruc'şă'orul aşteaptă aci ordine. New-Y-uk, 14 M ud. - O ştire venind din cap Haiti, dar neconfirmată, zice că escadra amiralului Cervera este la Cienfuegos. 0 depeşă din Key-West ziarului Post zice că ştirile provenind din escadra de blo care, confirmă faptul că amiralul Samp-son a părăsit Havana Luni, cu mai multe cuirasate de escadră şi incrucişetoare cuira8ute. Madrid, 14 Maiu.—O criză ministerială se consideră ca iminentă. Se crede că ministrul de finanţe o va provoca in viitoarea şedinţă a consiliului. Călătoria la Gibraltar a d lui Goachen, prim lord al amiralităţii engleze, produce aci o oare care impresiune. Garnisona din Algeziras, la 41 kilome-tre la Vest de Gibraltar, a fost întărită în mod considerabil. Ziarele angajează guvernul să construiască baterii pe inălţimele cari do minează Grbraltarul. Sun-Francisco, 14 Mani.- Expediţia pentru Fi ipino a plecat eri după ainiazl. TLn S-sin, 14 Maifl. — Prinţul Buric al Prusiei a plecat din Pt kiug merglud la Tokio. DEPEŞILE DE AZI liifringrt-ra antrricânilor la Manila Madrid, 14 Maifl. — Ştiri din Manila zic că încrucişătorul american Ballimore a fost scos dia servicifl âia caasa avariilor ce a suferit. Americanii afl încercat să debarcheze Ia Binaeayan cu arme şi mnniţinui. Trapele spaniole ocupînd poziţinnl bnne, afl lăsat pe americani să opereze debarcarea lor, epol s’afl aruncat asupra lorpn-nînd mina pe armele şi muniţinnile lor. Pretins spion Madrid, 14 Maţii.—Locotenentul Snbral se află de mult timp la Madrid. Ştirea despre arestarea sa tste o născocire ri-dic.ulă. Terror a părăsit Martinica, după ce a reparat avariile sale. Kjcpecliţia la Fllipine San-Francisco, 14 Maţii. —Expediţia pentru Filipine a plecat eri. Ea numără 2500 de oameni şi duce provisiuni pentru un an, precum şi o mare cantitate de mu-niţiuni. Mtamcoala in Caroline Madrid, 14 Maiu —Răscoala din provincia Paganasirau creşte.—Insulele Caroline s’afl răsculat. — Indigenii comit acte de violenţă de tot felu . Pregătiri americane Washington, 14 Maiu. —Azi a fost o conferinţă intre d-nii Mac-KinUy, d. Long, d. Alger, generalul Miles şi membrii co mismnei strategice a marinei. Se asigură că s’a decis că dacă escadra amiralului Cervera rămîne blocată la Santiago, atunci sa va întreprinde într’un termen scurt operaţiuni active în contra Porto-Rir.ului, Cubei şi Ftlipinelor. Kt y-West, 14 Maiu. - Cuirasatul de escadră american, Oregon, a sosit. Corpurile Legiuitoare CAMERA DEPUTAŢILOR Şedinţa de la f f Maiu (Urmare) La ordinea zilei, proectnl de lege pentru recunoaşterea ca persoană morală, a societstel Presei. D. B. Misir cere a se prezenta Camerei statutele societăţii Presei, spre a se vedea dacă nu e periculoasă siguranţei Statului. In acelaşi timp, d-sa reclamă să se prevadă In lege, că numai cetăţeni! romînl afl dreptul de a representa so ietatea. Proectnl se ia lu considerare. La art. 1. se propune un amendament, după care comitetul stf se compună din 5 persoane, cetăţeni romini. Amendamentul se primeşte. D. C. Popovici depune un alt amendament, după care numai Rominii să aibă dreptul de a fi membri ui societăţei Presei. Amendamentul se primeşte. L’ gea in total este votată cu 69 voturi pentru, 4 fiinl contra. D. E'erechide, lu numele guvernului, roagă pe d. S-orţescu să consimtă a’şl dev.volta interpelarea, după votarea a două credite, pe cari le reclamă interese superioare de Stat. Creditele cerule suut acela al palatului poştelor şi al spitalului de alienaţi. D. Scorţescu consiliile. D. N. Eleva interpelează guvernul asupra călătoriei Principelui Ferdinand la Birlad. D-sa întreabă pe ministrul de războiţi şi pe preşedintele consiliului, cum au putut permite ofiţerilor regimentului 4 de roşiori de a oferi un banchet, pe care A. S. R. nu putea săi refuze, în ajunul unei alegeri. Această invitaţiune a dat ocaziunea de a se interpreta viztta ca electorală şi d sa protestă, in contra întrebuinţărei Principelui Ferdinand ca agent electoral. Vu I. Protestăm, protestăm. D. D. Sturdza, preşedintele consiliului, declară că mm va răspunde la această interpelare, pe care o consideră ca necuviincioasă. As pra cred tuli i de 1.380.000 lei pentru termiuaiea palatului poştelor, ia cuvintul d. Mincu. D-sa condamnă sistemul creditelor suplimentare pentiu clădiri. D. Fererhide declară că guvernul care a prezentat proectul a foşt indus in eroa- re de funcţionarii însărcinaţi cu facerea devizului. Recunoaşte că acest personal tecnic nu şi-a făcut datoria. Fiind-că Insă luciă'ile sunt avansate, d-sa cere vo'area creditului, In afară de care nu va mal fi nevoe de cit de 400 000 lei, pentru terminarea palatului. D. N. Fieva vroeşte să ştie ce măsuri a luat guvernul, in contra funcţionarilor cari oii indus în eroare, în această afacere. Se e re închiderea discuţiei. D. I. Poenaru-Bordea vorbeşte contra. D-sa vrea să se facă lumină, în theslia arătărilor falşe, căci i s’a afirmat, că-a-tunci cînd s'a cerut creditul—nici planuri nici devizuri «u existau. Discuţia se închide. Proiectul se ia In consideraţie. D. I Mincu, la art. 1, propune ca să se specifice, In lege, că creditul cerut nu e numai pentru compania anului curent, ci pentru toate camp«niele de lucru, ce va necesita această clădire. ' D. Fererhide refuză. D. Al. Marghiloman e surprins de vorbele d-lul mimstiu de interne D sa explică că atunci clnd s’a votat creditul, Camera nu a votat de cît un desideratum, de oare ce nu numai planurile noului palat—nu se cunoşteafi, dar nici chiar detaliile. Mal tir-zifl numai s’a studiat proiectul. Şeful serviciului, şi aslâ zi In funcţiune, nu a putut li dar complice cu ministrul respectiv. Oratorul afirmă că proiectul a fost studiat de mal mulţi architecţl streini. Lucrarea a fost modificată, In cursul construcţiei, aşa cum se face tot d’auna. De altmintrelea, chestia va fi mal bine lămurită la Senat, unde se află d. Lascar CatargA. D. Marghiloman termină deciarlnd că s’a comis o nedreptate faţă cu administraţia guvernului tecut. Ea ar fi fost evitată, uacă un stmbure politic nu s'ar fi amestecat în discuţie. D. Ferechide răspundec ă nu a emis o părere a sa. Ministrul a raportat numai răspunsul ce i s’a dat de personalul technic, pe care nu’l garanteeză, nici nu se solidarizează cu dtusul. Studiul planului arată numai că creditul cerut era Insuficient. D. Poenaru-Bordea. PlaDul s’a făcut In urmă. D. Ferechide. Vă Înşelaţi. Planurile afl servit la licitaţiune, ca şi la cererea creditului. Personalul technic ştia cît trebue să coste palatul; el Insă nu şi a făcut datoria şi asupra Iul cad toate responsabilităţile. Nu a vroit să acuze pe nimeni şi biamul săfl nu priveşte guvernul trecut. Ministrul termină, spunînd că ast fel tre-buesc înţelese cuvintele sale. Proiectul se votează. S - votează de asemenea şi creditul de 500.000 lei pentru spitalul de alienaţi de la So< ola, lingă Iaşi. D. C. Dobrescu-Argeş lşl dezvoltă interpelarea, cu privire la reaua administraţie şi ingerinţele electorale ale unul subprefect din judeţul Argeş. D. Ferechide răspunde că clienţii d-lul Dobrescu nu suut de cit nişte puşcăriaşi ret idiviştl. Interpelarea d-lul I. Malla, adresată ministrului lucrărilor publice, se amină pe mine. D. 1. Poenaru-Bordea declară, că de oare ce primul ministru i-a fagiduit, că mîine va cere creditul pentru coustruiiea liniei Ploeştl Buzâfl-Slobozh, aşteaptă piuă nitine, reservlndu şi dreptul de a f ice re-flecţiunile sale, In caz de ndudeplinirea pro-misiunel date. D. V. Epurescu propune ca mîine, ultima zi a sesiunei, Camera să ţină şedinţă şi dimineuţa. de la orele 8-12. de oare ce mai sunt cite-va proecte de legi, cari trebuiesc votate. Camera consimte. D. G A. Scorţescu îşi desvoltă interpelarea sa. cm privire la intervenirea forţei armate, cu prilejul manifestaţiei naţionale din Inşi, în ziua de 3 Maiu. Oratorul face istoricul reprezentaţiei dată In folosul Lig-l Culturale ieşene. Arată succesul el şi lu special al sceuetel Visul Romîrtiei, al căreia autor e d. locot.-colouel Teiş mu. Ch-mat pe scenă de publicul entuziasmat, d. Teişanu a fost uevoit să apară un moment. In urma intervenţiei consulului austriac, militarul a fost pedepsit. Oratorul trece apoi la manifestaţia de la 3 Maifl şi arată, lu ce mod s’a produs ciocnirea Intre cetăţeni şi gendarml. D sa cere să se stabilească responsabilităţii-. E vinovat prefectul de poliţie safl comandantul pit-ţ-I ? S’o declare min'strul. D. Scorţescu găseşte aici o ciudată şi tristă coincidenţă. Pe clnd în Ardeal, guvernul unguresc oprea slujbele bisericeşti şi întrunirile Ro-înmilur, in ţ iră—gnve.nul d-lul Sturdza scotea armata pe stradă, pentru a opri manifestaţiile patriotice ale poporului. — Se observa preşediutelul că adunarea nu mai e lu număr. Cestoril fac constatările. Şedinţa se prelungeşte peste ora 6. D. Delimarcu. Sunt 60 de deputaţi prezenţi. D Fieva. Atunci plec eu şi nu veţi mai fi in număr. D. D-lavrsncea. Vă rog să constataţi, d le preşedinte, dacă Adunarea mai e în număr, în urma plecărei d-lui Fieva. D. C. Dimitrescu-Iaşt, care prezidează. Nn aveţi cuvintul. D. Delavram-ea. Am dreptul să ridic ori cînd acest incident. Se produce un tumult îngrozitor. Mamelucii zbiară la d. Delavrancea, care continuă a atrage atenta preşedintelui asupra faptului că Adunarea nu mai e în număr. D. Epur eseu ţipă ca un epileptic, bă-tlnd cm pumnii in pupitru. Mărgări-tescu, Filipoiu, G. Nicorescu, O. Bră-tianu, pină şi dr. Cantacuzino vociferează. D. Delavrancea cere din nott să se constate daca Adunarea e In număr. Nu puteţi ţinea şedinţă. D. Sturdza, furios, slr'gâ preşedintelui să pună la ordine pe d. Delavrancea. S candalul continuă ctt-va timp încă, şi regulamentul este călcat in picioare. www.dacoromanica.ro Şedinţa urmează, numai cu 58 depu ■ ta fi prezenţi: D 6. Sr.orţeecu, eoufinuă cu dezvoltarea interptlăiel sale. Vorbeşte de chestia naţionala şi de Înăbuşirea mişcării naţionale. Citeşte discursul baronului Vasilco, In parlamentul austriac, asupra mişearel naţionale de la noi şi din Ardeal. Iutr’o altă ordine de idei oratorul se ocupa de alr geil şi In special de alegerea de la Iaşi şi de reuşita generalului Mânu. A-ratâ compunerea colegiului al 2 tea de Senat din acel oraş şi termină, spunlnd că, In urma acestei Intrlngerl, nu ramlne guvernului de cit să se retragă. D. Ferechide arată o telegramă a prefectului Gheorghian, care soune că de acest incident Ieşenii nu aii afl it de cit a doua zi, aşa de puţin remarcabil a fost. Scandalul, de care a vorbit d. Scorţescu, a fost provocat de un fost deputat conservator, A. C Cuza. In Întreruperile Camerei, d. Ferechide se ocupă de alegarea de la Iaşi şi declară că amicii interpelatului afl votat pentru d. general Mânu. Nu crede că guvernul trebue să se retragă, tn urma alegerel de la Iaşi, căci ţara liberală o reprezintă majoritatea parlamentară. D. D. Sturdza atacă opoziţia liberală, care merge cu conservatorii. Cere deputaţilor dizidenţi să şl dea dimisiile din Cameră, pentru ca să vadă dacă mal posed încă Încrederea alegătorilor. Asupra cazului de la Iaşi primul-ministru zice ca melodrama (!?) colonelului Teişanu aro un caracter iredentist, de oare ce reprezintă ţările romîne, uuite sub aceeaşi Coroană. Iredentismul a fost condamnat de toţi bunii Romtni, cari aii creat Rom tuia actuală. Politica aceasta nu poate fi aprobată de d-sa, «pentru că a vrea cine-va ceea ce nu poate avea, este ceva imposibil nebunesc». Ceea ce s’a făcut la Iaşi cu melodrama (!?) este eeva nesocotit. Un militar nu are dreptul să se amestece In politică. Condamnă purtarea colonelului Teişanu, care nu trebuia să iasă pe scenă. El a comis un act de indisciplină, lutr’uu moment de absenţa de minte complectă şi trebuia pedepsit. Contestă că ar fi fost vre-o intervenţie streină. Generalul Iarca, din propriul săil impuls, a pedepsit pe colonel. După ce tuşă pede-psa a fost dată, miniştrii Rusiei şi Austriei att venit la d. Sturdza şi arătlndu-I rapoartele ce afl făcut guvernelor lor, i att spus că ceea se s’a făcut la Iaşi e rătt. Vorbind de chestia trădări», d. Sturdza spune că actul adus de d. Taka lonescu a fost falşificat. Citeşte Telegraful Bomîn, care spune că râd a făcut d. T.ka lonescu că s’a servit de asemenea acte, a căror autenticitate nu o poate nici constata, nici contesta. Termină, zicînd că opoziţia inventă enormităţi In fie care zi. D. Delavrancea, In chestie personală, executa pe primul-ministru. I). Sturdza părăseşte Camera. D G. Scorţescu de asemenea vorbeşte In chestie personală. La orele 7 jumătate şedinţa se ridică. Şedinţa de la 15 JIaiu (Şedinţa de dimineaţă) D şi anunţată pentru orele 8, totuşi la această oră, nu se afl itt în incinta Camerei de. cit vre-o cltt-va deputaţ*. La orele 9, Camera Insă nu este Iu număr pentru a se deschide şedinţa. De-abia la 9.15 ore, d. C Nacu poate deschide şedinţa, cu 93 deputaţi prezenţi. La ordinea zilei, proiectul de lege peutru mod ficarea legel sanitare. Proiectul se ia în cousideraţie, iar articolele modificate se votează cu iuţeala fulgerului, fără nici o discuţie, In mijlocul ina-tenţieî generale şi a unul zgomot de bllcitt. După fie care articol, citit de raportor, d. dr. Cantaci zino, se aude glasul d-lul Nacu: — Pun la vot articolul. Şi tot d-sa adaogă, imediat: — S'a ad*is. Discuţia (!?) asupra acestei importante legi a durat exact cinci miuute. legea tn total este votată cu 67 voturi, contra nefiind nici unul, de oare-ce deputaţii din opozţe nu «0 votat. D Nae Stăteseu cere, ca procedtndu se la alegerea a doi membri In comisiunea pentru verificarea socotelelor Statului, preşedintele să lase urna la locul, el pentru ca să nu se poată controla voturile. Se produce un mare tumult. Mamelucii încep să vocifereze, iar urna se preumblă prin mlinile deputaţilor. Tn cele din urmă, urna ramlne pe tribună: Se procede la vot cu apel nominal. D. Horia Bos-ti. cestor, ee postează lingă urnă, şi primeşte buletinele de la deputaţi. Altercaţiunile şi vociferările continuă, de astă dată între însuşi mamelud. Votarea se face tn mijlocul unui mare sgomot. D. N. Fleva protestează In contra flagrantei călcări a regulamentului Camer-1, In şedinţa de erl, ciad s’a hotărlt, cu 59 de voturi, lire lungirea şedinţei peste orele 6. D sa di pllnge aceste procedeurt, cari compromit şi mal mult partidul liberal şi regretă ca tocmai d. C. Dimhre->cu este acela care a comis această călcare de regulament. D. Delavrancea, lntr’aceeaşl cestiune, face istoricul incidentelor din şedinţa de erl şi demonstrează că d sa avea dreptul să ia cuvlntut, p-ntru a cere numărarea deputaţilor prezenţi. Ner spectarea formelor stabilite de legi şi r. gulament, spune d. Delavrancea, arată o societate barba-ă. Ceea ce s’a făcut erl e revoltător şi d sa protestează. *Fuţă cu asemenea procedeuri, nici de-pătaţii nu vor mai fi ţinuţi să respecte, ceea ce biuroul refuză a respecta», lucheie d. Delavrancea. D. Delimarcu spune clte-va cuvinte, In rlsetele Adunării. Vrea să probeze Camerei că a procedat legal, Iu numărătoarea deputaţilor. Incidentul se închide. Se dă citire proiectului de lege pentru trecerea fabrice! do pulbere diu Lăculete, de la ministerul de războia, la direcţia Regiei Monopolurilor Statului. D. N. Fleva ia cuvlntul. EPOCA 3 D-sa profită de ocazie, pentru a arăta nerodnicia sesiunilor Camerei actuale. Nu vede utilitatea şedinţelor de dimineaţă, clnd e3te vorba de a se vota legi, ca a marinei militare şi a celei In discuţie. Organismul Statului putea perfect merge şi fără dtnsele. Discuţia se Închide. Proiectul In total se votează. Preşedintele, d. C. Nacu, anunţă că votul pentru alegerea a doi membri, In comisiunea pentru verificarea socotelelor Statului, este nul, nici unul diu membri nelntrunind majoritatea. Att Întrunit cele mal multe voturi d-nil Georgescu de la Buzaţi şi Iancovescu. Voiul rămtne a se repeta lutr’o altă şedinţă. Comisiunea pentru verificare nu va putea dar funcţiona, ceea-ce va aduce o însemnată economie Statului. Se voteaă proectul de lege pentru recunoaşterea ca persoană morală a societâţel Leagănul Sf. Ecaterina şi t-ausacţia dintre ministerul lucrărilor publice şi d. Pis-culicl. Se votează proectul de lege pentru conversiunea Împrumutului de 2.000.000 lei a comunei Ploeştl. Se dă citire proiectului de lege pentru aprobarea transacţie dintre comuna Galaţi şi casa Ceorgi. D. P. Malaxa spune că proiectul depus este o concesiune fără licitaţie. Combate proiectul arătlnd că el nu pre-sintă nici un avantaj pentru comuna Galaţi. Vorbind de faimosul raport al d-lul Stolojan, pe atunci ministru de interne, In urma căruia d. Malaxa a fost suspendat din primărie, deputatul de Galaţi spune că nepriceperea nu e de partea sa. iŞedinţa de după amiazi se redeschide Ia orele 2. Prezidează d. C. Dimitrescu-Iaşt. D. N. Fleva. Banchetul administraţiei din Bîrlad, organizat pentru A. S. R. Principele Ferdiuand, a fost contramandat şi ofiţerii vor primi pe A. S. la cazarmă. Fac omagii A. Sale pentru această atitudine. » NecuviiucioşI afi fost acel cari aa căutat să amestece diuastia In luptele noastre politice. Dinastia Insă s’a arătat mal pre sus' de asemenea consideratul şi fac omagiile mele. Trăiască M. Sa Regele! Trăiască Dinastia! Aplause. D. Dobrovitz cere amlnarea discuţiei pro-ectulul pentru transacţiunea dintre comuna Galaţi şi casa Georgi. D. Ferechide consimte. SENATUL Şedinţa de la 15 Haiti Şedinţa se deschide la orele 2.30 sub preşedinţia d-lul N. Ganea. Prezenţi 84 d-ul senatori. Pe banca ministerială d-nil D. Sturdza şi Ferechide. D. D. Sturdza depune mal multe proiecte de lege, pentru cari cere urgenţa. S. natul Încuviinţează cererea. Se pune la vot cererea de pensiune a artistei Aua Popeseu şi se respinge cu 44 voturi pentru, din 81 votanţi. Se votează indigenatul d-lut Hesselmaun, al cărui vot rămăsese nul în şedinţa precedentă. Senatul trece apoi In secţiuni, pentru a studia proiectele depuse la Începutul şedinţei de primul ministru. Depeşile de azî Serviciul *Agenţiei Bomîne» Odessa, 14 Maitt.—Circulă svonul că Du-nvnică vor pleca din Nicolaiew. două batalioane ale regimentelor Modlinski şi Lub-linski, cu destinaţia pentru insula Creta. Conslantinopol, 14 Maitt.—Prinţul Ferdi-nand a fost primit de Sultan. înălţimea Sa purta Marea-Cruce a ordinului S-tulul Alexandru. Prinţul şi Principesa, cari vor sta aci plnă mline, ati vizitat erl Stambulul. Budapesta, 14 Maitt.—Delegaţia austriacă a adoptat creditele suplimentare de 130 milioane, cu 38 voturi contra 10. Deputaţii opoziţiei germane att declarat că vor vota lu contra creditelor, pentru motive de politică internă şi pentru că guvernul trebuia să supună aceste credite aprobării delegaţiunel, încă din anul trecut. Această omisiune trebuie să se considere ca o atingere a principiului constituţional şi desaprobată sus şi tare. Conslantinopol, 14 Maitt.—Prinţul Ferdi-nand al Bulgariei, exarcul, d. Markow, agent diplomatic al Bulgariei, şi personalul Agenţiei att asistai, la capela ambasadei ruseşti, la Te-Deum ul celebrat In onoarea aniversării încoronării Ţarului. După amiazl Prinţul şi Principesa Bulgariei afl făcut o excurriune la Prinkipo. Sultanul a remis Principesei o diademă cu briliante şi suitei Priuţulul, cadouri şi decoraţiuul. Plecarea perechiel princiare s’a amlnat. După amiazl a fost Întrunire a ambasadorilor peutru a se ocupa de neînţelegerile ce există In privinţa delimitării graniţei Tesaliene. Sir Philip Currie a oferit prinţului de Gal-Ies, din partea Sultanului, o iapă arabă. Berlin, 14 Maitt. — Prinţul şi principesa moşteuitor! al Greciei, afl asistat la o paradă a trupelor. Seara s’a dat un prlnz de gală In onoarea lor. împăratul a numit pe principesa moştenitoare, şef al regimentului Elisabeth. Paris, 14 Maitt.—Regele Greciei a conferit d-lor Măline şi Cocliery, marea cruce a ordinului Salvatorului. Roma, 14 Maitt. — O scrisoare a deputatului Pescetti, anunţă că părăseşte palatul Moute Citorio, de oare-ce şi a atins scopul de a dovedi respectul prerogativelor pnrla-lamentare. Budapesta, 14 Maitt.—Sesiunea delegaţiunel austriaco s’a Închis. Contele Golucbowski a exprimat mulţumirile împăratului peutru devotameutul patriotic al delegaţilor. Această alocuţiune a fosl urmată de strigăte en-tusiftste de : trăiască împăratul. ULTIME INFORMATIUNI Criza guvernamentalilor Ptnă azi la amiază domnea cea mat mare nesiguranţă in rtndurile guvernamentale asupra situaţiei. Nu ştie nimeni dacă vu fi azi vr’o consfătuire, căci delatorul Sturdza refuză să dea vre-o lămurire. Guvernul se teme de eventuale surprinderi ce i s’ar pregăti la această consfătuire de către mai mulţi guvernamentali, cart văd cu îngrijire dezastrul desăvtrşit de care se apropie partidul liberal, din cauza răutăţii lui Sturdza şi a lui Gogu Cantaouzino. m * * Prin unele cercuri sturdziste se vorbea aseară mult despre o remaniate ministerială ce se va produce zilele acestea. Se afirma că delatorul Sturdza a is-butit să cîştige pe d. Ştefan Şendrea, care va intra in minister luind portofoliul justiţiei, in locul d-lul Palladi, care ar trece la domenii. * * * E curios că cei mai îndlrjiţ 1 in contra restabilitei vechei unităţi a partidului, sunt ex-drapeliştil C. Dimitrescu-laşi, Missir, Mirzescu, etc. In special d. Coco Dimilresou in fiecare noapte ţine disertaţii lungi la Capşa şi la Kosman in contra drapt-liştilor şi în contra acelor guvernamentali cari ar dori pacea. * * * In ce priveşte demisiunea d-luî Ferec hide, plnă acuut nu se ştie nimic positiv. Unii susţin cu siguranţă că d. Ferechide se va retrage zilele acestea, iar alţii spun că delatorul Sturdza ar fi determinai pe ministrul de interne să renunţe la ideia sa, căci in acest cas ar trebui să se retragă guvernul intreg. Celebrul tabloti al pictorului Tadetl Adjukiewicz, reprezinlînd defilarea armatei romîne la CotrocenI Înaintea împăratului Frantz Ioseph, se află expus de clte-va zile Ia Atened. M. S. Begele Alexandru al Serbiei a trimis M. Sale Beginei o colecţie de păpuşi reprezinttnd toate costumele pitoreşti ale sîrbilor, cu broderii fine, fireturi de aur şi juvuericale. Intre aceste păpuşi este şi una care reprezintă pe o veche Doamnă a Serbiei. Această păpuşă e o adevărată capo d’operă cu o mulţime de juvaericale şi mărgăritare veritabile. Colecţia a fost înaintată Beginei de către d. Alecu Catargiu, unchiul Begelui Alee-sandru. Begina a fosl atît de ineîntaiă de această delicată atenţiune, tn cit a trimis imediat o lungă telegramă de mulţumire Begelui Alexandru. * * * M. Sa Begina a cerut A. S. B. Marei Ducesa de Heesa, sora Principesei Maria, o pereche de şvabi (păpuşi) pentru expoziţia de păpuşi din Neunned. Aceste păpuşi aii fost trimise zilele acestea prin poştă. Sturdza la Peterslmrg In unele cercuri ie pregătesc demoustraţiuni ta contra lui Stnrdzt*, dud cnm-va ar pleca la Petersburg. In legătură, — credem — cn aceasta, este un articol foarte semnificativ apărut azi In Dreptatea, din care extragem următoarele rlndnri : «Scena se petrece In vara anului 1898. «Cu toate protestările opoziţiei şi cu cu toată alarma dată de presa Întreagă, M. S. Regele s’a hotârit să meargă la Pttersburg însoţit de I>im.Sturdza, zis şi Trădătorul. «In ziua plecărel, spiritele sunt foarte agitate. Lumea, indignată de alîta dispreţ ce i se arată, nu pare de loc dispusă a înghiţi afrontui. Se vorbeşte chiar despre un complot, avind drept obiect, nu regicidul preconizat odinioară de Dumitru Sturdza Ia Iaşi, dar o manifestaţie ostilă primului ministru. «Ce va trebui să se petreacă: Ială! Se produce un freamăt. Prefectul poliţiei apare Intr’o trăsură, privind cu emoţiune In toate părţile. c'Vin jandarmii călări. Se aud urale: bătăuşii şi poliţia datl entusiasm. gjg«lnsă uu zgomot puternic, o clamoare uriaşă zguduie atmosfera. Se aude lămurit : Huo ! huideo ! «S’a produs invâlmăşala... «In mijlocul Invălmăşeltl, un om este ttrlt pe piaţă... Barba lui sură e ’ngâl-benitâ de ouă, hainele-I sunt sflşiate, cravată n’are, găurile butonierelor s’aO rupt... Cînd poliţia izbuteşte să-l scape din ghiarele mulţimel, omul e vifl. Petit bon-lionime vit encore. «Alaiul se ’ntoarce de la gară». Alegerea din Bîrlad Primim o copie de pe următoarea telegramă trimisă din Birlad ministrului de interne : Administraţia a anunţat prin batere de darabană ca mahalagiii sd fie prezenţi Slmbătâ, ziua balotajului, in curtea primăriei. Nicorescu, dispuntnc de mahalalele oraşului prin casa o&* ştiei, vroeşte provocare de scandal, singurul mijloc de a intimida alegătorii. S’aă luat dispoziţiunt ca alegătorii de pe la sate să fie sequestraţi şi ţinuţi l n curtea primăriei prin masele adunate. Aceste mâsurI fiind o provocaţiune a desordine din partea celor chemaţi a garanta liberul eserciţiu al drepturilor cetăţeneşti, vă rog respectuos a lua măsuri, a preveni acte regretabile. Po-iţaiul ameninţă pe strade că va fi bătae. Lupa Kostakt E probabil că sesiunea Camerei va fi prelungită încă pentru două zile. Defensorul ecleziastic, faimosul Vinlu, a plecat ia Birlad, pentru a ingera Ia sLgerea pentru balotagiul de Slmbătâ, lu favoarea d-lul Nicorescu. De şi tlrzitt, totuşi putem desminţi ştirea apărută In mal multe ziare şi In ziarul nostru, că d. N. Xenopol a mers la pelerinaj la Florica. Este vorba ca guvernamentalii să convoace o tntrunire publică in Capitală pe eiua de Joui. Dumineca trecută s’att efectuat tn Belgia alegeri legislative pentru renlnoirea a jumătate din membrii Camerei şi a jumătate din membrii Senatului, alegeri cari att interesat toată lumea politica. Agenţia Bomînă n’a găsit de cuviinţă să anunţe ziarelor din Bucureşti nu numai re-sultatul, dar nici măcar n’a pomenit de aceste alegeri atît de importante. Acesta este un adevărat scandal: şi o Agenţie căreia i-se plăteşte abonamentul şi care pe de asupra are subvenţii grase de Ia guvern, ar face mult mai bine să ne dispenseze de un aşa servicitt inept, incom-plect şi mal tot-d’a-una de rea credinţă. In treacăt, putem spune, eă la aceste alegeri socialişti att clştigat 100,000 voturi şi 9 scaune la Cameră In dauna clericalilor, dar mal ales In dauna partidului liberal doctrinar, care a ieşit din luptă zdrobit. S’att produs foarte multe balotagil. D. senator C. Bastachi e supărat In contra guvernului pentru două motive: a) Pentru că a cerut să fie numit prefect la Fdleifi în locul d lui Munteanu şi guvernul nu l’a numit. b) Pentru că d. ministru al domeniilor a Înlocuit pe fratele sătt, medic la staţiunea balneară din Lacul Sărat,_________________ Circulară d-lor Agricultori Se face cunoscut doritorilor de a’ş% procura Maşinele Agricole Sistemul Căilor Ferate Regale Ungare Budapesta şl Massey-Haris Comp. Ld Toronto, America, că biuroul s’a mutat în Str. Smîr* dan 7, Casa Cerlenti unde sunt expuse MOI>EIaEI/E. Librăria Stork & Miiller Onor. Clienţi, Avem onoare a vă face cunoscut că ne-a sosit un noO transport, de tot felul de culori fine psniru pictura precum : culori de uleifl, acuarele, Email şi Majohka. Asemenea suntem asortaţi cu tot felul de pînzft pentru pictură, uleiuri şi vernisurl, dde-rile pensule de pâr de porc, precum şi de păr mardre suprafiae toate plate şi rotunde. Vă mal recomandăm şi diferite cnevalete, palete da lemn, de nuc şi de porcelan foarte fioe p'trate şi ovale,—cuţite de pa ete în toate mărimile, ''ase de uleitt pentru palete, bastoane de pictura, diferiie cuiii de pictură, e c. Toate, cu preţuri mal eftine ca ori şi unde, şi spre a vă convinge vă rugăm re*pe--tuos, a vizita magazinele noastre din calea Victoriei No. 53 şi 70. Cu distinsă stimă Stor. k A Mtklier LOSURI RECOMANDABILE Vînd contra ptitţel lunare : 1 Obligaţiune de Stat austriac din anul 1864, tn 36 rate lunare de cîte lei 17>/oo 2 liragiurt pe au, cea mat aon piată tragere la 1 Iunie. Ciştignl princieal 300.000 fs. 1 Obligaţiune de Stat austriac din 1860 5 la sută dobîndă, în 36 rate lunare de cîte ld 14.*°/0o 4 liragiurî pe an, cea mal ppcnpiată tragere la 1 August. Cîştigul princieal 120.000 fes 1 Obligaţiune de premie oraşului Viena din anul 1874, lu 36 rate luuare de cîte lei 15, 3 tiragiuil pe an, cea mal apropiată tragere Ia 1 Iulie. Cîştigul principal 400.000 fes. 3 ObHgaţiuni de premii, 2 la sută de 100 fes. al Statului Sirb. in 36 rate lunare de clte 10 let, 4 tiragiurt pe an. cea mat apropiata tragere la 15 Iulie. Cîştigul principal 90.000 fes. După primirea celor dintiiil 2r..te prin mandat poş'al internaţumal trimit cumpărătorului Documentul lrgal prevăzut de serie şi nume-rile obligaţiunilor cumpărate pe care cumpărătorul joacă singur pe toată durata plaţilor lunare. După ce ş.-a achitat toate 36 ds rate it trimit obligaţiunile originale eaumerate tn document. Aceste obligiţiunt rămîn pe timpul duratei plaţilor în casele mele de fer sub controla legală a»e autorităţilor şi al ministerului de finanţe. După fi8-care tragere trimit franso liste de tragere. Aceste obligaţiuni care represintă o valoare reală şi att curs la burse pot ti comandate şi cite una a parte tn cantităţi convenabile. Dau şi bani in împrumut cu 10°/o pe obligaţiuni austriace-ung ire. Corespondenţa se p m^e adresa In limba ro-mină, franceza, germană şi strbă. NCHfiV A HM IV jnn. CASA DE BXNCA ŞI SCHIMB Budapesta, Elisabetlirirg 48 S’l PMEnOVT Un căţel Terier negru avind pirioa ele galben» cele din ’nainle strîmbe. Un mic «emn de sgtrietură pe nas lingă ochiul drept. Răspunde la numele DAŢI. Cine’l va aduce in Bulev. Elisabeta No. 7, va primi o foarte bună recon pensă. DE ARENDl I tli I*iţig6i\ «liu jud. Ilfov şi cu morile cît şi o pădure îu tâere. A se adresa la adminis-frnfia. ziarului. GRADINA ENESCU Str. SF. IONICĂ Lîngă Palatul Regal I><» I» 1 tlntii ne dt-iK-liidc fin inh\A nks ta un i xtuu ui dumutu; enescu Local de I ul ring Bucătărie renumită Francezi, Germană şi Romină vilii;in sritEiMF, şt ■ voiocve — de la cele nvii bune VII l)E DRAGAŞANI — PHETUHZ m__________ •__________ Au Bon Golit 3, Lipscani — Bucarest — 3, Lipseam Mise eix Vente des dernieres Nouveautes d’Ete eu : Foulard* gla$«a, TafTeta* Fmplre, Crreitadines, Voiles, Lainage§, Batistei, Liiioiis« Moussellnes, etc... Colletes formes nouvelles, Ja-quettes, Mantes, Redingotes En-Cas et Ombrelles, Modeles Exclusifs, Montures riches Cliapeaux Haute-Nouveautâ pour Dames, Fillettes et Enfants Osteni reprezentant des Corsets Josselin de Paris Expeditions en Provincie JEnvoi fWntfo tiu bMlotaquv www.dacoromanica.ro EPOCA FOIŢA ZIARULUI * EPOCA 19 * 'X KICOLiE GOGOL TARAS BULBA ROMAN I8T0RI0 nis TliŢi REPI BLICKl rmciLOB — O mal iim de zis? Am să răspund : Ferice ta'ăl care a născut un a-si-menea fio ! A doj-ni nu-1 tocmai mare treaba ; mal de seamă e o vorbă bună care. fără a-şl rîde de nemurirea omu-lu'. îl inimează. 11 dă curagia. cum daO ş orii inimă cailor invioşaţl de adăpare. Chia eQ aveam de gind să vă spun o ssemerna vorbă; dar Kucubenco mi-a luat pe dinainte. — Koşevoiul a vorbit cum se cade, strigară dintre zaporogl. — B mă vorbă a rostit, ziseră alţii. Şi chiar bâlrinii, cari stăteaO ca nişte crud ploate. îşi răsuciră mustaţa şi ziseră cu mulţumire: «Da, o voibâ de seamă » — Acum asi ultaţi-mă, fraţilor, urmă Koşevoiul. A lua o cetăţue, a sări peste zidurile el satt a le sparge ca şoarecii, cum fac meşterii nemţi (vedere-ar pe naiba în vis !), nici frumos nu e, nici nu face d’un Cazac. Nu cred să fi intrat duşmanul cu multe proviziunl In oraş ; multe căruţe nu aveaO. Locuitorii oraşului sunt lihniţi de foame, şi aO să Înghită totul dintr’o Îmbucătură. Cit pentru fin la cal, doar de s’o milostivi vr’un sfint din cer să le trimită... Asta numai D zefl o poate şti, căci popii lor sunt tari numai in vorbe. Orl-cum, la urma urmei trebuie să iasă din cuşcl. Impărţiţi-vă In trei trupuri şi vă aşezaţi dinaintea celor trei părţi: cinci kurenl dinaintea celei de căpetenie, şi trei la fie-care din cele-l’alte două. Ku-renul lui Diadniv şi acela al Iul Korsun se vor pune la plndă ; polkovnicul Taras Bulba cu tot po kul sâO asemenea la plndă. Kurenile Iul Titare fF şi Tunoşi fT, în reservă pe coasta dreaptă ; acele ale lui Cerlinoff şi Sti-blikivpe coasta sttngă. Şi voi, tineri, cari Yă simţiţi buni de gură la batjocură, ieşiţi din rtndurl şi Intăritaţi pe duşman. Leahul n’are creeri; el nu poate suferi injuriile şi poate că «zi chiar vor trece pragul. Fie-care ataman să-şi revizuiască kurenul, şi dacă n’or fi complecte să ia oameni din rămăşiţele aceluia al lui Periaslav. Cercetaţi-vă bine: să se dea fie-cărul cazac cite un pahar de vin ca să se desbate şi clte o pline. De şi cred că sunt sătul, căci ah mtncat erl atlta, In cit mă mir că n’ati crăpat cu toţii. Insă o poruncă vă mal datt; dacă i o trece prin gînd vre unul cîrciumar evreii să vindâ In car un pahar de vin vr’unul cazac, voia pune sâ-I bată In frunte o ureche de porc şi ’l void splnzura cu capul în jos. La lucru, fraţilor! la lucru! Ast-fel împărţi Koşevoiul poruncile. Toţi se ’nchinată şi’nu-şl puseră căciulile pe cap decît la mare depărtare. Toţi începură a se pregăti, îşi încercară lăncile şi săbiile, îşi Implură cornurile cu iarbă de puşcă şi ’şt îngrijiră caii. Ducîndu-se spre cortul Iul, Taras îşi bătu capul fără să se poate dumeri ce se făcu Andry. Fusese prins şi legat dinpreună cu cel-l’alţ' ? Dar nu se poate: Andry nu se dă prins cu viaţă. Nu se aflase însă nici printre cel morţi. Cufundat pe gin-durl, el n’auzea câ’l striga cine-va de multă vreme pe nume. — Cine mă chiamă ? zise el, în sfirşit. Evreul lankel se afla în faţa Ini. — Jupine Polkovnik, jupîue Polkov-nik, zicea el cu glas s •urt şi întrerupt, ca şi cum ar fi avut să’l spuie ceva Însemnat, am fost în oraş, jupîne Polkovnik. Taras privi uimit pe evrett. — Cine naiba te-a virit acolo? — O să’ţl povestesc, zise lankel. Clnd am auzit sgomot în zori de ziuă şi am văzut pe cazaci trăgînd cu puştile, ’ml-am luat caftanul pe umeri şi am alergat, căci să ştia pentru ce trăgeah cazacii aşa de dimineaţă. Ajunsei la poarta oraşului tocmai tocmai cînd intrau codaşii. Mă uit, şi ce văd ? zăresc pe ofiţerul Galandowicl. Cunosc pe acest ofiţer : îmi datoreşte de trei ani de zile o suta de galbeni. Mă ţinu! de el ca şi cum mi-aş fi cerut datoria, şi iată cum am intrat în oraş. — Ce dracu ! al intrat în oraş şi încă îl mal băteal capul cu datoria ? Cum de nu te a spînzurat? — Chiar voia să mă spînzure, răspunse evreul; oamenii lui îmi trecuseră funia pe după gît. Atunci începui să-l rog, îl făgăduil să nu l mal cer paralele piuă nu mi le-o da el singur şi sâ’l mal şi împrumut, dacă m’o ajuta să scot datoriile de pe la cel-l’alţl ofiţeri ; căci GalandovicI n’are o para chioară în pungă, de şi are sute de case, patru castele şi nişte stepe cari se ’nlind pînă la Skloy. Şi acum chiar, de nu l-ar fi ajutat evreii din Breslau, n’ar ti putut porni la război. — Ceai făcut în oraş? al văzut p’al noştri ? — Cum nu ! sunt mulţi d’al noştri p’acolo : Iţka, Riikhum, Khaivalkh, intendentul... — Să ii ia dracu pe toţi! strigă Bulba niîniat.; rine te întreabă de afurisiţii de jidovi ? tu îţi vorbesc de Zaporogil noştri. — N’am văzut pe Zaporogl; dar am văzut pe jnpîn Andry. — Al văzut pe Andry ? zise Bulba. EI, ce-l ? unde l’al văzut ? într’o groapă, în închisoare, legat, încătuşat ? — Cine ar fi îndrăznit să lege pe ju-pîn Andry ? el este acum unul din cel mal mari cavaleri Mal nu l’aşl fi recunoscut; e îmbrăcat numai în aur de sus pînă jos. Şi voevodul i-a dat calul săfl cel mal bun, cal care face singur 200 de galbeni. Bulba rămase împietrit: — De ce a îmbrăcat o armătură care nu e a Iul? — Pentru că era mal bună de cit a lui; pentru asta a primit-o. Şi, acum străbate rîndurile, şi alţii le străbat, şi învaţă, şi-l învaţă întocmai ca şi cînd ar fi cel mal bogat boer leah. — Şi cine ’1 sileşte să facă toate astea ? — Am zis că’l sileşte cme-va ? Nu ştii c’a trecut de bună voe în partea cea l’altă ? — Cine a trecui? — Juptn Andry. — Unde a trecut? — A trecut de partea cea-l’altâ ; acum e d’al lor. — Minţi, ureche de porc ce eşti. — Cum se poate să minţ ? Ce’s prost să mint în potriva capului mea? Nu ştia eO că ovreiul e spînzurat cînd în-drăsneşte să mintă dinaintea unul stăpîn? Adicâtele, după capul taa, şi-a vîn-dut ţara şi credinţa? — Nu zic c’a vîndut nimic ; zic numai c’a trecut de partea cea-l’altâ. — Minţi, jidan al naibel ; unde s’a mal văzut asemenea lucru pe pămlntul creştinesc ? Minţi, cline ! (Va urma) 9Iu cumpăraţi Maşini sau Unelte Agricole ina nte de a vizita € E E MAI MARE RE ROŞIT RE TOT EEEVE RE MAŞINE ŞI UNELTE AGRICOLE REPRESENTANT GENERAL AL RENUMITEI FABRICI TU. FLliTilEU DIN GERMANIA Bucureşti. - Strada Bibescu-Vodă, IV©. 1 şi $ (In dosul Aşezăm. Brîncoveneştî). - Bucureşti Rin Renumita Fabrică TII, FF O TIS Eli *remiale cu MERAEIAE R AUR la concursul de la ŞCOALA DE AGRICULTURĂ de la Herestrău in 1891. ElATOREA NOVA „Flother” Model 1898. Patentată jjjk HHT’ Prevăzută cu Triplă, Curătltoare., Trei Vi Bit uri ceea-ce nu posedă nici o treerătoare de ori-ce alt system existent, şi Tobă pentru bătut Porumb aplicabilă numai la TREERATOAREA „FLOTHER* * I ^ I.. bătînd pe zi 150 pînă la 200 cbile mari de porumb, cu sau fără fol. MAŞINELE i!§ 81SS treeră mult, curat de mătură pluguri uniyersaee i Cele mal bune şi solide, construite numai din oţel PLUGURI CE SEMĂNĂTOR RE Cu 2, 3 şi 4 Brăzdare.—Tot-d’a-una 500 600 pluguri în Depositj Cele mal PRACTICE. Cu mai multe brăzdare. Mori TRANSPORTABILE, pe postament de lemn si de fier, simple, duble, triple şi quadruple, din cele mal renumite fabrici, de 36, 42 şi 48 ţolurl. Pietre de Moară FRANCEZE l-a calitate, din Laferte. sous-Jouare-*, Societe Meulli^re Dupety &Co., compuse din maximum 4-5 bucăţi, întregi fără piept. Toate mărimile Batoze de Porumb SIMPLE şi DUBLE, manuale si cu aburi, cu Elevator ultimul sistem perfecţionat. * Curele de traiiNmi»luue ENGLEZEŞTI, l-a calitate simple şi duble, şi toate lăţimile. Pompe pentru spălatul cazanelor, de incendia şi grădini. Fire de post ar. - Rotoare cu petrol şi cu gaz, ET AL44 şl Cositoare servă, — Muşamale. -fMasine « Secerătoare simple CE APARAT RE LEGAT SNOPI din renumita fabrică JtOIIA'STOJA ISAR1ESTFti ‘-r ma „ -m _ . w M n 9 M v—oi iodo. ueie mai uşoare şi solide ^didiiţie absoluta pentru perfecta funcţionare şi ; ^ ^ ^ Reprezentant general a Renumitei Case SIMOAIRUIIEER