SERIA n.—ANUL IV, No. 763 NUMĂRUL 10 BANI a no\A mentele încep la 1 şi 15 ale fie-cărui luni Un an In ţară 30 lei; In strein&tate 50 lei fase luni ... 15 » » » 25 » rel luni . . . 8 » » » 13 » Un număr In strein&tate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No. 3. — STRADA CLEMENŢEI — No. 3 Ediţia a treia TELEFON VINERt 15 MAIU 1808 NUMĂRUL 10 BANI AXVXCIUHIEE AnunciurI la pag. IV , > > III > > > II Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul UN NUMĂR VECHIO 30 BANI A DJtlXMSTil AŢIA No. 3. - STRADA CLEMENŢEI — No. 3 0.30 b. linia 2. — lei » 3. — » » CHESTII ROHIIHA IN DELE6&TIA AUSTRIACA TRIBUNA LITERARA Legitimarea pronunciamentelor D. Sturdza, răspunzînd, alaltăerl, la interpelarea d-lul Panu în Senat, s’a acoperit de o nouă pătură de ridicul— ca de obiceiQ. Dacă ar fi numai atîta, nu am releva cazul. O pătură mal mult saQ mal puţin de ridicul, o dovadă mal mult saQ mal puţin de incapacitate şi de felonie,pentru acest individ, nu e mare lucru. Sturdza a comis In Senat ceva foarte grav. Neputînd să se apere faţă cu dovezile cari i s’aQ aruncat în faţă şi din cari rezulta participarea lui şi a acoliţilor la pronunciamentul a o parte din ofiţerii de cavalerie la 1894, Sturdza a avut curagiul a le lua apărarea şi a legitima asemenea mişcări revoluţionare. Da, primul-ministru liberal a susţinut că disciplina în armată este o chestie de apreciere, a celor inferiori, şi de cîte ori el se pot crede nedreptăţiţi, de atîtea ori el pot face mişcări ca acelea de la 1894. D. Sturdza a declarat mal mult. De cîte ori se văd în o armată mişcări de asemenea natură, să se ştie, că vina nu este a celor râs-vrătiţT, ci a şefilor, a superiorilor. Somat de d. Panu ca să se explice din noO asupra acestor declaraţii grave şi periculoase, d. Sturdza, foarte încurcat, a căutat să le atenueze întru cît-va. Totuşi, chiar la replică, dînsul a menţinut declaraţia că gradele inferioare au dreptul de a tace acte de nedisciplină de cîte ori sunt, iar noul adăugim de cîte ori cred că sunt, nedreptăţite. Interpelarea d-lul Panu, a avut prin urmare rezultatul dorit, acela .de a sili pe Sturdza să justifice chiar astâ-zl, cînd e la guvern, fapta sa din 1894. Lucrul deci se schimba. Din ceea ce aceasta chestie era o chestie de trecut, ea devine de actualitate. Nu mal suntem în faţa unul rătăcit, care, orbit de setea de a ajunge la putere, a comis crima de a îndemna în 1894 pe ofiţerii de cavalerie la o concertare a-narliică. Suntem în faţa unul prim-minis-tru care, de la înălţimea locului în care se află, declară ţârei că de cîte ori se produce o dezordine în armată, inferiorii trebuesc scuzaţi, ba chiar încurajaţi, iar pe culpabili trebue sâ’I căutăm nu în rîndurile resculaţilor, ci în acele ale şefilor armatei! Această teorie este de o aşa de mare gravitate, încît atragem atenţia M. S. Regelui, comandantul suprem al armatei, asupra el, şi ne permitem a-L întreba respectuos dacă şi M. Sa împărtăşeşte acest fel de a vedea, iar, în cazul contrar, dacă un prim-ministru, care are astfel de teorii, poate să mal stea în fruntea guvernului. După declaraţia lui Sturdza, de cîte ori, cum foarte bine a observa d. L. Catargiu, un număr de ofiţeri vor rămînea nemulţumiţi la epoca înaintărilor, de atîtea ori el sunt în drept să se răscoale în contra or-dinel stabilite de lucruri şi să ia căile periculoase ale nedisciplinel In Senat, unde sunt atîţia militari, nici unul nu a îndrăznit a aproba declaraţiile revoluţionare ale lui Sturdza. D. general Anghelescu l’a desaprobat indirect, declarînd actul ofiţerilor de cavalerie de la 1894 ca un act reprobabil. Iar co Ionelul Obedeanu a fost şi mal ca tegoric. Acest militar s’a rostit că el nu poate înţelege acest fel de eorie şi că adevărata disciplină este acea după care, un ofiţer care se crede nedreptăţit, nu are altă cale de cît aceea a reolamaţiel, pe cale erarhică, iar dacă nu primeşte sa-isfacţie, trebue să se supună, al-minterea acela nu e militar, ci ba-şibuzuc. Teoriile anarhice ale lui Sturdza nu pot fi lăsate sub tăcere. Trebue să începem o campanie, pentru a ovi râul pe cît este încă la început. Cestiunea romînă în delegaţia austriacă De sigur că s’au vă*ut in R«-mînia gnverue cari să’şl permită multe, foarte multe. D'aei s’a tras concluzia că orice e permis tu ţara romtnească. Aci stă greşala. Ţara dovedeşte in fle-care zi — şl f ntr'un timp apropiat va dovedi in mod şl mai pipăit — că dacă a indurat «abuzurile, asasinatele şi procesele scandaloase» din timpul iul Ion XKrătianu, ea nu Îndură batjocorirea sentimentului naţional. S’a căutat a se susţine că oare-cari raţiuni de Stat cer ca nişte adevăraţi tilltarl politici ca Dim. Sturdza şl Gogu Cantacuzlno,cari împingeau ţara spre nn conflict răsboiulc cn Austro-Ungaria, să vie la putere spre a primi pe împăratul Austriei, spre a face scuze şi spre a înăbuşi agitaţia naţională, căci banditismul lor din cestiunea naţională le dă lor puterea morală de a distruge o mişcare pornită de el* Ei bine, cn această morală ţara nn se împacă. De donl ani şi jumătate, ţara protestează in contra acestei bat jocorirl a demnităţii sale. Ea protestează la alegeri, dtnd partidului conservator un total de voturi mai mare decît guvernului, in toate consultaţlunlle corpului electoral. Ea alungă o primă dată pe trădătorii de la pntere. Cu bărbăţie, cn demnitate, cn mîndrie patriotică, ţara ’şl-a Ii» cut datoria. Ulmenl n’o mal poate învino-văţl. Guvernul trădătorilor e o stă-plnlre de lapt, de ale cărei acte nepatrlotice ţara nn e răspunzătoare. împrejurări, cum sunt alege1 rile parţiale, aft permis ţării nu mal să protesteze* împrejurări foarte apropiate vor da ţării pntinţa să gonească pe batjocoritorii neamului nostru. CU CINE AVEM A TACE Fină acum cit-va timp, redactor responsabil al Voinţei Naţionale era un domn Zaharia. Acest colaborator al d lui Gogu Canta cuzino s’a dovedit a fi, în calitate de şef al poliţiei comunale, cel mai mare pungaş ce a’a pomenit vre-o dată. In locul lui Zaharia e acum un domn Ianovici. Acest domn s’a dovedit a ft răspunzător de publicarea plastografiilor in cestiunea Mitropolitului. Ameninţat cu proces de calomnie, redactorul-şef al Voinţei a fost ne voit, pentru a scăpa, să iscălească un act, ce i s’a dictat de reprezentanţii Mitropo litului, din care resultă că e nn calom Acum acelaşi domn Iunovici e tratat de pungaş de d.Galon Lecca, prefectul poliţiei Capitalei, care ii făgădueşte *patru zeci de palme» pe cari Ianovici le încasează fără a protesta. Iată cu cine avem a-face. Iată indivizii cari ne insultă. Păcătoşta „Agenţiei Romtne(‘. — Discursul d-lul barou Vasilco. — aprecierea „Gazetei*4. Păcătoşi a „Agenţiei Roinlne“ In şedinţa de Luni a delegaţiunilor austro-ungare s’a produs o discuţie de o mare importanţă pentru Romînia, discuţie despre care păcătoasa Agenţie Romînă n’a găsit de cuviinţă să ne semnaleze nici un cuvînt. In acea zi s’a pus la ordinea zilei, de către d. baron Vasilco, membru al partidului naţional bucovinean şi delegatul Bucovinei în delegaţiunile imperiului, cestiunea şcolilor romine din Braşov, cestiunea manifestaţiilor naţionale din Romînia în ziua de 3 (15) Maiu, şi politica de opresiune a guvernului unguresc faţă de cele trei milioane de ro-mîni de peste munţi. Cn nn cuvint, s’aik pus îu discuţie raporturile dintre Romi-nla şl Austro-IJugaria şi cestiunea naţională. Despre acest eveniment, care pentru prima oară se produce în delegaţiunile auslro-ungare, cari sunt un fel de parlament comun al monarcliiei vecine, mai pre sus de parlamentele din Viena şi Budapesta, «Agenţia Romînă» nu ne-a transmis nici o vorbă. Discnrsnl d-lnî baron Vasilco In şedinţa de Luni după am’azi a deleg oţiunel austriace, care e întrunită acum la Budapesta, fiind la ordinea zilei budgetul ministerului afacerilor străine, d. baron George Vasilco, delegatul Marelui Ducat al Bucovinei, a ţinut următorul discurs pe care’l reproducem după «Egyel4rt6i» : «ăfă unesc din toată inima la votul de încredere, pe care l’a obţinut ministrul de externe, contele Goluchomsky, dela delegaţia austriacă; mă unesc cu atît mai vîrtos, că onoratul ministru ne-a dat asi gurări formale că relaţiunile monarchiei noastre sunt bune cu toate puterile. Dar totuşi nu mă pot opri a nu releva aici, că aceste relaţiuni adeseori sunt tulburate de guvernul ungar, prin procedeurile sale regretabile faţă de romini. *In adevăr, in ziua in care contele Goluchomsky ne-a asigurat de bunele relaţiuni pe cari le întreţine monarchia cu toate statele vecine, guvernul unguresc ^ a trimis un escadron de husari şi două batalioane de infanterie la Blaj ca să împiedice adunarea naţională a romînilor. Drept răspuns la această măsură nedreaptă, 8’au început, in toată Romînia, manifes taţiile antimaghiare, cu toată opoziţia guvernului romin. Organele guvernului unguresc pretind că aceste manifestaţii în mare parte au fost organizate de agitatorii de profesie in contra guvernului romin, din cauza pericolului în care se află şcolile romîneşti din Braşov. Chiar dacă aş admite aceasta, nu mai puţin a devărat e că politica internă a guvernu lui unguresc nu cadrează de loc cu politica generală a ministrului afacerilor străine ! *In Romînia partidele se succedează des la putere; şi contele Goluchomsky, care cunoaşte perfect de.bine raporturile interne din acest Stat, va fi ştiind că manifestanţii de azi, vor putea să ajungă mtine la putere acolo, şi atunci Romînia ne va putea crea dificultăţi mari. *Rog pe d. conte Goluchomsky să bine-voiească a stărui ca politica sa pacinică să găsească un ecou în Ungaria, adică politica internă a guvernului ungar să fie pusă in concordanţă cu politica externă a d-sale. Să stăruiească ca guvernul unguresc să resolve chestiunea transilvană, căci cîtă vreme romîniî sunt nemulţumiţi, aceste nemulţumiri compromit prestigiul de mare putere a monarchiei noastre, care are interese mari ca să în treţie cele mai bune raporturi cu Ro mînia». Aprecierea „Gazetei44 Deşi i s’a comunicat numai in resumat telegrafic, totuşi «Gazeta Transilvaniei», o făcut următoarele aprecieri asupra acestui discurs senzaţional : «Este pentru prima oară, că de la acest loc se adresează ministrului de externe cuvinte atît de simpatice şi bine voitoare causei Romînilor din Transilvania, Banat şi ţara ungurească. «Distinsul reprezentant al fraţilor noştri bucovineni nu numai că a părtinit călduros cauza noastră, dar a prezentat situa-ţiunea ast-fel, ca ministrul de externe să fie constrins a-i răspunde la importanta întrebare : este sau nu politica de naţionalitate a guvernului unguresc în contrazicere cu politica ministrului de externe ? «Contele Goluchowski va trebui să se pronunţe asupra întrebărel, şi suntem curioşi a vedea cum va şti dînsul să răspundă la afirmarea pozitivă a d-'uî Ya-sifco, că politica maghiară nu se uneşte cu politica monarchiei şi că guvernu! unguresc, prin intoleranţa sa, ameninţă bunele raporturi a'e monarchiei cu Romînia. farsa ordinara Tertipurile la cari recurge regimul, spre a ademeni pe aLgătoril din Tutova pentru balotajul de Simbâta viitoare, sunt de un ridicul neîntrecut. Oamenii aceştia, cari fac greşeli şi prostii cu duiumul, ba chiar crime de Stat şi de les-naţionalitate, Îşi Incliipuiesc că vor putea, cu nişte mizerabile cîrpell şi cu farse stupide, să s himbe curentul formidabil de opiuiune ce s’a manifestat contra guvernului, la primul scrutin de Slmbăta trecută. Luni, la Cameră, stllpul guvernamental C. Stoicescu îşi aduce aminte, ni-tam ni-sam, de uu proiect pentru adăogarea unei cincimi la pensiunea ofiţerilor in retragere cari att luptat In războiul independenţei. Chestiunea e veche şi guvernului nici prin cap nu-I trece s’o rezolve, mal ales în lipsa de bani Iu care se găseşte. Dar cel cu asta? De ce nu s’ar unge ochii ofiţerilor tn retragere, In special celor cari sunt alegători In col. I de Tutova? Iată izvorul solicitudiuel neaşteptate a d-lul Stoicescu, care a cerut să se inter-vertească ordinea zilei. Natural, guvernul s’a opus, Iu numele intereselor superioare, şi treaba a rămas baltă, că-l nimănui nu l trecea prin cap să rezolve chestiunea aceasta şi era vorba uumal să se joace o farsă. ErI, Marţi, la Senat, a fost comedie Întreagă. Il apucase pe d nil din majoritate şi din guvern o dragoste fără frîfl pentru Birlad. Un senator cere să se voteze pensiune văduvei d rulul Codrescu de la Birlad. D. D. Sturdza, îusuşl d-sa, consimte. Un alt senator cere să se voteze repede creditul de 1.000,000 lei cerut de oraşul Birlad. Se ia act. După cum se vede, o Întrecere de dragoste pentru Birlad. De cit, dragostea aceasta e prea tardivă şi interesul balotajului de Sîmbătă e prea apropiat, pentru ca tertipurile guvernului să mal poată înşela pe cine va. Guvernul va ti silit să recurgă la obicinuitele ingerinţl, şi totuşi va mlnca o bătaie straşnică, care-I va arăta că Birlădenil nu sunt nici naivi, nici fricoşi, cum ti cred Sturdza-Stoicescu-Paladi. ÎNTREBĂRI Ce măsuri a luat d. ministru de războiu în contra d-lui ofijer Ursu, care, în dispreţul legii şi în batjocura unor sentinţe judecătoreşti recente, s’a făcut vinovat de o provocare la duel, mărturisită şi lăudată de Voinţa Naţională P Ce se face cu urmărirea d-lul senator Bucşenescu, care a comis delictul de duel ? Ce se face cu proiectul de lege în contra duelului, depus la Senat ? Ce se face cu proiectul de lege în contra duelului, depus la Cameră ? DIN STREINATATE Alegerile din Francia Cu alegerile de balotaj de Duminica trecută s’aQ complectat operaţiuoile electorale din Francia. Balotajele aQ adus mulle surprinderi. La Paris, radicalii şi socialiştii aQ sufarit mari per-derl, şi aQ cîşligat naţionaliştii (numire nouă a buLngişiilor). Ca voturi, monarchiştil aQ făcut progrese. Cu deosebire dureroasă, pentru radicali, e căderea d-lul Goblet, fost prim-rainistru. pentru care în ultimul moment aQ lucrat energic chiar d-nil Bourgeois şi Brisson. Mult mal mare e lista perderilor guvernului şi ale partidelor guvernamentale. Cu ajutorul raliaţilor şi al monarchiştilor, guvernul are o majoritate’ dar rămine in dependenţa partidelor Dreptei. Noua Cameră se compune din 226 republica"! moderaţi, 34 raliaţi, 40 monarchi-ti, adică 300 ministeriali ; şi din 91 radica'l. 56 radicall-so-cialiştl şi 50 socialişti, adică 197 ojnzanţl. Mal sunt apoi 8 naţionalişti, 10 antisemiţi şi ciţl va fără eticheta. Retragerea d-lul IHdllue. Rezultatul alegerilor a dat naştere zvonului că d. Mdlioe se va retrage în curind. Iefringt rea morală suferită prin nealegerea ministrului Lebon, dependenţa In care guvernul ramine faţă de partidele dreptei, descurajarea d Iul Măline pricinuită de evenimentele din urmă, întăresc zvomo'ele de criză. Senatorul Ranc anunţă acest eveniment, in Radical, ca loarte apropiat. Forelgu Legenda Ursei mari Cu alt prilej *) ziceam că popoarele anfice, contemplative şi foarte expansive, doritoare de a da soiuţiunl imediate fenomenelor ce se prezintaQ vederii lor, se amuzat! să creeze mituri, cari juraţi cu cele mal simple elemente ştiinţifice; dar cari eraţi foarte ingenioase, prin istoriile ce inveutatl. Pentru cel vechi, acest obiceifl era o nevoie psicho-logieă foarte uşoară de Înţeles. Se ştie iarăşi că fenomenele cereşti afl fost cele d’lnttl cari afl izbit imaginaţia popoarelor prim ti ve. Aşa, soarele, luna şi stelele : aşa fu’gerul şi tiinetu’; aşa eclipsele etc. etc. Stelele, In special, atrăseseră de mult atenţia popoarelor, Iacă de pe timpul cînd erafl nomazi. Diversele constelaţiunl erafl pentru aceşti păstori o distracţie Iu timpul nopţii. Se înţelege de la sine că, cu mania lor — dacă nn o dorinţă ascunsă, safl mal bine zis o trebuinţă sufletească — cu mania lor, zic, de a da soiuţiunl imediate, păstorii chiar afl fost conduşi a crea diverse legende şi a da numiri diferitelor constela-ţiunl ce li se liitaţişafl îu timpul nopţii. Prima constelaţiune ce le-a atras atenţia, a fost de sigur Ursa Mare, ca una ce se prezintă pe cer mal clară şi mal desluşită de cit toate cele-alte. E nevoie a se şti cum această constela-ţiune a ajuns la denumirea de Ursa Mare safl Carul. Iu vechea sanscrită, stelele sunt desemnate cu vorba riksha. Tot cu acest cuvint se denumia şi Ursul. Aceasta Însemnează că vechil Indieni ar fi dat cel d’întH numirea de Ursa Mare constelaţiunil despre care este vorba. Nu reese totuşi de nică-erl această corelaţiune şi plnă In timpul de f.iţă, nimeni n’a demonstrat-o In mod serios. Nu se ştie iarăşi dacă Indienii să fi confundat, safl mal bine să fi stabilit vre-o relaţie oare-care Intre urs şi stea, deşi uuil autori caută să stabilească acest fapt, la lipsă de altă explicare mal Ia lndemluă. Max Mii Ier zice că cuvtutul riksha trebue să fie raportat la rădăcina ark rik, al cărui sens este luminos, şi cînd lu cărţile sanscrite se lntilneşte expresiunea de cele şapte riksha, trebue să se traducă prin cele şapte luminoase. Dar acum se prezintă o încurcătură: Acelaşi autor susţine că cuvlnful grecesc arktos (arctic, boreal) este derivat din cele două rădăcini sanscrite: ark şi rik, şi In acelaşi timp ştim că acelaşi cuvint, arktos Însemna, la greci, urs. Este deci probabil că In limba sanscrită, cri puţin în primele timpuri, cu-vlntul de mal sus să fi servit a denumi şi stelrie (safl unele stele cele mal luminoase), şi animalul despre care este vorba. Si trecem mal departe. Constelaţiunea Ursei miri se numia la grecii străvechi In două moduri: arktos şi amaxa întocmai ca şi la noi ; arktos însemna, cum am spus, Ursa mare şi amaxa Înseamnă car. La noi încă se perpetuează această denumire dub'ă şi cu drept cuvint ne-am putut Întreba In şcoală, de unde şi ptnăunde aceste două numiri cari n’att nimic de comun Intre ele? Ce are a-face Ursa mare safl mică cu o căruţă safl car ? La noi, astă-zl numai savanţii şi cel pricepuţi o numesc Ursa mare; poporul ti zice curat Carul mare. Tot aşa era şi la greci, căci şi poporul grecesc de astă zi, cel care se ocupă cu cosmografii, nu cunoaşte de cit o singură numire, căruţă (amaxa). Această numire dublă trebue să vie mal de departe de cît chiar de la g.-acl, prin urmare explieaţiuni e lui M ix MttUer, se poate prea bine să fie adevărate. Iată de ast-fel ce zice Mix Mflller In privinţa acestui fenomen filologic: Credinţa despre Ursa Mare este rezultatul influenţei limbagiului asupra cuge-tărei, influenţă ce a jucat în mitologie un rol cu deosebire important». iln limba elenă cuvîntul arktos însemna Ursa, dar a trebuit mai înainte să aibă şi un alt înţeles, care sa’i permită a’l adopta la o stea. Cu timpul însă, acest din 1) Vezi studtul mea (Grădina Hcsperidelor* www.dacoromanica.ro urmă senz a’a pierdui, şi mai tWzin, cînd limba greacă şî-a fixat u* * dicţionar, sensul acesta nu ea mai găsit». Confuzia se urmează la Greci aproape lu* tocmai ca la Indieni; vom redea că se va prezenta şi la Latini. La'ini! o numeaţi In acelaşi timp şi Sep-temtriones. Cuvintul descompus In cele două părfi cari-1 compun dă : Septem, şapte, şi triones. Asupra acestuia din urmă s’a pro dus deosebire de vederi. Unii autori latini cred a fi văzut In acest trionea semuifi a-ţia boului de plug,—cu alte vorbe couste-laţiunea celor şapte bol; c&cl e imposibil să se fi Înţeles constelaţiunea boului, ea li să şl ne avlnd absolut nici o asemănare nici cu un boţi, nici cu un urs, nici cu ori ce alt animal. In această eroare aii căzut şi alţi autori cunoscuţi, ca Gaston Paris, de exemplu. Tot M*x MQ Ier ne dă o soluţie satistăcătoare. El zice că cuvintul triones a fost mal luainte Strionea. S s’a pierdut prin alipirea sa cu Septem, adică tn loc de Septem S riones s’a zis mal Urziţi Septem-triones *). Striones, Însemnează stele. Iu Sanscrita, Stara Însemna direct stea. De aci In latneşte Sterula, apoi Stella. Această rădăcină se găseşte In toate limbele europene. In Sanscrita mal găsim şi cuvintul ţâră, prescurtat din Stara, prin perderea iniţialei S, şi d’aci trio. In privinţa denumirel de Ursă, latinii nu prea s’afl grăbit să o adopte In mod definitiv. Poeţii latini, dacă n’afl toţi un mare tal-nt poetic, aii cel puţin fericita facultate de a exprima, cit se poate mal bine şi cit se poate mal adevărat, credinţa poporului. Unul diutr’aceştia, Avienus scrie următoarele : «Legenda spune că sunt Urse, dar In realitate tle seamănă cu două care...» Şi astfel, mal practic, poporul latin a lăsat savanţilor plăcerea de a le numi urse, păstrlnd pentru dlnsul denumirea de car. Să vedem acum, cum s’a sjuns la denumirea de car şi cum s’a menţinut această denumire. înainte de toate, e bine să se ştie că multe din tradiţiile, legendele şi zicătorile celor vet bl afl străbătut intacte plriă In zilele noastre şi se transmit din generaţie lu generaţie, cu atita preciziune, In cit se pare că n’afl să piară nicl-odată. Sunt proverbe vechi, sunt credinţe vechi, sunt zicătorl veihl, cari s’ail transmis printre veacuri, sthimblndu-şl poate forma Intru clt-va, dar fondul nicl-odată. Aceasta Însemnează că adevărul a fost şi va fi tot-d’auna unul singur. Clnd s’a creat o legendă printr’o comparaţie justă, forma el a putut să se modifice, tipul Insă a rămas. Aşa s’a lntlmplat şi cu legenda constela-ţiuuel despie care voibim. Cel din timpurile noastre, cu toate astea, cu grtfl şi-ar putea luchipui o asemănare destul de frapantă Intre un car'şi forma a-cestel constelaţiuul. Cel cari afl căutat o, şi-afl Inch puit-o In diferite moduri. Unii, de exemplu, afl comparat cele patru stele,cari formează trapezul, cu cele patru roate ale catului, iar pe cde l’alte trei, cu boii safl alte vite cari le trag. Este o eroare. Şi nu’ml Inchipuesc a spune un lucru mate, tind afirm că forma acestei conste-laţiuni trtbue să se eompare cu forma carelor Întrebuinţate de aceia cari, cel din-tlifl, aii făcut comparaţia. Şi, de oare-ce popoarele primitive, ehiar cele nomade, şi-afl permis să observe a-ceastâ constelaţi une, şi să’I dea o numire, trebue să ne transportăm cu cugetarea la acele vremuri, spre a face comparaţia. Prin urmare, trebue, mal lntlifl, să ştim care era adevărata formă a carelor la popoarele primitive. Aceasta fiind lesne de aflat, lesne se şi poate stabili comparaţia. Mai Intll, carele cu cari cel vechi se slujeai! la nevoile lor zilnice, nu aveafl patru roţi, ci numai două. Apoi forma lor s’ar putea asemăna cu cărucioarele noastre, pe cari le Întrebuinţează populaţia săracă şi cu cari de ordinar se ridică gunoaele de pe stradă : o cutie de lemn, pusă pe două roate şi cu nişte ulube In care se Înhăma un singur ral. Este Insă o mică deosebire. Cutia căru-cioaielcr noastre, este un fel de pătrat mal mult ori mal puţin perfect, pe clnd la cel din vechime, ca ori ce lucru primitiv, forma lor era aceea a unu! trapez cu baza cea mi ă d’asupra. E de notat apoi faptul că primele căruţe n’afi avut roţi, nici patru, nici măcar două. A fost mal Intll inventată cutia, care se tlra ca o sanie pe uscat, şi apoi, mal tlrzifl mult, s’afi inventat roţile. Ch. Ploise *) zice că forma carelor safl căruţelor popoarelor primitive semăna mult cu actualtle căruţe din Tunkin. Aceste căruţe Se compun dintr’o cutie drept-unghiu-Iară, pusă pe două şiul de barubu. Ele suut trase de doul safl patru bivoli. Cestiunea fiind ast-fel redusă la cea mal simplă expresie, lesne ne putem Închipui că forma acelor căruţe, cu oiştea lor Încovoiată puţin In jos, ne indică identitatea de formă cu constelaţia despre care vorbim, *1 E vorba de cele două urse. •) Ciel et Terre, căci, lutnd cutia unei căruţe de acest soifl şi lipind-o pe bolta cerească, avlnd grijă ca oiştea să fie Îndreptată spre Nord-Vest, vom găsi In tocmai forma constelaţiunel numită Carul safl Ursa Mare. G. T. Bnzolanu. ISVOBHAţn Teroarea din Bîrlad Ruşinoasele Infrîngeri îndurate de secta de la putere cu ocazia alegerilor de Simbătă, o împing acum la acte de teroare neînchipuită. In vederea scrutinului de balotaj ce se va face Simbătă la Birlad şi pentru a asigura reuşita d-lui Nicorescu, guvernul a destituit telegrafic pe doul sub-prefec[l din judelui Tutova. Iar administratorul fi nan'iar ameninţă pe mal mulţi funcţionari de la casieria din Birlad bănuiţi că la alegerea de Dumineca trecută au votat tn contra lut Nicortsiu, cu destituirea. A S’a întreprins o goană disperată spre a obţine voturi pentru Nicorescu. Alegătorilor cari aii desfăşurat mat multă activitate tn contra candidaturii colertivi-viste, li se făgăduiesc acum slujbe şt alte beneficii, făgă dueli, cari de sigur vor fi uitate după scrutin. A'ţii sunt ameninţaţi cu procese de contravenţii, cu răzbunarea administraţiei, etc. dacă vor îndrăzni să facă propagandă in contra candidalurel colectiviste. Iar altora li se oferi sume însemnate. Teroarea şi corupţia a ajuns la cel mai înalt grad. * * * , Candidatul colectivist merge cu impertinenta ptnă acolo, in cît se laudă că va destitui pe prefect, d. Toader Ioan, dacă nu se va pune cu totul la ordinele lui. Obicinuitele trenuri de plăcere vor începe a circula In fie-care Duminecă şi zi de sărbătoare la 20 Maiti. Ni se denun{ă că la pădurea ztatulul din Comana, judeţul Vlaşca, pădure exploatată în regie, de către agenţii colectivişti Berechet şi Manolescu-Lungu, s’au descoperit grave abuzuri. Ministerul domeniilor a trimis în anchetă pe d. inspector Bujoiu, care a descoperit o de fraudare colosală de 930.000 lei. Deşi ancheta durează de aproape o lună, totuşi ptnă acum nu s’a făcut nici un demers pe lingă parchet, căci se zice că ar fi vorba de a face afacerea muşama. Ziarele streine anunţă că Ducesa Lnisa Coburg a Încercat să evadeze din institutul de sănătate din Doebling, lingă Viena. Clnd a fost surprinsă, ea a strigat că vrea să meargă În Belgia, Ia tatăl safl, Regele Luitpold. Curtea de Casaţie a respins eri recursul lui Nifă Hor eseu şi al soţiei sale, Ana, condamnaţi cel d’intiiu la trei luni de zile şi cea d’a doua la o lună, pentru tăinuire a 6,000 de lei, in cunoscutul furt de la ministerul de finanţe. Fie-care şedinţă a Cameril colectiviste trebue să fie marcată piiutr’un scandal. Şedinţa de eri e dovadă că biuroul camerei nu se dă Înapoi dinaintea nici unei ilegalităţi. Guvernul avea nevoe de prelungirea şedinţei peste ora 6, pentru votarea legel marinei militare. Pentru aceasta însă tre-buese două treimi din Cameră şi deputaţi prezenţi nu erafl de cât vre-o 70. Cu toate acestea, biuroul a prelungit şedinţa. In zadar au fost protestările opoziţiei. D. Fleva luînd cuvintul, a spus că ceia ce s’a făcut este o nelegiuire mai mult la pasivul guvernului. Ea se resfrînge şi asupra mojorităţei. Aceste din urmă cuvinte afl provocat protestările majoritâţel. Alăfurl cu Delimarcu, Mărgăritescu şi Filipoiu, am văzut—nu cu surprindere—pe d. Coco-Demetrescu, luînd loc, cu mult succes, Intre mamelucil colectivişti. Graţie aeestel intervenţii, prelung'rea şedinţei a fost admisă şi arbitrarietatea comisă. A fost depus In Cameră proeetul da lege peutru trecerea administraţiei şi exploatârel fabrice! de pulbere şi explosibile din Lăcu-leţe, de la ministerul de războiţi, la Regia Monopolurilor Statului. Această direcţie va fi, de acum lnaiute singurul fabricant de pulbere In ţară. Demisiunea d-luT Ferechide Ieri am înregistrat zvonul privitor la damisiunea d lui Ferechide din minister. Iată amănuntele pe cari le aflăm în acea stă privinţă : D. Ferechide a făcut Marţi seara o vizită unei persoane, sus puse in partidul liberal, care deocamdată stă retras din luptele politice, şi i-a comunicat că unii din colegii săi ii impută mereu, că numai din pricina felului săii de adminis traţie a suferit guvernul infrtngeri atit de ruşinoase în Iaşi, Galaţi, Huşi şi Birlad. Aceste imputări, precum şi relaţiunile încordate pe cari le are cu d-nii Gogu Cantacuzino şi^Palladi, l’au hotărit să demisioneze. Cerîn dapoi un sfat interlocutorului săii, pecota i a răspuns ; — Nu ţi dau nici un consiliu, dar pot să ţi epun că oamenii aceştia fac tot ce le stă prtn putinţă pentru a compromite tot mai mult partidul liberal. * * « Vestindu-se apropiata demisiune a d-lui Ferechide. primul-ministru speriat de consecinţele funeste pe cari le ar avea ea pentru guvern, a rugat pe ministrul de interne să nu-şi realiseze gîndul. Dim Sturdza a avut o lungă explicaţie cu d. Ferechide asupra neînţelegerilor din cabinet. In urma acestor explicaţii, se zice că d. Ferechide a renunţat de o cam dată la ideia de a demisiona. Iată moşiile, cari vor fi cedate ministerului de războiţi de Stat spre a servi clmpurl de instrucţie regionale, pentru corpurile de armată : a) Moşia Cireaşovu, din judeţul Olt, pentru corpul I de armată ; b) Moşia D*diIov Băneasa, cu pădurile, din judeţul Vlaşea, pentru corpul II de armată; c) Par!-e din moşiile Hag'enI, Bobn-Cor-neanca. Chioara, ViâdenI şi Gaiţa, din judeţul Ialomiţa, pentru corpul III de armată; d) Moşia Şipotde, din judeţul Iaşi, pentru corpul IV de armată. Mal mulţi membrii al corpului diplomatic, avlnd de cicerone pe tlnârul ministru, Ionel Brătianu. afl plecat eri In excursiune la Curtea de Argeş. Interpelarea d-lui senator Brabeţianu în cestiunea trădării naţionale sâvîrşite de Dim. Sturdza, este pusă miine, Vineri, la ordinea zilei. D. general J. Lahovari este aşteptat Duminecă în Capitală. Ciud manifestaţia, In onoarea noului ales al laşului, trecea aseară prin strada Fran-clin, o trăsură venea din sere Episcopie. înăuntru se aflafl d-uil Gh. Mlrzeseu, marele (!?) elector al laşului, şi N. Gane, primarul acelui oraş. Cu lofă displâcerea ce-I cauza vederea impozantei manifestaţii care consacra sflrşitul legendei sale de mare elector, d. Mirzescu, neputlnd Înainta, a fost nevoit să asiste la defilarea miilor de cetăţeni. O nenorocire nu vine nicl-odală singură. Asupra lui cc. Ghiţă cad, de o bucată de vreme, toate pacostele. Neue Frese Prese ne anunţă că guvernul romtn a rumoărat de la Petroşani, Transilvauia, 1000 vagoane cărbuni. Se vede că d. Dim. Sturdza n’a pus In aplicare legea minelor, de cit pentru ca să cumpere cărbuni de la Unguri. D. Spiru Haret va supune azi M. Sale Regelui decretul pentru numirea, dintre cel trei cand daţl recomandaţi de Sf. Sinod, a S. Sale Archimandritul Varlam, doctor în teologie, In locul vacant de Arehierefl cu titlul de Craioveanul. Maghiarizarea ţăranilor ardeleni Gazeta Transilvaniei denunţă următorul caz grav: «Un oare-care Anrdassy, administratorul, safl, cum zice poporul, diregătorui moşiei Mihalţ a lui Kovrig,—armean, care s’a îmbogăţit pe spinarea Romtoilor din Btaşifl, mal ales prin esploatarea morilor de acolo — nu vrea să mal dea ţăranilor romtol porumb de săpat pe a treia parte, dacă nu’şl vor maghiariza numele. «Din cauza aceasta romtnil Îndură cele mal mari neajunsuri şi afl ajuns lutr’o mizerie de plîns. lipsindn-le In mare parte chiar şi hrana de toate zilele. El s’afi uitat drept In ochii acelui Audrassy şi i-afl răspuns cu rotndrie şi cu hotarlre : — Nu ne scriem Unguri, domnule 1 Dacă nu ne dai porumb de săpat, vom lua straiţa şi bita şi vom pleca de aici, căci doar este destul pămtnt In lume; dar ferească Dumnezeu să ajungem să ne mântnco ruşinea obrazul! întrebaţi fiind, dacă toţi afl fost de un gtnd şi dacă nici utiul n’a şovăit, unul dintre ei a răspuns: — Nu ne am scris nici unul Unguri, şi aşa ne am înţeles, că dacă se va scrie vreunul din noi, îl scoatem din sat ca pe un riios! — Un minunat basin de apă rece s’a deschis, acum de curlnd. la băile Mitraszew* sky, din str. Poliţiei No. 4. Pe căldurile acestea tropicale, basinul acesta, va fi, fără Îndoială, cit se poate de bun. DITEiHNHl nuv gabitâla Hoţi. — Petre Ivanof, servitor In prăvălia cfrciumarulul Nae Negruţi, dio strada Am im fit, a furat, eri, in lipsa stăpânului sân, din teşgheaua prăvăliei, suma de 614 lei. Ciad se plimba şi el latr’o elegantă trăsură, un agent al poliţiei II ese In cale şi imediat 11 arestează. **» Tot eri, un anume Natan Eiudric, pungaş de profesiune—rapoa tele poliţiei spun căT cunoaşte bine—a furat, cu ajutorul unor chel falş», 1000 de lei, de la vara sa din strada Corbului 7. Prins, a fost condus la arestul poliţiei. Mo»rte Bnbltă. — Eri, pe Ia orele 10 şi jumătate, a murit, subit, portarul magaziei găret de Nord, anume Prodomos Babocista La* (aridis. Cadavrul lui a fost transportat la Morgă. CnndHniimt prins.—Contra lui Costache D. Muldoveanu se lausaseră cinci mandate de arestare, dar agenţii poliţiei nu putuseră cu nic) un chip să-l pi mda. Eil, In sfirşit, afl reuşit a pune mina pe el. Ce >e ciur! mandate sunt luiisa'e in contra pungaşului pe b»za a clnd sentinţe, cari condamnă pe Moidoveanu Ia o lună, cinci Iun), un an, cinci zde şi cel din urmă Îs şase luai închisoare. Explozie —Aseară, pe la orele 7 şi jumătate, o lampă cu benzină din bucătăria direcţiunii noului tramvey fiind din greşeală răsturnată, a făcut explozie. Trosnitura produsa de explozia lichidului inflamabil, a fo»t atlt de puternică, In cit uşa a fost crăpată, iar mal multe geamuri sparte. Bucătarul Giulel Sera, care se afl* acolo, fiind l,.vit de ţăndările lămpel a suferit mici con- lURănIiul a fost transportat In căutarea spitalului Colentiua. DIN^ARA Clini tnrbaţl. — Marţi noapte mal mulţi clini turbaţi afl circulat prin mahalalele oraşului Iaşi. Unul din acel clini turbaţi a muşcat de piciorul drept pe sergentul de poliţie Ma-nole Ath.masiu, din punctul Aron-Vodă Un alt cline, a muşcat niş'e v,cl şi vro 3 femei ce dormeau afară din Mahalaua Ziua-Crucel. Sergenţii de poliţie şi cu ajutorul mal multor oameni afl ucis vr’o 3 din acel clini turbaţi. . Victimele şi sergentul Athauasui afl fost duşi la institutul antirabic din localitate. DIN STREINA! ATE Dlvorţnl şl «lreptul d« autor. — Cunoscutul co npositor frances, Carles Lecocq, a divorţat anul trecut. . D. Charles Leco q era căsătorit sub regimul comunităţel şi după sentinţa de divorţ s'a procedat la lichidarea şi împărţirea averel Intre soţii divorţaţi. D-na Lecocq, revendică atunci dreptul de co-prnprieta'e anipra tutulor opernor musicale pe cari bărbatul safl Ie compusese In timpul căsătoriei. Ea susţine* ca, după divorţ, să aibă jumătate din drepturile de autor po cari le va produce pe viitor, operetele: Le Petit Duc, La petite Marile, Le Jour et la Nuit, etc. Avocatul d-nel Lecocq. d. Signorino, susţinu înaintea ins'nnţelor judecătoreşti, că toate produsele industriei soţilor, constituiafl clştigurl de comunitate şi că proprietatea operilor niu-sicale ale d-lul Charles Lecocq, ale «industriei» s*le artistice, devenea comună şi trebuia să ră-mină ast-fel şi după divorţ. Ca toată pledoaria avocatului Bcaumd, care protesta m numele compositorulul in contra aceste! pretenţiunJ, tribunalul a dat clştig de causă d-nel Lecocq. Tribunalul a stabilit ast-fel că operile spiritului, cad In comunitate şi cînd căsătoria s» strică, ft-meia păstrează asupra acelor opere, un drept egal ca acel al bărbatalul. Din norocire, acest regim de căsătorie nu se usiteazâ la noi. Invenţlnne americană. — Americanii nu s’atl lăsat de inveuţiunl nici acum iu timpul războiului : el afl inventat bombele cu petrol. Acum, o nouă invenţie pune in evidenţă şi mal mult spiritul inventiv—ciudat ce e dreptul—de care se bucură americanii. E vorba ca să se formeze o asociaţiune ue ciclişti profesionali, al căreia membri să fie obligaţi a conduce cu bicicletele pe membrii societâţel cari ar muri. Aşa dar, această so-ietate de pompe funebre cicliste, ar iDlocui dricul obiclouit cu o speţa de plat-formă, minată de opt bicicliştl, cite patru de fip-care parte. In cazul cînd nu s’ar găsi destul amici pentru a pune în mişcare cele 16 pedale, societatea se obligă a găsi pe cel 8 sportmant ciocli Bicicliştil cari conduc cortegiul sunt învăluiţi In crep, iar cel cari ’1 urmează sunt datori să poarte cel pnţin un nod la ghidon. Fireşte, după căsătoria pe biciclete, se impunea şi ducerea la ultimul locaş tot pe bicicletă! * Comitetul Ligel Culturale, din Piteşti, a’a constituit ast-fel : Preşedinte : N. T. Grigorescu ; vice-pre-şedinţi: I. S. Trodorescu şi dr. G. I. Radu-leseu ; membri: Virgil Lupescuşi B ăusefl; casier : M. S. Andreescu ; secretar : Ion L. Purcăreanu. RESBOIUL ISPANQ-AMERICAN (Serviciul «Agenţiei Bomîne») DEPEŞI DE AZI itr Hor ci inele de la Manila Washington, 13 Mată. — Ştirea neliniştitoare ce s ar fi primit de la amiralul Dervey, cauzează o activitate îndoită în preparativele pentru trimiterea de trupe în Fiii pine. Corabia americană a serviciului Cablurilor St. Louis a tăiat cablul englez dintre Jamaica şi Porto-Rico, dar aceasta nu întrerupe comunicaţiunile cu generalul Blanco. Londra, 13 Maiu.—Se anunţă din Hong-Kong Agenţiei R uter că un incrucişător japonez sosit din Manila zice că a izbucnit desordin»a în acest oraş. Englezii şi germanii merg la Cavite. Căpitanul corăbiei de razboiu sapaniole Callao, cure s’u predat ainirulu ui Dewcy, a fost împuşext în urma sentinţei unui consiliu de războiii. Amiralul Montojo va II trimes de asemenea înaintea unui consPiu de războifi. Madrid. 13 Maiiî —Oficialul din Manila zice < ă muj oritatea şeii or u timei răscoale aă oferit să apere . In ziua de 10 Maitt, cu prilejul oficiărel tedeumului la biserica sf. Nicolae, prefectul de Galaţi a primit, diu causa lipsei sale de demnitate, o lecţie bine meritată. Toată lumea oficială a fost msrloră la această scenă, de care att roşit toţi Romtnil, afară numai de d. Zorilă. Membrii corpului consular soseatt la tedeum. In acelaş timp sosese d. Zorilă şi d. Azarian Efendi, consulul imperiului otoman; d. Zorilă tl vede, îl salută,—i se respunde rece—şi, lipsit de delicateţă, vrea să treacă Înaintea consulului turcesc, ca să intre tn biserică. Consulul turcesc, foarte surprins de această procedare nepoliticoană, ia de ml-necă pe d. Zorilă şi, spunlndu-I «pardon» trece Înainte In biserică, d. Zorilă a rămas foarte confus. Toată lumea oficială, care se afla la intrarea bisericel, a putut observa acest fapt şi cu toţii şopteatt: ce ruşine! Comitetul LigeI Culturale din Iaşi a hotărî! să reprezinte, încă o dată, Pentru Patrie, sceneta pentru care d. locot.-colonel Teişeanu, a fost pedepsit cu 60 zile arest de rigoare. Reprezentaţia va avea loc In ziua de 1 Iuuie. tată textul telegramei trimisă de d. dr. loan Raţitt, preşedintele comitetului naţional din Sibitt, d-lul Herbert Gladstone: «The Komains from Transilvania are mour-ning with you the death of your great father, the defender of ihe oppressed na-tious.» In traducere: «Romînil din Transilvania deplîng cu durere moartea marelui vostru părinte, apărăto.ul naţionalităţilor oprimate. Doctor Raţiu Iu ziua de 6 Maitt, o construcţie nouă s’a surpat tn strada Profetului, 20, coloarea de Galben. Dărâmăturile att căzut In curtea vecină, de la No. 22. Din fericire, nici un accident de persoane nu s’a lutlmplat. VeciuiI att cerut primăriei o anchetă, pentru a se vedea asupra cui cad responsabilităţile acestui accident. Totuşi, plriă astă-zl, autoritatea nu s’a mişcat. Explicaţia nu o găsim de cit In Împrejurarea că proprietarul clădirel dărîmate e colectivist. Materia cea mat interesantă din Liberalul de ieri sunt cele 2t (două zeci şi unul) de anunţuri administrative, din plata cărora se susţine—pe Ungă cele alte fonduri, acest ziar poliţienesc. Iată ordindea în care sunt Înserate aceste anunţuri: 1) Primăria comunei urbane Sinaia. 2) > urbei Bazâtt. 3) » oraşului Brăila. 4) » » Tulcea. 5) » » Brăila. 6) Regia mouop. Sfatului. 7) Ministerul cultelor şi instrucţil publice. 8) Idem 9) Prefectura jud. Ilfov. 10) Primăria comunei Bucureşti. 11) Prima Soc. de Credit funciar rural din Bucureşti. 12) Prefectura jud. Ilfov. 13) Idem. 14) Ministerul cultelor şi instrucţie! publice. 15) Eforia Spitalelor Civile. 16) Idem. 17) Ministerul cultelor şi instrucţiei publice. 18) Eforia Spitalelor Civile. 19) Idem. 20) Societatea Creditului fonciar urbau 21) Primăria corn. Bucureşti. Aceste anunţuri ocupă jumătate din pagina III şi întreaga pag. IV din Liberalul. Circulară d-lor Agricultori Se face cunoscut doritorilor de a’§î procura Maşinele Agricole Sistemul Căilor Ferate Regale Ungare Budapesta §1 Massey-Haris Comp. Ld Toronto, America, că biu-roul s’a mutat în Str. Km trăiau 7, Casa Cerlenti unde sunt expuse S’A DESCHIS Ka.siuul Mltraszewsky Strada Poliţiei No. 4. aaBîi Dr. Edeleanu şi Dr. Bugeac 229 Strada Şt Urbei-Vodn9 22 me Laborator ele cliimie Ntmliare ţi îmbunătăţire de procedenri industriale Agenţie de import a materiilor prime §i produselor chimice Acid Sulfuric Consultafiunl chimico-technice -si miniere * de la orele 2 — 3 p, m. Lacul Sărat LOSURI BECOMAUDIBILE Băi Chlnruro-Sodice cu nămol staţiune balneară de Intiiul ordm, cunoscută ea atare de toate celebriiăţile medicale din ţară. Renumele Lacului Sărat, a trecut ppste graniţe şi mulţi pătimaşi din ţările vecine, vin să ’şl dobindească sănătatea la aceste băl. Vindecarea boaleb-r învechite, a făcut ca în fîe-care an, mii de bolnavi reeuuoseuţ! ca incurabili de Srofule, de Tumori, de Fistule osoase, de Răni chronice şi Coxalgii, să alerge la această staţiune balneară şi sa ’şl reclştige sănătatea. Pentru copil Limphalici, pentru Persoanele slăbite, pentru Amenhoree şi Desmonheree Lacul Sărat este suveran vindecător. Femeile bîntuite de Sterilitate prin defectele organelor şi de Maladii speciale lor, sunt vindecate In complect. Cit pentru tămăduirea Rlieu-"atismelor de orice soiţi şi Boalelor de piele Lacul Sărat sunt neîntrecut. Vizitatorii găsesc tot confortul şi felurite mijloace de agrement. Două parcuril de promenade admirabil întreţinute. Un casino bine întreţinut cu bune consuma-ţiunl şi cu o vastă sală de dans unde se datt baluri de două ori pe săptămină. O bună musică militară. O Farmacie. Ploşta, telegraf şi telefon. In cursul anului acesta se va sonstrui o linie de Tramway Electric care va pune în legătură staţiunea cu oraşul şi gara Brăila precum şi cu admirabilul parc numit Monumentul si uat între Brăila şi Lacul-Sărat. Tot în anul acesta s’a înfiinţat, o lăptărie model lingă staţiune care in curind va începe a funcţiona. Sesonul băilor se deschide Ia 1 Maitt şi durează pînă la 1 satt 15 Septembrie. Pentru orl-ee informaţionl detailate doritorii se pot adresa la administraţia Băilor satt la d. dr. Roseanu, medicul diriginte al staţiunel. Administraţia Băilor. DE ARENDAT tH Plţigdl» diu jud. Tlfov ţi cu morile cît ţi o pădure în tăere. A se adresa la administraţia ziarului.____________________________ Dn q «q» r] Q t Moşia Golaşe1, din comuna 1/0 al t/UUal Bujor (staţiunea calei ferate, plasa Prutul, judeţul Covnrlul. Se arendează cu incppere de la 23 Aprilie 1899. Arendaşul însă are dreptul aşt face areturile şi a înţelina chiar în toamna anului curent, conform contrariu ul actualului areudaş. Doritorii se pot adresa D-lul L. Catargiu. în Bucureş'I, strada Biserica Arazi, iar pentiu vizitarea moşiei se pot adresa direct la însărcinatul Costache Stanciu din Bujor. Iu aceleaşi condiţiuul se arendează de D-l L. Calagiu şi moşia Docaneasa, diu plasa Tir-gnttu. judeţul Tutova_______________________ Librăria Socec & Co. Bucureşti Att apărut din «Biblioteca Internaţională»: No. î M. Nordau. Minciunile convenţionale ale Civilizaţiunel noistre, traducere de M. Caniauu...................Lei 3. No. 2 Iohn Staart Mill. Bobia femeel, traducere ................................Lei 1.50 No. 3 Herbert Spencer. Despre educaţinnea intelectuală, morală şi fisică, traducere ................................Lei 2. No. 5 G. Renard. Este omul liber ? traducere ................................Lei 1 50 No. 6 Rădulescu Codin. Din Muscel. Cintece poporane volumul I . . . . L«i 2.50 No. 7 E. Legouve. Părinţi şi copil în al XlX-lea secol. I. Copilăria şi adolescenţa L. 2. No 8 Becescu Gh. Silvan. In faţa.Morţel. Nuvele, originale Lei 2.50 No. 9 G, Freytag. Dare şi Avere..Roman traducere volumul I Lei 3.50 No. ît H. Turle Omul cesiu] traducere L-d 2. Emanuel N. Antonescu Doctor în drept din Berlin ADVOCAT Strada Martirului, i (8—10 a. m. 6—7 p. m.) MINISTERUL JUSTIŢIEI PUBLICAŢIE Domnişoara «Roşa Goldenberg», doctorand tu medicină, din Iaşi, a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea nume-ui sătt patronimic de «Goldenberg» tn cel de «Lupu» spre a se numi «Roza Lupu». D-nul loan Constantinescu student din Bucureşti, a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui sătt patronimic de «Constantinescu» In cel de «Constantin Tomeseu» spre a se numi Ion Constantin Tomescu». D nul Constantin lonescu din Bucureşti str. Tepeş-Vodâ 6 bis, a făcut cerere la acest Minister pentru adăogirea Ia numel-sătt patronimic de «lonescu» a celui de «Co ssăcescu» spre a se numi «Constantin I. Cossăcescu». Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 diu legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune in termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului «rtL-nl._ De a ren «lat imediat pe termen de 6 ani moşia Frătiieştî Bădeni din jndeţul Ialomiţa întindere 4,200 pogoane arabile, a se adresa d-nel Alex. Vrăbiescu, strada sfluţiî Apostoli No. 37. Vind contra plăţii lunare : 1 Obligaţiune de Stat austriac din anul 1864, în 36 rate muare de cita lei 17.4°/oo 2 tiragiurl pe au, cea mal aornpiată tragere la 1 Iunie. Ciştieul princieal 300 000 f-s. 1 Obligaţiune de Stat austriac din 1860 5 la sută dobindă. în 30 rate lunare de cite lei 14.2“/0o 4 tiragiurl pe an, cea mal ap-opiatâ tracer-> la 1 August. Ciştigul prim-inal 120.000 fes. 1 Obligaţiune de premie oraşului Viena din anul 1874, în 36 rate lunare de rîte lei 15, 3 tiragiuil pe an, e*a mal aprnn'ată tragere la 1 Iulie. Ciştîgul principal 400.000 fes. 3 OVigaţiunî de premii, 2 la sulă de 100 fes. al Statului Sîrb. iu 36 rate lunare de cite 10 lei, 4 tiragiurl pe an. cea mal anrnpiatfl tragere la 15 Iulie. Ciţtigul piin<-ipal 90.000 fes. După primirea celor dintiitt 2 rate prin inan dat poş'al internuţional trimit cumpărătorului Documentul lfgal prevăzut de serie şi nume-iile obligaţiunilor cumpărate pe care cumpărătorul joacă singur pe toată durata plaţilor lunare. După co ş-a achitat toate 36 di rate îl trimit oblig.ţiunile originale enumerate tn document. Aceste obligaţiuni rărnîn pe timoul duratei plăţilor in casele inele de fer sub controla legală a'e autorităţilor şi al ministerului de finanţe. După fie-care tragere trimit franso liste de tragere. A -este obligtţiunl care represintă o valoare reală şi att curs la burse pot ti comandate şi cite una a parte in cantităţi convenabile. Dau şi bani în împrumut cu 10°/o pe obligaţiuni austriace-ungire. Corespondenţa se p 'a’e adresa în limba ro-mînă, franceză, germană şi sîrba. N( no * A 10(1 V .Iun. CASA DE B\NCA ŞI SCHIMB Budapesta, Elisabethrirg 48 La SINAIA de vînzare în total sau în parte o proprietate cn 4 faţade la cea d’întîiti posiţie a oraşului (vis â-vis de Mănăstire). Condiţiunile de vînzare foarte avontagioase; a se adresa Bncureştî, str. Covaci No. 3. Doctoru [. MAPLESCU de la Facultatea de medicină din Paris Boule interne* tie l'etnel şt Faceri (JMtnno.ş) Tratează de asemenea boatele de copil si Sy,.hililice Con8uHaţiunl de la S—5 p. m. Pentru s i raci Luni şi J iul gratis 321 Calea Moţilor 321 * Cabinet medical UNI I . MX! O, Dr. B3UBER8ER Ai, Calfa Moşiilor, .Vi Consultaţiuni de la 2 — 4 p. m. puntni săraci grafia du la 8 — 10 a. m. MKDMC U01Un.IV ItV KAULSHAD Medic Universitar Dr. Romulus L. Crăciun, Medic clinic tu spitalul universitar, impar, reg. diu Viena iClinica domnului consilier de curte Profesor Neusserl, specia ist pentru morburile interne, «ied c ul aso -i«ţiuneI pentru in-gr jirea studenţi or morboşl diu Viena, Protector. M jesia'ea S.i împăratul ete. ele. De ia 1 Aprilie o nă la 1 Octombrie, eon-sullaţiunl fără sdruncineală, este de a lua vin de Quinium Labarraque, cel mal activ din vinurile de quinquină. Preparat din procedeurl speciale Quinlumut Labarraque este nn extract complect a) quin-qninel conţinlnd toate principiile active ale acestei scoarţe preţioase, combinate cu cele mal minunate vinuri de Spania. întrebuinţarea Iul Quinium Labarraque In dosă de un păhărel deliqueur după fie-care masă este de ajuns pentru a restabili In puţin timp, forţele bolnavilor celor mal epuizaţi. De aceia persoanele slabe, debilitate de boli, muncă sad exces, adulţi obosiţi de o creştere prea repede, fetele tinere ce suferă in formarea şi dezvoltarea lor. damele ce se scoală din lehuzip, bătrlnil slăbiţi de vlrstâ, anemicii, trebuie fă ia acest medicament eroic. Se recomandă mal cu deosebire convalescenţilor eşiţl dintr’o boală gravă, friguri tifoide, bronşita, pneumonie sat! f igurl. După expresia unul doctor ilustru Quiniu-mul Labarraque este cel mal energic din tonicele cunoscute. Din cauza eficac’tăţil sale şi a nenumăratelor vindecări ce a produs Academia de Medicină din Paris a aprobat formula Quiniumulul Labarraque, distincţiune foarte rară şi care re-comaiidâ acest produs Increderel bolnavilor din toate droguerile şi farmaciile. Avtnd In vedere eficacitatea sa suverană şi capacitatea flacoanelor, vinul de Quinium Labarraque este de un preţ moderat şi mai puţin s -ump de cit cea mal mare parte a produselor similare, din care trebuie să se absoarbă o cantitate fuarte mare pentru a obţine o mică Îmbunătăţire In loc de vindecare. FOIŢA ZIARULUI * EPOCA 18 NICOUE GOGOL TARAS BULBA ROMAN ISTORIC DIX VIAŢA REPFBLICKl CAZACILOR Fie-care dinfr’Inşil ar fi privit amorul meQ ca cea mal mare fericire. N’aşl fi avut nevoie de cit s’aleg şi cel mal frumos, K /J\( , solhle, eu şl fără duşuri M*rc[uri foarte eftine W. SINGER ________ 27, Str. I.tpwcHiiî, 27 (in faţa str. Şelari) ŢIPOBAFIA "EPOCA” execută tot felul 1 de lucrări atingâtoare de această artă. Tipografia EPOCA execută tot felnl de lucrări atingătorâ de această artă, cn cea mal mare acnrateţă şi cu preţuri foarte moderate. OHAMPAGNE PIPER-HEIDSIECK Mal mult de */* de secol succes proclamă supeno iatea sa tn tratamentul de gutural, Irltaţlunei peptului, I -fluenţa, dureri reumatismale, scrtntlturl, răni, vărsături, bătături.—-Topic excelent contra bătăturilor. Ancienne Maison HEIDSULK fond6e en 1755 KUNKELMANN & Co. Succeseur* BEI1S FRANCE Bepreseniant generai LEOPOEB M. MAK€US 70.-BUCUREŞTI, STRADA CAROL.—70 Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă, cu cea mal mare acurateţa şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei. —f GBBB&BBBT----------------- !! BOALELE SECRETE !! Specific Ântiblenoragic, Stoenescu CAPSULE cu capaivat de sada-salof şt santal N>cl unul din antiblenoragieele existente pînă acum nu împlineşte cele două condiţiunl de asimilare repede şi nu irita traeetul intestinul. Aso-ciaţiunea substanţelor ce compun aceste capsule este tot ce actualmente ştiinţa are mal bun şi mal încercat la tratamentul blenoragiilor. Modul cu totul noti şi special după care sunt preparate aceste capsule, fac ca vindecarea să fie repede, complectă şi fără de a deranja stomacu ; ast-fel că convine tutulor persoanelor chiar celor mal debile. Acest noă medicament vindecă în scurt timp complect şi radical seursorl. (sculament) noi şi vechi atît la bărbaţi cît şi la femei, precum şi blenoarea, poală albă, etc. Preţul miel cutii 4 Iei. Asociat cu aceste capsule sa recomandă cu succes Injecţia Buntalina. Preţul nuni flacon lei 2.50. Depozitul general: Farmacia 11IIHATI. STOENESOU Strada Mihai Vodă, No. 55, Bucureş't De vinzare la principalele farmacii din (ară, In provincie unde aceste preparate nu se găsesc, se expediază imediat contra uuui mandat poştal. (Chicago) CEA MAI MARE FABRICA RE SECERÂTOARE CU LEGAT MAŞINE AMERICANE pentru BUCATE cu Patent-Tegulator a a l ... „IZBÂNDA” Astă-ţl „Secerătoarea cu legat’ cea mal populară, prejerată celor-l’alte din causa solidităţi lucrului, funcpionărel exacte si puţinelor piese ce se uţeaţâ. 150 vîndute în 1895 ; 198 vîndute în 1896 ; 265 vîndute în 1897. Cereţi o secerâtoare uşoară la lucru, nu uşoară la cântar, care nu poate fi de cît şubredă. Vii mai Izbînda va corespunde. SECERÂTOARE D l ■ w | ^rain.ic,ă- .. __ ■ Durabila. 3000 BUC Aţi VÎMUTE î mei'CCi- Pfi ◄ v & 12.50 PRIMUS 12.50 care arde cu sgomot (urlă) Lei 19 SIRIUS 19 Lei care arde fără sgomot, fără fum fără miros şi fără fitil SINGURUL DEPOU A. II E C H E A MM E B G Bucuresci, Strada Doamnei IV o. 21 COSITOARE DIE FIN O O. ’i: MOR EL NOU J3RIOIXJL1 L.Behrmann&Fii MAŞINI AGRICOLE Şl INDUSTRIALE nvcvnESTi galaţi Strada Doamnei No. 28 Strada Belvedere No. 1 REPRESENTANŢI GENERALI AI FABRICEI ROBINSON & AUDEN, LTD., WANTAGE IODEL 18 9 8 JflOBEEE EXJPJJSE EA w. STAADECKER niClfllEŞTI, STIMAJ9A SjJJAIWAIV Ao. 12 BBAILA, BIILBVARDUL 5UZt, NTo. 79 | 2BAOVA, Strada M. Kogălniceanu No. IO SINGURUL REPOsITAIl PENTRU ROMÂNIA «SbnsSm liocomobile şi Treeratoare BATOZE de BOII EH li Secerâtoare, Cositoare, Greble SFOARĂ DE MANILA AMERICANĂ TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE flatalonge gratis şl franco Bucureşti.—Tipografia EPOCA Strada Clemenţei No. 3 — Bucureşti www.dacoromanica.ro