SERIA n.—ANUL IV, Na 762.
Ediţia a treia
JOUl. 14 MAItJ 1898
NUMĂRUL 10 BANÎ
4 BOXA UMMiXTEMjEi
încep la 1 şi 15 ale fie-cărui luni
Un an In ţară 30 lei; în streinătate 50 lei Sase luni ... 15 »	»	»	25	»
trei luni . . . 8 »	»	»	13	>
Un număr In streinătate 30 bani
manuscrisele nu se Înapoiază
BEBACŢIA
No. 8. - STRADA CLEMENŢEI
No. 3
TELEFON
NUMĂRUL 10 BANI
AXUXCIlBfLE
Aaunciurl la	pag.	IV.0.30	b. linia
>	>	>	III.......2.—	lei	>
>	>	>	II........3.—	*	»
Inserţiile şi	reclamele 3 lei rlndul
UN NUMĂR VECHIU 30 BANÎ.
A BJIWXISTB A Ti A
No. 3 — STRADA CLEMENŢEI — No. 3
0 GRAVI DECLARAŢIE A D-LIII STURDZA
LEGITIMAREA PROALACIAÎWEATELOR
0 gravă declaraţie
a d-luî Sturdza
Legitimarea pronnnclameiittlor
Grava cestiune a pronunciamen-tuluî ofiţeresc din 1894 a venit eti înaintea Senatului. D. G. Pann, desvoltînd interpelarea sa asupra scrisoreî d-luî maior Buhlea, a expus, fireşte, întreaga cestiune.
Intr’o admirabilă cuvîntare, d. Pann a dovedit. în mod irefutabil, vinovăţia d-lor Sturdza şi Can-tacnzino.
Cu citaţiunî din Voinţa Naţională, din discursurile rostite de d. Sturdza în 1894 la Senat, din Gazeta Poporului, din discursul d-luî Gogn Cantacnzino, pronunţat în Martie trecut la Cameră, drept răspuns d-lnî Costinescn, din scrisoarea d-luî Bnhlea, d. Pann a stabilit răspunderea gravă ce unii din şefiî partidului liberal şl sprijinitorii acestora au în crima de Stat comisă în 1894.
D. Pann a precisat fapte, a formulat întrebări clare şi a conchis la acuzaţii.
Aşa de sdrobitor a fost efectul produs de acest discurs, în cît d. Dumitru Sturdza, în răspunsul săfi, a declarat de la început, că nu-î preparat să răspundă.
Şi nn a răspuns la nici un fapt, la nici o întrebare, la nici o a-cnzare formulată de interpelator, n’a răspuns absolnt nimic referitor la cestiune.
D. Sturdza a vorbit, însă, despre disciplina în armată şi a făcut o declaraţie de o extremă gravitate.
Primul ministru a declarat eă, disciplina fiind în strînsă legătură cu dreptatea, care porneşte de sus în jos, ori cînd se produce o mişcare în armată, răspunzători şi vinovaţi sunt cei de sus, adică şefii armatei.
Această gravă declaraţie înseamnă pur şi simplu legitimarea pronnnciamentelor.
Ori-cînd se poate produce o mişcare în armată şi răsvrătitoril, conform declaraţiei făcute de actualul prim-ministrn de pe banca ministerială, pot invoca scuza vinovăţiei şi răspundere! şefilor lor cari nn ar fi fost drepţi cu ei.
D. Sturdza, dar, după ce s’a făcut vinovat de crima de Stat din 1894, acum se face îndoit vinovat, prin legitimf rea pronnnciamentelor.
Această gravă declaraţie a produs o adîncă impresie şi e de natură să emoţioneze încă odată ţara.
UN DISCURS
In mijlocul dezastrelor de care e lovit guvernul în alegeri, In chestia naţionala, în chestia pronunciamen-tulul, In faptul dovedit că Sturdza a servit de delator Ungurilor, pentru ca aceştia sâ’l poată pretinde oficial ca sa tae subvenţia şcoalelor de la Braşov; în mijlocul descura-jărel generale din partidul liberal, a anarchiel şi a neputinţei intelectuale ale guvernanţilor, un personagiu, veşnic ridicul de cîte ori vorbeşte sad scrie, ne-a dat, In fine, şi o nota vesela.
Este vorba de anormalul d. Giani, preşedintele Camerei; este vorba de enormităţile pe care le-a debitat la mormînlul lui Ioan Brâtianu.
Acest om este fenomenal. Este poate cel mal ignorant dintre fruntaşii colectivişti, şi acel a cărui minte puţintică şi încâlcita a produs mal multe prostii şi stupidităţi, de 20 de ani.
D. Giani trebuia să vorbească la inormtntul lui Ioan Bratianu, «Ia să mă ridic, şi-a zis dînsul. «de asupra nivelului comun al oratorilor.»
Zis şi făcut. Iu adevăr, preşedintele Camerei, începe : «D-lor, gemurile nu apar după regulile fireşti ale naturel». Iata’l deci pe Ioan Bratianu o fiinţa miraculoasă—care a venit In lume în contra legilor naturel, iata’l înfruntind natura, bunul simţ, ordinea naturală a lucrurilor.
Aceasta nu e de cit o prostie. Dar oratorul nu se mărgineşte aci. Cine credeţi că este fundatorul statului Romîn ? Este Ioan Bratianu. Statul romîn, după nenorocitul inconşcient care vociferează congestionat după fotoliul preşiden-ţial al Camerei, e întemeiat la anul 1876.	*
Regele Carol pe care, cînd a ti nevoie, îl fac de creatorul Romîniel moderne, de astă data nu figurează nici măcar ca secondantul lui Ioan Bratianu. Iar opera de sute de ani a Domnilor şi a locuitorilor acestor ţări, este confiscata în favoarea poliţaiului de la 1848.
Dar, d. Giani ne a descoperit lucruri de cari noi nu aveam nici o ştiinţa. Ştiţi cine este autorul ideel întemeierel unei dinastii străine ereditare şi acela al introducerel regimului reprezentativ în ţară ?
Ascultaţi-1 pe d. Giani: «Ambele «aceste instituţii^ ’şi-au luat fiinţă « prinţ r’im ui şi sub dînsul».
Iresponsabilul Giani, mergînd mal departe, este foarte încuragiator pentru partidul lui. După ce stabileşte în principia ca,după ce D-zefl crează câte un geniQ, simte nevoia ca să se odihnească cel puţin un veac, apoi conchide că aşa va fi şi cu Romînia, care va trebui să aştepte veacuri pentru ca un noO Bratianu să aparâ.
Pentru Romînia, legile naturel, saO mal bine legile anti-naturale, ar facebine sânumai producă niciodată ast-fel de genii. Dar ce fel de idee îşi face d. Giani de partidul liberal, când îl spune că veacuri nu se va mal ivi un om într’însul ?
Insanităţile d-lul Giani se pot culege în discursul săO, cum al culege pietre pe albia unul rîQ de munte. Aşa, dînsul ne spune că din moment ce Ioan Bratianu a început a lucra cu C. A. Rosetti, ideia unirel Principatelor, ideia partidelor politice, ideia de forţă şi de solidaritate a germinat în capetele tuturor din ţară.
Lumea, văzlnd pe Ioan Bratianu unit cu Rosetti, ’şl-a zis: hal să facem şi unirea ţarilor, «bal să formăm partide, hal să ne punem pe lucru».
Fie-care partid îşi are oamenii pe cari ii merita.
Sturdza în contra Unirii
E ştiut că tot bagajul de cunoştinţe istorice al d-luî Sturdza se reduce la înşi-rarea a citor-va date, printre cad sunt şi acelea de 1857 şi 1S59, cînd s’a hotârît şi s’a realizat Unirea.
Cînd vorbeşte de acele date, d. Sturdza nu lipseşte a înfiera «intrigile lui Vogoridi» în contra Unirii.
Azi acelaşi Sturdza, pentru a scoate, la Iaşi un senator guvernamental, nu se sfie-şte a pune, în capitala Moldovei, lupta între Moldoveni şi Munteni.
Acest mizerabil are, ca dealtminterî şi necinstitul său agent Ghiţă Mîrzescu, toate îndrăsnelile.
! Faţă de această infamie, făgăduim d-lu Sturdza, că, ori cînd va mal pomeni de 1857 fi 1859, să-I aplicăm toate epitetele, pe cari le aruncă el puţinilor anti-unio-niştl de la 1857.
Iar intervenţia streină
Alimentarea Bncareştllor. — O meschinărie. — Intervenţinne.
Interpelarea amicului nostru d. I. Gră-dişteanu a dovedit că cele mai neînsemnate afaceri, chiar de resortul gospodăriei comunale, aii ajuns să se reguleze prin intervenfiuni străine.
Iată şi proba aflrmaţiunei noastre.
Alimentarea Bncureştllor
Timp de vre-o 7 luni, eminentul idro-'og Thiem s’a ocupat cu alimentarea Bucureştilor.
El este unul din cel cărora se datoreşte soluţiunea apelor subterane.
Cînd aii venit liberalii la putere, ei aii petrecut doui ani şi jumătate, critictnd pe d. Thiem, batjocorind apele subterane. Broşuri, articole, discursuri în întruniri s’aii produs pe tema aceasta.
După 2 şi jumătate ani, in cari, după programul d-lul Thiem, alimentarea cu apă subterană trebuia sfîrşită, administraţiei comunală capitulează şi primeşte soluţiunea apel r subterane, remîntnd insă ca d’ad înainte să se pornească lucrările.
O meschinărie
Colectiviştii n’ar fi fost colectivişti dacă, faţă de această umilinţă, n’ar fi încercat măcar să’şi răsbune de ruşinea lor, pe oamenii cari au făcut un serviciu nepreţuit capitalei, dar le-aii pricinuit lor acea in-frîngere.
De aceea si aii hotărit să nu plătească d-lul Thiem suma ce’l era datoare primăria.
In treacăt fie zis, $ o eroare ceea ce s’a afirmat, cum că comisia interimară n’a tranşat cestiunea.
D. Robe8cu, venind primar, a făcut să se dea un vot de către consiliul comunal, prin care se declară că cererile d-lul Thiem n’aii nici un temeiu legal şi se comunică, oficial, hidrologului german că »« va fi plătit.
Pretextul pentru aceasta este că ar fi nescai-va viciurl de lormi. Lucrai e absolut neexact. De altminteri, aceasta rezultă chiar din contrazicerile dintre răspunsul ministrului şi răspunsul primarului.
Ministrul a zis că angajamentul d lut Thiem rezultă din corespondenţa între d. Thiem şi primarul Capitalei, (ceea-ce chiar ar constitui un angajament), pe cînd primarul a spus că angajamentul a fost verbal.
Dar ce să mal discutăm.
Fapt e eă angajamentul se declară ilegal şi se comunică oliuial refuzul de a p ăti.
Trec doui ani la mijloc, şi primarul şi consiliul comunal recunosc in mod tot atit de categoric, că e legal ca plata să se facă.
De sigur, că e o ilegalitate, or în cazul Intim or in cazul al douilea.
Intervenţinne
Dar, e ceva mal important de ctt această cestiune de ilegalitate, este cestiunea morală că primăria refuză d’a-şi recunoaşte o datorie,—şi după doui ani, după o intervenţiune foarte legitimă a ministrului german, după o scrisoare de ameninţare foarte firească a d-lul Thiem, primăria hotăreşte să plătească.
Iată chiar textul acelei scrisori a d Iul conte Leyden, ministru plenipotenţiar al Germaniei, scrisoare care se află la dosarul pe care, de ruşine, primarul a refuzat să'l comunice.
Sinaia, 25 Septembrie, 1897.
Vă încunoştiinţez respectuos, cu privire Ia scrisoarea dv. de Ia 3 Iulie a. o, că la vreme, am luat prilej să vorbesc cu mini-strul-preşedinte regal romîn asupra rec'a-maţiunel dv. contra Primăriei din Bucureşti.
Ministrul ml-a făgăduit să aducă pe tapet rezolvarea afacerii, adică satisfa erea cererii dv., de îndată ce primarul Bucureştilor, aflător in concediă, se va 11 întors la postul său.
Trimesul imperial (ss) Cotite l.rydm
D-sale
D-lul Baurath A. Thiem Lipsea.
Iată acum şi textul ultimei scrisori a d lut inginer Thiem, scrisoare după care d. Thiem a fost îndată plătit, pe cînd după atttea scrisori cuviincioase trimese timp de doui ani şi jumătate, i s’a refuzat sistematic ceea ce i se datora.
Leipzig, 18 Martie, 189S.
Domnule Primar,
Daţi-ml voe să vă adresez din noă cererea de a blne-voi să faceţi să mi se p ă-teascăsuma ce-mi datoreşte Primăria, pentru lucrările executate, privitoare la alimentarea cu apă.
Am rugat ambasada imperială germană să biue voiască a susţine drepturile mele pe lingă ministerul romîn. D. comite de Leyden mi-a adresat scrisoarea după cnre vă transmit copie a'ăturat de aceasta. Mă voiă adresa din noă ambasadei, repe-ţindu-mi cererea.
Dacă aceste demersuri nu izbutesc la nimic, ceea-ce nu cred, nu mi răintne de cit de a publica modul cum Primăria de
Bucureşti ml-a călcat drepturile. Aceasta ar fi, in adevăr, de datoria mea, faţă cu inginerii germani cari ar 11 pe viitor tentaţi sâ răspundă ofertelor d-voastre.
Bine-voiţi a primi, domnule primar, asigurarea distinsei îu-le consideraţi uni.
(st) A. Thiem.
S’a spus la Cameră că. dintr’un spirit de echitate, s’a hotărît plata.
Noi întrebăm : cum s’a susţinut timp de doui ani că tiu era echitabil o se plăti d-lul Thiem, atunci cînd acesta reclama in modul cel mai cuviincios ceea ce i se datora, d’a dreptul de la primărie P
Şi cum se face că primăria devine echitabilă numai după doui ani şi jumătate, şi tocmai cîte va zile după ce se vede ameninţată ?
OSÎNDIT DI3 PARTIZANI
Rezultatul alegerilor de la 9 Maift a zdruncinat pînă şi pe scepticul ziar francez, pentru care, de obiceirt, tot ce se leagă de viaţa noastră constituţională e o ficţiune.
L’Inddpendance roumaine cu data de Marţi 12 MaiO, consideră alegerea de la Iaşi şi cea de la Birlad ca un eşec «cu atit mai penibil pentru partidul liberal, cu cît aproape toate alegerile parţiale ce aQ avut loc In timpurile din urmă, s’aă întors !n contra guvernului.
<E o adevărată serie neagră» zice ziarul francez.
CERTIFICATE FALŞE
Apărtndu-se de acuzarea de trădare, spionul Sturdza a susţinut două lunuri:
IntîiO, că guvernul conservator a destăinuit guvernului unguresc faptul că Statul romîn plătea o rentă anuală scoa-lelor romlneştl din Braşov, dovadă discursul lui Kalnoky de Ia 1894.
Al douilea, că guvernul ungar n’avea nevoe de acte din Romînia, fiind-că pe de-oparte sumele pentru şcolile din Braşov aă fost trecute de multe ori anume în buget, iar pe de altă parte guvernul din Pesta putea să’şl procure informaţiile necesare de Ia autorităţile bisericeşti şcolare romlneştl din Transilvania.
Cu alte cuvinte, Sturdza n’a avut nevoe să trădeze nimic, iar dacă poate fi vorba de o trădare, atunci guvernul conservator a comis-o la 1894.
Oficioasele austro-urigare, voind să acopere pe Sturdza, au spus că guvernul unguresc ’şi-a luat informoţiunile nu de la guvernul din Bucureşti, ci de la organele bisericeşti romîne din Transilvania.
Nu vom mai discuta primul argument al trădătorului, căci e din cale afară stupid şi el însuşi şi-l dărimă prin al douilea argument.
Dar trebue să stăruim asupra unui lucru foarte important: asupra încer-cărei lut Sturdza şi a oficioaselor aus-tro-ungare de a face să se creadă că guvernul unguresi ’şl-a luat informa-ţiunile fie de la epitropia S-tulul Nicu-lae, fie de la Mitropolia din Sibiu.
O corespondenţă din Braşov a ziarului naţional-libtral Drapelul, reprodusă de noi zilele trecute, a declarat de absolut falşă această afirmaţiune.
Şi, tn adevăr, lucrul e imposibil.
Mai intliu, autoritatea bisericească-şcolară romtnă din Transilvania nu e datoare să dea nici o socoteală guvernului din Pesta. Acesta fucer-etnd să capete socoteala, annl trecut, consistorial din MII»Iii a respins cererea ca un amestec Ilegal şi necompetent.
Nu se poate admite ca autoritatea bisericească-şcolară romtnă să fi dat guvernului unguresc arme cu cari a-ceata să lovească.
Dar nn e numai attt. Cum pntea să dea epitropia, ori Mitropolia, guvernului unguresc, chitanţele aflătoare In arrhlva ministerului de culte din Bucn-rescl?
E vădit că apărarea spionu'uî ca §■< certificatele ce i s’au dat de afară sunt falşe.
TRIBUNA LITERARA
MOFAVURUE DIN
PALATUL DE JUSTIŢIE
Sub titlul de *Moravurile din Palatul de Justiţie», Curie-ul Judiciar d-i Duminica publică un articol datorit cunoscutului jurisconsult şi publicist d. D. Chebsp -i, directorul acelei reviste, prin care arunca o trista lumina asupra pro-cedeurilor de curi, din nenorocire, uzează unele instanţe pentru a lovi Iu onoarea şi prestigiul avoeaţi'or. In special, cunoscutul agent al guvernului, sluga Saraţeanu, care pentru ruşinea magistratura) este procuror de secţie la Casaţie, este arătat sub figura lui obicinuită, aceea a unul om fără cuaoş'inţă şi fără demnitate, cu apucături poliţiste, am<-st«cindu-se acolo unde nu are ce căuta şi cercind să tacă pe spionul şi pe delatorul in toate ocaziile.
Reproducem acest articol In întregul lui.
Notiţa dată in «Curierul Judiciar», Moravurile din Palatul de Justiţie, a fost, Iu felurite chipuri, înţeleasa: unii aă crezut că este Îndreptată lu potriva magistraturet; alţii, In potriva baroului. Acea notiţă Insă nu este dictată de ctt numai de o legilimă indignare pentru moravurile ce, de la o vreme, a ft început, ase introduce In Palatul de Justiţie. Oameni mici la suflet, leneşi, incapabili de o muncă stăruitoare şi continuă, mărginiţi la minte, prind pizmă pe acel ce muncesc, pa acel ce, iarna, vara, se scoală la lucru, la ora trei d;s de dimineaţă. El caută să le facă neajunsuri, supărări. să Ie aducă vre o ruşine Io public. Ca ori ce mişel, el nu atacă singur), şi de a dreptul, dar întrebuinţează Intru aceasta, pe alţii: clienţi supăraţi, adversari de al clienţilor, nevropaţi, histericl, oameni fără ruşine, căci cel ce o are, nu o perde să o găsească, un neruşinat.
Cum oamenii muncitori, şi mal vlrtos aceia cari sunt nevoiţi a munci, nu se duc I11 localuri publice: cluburi, cafenele, teatru, circ, nu pol să fie atacaţi de ctt numai In casa lor, ori In Palatul de Justiţie, unde aă treburi şi se duc Iu fie care zi. El să la Indemlnă două mjloace: cel Intîl aţlţîud, tu sala paşilor pierduţi, şi lutărlttnd, un nenorocit in potriva unul avocat, pe care începe a-l batjocori, şi, In jurul căruia, se adună, ca la un urs, toţi giganţii. S an-dalul de asemenea natură se porte preveni şi reprima de către agenţii poliţiei care funcţionează în Palatul de Justiţie: cu toate aceste, de elte ori s’ati Intlmplat asunenea lucruri, nimeni u’a intervenit, scandalul n’a încetat de cit numai prin fuga nenorocitului avo-at.
Dacă agenţii însărcinaţi cu păstrarea or-dinel In interiorul Palatului de Justiţie, II iar fi scos, cum şi tr- buia. cu ruşine din Palat, şi le ar ti atras atenţiunea că, In caz de a repeta, nu vor mal fi primiţi In lăuntru, de sigur » ă asemenea indivizi nu ar fi găsit imitatori. Ori cine e In drept să se indigneze clnd nu găseşte securitate In persoana şi onoarea Iul tocmai tn locul, crezut ca un deposit sacru al bunurilor şi al o-noarel cetăţenilor; aşijdera te prinde mirarea de lipsa de cuviinţă şi respect.
Uu al doilea mijloc Întrebam1 at de piz-mâtariţl, de trlndavl şi trlutori, tu potriva oamenilor muncitori, este calomnia, ce o aduc priu petiţiunl, memorii, motive de casare şi concluziunl scrise, pe cari le dictează unor împricinaţi, fă lndn-I sâ crează ca, prezenttnd asemeni htrtil de ocară şi batjocură, el vor clştigc pricina.
Efectul ţintit de zaviştioşi se produce cu siguranţa: htrtia or) citită întreagă, ori pe jumătate, ori numai Începută şi Întreruptă a ruşinat, In şedinţă pubieă, pe un avocat care, de s’ar lullmp a să aibă o circulaţiune cam neregulata a slng-lul, ar putea cădea mort de ruşinea ce, lu pub ic şi pe neaşieptale, a primi’o, corn de mult s’a lntlmplal, la tribunalul de Prahova cu reposatul avocat Florescu, şi cum s’a mal Intlmplat nenorocirea cu un al avocat dinaintea unei Curţi cu juraţi. Autorii şl-«ă primit, pe această lume, şi plata şi răsplata : vreme de ani Îndelungaţi i am cunoscut trăind In cea mal neagră mizerie.
Urmarea unor asemenpa acte şi fapte nu este numai ocara şi batjocura suferită de acela In potriva căruia suut Îndreptate, ele se pot resfringe şi asupra altora, carora le poate aduce o pagubă materiala. Avocatul ce avea a sprijinit pricina clientului sfitl, din supărarea ce i s’a pricinuit, spiritul i se va tulbura, judecata i se va Întuneca, şi de unde II trebuea metodă, ordine, şir, judecată rece şi liniştită, atitudine demnă, bietul Împricinat se va pomeni cu un avocat ce spune ceva ne Înţeles, fără şir şi cu de-săvlrşire incomplect Ar fi In de ajuns, pentru a suprima, In f»pt, dreptul de apărare al justiţiabi ilor, să se ameninţe un avocat cu ocara ce 11 aşteaptă In şedinţa, pentru a se lepăda de proces, de osteneala şi munca ce 'şl dat’o restituind acea ce a primit, ba, de i s’ar pretinde, şi Înzecit.
Este cu putinţă oare ca exerciţiul profesiune I de avocat să nn se poată face tn Rominia, In linişte şi fără de ocară, cum îşi face munca ort-ee uvrier din lume ? 1 Personal mă apăr şi mă voiă apăra singur, Io tot-d’a una şi voiă protesta eu indignare la potriva ori cărei încercări de a se atinge onoarea. Cu mal mult succes Insă,
www.dacoromanica.ro
cu o autoritate mal mare, ar putea să intervină şi să se ia măsuri, consiliul de dis-cip inâ al avocaţilor din Capitală.
Este adevărat că de vr’o zece aut de zile, consiliile de disciplină sunt absorbite cu marea şi grava cestiune a samsarilor ; Insă, da -â aceştia pot să aducă o pagubă materială avocaţilor, btrfitoril aduc una morală, aţii gtnd onoarea lor, lovindu’l In demnitate şi z îruneiutudu-le prestigiul. Dacă intere-se'e morale nu ar fi mal presus de acelea materiale, totuşi consiliul ar trebui să aibă oare-care solicitudine, şi pentru ele, pentru care Insă, plnâ acum, nu aO arătat cea mal mi' ă gnje.
Fiind-eă veni vorba de samsari, să arătăm In scurt, cine sunti ş ce fac. Sunt samsari nu numai particularii lipsiţi de mjloace, ci oameni ce duc pe un Împricinat la acel avocat care, ll face o parte mal mare din onorarul stors.
Fapta aceasta, nu Încape vorbă, este reprobată de morală, pentru că, samsarul, Intru a determina pe Împricinat să se lase a fi dus la cutare ori cutare avocat, a exagerat desigur meritele şi calităţile Iu’, po-negrmd pe un alt avocat la care poate avea gl d să se ducă Împricinatul.
Di că Insă fapta samsarului este reprobată da morală, fapta avocatului ce se sluj şte cu dinsul, esle nemărginit de imo-
rală, contrarie noţiunilor celor mal elementare de cuviinţă şi de delicateţă a profesiune! ce exercită, Înjosind o profesiune aşa de m biiă, respectata lu toate timpurile. Conduita samsarului nu poate să dea loc la veri o represiune, de oare-ce faptele săvtr şite de el, nu sunt prevăzute şi pedepsite de Lodul penal. Fapta Insă a avocatului ce se s'ujeţte cu el, poate fi reprobată de Con siliul de Disciplină, ca o călcare a da- I toriel profesionale, ca o Înjosire ce’l aduce, ca o ruşine ce o face Corpului de avocaţi.
In loc de aceasta, sunt urmăriţi numai sam-saiil. cum ar urmări ogarii vlnatul, pe clnd nici un avocat plnă acum, din acel cunoscuţi ca ar lucra cu samsari, nu aii fost daţi In judecata Consiliului de disciplină. Nu tre-bne să intiâm In lungi desvâlirl spre a se vedea că samsarii nu pot funcţiona fără a-vocaţt şi că numai cu cooperaţiunea acestora se poate sâvlrşi un samsarllc.
Nu este oare un act de cea mal mare ipocrisie să se urmârrască samsarii şi nici de cum avocaţii ? N’avem oare exemple In hgislaţiuue că nu se urmăreşte numai fu-rul. dar şi gâzduitorul şi lăinuitorul ce trage folos?
La urmă, măsura ce s’a luat, după părerea noastră, pare arbitrară, căci uefiind faptul reprimat de Codul penal, măsuri reglementare nu pot fi luate, de dt numai de autorităţile administrative şi comunale, iar nici de cum de autorităţile judiciare, ori din partea consiliilor de disciplină.
Să nu se creadă cft am luat apărarea samsarilor, de la cari nu am nici uu mandat, şi chiar de mi l’ar oferi, aşi declina această onoare, r.i* I pentru că aşi fi cenzorul şi mentorul bunelor moravi rl, dar nu-m-il pentru că, prin măsurile luate, s’a lovit în persoane onorabile, proprietari şi oameni cu greutate in societate. S’a Îndrăznit chiar, sub euvtutul că e samsar, a se lm-pedeca intrarea In Palatul de Justiţie a d lui Codrcanu, gazetar şi proprietar al aces'ul ziar, persoană care, In baza lege!, profesează advocatura pe llDgă judecătoriile de pace, şi care, In aceasta calitate, are un oticifl de «Avocatină şi Notariat», lu asociaţie cu un coleg Înscris In barofi şi destul de cunoscut, d. A ex. Alexandre seu.-om de pe urma căruia se hrănesc peste 30 oameni, cari lucrează lu atelierul stfl de tipografie. Motivul adevărat Insă este gel< zia şi invidia unora din avocaţi, cari ueavlnd ce face, găsesc că e cuviincios a calomnia oameni cinstiţi, intriglnd pe lingă Decanat şi f&clud chiar petiţie unora, fie către D-can, fie către parchet, petiţii pe cari nu ludrăznesc spre a le semna ctcl se tem de rigoarea lege), dar pun pe alţi nenorociţi indivizi de le semnează, cărora, de milă, nu le poţi face răO. Se Înţelege că măsura vexatorie luată Împotriva d-lul Codreanu a fost revocată, recuuosclu-du-se, chiar de către acel ce aii lual’o, ilegalitatea tl)*.
Cu adlncă părere de răii sunt nevoit a semnala un fapt petrecut, săptămtna trecută. D. procuror de secţiune de la înalta Curte de Casaţiune, a pr.mit o denunţare şi p'lngeie, plină de ocărişi injurii la potriva unul avocat. Cu toţii ştim cum că numai primul procuror al trib. de Ilfov are căderea de a primi denunţă I şi pllngerl şi d’a le da curs. Nu ne amestecăm, şi nici nu ne-ar p'ivi chiar singurul fapt al primire! acelei denunţări, de către uu funcţionar necomţetent. dacă acest funcţionar, nu ar fi Împins lucrurile mal departe, ihemlnd pe acel avocat în cabiuttul saii, şi puindu-I In vedere denunţarea primită, faţă fiind şi fostul consilier al Cui ţel de Apel din Bucureşti şi Efor la Eiona Spitalelor Civile din Bucur, ş 1, d. Al. Se. Gh ka. La răspunsul avocatului că nu intră In câdeiile d-sale de a primi denunţări şi pllngerl, aceasta fiind de competenţa primului procuior, d-sa a zis : «uicl etk nu ştiti cum s’a dus această hlrtie ia mine», d .r că stărue pe lingă avocat de a citi măcar petiţia. Nu ştitt ce idee ar fi avlud acest lualt funcţionar despre mintea şi demnitatea omenească, clnd a s'aruit de un om să citească el singur batjocura ca i se aduce. Cu tot respectul tuşă ce sunt deprins a avea şi pentru vlrsta Inain atâ şi pentru funcţionarii publici al ţârei, Iu care trăesc şi printre cetăţenii căreia, cu drept cuvlnt, mă prenumăr, Insă u’aşt avea obraz să mal intru In casa mea şi sa datl ochi eu copiii mei, de nu aşi spune acestui domn: că nu avea calitate de a primi denunţarea, nici de a instrui, cum singur a mărturisit faţă cu d. Gh ka ; că nu mal este procuror general pe lingă Curtea de Apel din Bucureşti, iar că efi sunt mirean, g^ta oildud a opune, al med; noile me tun aere.
D. Ghebapcl.
ÎSFOBÎlAŢH
Manifestaţia de aseară
Strălucitul triumf al partidului conservator la Iaşi, a avut un puternic resunet In toată ţara.
Cetăţenii Capitalei, pentru a aduce un o-magtd alegătorilor ieşeni şi alesului lor, aii făcut aseară o grandioasă manifestaţiune d-lul General Mânu, alesul colegiului a Il-lea de Senat din Iaşi.
La ciobul conservator Cetăţenii Capitalei, cari doreaţi să’şl manifeste sentimentele lor de simpatie către fruntaşul partidului, ’şl-aii dat lntllnire la clubul conservator la orele 8 seara.
Balcoanele şi lutreaga clădire a clubului eraO iluminate cu girlandole cari fâcead un efect feeric. La mijlocul balconului din faţă eraO aşezate două trasparente, pariind in-scripţiunile: «Trăiască generalul Mânu, a-leşul laşului, Onoare şi recunoştinţă laşului».
Sosirea manifestanţilor
La orele 8 şi jumătate, vastele saloane ale Clubului conservator erail Înţesate de membrii clubului. Toţi fruntaşii partidului veniseră la club pentru a lua pai te la manifestaţie.
Pe piaţa teatrului, mulţimea stă adunată In masă.
Cel d'lntlid sosiţi sunt cetăţenii manifestanţi din culorile de galben şi negru.
Cortegiul manifestanţilor cu muzica In frunte soseşte de prin strada Regală, miile de cetăţeni purtafl lampioane şi torţe aprinse. Aspectul este feeric. întreaga stradă este Intr’o lumină intensă. Manifestanţii tre-clnd prin faţa Clubului, urale nesfîrşite re-sună In văzduh. Apoi trec şi iad loc în faţa Teatrului Naţional. In acelaşi timp sosesc şi cetăţenii manifestant! din cu'orile de Verde şi Albastru. Fanfarele resunâ In stradă şi mulţimea cetăţenilor iad loc lingă representanţil celor l’alte două culori.
Pe piaţa Teatrala!
Aspei-lul pieţei teatrului este In adevăr feerie. Piaţa şi stradele Învecinate sunt literalmente înţesate de cetăţeni cari fac o-vaţiunl entusiasle membrilor clubului conservator cari stah Iu balcoane şi la ferestrele clubului. Miile de lampioane râsptn-desc o lumină superbă; muzicele Intonează ctntece naţionale. Este o adevărată sărbătoare.
Circulaţia este cu desăvlrşire întreruptă pe toate stradele din marea răsplntie din centrul oraşului.
Pornirea manifestaţie!
La orele 9 fruntaşii conservatori însoţiţi de toţi membrii partidului din saloanele clubului iad loc În fruntea cetăţenilor capitalei.
El sunt primiţi In uralele nesfîrşite ale cetăţenilor. Cortegiul porneşte prin strada Regală şi trece prin stradele : Academiei, Clemenţei, Poşta-Veche, Franklin şi Calea Victoriei plnă la locuinţa d-lul general Gh. Mânu.
Nicl-odată nu s’a văzut tn capitală o manifestaţie atlt de superbă, atlt de imposantă. Strada dintr’un trotuar plnă In cel l’alt era ticsită de cetăţeni, purtind lampioane şi torţe aprinse. Şirul acestei mase de oameni este imens. Poruit de la clubul conservator, capătul cortegiului ajunsese In răsplntia stradel Academie! cu piaţa Palatului, pe clnd In piaţa Teatrului manifestanţii erad Încă In masă. La mijlocul cortegiului uu enorm transparent era purtat de cetăţeni. Pe o parte era imprimată In litere imense inscripţia: Omagiu şi admiraţiune laşului, iar pe cea-l’altă: Trăiască general Mânu. In cea mal sflntă linişte şi In ordine perfectă, cortegiul parcurge stradele arătate mal sus, In suuetul muzicilor cari intonad ctntece naţionale.
zdrobitoare ee ad dat blrfitorilor, vă răsplăteşte cu prisos de uepăsătoarea Ingăduire de care ad abuzat calomniatorii, căci:
Vox populi, vox Deil
Să trăiască Capitala Iul Ştefan cel Mare !
Să trăiască alesul laşului !
Urale frenetice acopere cuvintele d-lul Al. Catargiu.
• •
*
D. general Mânu aminteşte că acutn un an cetăţenii Capitalei şi-ad Întrunit glasurile asupra d-sale şi numai o luttmplare a făcut să nu fie ales atunci.	.
Ceea ce u’ad izbutit să facă Bueureştenil, ad desâvlrşit acum IeşeuiI, trimiţludu-1 lu Senat.	-
Asupra d-sa!e s’ad întrunit deci voturile celor două Capitale ale ţârii. Şi aci uu e vorba de persoana d-sale, ci de protestarea ţârii contra unul regim de oameni cari ati Îndrăznit să zdruucine plnă şi temelia Statului, Armata, şi cari şi-ad făcut un joc criminal eu cele mal sfinte interese ale neamului roinlnesc lntieg.
Combâtlndu-I candidatura, liberalii au mers plnă acolo In cit s’ad atins de o ideie scumpă tuturor Romtnilor, de unirea Moldovei cu Muntenia.S'a vorbit de Moldoveni şi de Munteni, astă zl clud nunul sunt de cit Ro-mini.
Alegătorii ieşeni ad dat o lecţiune acestor nesocotiţi, aleglud un muntean şi afir-mlnd ast fel, odată mal mult, că unirea e desâvlrşitâ şi indisolubilă.
Ieşenii ad semnificat prin această alegere că, lu unire cu ţara întreagă, nu mal vor să tolereze uu guvern care făureşte pro-nuneiamente, un guvern care vrea să facă din Regatul Romlniel o provincie a unul Regat vecin. Noi vrem să trăim In bune relaţiunl cu Regatul vecin, dar uu putem consimţi să ne facem sluga nimănui.
Ieşenii, ca şi Bueureştenil. ca şi toată ţara, s’ad rostit In acest senz. Şi glasul ţării nu se poate să nu găsească ascultare, la cel mal de sus ca şi la cel mal de jos.
D. general Munu încheie striglnd : Trăiască Rominia! strigăt Îndelung repetat de cetăţeni.
Mamfestaţiunea se Indreptează apoi spre locuinţa d-lul Lascar Catargiu.
La d. Lascar Catargin
Inlr’o clipă, scara şi vestibulul sunt pline. Cit cuprinzi cu ochiul, o mare de capele.
Urale nesfîrşite salută pe d. Catargiu, care scoboară scara plnă la ultima treaptă.
Cel d’intlid care-I strlnge mina e d. general Mânu.
Lutnd cuvtntul, alesul laşului, arătlnd lu puţine cuvinte semnificarea alegerel de la 9 Maid, spune că Inţeleptel conduceri a d-lul Lascar Catargiu se datoreşte biruinţele repurtate de partidul conservator. Să strigăm dar cu toţii:
— Trăiască Lascar Catargiu!
Mii de pălării se agită lu aer şi strigătele : «Trăiască d. Catargiu» durează clte-minute.
soonai
—	D. Căpitan Nicolae Popescu, de la şcoala superioară de războid, a lost autorizat de ministerul respectiv să semneze de aci Înainte Nicolae P. loanelli.
—	O orchestră exceleută, pusă sub conducerea distinsului profesor de conservator, d. R Peters, va Începe, de Joul 14 curent, a da concerte serale In grădina cafenelei
Bulevardului.	.
Ca al douilea şef de orchestră şi maestru de concert a fost angajat d. D. YVeiuberger, talentatul violonist.
Din Austro-Ungaria
Budapesta. 12 Maid. -Camera deputaţilor. Adunarea de<-ide să se amine piuă ia 6 Iunie st. n. D. BailTy anunţi că va pr-zenta, după sărbătorile Rusaliilor, un proiect provizorid In privinţa impozitelor asupra alcoolului, berit şi zahărului. Regretă că este cu neputinţă de a discuta compromisul austro-ungar Înainte de Septembrie.
După şedinţă, d. Sepeseny, deputat al partidului poporului, a fost lovit in faţa parlamentului, cm lovituri de baston, de mai mulţi deputaţi ai extremei atinge, de nişte ziarişti ş* studenţi, din causa colportării unei broşuri injurioase în contra lui Ludovic Kossuth.
Budapesta. 12 Maid.—Delegaţia austriacă a adoptat budgetul afacerilor streine. Toţi oratorii ad adoptat politica contelui Golu-chousky şi s’ad ocupat mal cu deosebire de politica iuternă.
Deleg ţi a a adoptat apoi budgetul Bosniei şi H rţegovinel.
D. Ktllay a expus ţinta principală a administraţiei Bosniei, tiozlnd sl introducă pe poporul bosniac In civilisaţia europeană, păs-tr-ud lotuşi calit&ţite sale naţionale şi să dovedească lumel că Austro Ungaria este In stare să administreze ţările streiue (a-plaus-).
Delegaţia ungurească a adoptat budgetele ordinar şi oxtraordinar de răsboid şi a înceout discuţia creditului suplimeutar de 30.000.000.__________
DIYKESE
OTN CAPITALA
•) Faptul acesta, d»c4 la timp, mi se aducea la cunoştinţă, de către proprietarul ziarului, al căruia director, am onoare a fi, l’aşl fi stigmatizat cum trtbue, şi le-aşl fi tăiat pofta la mulţi
g aă »e năpustească şi asupra mea,
In faţa EPOCEI
In momentul clnd manifestanţii, trei ind prin strada Clemenţei, ad ajuns lu dreptul localului biurourilor noastre, un ura formidabil ishueni din toate puterile.
Manifestanţii s’ad oprit puţin şi Trăiască Filipescu era strigatul care umplea văzduhul.
La generalul Mann
Mulţimea manifestanţilor intră In curtea caselor noului ales de la Iaşi. Pe scara in-trărel iad loc fruntaşii partidului. D. general Mânu descinde In mijlocul lor şi primeşte felicitările sincere şi amicale.
In acest timp mulţimea intră şi defilează în faţa iutrărel ; adamaţiuuile şi urările spintecă văzduhul. Spectacolul este cu adevărat mişcător.
D. Al. Catargiu, urcludu-se pe un scaun, citeşte următorul discurs :
Domnule General,
Iugădmţl ca Bucureştii al cărui fid sun-teţl, să se asocieze la triumful venerabilei capitale surori care v’a numit senator al Romtniel, şi să aducă viile sale mulţumiri Iaşilor, leagănul Unire! Ronilnilor, care consimţind simţimlntul de protestare al ţârei In potriva sectei de la putere prin alpgerea dv. In aceste vremuri de urgie naţională, a dat Încă odată o strălucită dovadă a tradiţionalelor sale virtuţi patriotiep.
Iaşii, suflatul bâtrlnel Moldove, trimiţlnd ca repreziutant al sâd pe candidatul protestării, a oslndit fără scăpare regimul pro-nunciamentelor şi al trădărel neamului ro-mtnesc; dar lu acelaşi timp, a nimicit pentru tot-d’auna legenda amăgitoare şi mincinoasă a colectiviştilor, cari Îndrăznesc Încă a şl da numirea de lilierall-naţionall.
Da, liberalismul lor a fost pururea o amăgire, iar naţionalismul lor o speculă.
Acestor legende mincinoase a voit să dea Iaşii lovitura de moarte; ş verdictul anticei capitale a fost desădrşit alegtndu-vă senator, pentru câ, în cursul luptei, nemernicii de la putere ad Îndrăznit a Împinge ura lor sălbatică piuă a se atinge şi de virtuţile dv. militare, chiar In faţa Aceluia, care, ca comandant suprem al oastel, ştie bine : concursului, bravurel, capacitâţel şi patriotismului cărora dintre căpitanii ce-1 lnconjurad, are a mulţumi succesul cu care a condus In războid la izblndă armata ro-mină.
Alegătorii din Iaşi ad recunoscut tn dv. pre unul dintre acel căpitani şi dezminţirea
va
Clnd, cu multă greutate, se face tăcere, veneratul şef al partidului conservator ia cuvlntul :
—	Ziua alegerii de la Iaşi şi de astă-zl, sunt din cele mal fericite ale vieţel mele. Avem un guvern care a adus atltea nenorociri pe capul ţârei şi care trebue depărtat.
Să trăiască Romtnia!
Şi mulţimea strigă îutr’un glas, puternic : «Trăiască Rumtuia!»
Muzica Începu să cînte hora unirel şi manifestanţii se dispun să plece, clnd d. Take Ionescu, care se afla în vestibul, e zărit.
Aclamat, d. Take Ionescu scoboară treptele şi spune :
—	Clnd a vorbit Lascar Catargiu, uumal trebue să vorbească nimeni.
In urale ce se resfrlng din rlnd In rînd, cetăţenii pleacă şi se risipesc apoi In linişte.
M. S. Regina a părăsit Capitala erl seară la orele 5.55, mergind la Nemvied, lingă Augusta Sa mamă.
Suverana este însoţită In aoeastă călătorie de doamna Olga Mavrogheni, mare doamnă de onoare a palatului, de d nete generali Fălcoianu, Poenaru şi Băisoianu şi de d-nul co'onel Pri-boianu, adjutant al M. Sale Regelui.
Elevii şcoalel comerciale superioare, anul al IlI-iea, s’ad întors Luni scara din eseiir-siutiea ştiinţifică pe care ad fâcut’o In Ungaria.	• „	. ,
Conduşi de profesorul de ştiinţe pbisico-cliymice, d. I. P. Licherdopol, elevii ad vi-sitat, Intre altele, şantierele pentru construirea vapoarelor, din Turnu-Severiu, atelierele pentru fabricarea roţilor şi şinelor din Reşiţa (Banal), muzeul comercial şi şcoala comercială din Budapesta, etc.
D-nul Grigore Dianu, directorul general al peuitenciauelor, va pleca Joi la Anvers casă ia parte la lucrările unul congres,întrunit pentru a aviza asupra mijloacelor ce trebue luate pentru moralizarea miuorilor condamnaţi şi părăsiţi de familiile lor.
Nu ne Îndoim că d. Dianu se va Întoarce In ţară cu un studiat proiect de lege, In privinţa acestei interesante chestiuni.
Comisiunea consiliului comunal al Capitalei, instituită pentru a se pronunţa asupra cererilor adresate primăriei pentru con-cesiuul de tramway In jurul Capitalei, este convocată astă seară In localul Primăriei.
Suut trei oferte : una a d-lul Iorgu Balş, pentru tramway electric circular, una pentru tramway electric cu vapori şi alta a nouel societăţi din Capitală pentru tramway cu cal.
Din cauză că IntreagaSşedinţă de erl a Senatului a fost ocupată cu desvoltarea in-terpelărel d-lul Pnnu, In ch-stia pronuneia-mentulu) din 1894, d. senator Brabeţeanu a amtnat interpelarea d-sale, adresată tot primului nii"islru, In chestia naţională, pentru Vineri 14 curent.
DICŢIONARUL CONTIMPORANILOR
din
Romtnia (1800—1898)
D. R. BOSETTI
De vînzare la librăria Miiller şi Storck
Sinnelderc.—Erl, pe la ore e 9 dimineaţ», fierarul italian Remizio del Narezi, din calea GriviţeT, s’a sinucis, trăgindu-şt un glonte de revolver In tlinplă. Gloatele a pătruns, prin ureihia stingă, la creerl, lăsind murt pe loc pe n< norocitul fierar.
Comisarul sei-ţiel 26, a fost cel d’lntll care a constatat moartea italianului Narezi şi a dresat procesul verbal.
Diu scrisoil lăsate, resultă că Reraizo a luat hotărlrea să se omoare, din cauza unei boale incurabile de care suferea.
Explozie de ac**tilenă. — Un lucrător de la Terasa Brislol de pe Bulevardul Elisa-btt», numitul Tudor Niculae, du-Iudu-se erl seară cu o luminare apriusâ peDtru a Închide robineiul conductului da acetilenă, fluidul făcut explozie şi lucrătorul a foit grav rănit la faţă. El a fost transportat la spitalul Colţ- a.
DIN ŢARA
Intre ţărani. — O duşmănie de moarte exista de mal mult timp Intre plugarii Ghiţă Zaharia şi Niculae Dinu Bâlescu, ambii din comuna Mârgăriteştl, R. Sărat.
Zilele trecute cel doul duşmani Inttlnindu se pe linia Balului, s’aă luat Ia cea tâ. Zaharia, lntr’un moment de furie sălbatecă, scoate cu ţitul ce-1 purta la briă şi se repede asupra inamicului sâă de moarte, II impltntă cuţ tul In plntece şi ’i lasă mort pe loc.
Criminalul a fost arestat,
O dramă pe Dunăre. — Din Galaţi ni se anunţa că In ziua de 8 curent, pe clnd va porul «Ori-mt», făcea cursa Intre Galaţi şi Brăila şi trecea pria dreptul gurel rlulul Şiret un pasager de pe bord, d. MogirdicI Saulic, fost comerciant în Galaţi, s'a aruncat in Dunăre.
Cu ajutorul personalului vaporului, nenoro citul a fost scos cu viaţă din valuri; el Insă a sucombat pe drum, lm apropiere de Galaţi.
Cauzele acestei funeste rezoluţiunl nu se cunosc încă. Se crede că mizeria a împins pe fostul Bomereiaut la actst act de disperare.
Ptnă acum nu s’a dat nici o luptă, dar escadra americană va sili escadra spaniolă să combată peste trei zile cel mal mult.
Netv-York, 12 Maiu.—După Journal, mm vapor a sosit la Key- West, aduetnd ordin de a face preparative pentru a primi pe răniţi.
Madrid, J2 Maiu.—Depeşile din Havana sic că 13 corăbii americane staţionează în faţa băii acestui oraş. Se presupune ei se apropie evenimente însemnate.
Pregătirile Spaniei.- AohI ministru de ejrterne spaniol.
Madrid, 12 Maiu. —Manevrele escadrei de rezervă din Cadix vor începe tn curînd.
Guvernul a cumpărat un pachebot pentru a l înarma.
Madrid, 12 Maiu. — Ducele de Abnodo-Rio a fost numit ministru al afacerilor străine.
Corpurile Legiuitoare
CAMERA DEPUTAŢILOR
Şedinţa de ia 19 maid
(Urmare)
D. N. Fleva a adresat erl d-lul Sturdza următoarea interpelare :
«Faţă cu argumentul întrebuinţat de d. prim-mini8tru psntru a răspunde o-poziţiel, argument bazat pe izbînda guvernului in ceea ce d-sa a numit alegerea comunală din Ploeştl, am onoare a interpela pe d. prim-ministru asupra teoriilor puse înainte de guvern cu ocazia ultimelor alegeri, asupra mijloacelor întrebuinţate şi ampra rezultatului do-bîndit.
Şi întreb:
Faţă cu u’timele alegeri de la Galaţi, Huşi, Tutova şi laşi, ce a mai rămas in picioare din acea argumentaţie ?
Şi nu crede d. prim-ministru că a perzista in asemenea situaţie, să stea tn capul afacerilor, este a sfida opinia publică, a dispreţul voinţa ţării şi a atinge prestigiul şt impersonalitatea Coroanei ?>
D. ministru Ferechide roagă Camera să treacă In secţiuni, p»ntm o jumătate oră, spre a se ocupa cu mal multe proiecte. Camera ‘rece In secţiuni la orele 2. Şedinţa se redes* h'de la orele 2 şi 30 sub preşideuţia d-lul V. Epurescu.
D. G. L. Aslan Îşi continuă discursul asupra proiectului pentru marina militară.
Oratorul recapitulează cele zise erl şi observă că o mică modificare a legel vechi ar fi fost suficientă pentru scopul ce trebue atins; dar prin legea cea nouă instituţiunea marinei militare se desorganizează In loc să se organizeze. Autorul proectulul nu s’a pătruns destul de scopul legel, din care cauză a prezintat o lucrare incompleetă.
D. Astan critică dispoziţia prin care ofiţerii diu marina militată pot să servească şi lu marina comercială, cu autorizaţia ministrului de răsboifl, căci nu e lămurit dacă ofiţerii pot fi obligaţi să servească şi fără voia lor In marina comercială.
Şedinţa de la ÎS maiu
?edinta se des'-bide la orele 1.55.
rezidea/.ft d. D Giani.
Prezenţi 103 deputaţi.
Camera intră In ordinea zilei: discuţia asupra proiectului de lege privitor la reorganizarea marinei de războiă.
D. N. Fleva citeşte un discurs al d-tul G. D. Pallade, actual ministru al justiţiei, pronunţat In 1886, In contra unul proiect analog.
Citirea provoacă ilaritate.
ŞTIRI MABCSTE
*	La defilarea de la 10 Maia s’a distins foarte mult escadrouul 2 de tren, comandat de d. căpitan Clăbescu.
*	Aflam că d. Em. Antonescu, eare a trecut cu mare succes examenul de doctorat In drept tn Berlin, s’a înscris In baroul advocaţilor din Capitală, fixîudu-şl domiciliul In str. Martirului 4.
*	Mal mulţi cititori ne întreabă ee s a făcut pu lotăria «Iu scop de a se construi biserica Sft. Ion Bitezătoru!» din Brăila.
întrebăm şi noi pe cel In drept.
♦Domnii clştigâtorlnl loterii soeietâţel Harnica sunt rugaţi a’şl lua obiectele elştigate tn fie care Slmbâtâ, adrestndu-se la sediul soeietâţel str. Popa Soare No. 50.
RESBQIUL ISPĂNO-AMERICAN
(Serviciul * Agenţiei Romîne»)
DIN EDIŢIA DE SEARA
New-Yoik, 12 MaiO. — Ziarele n nu ţa că amiralul Schlej a sosit tu faţa lui Santiago de Cuba.
Canonada auzită la nord de Cuba continuă»
DEPEŞILE DE AZI
Blocul ManUei. Soarta Filipicelor
Washington, 12 Maiu.—Blocusul Mani-lei s’a anunţat in mod formal.
Guvernul studiază proiectul de a face un nou apel de cel puţin încă 50 000 voluntari.
New-York, 12 Maia.—0 telegramă din Washington anunţă câ snposiţia dopă care d. Castilia ar lacra la cedarea Fi-lipinelor Franciel, spre a Impedica ca ele să cadă în miinile Americanilor, cîştigă mertă teren.
Siluafia in apele Cubei.
Key West, 12 Maiu.—Se asigură că se cunoaşte perfect posiţia escadrei spaniole.
SENATUL
Şedinţa de la 19 maiu
(TrmirO
Chestiunea pronunciatnenlulul
D. G. Panu are cuvlntul In desvoltarea interpelării adresate d-lul prim ministru, cu privire la destăinuirile făcute de căpitanul Buhlea.
Această interpelare, spune oratorul, este privitoare la ade sâvîrşite de fruntaşii liberali în oposiţie. L vorba de d nil Sturdza, G. Cantacuzino şi alţii.
D. genei al Catargiu.- nu este adevărat, protestăm.
D. Panu. Primesc protestările d lui general, dar îl rog să nu mă mai întrerupă.
D. general Catargiu : votu întrerupe clnd voiit vrea; este un drept al mei*.
D. Panu. Dacă acestea este un sistem, să flţi sigur că nu d. general Catargiu mă va împiedeca să vorbesc.
Revenind la interpelare, d. Panu spune că destăinuirile acestea sunt făcute de un liberal cunoscut, de d. Costinescu.
D. Bastaki. E un renegat acest domn.
D. Vaierian Ursianu. Protestăm şi noi tn contra cuvintelor neparlamentare ale d-lui Bastaki.
D. G. Panu, intrînd în materie, rele-vează din noi* destăinuirile d lui Costinescu asupra faptelor nechibzuite ale fruntaşilor liberali, în afacerea pronuncia-meniului în armată. Citeşte explicaţiunile date de d. Delavrancea in Cameră, în această cestiune, în cari se spune că un ofiţer a venit la redacţia Voinţei Naţionale cu jurăm intui lor. D Delavrancea a spus că d. Sturdza a aflat mai lirziu despre aceasta şi că d-sa a consimţit să dea o altă redacţie jurămîntului in chestiune.
Interpelatorul analizează redactarea ju-rămintului şi în mod evident îl arată ca un act de o mare gravitate, o dovadă de insubordonanţă şi răsvrătire.
D. Colonel Budişteanu: Ce a provocat a-ceef lucru P
D. Panu: Vă voii* explica. Cavaleria, după cum aii spus mai mulţi generali, in acel timp era cam slabă, cam înapoiată. Era deosebire între această armă şi cele-l’alle.
Ministerul de răsboii* a numit atunci un inspector al cavaleriei, mai sever, care să se ocupe de starea cavaleriei.
Ministrul era in dreptul săi* de a face aceasta şi legea chiar tl tndrituia. Pentru a ameliora cavaleria, ministrul a
www.dacoromanica.ro
EPOCA
mitat provisoriu tn cavalerie ofiţeri de stat major.
In ette-va cuvtnte, oratorul vorbeşte apoi de armată tn general şi dovedeşte că numai disciplina est« steaua care conduce această instituţie. Intre disciplină şi dreptate, militarul nu esită să aleagă disciplina. Or. dovadă de indisciplină patentă au dat ofiţerii de cavalerie, cari s’au concertat că nu asculte de legile ţării.
Actualul şef al guvernului ştia de demersurile ofiţerilor, făcute la 15, 16 şi 18 Ianuarie, iar la 22 ale aceleiaşi luni d. Stoi-cescuinterpelează in Cameră guvernul în această chestie şi dovedeşte prin interpelare că cunoaşte toate planurile şi demersurile ofiţerilor, anuvţînd cu 10 zile înainte demi-siunea lor. Stoicescu nu susţinea în Cameră pe nişte ofiţeri nedreptăţiţi, ci pe nişte ofiţeri conjuraţi, a căror conjuraţie o cunoştea prea bine. Acelaşi lucru l’a dovedit şi d. Sturdza in Senat, arătînd câ concertarea era între şefii liberali La 31 Ianuarie ofiţerii îşi dau demisia, dovadă de anarhie patentă. Această demisie era cunoscută, corijată de şcQI liberali.
După demisia ofiţerilor a dona zl, apare în Voinţa Naţională, cunoscuta notiţă, care încuraja şl îndreptăţea fapta ofiţerilor, în-demnîndu-i să persiste în mişcarea lor. Acel care a scris acea uotlţă este azi pe bauca ministerială.
Ls 4 Februarie d. Sturdza des-voltă interpelarea în Senat.
Interpelarea aceasta a fost anunţată la 1 Februarie, clnd toate actele ofiţerilor erau făcute ; deci jurămintele, şl celeilalte erau cunoscute de actua-Ini prlm-mlnistru de la acea dată, cu toate că acnm o neagă.
Şi acum cum se potriveşte cele spuse de d. Sturdza la Iaşi faţă cu încurajarea făţişe ce dedea stăreI de indisciplină şi anarchie a ofiţerilor,
D. Sturdza prin acea interpelare lăsa toată vina asupra guvernului. Incu roja ast-fel pe ofiţeri la răsvrătire.
Ca răspuns la aceasta d. Carp a spus că asemeni încurajări sunt criminale.
Din toate acestea ce rezultă ? Care a fost rolul dv. ? Foarte trist, criminal.
Venind la destăinuirile căpitanului Buh'ea, ce spune el mai mult de cit ce am arătat pînă acum ? Nimic mai mult de cit că i-aţl încurajat prin in-trunirl, prin interpelări şi ziare şi acest lucru este dovedit.
Nici o desminţire, afară de aceea a d-lui general Budişteanu, nu s’a făcut la aceste dovezi. Şi asupra d-lui Budişteanu, Gazda Poporului care apărea pe atunci explică pe larg sfaturile şi promisiunile de cari fostul ministru de resboiă le dădea ofiţerilor demisionaţi. Dar nu numai atunci, şi acum d-voastră aprobaţi mişcarea ofiţerilor. In V-inţa Naţională de la 6 Mai 98, se dovedeşte aceasta.
Acum cine e vinovat ? Toţi acel cari aă fost şi snnt acum pe banca ministerială, sunt vinovaţi. D-nii Sturdza, Stoi-ce8cu, Cantacuzino, etc.
Şi toţi acei cari împărtăşesc vederile guvernului şi’l apără sunt vinovaţi. Dacă majoritatea se face solidară cu guvernul. întreaga majoritate este vinovată.
D. prim ministru să ne spună acum dacă mai persistă în cele ce a făcut la 1894.
D D. Sturdza răspunde că nu şi a aşezat apărarea ca să răspundă d-lul Panu.
Spune că interpelarea asta face parte din seria interpelărilor menite ca sâ-l dărlme fiinţa sa morală, şi nu-1 răspunde d-lui Panu.
Primul ministru spune că nu se poate disciplină fără dreptate şi deci clnd se produce o 'mişcare militărească, cel de sus, şefii armatei, sunt vinovaţi.
D. Sturdza termină spunînd că ori cine a ridi at a castă chestie, fie d. Delavran-cea, fie d. Costinescu, fie d. Panu, tot ce s’a spus este un sfruntat neadevăr.
D. G. Panu, In replică, spuue că nu In-ţebge procedarea d Iul prim-ministru în răspunsul sătt. Acum spuneţi că chestia militară vă este scumpă şi nu voiţi să o ating. ţi ; dar lu 94 tot aşa aţi făcut?
In ml aţi răspund nimic la a-firmaţlnnile mele documentate cn acte de ale dv.
Nu ajunge să spuneţi că este un sfruntat neadevăr, cutare lucru; trebue să-l dovediţi. La aceasta vă răspund şi eu cu documentele dv. că este o sfruntată ine xactitate ceea ce aţi spus dv.
Aţi făcut lasă, d-le prim ministru, o declaraţie foarte gravă După cum înţelegeţi dv disciplina, şi acum încuragiaţl pronun-ciamentele şi dezordinea Iu armată dreptatea este disciplina, aşa aţi spus, şi numai prin disciplină se face dreptatea.
Dar dovediţi şi acum răutatea şi necazul tn contra generalului Lahovari şi partidului con-ervator.
D. Sturdza. Voitt răspunde şi la aceasta. Am multe ace pentra cojoace.
D. G. Panu. Ptnă acuma nu prea aţi dovedit câ aveţi ace. Aveţt ua singur răspuns stereotip pe care l’aţl dat d-iul Dala vrancea. mie şi altora la toate interpelările ce vi s’att adresat. Dovediţi prin aceasta că n’avrţt de cit un singur ac şi acesta este rupt. (In hote de rls).
Recunosc câ de rtudul ăsta aţi vorbit cel puţin. Puţin, dar ori-eum ceva.
Iu ce priveşte părerea pe care d-sa o manifestă despre mine, o am şi eh pentru d sa.
De rlndul ăsta d. Sturdza n’a răspuns cu clişeul diu trecut: înfringerea de la Ploeşti. Se vede că acum—repet şi fit pentru o dată un clişt-tt, al d lut Sturdza,—îl ustură rfitt tnfrtngerile de la Itşl şi Blrlad. (hohote de rt>).
0 voce : Ce are aface ?
D. G. Panu: In adevăr; ce are aface laşul cu Ploeştil ?
D. D. Sturdza, In răspuns, face definiţia disciplinei.
Spune că n’are şi n’a avut nimic In contra generalului Lahovari. Sftrşeşte spunlnd că reputaţia d-sale este cunoscută şi nu are trebuinţă să i’o facă d. Panu.
D. Ilariu lavoranu reproşează d lui Panu de a fi desgropat o cestiune care pentru onoarea ţârei nu trebuia deschisă. Spune că d. Pauu altfel vorbia odinioară şi alte păreri avea.
D. general Anghelescu spune eă cauza mişcărel ofiţerilor din 94, a fost atitudinea şi purtarea inspectorului cavaleriei de atunci, d. general Cantili, pe care senatorul nu se sfieşte a-1 critica tn modul cel mal vid.
Spune că d. ministru de războiţi de atunci s’a grăbit şi a primit demisiunile, căci mişcarea se putea stinge altfel.
D. colonel Obedeanu spuue că ofiţerul n’are de cit unjurămtnt: apărarea tronului şi a ţărel, pe cele i’alte jurăminte d-sa nu le ţine în seamă.
Cavaleria, spune d. colonel In rezervă, este armă cu blzdlc; şi povesteşte apoi vitejia cavalerilor îmbrăcaţi în zile, a cavalerilor de la Malta, din cari se trage d. colonel.
Vorbeşte apoi d. colonel de disciplină şi istoriseşte anecdote pline de duh, din timpul războiului, In hohotele delirante ale ln-tregel Adunări.
D. Lasear Catargiu, tn chestia ofiţerilor, spune că procesele verbale ale Adunărilor sunt de faţă pentru a se vedea că tot ce s'a putut face pentru asttmpărarea miş-cărei, s’a făcut. Nu s’a putut face alt ceva de cit ca să se primească demisiunile acelora cari le înaintase ministerului.
Chentia nu esfe aci. Chestia ente că nemulţurnirile acele ai* căţtat Hgtrijin tic la oamenii fruntaşi tlin partidul liberal. Orl-ce ar face d. Sturdza, nu poale eşi de aci.
Eu unul, spune şeful conservatorilor, cît am fost la guvern şi cit sunt în opoziţie, n’am deschis această chestiune. D. Costinescu a deschis’o.
Şi in afară de aeeaestă chestiune toiul merge răii in ţară. Cu această ocazie fac un apel la preşedintele cabinetului, pentru ca să uşureze situaţia Capului Stalului. Cu actuala stare de lucruri şi cu mersul administraţiei actuale, *m-treaga ţară este iritată şi mergem la prăpastie, datoria şefului de guvern este să se chibzu/aseă ca să uşureze situaţia Şefului Stalului.
D. Sturdza spune că n’a acuzat nici o dată pe d. Catargiu In chestia ofiţerilor, ci pe generalul Lahovari.
Găseşte că ţara nu stă răd sub guvernul săd şi nu vede prăpastia.
Vorbeşte de schimbare de idei In politică şi atinge pe d. Pauu.
D. Panu: Cer cuvlntul In chestie personală.
D. Sturdza sftrşeşte şi pleacă,
D. Panu. Ah! pleci, nu iţi dă mina să stai ca să vezi cum am să te execut eu! Discuţia se închide.
D. Panu, In chestie personală. In urma discursului valorosului luptător de la Mehedinţi, d. Ilarid Isvoranu, primul ministru luase curagid, acum insă văd că a plecat tiptil după banca ministerială.
D. Preşedinte. N’a plecat tiptil, s’a dus la gară.
D. Panu. Iad act de declaraţia d-lul preşedinte. dar ed rimtl cu impresia ce ’ml-a lâ<at mie plecarea d-lul Sturdza.
Venind la d. Ilarid Isvoranu, II admiră ingenioasa idee de a citi din cele scrise tn-tr’un ziar, fără ca articolul să fie iscălit. Ed, spuue d. Panu, uu pot să execut pe d. Isvoranu, pe acest tărlin, căci mi se pare că u’a scris nimic şi vorbeşte foarte rar— şi cine vorbeşte rar, vorbeşte bine.
Dar d-la, d-le Ilarid Isvoranu, vil să re-levezl că ed am criticat pe d. Lasear Ca targid ? D-la care al înjurat întreg partidul liberal de la Ion Brătianu, Sturdza şi ptnă la Siătescu ?
D-ta care erai In Parlamentul de la 88, cel mal Înverşunat duşman al Iul Brătianu? D-ta care al cerut darea in judecată a lui Brătianu ?
Ed tn lupta mea teoretică am criticat şi pe unii şi pe alţii.
Cameleon politic ? Se poale spune ori cui, afară de mine. Cameleon politic se chiamă acela care profită de toate partidele. Un om care în oposiţie susţine o teorie şi la guvern o reneagă, acela este iarăşi un cameleon politic. D. prim ministru este tn categoria aceasta.
Ar trebui să sa înveţe această Adunare cu expresiunile parlamentare, să se sflr-şească cu insultele. Ed nu atac pe nimeni, dar clnd sunt a'acat, void răspunde drastic.
D. Panu termină spunlnd că a fost radical şi acum este conservator. Pentru ultima oară spune acest lucru, căci o altă chestie pe acest teren ar fi ridiculă.
Resping ori ce proceded care nu este de demnitatea Parlamentului.
D. Ilariu Isvoranu renunţă la cuvlnt. Şedinţa se ridică la orele 6.
Şedinţa de la 13 Jlaiti
Şedinţa se deschide la orele 2.50 sub preşedinţia d-lul N. Crătuuescu.
Prezenţi 88 d nl senatori.
Pe banca ministerială d. D. Sturdza.
Se fac formalităţile obicinuite.
D. colonel Budişteanu spune că biserica catolică şi-a luat dreptul de a face acte oficiale şi şi-a Însuşit prerogative cari nu i se cad.
Senatorul de Argeş voeşle să explice cazul.
D. D. Sturdza. Ceea ce face d. colonel este o anticipare nepermisă. Nu se poate desvolta o interpelare neanunţată, fără ca banca ministerială să nu fie pregătită.
D. Colonel Budişteanu: Voesc să fac o simplă lutrebare d-lul ministru al cultelor.
D. Sturdza ('furios): Nu răspund la Întrebări. Faceţi interpelare.
D. Colonel Budişteanu : Prea bine.
D. colonel explică cum parochul biseri-cel catolice din Giurgiu şi-a permis să in-
vite, In mod oficial, autorităţile civile şi militare, pentru a primi pe Monsegniorele Episcop catolic din Capitală. Acest lucru nu este permis şi d. ministru al cultelor să ia măsuri.
Interpelarea se comunică guvernului.
D. Viişoreanu cere intervertirea o dinei zilei pentru a se vota indigenatul pastorului protestant Hesselmann, profesor la liceul diu Craiova.
întreg Senatul se opune.
Depeşile de azî
Serviciul *Agenţiei Romtne»
Constantinopol, 12 MaiO.—Prinţul Bulgariei va sosi aci mtine dimineaţa.
Delimitarea graniţei Tesaliel este aproape terminată.
Al douilea văr-ămint al indemuităţel greceşti se va face mliue.
Roma, 12 Maiu — D. Brin, ministrul marinei, a murit de o paralizie a inimei.
Viena, 12 MaiO.— Din cauza morţel ar-chiducelul Leopold, împăratul rămlne Slm-bătă la Viena.
Rămăşiţele mortuare ale archiducelul vor sosi Vineri. Inmormtntarea se va face probabil Stmhătă.
Berlin, 12 MaiO. — Prinţul şi Principesa moştenitori al Greciei vor sosi mliue să facă o vizită MM. I.L. germane.
Roma, 12 MaiO.—D. San Marzano ia in-terimul ministerului marinei.
Inmormtntarea d-lul Brin se va face la 14 MaiO pe cheltuiala Statului.
ULTIME INFORMAIIUNI
Se afirma, cn oare-care siguranţă, că d. Ferechlde ar fi hotărî t aă demisioneze, lu arma unul conflict cn tiogu Cantacuzino, care l’a făcut răspunzător, In consiliul de miniştri ce s’a ţinut cri la anilazt, de căderea ruşinoasă a guvernului la ultimele alegeri parţiale.
D. Ferechlde a tăcut aseară o vizită d-lul Kugeniu fităfescu, co-munlclndu-I hotărîrea sa de a demisiona.
Se ştie că afacerea Zappa s’a terminat prin trimiterea tntr’un mod definitiv in posesia averii lui Vanghele Zappa a moş tenitorilor de sînge ai acestuia. Se mai ştie că guvernul grec n’a voit să tranşeze litigiul cm guvernul romîn de cit pe cale diplomatică, dar s’a înfăţişat înaintea tribunalelor noastre pentru a lupta contra rudelor lui Vanghele Zappa. Văzindu-se învins, guvernul grec nu mai vrea să ştie de judecata romînă, şi caută compensa (tuni din o altă avere ce o aii la Atena moştenitorii învingători. In adevăr, ni se asigură că guvernul grec a şi pus seques tru pe nişte proprietăţi ce le post dă în Grecia aceştia, în baza unor legate lăsate nu de Vanghele Zappa, ci de Constantin Zappa.
Văzlud că bu pot face nimic peutru a lm pedica pe cetăţeni de a lua parte la impo zanta manifestaţie de aseară, agenţii poliţiei comunale răsplndeaO, erl după prlnz, zvonul că nu va avea loc, că s’ar fi amlnat.
Dar nici această stratagemă nu le-a reuşit
D. dr. Ioan Raţiu a trimis familiei mare lui Gtadstone o telegramă de condoleanţâ, spunînd cum romlnil din Transilvania de-pllng şi el moartea marelui apărător al tutulor naţionalităţilor oprimate.
Cererea adresată Senatului de ministrul jusliţiel pentru a urmări pe d. senator doctor Bucşenesou, pentru de-Udul de duel pe oare l’a comis, a fost înmormîntată in secţiuni.
Ne aşteptam la asta, legea duelului nu se aplică dt cit adversarilor guvernului, spune Dreptatea, după care] reproducem această notiţă.
Q frumoasă manifestaţie a avut loc la Botoşani, Iu seara de Slmbătă, 9 MaiO, cind s’a aflat rezultatul alegerel de la Iaşi.
Cetăţenii, adunaţi la clubul conservator, tn frunte cu membrii comitetului, aO manifestat la locuinţa d-lul loan Ciolac, şeful conservatorilor locali.
Aclamaţiunl entuziaste şi urale nesflrşite afl primit ştirea despre alegerea d-lul general Mânu.
Muzica a intonat apoi imnul «Deşteaptă-te Romlne», după cari mulţimea s’a Împrăştiat In linişte.
0 delegaţiune, compusă din d nii căpitan Codandache, ajutor de primar, A. Gheorghiu, avocat al Statului, ş* Gr. Bui-cliu, deputat, a sosit în Capitală, pentru a cere înlocuirea prefectului de judeţ din Iaşi, d. V. Gheorghian.
Colectiviş’ii de acolo atribuesc inacţiunei şi lipsei de energie a prefectului, zdrobitoarea înfringere de Sîmbăta trecută.
Din Craiova ni se comunică tn scrierea In clubul conservator, din acel oraş, a d-lor C. Glrdescu, mare proprietar, şi Sc. Moscu, avocat.
Unirea din Blaj, organul oficios al mi tropoliel romiue unite, vorbind despre asistenţa jandarmilor şi a poliţiei la serviciului diviu ce s’a oficiat lu toate bisericile romiue din Transilvania şi Ungaria, face următoarele reflecţiunl dureroase :
«In faţa acestor stări, ce ne râmtne nouă? A serba, nu putem, să pllngem, nu ne lasă, a ne rugi lui Dumnezeu, nu ne e ertat.
«Acum e rlndul lui Dumnezeu si intervină.
«Sculatu-s’ett cel fără de lege asupra Domnului şi asupra Unsului Iul!
«Dumnezetl trebue să ne redee nouă măcar libertatea de a’I putea adora In
linişte.
«Ruşineze ! dar pe el!
«Noi, nădejea noastră In Domnul să ne-o punem 1
Cu ocasia manifestaţiei de erl seară, a fost arestat Alexandru Stănescu, din Al-)astru,!de către comandantul de gardişti Ce tâteanul a fost ţiuut vreo trei ore; In urmă a fost dus la secţia poliţienească No. 8 şi tocmai noaptea tlrzifi a fost liberat.
Acest fapt s’a repetat şi cu alte persoane. Cerem darea In judecată a sbirilor, cari execută nişte ordine atlt de arbitrare şi barbare.
Comitetul societăţii pentru crearea unul fond de teatru romîn In Transilvania şi Ungaria, aduce la cunoştinţa tutulor romurilor, câ aduaarea generală se va ţine anul acesta In zilele de Rusalii 24 şi 25 Maitt, In oraşul Haţeg (Transilvania), unde se vor da mari serbări, la cari vor participa mal multe societăţi romineşll.
Oaspeţii, cari doresc a participa la aceste serbări, sunt rugaţi a se Înscrie la biuroul societăţii din Haţeg, la d. secretar Gavrilă Suciu, advocat, plnă la 21 Maia c„ pentru a se putea lua dispoziţii din timp pentru confortabila lncuartirare a tutulor vizitatorilor ce vor voi a ouora cu prezenţa lor a-eeastă serbare romînească.
Corespondentul din Bruxelles al Tribunei anunţă, că la 18 Maitt st. n. profesorul Aug. de Vreught din Hatvre a ţinut In oraşul Aadenne o interesantă conferinţă despre Roinlnil diu Transilvania.
La conferinţă att fost Invitaţi şi Romlnil din Bruxelles. Secţiunea Ligel de acolo a fost reprezintată prin doi deleg iţi al sSI.
Conferenţiarul expuntnd pe larg şi favorabil chestiunea romtnă, a arătat publicului şi ultima rolnicie a guvernului maghiar : oprirea Adunărei din Blaj.
Afltnd despre aceasta publicul Întreg s’a ridicat cu murmur general strigtud:
— «Jos cu Maghiarii! Jos cu opresorii !»
Conferenţiarul a fost vid felicitat. Delegaţii romtnl aa fost obiectul atenţiune! tuturor. El att Împărţit In public Protestul Romtnilor contra maghiarisărei, care s’a tipărit In vara trecută In Bruxelles.
Aflăm că d. Vreught prepară un studitt asupra chestiunel romlne şi va ţine o conferinţă şi la Bruxelles.
Comitetul central al Ligel aduee viile sale mulţumiri d-lul Alexandru Radu Var-dala, inginer, pentru generoasa ofrandă de 200 lei, făcută pentru mărirea fondurilor Ligel.
Din iniţiativa d-lul dr. G. Bridiunn, medicul spitalului din Moineştl (Bicâtt) Iu curlud se va Înfiinţa In localitate o secţiune a Ligel Culturale.
Ştiri judiciare
Am dat o dare de seamă a procesului dintre Regia Monopolului Statului şi d-na Ecaterina G. Zău, care pretindea despăgubiri In baza art. 127 din regulamentul organic, pentru sarea ce i s’a extras din pioprietatea sa, ce se lnvecineşte cu salinele din Trlega.
Tribunalul recunoscuse d nel Zotu acest drept la despăgubire. Curtea de apel din Bucureşti, secţia II-a, a admis Insă apelul Regiei, respingtnd pretenţiile d-nel Zotu.
Dr. D. Gerota
Specialist * Chirurgie, organele genilo-urinare
BULEVARDUL ELISABETA 39 Consuliaţiunl de 1* d — 7
Băile BălţăteştT
1) Băile Minerale calde cloro-so-dlce, Iod urate şi bromurat», anaioage
cu apele: Kreulzmcn. Ham_urg, l h<, Reizhen-hali. Aussee, etc. speriata contra limphst.smu-JuI, scrofulel, rarbitisrnolul, suprafaţa glande or limpbatice, abcese reci, boale de piele, mala-diele oaselor, debilitatei generale, precum şi In toate boalele de femei; metrite acute şi cronice, eudoinuti-Ue, saihingite etc. tomorilor, uterului şi anexelur.
2 Isvornl Cnza-Vodă.—«Isvorul Cuzv Vndi», apă de băut, foar'o bogat «in -u’ftt de soditt» analog cu apa de Karlsbnd şi Vicby, is-vor din care se extrage : «sarea purgativa de b&lţateştl», este foarte folo-itor In toate boa. Jele de stomata şi anexele tubului digestiv precum : dispepsie, catar acut şi cronic al sto' imhculut, ul-er pre-um şi contra cancerubij stomahal, constioaţia opin atrâ, colicele de fl _ cat şi rinichi, cirosa hepalo splenică, bydroni eiile şi obositatea. Toate aceste maladii se \in* det-fi in urina uuel cure sistematice tăcuta cu apa s-tt sarea de Băltăţeiti.
3) Ntabllimenliil <te Inbwlaţleşi Pal-v»-rlNHţl« mlmtrnl» —Noul stabiliment de Inhaalaţie cu brad, teicb^ntină. goiacol creozot rucaliptol satt orl-ce esenţă urm ita de pulve-risaţm de apă minerală ; arangi t d ipă sistemul Reicheohall şi Is-ht, este foarte folositor In toate boalele de nas, glt şi mal cu seamă in brouebilă. eniphiseme, astmă şi tubsrculosă pulmonară, fiind cel mal sigur mijloc da a introduce săruri iu organism.
Ntabtliment «le Hydroterapie cn duşuri ecos-ze, fcirţ uol, iinpa ha ărl, masage executat de ua masseur şi o masseuse sub direct'unea mea.
Slabilimeulcla situate într’un vast parc de brad, pustiii camere elegant mobilate şi restaurantul de primi ordiue cu prefiri fixs.
Inchirie ile de camera peutru întreaga lună Iunie şi August, se fac cu reducere de 25 la suta.—Sesonul incepe de la 1 Iunie st. v. ptnă la 1 Septembrie.
Pentru orl-ce informaţiunl ca : augijărlde camere, comenzi de sare da băl, sare purgativă a se adresa la ;
Doctorul Stamatin
Bucureşti, str. Bomulus, 26 Pină la 1 luaie st. v. iar de la această dată la băile de la BâUăţ şti, juiUţul Ne unţ.
A ti ii ii cii i
Magazinul de Coloniale şi Delicateso
George V. Fallade
(fost Cornelih Daniilesou) iă, Slratla Cimpineanu, JVo 14
Colţul Pasagiulut Romîn Asortat diu nott cu tot felul de articole de coloniale proaspete ; primeşte zilnic trufandale şi delicatese, cu preţuri modeste.
Serviciul conştllucioe
Paul MarcovicT
Heutist Intrare Calea Victoriei No. 42, Bulevardul Academiei No. 1.
Consult. 9—T2 şi 2—6 p. m.
1
Mobilă Tapisată
Garnitură Mobil» Uplstte cu co-
Zvoare, pluş «le ruAlns» compus de o canapea, 3 foteturl, 4 scaiiuc
se vinde cu
LEI 300
S’A. DESCHIS
Marea hală de Bere 10 Maiu
FOSTA COFETĂRIE
I0RGU CONSTANTINESCU
STRADA CAROL avînd şi un Salon mare şi Grădină frumos aranjate, unde se va servi Bere specialii din fa-rică domnului BRAGADIRU.
Circulară d-lor Agricultori
Se face cunoscut doritorilor de a’şi procura Maşinele Agricole Sistemul Căilor Ferate Regale Ungare Budapesta şl Massey-Haris Comp. Ld Toronto, America, că biuroul s’a mutat în Str. Smîr-dan 7, Casa Cerlenti unde sunt expuse HIOnELEIiE,
Dr. Ioan Calinciuc
Marienbad, Vila Co'umba
Peste 20 garnituri în permanenţă gata. Pentru provincie embalagiu Gratis.
Magazin de Mobile I. UI.CIHMaN
Piaţa Amzel 5, colţ Oaloa Victoriei
Librăria Socec & Co. Bucureşti
Att apărut din «Biblioteca Internaţională.: No. 1 M. Nordau. Minciunile convenţionale ale Civilizaţiuael noistre, traducere de
M. Canianu ...............Lei	3.
No. 2 Iohn Stnart Mill. Robia femeel, traducere .......................... Lei	1.50
No. 3 Herbert Spencer. Despre educaţiunea intelectuala, morală şi fisică, traducere .......... L*I 2.
No. 5 G. Renard. Este omul liber ? traducere ...........................Lei	1 50
No. 6 RAitdescu Codin. Din Muscel. Ctntece piipnmne volumul I . . . . L-t 2 50 No. 7 E. Legouve. Părinţi şi copil în al XIX-lea secol. I, Copilăria şi adolescenţa L. 2.
No 8 Becescu Gb. S Ivan. In faţa Morţel. Nu-
v- le, originale..........Let	2.50
No. 9 G. Freylag. Dare şi Avere Roman tra-
du-ere volumul I..........Let	3.50
No. 11 H. Turk. Omul geeial traducere Lei 2.
Locot Al. Teodorescu
AVOCAT
Fost mult timp la Mlnietleml fie Han-bol şi procuror la tribunalul militare, s’a mutat de la 33 Aprlii» în strsdt Mi-Iinl-V«>«l&, No. 70, v.e-â-vis închisoarea Militară.
Mărie V«j»t
Aduce la cunoştinţa onor. sale clientele că de la 23 Ai*rilt« c. şi-a instalat Magazinul tte 91 ode şi Perure tu « Mte» Vlctoi Ici No. 3.S, casa Legaţlunel Huse ; cit şi sosirea din Paris a celor mal frumoase Pălării de IVnvi.
DE VÂNZARE Locuri Parcelate
DE LA
1 Mj EU şl 30 MS i VI
METItr PăTRtT
ptnă. Ist £50 li A.IVI
Pe Malul M&rel negre
ŞI LA.CUL TE CHIR GHIOL
ia coudiţluni de p'ală iO.iBIE A VA \T.4010.4 NE
adică in lintg de 4 ani in io rate trimestriale
întreaga această localitate este fo»rto mull căutată din cnusă că a fost recunosi-u'ă de autorităţile sanitara ca cea mal salubiă din ţoală D.ibroreu, atît ca climă cît şi pentru calitatea «pal lacului ce o învecinează. Probă de aceasta este că Efori» Spital-lor din Bucureşti a construit un Spital Maritim (Sa* natorium).
Or-ce info m .ţiuni pre. u n şi pentru plănui de situriimte al asestel localităţi s- vor trimite franco la cerere de către proprietarul
l>-nui I. MOVILA
Bucureşti, Str. ii o a tem ei, 27.
am
De aremiat
imediat pa termen da 5 ani moşia FraţUeşti Bâdenî din jadeţnl Ialomiţa întindere 4,200 pogoane arabile, a se adresa d-neî Alex. Vrâbiescu, strada sfinţii Apostol! No. 37.
DOClOHUL MARCEL
Medic al Spitalului CARITAS
s’a mulat In
Valea Călăraşilor, Ol
www.dacoromanica.ro
*
EPOCA
FOIŢA ZIARULUI , EPOCA
17
MICOliE GOGOL
TARAS BULBA
ROMAN ISTORIC
DIB TI AŢA BtrrBLItBl CAZACILOR
Andry fnaintă spre o uşă mare de stejar, frumos lucrată; dar bătrina ll opri şi ’I arătă o uşe mică tăiată Iu peretele d’alâturea El intrară într’un coridor, apoi Intr’o odae pe care Andry o cercetă cu băgare de seamă. Tătara II spuse să aştepte aci; apoi deschise uşa un**i alte odăi, In care ardeaO luminări. Et auzi şoptirea slabă a unul glas care ii făcu să tresară In momentul cind se deschise uşa, el văzu chipul mlădios al unei femei. Tătara veni şi-I zise să intre. El trecu pragul şi uşa se închise in urma lui. In odaie ardeaă două lumină'I şi o candelă înaintea unei icoane. Dar nu aceasta căutatl o-chil săi. Ei întoarse capul In altă parte şi văzu o femee care părea că se o-
prise dinlr’o mişcare repede. Andry râmase ţintuit pe loc.
Nu mal era fiinţa pe care s’aştepta a’o vadă, pe care o cunoscuse odinioară, ea avea atunci într’insa ceva nesfirşit, neîmplinit, acum, ea semăna cu făptură unul artist; odinioară era o fetiţă vioaie, acum era o femeie desăvirşitâ in toată strălucirea frumuseţel, Lacră-mile, cari n’avuseră vremea să se usuce, punea (1 pe ochii el un lustru strălucitor. Gitul şi umerii el ajunseră adevăratele margini ale frumuseţel. O parte din desele el plete eratî prinse pe cap d’un pieptene; cele-l’alte cădeaţi in valuri pe umerii şi braţele sale, feţei sale nu numai nu-I micşora frumuseţea, dar, din potrivă, ÎI dădea un farmec deosebit. Andry simţia ca o frică religioasă ; el stătea nemişcat. Şi ea rămăsese uimită la vederea tlnăruiul cazac. In ochii lui acoperiţi de sprlnceus catitelate, stră-lucia statornicia ; sănătatea şi frăgezimea pe faţa sa pirlită. Mustaţa sa neagră lucia ca mătasea.
— N’am putere să’ţl mulţumesc, mă-rinimosule cavaler, zise ea cu un glas tremurător. Numai Dumnezefi poate să’ţl răsplătească.
Ea plecă ochii, peste cari se plecară albele el ploape inpodobite cu nişte gene lungi. Capul el se plecă şi o ro-şaţâ uşoară i se ivi pe obraz. Andry nu ştia ce să respundă. Ar fi voit «ă-I spue tot ce simţia inima Iul, dar nu putea. Par’câ-I era Închisă gura de-o putere nevăzută. El recunoscu că nu-I era dat Iul, crescut In seminar şi du-
clnd o viaţă răsboinică, d’a răspunde, şi se indignă contra firii sale de Cazac
In acest moment Tatara intră in o-dae. Ea tăiase in bucăţi plinea pe care o adusese Andry, ş’o întinse stâpînel sale pe o tavă de aur.
Tinâra femeie se uită la dinsa, se uită la pîine, apoi îşi opri ochii asupra Iul Andry. Această privire, mişcată şi recunoscătoare, in care se .citea neputinţa d’a rosti cu gura, fu mal bine Înţeleasă de Andry de cit cuvintârile cele mal lungi. Inima i se uşură, ca cum i-ar fi descătuşat-o cineva. Era să vorbească, cî>nd tînăra femeie se ’nioarse d’o dată spre Tătară ş’o întrebă cu nelinişte :
—	Dar mamei ? I’al adus pline ?
—	Doarme.
—	Dar tata ?
—	I-am adus. A spus că va veni el însuşi să mulţumească cavalerului.
Liniştită, ea luă piinea ş’o duse la gură. Andry privia c’o bucurie nemărginită cum rupea plinea şi mtnca cu poftă, cind işl aduse aminte de nebunul care perise Înghiţind o bucată de piine.. El păli şi oprindu-ş! braţul, zise:
—	Destul. E aşa multă vreme de cind n’al mlncat, incit piinea ’ţl-va tace răâ.
Ea lăsă braţul în jos şi, punlnd plinea pe tavă, privi pe Andry ca un copil ascultător.
«O regina mea ! zise Andry Infier-bîntat, porunceşte ori ce vel voi. Cere-mi lucrul cel mal cu neputinţă de Împlinit din lume ; mă voiţi supune îndată. Spune ml să fac ceea ce n’ar face nici
un om, voiţi face o; mă voiQjertfi pentru tine. Aceasta ar fi o fericire atlt de mare pentru mine, o jur pe sfnta cruce, In cit nu pot sâ’ţl spun cit de mare ar fi fericirea mea. Am trei sate, jumătate din turmele de cal ale tatălui meO sunt ale mele, tot ce mama 11 a dat ca zestre, şi tot ce ascunde de dînsul al metl este. Nici unul dintre cazacii noştri n’are arme ca ale mele. Numai pentru mănuchiul săbiei mele mi se daţi trei mii de miel ş’o turmă mare de cal!
Ei bine! voia părăsi toate acestea, voia da foc la toate, voia arunca cenuşa lor In vint, dacă iml vel spune o singură mişcare din sprinceana ta cea neagră! Poate că toate cele ce zic nu sunt de cit nişte nebunii şi nişte prostii, ştia că nu mie, care ’ml-am petrecut viaţa în seciă, se poate cere ca să vorbesc cum se vorbeşte acolo unde se află regii, prinţii şi cavalerii cel mal nobili. Vad bine că altă făptură a lui Dumnezed eşti tu de cit noi, şi că cele lalte femei şi fiice ale nobililor sunt mult In urma ta».
Cu o curiositate cresclndă, fără a pierde nici o vorbă, ascultlnd cu cea mal mare băgare de seamă, fata auzia aceste vorbe pline de căldură şi de adevăr, In cari s’arăta un suflet tlnăr şi putinte.
Ea îşi plecă frumoasa faţă înainte, deschise gura şi voi să vorbească; dar se ţinu de odată, glndindu-se la aceea că acest tlnăr cavaler era din alt neam, şi că tatăl săd, fraţii săi şi compatrioţii săi II erafl nişte duşmani mari, gin-dindu-se la aceea că spăimln'ătoril za-
porogl Împresuraseră oraşul de toate părţile, făclnd ca locuitorii lui să fie o-«indiţl la o moarte sigură. Ochii el se umplură de lacrăml. Ea luă o batistă cusută cu mătase, şi acoperindu-şl faţa spre a’I ascunde lui durerea sa, se aşeză pe un scaun, pe care stătu multă vreme nemişcată, cu capul plecat, muş-clndu-şl buza sa de jos cu dinţii el de sidef, ca şi cum ar ti simţit muşcătura unul dobitoc înveninat.
«Sp ne-mi o singură vorbă», zise Andry, apucind mina el neteda ca mătasea; dar ea tăcea, fără a-şl descoperi faţa, ea stătaa nemişcată.
<De ce eşti aşa de mlhnită, de ca te al mlhnit, răspunde ?»
Ea Işl luă batista de la ochi, dădu Ia o parte părul căre i acoperea faţa, şi răspunse cu un glas slăbit, care semăna cu tristul şi uşorul fişîit al frunzelor mişcate de un vîntişor de seară:
«Nu sunt oare vrednică de o milă ve-clnică ? Mama care m’a născut nu e oare nenorocită? Soarta nu-mi e prea amară ? O soartă, nu ml eşti tu căllul ? Al adus la picioarele mele pe cel mal nobili oameni, pe cel bogaţi boieri, pe comiţii şi baronii străini, şi pe toată floarea nobilimel noastre.
(Va urma)
Dr. HOŢIE
No, a Calea tiahovel Vo. a, lingă Biserica d-na Bălaţa
orele de consultaţie 4-£ d. a.
Marele Hotel Caraiman SISTAI A
Situat in cea mat frumoasă posiţiune
DESCHIS DE EA 1JZ HA MU
Sub direcţiunea Iohn Stlefler antreprenorul MMotetulul
Miegal din Bucureşti.
REST A URANT DE I-ul RANG
Bucâtârie Franceză, şi Română
Vinuri Excelente
ARANJAMENTE CU ZIUA ŞI CU LUNA
Preţuri Convenabile
MEOlCillMT PHOMPHATIC
DE'f IÂL
VINUL DE VIAL este un modificator nu-terme al organismului in caşurile de: ebdilitate generală, crescerea Întârziată, convalescenţa lungă, anemiă, perderea apetitului, a forjelor slâbiciunel nervoase. Dosa este de un păhărel de lichior în-naintea mesei. El complectează nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a con valescenţilor.
Farmacia VIAL Lyon, rue Vlctor-Hug’o, 14 şi În tote farmaciile
MARELE MAGASIN ROMÂN
DIMITRIE PETRESCU
Calea Moşilor, No. 1, (colţ cn Piaţa Sf. Anton)
■r A U S OSIT -mm
Pentru a.sonul de primi vară ţi rarii, toate noutăţile în Lainagiurî, Mă-tăserie, Catifele, Toualurl, Zefirurî, Pichetări, etc. ele.
Tf 4 n /; ASOnTIMENT
De; Olande, Sifoane, Malapolam în toate laţimele şi qualitfţile de Lei 11,75 Buc. Şifon foarte bun 38 jum. Metre şi plnă Ia cele mal tine calităţi. Şervete, Mese, Prosoape, Ciorapi, Bat ste.
Lingerie pentru l>»ni«-. Bărbaţi ţl ţopli
TRUSOURI GATA ŞI DE COMANDA
In acest Magazin se poate procura TrusourI complecte de la 150 pfnft I» 10,000 1 ei
tino mp*:muc, wtvTivii;, valansmene
RATOANfr! ttPlSlALE »E
Covoare, Perdele, Stofe pentru mobile
CoverturI de pat şi de mese, precum şi toate articolele atingătoare de
branşa Tapiţerilor.
_ Mare atelier propriu pemru comenzi de orl-ce fel de lingerie, Broderie de mină, preenm Cămăşi bărbăteşti, croiala Franţuzească, după un sistem special a celei mal renum te case din Paris.
In voiajul făcut In Franţa, Anglia, Elveţia, etc., făclnd cumpărări mari, de Mătăsuri, Lainagiurî, aceste articole suut puse In vînzare cu preţuil ne mal pomeDit de efline.
DACĂ PARUL D-VOASTRĂ CADE II *
dacă este fără putere şi fără luciu, dacă aveţi mătreaţă saă orl-carc alta afecţiune a pielei capului întrebuinţaţi miraculosul
P E T B O L*
'	PENTRU PÂR	•
care întraneşte pe lîugă calităţi şi aoeia de a înlesni ondularea părului. Întrebuinţarea este uşoară, plăcută şi fără pericol.
PREPARAT DE HAHN, FARMACIST IN GENEVA (Elveţia) DEPOZIT»
BUCUREŞTI : Ilie Zamflresca, Str. Academiei 4; Bazar Universal, Calea Victoriei 31; Mibail Stoinescu, Str. Asadcmiiî S ţi Drogneria Tetzn 3tr. Lipscanii. GALAŢI : Bereoviel, Bazar anglai*.
BOTOŞAlTf: Farmaciile : Perioţeana yi licoleann.
LAŞI; Farmaciile Zbyszewskj şi Konja.
BACAU : Drog seria Andreosca.
* CALARAŞ1 : Farmacia Ticek.
MAŞINE DE BUCATE
din Renumta fabrică
Gebrider Boeder din Dannstat, reonoscu-ţte ca cele mal bune şi cele mal econo-me în combustibile.
Dai lucrate din Zinc de orl-ce dimensiune cu sobă pentru încălzit apa din Daie
DUŞURI pentru CAMERE cu aer COMPRIMAT
EXPOZIŢIA PERMANESTA de LĂMPI
PENTRU •
PETROLEU Şl GAZ AERIAN
MARCUS LITTMANN S-sor I. WAPPNER
Cale. Victoriei No. 61
vle-ă-rle de Epiyoople
mPYMIU
EFERVESCENTĂ
In potriva Durerilor, Migrenelor, Bolei de Mare, etc.
Luată cu Acid Carbonic suprimă Cărceiî şi Greaţa produse prin întrebuinţarea doctoriei.
LE PERDRIEL & Cie, Paris.
Tipografia EPOOA execută tot felul de lucrări atingâtorO de această artă, cu cea mal mare acurateţa şi cu preţuri foarte moderate.
APA MINERALĂ DE BORSZEK (BORYIZ)
Pontru excelentele salo proprietăţi a primit la expoziţia universală din Viena diploma do distmiţiun» şi ia expoziţia din Paris medalia de argint. Multo autorităţi medical-) att recuno<cut că aceaslă apă minerală posedă o excelentă putere de vindecare in diverse cazuri. Prin gustul sătl cel plăcut şi bogatul conţinut mineral, această apă amestecată cu vin, e recunoscută ca o băutură plăcută şi răcoritoare, superioară alior ape minerale.
Exportatorii generali: D-niî LA ZAR & VERZAR în Braşov Depozitul general pentru Capitală la d-nul
YASILK CRETOIU
No. 17, Strada Covaci, Xo. 17
In provincie la diferiţi depositari principali.
CLATTON â SHOTTLEWORTH
Bucureşti, calea Dorobanţilor, 117. * Craiova, strada Bucovăţ, 16	.
n eroina raid Marele lor MPeposlt de
MAŞINE AGRICOLE
PIOASE
Dela a fabrică renumit
GUST. ADOLPHEIBAH
BABMEN
Fondnt* In anal 1794.
DE VÎNZARE pe. preţurile fabricel la
A. EEEDHAJNJM
BUCUREŞTI. Strada JDecebal No. 20.
Les veritables Eaux minerale* de
JPJREC »Af i
LOCOMOBILE cu sau fâră aparat de ars pa©
de U 8 şl Jumătate ptuă Ia 80 «aă patere	r
BATOAZE de GRÂU de toate Mărimile fl BATOAZE de PORUMB Ho. 6, cu Elevator
de la 8 şi jumătate ptnă la 18 eaî putere	Jg	pentru LOCOMOBUl şi m st.,
Maţine de semănat, Maţlne da ciuruit {I vînturat, Maşlne de ales neghina ţl secara din gr&S MT M O n I MP E M Â C M N A T H
Instrumente trebuincioase Maşiniştilor, Carele englezeşti de prima calitate Pietre de moară franţuzeşti, Maşlne de secerat „WOOD” cu saft fără aparat de legat snopi
W Pluguri de Oţel făurit peste tot "HM
__	ca ana piuă 1» « brazde
W* COSMTO A HE	*
GRAPE de FIER cu două. «pi trei aripi, cvi dinţii ARTICULAŢI
ŢBWK MSB CAM AX pcitliu /.OCOMOB/tF fi altei*
Im Atelierul Mostra primim Beparnţlanl de LOC O HO BILE dlm orl-ce Fabrici
•	VÎNZiRÎ CU CONDIŢIUNl AYAJTAGIOASi	.
Y
tont les Sources
IfICHY-ETAT
CELESTINS
GRANDE-GRILLE
HOPITAL
Extgor Io aom sur la oapaulo et t'etlquette.
Les seules vâritablcs Pastilles da Vichy soni In
PAST1LLE YICHY-ETAT
fabriquAes avec le* sels naturels extr&its des Eaux d* Viehy-Etat.
Comprimes de Vichy
s«x «el. «surei. VlOHY-tTAT p.ir pripsrer l’ess srtllcisUe 1. VICHY GAZEU8E „
l|..t it.tril paurli loimmli, lol.irli, S.rtl.i A. O. 0AB.1BSY A O-t., lacirMt.
încercaţi fi v*
convingeţi
Preţurile
cele
mal reduse 1
I. N. Dîmitriu & J. Steinhardt
BUCUREŞTI
Str. Dscebal, 22 şi Calea Moşilor, 35
Filiale alea Oriviţel Xo. 84 A TE Es EM£n Strada MPecebal No, 9
LA LAMPA ELEGANTA
Cel maî mare magasin de : Porţelanuri, Cristaluri, Sticlâril
lămpi\ tac Imuri, argintării
Mobile de Fier
FILTRE BRONZĂRII
Si lot jelui de articole pentru menaj
Preţurile
cele
mal reduse
Tst-d'a-una asortat ca cele mai Inimoase articole de Imx
Cele mai trnmoase asortimente pentrn :
RestauranturI, Berării şi Cafenele
Bucuri'.;! i.-Tipogr.wWW-iflacOmmAAlca.ro
încercaţi ţi vl
convingeţi