SERIA n.—ANUL IV, No. 760. Ediţia a treia MARŢI, 12 MAIC 1898 NUMĂRUL 10 BANI i noxt jiEXTKi.i; încep la 1 şi 15 ale fle-cărui luni Un an în ţară 30 lei; în streinătate 50 Iei Şase luni ... 15 » » » 25 » trei luni . . . 8 » » » 13 » Un număr în streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ MUEDACŢIA No. 3. - STRADA CLEMENŢEI - No. 3 TRIUNFUL NUMĂRULJO BANI a AAiiXCi rn iijK Anuncinrl la pag. IV.0.30 b. linia » » » III......2.— lei * » » » II........3.— * » Inserţiile şi reclamele 3 Iei rlndul UN NUMĂR VECHIO 30 BANI A nJlIAISTHA TMA No. 3. - STRADA CLEMENTEI — No. 3 TRIUMFUL DE LA IAŞi de moldo- Se ştie deja si se va mai documenta, cu cita înverşunare a Înotat guvernul la Iaşi ca să ia cu asalt alegerea de la 9 MaitL Cele mai extreme mijloace aii I cotit că poate veni la putere. acesta—să facă lupta venism şi muntenism. Această faptă criminală era demnă de complicele sperjurilor din 1894, şi de omul, care prin nenorocirile fraţilor noştri de peste munţi, a so- fost întrebuinţate ; nu s’a sfiit guvernul să facă apel pînă şi la cele mai nepatriotice sentimente, la separatism, numai şi numai ca să împiedice alegerea d-lui general Mânu. Şi tot n’a izbutit, cu toată presiunea, cu toate încercările de corupţiune, să împiedice pe unul din cele mai importante colegii ale ţării să-şi spuie părerea: că regimul actual nu mai e de suportat, că el trebuie să se sfîr-şei scă. Opintelile desperate ale guvernului n’aii servit la alt-ceva, de-cît să facă şi mai strălucită biruinţa noastră, şi mai desăvîrşită îufrîngerea regimului. Alegerea de la Iaşi e un suprem avertisment, că ţara nu mai vrea şi nu mai poate îndura gu-vernămîutul acelora cari aii speculat cauza naţională, cari aii comis crime de Stat, cari umilesc şi pradă Eomîuia. Eăbdarea ţării a ajuns la margine. Trădătorul Înfierat de alegător! Din patru alegeri, guvernul trădătorului se alege cu două tnfrîn-gerl şi un balotaj. Printre aceste alegeri, una e deo sebit de semnificativă: aceea de la Iaşi. Aci s’a expus toata afacerea Sturdza-Vlassics. D. Take Ionescu a confirmat incă-odată denunţările sale, iar d. Lascar Catargiu a declarat: «Aci nu e o alegere parţială, ci o demonstraţie». Şi corpul electoral a răspuns: «Da, Sturdza e vinovat. '■Sturdza a speculat, în modul cel mal mizerabil, Cestiunea Naţională «Sturdza a uneltit pronunciamen-tul ofiţeresc». Acum, omul-ruşine poate colinda capitalele Europei. Ruşinea lui nu se resfrînge asupra ţarii. Ţara şi-a despărţit cauza de aceea a primulul-ministru. Unde e Sturdza, nu e ţara. Cînd, după zece luni de reculegere, şeful nostru şl-a convocat partizanii la clubul conservator, spre a le împărtăşi grava cestiune a pronunciamentuluî, colectiviştii, vă-zînd că e vorba de o întrunire de club şi ştiind că noi nu suntem o-bicînuţl a ne coborî în stradă, începuseră a lua aere ironice faţă cu noi. Cele ce afl urmat afi dovedit, cum le mat dovedisem şi în cestiunea mitropolitana, că, atunci cînd pornim o acţiune, ştim unde o ducem. Declaraţiunea măsurată şi cumpătată de la club nu le-a fost suficientă. Le-am arătat că cuvîntul nostru a avut răsunet în parlament, a fost aprobat şi aclamat, în întrunirile publice, a fost consfinţit de corpul electoral. Tot ast-fel le făgăduim-şi îl ru găm să ia nota de această declaraţie—că crima pronunciamentuluî va fi pedepsita. Nu putem încheia aceste nnpre-siunl, privitoare la alegerile parţiale, fără să veştejim mijloacele de lupta, întrebuinţate de guvern la Iaşi. Odiosul Dim. Sturdza a pus pe venalul Mîrzescu—a cărui înmor-mîntare s’a celebrat cu plirejul La Iaşi, d. Sturdza a adaos încă o crima trădărilor sale, iar toril afl dat încă o lovitură rabilulul. alegă- mize- Negocierile dintre Sturdza şi Bânffy Confii marea unei ştiri grave. — Izbind» baronului BAnfl'y.-Rentă roinlnească sau subvenţie ungurească ? Ast-fel renta românească ce se va deservi statului ungar, va deveni pentru Sf. Nicolae şi pentru şcolile române din Braşov o subvenţie ungurească. Crudă ironie! Să maghiarizezi şcoli româneşti cu rentele stalului român ! GLADSTONE remis ea tăcere Timp de 8 zile am reprodus nişte întrebări precise, privitoare la cestiunea prouunclamentulni şl la cestiunea actelor de spionaj ale d-lui Sturdza. Presa guvernamentala s’a prefăcut că vorbeşte de aceste res-tiuni. Ea Insă s’a ţinut mereu pe de lături de cestluue şl n’a cutezat să răspnuză la întrebările noastre. Luăm act de această tăcere şi de neputinţa guvernului de a a-para actele primului-mlnistru. Alegerile parţiale Alegerile parţiale parlamentare de la 9 Maiu au fost o crudă lovitură pentru guvern, căruia nu-i trecuseră încă fumurile... mar el victorii de la alegerile parţiale comunale din Ploeştl. Rezultatul alegerii colegiului II de Senat din laşi, e un adevărat dezastru pentru guvern. De unde la alegerile generale din 1895, regretatul Tzoni întrunise 263 de voturi; iar din opoziţiune, cel care obţinuse mal multe voturi, d. Panu, nu avusese de cit 165, aproape cu o sută de voturi mal puţin, acum d. general Mânu a învins pe candidatul liberal cu 37 voturi de majoritate. La Birlad, deşi balotaj, regimul a suferit o tnfrtngere ruşinoasă. La colegiul intîiu de Cameră din Tutova, candidatul liberal de la 1895 întrunise 161 de voturi faţă de 110 obţinute de candidatul opoziţiei-, acum, candidatul liberal n’a avut de cit 83 voturi faţă de 166 date candidaţilor opoziţiunit; şi unul din a-ceştl din urmă a întrunit cu unsprezece voturi mal mult de cit candidatul guvernului. Asta va să zică bătaie pe toată linia. Din cinci alegrrl parţiale cari s’aă făcut în vremea din urmă, regimul a fost bătut la Galaţi, la Huşi, la Iaşi: a rămas în balotaj, în condiţiunt e bivalente cu o infrîngere la Birlad; şi n’a izbutit, cu preţul unor neruşinate presiuni, de cit la Brăila. Şi de la Ianuarie 1897 şi pînă acum, tot aşa merge ; regimul primeşte lovituri peste lovituri. TRIBUNA» ŞI^BiTpAPESTI HIRLAP» In afacerea chitanţelor comunicate de d. Sturdza d-lul Bânffy, Tribuna, organul oficial al comitetului naţional de peste munţi, a intervenit In discuţie şi a declarat categoric că d. Sturdza e vi novat. E drept că primul-ministru a căpătat un certificat din partea d-lul Wlassics, pe care l’a servit cu atit devotament, certificat, împărţit prin ziarul Budapesti-Hirlap. Aşa dar noi rămînem cu Tribuna. D. Sturdza cu Budapesti-Hirlap. D, CATARGIU LA IAŞI Cînd d. Catargiu şi-a pus candidatura la colegiul I de senatori din Iaşi, adversarii noştri n’aii cutezat să pue un contra candidat. Evitînd ast-fel o infrîngere sigură, le-a rămas mîngîerea de a spune că el au vrut ca să lase pe d. Catargiu să se aleagă. Cu ocasia alegerii d-lul gen. Mânu, fiind luptă, şeful partidului conservator a ţinut să meargă în persoană să se angajeze în luptă. Acum, aşteptăm să vedem dacă Voinţa Naţională, va îndrăsni să mal susţie calomnia pe care a servit’o, luni de zile, cititorilor el, cum că d. Catargiu ar fi beneficiat de o toleranţă a guvernului. Negreşit, nu aşteptăm un răspuns. Ne vom mulţumi şi cu tăcerea pe care, de sigur, o va păstra guvernul faţă de provocarea noastră. CoiiUrmarea unei ştiri grave Acum ctte-va zile am dat ştirea, primită din sorginte autentică, despre negocierile diplomatice ce se urmează intre Dim. Sturdza şi bar omit Bânffy, în privinţa rentei anuale ce o datoreşte Statul romîn bise-ricel ortodoxe din Braşov, Sf. Nicolae, pentru întreţinerea şcoalelor romîne din Braşov. Această ştire a fost pe deplin confirmată întîi-u: prin declaraţia făcută de Dim. Sturdza la Senat, că a refuzat să trimită, de cînd e la putere, renta anuală Sfintului Nicolae, de oare ce nu vrea a’o trimită pe sub mină, ci numai pe faţă, exprimîndu şl speranţa că in curînd această rentă va fi deservită în mod oficial Sfintului Nicolae; prin declaraţiile de acum cinci zile ale oficioaselor Politis- he Corespondenz şi Pes-ter Lloyd, că această rentă se va trimite prin intermediul guvernului ungar bise-ricel Sfintului Nicolae. Rămîne deci bine stabilit, că grava ştire dată de noi n’a fost desminţită de oficioasele guvernului romîn şi a fost confirmată de oficioasa contelui Goluchomsky şi de oficioasa baronului Bânffy. Izbluda baronului Răuflj Din aceeaşi, sorginte primim azi următoarele informaţii despre rezultatul negocierilor dintre Sturdza şi baronul Bânffy : Cînd s’a văzut demascat, trădătorul Sturdza a adresat pe cale diplomatică, Lwin contele Goluchomsky, un memoriu ung guvernului unguresc, arătind drepturile bisericei Sf-tului Nicolae asupra Statului romin, indiciu d modul şi cîtimea rentelor date de Statul romin acelei biserici de la 1864, adică de la seculari sarea averilor monăstireşti, şi conchizînd în fine la necesitatea ca această rentă să fie deservită bisericel Sf. Nicolae pe faţă şi cu buna ştiinţa a Statului ungar. Guvernul unguresc, profitînd de acest memoriu al primului ministru al Rornî-niel, sosit tocmai în momentul cînd mitropolia din Sibiu hotărîse să deschidă în numele bisericel Sf tulul Nicolae o acţiune publică in contra statului romîn, pentru-că refuză a-i mal deservi renta anuală obligatorie, a primit propunerea Iul Sturdza şi, pe baza el s’au deschis negocierile despre cari am vorbit. Dimitrie Sturdza a cerut colegului său Bânffy să i permită a trimite renta direct bisericel Sf. Nicolae şi în mod oficial. Primul ministru ungar a respins aceasta, conform legel din 1876, care nu permite nici unul aşezămînt cultural sau bisericesc din Ungaria să primească subvenţii străine. Dar in acelaşi timp, baronul Bânffy o cerut in mod categoric, pe basa memoriului adresat de Sturdza, ca renta să fie trimisă statului, adică guvernului unguresc, sin-yurul în drept a ridica rentele străine cuvenite unei instituţii dependinţe de dînsul. Trădătorul Sturdza a acceptat această cerere a guvernului unguresc, punînd insă condiţia ca renta să fie deservită de statul ungar în mod intact Sfintului Nicolae pentru întreţinerea şcolilor romîne din Braşov, fără ca statul ungar să-şi însuşească prin deservirea acestei rente oare-carl drepturi, prevăzute în legea instrucţiei ungureşti din 1883, asupra şcolilor romîne din Braşov. Această condiţie, pusă de Sturdza, a fost categoric respinsă de guvernul unguresc, care, — basînduse pe memoriul oficial al aceluiaşi Sturdza, — reclamă un drept al său, şi drepturile se reclamă fără condiţie. Aici stau lucrurile în acest moment. Cei iniţiaţi în aceste negocieri prevăd că Sturdza va ceda pe toată linia guvernului unguresc. Rentă românească sau subvenţie ungurească ? Odată renta deservită Statului ungar, ea va trece de drept la aşa numitul Fond Religionar dependinţe de ministe ul instrucţiei şi al cultelor din Budapesta. Această tristă afacere se complică <*-cum şi prin următorul fapt : O corespondenţă din Braşov adresată Drapelului şi reprodusă de noi în nuntă rul din urmă, afirmă că susţiitoril şcolilor romîne din Braşov, văzînd că le lipsesc toate fondurile de cari dispuneau pînă acum, văzînd că Statul romîn nu le mai dă nici o rentă, în desperare de cauaă, au primit propunerea ministrului ungar Wasstes şi au hotărît să ceară subvenţii de la guvernul unguresc. Şi guvernul unguresc le va da cu dragă inimă orl-ce subvenţie, căci astfel cişligă drepturi asupra şcolilor şi in ciţi-va ani le poate maghiariza cum a maghiarizat şi liceul romin din Bsiuş, infiinţat in 1822 de Episcopul romîn Vulcanu. întreaga presă europeană publbă artieole panegirice pentru marele bărbat de stat englez, pentru omul care o viaţă întreagă n’a făcut de căt să meargă către orizonturi tot mal largi, către un ideal mal Înalt, de o absolută desinteresare, şi care nu s’a condus,nici odată, nici de meschine interese personale, nici de rancune safl ambiţiuni. Aceste calităţi i O permis lui Gladstone să urce treptele nesămuitel sale cariere, fără ca reara credinţă safl calomnia să îudrăs-neaseă a murdări reputaţia Iul fără pată, şi—să dispară Intr’un apos de soare de tot iluminat de glorie, de speranţă şi de nemurire. Subsecretar de stat la 1835, abia la 1858 intră d< finitiv In rlndurile partidului liberal şi In cinci aul—de la 1869 1874 face reformele organice—separarea bisericel de stat, instrucţia populară, legislaţia agrară, abolirea cumpârărel gradelor In armată. Revine la piDere la 1880 şi până la 1885 să Încearcă să resolve problema irlandeză, sub acţiunea Iul Parnell şi a Ligel agrare, dar nu reuşeşte, deşi a luptat ca să smulgă victoria cu energia unul b;'.tatu pe care timpul îl zoreşle. La 1892 se retrage în viaţa privată: amurgul urn i frumoase zile. Clnd agonia soseşte, un Întreg popor este In rugăciune şi In laerăml In jurul patului lui. Conservator tu sensul profund şi vital al cuvlutulu!—căci a crezut din tot sufletul sătt în soliditatea iustituţ:unilor sociale şi politice ale ţărel sale—ceea ce a făcut din Gladstone o figură aşa de înaltă şi de curată, aceea ce constitue mărirea sa deasupra tutulor rivalilor săi, este rtl:giunea sinceră, crislianismnl fervent, nobila credinţă In Dumnezeul lui Christ, care a născut şi care a Întreţinut In el generoasa credinţă în umanitate. A. se citi la depeşile de azi xultalul balotagiiior din Frailfa^ Iar la rnbrlca Informa* ţtlior : «e/f* la Fi ori ca» şl«chestiunea romină Fa soc. tlegeografie din Parts». DIN STREINJTATE Politica Angliei Gestiunea politicei externe a Angliei rămîne la ordinea zilei, chiar şi după potolirpa colosalei emoţiunl pricinuită de discursul de la Birmingham al ministrului Chamberlain. Acum elte-va zile, a fost în Camera lorzilor din Londra, o interesantă discuţie asupra acestei chestiuni, discuţie despre care Agenţia romină, ca de obiceifi. nu ne-a dat nici un amănunt. Abia acum putem să ne facem o ideie, din relaţiunite ce le publică ziarele străine, despre interesantul mers al acelei discuţiunl. Chestiunea a fost ridicată de lordul Kirnber-ley lntr’o interpelare adresată primului ministru Salisbury. Interpelatorul, plecind de la ocuparea portului Vel-hal-Vel, a spus că această ocupare a pus pe Anglia iu directă opoziţiune cu Rusia şi el nu vede ce s’a obţinut prin aceasta, râ.-I de la Ve!-haI-Vel nu se poate Impudica înaintarea Rusiei în Mangiuria. Trecind la discursul lui Chamberlain, lord Kimberley relevă afirmarea acestuia că a venit vremea pentru o mare schimbare politică. Aliai ţa la rara a făcut aluzie Kimberley nu poate fi de cit o alianţă pentru apărarea reci-pro ă faţă de Rusia. Dacă In adevăr a venit momentul pentru o mare schimbare, atunci poate că guvernul a şi ajnns atît de departe in cit să poată spune ceva Parlamentului desp-e o mare alianţă cu o Putere europeană. Lord Kimberley nu-şl poate închipui o alianţă cu Statele-Unite, fiind-că o asemenea alianţă nu s’ar potrivi cu politica Americer; dacă alianţa nu e atit de înaintată îa cît lnchiearea el să fie apropiată, atunci nimic nu o poite zădărnici mal bine de cit discursul lui Chamberlain. Lord Kimberley a încheiat zi -ind că ţara doreşte lumină asupra bazelor politicei guvernului. Răspnnsnl guvernului. Primul ministru a vorbit de toate în răspunsul săO, numai asupra miezului interpelării n'a răspuns nici un cuvlnt. Lordul Salisbu-y u’a dezminţit Insă discursul d-lut Chamberlain. Răspunsul primulul-ministru, tocmai prin îngrijirea cu care s'a ferit să vorbească asupra chestiilor principale, a întărit credinţa că si-tuaţiunea e gravă şi că se pregătesc evenimente mari. La aceasta a contribuit mult şi ştirea din capitala Japoniei, care spune că acolo se vorbeşte despre o alianţă cu Anglia Tot acelaşi efect l’a făcut şi depeşa din Washington a-nunţind că ambasadorul japonez a declarat că Japonia n'are nimic de obiectat contra unei eventuale anexări a Filipinelor de către Statele-Unite. Forefgn. TRIBUNA LITERARA POEZII DIN HEISE PRIMĂVARA NOUA Arborii ’nfloriţl răsună, Clntă cuiburile ’n slavă, Cine-I oare capel-malstrul In orhestra din dumbravă ? Piţigoiul care ’nlr’una Dă din cap cu-atîta fală? Ori pedantul cuc ce ’şl strigă Numele far’ de greşală ? Este cocostircul falnic Care, tacticos la păsuri, Calcă ’nfipt în lungi picioare Prin acest concert de glasuri ? Nu, în pieptul mefl trăeşte Cel care conduce corul Şi îl simt cum bate tactul... Capel-malstrul e amorul. IN VIS PĂREA LA NUNTA...’ In vis părea la nuntă că mă ’nvită Şi se făcea că efl plecam de-acasă, In frac de gală, vesta de mătase— In faţa mea sta dulcea mea iubită. M’am înclinat şi-am zis: «Sunteţi [mireasa ? Eh, v6 doresc viaţă fericita î» — Dar vorba mea era aşa silita, Pe cît de rece şi politicoasă. Atunci iubita izbucni în plîns, Şi ’n lacrimele ce-I cugeafl într’una, încântătorul chip al el s’a stîns. O, dulcii ochi, evlavioase stele, De m’afl minţit aeve ’n tot-de’auna, Măcar în vis mă ’ncred cu drag în [ele! CA VISURILE ’NTUNECATE... Ca visurile ’ntunecate Clădirile se ’nşiruesc, Şi singur, învelit In manta’ml, Tăcut pe trotuar păşesc. Acuma turnul catedralei Vesteşte tainic mlez-de-noapte... Acasă mă aşteaptă draga Cu sărutări, vrăjite şoapte. Prietenoasa luna trece, Călăuzindu-mî pas cu pas, Efl mă opresc în umbra porţii Şi vesel ÎI strig «bun rămas». «Iţi mulţumesc, amică veche, Că ’ml luminaşi cu drag pe drum. Treci mal departe, luminează Şi celor-l’alţl pribegi, de*acum. Iar de găseşti pe vreun ibovnic Ce plînge, singur să nu-1 laşi, Ci mîngăe-1, precum pe mine De-atîtea ori mă mîngâiaşl...» st. o. i. • D. St. O. Iosif va scoate în curînd un volum de traduceri din H, Hei ne. www.dacoromanica.ro Trădarea luî Sturdza şi presa In afară de cele două ziare guvernamentale, datoare să apere pe patronii lor, toate ziarele au dat strigătul de alarmă, denunţind opiniei publice, trădarea săvîrşită de Dumitru Sturdza, cu şcoalele romîne din Transilvania. Credem nimerit a da aci cîte-va pasaje extrase atît din ziarele din Capitală cit §i de peste munţi: Presa de peste munţi. — Presa din Capitali.— O scrisoare din Braşov.—Chitanţele la Pesta.—Drmirile tr&dirfl.— Presa de peste munţi. începem cu Tribuna, organul comitetului naţional de pesfe munţi. Iată ce zice Tribuna; «Tribuna Poporului» caută a face necontenit slujba d-lui Sturdza. In hiper-zelul său merge aşa de departe, in cit dedică întreg numărul său ce urmează zilei istorice de 3 (15) Maiu—apărărel d-lui Sturdza, apărare, care în dfini-tiv 89 reduce la citarea şi recitarea de 4 ori (zi: patru ori) a ziselor lui Kăl-noky.... 94 şl discursul d- ui Sturdza de la «Orf fi» Neprihănitul patriot a găsit de cuviinţă să denunţe atunci pe mai multe femei romine ca nepatriote, pe martirii de dincolo ca pe nişte mişei cari aii intrat in temniţă, corupţi de banii de la Pesta şi de lu Bucureşti, precum şi numărul mandatelor cu care s’aft achitat peste munţi datoriile guvernului romin către mai multe instituţiunl religioase şi culturale. — . Iar Drapelul spune: Mlexullatul alegerilor din Iaşi şi MMirlad e un dexanlru teribil pentru gurerny. Aso’iaţiunea clerului ortodox romîn din Bucovina a ţinut o adunare generală extraordinară în Cernăuţi şi a hot&rlt să facă demersuri pentru convocarea imediată a congresului bisericesc, spre a lua din mii-nile ovreilor administraţia fondurilor reli-gionare, cari se compuu Iu mare parte din moşiile douate de Domnii Moldovei. Aceste fonduri sunt date de vr’o 20 de ani de către guvernul austriac în administraţia ovreilor. Coti/IIclul jLecca-Manortcl Am anunţat acum cile va zile conflictul ce s’a produs la ministerul de interne Intre d. Ianovicl, omul de casă al lui Gogu Can-tacuzino, şi d. Caton Lecca, prefectul poliţiei Capitalei, conflict in urma căruia se vorbeşte despre demisiunea prefectului. Despre acest conflict, Drapelul dă următoarele amănunte: «Poate să fie o lună de cînd prefectul poliţiei, d. Caton Lecca, a fost atacat mal mult de cit de obieeifi, de unele ziare. Voinţa Naţională nu numai că n’a luat apărarea d lui Lecca, ba chiar în cursul unul schimb de scrisori, d. Ianovicl a tratat pe d. Lecca de funcţionar incapabil. «Ori cine Îşi poate închipui indignarea d Iul Caton Lecca, văztndu-se tratat în modul acesta de un redactor al ziarului guvernamental. «Imediat după primirea acestei scrisori, lntlmplarea a făcut ca d. Caton Lecca să lntîlnească în cabinetul d-lul Moseuna, secretarul general al ministerului de interne, pe însu-şl autorul scrisoreî impertinente pe C8re o primise din redacţia Voinţei, pe d. Iauovicl. «Mal multe persoane cunoscute publicului erafl de faţă. «D. Caton Lecca, cum îl zăreşte pe d. Ianovicl, 11 apostrofează cu o serie de în-jurătuil şi de acuzaţiuul. înjurăturile nu le putem transcrie. Acuzaţiunile cele mal grave afl fost: pungaş, falşiflcator şi altele. După aceea d. Lecca a adăogat că numai poziţia sa de prefect al poliţiei îl opreşte de a-I trage patru zeci de palme. «D. Ianovicl a tăcut ca un poşte sub gravitatea injuriilor şi acusaţiunilor ce cădeai! potop la adresa sa din gura prefectului poliţiei. *Toţl cei ce se oflaii de faţă le-aii auzit şi om rămas foarte impresionaţi de această scenă.» înainte, organul partidului couservator din Teleorman, spune că afllndu-se la T. Măgurele despre alegerea d-luî Mânu la Iaşi, comitetul conservator din localitate i-a trimis următoarea telegramă: Comitetul, în numele conservatorilor teleormăneni, vă felicită pentru strălucita reuşită. Onoare Ieşenilor cari au ştiut să înfrunte ingerinţele aleglndu-vă ca reprezentant al lor. Maimarolu, Cecropid, Mavrodineanu, G. F. Iontscu, Ciurea, P. Dumitrescu, N. Bu-joreanu, F. Constantinescu. D. maior In retragere Ion Macri, alegător In col. I din Capitală, ne roagă, ca ieşean de origină, să transmitem alegătorilor col. II de Senat din Iaşi felicitările sale pentru votnl de Slmbătă. Facem aceasta cu atît mal mullă plăcere, cu cit aceeaşi cerere ne-afl făcut-o mal mulţi ieşeni locuitori In Bucureşti. Congresul medicilor Erî, Duminecă, s’a ţinut alll lea congres al «Asociaţiunel generale a medicilor din ţară», In sala Hugo. Congresul a fost deschis de către preşedintele comitetului central, d. dr. Mâldă-rescu. S’a procedat apoi la alegerea biuro-ului congresului şi s’afl aclamat: Preşediute d. dr. Michăilescu, (Dorohot); vice preşedinte d-nil d-rl Angelescu, (Buzâflj şi Apostolescu (Brăila). Apoi s’a citit raporlul general al lucrări lor «Asociaţiunel» şi bilanţul veniturilor şi cheltuelilor. Dlodu-se cuvtntul d-lul dr. I. Ştifâneseu, raportorul comitetului central, â citit raportul săfl asupra Malariei (frigurilor) şi influenţa lor nefastă asupra Inceti-nărel desvoltărel rasei noastre şi d g ne-rărel el. Astă zi, a doua şedinţă. Băile BălţăteştT l)Bălle Minerale calde cloro-so-dice, iodnrate şl bromnrate, analoage cu apele: Kreutzuach, Ham^urg, Ii bl, Rcizhen-hali, Aussee, etc. speciale contra limphatismu-!ul, scrofulel, racliitismnlul, suprafaţa glandelor limphatice, abcese reci, boale de piele, mala-diele oaselor, debilităţel generale, precum şi în toate boalele de femei; metrite acute şi cronice, eudometrite, salhingite etc. tomorilor, uterului şi anexelor. 2 Isvornl Cuza-Vodă.—«Isvorul Cuza-Vodă», apă de băut, foarte bogat «In sulfat de sodifl» analog cu apa de Karlsbad şi Vichy, is-vor din care se extrage : «sarea purgativa de bălţăteştl», este foarte folositor In toate boalele de stomah şi anexele tubului digestiv, precum : dispepsie, catar acut şi cronic al sto-mxhculuf, ulcer precum şi contra cancerului stomabal, constipaţia opimalră, colicele de ficat şi rinichi, cirosa hepato splenica, bydropi-«iile şi obositatea. Toate aceste maladii se vindeca in urma linei cure sistematice făcută cu apa safl sarea de Bâltăţejtî. 3) Stabilimentul de Inlutlaţie şl Pnl-verlftaţie minerală.—Noul stabiliment de Inliaalaţie cu brad, teiebentină. goiacol creozot rucaliptol safl ori-ce esenţă urinată de pulve-risaţie de apă minerală ; araugi.t după sistemul Reichenhall şi Ischi, este foarte folositor In toate boalele de nas, glt şi mat cu seamă In bronebită. empbiseme, astmă şi tuberculosă pulmonară, fiind cel mal sigur mijloc de a introduce săruri în organism. Stabiliment de ITydroterapie ca duşuri ecoseze, fricţiuni, Împachetări, masage executat de un masseur şi o masseuse sub direcţiunea mea. Stabilimentele situate Intr’un vast parc de brad, posedă camere elegant mobilate si restaurantul de prima ordine cu preţuri fixe. închirierile de camere pentru întreaga luuă Iunie şi August, se fac cu reducere de 25 la sută.—Sesonul începe de la 1 Iuuie st. v. pînă la t Septembrie. Pentru ori-ce informaţiun! ca : angajări de camere, comenzi de sare de băl, sare purgativi a se adresa la ; Doctorul Stamattn Bucureşti, str. Romidus, 26 Plnâ la 1 Iunie st. v. iar de la această dată la băile de la BăHâţcştl, judeţul Neimţ. MAIS0N N0UVELLE 8, Strada Regală, 8 Q-şoara MCHETTE VLADIMIR previne pe numeroasa sa clientelă şi doamnele care vor bine-voi a ’I face onoarea u-neî vizete că vor găsi ia «atomi săQ de mode, cele mal frumoase nuvoteurl şi ultimele creaţiunt de pălării pentru doamne pentru sesonnl de vară, aduse de la cele mal bune rase din Paris. Depositara de eşintioane de s’ofe pentru crochl de la una din cele mal importante case din Paris peo'ru Hau'es Nouvejmtâs. Parfumerie antineptica VAN DEN i/.tjt »'. mmm:o. Dr. BAUBERGER &:t, Calea Moşilor, .Vi Consultaţiuni de la $ — 4 p. m. pentru săraci gratis de la 8 — 10 a. m. 1 In ziua de 4 Maifl elevele ş.-oahl su perioare din Şişlov, conduse de doamna directoare a şcoalc-I şi inspecto.nl şco'ar d. Uzunof, afl fost In Turnu Măgure! iu es cursiune sciir.ţifkă. După o scurtă plimbare lu grădin . p j-blică, afl visitat şcoala de fete, apoi câ’re orele 12 s’afl înapoiat iarăşi in grăii iâ împreună cu corpul profesoral al şcoale.'or noastre şi d. rtvisor şcolar. Aci, după puţin repaos, elevele l),lgirt', cu profesoaieie şi conducătorii lor, afl format un grup spre a fi fotografiaţi de foto graful Czacowsky. Către orele 2 p. ni afl visitat giuinasiul real. S’tfl Înapoi: t din nofl in grădină unde prin geutileţa d-lul colonii Bengeseu, comandantul rcgimcntu'ul local de dorobanţi, musica militară a distrat pe viâitatorl cu d.ferite arii, apoi afl fost conduse la port de toate şcoalele din localitate cu drapelul giomasiului şi cu musica. Mobilă Tapisată Garnitură Mobile tapisate cu co- 2voare, pluş de mătase compus de o cauapea, 3 fotelnri, 4 scaune se vinde cu LEI 300 Peste 20 garnituri In permanenţă gata. Pentru provincie embalagiu Gratis. Magazin de Mobile I, OLUKMaN Piaţa Amzel 5, colţ Calea Victoriei Mărie Vogi Aduce la cunoştinţa onor. sale clientele că de la 23 Aprilie C. şi-a instalat MMagazinul de MMode şi Perure In «jalea Victoriei No. 35, casa I.egaţiuiiel Ruse ; cit şi sosirea din Pans a celor mal frumoase Pălării de Vară• PUBLICAŢI UNE La serviciul lucrărilor noul fiind vacant un post de Copist, plătit cu una sută douăzeci lei (120) lunar, se aduce la cunoscinţa doritorilor, că în ziua de n/»> Maifl 1898, la la orele 9 a. m. se va ţine un concurs pentru ocuparea acestui post. Concursul va avea loc la serviciul sus numit, Calea Victoriei No. 65, şi va consta asupra scrierel. Pentru a fi admişi la concurs, candidaţii vor trebui să probeze că afl absolvit cel puţin 4 clase secundare, că sunt romînl safl naturaliştl romînl, şi că afl îndeplinit obligaţiunile militare. Cererile de admitere la concurs, însoţite de actele de studii, de stare civilă şi de armată, se vor depune la secretariatul serviciului lucrărilor noul pînă la ’/si Maifl orele 6 p. m. MHrecţiunea Mărci Poştale Uzate pentru colecţiunl cumpără şi vinde L,. 8 TEM JVMt E H fm Bucureşti, Pasagiul Vilakros No. 7 Pentru mărci da Moldova plătesc: 54 parale Lei 2000 27 > » 450 108 » » 450 81 » » 2000 Locot. Al. Teodorescu AVOCAT Fost mult timp la Mlininterul de Mtăn-boi şi procuror la tribunalul Militare, s’a mutat de la 23 Aprilie în strada Mi-Imî-Vmlă, No. 70, vie-â-vis închisoarea Militară. In ctjrînd seva deschide; Marea hală de Bere 10 Maiu FOSTA COFETĂRIE I0RGU CONSTANTINESCU STRADA CAROL avînd şi un Salon mare şi Grădină frumos aranjate, unde se va servi Bere specială din fa-rică domnului BRAGADIRU. Circulară d-lor Agricultori La SINAIA de vînzare în total sau în parte o proprietate cn 4 faţade la cea d’întîiu posiţie a oraşului (vis-a-vis de Mănăstire). Condiţiunile de vînzare foarte avontagioase; a se adresa Bucureşti, str. Covaci No. 8. Doctor JULIU SCHACHMANN «le 1» Facultatea «Un Paria Calea Griviţei 10 Alături di Ministerul Finanţelor Şpecial în boala interne de copil fi mamof Consultaţiuni de la 2—4 p. m. Mobile de vtnxare In Calea Victoriei, No, 78 etajul I. vis-â vis de Pasagiul Romîn se vinde Mobilul din 5 camere, comouse din : SALON, SALONAŞ, SUFRAGERID, ODĂI de CULCARE, BIROU, ANTREşi alte diferite mobile elegante pentru complectarea orl-câ-rel aranjamente. Profitaţlde ocazie, fiind preţul convenabil. ___ LOSURI RECOMANDABILE Vlnd contra plfţel lunare : 1 Obligaţiune de Stat austriac din anul 1864, tn 36 rate lunare de cîte lei 17.5|>/oo 2 tiragiurl pe an, cea mal apropiată tragere la 1 Iunie. Cîştigul princieal 300.000 fes. __ 1 Obligaţiune de Stat austriac din 1860 o la sută dobtndă, In 30 rate lunare da cîte lai 14.!°/Oo 4 tiragiurl pe an, cea mal apropiată tragere la 1 August. Ctştigul principal 120.000 fes. 1 Obligaţiune de premie oraşului Viena din anul 1874, In 36 rate lunare de rite lei 15, 3 tiragiurl pe an, cea mal apropiată tragere la I Iulie. Ctştigul principal 400.000 fes. 3 Obligaţiuni de premii, 2 la sută de 100 fes. al Statidul Sîrb, in 36 rate lunare de clte 10 lei, 4 tiragiurl pe an, cea mal aoropiatfl tragere la 15 Iulie. Ctştigul principal 90.000 fes. După primirea celor dinUift 2 rate prin mandat poş'al internaţional trimit cumpărătorului Documentul li gal prevăzut de serie şi nume-rile obligaţiunilor cumpărate pe care cumpărătorul joacă singur pe toată durata plăţilor lunare. După re şi-a achitat toate 36 da rate II trimit obligaţiunile originale enumerate în document, _ Aceste obligaţiuni rămîn pe timpul duratei plăţilor in casele mele de fer sub controla le-gdă a'e autorităţilor şi al ministerului de finanţe. După fte-care tragere trimit franso liste de tragere. Aceste obligaţiuni care represiută o valoara reală şi afl curs la burse pot fi comandate şi clte una a parte în cantităţi convenabile. Dau şi bani î» împrumut cu 10°/o pe obligaţiuni austriacc-ungare. Corespondenţa se p >ate adresa în limba ro-mină, franceza, germană şi sîrbă. 8C HOV « IOH V Jnn. CASA DE BANCA ŞI SCHIMB Budapesta, Flisabethrivg 48 DE ARENDAT moşia Orăş-tii Piţigâia «lin jad. Ilfov şi cn morile cit şl o pădure în tăere. A se ailresa la administraţia ziarului. Se face cunoscut doritorilor de a’§î procura Maşinele Agricole Sistemul Căilor Ferate Regale Ungare Budapesta şi Massey-Haris Comp. Ld Toronto, America, că biu-roul s’a mutat în Str. Smîr-dan 7, Casa Cerlenti unde sunt expuse 9!OD£L£Iili. Doctorul CobilovicI Intorcîndu-se din streinătate ’şl reia orele de consultaţie de la 2 — 8 p. m, Special în Boale de femei şi copil Dam os Strada Carol No, ÎS de yanzare Locuri Parcelate j DE LA 1 JjEZJ şi r»0 DAU i METRU PATBVT pînă la .*><> 13A.1VI Pe Malul Mâreî negre ŞI L4.CUL TE0HIR GHIOL ln condiţluni ds plată FOARTE AVANTAGIOASE adică in timp de M ani in MB rate \ Irimetslriale întreaga această localitate este foarte mult I căutată din causă că a fo3t recunoscută de i autorităţile sanitare ca cea mai salubră din toată Dobropea, atit ca climă cit şi pentru calitatea apel lacului ce o învecinează. Probă de aceasta este că Eforia Spitalelor din | Bucureşti a construit un Spital Maritim (Sa-natorium). Orl-ce infoimaţiunl precum şi pentru planul de situaţiune al assstel localităţi se vor ] trimite franco la cerere de către proprietarul [ D-uul I. MOVILA Mtucureşli, Str, Doamnei, 27. 1,000,000 LAMPIOA NE Veneţiene şi Japoneze PENTRU ILUMINAŢIUNI Cele mai frumoase culori şi forme Pentru Provincie se trimite franco 25 bociţi bine asortate cu preţul de Ici IO M LITMANfî, I. WAPPNER S-sor Caea Victoriei No. Ol vis-â-vis de Episcopie www.dacoromanica.ro 9 Un fer ar fericit 14 Aprilie 1896. «Domnule, de meserie sunt f»rar, adesea am fost deranjat din somn de opresiune. Asta mfi epoca la timpul nopţeT, apoi dimineaţa clnd raa deş'eptam mal cu deo3eb;re pe timp umed şi de cer-ţă. Cite odaia oprosiunea era aja de mare Iu cit abia respiram. «In acekş timp aveam şi o luse continuă, şi accesele ţineaQ In tot-d’a-una fio-care cite 20 s»a 23 m nute. Ionice de a mă duce la lucru dimineaţa, iad o ceaşcă de lapte bine zaharisită sail de cafea neagră. Slăbesc din zi in zi mal mult şi faţa Îmi devine galbenă. Am Încercat multe leacuri, dar nici tisanele, nici emplastrurile nu m’ad putut vindeca, nimeni n'a putut să facă nimic răului de care sufer. «Intr’o zi ara aflat de vinde firile obţinute cu gudronul d-voastrfi şi femeia mea m’a decis sfi încerc şi eO. «Nu riscăm de cit 2 franci lini zise ea şi ori cine ştie > ă gudronul este cel mal bun leac pentru bo'ile de bronşe, de piept şi că nu strică nici o dată». Am luat un flacon după cum • prescris in prospectul d-voastră, adică la fla-care masă cite o linguriţă de cafea de gudron In fic-care pahar ce beam. «Deja după acest prim flacon m'am simţit mal bine şi eram mal puţin opresat. N’ara mal fost deranjat In somn. De atunci am continuat să mă servesc de gudronul d voastră, trei luni de zi’e, fără Încetare şi sunt fericit să vă zic că nu m'I tuşesc de loc, chiar pe timp nmed şi că nu mal am nici o opresiune. Sunt cu de-săvirşire vindecat. «Primiţi, Domnule, felicitările şi mulţumi- rile noastre. Sper, că toţi uceia ce sunt supuşi la căldură şi la frig, şi cari nu se pot menaja, vor Întrebuinţa Gudronul-Guyot ce ed trebuie să chem «aduce noroc» pentru că m’a vindecat şi m'a pus In stare de a nu lipsi de la lucru. «Semnat: Salvador-Peris, plasa de la Consti-tucion, Valencia » întrebuinţarea Gudronului Guyot In fie-cire masă, In doaa indicată in scrisoarea de mal sus ajunge pentru a vindeca In scurt timp guturaiul cel mal încăpăţînat şi bronşita cea mal inveter&ta. Cite odaia se vindecă chiar ftisia bine declarata, căci gudronul opreşte decom-punerea tuberculelor plfimtnulul. omorlnd mi-crobil răi, cause ale acestei decompunerl. Este simplu ţi adevărat. Cel mal mie guturaitl dacă se neglijează poate degenera in bronşită. De aceea n'am şti recomanda In de ajuns bolnavilor de a combate răul de la Ineepnt prin întrebuinţarea gudron lui Guyot, care se g&seşte In toate farmaciile. FOIŢA ZIARULUI .EFOCA 15 KICOLAE GOG OL TARAS BULBA ROMAN ISTORIC BIS VIAŢA BKPVBLICEl MZiCILOI El mergea, şi inima sa bătea din ce în ce mal tare, Ia gindul că o va vedea In curlnd, şi genuchil lui tremuraQ. A-jungînd la căruţe, el uită pentru ce venise şi ’şl trecu mina pe frunte ca să-şi amintească ce 1 adusese aici. De o dată tresări plin de spaimă, la ideia că ea murea de foame. El puse mina pe mal multe plini negre; dar socoti că această hrană, bună pentru un zaporog, ar fi foarte proastă pentru ea. Atunci îşi aduse aminte că ziua, Ia fiertura pentru cină. bU' ătaril întrebuinţaseră toată făina care trebuia să ajungă pe trei zile: sigur fiind că va găsi fiertură, el luă o strachină d’a tatălui sâă şi se dusesă găsească pe bucătarul Kurenulul. Acesta dormia Intre două oale supt care fumega încă spuza nestinsă. Spre marea Iul mirare nu găsi nimic. TnbuiaQ puteri supra omeneşti pentru a minca toată fiertura, căci kurenul sâă era mal mic de cit toate cele-l’alte. şi cu toate astea nu rămăsese nimic. Fără voie ’şl reaminti proverbul: «Zaporogil sunt ca copiii; dacă n’afl, se mulţumesc şi cu puţin ; dacă ad mult, nu lasă nimic». Ce era de făcut ? Pe căruţa tatălui săfl era un sac cu pline albă, luat la prădarea unei monastirl. El se apropie de căruţă, dar sacul nu mal era acolo. Ostap II pu-ese sub cap şi sforăia Întins pe pămtnt. Andry apucă sacul cu o mină şi-l smuci; capul Iul Ostap se lovi de pămtnt, şi el, pe jumătate deşteptat, strigă fără să deschidă ochii: — Puneţi mina pe Leah; prindeţi-I calul. — Taci saă te omor, strigă Andry plin de spaimă, ameninţîndu-1 cu sacul. Dar Ostap tăcuse deja; ol începu din nod să sforăie, aşa de tare în cit clătina iarba din jurul feţei sale. Andry se uită cu grije în toate părţile. Totul era liniştit; un singur cap se ridicase In kurenul vecin; dar căause îndată înapoi. După o scurtă aşteptare, el plecă lutnd sacul. Tătara sta lungită, abia ră-sutlind. — Scoală-te şi aidem, II zise el, nu te teme, toată lumea doarme. Eşti In stare să duci o pline d’astea dacă nu voi putea să le duc pe toate ? El puse sacul pe spinare, mal luă unul cu crupe, apucă cu miinele plinele ce voise să Ie dea Ta tar el, şi, plecat sub aceasta povară, trecu printre rîn-durile cazacilor adormiţi. — Andry, zise bătrinul Bulba In momentul cind trecea pe d’inaintea lui. Tinăru'ul II îngheţă inima. El se opri şi, tremurînd, Întrebă Încet: — Ei! Ce? — AI cu line o femeie. Pe cinstea mea, am să te bat raîine ca să-ţl aduci aminte mnltă vreme. N’al s’o scoţi tu la capăt bun cu femeile. După aceste cuvinte, el sprijini capul pe niînă şi privi cu băgare de seamă pe Tatara învăluită. Andry sta nemişcat, mal mult mort de cit vid, nelndrăznind să privească pe tată-sâd în faţă. Şi cind se hotărî în sfîrşit să ridice ochii, văzu că Bulba adormise. El făcu semnul crucii; spaima lui se împrăştia mal iute de cum venise. Cind se întoarse spre Tătară, o văzu nemişcată ca o statuie, perdută In vălul el, şi Ia licărirea unul foc depărtat, el văzu ochii speriaţi ca af unul om In ghiarele morţii. El o scutură de minică şi atnîndoul plecară repede, şi uitîndu-se din cind în cind înapoi. El se coborîră intr’o rovină în fundul căreia se tîra a lene un pirul noroios acoperit de papură. Odată in tundul rovinei, clrnpia şi tabăra cazacilor pieriră din ochii lor; întorcln-du-se, Andry nu mal văzu de cit o coastă mlncată, pe vîrful căreia se clătinau cîte-va ierburi uscate, şi pe d’asu-pra strălucind luna asemenea unei seceri de aur. Un vint uşor, bâtînd din spre stepă, arăta apropierea zilei. Dar nicăieri nu se auzea cintecul cocoşului; de multă vreme nu se mal auzise, nici in oraş, nici prin împrejurimile pustiite. EI trecură o grindă pusă d’a curmezişul pî-rîulul, şi dinaintea lor se ridica’ cele-i’alt mal, şi mal nalt, şi mal rîpos. Această parte părea cea mal bine întărită de lire, căci parapetul era mic şi nu se vedeafl straje. Puţin mal depărta se ridicai! zidurile monastiril. Toată coasta Înaintea lor era acoperită de mărăcini; între dlnsa şi piriO se întindea un şes mic, acoperit cu papură de înălţimea omului. Tatara îşi scoase papucii şi porni ridicîndu-şl fustele, căci pămînlul ere mocirlos. După ce călăuzi cu greutate pe Andry printre papura deasă, ea se opri dinaintea unei grăim zi de crengi uscate. După ce le de-teră In lături, el găsiră un sol de boltă sub pămînt a căreia deschizătură nu era ntal mare de cit gura unul cuptor. { Tatara intră, cea dinţii plecîndu-şl capul, f Andry o urmă, pleeîndu-se cît putu mal mu’t pentru ca să poată intra cu po- J vara să şi ’ndată se află într’un desă- î virşit întuneree. VI Andry înainta in îngusta şi întunecoasa subpămîntă, precedat de Tătară ! şi îndoit sub greutatea sacului cu pro- ( viziuni. | — In curînd o să putem vedea, îl ■ zise călăuza, ne apropiem de locul unde -mi am lăsat luminarea. Ia adevăr, zidurile negre ale subpă-mîntel Începeau a se lumina puţin. El ajunseră la o hrubă care semăna a paraclis, căci de un zid era sprijinită o masă în chip de altar, pe care se găsea o imagine inegrită a Madonei catolice. O candelă de argint attrnată dinaintea imaginel, arunca o lumină slabă. Tătara se plecă şi luă de jos un sfeşnic de a-ramâ de care atîrnaă nişte mucuri. Ea aprinse luminarea la candelă. Amîndoul îşi urmară calea, jumătate într’o lumină slabă, jumătate in întuneric. Faţa tină-rulul, plină de sănătate şi putere, făcea un contrast izbitor cu aceea a bătrlnel, pălită şi slăbită. Trecătoarea deveni puţin cite puţin mal largă şi mal înaltă, aşa că Andry putu să ridice capul. Et începu să privească pâreţil de pămînt al trecătorii; ca şi în subt-pămîntele de Ia Kiew, se vedeaă înfundături umplute cind de si-criurl, cind de oase, împrăştiate, pe care umezeala le făcuseră mol ca turta. Şi aci zăceaă anahoreţi cari fugiseră de lume şi de ispitele el. Pe unele locuri umezeala era aşa de mare, în cît simţea apa subt picioare. Andry trebui să se oprească de multe ori,’din pricina tovarăşei sale care ostenea curlnd. O bucăţică de pîine ce înghiţise îl pricinuia dureri mari, ş’adesea se oprea făr’ a mal putea să se mişte. In sflrşit deteră d’o portiţă de fier. — Slavă Domnului, am ajuns, şopti Tatara ; ea ridică mina să bată ’n poartă, dar puterile o părăsiră. (Va urma) N « SHUTTLE WORTH Bucureşti, calea Dorobanţilor, 117. Craiova, strada Bucovăţ, 18 Recomandă Marele lor Beposit de ■âsisa agricoli: MCOMOBILE cu sau fără aparat d© ars pa© . v de la 2 şl jmn&tate ptnă la 30 cal putere r BATOAZE de GRÂTÎ de toate Mărimile * BATOAZE de PORUMB No. 6, cu Elevator (te la 3 şi jumStat* pînfi la 13 cat patere jg pentru LOCOKOBILl ţi m Mina Ma|ine de semănat, Maşine de ciuruit şi vînturat, Maşine de ales neghina şl secara din gr&O 8C MORI O E MĂ C I Uf A T Instrumente trebuincioase Maşiniştilor, Curele englezeşti de prima calitate Pietre de moară franţuzeşti, Muşine de secerat „WOOI>” cu saft fără aparat de legat snopi 1VBT ^Pluguri de Oţel făurit peste tot cu una ptuA 1b 4 brnzde ^ mr COSITOARE ^*3 ~ de F1Eli cu două şi trei aripi, cu dinţii ARTICULAŢI ŢJEriS DE CAZAN pentru WCOSBOMIE şi altele In Atelierul lîoatrn primim Heparaţiranl de LOCOMOBILE din orl-ce Fabrică VÎNZARÎ CU CONDIŢIUNl AVAlTAQIOASE Casa de Cură cu Apă Bece ST. RADBGUND IN STEYEBt (2 ore departe do gară) Posiţiune admirabilă In munţ’, Înconjurată cu pJdure de brazi. Clima drace. Apă excelentă de băut. Gimnastică şi masrj. Adăposturi frumoase In 25 Saloane de cură şi Vile. Preţuri moderata. Yir.itntori lOOO pe an SESONUL DE CURĂ 1 APRIL E PÎNĂ LA FINELE OCTOMBRE lnformaţiunl despre metoda de cură, şi altele, preţuri şi prospect se trimet la cerere frarco. Director : Dr. GCSŢAV Rî PRIt II. Vechia şi renumita [Fabrică deTrăsurl H. I. BIEBER CHAMFAQKE Ancienne Maison HEiDSkK fondăe en 1755 KUNKELMANN & Co. Succiseurs BEIIf§ FRANCE Reprezentant generat LDOPOLD M. MABCUi 70.-BUCUREŞTI, STRADA CAROL.—70 Str. fio mul ug, No. 11 Clădire nouă cu ATELIERE mari | speciale, pentru a corespunde în-tinderel ce a luat fabrica. In tot-d’a-una prevăzut cu ma-leriale fine şi cu lucrători specia- j l liştl, ast fel că poate efectua ori-1 ' ce comande de ^Trăsuri, Cupeuri, Cabrioletei BreacnrI, etc. după cele mal noul modele, riva-j liztnd cu orl-ce produse similare j din streinătate. Se găses? şi TRASURI UZATE, eu preţuri mo-| Aerate. TRĂSURI de COMANDĂ de la 1200 la 2000 lei O expoziţie permanentă da ori-ce fel de trăsuri stă in tot-d’a-una ta dispoziţia onor. ciienţl. L. Behrmann & Fii MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE a ICInEŞTI o A LAŢI __ Strada Doamnei No. 28 51 Strada Belvedere' No. 1 REPRESENTA^I*GE>rmiAII'ArFMim- fiOBIHSOfi & AUDEN, LTD., WAHTAGE MODEL 18 9 8 Kiocoinobile şi Treerătoare BATOZE de PORC MU Seeerătoare, Cositoare, 0-ret>le SFOARĂ DE MANILA AMERICANĂ TOT FELUL DE MAŞINL AGRICOLE Cataloage gratia şi franco !! BOALELE SECRETE !! Specific Antiblenoragic, Stoenescu CAPSULE cn capuivat de sada-aalol şi gantal Nici unul din antiblenoragicele existente piuă acum nu tmpt'neşte cele două eoudiţiunl de asimilare repede şi nu irita traectul intestinul. Aso-ciaţiunea substanţelor ce compun aceste capsule este tot ce actualmente ştiinţa are mal bun şi mal încercat în tratamentul blenoragiilor. Modul cu lotul noii şi special după care sunt preparate aceste capsule, fac ca vindecarea sfi fie repede, complectă şi fără de a deranja stomaeu ; ast-fel că convine tutulor persoanelor chiar celor mal debile. Acest noft medicament vindecă în scurt timp complect şi radical scursorl, (seulament) noi şi vedil atit la bărbaţi cit şi la femei, precum şi blenoaroa, poală albă, etc. Frrţnl nnei cutii 4 lei. Asociat cu aceste capsule se recomandă cu sueees Injecţia B&ntalina. Preţul nuul flacon lei 3.50. Depozitul general: Farmacia MIHA1L STOENESCU Strada Mihal V odă, JSo. 55, Bucureş'l. De vinsare la principalele farmacii din tară. In provincie unde aceste preparate wh se găsesc, se expediaeă imediat contra tmul mandat poştal. ALBERT ENCÎEL S"OK CASA MAE UVCIIEBERE Strada CAROL I, No. 37. — Bucureşti Este tot-d’a-una bine asortat cu următoarele! Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atiugătord de aceasta artă, cu cea mal mare acurateţa şi cu preţuri foarte moderate. DACĂ pAhue D-VOASTRĂ CADE!! dacă este fără putere şi ţâră luciu, dacă aveţi mătreaţă sad ori-care aita afe.ţiima a pielei capului întrebuinţaţi miraculosul PETROL- CHIMIC PUR PENTRU PÂR • care întruneşte pe lîngă calităţi şi aceia de a înlesni ondularea părului. întrebuinţarea este uşoară, plăcută şi fără pericol. PREPARAT DE IV A HM, FARMACIST IN GENEVA (Elveţia) liNI Cn o j sOÎ > 33 >>> m 03 î> <■> O 03 r>« ftl ”Y JS'! -‘Co Xom to £. 1:1 BUCUREŞTI DEPOZIT* . Ilie ZamflreRoa, Str. Academiei 4; Bazar Univerael, Calea Tic-j torioi 31; Mihail Stoinosco, Str. Academiei 2 şi Droguem Tetzn 3tr. Lipac&all. L*- CALAŢI : Bsreoviol, Basar anglais. BOTOŞANI: Farmaciile : Perioţe&nn si Nicoleana, IAŞI: Farmaciile Zbyszewskj şi Koaya. BACAU: Drogaeria Audreonca. CALARAŞI : Farmecia Ticek. FABRICELE ROMÎNE UNITE De Băuturi gazoase şi Acid carbonic lichid Societate anonimă cu capital 629,800 lei deplin vărsaţi Bucureşti Str. Fecidreî No, 9, 11, 13 PRIMA INDUSTRIE DE ACID CARBONIC LICHID Garantat pur si fără miros Instalaţiunl Complecte de Fabrici şl Băuturi gazoase gel mat mare depozit de toate articolele, servind la fabricaţiune de apă gazoasă: — Sticlărie, Capete de SIfoane, Essenze, Colori — TURNĂTORIE DE ARMATURI DE SIFOANE Depozit de Maşini ATELIER de REPARAŢIUNI. APARATE de BERE _ Prospecte gratis ţi franco mărfuri recunoscute de bună calitate: LaoÎF.AI'O avînd rezervor peutru apfi! lOULOre de băut Forme pei ..... Îngheţată, maşine pentrn fScat îngheţată _ ™ “ J “ fJ H MAŞUVE pentru ffient unt, forme pentru unt E GLOBURI pentru GRADIMA în diferite colori şi mărime H MOBILE de fler pentru grădină 8 EEŞ Af IC E pentru grădină Arangiamenîe COMPLECTE pentru BUCĂTĂRIE (Vase smălţuite indigene şi streine) SERviriURI do porţelan de Bobemia şi Franţa p. masă pi p. lavoir MAŞIME pentru BUCĂTĂRIE sistem BELGIAN BAI de ZIXC DIN TOATE SISTEMELE ŞI IN TOATE MĂRIMILE LĂMPI pentru alîrnat pe masă, pe perete din toate sist mele — LĂMPI hI PELIN ARE pentru răpită — *LINOLEUM» (Muşama) FELINARE pentru MORMINTE şi COROANE de METAL COLIVH pentru canari privighetăare şi papagali. nniRfll io veritabilul aparat suedesj liIIVIUO*' Pen^ru ^lerl cu petroliu fără fitil. PREŢURILE CELE MAI EFTINE (ttevviciA conştiincios) atelier special pentru comănzl şi pentru reparaţie. Calitatea I-a, deeaiitrui lei 3.50 bani. ULLIU de rapiţă dublu rafinat. ft APA MINERALĂ DE BORSZEK (BORVIZ) ,. Pfnh’u excelentele sale proprietăţi a primit la expoziţia universala din Viena diploma de distincţiune şi la expoziţia din Paris medalia de argint. Multo autorităţi medicale aft recunoscut că aceaslă apă miuerală posedă o excelentă putere de vindecare In diverse cazuri. Prin gustul săQ eel plăcut şi bogatul conţinut mineral, aceaslă apă amestecată cu vin, e recunoscută ca o băutură plăcuta şi răcoritoare, superioară altor ape minerale. Exportatorii generali: D-nil LAZĂR & YERZAR în Braşov Depozitnl general pentru Capitală la d-nul VA8ILK ORBTOIU No. 17, Strada Covaci, No. 17 In provincie la diferiţi depositari principali.