Ediţia a treia
SERIA H—ANUL TV^m
"numarul io BANI
a boxa aie aţele încep la 1 şi 15 ale fîe-eărui luni
Un an In ţara 30 lei; în streiuătate 50 lei
?ase luni . .715 »	»	»	25	»
rei luni . . . 8 »	»	»	13	»
Un număr Sn streinătate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
BEDACŢMA
No. 3. — STRADA CLEMENŢE! — No. 3
SÂMBĂTĂ, 9 MAItJ 1898
NUMĂRUL lo BANI
A XEAEIVBIEE
0.30 b. linia
2.	— lei »
3.	— »	»
TELEFON
AnunciurI la pag. IV . . .
,	,	»	III	. . .
>	>	>	II	. . .
Inserţiile şi reclamele 3 lel rindul' .
UN NUMĂR VECHIU 30 BANI
A BAMIXISTBAŢEA
No. 3. - STRADA CLEMENŢEI — No. 8
Tradiţia pronuneiamentelor
Tradiţia pronuneiamentelor
Amestecul liberalilor în pronuncia-mentul ofiţeresc, nu e un fapt Intim-plător, ci un act care se adaogă la actele de necredinţă ale unul partid la care răsvrătirea Sn armată e o tradi-t'î^ne.
Prin urmare, ştim ce să credem de aerele ipocrite ale colectiviştilor cari, apărîndu-se, de altminteri Sn mod deplorabil, pretind că SI calomniâm.
In cazul de faţă, e vădit că tot ce putea face un partid politic, pentru a sprijini un pronunciament înarmată, el l’a tăcut, şi, pe cit se poate dovedi lucrul, noi fam dovedit cu probe ema-nind chiar de la adversarii noştri, mi-mus celebra chitanţă ce pretind co-lfectiviştil că vinovatul ar li trebuit să o dea şi noi s’o producem.
Dar să lărgim cestiunea.
Intru ce se poate calomnia partidul liberal, afirmîndu-se că el îndeamnă armata la necredinţă ? i,, Dar aceasta nu-1 ceva nofi. Aceasta e tradiţie la adversarii noştri, indiferent chiar de fapta din 1894. ’
Cercetaţi toate evenimentele In cari unii militari atl jucat un rol incompatibil cu jurămintul lor, ori cu disciplina, şi, fără excepţie, veţi găsi compromişi ofiţeri cari afişau simpatii liberale şi cari, în urmă, a0 fost îmbrăţişaţi de liberali şi răsplătiţi.
In conspiraţia în contra lui Vodă-Cuza, cari sunt numele de ofiţeri cari se impun atenţiunel?
Lecca, Pilat, Candiano-Popescu.
Nici un conservator.
Şi să se observe că conservatorii eraO printre cel ce voiaO să răstoarne pe Vodă Cuza. Insă el nu furnizează contingent ofiţeresc pentru conspiraţie.
De pildă, generalul Mânu votase, in timpul plebiscitului, pe faţă, in contra loviturel de Stat, deşi era militar. Mulţi din ofiţerii, prinşi pe urmă in conspiraţie, fusese de partea lui Cuza la lovitura de Stat. Deşi însă adversar al regimului Iul Cuza, generalul Mânu nu se află printre ofiţerii cari trădează pe Domnitor.
La 1870, se produce revoluţia de la Ploeştl.
Cine se semnalează printre capii mişcării menite o răsturna dinastia ? Candiano Popescu, Comiano, etc.
La 1875, se conspiră la Iaşi şi, cînd fu nevoe să se desemneze un’ ofiţer de candidat la Domnie, cine primeşte rolul acesta?
Colonelul Dabija.
Fără excepţie, aceştia sunt liberali. Nu vel găsi printre dinşil unul singur conservator.
Toţi liberali. Toţi înaintaţi şi răsplătiţi de liberali.
Pe cînd unul general Florescu nu I se permite a lua parte la războia, cu armata pe care o organizase, şi se in-locueşte cu un ofiţer fără merit, ca să nu mal vorbim de multe altele, ca generalul Cernat, pe cînd generalul Mânu e calomniat în mod nedemn, fiind că s’a arătat mîndru faţă de Marele-Duce Ni-colae şi îl se ia comandamentul pentru a se da unul Anghelescu, pe cînd generalul Lahovari, Sn conlra căruia se face un pronunciament, rătăceşte Sn ţări străine, autorii pronuncianienlulul sunt răsplătiţi.
Aceasta e lecţia pe care o capătă ţara şi armata: lovirea oamenilor credincioşi şi răsplătirea celor fără credinţă !
Lecca devine general, ministru, preşedinte de Cameră; Pilat, comandant de corp de armată, reprimit in oştire prin lege specială; Candiano-Popescu, adghiotant regal; Dabija, consilier al tronului Iată pilda!
Ce-I de mirare că ea să fi găsit imitatori şi admiratori?
Răzvrătiţii din 1894 sunt fii ofiţerilor de la 11 Februarie şi al conspiratorilor de la 1870 şi 1875. Şi e probabil, că şi el, la rlndul lor, vor avea o numeroasă posteritate.
Nu se poale altminteri. Pildele trecutului sunt prea încurajatoare. Negreşit, Ia fie-care caz de necredinţă, se găseaQ şi atunci argumente pentru a justifica ertarea vinelor şi răsplătirea vinovaţilor.
Doar bizantinismul nu e inventat de erl-alaltăerl Şi atunci se găseaO, ca şi azi, motive pentru a se susţine, cum susţin acum colectiviştii, că scrierea pro-nunciamentulul într’o redacţiune de ziar
oficios e «o mică îndatorire, fără însemnătate», că îndemnul public dat de un partid politic, resvrătiţilor, e «o inocentă încurajare».
Ştim că colectiviştii sunt fecunzi Intru născocirea de argumente de soiul acesta. Dar ştim tot-o-dată că urmările sunt deplorabile pentru ţară.
Din parte ne, ne lăudăm că şi faţă de actul din 1894 am rămas în Iradiţiunea noastră, precum liberalii au rămas statornici trecutului lor.
Dacă chiar azl.organele guvernului scu-zează, justifică, aproape chiar laudă, pe faţă, fără sfială, faptul din 1894, se va şti de cel ce ar fi ispitiţi a imita pilda pronunciamentulul din cavalerie, că, graţie nouă, acel fapt n’a trecut atît de uşor, că s’a făcut caz de dinsul, că un partid politic l’a veştejit şi a cerut pedepsirea lui.
Atît era in putinţa noastră să facem. Atit am făcut.
DUELUL Şl ARMATA
Am cerut şi vom cere ca un ofiţer care, în dispreţul legii, a provocat, zilele acestea, pe un altul la duel, să fie pedepsit de d. ministru de războia.
Recunoaştem că din stricta aplicare a legii rezultă o stare de lucruri foarte neplăcută.
Noi nu avem, însă, nici o răspundere, şi ofiţerul insultat, căruia de teama a-plicăril legii i se va refuza reparaţiune, ofiţerul care, pentru o provocare se expune la dare în judecată ori la cereri de urmărire din partea presei, trebue să ştie că guvernului datoreşte aceste neajunsuri.
Din parte-ne, cerem numai ca, oricare ar fi regimul privitor la duel, el să se aplice de-o-potrivă tuturor.
Intru cit guvernul, prin procurorii săi, cari reprezintă direct pe ministrul justiţiei, a botărit să aplice legile pînă aci căzute în desuetudine ale codului penal, întru cit Camera şi Senatul se găsesc sezisate, cu consimţimîntul guvernului, de două proiecte de lege, privitoare la duel, noi nu putem admite şi nu vom admite nesocotirea legii pentru nimeni.
UN MAIDEN SPEACH
Generalul, menit a trece la nemurire cu celebra Iul declaraţie privitoare la puşca-ciomag, dispăruse, de cît-va timp, din circulaţie.
Acum cîte-va zile, el a socotit de cuviinţă să reapară pe scenă.
Treoue să recunoaştem că rolul politic e care şi l’a luat acum, nu-1 prieşte mal ine ca cel-l’alt şi ca primul lui discurs , acest «maiden speach», n’a avut succesul dorit.
D. Panu, dorind să nu i se mal amine interpelarea, şi prevăzînd — ceea ce î s’a şi întîmplat — că d. Sturdza va fugi dela Senat, a cerut să i se hotărască o zi cînd îşi va putea dezvolta interpelarea.
Senatorul de Covurluiu exercita, prin această cerere, un drept strict al lui.
Totuşi, generalul Budişteanu, gelos de laurii lui Mlrgăritescu ori Nae Stătescu, se scoală şi zice că nu mai sunt azi timpurile de tristă memorie, cînd miniştrii conservatori nu răspundeau la interpelări.
Chiar de nu ar fi răspuns miniştrii conservatori, şi încă aceasta nu autoriza pe generalul Budişteanu să vorbească ast-fel.
Dar de unde a scos’o generalul Budişteanu că miniştrii conservatori nu răspundeau la interpelări ?
Noi îi am fi recunoscători să ne citeze un singur exemplu.
Dar nu numai că miniştrii conservator; primeau interpelările, dar încă îşi făceau o cestiune de amor propriu de a răspunde, în cestie, la toate întrebările şi d’a eşi biruitor; din aceste discuţiuni.
Era şi firesc ca miniştrii noştri să primească bucuros orî-ce discuţie, fiind-că din causa superiorităţii de talent a băncii ministeriale, orî-ce interpelare era un prilej de triumf.
Prin urmare, fostul ministru de resbel a scrîntit’o cu totul.
Dar ce a însemnat protestarea lui că azi
nu se va mal întîmpla ca miniştrii să fugă de interpelare ?
Faptele îi datî o categorică dezminţire. O săptămînă întreagă, d. Sturdza a fugit de la Senat, ca să nu aibă a răspunde la o interpelare, la care e dator în 3 zile să răspundă.
Trebue să constatăm că, în prima sa cu-vîntare, d. general Budişteanu a avut ma puţin succes de cît d. colonel Budişteanu cu interpelarea privitoare la Sarul Pcladau.
ÎNTKEBĂBt
In Chestiunea pronunciamentuiuT
1)	Ce poate face un partid mai mult spre a fi compromis, de cit cunoscind un proed de pronunciament, să redacteze actele §i jurămintul, să încurajeze pe răzvrătitori şi să făgăduiască răsplata celor vinovaţi f
2)	Cum a cunoscut d. Cantacuzino planul pronunciamentulul, intru cit 0-fiţeriî juraseră a nu ’l destăinui nici unei persoane străine?
3)	De ce, dacă făgiduelile liberalilor nu erau culpabile, nu s’au îndeplinit acele făgădueli?
4)	Di ce nu declară guvernul că autoriză, pe viitor, pe orl-ce partid să dea, ori cînd va fi o grevă sau un pronuncai-ment, făgădueli nacele date de el ofiţerilor, declarînd aceste făgădueli de legitime ?
5)	Cum conciliază guvernul situaţ a ce o aii cinci persoane în comitetul di-rigent de 10, al partidului liberal, cu aouzaţiunile aduse prin Drapelul de acele persoane, acelor ce aii uneltit pro-runciamentul ?
In Chestiunea Naţională
Cum cutează d. Sturdza să mai stea la putere cind, cu toată politica demnă a partidului conservator la cîrmă, a afirmat că nu putem ţine în mină frî-nele puterii, pe vreme ce guvernul ungar îşi continuă politica de maghiarizare ?
Cu ce obraz stă la putere d. Sturdza care, renegînd programul său naţional de altă dată, a desbinat pe Romtnt, a făcut scuze Ungurilor, a decorat pe les-zensky, etc. P
Cum se face că, în moi concomitent, apar la Pesta chitanţe d'ale ministerului cultelor din Romînia, se dă pe faţă nota d-lui Wtassics, care destâinueşte re-velaţiunile făcute de d. Sturdza în paguba şcoalelor din Transilvania, se dă ordin a nu se mai primi subvenţiunl romîneşli de şcoalele din Ardeal, şi d. Sturdza încetează d’a mai da subven-ţiunile ce, de zecimi de ani, se plăteau şcoalelor romine ?
Faţă de aceste din urmă împrejurări, ce este d. Sturdza: minis'ru romîn, ori spion ungur P
PI11& ce liberalii na vor răspunde precis la aceste Întrebări, nu vom Înceta un moment de a califica pe Sturdza de criminal ţi spion.
D. Stătescu asupra situaţiei
Pasivitatea d-lnî Stă teşea.—Guvernai se uzează. — Concentrarea ţi remanierea ministerială.
Pasivitatea d-lnl St&tcscn
De clte-va, zile se vorbeşte foarte mult de negocierile dintre d-nii Eugen Stătescu şi P. S. Aurelian şi despre intrarea celui inttî in acţiune, în contra guvernului. Despre aceste negocieri, precum şi despre rolul d lui Stătescu. am expus, în numărul nostru de Mercuri dimineaţă, părerea unui drapelist, părere care se resumă în următoarele cuvinte: Se pregăteşte o mare tragere pe sfoară.
Acum suntem în posiţiune a reda în mod exact şt părerile d-lui Eugen Stătescu asupra situaţiei politice, păreri pe cari a bine voit a ni-le comunica un amic intim al d-sale.
*D. Stătescu nu intră încă în acţiune, căci în acest moment nu se face nici o acţiune politică în stil mai mare. Dar nici nu se poate întreprinde o acţiune mai mare, de oare ce,—deşi nu lipseşte platforma,—lucrurile sunt întocmite ast fel, în cît ar fi o zadarnică risipă de forţă ori-ce încercare de a răsturna guvernul, înainte de visita de la Petersburg.
*După ce Regele şi d. Sturdza se vor f întors de la Petersburg, e absolut cert că d. Stătescu va fi cel întii, care părăsind pasivitatea ce şi a impus de un an, va reintra în acţiune ca să limpezească situaţia*.
Gnvernnl se uzează
«I» vederea acestei acţiuni, d. Stătescu a avut şi va mai avea încă dese întrevederi cu d. P. S. Aurelian. Scopul acestor negocieri este de a împiedica pe drapelişti să meargă prea departe şi să facă imposibilă pentru tot d'a-una o reconciliare.
<Reconciliarea se va impune ; ea va fi solicitată de însuşi d. Sturdza, căci cabinetul actual e imposibil să dureze pînă la toamnă ; şi iacă pentru ce motive : d nii Stolojan şi Palladi sunt deja cu desăvir-şire uzaţi, iar d. Ferechide e chiar urgisit intre guvernamentali. Se va impune deci, ne
cesitalea unei remanieri,ministeriale cel mult pînă la toamnă. Asupra acestei necesităţi nici nu mai încape discuţie, căci a trebuit o resemnare colosală acestei majorităţi ca să tolereze pînă acum pe cei trei miniştri. Întrebarea este acum : cu cineva remania d. Sturdza cabinetul P Cu d. Nacu ? Dar «acest domn»,—ipsissima verba.—e vîrît în afaceri de tot soiul. Cu d Stoicescu ? E inadmisibil; trebue să stea în rezervă cîţî-va ani. Mai e vr’un ministeriabil serios în partidul guvernamental P Nu I Prin urmare, d. Sturdza va fi nevoit să se adreseze d-lui Stătescu şi amicilor acestuia*.
Concentrarea şl remaniarea ministerială
«In vederea acestei situaţii care neapărat se va produce, cel mult pînă la toamnă, d. Stătescu s’a apropiat de gruparea dra-pelistă cu ideia de o realisa concentrarea purtidului. Fireşte că această concentrare va aduce cu sine sacrificarea unor elemente. Aşa, di pildă, drapeliştii vor trebui să renunţe la d. Em. Costinescu şi poate şi la d nii F Lascar şi Delavrancea. Iar guvernamentalii vor trebui, în schimb, să reducă rolul d-lor Gogu Cantacuzino şi Palladi în partid.
«Dacă însă drapeliştii vor refuza să sacrifice pe d. Costinescu, şi prin urmare nu se va putea face concentrarea, atunci d. Stătescu va stărui ca partidul să se retragă în opoziţie, unde cu timpul se va reorganiza*.
Merge strună.
La Giurgiu, mal mulţi liberali aO rup-t’o cu d. Epurescu, aO întemeiat o gazetă, în care critică cu asprime administraţia locală.
La Ploeştl, unde guvernul a dobîndit cunoscutul «succes» în alegerile comunale parţiale, este primar un socialist militant, căruia ziarul d-lor Nădejde şi Finkelmeanu nu încetează de a’l aduce laude, îndemnîndu-1 la muncă pentru propăşirea «partidei» şi a clubului din strada Doamnei din capitală.
La Teleorman, încaltea, nu-I administraţie de loc. Locul de prefect se ţine vacant de mal mult timp, iar cu datoriile acestuia sunt însărcinaţi d nil Ki-riţopol şi ProcopiO, cari lucrează ca şi consulii romani, la rînd. Nu însă unul o zi şi altul alta; ci cine se scoală mal de dimineaţă, acela porunceşte acolo. Şi nu se numeşte prefect, pentru că ministrul are nevoie de voturile deputaţilor liberali locali, cari sunt saO nu cu guvernul, după cum prefectul e saO nu pe placul lor.
La Craiova, inginerul-şef al judeţului este prins cu hoţii; încasa mandate pentru pretinse lucrări în regie, şi încasa şi lefurile cantonierilor ; hoţul este încă liber, prefectul respectiv este încă la locul săa, iar liberalii se laudă că administraţia ţării merge strună sub dinşil.
DIN STREINĂTATE
wmmmmmmmmmmmnmmmam
In extremul Orient
Abia acum, chestiunea extremului Orient se arată in toată gravitatea el.
Se poate zice că râzboial ispino-am crioan a contribuit mult ca afa erile extremului Ori6nt să trea-ă in primul plan at preocupărilor diplomaţiei şi că chestiunea Chinei tinde să complice problemele născute In urma acestui conflict. Dacă măreţul vis al unei ligi anglo-sux >ne turbură pe unii englezi, cauza trebue să o câu tăm, de sigur, in nemulţumirile guvernului englez,iu ceea ce priveşte poli'ica lui in China.
De altă parte Europa, însă, se In'reabă care va trebui să-I fie conduita în momentul negocierilor de pace şi de sigur are o grijă deosebită de soarta rezervată Fi.ipinelor, acest ailrpelag cu şeapte milioane de locuitori, această ohee a oceanului Pacific dn mijloc, această minunată poziţie pe flancul Chinei.
Alianţa
Nu se poate ş'i dacă idea unei sfinte alianţe, a naţiunilor surori anglo-saxone, va trece vre o da^ă in domeniul faptelor; ar fi imprudent de da a se sui pe tripod şi a se deda la profeţii.
Tot ce se paate spune e, că această aliaoţă, contează, tn ce priveşte af.cerile din extremul Orient, pe sprijinul Japoniei, care da sigur că nu vede cu ochi buni pe aceia cari cu ocazia războiului chino japonez, nu aii lăsat-o să profite terilorialicejta pe sfinlul motiv al integri* ţâţei Chinei, şi acum se bit care să pue mina pe o bucata mal bună şi mal mire de plmlnt ch:nez.
Bite indoioa, insă, dacă Japonia va primi rolul de a scoite din foc castanele pentru alţii, şi de astă da'â.
Forelgn
TRIBUNA LITERARA
Critică şi adevăr
n
D. Basilescu începe articolul săa, arăttn-du-şl bucuria ce o simte cînd vede că «unii din bărbaţii noştri politici nu-şl cheltuesc toate puterile In luptele de partid,... ci mal găsesc vreme să se consacreze unor studii mal abstracte...» Rezumă apoi vederile pe cari d. Filipescu le-a expu3 Iu prefaţa scrierii sale. Treclnd apoi la capitolul: In-rîurirea Filosofici, crili;ul găseşte de cuviinţă să se oprească asupra pasagiulul privitor la propagatorii filosofiel lui Schopen-hauer.
Dar, să cităm pe d. Basilescu:
«... cel cu inima pustiită caută cuvlntul adevărului aiurea, el «merge să ceară balsamul mlntuitor la urmaşii lui Sehopen-kauer», adică Iu «sferele mal înalte de gtn-dire». Aceştia, urmaşii Iul Schopenhauer, 11 «lasă a Înţelege cam următoarele: «Legile naturii se Împotrivesc fericirii omului. Iu lume nu-1 de cit voinţă şi voinţa este dorul după cele ce nu se pot împlini. Totul e durere în natură. Viaţa este un răâ şi progresul o lnnăsprire a răului.»
Nu ştim la cine vrea să facă aluzie autorul, vorbind de urmaşii lui S hopenhauer... dar ceea ce ştim, eite că aceştia *il lasă a înţelege* cu totul pieziş, cele ce zice Schopenhauer şi că slabi urmaşi ar fi aceia, dacă ar da o astfel de idee despre cele scrise de zisul filosof*.
Şi apoi, mal departe, acerbul critic continuă pc un ton cu totul doctoral :
«SchopeDlnuer nu spune nicăerl că In lume este numai voinţă, ci admite şi existenţa inteligenţei... şi iarăşi nicăerl nu spune că voinţa este dorul după cele ce nu se pot împlini.»
Să ne dea voe d. critic a-I sta In Împotrivă şi a constata că cel care a Înţeles «pieziş» pe S.hopeihauer nu este autorul lui «Către un noii ideal*, ci altcineva, care are pretenţii de multă pătrundere filosofică şi critică, dar care nu a putut, totuşi, de cit să ajungă la o înţelegere «piezişă» a celor scrise în cartea pe care a crificat-o ; iar In explicarea filosofiel lui Schopenhauer, cu ştiinţă saă cu neştiinţă, s’a expus a cădea îu coatrazicerl din cele mal vrednice de pllns, după cum se va vedea de mal jos.
După mine, cela cinci rîndurl In cari d-Filipeseu a rezumat filosofia lui S.hopen-huuer sunt admirabile ca limpezime, pentru cel care nu ţine, cu ori ce preţ, să caute nod In papură.
Dar să luăm lucrurile pe rînd.
D. Filipescu spune, rezum ud ideia fundamentală a filosofului german : «In lume nu-I de cit voinţă».
Iar d. Basilescu răspunle: «Schopenhauer nu spune nicăieri că în lume este numai voinţă, ci admite şi existenţa inteligenţei». Cred că toată lum^a imparţială, care a citit rlndurile d Iul Filipescu, va fi înţeles cit adevăr este îatr’lnsele şi la ce se rapoarlă acest adevăr. Să cităm Insă clte va pasagîl din S :hop3nhauer, spre a vedea cine este cel care nu l'a Înţeles safl nu vrea sâ’l Înţeleagă.
In volumul I al marel sale lucrări, <Lumea ca Voinţă şi ca Ripresentare», Sch. spune, la pag. 498: «Ceea-ce a fost, ceea-ce este, este voiuţa...» «voinţa fiind lucrul In sine, substanţa, esenţa lumel». Apil, înalt loc: «Voinţa este substanţa intimă, sîraba-rele orl-că^ul lucru particular, ca şi al Întregului, ea apare In oarbi forţă naturală; şi ea sc arată In conduita raţionată a omului». (pag. 176 177).
Să vedem cum este interpretată, acum, şi de alţii, teoria schopenhaueriană.
Ad. Fran k, In marele săfi Dicţionar al ştiinţelor filosofice, spune, rezumlnd pe Schopenhauer : «Tot ceea-ce este, este voinţă... Universul este voinţă» (pag. 1561 col. I). Apoi, mal la vale: «Inteligenţi este... un instrument, nu un principia». Iată ce a voit să confunde d. Busilescu, dar n’a ajuns la a't rezultat de cit la contrazicere, căci, mal jos, In articolul săa. spune : «Voinţa este elementul unic, nediferenţiat şi necunoscut care stă îndărătul fenomenelor...» Dar, a-tunel, greşala de interpretare diu «Către-un noii ideal* n’a existat. Căci, ori cine a
www.dacoromanica.ro
K P O C A
puiuţ să Înţeleagă din rlndurile d-lnl Fiii-pescu, că d-nia sa, vorbind de ceea ce este In lume, nu putea să vorbească de cit de esenţa intimă a acestei lumi, de principiul el fundamental, de «lucrul In sine» singur care este «unic şi nediferenţiat».
A spune că Schop. admite In lume nu numai voioţa, dar şi inteligenţa, Înseamnă a vorbi tot de odată şi de numenalitatea şi fenomenalitatea lucrurilor; a face un amestec puţin demn de aerul doctoral In care este In vâldt. Dacă este aşa, mal admite şi organismul, ca primă obiectivare a voinţei,—şi deci d-lul Basilescu ’l se poate spune la nevoe că obiet ţia sa mal este şi insuficientă. Dar nu are aface un lucra cu altul.
Pentru ce să cauţi nod In papură cul-va, clnd vorbeşte de fondul lucrurilor, să-I aminteşti şi de aparenţa lor. Că Schop. admite şi inteligenţa, o putea şti ori cine cunoaşte două boabe din filosofia Iul.
Iute'igenţa, Încă o dată, este un fenomen al voinţil, al «lucrului in sine», e un instrument, şi n’avea rost să fie pomenită acolo unde se vorbeşte de principiul fundamental al lumii.
Dacă d. Basilescu n’a Înţeles «pieziş» zisele Iul Seh. atunci pătrunderea d-sale e şi mal lndoelnică, de oare ce a fost rătăcită t hi8r şi de cinci rli duri atlt de clare cum sunt ale d-lul Filipescu.
Dar, să trecem la a doua parte a pasa-jiului criticat. D. Basilescu zice: «...iarăşi, nieâerl nu spune (Sch) că voinţa este dorul dură cele ce nu se pot Împlini». Fireşte, Schop. nu spune aceasta tocmai cu aceleaşi cuvinte, le demonstră Insă mal pe larg şi In termeni mal adinei. Păcatul d-lul Filipescu—păcat numai pentru pedanţi—e că a ştiut să pună adevărurile filosofice lntr’o formă prea limpede, prea populară. Mare păcat, Intr’adevăr 1
Dar să vedem cine are dreptate şi aci. Prin voinţă, Schopenhauer a înţeles,— chiar d. Basilescu o spune —o «tendinţă, o năzu-eală» (mal bine: năzuinţă) «forţa internă a nevoilor şi a pasiunilor noastre». Cuvlntul romlnesc «dor» e admirabil de potrivit pen tru această «năzueală»... Iată ce zice şi Th. Ribot, In cartea sa asupra FilosoficI lui Schopenhauer. «Voinţă In adlncul săli nu e de cit «dorinţă, prin urmare nevoe, prin urmare durere». Şi, Schopenhauer spune : «viaţa omenească se petrece Intre dorinţă şi plictiseală».
Dorim un lucru prin care credem că ne-am procura o plăcere; dorinţa noastră Insă nu se poate împlini, căci Îndată ce am intrat In posesiunea acelui lucru, ne cuprinde plictiseala, şi plăcerea după care năzuisem nu se poate ajunge.
Iată ce va să zică: «voinţa este durul după cele ce cu se pot Împlini». Dar, ce să faci I Dacă aceste lucruri n’afl fost spuse In termeni mal pedanţi!... Atunci toată lumea — chiar şi cel ce se pretind critici — ar fi rămas Încremeniţi de atlta profan zime.
Dar iată un pasaj chiar, din articolul criticului, privitor la aceeaşi chestiune, *do rul de viaţă ne dă analogia a ceea ce ar fl voinţa in sine. Cum vedem în acest înţeles voinţa este cu totul alt-ceva de cit dorul după cele ce nu se pot împlini.» Citiţi şi vă cruciţi de atlta pătrundere critică.
Dorul de viaţă,—voinţa—nu este la Seim penhauer dorul după cele ce nu se pot Împlini 1
Dar, pentru D zefl, cum socoteşte filosoful german viaţa? Nu ca o pedeapsă? Nu ca un răti ? Viaţa aceasta, spune el, nu me rită să fie trăită. Insă omul doreşte o viaţă fericită, fireşte, fără ca să-şl poată Împlini vre-o dată această dorinţă şi atunci, voinţa, dorul de de viaţă, nu este dorul după cele ce nu se pot Împlini ?
Şi atunci, cine a Înţeles «pieziş» pe Schopenhauer ? cine pe d. Filipescu, şi cine pe amlndoul ?
Lăsăm la dreapta judecată a cititorilor. Mline vom continua.
Al. Antemlreauu.
Litere - Arte -Ştiinţe
DIN LUMEA TIPARULUI
De ctt-va timp, se lipise pe zidurile Capitalei ujmâtorul afiş: *Nelly. Poet-Poetă,— Qrigore Pişculescu»\ Ce o fi ? se Întrebat! oamenii cari citeail cabalistica tipăritură. Ce o fi «Nelly» ? Ce o fi Poet Poetă ? etc.
întrebările fură mulţămite In curlnd. Nu după multe zile de la data apariţii primului afiş, se ivi un altul, scris In litere tricolore : »A apărut : Poet-Poetă, roman de Nelly cu o prefaţă de d. Grigore Pişculescu» Care va să zică, d-nu safl d-ra Nelly era un romancier şi Grig. Piş -ulescu, ilustra persoană care recomanda publicului pe d-nu stil d-ra Nelîy.
Fireşte, că atunci s’a ivit altă Întrebare: cine este d. Gr. Pişculescu ? şi aci chestiunea se compli ă.
Pseudonimul «Nel'y» ’l mal văzusem clnd va şi pe unde-va—dacă nu mă Înşel,—In Foaia Interesantă, dar pe acela de Gr. Pişculescu, uicăerl.
Curios să şl id cine este acest autor de prefeţe —plnă acum numai de una—am alergat ca să aflu, In toate părţile, şi n’ain putut să lntlmpin de cit decepţii.
— Pişculescu 1 Gr. Pişculescu ?t Nu-1 cunoaştem...
Acesta era răspunsul, şi alunei am Juat anuarul corpului didactic, anuarul medicilor, avocaţilor, tot anuarul Bucureşliulul — dar zadarnic! Nu 1 am găsit pe d. Pişculescu, nici printre doftori, nici printre avocaţi, ba nici chiar printre birtaşl.
Şi atunci, am făcut următoarea reflecţie, care îmi place a crede că va fi aprobată de mal toţi cititorii noştri!, şi anume:
D-nu sad domnişoara Nelly trebuia să pue In capul romanului sâtt o pre-prefaţă, nn fel de «avis cititorilor» In care să recomande publicului pe d. Gr. Pişculescu. După aceasta putea apoi, foarte bine, să vie prefaţa d-lul Pişculescu prin care d-sa recomandă opiniei publice, pe d-nu safl d-ra Nelly.
... Si ast-fel am fi fost mulţumiţi cu toţii. *
Z.
P. S. Despre cuprinsul prefeţei d-lul Gr. Pişculescu, voiâ vorbi mal mult clnd voia face aualisa romanului, pe care d’abea am Început să-l citesc.
I1SFUBMAŢII
Furios de faptul c& In şedinţa de Ieri a Camerei nu s’a putut vota nici unul din numeroasele credite, Dim. Sturdza a părăsit ostentativ sala de şedinţe şi tre-etnd in sala paşilor pierduţi, zăreşte pe d-nil deputaţi Iunius Lecca şi Vlaicu şl le răcneşte:
—	Apoi acesta-I concurs ? Mă lipsesc de asemenea concnrs! Numi trebne aşa majoritate! Mai bine vot de blam, de cit concursul d-voastre!
Şl tremurlnd de mlnle, Mturdza a plecat.
—	Sărmanul! — a fost refrenul d-lul I. Lecca.
Ziua de 3 (15) Maiu s’a serbat cu o solemnitate deosebită in Cernăuţi.
Romînii fruntaşi din Bucovina s’au întrunit in sala cea mare a hotelului «Central» sub preşidenţia de onoare a d-lui dr. I. G. Sbiera, profesor universitar şi sub preşidenţia efectivă a d-lul dr. Cri-deniei.
De8chizindu-se serbarea, toţi asistenţii, doamne şt domni, s’au ridicat şi aii cin-tat în cor Deşleaptâ-te Romlne.
Apoi au început discursurile de ocazie. Aă vorbit d-nii dr. I. G. Sbiera, Dr. V. Branisce, Dragoş Bumbac, baronul Alexandru Hurmuzachi, d na Agripina de Onciul, d. Iancu Nistor, dr. G. Sbiera şi dr. A. Comoroşan.
Apoi a urmat o frumoasă procesiune ptnă in păduricea de la Horocea.
Pester Lloyd, oficiosul guvernului unguresc, reproduce după Po-litische Correspondem, oficiosul ministrului de externe al mon&r-chiei austro-ungare, o notă oficioasă prin care se afirmă că Dim. Sturdza s’a hotârît a trimite guvernului unguresc rentele ce s’au dat pînă în toamna anului 1895 şcoalelor romîne din Braşov.
Pester Lloyd observă, ca ast-fel cestiunea este cu desăvîrşire tranşată şi guvernul unguresc este sigur că statul romîn nu va mai da ajutoare clandestine şcolilor şi bisericilor romîne din Ungaria.
D. II ol ban, fost consul onorar al ţării In Geneva, a fost primit erl In audienţă de către M. Sa Regele.
D. M. G. Cantacuzino, procuror pe lingă tribunalul de Ilfov, a demisionat.
Lnmea Nouă, organul «prietenilor» In numărul sâfl de azi declară, In privinţa noului primar al Ploeştilor, următoarele :
«Prietenul Radovici n’a renunţat la credinţele sale politice, ci a rămas tot social-democrat... şi ca dovadă e faptul că Radovici 8’a prezintat pretutindeni cu pro gram social democrat».
Aceasta pentru d. Sturdza, care s’a lăudat In Cameră că a trlntit pe drapeliştil şi fleviştil din Ploeştl.
Clmpul Libertăţei, s’a vlndut In Capitală In 10,000 de exemplare, aduclnd un profit însemnat Ligel Culturale.
Excelenta revistă Liga Romtnă va publica In numărul sâfl de Duminecă o amănunţită dare de seamă a entuziastelor mee-tingurl naţionale, ce s’aa ţinut In toată ţara In ziua de 3 Maia.
Consiliul permanent al instrucţiunel publice s’a Întrunit erl după amiazl, sub preşedinţa d-lul Spiru Haret, ministrul instrucţiunel.
Vinerea trecută s’a oficiat un parastas la monastirea Suceviţa (Bucovina) pentru odihna sufletului Iul Irimie Movilă-Vodă al Moldovei, care a zidit acea monăstire la 1578.
A.	Sa Regală Principele Ferdinand, co maudantul brigadel a 8 a din Bucureşti, a inspectat erl dimineaţă brigada Sa care este concentrată pe platoul de la Cotrocen*.
A.	Sa a primit defilarea trupelor cari fac exerciţii pe platou, In vederea zilei de 10 Maia.
Societatea «Progresul Silvic» a ţinut erl seara o şedinţă In localul administraţiunel domeniului Ccroauel, sub preşedinţa d-lul (. Calinderu, preşedintele societâţel.
S’a dat citire raportului de expunerea activităţel şi situaţiei financiare a societâţel.
Alte două şedinţe se vor ţine astă seară la orele 8 şi jum. şi mline 9 Maiâ, la a ceeaşl oră.
Două proiecte
Ieri s’aa distribuit la Cameră următoarele două proiecte:
Art. 1.— Administrarea şi exploatarea monopolului pulberilor şi explosibilelor de tot felul pentru trebuinţele comerciulul se Încredinţează direcţiunel generale a regiei monopolurilor Statului.
Art. 2.—Ministerul de resbel e9le autorisat a preda administraţiunel regiei fabrica de pulberi de la L&culeţe. localul depositulul central de explosibile din Bucureşti, precum şi depo-sitele din ţară, Împreună cu toate instalaţiuoile şi materiile prime sad fabricate, destinate la vînzare, ce s’ar găsi Intr’tnsele, rămtnlnd In sarcina administraţiunel războiului numai paza fabrice! şi a depositelor.
Art. 3. — Direcţiunea Regiei Monopolurilor Statului va lua asupra sa sarcina fabricărel pulberilor de vinat şi de mină, procedind,_ In ce priveşte exploatarea fabricai, aprovizionarea materialelor necesare fabricaţiunel, procurarea dinamitei şi a tuturor accesoriilor reclamate In comerciO, potrivit prescripţiunilor legel sale organice.
Art. 1,—Direcţiunea generali a Regiei Monopolurilor Statului va vărsa, in fie-care an, la casa de depuneri şi consemnaţiunl, patru la sntă din valoarea vaselor serviciului fluvial romlu.
Această sumă, care se va prevedea tn budgetele de rheltueli ale ministerului de finanţe, la partea privitoare pe regie, va constitui un fond pentru înlocuirea sad reparaţiunea vaselor serviciului fluvial romîn cari ar face naufragia safl ar suferi avarii de o valoare mal mare de 2 000 lei. precum şi pentru acoperirea daunelor imputabile Regiei pricinuite altor vase străine.	_
Pentru anul eurent 1898 —1899. suma destinată la constituirea fondului se fixează la cilra de 200.000 lei şi se va lua din creditul extraordinar de 6 000.000 1<I, deschis pentru dezvoltarea navigaţiunel fluviale a Statului.
Art. 2.—Atit această sumă, cit şi cele ce se vor prevedea pe tot anul in budgetele viitoare pentru constituirea fondului, vor fi plasate in efecte ale Statului s&Q ale institutelor de credit puse sub controlul Statului şi admise ca garanţii la casele publice.
Produsul cupoanelor se va întrebuinţa pentru sporirea fondului.
Art. 3. — Direcţiunea generală a Regiei Monopolurilor Statului, cu aprobarea ministerului de finanţe, ve putea ridica, treptat cn trebuinţele, din fondul ce se va forma, sumele de cari va avea nevoe In scopurile arătate In articolul precedent.
Art. 4-, — Ciad fondul constituit va atinge suma de un milion de iei In efecte valoare nominală, vârsăraintele pentru acest fond pe anii următori se vor reduce la două la sută, avind tot deodată regia dreptul de a întrebuinţa, cu aprobarea mioisterulul de finanţe, sumele ce vor trece peste un milion la construire de alte vase, la refacerea celor vechi, safl la orl-ce alte îmbunătăţiri pentru serviciul navigaţiunel fluviale.
Comitetul partidului conservator, din Birlad, ne roagă să publicăm următorul manifest:
Bomnitor alegători.
Comitetul central al partidului conservator, adunat sub preşedinţia d-lui Laacar Calargi, ascultind propunerea noastră, a bine-voit a fixa pentru, alegerea de la 9 Maiu, candidatura amicului nostru
Theodor (r. Emandi
Subsemnaţii membri ai comitetului partidului conservator local, facem un călduros apel către alegătorii colegiului I de Tutova §i ti rugăm să bine-voiască a acorda inertd°rea lor d-lui Theo-dor Emandi^ singurul candidat proclamat de partidul conservator.
Gheorghe Emandi, Ioan Vtrgolict, Mi-hnlache Ivanciu, Mitică Sturdza, Grigore Negură, Căpitan Goliad, Ion I. Lupu, Mihalache Gheorghiu, Mihalache Cofer, Vasile Simionov, Grigore Stamatescu, Dr. Şaabner-Tuduri, Ion Serghie, Mthai Va-siliu, Cristeacu, Emanoil Ghinescu, Nico-lae Gregoriadi.
Iu corpul telegrafo-poştal s’aa făcut următoarele Înaintări pe ziua de 1 Maiu curent:
La gradul I. de oficiant inferior
D. Simionescu N. George I. actualul oficiant gradul al II, după vechime.
La gradul II de oficiant inferior
D. Babaca Atexaudru, actualul oficiant grad. III, după vechime.
La gradul III de oficiant inferior
D. Ionescu Ilie al II şi Georgescu Emanoil, actuali elevi gr. I, după concurs.
«
♦ *
La gradul I de elev mecanic
D. Arţăreanu Alexandru, actualul elev gradul al II.
La gradul al II de elev mecanic
D. Matei Luca Ion, actualul e'ev mecanic gradul al III.
La gradul III de elev mecanic
D. Iouescu George, actualul aspirant de elev mecanic.
Aspirant de elev mecanic
D, Plrvulescu Ilie, actualul practicant.
ŞTIRI MABIJKTE
*	In curlnd toate comunele din judeţul Tulcea vor fi legate, cu reşedinţa judeţului, prin o reţea telefonică.
Instalaţinnile reţelei telefonice s’aa Început deja.
*	Sub titlul Bucureştii-Noul se va Înfiinţa tn Capitală o societate cooperativă de credit, de economie şi da construcţiunl şi lucrări publice şi private, avind de scop principal desvoltarea şi înfrumuseţarea noului orăşel Bucureştii-Noul, ce se Întemeiază pe proprietatea Mâicăneştl - Grefoaicele a d-lul N. Basilescu, din comuna Băneasa, judeţul Ilfov.
Capitalul social este fixat deocamdată la suma de 200.000 lei, Împărţit In 8000 de acţiuul de clte 25 Iei una.
*	Arehiepiscopul catolic din Capitală, Monseniorul Horenstein, a fost Stmbătă In Cra-iova.
*	D. medic veteriuar Dionisie Demetrescu a fost uumit şef de lucrări fisiologice la şcoala Veterinară din Capitală.
*	D. dr. Grigore Ciolac a fost numit medic primar al spitalului B&ceştI.
•	Al doilea congres al Asociaţiunel generale a medicilor din ţară, se va Întruni tn zilele de 10 şi 11 Maia In Capitală.
Prima Întrunire va avealocln sala Hugo, Duminică 10 Maia, la orele 1 şi jumătate după amiazl.
Cronica jndiciarâ
Fermecl.—Tiudlcare de dragoste
D-na Theodora P.., suferia de o boală, la rare nu se pricep doctorii cu diplome, anume de dragoste, şi cu atit mal mult suferea cu cit obiectul pasiunel sale zburase şi trebuia readus Înapoi. Se ştia pe la mahala că sunt unele babe meştere, cari ştia să-ţi aducă amorezul tnxpol pe o trestie.
Din cercetări In cercetări, află că aceasta meşteră este baba Elona a Iul Constantin. D ua eu patima In chestiune să şi grăbeşte a se prezenta Ia domiciliul vindicătoarel de dragoste.
Da, baba Elena ştia de toate, să dea cu cărţi, eu boabe, să facă iarmed, să te vinde ee de dragoste şi să-ţi aducă amorezul înapoi. Nu se ştie bine dacă în urma desctntecelor babei, amorezul s’a mal întors Înapoi, dar se ştie că in urma curei interne cu mercuriale, aceasta pentru vindecare de dragoste, aplicate d-nel Theodora P... aceasta s’a simţit aşa de răO, tn ctt a căzut multă vreme la pat.
Fapta babei a fost calificată de Înşelăciune şi trimisă spre judecare Înaintea tribunalului corecţional. Afacerea s’a Înfăţişat erl, înaintea secţiei a 11-a a tribunalului Ilfov.
D. procuror Nicolau cere o pedeapsă severă pentru asemenea fiinţe fcari abuzează de credulitatea celor de la mahala, zicînd că afl putere de a aduce la căminurile lor, pe bărbaţii necredincioşi.
Iancu Brâteseu, apărătorul inculpatei, zice că afl auzit şi el din copilorie de la doica lui că se pot aduce Înapoi amorezii pe trestie safl pe lemn, dar cine e mal vinovată e femeia asta baba) safl d-el (reclamanta) care frecuenteuză o societate mal înaltă şi care crede In asemenea lucruri.
Tribunalul condamnă pe baba la 15 zile închisoare şi 50 de lei despăgubiri.
Moartea Iul Gladstone
Londra 7 Maia. — Camera comunelor.— Adunarea decide să se amine pentru a onora memoria d-lul Gladstone.
D. Ballfour zice că va propune Reginei ca lnmormlntcrea d-lul Gladstone să se facă pe cheltuiala Statului la mlnăstirea West-minster.
Toate ziarele sunt cernite.
Regina şi Prinţul de Galles afl trimes condoleanţele lor doamnei Gladstone.
NUVELA
Aventură Castilană
Cu o mină pe minerul spadei şi cu cea-l’altă în şold, don Manuel, un tlnăr cavaler venit la Madrid spre a vedea serbările date cu ocazia botezului infantulul Balta-zar, se preumbla Intr’o noapte pe strade, cu aerul unul gentilom care caută o aventură de bătae safl de amor, clnd o doamnă cu mantaua neagră, cu un voal gros, eşi fugind d.ntr’o casă, alergă la don Manuel, şi’l zise:
—	Dacă eşti, precum S6 pare, un cavaler de nobilă şi loială rasă, vel scăpa o damă nobilă expusă a pierde onoarea şi viaţa ! Bărbatul mefl era aproape să mă surpriudă mal goală la uuul din prieteuil săi de care e gelos, pe nedrept. Am avut abia vremea să-ml iafl mantaua şi voalul şi să fug pe scară, dar el mă urmăreşte! Cu or! ce preţ opreşte-1. Căci dacă mă ajunge, sunt deso-norată şi moartă !
Don Manuel răspunse : Fugiţi liniştită senora.
Şi pe dnd dama se depărta fugind, el se aşeză lu faţa uşel din care nu lntlrzie să iasă repede un bărbat în dezordine şi cu aerul foarte necăjit.
—	Cavalere! zise don Manuel, după ce salută lung şi foarte politicos; sosit de puţine zile Iu Madrid, nu e lucru extraordinar să mă fi rătăcit in acest oraş care pe cit e de mare e şi frumos. Vel bine voi, nâdâj-duesc să mă lndreptezl spre strada San-Bernardino, unde am plăcerea să fifl aşteptat de o persoană care mă doreşte din tot sufletul şi care, astă seară, la preumblare, ’ml a făgăduit să ’ml deschidă fereastra clnd bătrlna el mătuşe va fi adormită ?
—	Lasă mă să trec, strigă cel-l’alt; vezi bine că sunt grăbit.
—	Tot aşa de grăbit sunt şi efl pentru că aceea care mă aşteaptă are cel mal frumoşi ochi d n lume. Dar fără Îndoială Iţi displace să ’ml dai ajutor la o lntrep indere de amor ? Nu pot de cât să laud delicateţea simţimlntelor d-tale şi iată-mă dispus a lega prietenie cu un gentilom de o virtute aşa de distinsă. Să nu mal vorbim de strada San Bernardino !... Cel puţin o să al buuătatea să ’ml arăţi drumul către vr’o biserică renumită priu moaştele sfinte pe cari le are ? Voitt petrece Iu rugăciuni noaptea pe care avusesem reaua inspiraţie să o consacru unor ocupaţii mal puţin severe.
—	Dute la dracu! şi lasâ-mă să trec.
—	Ce, oare nu voifl putea uicl să mă rog nici să fac dragoste?
—	Pe sflntul Iacob! zise bărbatul scos din răbdări, Iţi baţi joc de mine.
—	In locul d-tale, zise don Manuel, e multă vreme de clud aşi fi observat.
Atunci amtndol Îşi scoaseră spadele.
A fost un frumos duel cu ztngâniturl de oţel şi fulgere. Un duel foarte lung, amtndol luptătorii aveaa ua mare curaj. «De sigur, lşl zise don Manuel, dama voalată e la adăpost acum.» Abia sflrşise cugetarea asta şi fierul adversarului II pătruuse piuă sub inimă, el căzu cu capul de pietre scoţtnd un ţipăt.
—	Dumnezeii să-ţl primească sufletul, zise Învingătorul, gata să-şl urmeze drumul,
O vorbă 1 zise don Mauuel horcânind. dama pe csre o urmarea! e tlnâră şi fru-moaşă ?
—	Ce-ţl pasă ?
—	îmi pasă mult 1 Aşi fi dtaolat să mor peutru vr’o bâtrluă urltă.
—	Află că d na Anna, care are douăzeci de ani, e cea mal frumoasă femee din Madrid.
— Aşa, da ! zise don Manuel dlnda-si sufletul.
Catolic Mendta.
EOOURl
—	D. Alexandru Constantiaescu (Alcon), corapositor-tipograf, a făcut, cu ocazia zilei de zece Maia, o «Odă, dedicată bravei armate romîne», pe care a tipărit’o pe hlrtie de lux, avind ilustraţii de ocazie foarte frumoase.
—	A apărut ed. II din spirituala publicaţie «Dicţionar» a cunoscutului scriitor Sofronie Ivanovicl.
DIYEHNE
DIN CAPITALA
I’iingrtţ prins —Un amploiat de comerţ, numitul Adolf Franx, funcţionar tn comptoarul d-lul N. Fischer, din strada Sratrdan 7, după ce stăplnul său i-a încredinţat o sumă de bani. pentru a plăti oare-carl taxe, el şi-a apropiat banii încredinţaţi şi s’a făcut nevăzut.
In urma reclamaţiunel păgubaşului, poliţia de siguranţă a reuşit a pune mina pe pungaş . Iar Oeorgescn-vttrlol.-Am anunţat la timp că In urma avizului unul consilia medical, deţinutul Georgescu, condamnat la dou! ani Închisoare. pentru odiosul atentat cu vitriol, să-vtrşit In anul trecut, a fost internat la ospiciul Mărcii ţa.
Deţinutul nebun a reuşit să evadeze erl seară din ospiciO.
După ce şi-a ras barba şi mustăţile, Georgescu reuşind să fugă dia ospicifl, s'a dus la o rudă a sa dia Capitală de unde a luat apoi un costum femeesc şi astfel Îmbrăcat s’a dus să consulte uu advocat.
Nebunul a fost prins din nofl şi condus la ospicifl.
DIN ŢARA
înecată. — Femeia Maria Niţescu din comuna Lucent, judeţul Dîmboviţa, roind să treacă călare rtul Dîmboviţa, apa fiind mare, nenorocita a fost luată de curent şi căzlnd după cal s'a înecat.
Cadavrul a fost găsit a doua zi, aruncat de curent pe malul rtulul Ia o distanţă mare de locul unde ea se înecase.
Descoperirea nneî crime.—Zilele trecute, o crimă oribilă s’a descoperit In oraşul Fălticeni.
Mal mulţi lucrători cari erafl ocupaţi eu eu-rlţirea unei flntlnl de pe strada Iarmarocului, din acel oraş, afl găsit tn fundul puţului cadavrul unei copile, virit intr’o traistă de plnză.
Parchetul a fost avizat despre aeeastâ macabră descoperire şi s’afl început cercetările pentru prinderea criminalilor.
DonI copţi tnecnţl.— Copilul Ion Nraeşu din comuna Ciulniţa, Ialomiţa, juclndu-se cu mal mulţi tovarăşi al săi pe şoseaua statului, a-luneclnd a căzut In şanţul şoselei, care era plin cu apă, şi s’a înecat.
Cadavrul nenorocitului copil a fost scos die şanţ de către părinţii lui, a căror desperare era fără margini.
— Din Constanţa ni se anunţă asemenea că o fetiţa de 7 ani, numită Ioa Regep Selim, a căzut intr'un puţ din oraş de unde a fost scoasă fără viaţă.
Grindină. — Din Piatra-N. ni se anuDţă că zilele trecute o ploaie torenţială cn grindină a căzut asupra moşiei Rozuov, judeţul Neamţ, cauzind mari stricăciuni recoltelor de grlfl, rapiţă şi ovăz.
DIN STREINA 1ATR
O dramă oribilă.— Sunt ctte-va zile de clnd bulevardul Magenta din Paris a fost teatrul unei îngrozitoare drame, petrecută tn hotelul «Nord», iutre dout pasageri cari se dăduseră sub numele de d. şi d-na Emile Galier, rentier, din Saint-Denis. In realitate aceştia na eraU aiţil de cit un annuie Galier şi soţia lui, corsetăreasă, cu care trăia in relaţiunl foarte rele.
Dlndu-şl o intîlnire, cel doul soţ»— earl pină atunci duseseră o viaţă mizerabilă—speraţi ca să se Împace şi ast fel o nouă viaţă mal fericită să-I urmeze.
In acest srop el aleg ca loc •’e Inttlnire, o eameră a hotelului Nord.
Nimic nu se vedea strania In aceasta, elnd peste noapte, d. Roche, antreprenorul hotelului, fu deşteptat, de o puternică detunătură: Galier, In culmea disperărel şivăzind că II e imposibil de a convinge pe soţia sa să se reîntoarcă acasă, trăsese un foc de revolver asupra el.
Cum auzi detunătura, antreprenorul se repezi spre uşă şi forţă să intre înăuntru. Dar, imposibil.
Chemind agenţii de poliţie, criminalul soţ— văziad ca nu reuşise să omoare pe soţia Iul— descărcă alte trei focuri, dintre cari unul in ea, iar alte două asupra-şl, rămlnlnd mort pe Ioc.
Femeia a fost condusă la spitalul Lariboi-siere, iar cadavrul Iul Galier la Morgă.
RESBOIUL ISPANO-AMERICAN
(Serviciul «Agenţiei Romîne»)
DEPEŞILE DE AZÎ Bombardare
Havana, 7 Maiă.—Incrucişătorul german Geier o sosit. Comandantul acestei corăbii a făcut o visită generalului Blaneo şi preşedintelui guvernului insular, d. Manteorola, cari ai* înapoiat visita.
Havana, 7 Aprilie. — Două corăbii americane au bombardat ieri fortul Santiago de Cuba, fără a cama nici o stricăciune ; bateriile pieţil aii ripostat, cau-sînd avarii unuia din bastimentele americane.
După o jumătate de oră, corveta franceză Fultou intră in port.
Madrid, 7 Maiu.-Ziarele blamează cu energie guvernul din Hong-Kong, care permite reaprovisionarea corăbiilor americane şi nu interzice plecarea şefilor insurgenţilor din Ftlipine.
De asemenea se miră că Englitera nu se opune ruperii cablurilor de la Cuba de către americani.
0 depeşă din Gibraltar adresată ziarului «Curespoudencia», zice că svonurile privitoare la o alianţă între Englitera şi Statele- Unite alarmează pe spanioli; aceştia retrag fondurile lor din stabilimentele de credit din Gibraltar.
BregtitirUe Spaniei
Madrid, 7 Maiu.—Ziarele anunţă apropiata plecare a unei escadre comandată de amiralul Camara şi com-
www.dacoromanica.ro
MT OCA
a
pusă din două cuirasate, 4 încrucişă-toare, 3 conlra-lorpiloare şi un avis. 0 altă escadră de rezervă se va organiza tndată.
Noul ministru al marinei dă dovadă de o activitate extraordinară.
Nimeni nu se gîndeşte aici la paze.
flota neta fiola
yfir. York, 7 .flaiii.—Mlugtd Eveniug World, (f. JLang. ministrul marinei, a primit ştirea eâ encatlra spaniolă se apropie fie eoasla orientală a Statelor- Unite.
tjonăra, 7 Maiu.—Se anunţă ăin Montreat Agenţiei Reuter eă nouă corăbii ăe războia ce se presupune că sunt spaniole, au trecut azi pe coastele 1%'oii Scoţie. Se crede că ele merg să atace oraşele şi porturile coastei atlantice a Statelor- Unite.
Japonia
Londra. 7 Maiu.—Se anunţă din Tien-T8in Iul Daily T*-legraph că Japonia este gatiî să se unească eu Englitera Se crede că aceasta se va face în scop de a controla guvernul din Peking, de a produce reforme în administraţia chineză, a respinge Rusia şi a scăpa China de a-narchie.
Japonia este gata să triineată 300.000 de oameni pe continent şi să dea con* eursnl flotei sale. Presa din Vokohama erede că a venit timpul pentru o unire eu Englitera.
Ziarele serioase şi bine informate păstrează tăcere.
Washington, 7 Maiu.— Ministrul Japoniei a declarat ieri D lor Long, ministrul marinei, şi Alger, ministrul de război, că Japonia n’are de gînd să protesteze în contra ocupării americane a Fi ipinelor.
DICŢ|ONAhUL CONTIMPORANILOR
din '
Romlula (1800—1898) de
I>. It. ROSETTI
De vînzare la librăria Miiller şi Storck
Corpurile Legiuitoare
CAMERA DFPUTATH-OB
Şedinţa de la 7 Jflaiu
(Urinare)
La ordinea zilei interpelarea d-iul C. Popovici.
D. C. Dimitreseu-Iaşi spune că d. ministru de interne nu e aici şi interpelarea nu se poate dezvolta.
D. C. Popovici spune că a adresat interpelarea sa guvernului şi II e indiferent cine va răspunde. Declară că va dezvolta interpelarea.
D. C. Dimilrescu-Iasl acordă cuvintul interpelatoruluî.
D. C. Popovici îşi dezvoltă interpelarea asupra mizeriei ţăranului, alcoo’ismulul, etc.
D-sa roagă presa şi stenografii să nu ia note, de pe discursul d-sale, căci tabloul ce va zugrăvi eprta neagră
Din condescendenţă faţă cu onorabilul representant al poporului, presa consimte la cererea sa.
Şedinţa se suspendă la orele 3.50.
♦
♦ *
La redeschidere,
D. Popovici vorbeşte despre alcoolism, arată funestele lui rezultate şi termină pro-nunţtndu-se pentru monopolul alcoolurilor.
D. D. Sturdza regretă că d. Popovici a-dreseazâ interpelări guvernului. Se declară partizan al monopolului alcoolurilor, dar crede că aceasta chestie trebue încă studiată.
D. Kiriţopol diz^oltă iuterpe'area sa asupra invăţânilotulul primar şi secundar din judeţul Teleorman. Oratorul este tn contra revizorului ş-olar din acest judeţ.
D. I. Procopiu protestează In contra acuzărilor aduse de Ktriţ >nol, revizorului şcolar. Oratorul spune d-lul Kinţopol, că astă-zl, lucrurile nu se mal petrec ca pe timpul cînd era d-sa prefect, dud adică d. Kinţopol o ducea lntr’un chef cu învăţătoarele. (Rîsete prelungite).
D. Haret declară că n’a găsit nimic în contra revizorului, care este un bun funcţionar.
D. Kiriţopol are cuvîntul In chestie personală. Spune că face po'itiră in judeţul Teleorman Im ă din anul 1870, clud d. Pro-copia nici nu se născuse. (Risetr).
Llnd mă ataci pe mine, zice d. Kiriţopol adrestndu se d-lul Procopitt, ataci pe Ion Brătianu care m’a numit prefect.
In ce priveşte relaţiile mele cu învăţătoarele, am şi eâ acte In busunar pe care sunt gata să le supun unei comisiunl ce ar numi Camera (Risetr).
D. Procopiă, Minţi!
D. Kiriţopol. Ba o să-ţi arăt eâ cine are a face cu învăţătoarele (Rîseh).
D. Procopiu. D. Kiriţescu a fost uumit prefect la Teleormau ca servitor al d-lul general Mânu. Oratorul atacă cu violenţă pe Kiriţopol.
D. Preşedinte. D-le Procopiâ, fiţi mal moderat.
D. Procopm.Cum moderat, d-le preşedinte, cu un om care eate ruşinea judeţului nostru. Nu trebue să confundam pe partidul liberal cu unele personagii scandaloase cari fac parte. însuşi Ion Brâtianu, In nişte cuvinte rămase cthbre, a făcut alusie la aceste personagii.
După această frumoasă discuţie, incidentul se închide.
Şedinţa se ridică la orele 615.
Şedinţa de la 8 Jlahi
Şedinţa se deschide la orele 2 5 sub pre-sidenţia d lui Take Giani.
Presenţl 108 deputaţi.
Pe banca ministeriala d-nil Palade şi Ionel Brătianu.
D. Moscovid depune un protest al profesorilor facultăţii de medicină din Iaşi, In contra proiectului de lege modilicător al legel sanitare.
IL Scorţeecu protestează In contra sistemului care se uzit-ază In Cameră, ca proptele de legi să nu treacă In discuţiunea
secţiunilor, ci ele să fie trecute numai cu procese verbale, cari se. semnează In şedinţele Adunărel.
Aşa, proectul de lege pentru lmprumu-lul de 7 milioane, cu care se autoriză oraşul Iaşi, a trocut cu procedeul acesta nedemn.
D. Gr. Buicliu susţine că procesul verbal al secţiunilor n’a fost semnat prin surprindere la sala de şedinţă, cum spune d.
S.orţeseu.
D. Scorţescu protestează şi aduce dovezi pentru temeinicia spuselor d sale.
«Vă daâ cuvintul meâ de onoare că aşa s’a semnat, prin surprindere, proiectul pentru împrumutul oraşului Iaşi».
D. Gr. Buicliu se miră cum d. Scorţescu face opunere proiectului de Împrumut al o-raşulul Iaşi. Termină rugind Camera să considere ca neavenit incidentul ridicat de d. Scorţescu.
Se face un zgomot infernal, In care clopoţelul şi glasul d-lul preşedinte Giani, pre-ponderează.
D. Ileva, In chestie de regulament, fără a se ocupa de chestiunea care este In discuţie, spune că nu se poate ca un proect de lege să fie trecut prin secţie, fără ca Adunarea să fi lucrat tn acea zi In secţiuni. D. Preşedinte trebue să cerceteze dacă In ziua da 5 Maitt Camera a lucrat In secţii. In caz clnd n’a lucrat, nu este permis biuroulul să ne dea ca trecut un proect In acea zi. (Aplause).
Incidentul se Închide.
SENATUL
Şedinţa de la 8 Mala
Piuă la orele 3 şedinţa nu se deschide.
Depeşile de azî
Serviciul «Agenţiei Romtne»
Praga, 7 MaitL— Azi dimineaţă cazanul unul bastiment al societăţel de navigaţie Moldau a făcut explozie. Un copil a fost aruncat piuă la înălţimea unul al douilea etagiu şi a fost omorît. Pînă acum s’aO găsit două cadavre.
Bastimentul este cu desăvîrşire distrus.
Constantiuopol, 7 Maid. — Delegaţii străini pentru evacuarea Tesaliel anunţă că prima zonă este evacuată şi a fost reocupată de trunele greceşti.
Brest, 7 Maitt. — O ciocnire de trenuri s’a produs la Gonasanon ; sunt 45 de persoane rănite, dintre cari 9 tn mod grav.
Petersburg, 7 Maitt. — După ziarele din Odesa vapoarele Scandia şi Wladimir afl plecat In Extremul-orient cu trupe şi mărfuri.
Praga, 7 Ma’tt. — Numărul victimelor în urma exploziei de erl a unul cazan de corabie, se urcă la trei morţi, trei răniţi grav şi patru uşor. — Se crede că două cadavre mal suut Încă sub apă.
Abbazia, 7 Maitt. — Prinţul şi Principesa Bulgariei att plecat astă-seară la Solia.
Londra, 7 Maitt.—Prinţul de Munte-Negru a plecat azi dimineaţă.
Gibraltar, 7 Maitt —Incrucişătorul austro-ungar Maria Tereza a sosit.
ULTIME INFORMAţlUNI
Aflăm vă e vorba de retragerea d-luf Vlnlllă Brătianu, directorul Regiei monopolurilor.
Căuşele retragere! suut oare-cari conflicte acute cu Oculta.
Asupra acestor conflicte vom da rutine relaţii Interesante, însoţite de uu document ciudat semnat de d-uli Ionel Brătianu, Take Olani, Nacn, «lr. Cnn-tacuzino, etc.
Se cunoaşte scandalul petrecut acum trei săptămini în cabinetul secretarului general al ministerului de interne, între d nil Caton Lecca, prefectul poliţiei şi d. Ianovicl, redactor la Voinţa Naţională.
Se ştie că d. Caton Lecca a făcut cu ouă şi cu oţet pe acel redactor care, cavaler ca toţi colectiviştii, a luat’o la sănătoasă fără să aibă curajul a răspunde ceva prefectului de poliţie.
Abia, erl, după atitea zile, d. Ianovicl ’şl a venit in fire şi la rîndul săli, după ce confirmă cele petrecute, atacă în Voinţa pe d. Caton Lecca, căruia ii spune că nu a voit să-î tragă o pereche de palme ca să nu provoace scandal.
Voinicosul redactor explică că a suferit insultele şi apoi a fugit ca să dea «dovadă de bun simţ şi presenţă de spirit».
Rămîne acum să vedem dacă şi d. Caton Lecca are aceeaşi părere despre « bunul simţ şi presenţă de spirit» şi dacă «de frica» unuiscandal va in aaa palmele :e i se trimit de ziarul guvernamental.
D. Gr. Tocileseu, lntreprinztnd o călătorie de studii archeologice prin Dobrogea, a găsit mal multe monede vechi la învăţătorul din cătunul Morleana, din cari unele din timpuri cu mult luainte de Christos.
D. Gr. Tocileseu va Începe tn curind săpături prin împrejurimile Arab-Tabiel, cunoscutul fort situat In apropiere de Silistra bulgară.
Zece Maift
(Programa oficială)
In revărsatul zorilor 21 tunuri vor anuuţa Capitalei solemnitatea zilei.
II
La 10 şi jum. ore dimineaţa se va celebra la Mitropolie un Te-Deum, Iu prezenţa d-lor miniştri, d lor senatori şi deputaţi, Înaltelor Curţi de casaliuue şi de compturl, corpului profesoral, Curţilor şi tribunalelor, d lui primar cu consiliul comunal al Capitalei, Camerei de comercitt, Înalţilor funcţionari al Statului şi d-lor ofiţeri diu armata permanentă, teritorială şi din rezervă, cari nu vor fi sub arme.
III
Armata va fi aşezată pe strade şi pieţe. Intre Palat şi Mitropolie.
IV
Pornirea de la Palatul din Bucureşll a MM. LL. Regelui şi Reginei, Împreună cu AA. LL. RR. Principele şi Principesa Romi-niel, se va anunţa prin 101 tunuri.
V
La 11 şi jum. ore Majestatea Sa Regele va primi defilarea pe Bulevardul Universi-tăţel, înaintea statuel lui Mihal-Viteazul.
VI
De la orele 8 seara muzicile militare vor clnta In grădinele şi pieţele publice.
VII
Registrele de Înscriere la MM. LL. Regele şi Regina vor fi deschise la Palatul din Capitală.
VIII
Iu această zi, la orele 10 şi jum. dimineaţa, se va celebra un Te-Deum In toate comunele urbane şi rurale din ţară, la care vor asista autorităţile locale.
D nil prefecţi vor primi, In reşedinţele judeţelor, felicitările autorităţilor civile şi militare şi ale orăşenilor.
In acele reşedinţe d-nil prefecţi, In Înţelegere cu primari şi şefii garnisoauel respective, vor regula modul serbărel acestei zi!e.
Partidul conservator a ţinut aseară o mare întrunire publică la Iaşi, în vederea alegerel senatoriale de acolo.
Întrunirea a avut un succes desăvîrşit. Oratorii aii fost aclamaţi.
Corespondentul \nostru adaogă că este un puternic curent acolo în favoarea can-didaturel d-lul general Mânu.
Asociaţia studenţilor romîul din Berlin a trimes următoarea telegramă d-lul dr. Ioan
Raţiu :
<Romînii cari studiază la Berlin, regre-tind că nu pot fi în mijlocul vostru, ca să lupte pentru idealul nostru naţional, iau parte din inimă la hotărîrile voastre, in siguranţa, că steaua noastră va răsări în curind. înainte ht
Nise telegrafiază că pieţele din Galaţi şi Brăila sunt cu desăvîrşire inactive.
Nu se face nici o operaţiune din cauza scăderii preţurilor cerealelor şi din cauza lipsei de cumpărători.
Intemeiătoril ziarului Drapelul s’att întrunit aseară şi după lungi discuţii att stabilit campaniile pe cari Ie va dirige acest ziar In contra guvernului.
Pentru d. ministru de interne:
Aflăm că pi imanii comunei Cucueţi-PIă-tăreştl, judeţul Ilfov, numitul C. Dumitrache, continuă a ocupa această demnitate cu toate că cu sentinţa No. 152 din 97 a secţiunel II, trib. Ilfov, a fost condamnat la 7 luul închisoare pentru abus de putere şi că actualmente este dat judecăţii pentru delapidare de bani publici.
O corespondenţă din Baia Mare, apărută în Tribuna de ieri, anunţă în următorii termeni împăcarea d-ltil dr. V. Lu-caciu cu d dr. I. Raţiu şi cu cel-Valţi membrii al comitetului naţional:
Iubitul nostru părinte din Siseştl, d. dr. Vasile Lucaciii, ne surprinde cu declaraţia că s’a săturat de întorsăturile unora de cari, după experienţa de 3 ani, în cauza naţională mişeleşte a fost înşelat, şi că se va acompania adevăraţilor luptători naţionali.
Ni se denunţă că un inspector financiar a descoperit o mare contravenţie la legea licenţelor, contravenţie comisă de d. Frautz Lehrer, comerciant de băuturi spirtoase în Piteşti.
Acest mare gheşeft s’a făcut tnsă muşama In urma stăruinţelor interesate ale celebrului gheşeftar şi deputat colectivist Nae Dimancea.
In privinţa pelerinajului pe care-’l organizează mîine guvernul la mor-mîntul Iul I. C. Bratianu, Dreptatea spune următoarele:
Guvernul, prin agenţii Iul, împarte bij lete de liber parcurs la mulţi partizani pe cari I invită să ia parte la acest pelerinaj şi făgădueşte că le va da şi hrană gratuită.
Cu alte cuvinte peleriuagiul se face iu conta Statului 1
Delegaţii comisiunel Europene a Dunării s’att întrunit trl şi, după ce att decis In mod definitiv construirea unul nott canal pentru scurtarea liniei de navigaţ-e Intre Tuleea şi Sulina, att discutat mal multe chestiuni pur administrative.
D. Lascar Catargiu in Iaşi
Erl dimineaţă, cu acceleratul de 7.45, a sosit Iu Iaşi d. Lascar Catargiu, şeful partidului conservator, d-nil.Gheorghe Panu şi C. Disescu, fruntaşi al partidului nostru.
Iluştrii oaspeţi att fost Intlmpinaţl la gară de tot ce are laşul mal de seamă. Rare or) s’a văzut o lume aşa de aleasă, venită să exprime urări de bună venire celor mal de frunte cetăţeni al ţărel.
Se allatt pe perouul gărel d-nil: General Mânu, Take Ionescu, Misu Kornea, Gr. Co-gâlniceanu, Vlădoianu. Dim. Greceanu, Al. Bâdărătt, Maior Jipa, Colonel Lipan, colonel Porfiriu, Fraţii Manolescu, Dubija, colonel Tasian, Emil Max, loct. Cordoneanu, Lei n Bogdan, Georges Bogdan, dr. Filipesru, dr. Sculy, dr. Peride, dr. Puşcariu, 1. Catargi, Tandu Răşeanu, P. S Alexandreseu, G. Ballă, căpitan Baneov, căpitan Negru, Pa-vlo, fraţii Grigoriu, G. Rădulesiu. Alexandru Cantacuzino, Savel Mânu, Ianculescu, Eugen Millo, Matei Millo, Docan, M. Andre\ Farcăşanu, fraţii Scoroan, C. Chtrilâ, Bom-bonel Aslan, Tufesco, Eug. Gliiea BudeştI, Leon Ghica, P. C. Constantinii!, C. Balş, I. Zarifopol, căpitan Carp. D. Tudori-Rozin şi
foarte multe alte persoane cari ne scapă din memorie.
D. Lascar Catargiu se Întreţine clte-va minute cu cel prezenţi, după care apoi lumea porneşte de la gară In oraş.
Mal mult de şase-zecl de trăsuri conduc pe fruntaşii partidului conservator plnă la locuinţa d-lul Leon Bogdan, unde e găzduit d. Lascar Catargiu.
O răfuială
Citim In Tribuna din Sibitt :
Tribuna Poporului caută a face necontenit slujbă d lui Sturdza. In hiperzelul sdă merge aşa de departe. în cît dedică întreg numărul său ce urmează zilei istorice de 3 (15) Maiu—apărărei d-lul Stnr-dza, apărare, care în definitiv se reduce la citarea şi recitarea de 4 ori (zi: patru ori) a ziselor Iul Kâlnoky...
Nici ast fel n’am avea nimic de observat credincioasei gazete de la Arad, dacă in împlinirea slujbei sale nu s ar atinge şi de noi aşa de cutezător, ca si ne in-voace ca mărturie pentru — nevinovăţia d-lul 1). Sturdza.
Dacă adevărul ar fi de partea d Iul Sturdza, am tăcea cu toate acestea, cum insă pentru noi lucrul nu e dovedit, ba din contră semnele dovedesc contrariul, protestăm contra biperz-luuî de a ne cita pe noi ca martori p.-ntru pretinsa nevinovăţie a celui vinovat.
Pînă ce ne vom putea ocupa în deta-liuri cu această penibilă chestiune, pe care în preajma sfintei zile de 3 (lo) Maiu am trecut-o cu vederea, promitem de o cam-dată atît. Vom rămîne obiectivi în întreaga afacere, şi nu permitem nimănui să ne citeze martor, intr’o parte ori alta, dar cu atit mal puţin în partea oratorului din 1894 de la «Orfefi».
UI-TIMA ©ra
(Serviciul Agenţiei Romtne)
Madrid. 7 Maiu. — Escadra spaniolă a sosit la Santiago de Cuba; pe bord totul merge bine. —Sosită în faţa acestui port, escadra a întîlnit două corăbii americane care au fugit cu o vitesă mare.
Pachebotul lsla Panay, făcind serviciul între SpaHia şi Filipine, a sosit la Barcelona fără incident.
In curind sie ta deschide:
Marea hală de Bere 10 Maiu
FOSTA COFETĂRIE
I0RGU CONSTANTINESCU
STRADA CA ROL
avînd şi un Salon mare şi . Grădină frumos aranjate, unde se va servi Sere specială din fa-rică domnului BRAGADIRU.
MEDIC IlOM.n.Y EV KARESBAD
Medic Universitar
Dr. Romulus L. Crăciun,
Medic clinic în spitalul universitar, imper, reg. diu Viena (Clinica domnului consilier de curie Profesor Neusser), specia'ist pentru morburile interne, medic al asociaţiunel pentru în-gr jirea studenţilor morboşl diu Viena, Protector, Majestatea Sa împăratul etc. etc.
De la 1 Aprilie p'uă Ia 1 Octombrie, con-sullaţiunl de la 6—9 ore a. m. şi 3—5 p. m.
Mtthlbaohgasse Casa „8cliwarzes-Ross“
MAIS0N N0UVELLE!
8, Strada Regală, 8
D-Soara BICHETTE VLADIM1R
previne pe numeroasa sa clientelă şi doam-B nele care vor bine-voi a ’I face onoarea u-® nel vizete că vor găsi ia salo iul sâtt de 8 mode, cele mal frumoase nuvoteurî şi ul- g tiinele creaţiunl de pălării pentru doamne pentru sesonnl de vară, aduse de la cele mal bune rase din Paris.
Depositara de eşmtioine de slufe pentru crochl de la una din cele m&I importante case din Paris pen ru Hau'es Nouveauids.
M*arfu»nerle antltseiiticd
VAN DEN
DE ARENDAT tit-Piţig6ia
diu }nd. Ilfov ţi ca morile cft iţi o pădure în tăere.
A se adresa la administraţia ziarului.	_____
De arendat
imediat pe termen de 5 ani moşia Frăţlleştî Bădeni din judeţul Ialomiţa întindere 4,200 pogoane arabile, a se adresa d-neî Alex. Yrăbiescu, strada sfinţii Apostoli No. 87.
PUBLICAŢ1UNE
La serviciul lucrărilor noul fiind vacant un post de Copist, plătit cu una sută douăzeci lei (120) lunar, se aduce la cunoscinţa doritorilor, că In ziua de n/«» Maitt 1898, la la orele 9 a. m. se va ţine un concurs pentru ocuparea acestui post.
Concursul va avea loc la serviciul sus numit, Calea Victoriei No. 65, şi va consta asupra scrierel.
Pentru a fi admişi la concurs, candidaţii vor trebui să probeze că att absolvit cel puţin 4 clase secundare, că sunt romlnl satt naturaliştl romînl, şi că att îndeplinit obliga* ţiunde militare.
Cererile de admitere la concurs, însoţite de actele de studii, de stare civilă şi de armată, se vor depune la secretariatul serviciului lucrărilor noul pînă la */•» Maitt orele 6 p. m.
Oirecţiunva
Băile Bălţăteştî
1)	Băile Minerale calde cloro-so-dtce, lodnrate şl bromnrwte, an&loage
cu apele : Kreutzuich. Ham.jurg, Ich!, Reizhen-hali, Aussee, etc. speciale contra limphitismu-Iul, scrofulel, rachbismulul, suprafaţa glandelor limphatice, abcese reci, boale de piele, mala-diele oaselor, debilitatei generale, precum şi în ţoale bodele de femei : metrite acute şi cronice, eudnmatrite, salhingite etc. tumorilor, uterului şi anexelor.
2)	iMvoriil Uuza-Todă.—«Isvorul Cuza-Vodl», apă de băut, foar’e bogat «in suifit de sodift» analog cu apa de Karlsbnd şi Vichy, is-vor din care 3e extrage : «sarea purgativă de Bălţăteştî», este foarte folositor în toate boa-lele de stomah şi anexele tubului digestiv, precum: diipepsie, eatar acut şi cronic al sto-m huiul, ulcer pre-um şi contra cancerului stomahal, constipaţia opimatră, colicele de ficat şi rinichi, cirosa hepato splenică, hydropi-siile şi obositatea. Toate aceste maladii se vindecă in urma unei cure sistematise tăcută cu apa satt sarea de Băl lăţeşti.
3)	Stabilimentul de Inhalaţie şt Pal-veriNHţie minerală.—Noul stabiliment de Inhalaţie cu brad, teiebentină, goiacol ereozot, rucaliptol satt orl-ce esenţă urmată de pulve-risaţie de apă minerală ; arangiat după sistemul Reiehenhall şi Isihi, este foarte folositor în toate boalelo de nas, gtt şi mal ou seamă in bronebită, emphiseme, astmă şi tuberculosă pulmonară, fiind cel mal sigur mijloc de a introduce săruri în organism.
Stabiliment de llydroteraple cu duşuri ecosize, fricţiuni, Împachetări, masage > executat de un masseur şi o masseuse sub direct unea mea.
Stabilimentele situate intr’un vast parc de brad, posedă camere elegant, mobilate şi restaurantul de primi ordiue cu preţuri fixe.
închine ile de camere peutru întreaga lună Iunie şi August, se fac cu reducere de 25 la sută.—Sesouul începe de la 1 Iuuie st. v. pină la 1 Sept.mbrie.
Pentru orl-ce informaţinul ca : angajări de camere, comenzi de sare de băl, sare purgativă a se adresa la .-
Itoclontl Stamatin
Buctireştl, str. Romulus, 26 Pină la 1 Iunie st. v iar de la această dată la băile de la Bă'tflţ şti. judeţul Ne-mţ.
1,000,000
LAMPIOAIV E
Veneţiene şi Japoneze
VENTBU ILUMINAŢI UNI
Cele mal frumoase culori şi forme Pentru Provincia se trimite franco 35 bucăţi bine asortate cu preţul de Ivi 10
M. LITMANST, I. WAPPNER S-sor
Caca Victoriei No. 61
vis â-vis de Episropie
Paul MarcovicI
Mobile de vînzare
In Calea Victoriei, No, 78 etajul I, vis-â vis de Pasagiul Romîu se vinde Mobilul din 5 camere, comnnse din : SALON, SALONAŞ. SUFIUGERID, ODĂI de CULCARE, BIROU, ANTREşi alte diferite mobile elegante pentru complectarea ori cărei aranjamente. Piofitaţlde ocazie, fiind preţul convenabil.
1
Momui 'Tapisata
Garnitură Mobile tapisate cu c<
2voare, pluş de mătase compuşi o canapea, 3 fotelurl, 4 scaun
se vinde cu
LEI 300
Peste 20 garnituri îu permanenţă gata. Pe tru provincie emhalagiu Gratis.
Magazin de Mobile I- ttU'Iitl I .V
Piaţa Âmzel 5, colţ Calea Victoriei
UNIU. MKO,
Dr. BftUBERGER
s;t. Calea Moşilor, .Vi
Consultaţiunl de la 2 — 4 p. tn. ppntru săraci gratis de la 8 — 10 a. m.
La SINAIA de vînzare
în total sau în parte o proprietate cu 4 faţade la cea d’întîiu posiţie a oraşului (vis-â-vis de Mănăstire). Coudiţiunile de vînzare foarte avontagioase; a se adresa Bucureşti, str. Covaci No. 8.
Doctor Iu HDiIIHnă şi chirurgie
ȣ.vmr
S’a stabilii in Capitala, intrare Calea Victoriei No. 42, Bulevardul Academiei No. 1.
Consult. 9—12 şi 2—6 p. m.
«U BOI) JflRQIHIEH AUGUSTE CL0UAR0
fost Grădinar Şef al Capitalei, Entreprenor de Parcuri şi grădini nucureatî, Strada (Jarol I, 58
Atee*.»
de
1» ani
t nst% Ion«I. Iu l»SO
•2
MARE DEPOU şi vinzare in ?ros §* <ie-
iwmrtt utr uu tilil de se,nin^e d(; Tri.
fovu. Lucernă, Iarbă de Cimp şi Gazon pentru [Avesl ni Păşuni, Furagere, Graminee, Uleioase, Tex'ile ş* Economice ,* rădăcini furajere ; Sfecle, Morcovi, Napi, Cicoare de cafea, etc. etc.
Seuunţerie de flori de legume de tot felul. Peste 300 de soiuri de Trandafiri, Răsaduri de flori şi arbori fructiferi.
Instrumente pentru grădinari şi amatori
POMPE şi TULUMBE
pentru stropit grădini si florării (Serre) Mişmele cele mal noul de Altoit Viţă Americană, după sistemul francez şi adoptat de Secţiunea Viticolă a Ministerului de Domenii. Stabilimentul horticol şi Pepiniera se află pe Soaiaua Grozăveşti (Cotrocenl) Ferma de încercare Iu judeţul Argeş Catalogul de detail se trimite gratis şi franco la cerere.
Doctor C. Răutzoia
e'a mutat tot în
Strada Primâveret, Vo. 38
Qonsultaţiunl între 12 — 3 p m.
www.dacoromanica.ro
EPOCA
*
FOIŢA ZIARULUI »EPOCA
13
XICOXAE GOG OL
TARAS BULB A
ROMAN ISTORIC
ms VIAŢA REl*rBI.ICCl CAZACILOR
lu curînd tabira cazacilor se întinse într’un şir lung indreptîndu-se spre cîm-pie. Cel ce ar fi voit să treacă toată întinderea cuprinsă in capul şi coada şiragului, ar fi trebuit să meargă multă vreme. In biserica cea mică de lemn, popa spunea rugăciunea plecărel; el slropi pe toată lumea cu aiasmă, şi fiecare, Irecînd, săruta crucea ps care preotul o avea în mină. Cînd tabăra se puse puse în mişcare şi se depărtă de seciă, toţi cazacii se întoarseră către dînsa:
«Râmil cu bine, mama noastră, ziseră el cu toţii într’un glas, Dumnezeii să te ferească de orl-ce nenorocire!»
Trecînd prin mahala, Taras Bulba zări pe ovreiul Ianksl care avuse vremea de a se aşeza într’o baracă, şi care vindea cremene, iască, şurupurl, praf de puşcă,
tot felul de lucruri bune la răsboiiî, chiar şi ptine şi /colaci.
«Uite drăcosul de ovrei,» zise Taras în sine apropiindu-se de dînsul: «Ne-bunule», li spuse el, ce faci ? Vrei să te omăare ca p’un pul de vrabie?
Iankel, ca răspuns, veni în faţa lui, şi cu un semn cu mina, ca unu care ar fi avut să-I spuie ceva foarte minunat, ÎI zise:
«Jupîne, taci, nu spune nimic nimănui. Intre carele armatei, este unul care e al med. Iad cu mine tot felul de lucruri bune pentru cazaci şi pe drum vi le ’ol vinde mal eftin de cît a vîndut vre un jidan în lume, zăd, zic şi zâO!»
Taras Bulba dădu din umeri cînd văzu ce poate face un jidan, şi se duse la tabără.
In curînd toată partea nord-estică a I.eiel fu in prada teroarel. S’auzia zi-cîndu-se în toate părţile : zaporogil, vin zaporogil! Tot ce putea fugi, fugea ; fie-care părăsea locuinţa.
Pe atunci, tocmai, prin acele părţi ale Europei nu se ridicaţi nici cetăţi nici castele. Fie-care îşi făcea în grabă vre-o locuinţă mică, acoperită cu stuf, crezînd că nu trebuia ca cine-va să’şl pearzl vremea sad banii pentru a zidi cine ştie ce clădiri, cari ar fi fost mal tîrzid prada năvălitorilor. Toată lumea se speria. Teroarea în adevăr era grozavă; satele ardead din toate părţile, nici chiar femeile şi copiii necredincioşilor nu erad respectaţi de cazaci: lucrurile se pelre-cead cum se petrec—in toate răsboaele. Polonii trimeteau pentru apărarea ţâ-
rilor năvălite ajutoare atît de ridicule incit nici nu putea scăpa un om măcar din oraşele şi satele năvălite.
Se hotărî ca armata să meargă d’a dreptul spre oraşul Duhno, unde, după sgomote, locuitorii încinseseră multe avuţii. Intervalul fu trecut Într’o zi şi jumătate, şi zaporogil se arătară pe neaşteptate în faţa oraşului.
Locuitorii hotăriseră să se apere pînă la cea din urmă picătură de slnge, murind mal de grabă pe pragul locuinţelor lor, de cît să lase duşmanul să intre în oraş. Un zid mare de pămînt înconjura oraşul; acolo unde era prea joasă partea locului se ridica un zid de piatră, sad o casă cu turnuri, sad un gard puternic de pari de ştejar. Garnizona era numeroasă şi simţea toată greutatea datoriei el. La sosirea lor, zaporogil atacă cu putere lucrările esterioare: dar fură primiţi prin bombardamente. Locuitorii toţi se înarmară Se putea vedea pe d’asupra că se pregătead la o resistenţă disperată. Femeile chiar luad parte la apărare; şiatre, saci de nisip, boloboace de răşină aprinsă cădead pe capetele im-presurătorilor; zaporogilor nu le prea plăcea să aibă aface cu cetăţi; nu străluceaţi în asalte. Koşevoiul porunci deci retragerea zicînd :
«Nu e nimic, fraţilor, să ne retragem. Dar să fid tătar blestemat, şi nu creştin, dacă void lăsa să iasa un duşman măcar. Să moară toţi de foame ca nişte ciinl!»
După ce se retrase, oastea înconjură
cetatea, şi ne avind alt-ceva de făcut, cazacii se puseră să pustiască împrejurimile, să ardă satele, să’şl trlntească caii in mijlocul lanurilor cari, anul acesta, râsplătead printr’un rod frumos munca cultivatorului. De pe virful zidurilor, locuitorii vedead cu groază pustiirea ctmpiilor. Zaporogil, împărţiţi pe kurenl ca şi la seci, înconjuraseră cetatea cu două rindurl de care. E( fumad, schimbad între dinşil armele luate de la duşmani, şi jucad" privind oraşul cu slnge rece; şi, în timpul nopţii, s’aprin-dead focurile: fie-care kuren îşi fierbea crupele în nişte vase mari de aramă ; o pază deşteaptă se făcea in jurul focurilor.
Dar curînd zaporogil începură a se plictisi de nelucrare. şi mal cu seamă de cumpătarea silită pe care nici o lu-care strălucită n’o răsplătea. Koşevoiul porunci să se îndoiască raţiunea de vin, lucru ce se obişnuia în oştire când nu era nimic de făcut. Mal cu seamă tinerilor, precum feciorilor lui Bulba, nu le plăcea o asemenea viaţă. Andrv nu’şl ascundea urîtul:
«Cap sec, îl zicea adesea Taras,—suferă cazace, vel ajunge hatman. Acel care ’şl păstrează limpezimea în focul luptei nu e încă un bun oştean, dar acela e bun soldat, căruia nu i se urăşte nici o dată, care scie să sufere pînă la urmă şi, orl-ce s’ar întîmpla, sfirşeşte ce a început».
Dar cel lînăr nu se poate potrivi cu cel bătrîn, căci aceleaşi lucrur, el le văd cu alţi ochi.
Intre acestea sosi şi polcul lui Taras,
adus de TovkacI, întovărăşit de doul iesaull; trupa număra patrii mii do oameni, între cari se găsead şi mulţi voluntari cari, de şi nu fuseseră chiemaţt, alergaseră îndată ce aflară pricina ex-pediţiunel.
IesauliI aduseră fiilor lui Taras bine-cuvintarea mamei lor şi două iconiţe de lemn de chiparos, luate de la monasli-rea Megigorsk din Kiew. Cel doul fraţi îşi atîrnarâ iconiţele de gît şi rema-serâ gînditorî, cugetînd la bătrîna lor mamă. Ce le prorocia această bine-cu-vîntare? învingerea asupra duşmanului urmată d’o veselă întoarcere acasă, cu prăzi şi mal cu seamă cu glorie demnă d’a fi in veci slăvită de cîntâreţ», sad...? Dar viitorul e necunoscut, el stă înaintea omului în tocmai ca negura de toamnă ce se ridică pe d’asupra bălţilor. Paserile sboară nebunneşte prin-tr’insul fără a se cunoaşte ; porumbiţa fără a vedea uliul, uliul fără a vedea porumbiţa, şi nici unul din el nu ştie dacă e aproape sad departe de sfirşit.
După primirea iconiţelor, Ostap se îngriji de treburile lui de toate zilele şi se retrase curînd în kurenu săd. Andry simţea fără vo9 că i se strîngea inima. Cazacii cinaseră deja.
(Va urma)
Dr. L. Kugfel
Specialist pentru botele de ochi tşi urechi
Calea Rahoveî, B
Consultaţiuni de la 3 — 6 p. m.
Muşine de scărmănat lină.
MAŞINELE
„FLOTHER"
treeră mult, curat, fără de risipă, fără a sparge bobe şi fără a înegri griul la cas de mălură.
PLUGURI UNIVERSALE~wir PLUGURI NORMALE
Cele mal bune şi solide, construite numai din oţel	_ Cu 2, 3 şi 4 Brăzdare.—Tot-d’a-una 500-600 pluguri în Deposit'
PLUGURI CU SEMĂNĂTOR DE PORUMB Ce,°maiPKACTICIî
Semănători, manuale în lat şi In rindurl.
Trioare originale „UEID“ în toate mărimile cele mal bune existente.
Vînturători, transportabile cu aparat de scos mătura.
Greble de fin,—Maşini de tăiat paie şi fin*
Grape, flexibile şi diagonale, cn dona şi trei cîmpnrl şi cu dinţi de oţel.
Răriţi, Cultivatori, Tăvăluci.
Părţi de reserră, — Muşamale,
Secerittoare
Cu mai multe brăzdare.
Mori TRANSPORTABILE, pe postament de lemn şi de fier, simple, duble, triple şi quadruple, din cele mal renumite fabrici, de 36, 42 şi 48 ţolurl.
Piei re de Moară FRANCEZE l-a calitate, din LafertA sous-Jouares, Soci6te Meulliere Dupety & Co., compuse din maximum 4-5 bucăţi, întregi fără piept. Toate mărimile
Baloze de Porumb SIMPLE şi DUBLE, manuale si cu aburi, cu Elevator ultimul sistem perfecţionat.
Clarele de Iran&misinue ENGLEZEŞTI, l-a calitate
simple şi duble, şi toate lăţimile.
Pompe pentru spălatul cazanelor, de incendia şi grădini.
_ j de^po8lav.'l^_Moloare cu petrol şl cu gaz,
! N T AJLj“ «şi Cositoare
:bon rs ie*
''ecerât
CU APARAT DE LEGAT SNOPI - CU TĂIŞUL LA „RREAPTA“
din renumita fabrică JOHJV8TOAJ HAR VESTER ‘’dmo Batavia (America). Model 1898. Cele mai uşoare şi solide, construite din oţel
Garanţie absoluta pentru perfecta funcţionare şi material solid al tutulor maşinelor
Reprezentant general a Renumitei Case HIMON RVJHEER 4* RAJJMAXJM Pentru Instalaţii! ni de M O R I pe rfect Automatice cn V alţuri
Vii cumpăraţi Maşini sau Unelte Agricole înainte «le^a vizita
r/;/. iha! mare becosit re tot eeeve re
MAŞINE §1 UNELTE AGRICOLE
UGEXtfîtJ
REPRESENTANT GENERAL AL RENUMITEI FABRICI TH. FLOTHER DIN GERMANIA
Bucureşti. - Strada Bfbescu-Vodă, Mo. 1 şi 3 (In dosul Aşezăm. Brîncoveneştl). - Bucureşti
ILEşiTREER A T
Rin Renumita Fabrică TH, FEOTHER
Premiate cu MERAEWAE R AER la concursul de la ŞCOALA DE AGRICULTURĂ de la Ilerestrău în 1891.
NOVA „Flother” Model 1898. Patentată.
Prevăzută cu Triplă Curaţiioare, Trei Viaturi ceea-ce nu posedă nicî o treerătoare de ori-ce alt system existent, şi Tobă pentru bătut Porumb aplicabilă numai la TREERĂTOAREA „FLOTHER*
bătînd pe zi 150 pînă la 200 clrile mari de pornmb, cn sau fără foi
(
BufitireaU.—Tipografia EPOCA Strada dameptei JNo. 3.—Bucureşti
www.dacoromamca.ro
m