VINERI, 8 MAltt 1898 NUMĂRUL lo BANÎ AJVU&CIIJMLE Auunciurl la pag. IV.0.30 b. linia » » » III........2.— lei » » » » II.........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lel^rindulţ UN NUMĂR VECHIU 30 BANI A tMlIMAiSTMl A ŢMA No. 3. — STRADA CLEMENŢEI — No. 3 SERIA n.—ANUL IV, No. 757. NUMĂRUL 10 BANI încep Ia 1 şi 15 ale fle-cărui luni Un au in ţara 30 lei; iu streinii tute 50 lei 15 » » » 25 » rel luni . . . 8 » » » 13 » Un numir in streinătate 30 bani fase luni n Ediţia a treia MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ HE1PAVŢ1A No. 3. - STRADA CLEMENŢEI — No. 3 Grava situaţie internaţionala OTBEBABI In Chestiunea pronunciamentuluî 1) Ce poate face un partid mai mult spre a fi compromis, de cît cunoscind un proect de pronun'Aament, să redacteze adele şi jurămîntul, să încurajeze pe răzvrătitori şi să făgăduiască răsplata celor vinovaţi r 2) Cum a cunoscut d. Cantacuzino planul pronunciamentuluî, intru cît o-fiterii juraseră a nu ’l destăinui nici unei persoane străine t 3) De ce, dacă făgăduelile liberalilor nu erau culpabile, nu s’aă îndeplinit acele fâgădueli? 4) De ce nu declară guvernul că autoriză, pe viitor, pe ori-ce partid să dea, ori cinci va fi o grevă sau un pronuncai-ment, făgădueli nacele date de el ofiţerilor, dealarînd aceste făgădueli de legitime ? 5) Cum conciliază guvernul situat a ce o au cinci persoane in comitetul di-rigent de 10, al partidului liberal, cu acuzatiunile aduse prin Drapelul de acele persoane, acelor ce aii uneltit pro-runciamentul ? In Chestiunea Naţională Cum cutează d. Sturdza să mai stea la putere cînd, cu toată politica demnă a partidului consirvator la cîrmă, a afirmat că nu pulem tine în mină frt-nele puterii, pe vnme ce guvernul ungar îşi continuă politica de maghiarizare ? Cu ce obraz stă la putere d. Sturdza care, renegînd programul său naţional de altă dată, a desbinat pe Romîni, a făcut scuze Unguri'or, a decorat pe les-zensky, eto. P Cum se face că, în mod concomitent, apar la Pesta chitanţe d'ale ministerului cu'telor din Romînia, se dă pe fată nota d-lul Wlassics, care d stâinu şte re-velatiunile făcute de d. Sturdza în paguba g.oalelor din Transilvania, se dă ordin a nu se mai primi subventiunî romîmşti de şcoalele din Ardeal, şi d. Sturdza încetează d’a mai da subven-tiunile ce, de zecimi de ani, se plăteau şcoalelor romîne ? Fa}ă de aceste din urmă împrejurări, ce este d. Sturdza: ministru romîn, ori spion ungur ? Piuă ce liberalii nu vor răspunde precis la aceste Întrebări, nu vom înceta un moment de a califica pe Stnrdza de criminal ţl spion. BATJOCURA NERUSIANTÂ _____ 9 E de nedescris halul de nesimţire in care a căzut guvernul liberal şi Parlamentul săQ. De cînd avem regim parlamentar, nu s’a pomenit încă asemeni caraghioslâcuri înjositoare pentru cel ce le fac şi ruşinoase pentru ţara care le rabdă. Se petrec lucruri grave, unele de o importanţa care trece peste hotarele Regatului. Deputaţi ori senatori interpelează guvernul asupra acestor lucruri. Răspunde guvernul? Nici gînd! Mal întîiQ, miniştrii respectivi, şi chiar şi primul-ministru, fug, cu saptâminile.de Corpul legiuitor unde sunt interpelaţi. Nu se arată. In zadar protestează interpelato-i'il, în zadar reclama biuroulul. Biuroul nu se sinchiseşte de demnitatea Corpului pe care îl reprezintă. Majoritatea nu se sinchiseşte de demnitatea sa proprie. Guvernul nu se sinchiseşte de demnitatea întregului regim. In sfirşif, după nenumărate amânări, după scoateri şi repuneri la ordinea zilei, interpelatul apare. Dar atunci e şi mal scandalos, mal ales cînd primul-ministru e cel care trebuie să răspundă. După ce deputatul safl senatorul îşi dezvoltă interpelarea, primul-ministru, în loc să răspundă, spune, rlnjind : ba că nu ştie cine e interpelatorul, ba că nu merită răspuns fiind-că a^votat contra le- gii instrucţiei, ba că, de aceea a interpelat, pentru-că guvernul a izbutit la alegerea parţială comunală de la Ploieşti.... Şi alte netoţii de soiul acesta. Ultimul matrapazlîc de soiul acesta îl face guvernul cu interpelarea d-lul senator Panu, în chestia pronunciamentuluî, in care colectiviştii s’au înglodat pînă peste cap. Gazetele oficioase publică, zilnic, fel de fel de protestări şi de dezminţiri. Dar primul-ministru fuge de Senat, ca dracu de tămîie. După un şir de amînărî, erl trebuia să se dezvolte interpelarea. Dar majoritatea Senatului a găsit demn de un Corp matur să discute, în lung şi In lat, o greşeală de tipar în buletinele de vot ale d-lul Tele-man, numai ca să se piardă vremea. Aceasta e, fără îndoiala, cea mal neruşinata batjocorire a regimului parlamentar. Dacă n’am avea în vedere de cît pe partidul liberal, negreşit că ne-am bucura. Căci, nu poate fi ceva mal nostim de privit de cît spectacolul pe care-1 dă acest partid, care tot-d’auna pretindea că e singurul a-părator sincer al regimului parlamentar, iar acum îl batjocoreşte mal aprig de cit cel mal înverşunat duşman. Dar mal sunt şi interesele ţării în joc, şi aceste ne tac sâ protestăm, cu toată energia, contra batjocurel pe care o face guvernul actual cu Parlamentul. 8 DIN 14 Voinţa Naţională publica mi pre-tesl al unor ofiţeri demisionaţi, in contra d-Ini căpitan Buhlea. In contra acestui protest, avem de obiectat armatoarele : 1) Din 14 ofiţeri demisionaţi, 8 au iscălit protestul; doui dintre ofiţerii demisionaţi sunt morţi. 2) Aci şti 8 semnatari ai protestului, sunt toţi funcţionari ai Mutului, ori al unor instituţinnl dependente de colectivişti. 3) Chiar de ar fi iost unanimitate încă nu ar Însemna nimic nn aţa protest, de oare-ce e firesc ea acei ofiţeri să’şl apere actele. Dacă are valoare o destăinuire făentă de chiar unul care are interes să n'o laeă, ce Însemnătate are faptul că ofiţerii demisionaţi Iţi apără faptele lor? STURDZA RENEGAT DE Al SAI Presa colectivistă continuă a se apăra, în cestiunea pronunciamentuluî, invo-cind o pretinsă contrazicere a d-lui Las-c ar Catargiu. Contrazicerea de care e vorba constă în aceasta : Ş-,ful nostru a acuzat odată partidul liberal şi odată pe şeful partidului liberal. De aci trage Voinţa concluzia că patronii ei nu sunt vinovat1. Noi pricepem ca Drapelul să recurgă la o aşa argumentare. In adevăr, d. Catargiu, fată de protestările Drapelului, a precizat acuzaţi-unea sa, îndreptînd’o în contra şefului cabinetului actual şi a colegilor săi. Era şi foarte firesc a nu cuprinde in aceeaşi acuzaţie pe vinovaţi şi pe denunţătorii lor, ca bună oară d. Costines u. D. Catargiu a degajat pe DrapeliştI, dar a acuzat şi mal precis pe colectivişti. E o cu'me ca acum Voinţa să sustie că acuzaţia d-lui Catargiu a scăpat pe şeful ei, cînd tocmai pe dînsul îl ţintea. Tactica Voinţei e preţioasă pentru noi, căci, din ea tragem concluzia că, cind acuzi pe d. Sturdza, nu acuzi, după spusele organului guvernamental, şi pe partidul lut, care nu se face solidar cu şeful ce-l reprezintă în capul guvernului. Iar cit pentru noi, acuzaţia rămîne întreagă pentru tot partidul guvernamental pe care îl solidarizăm cu d, Sturdza, căci, cînd acuzi pe Sturdza, acuzi guvernul şi cînd acuzi guvernul, acuzi majorităţile din Cameră şi din Senat. Criza latentă în cabinet Politică personală Numai frica de opoziţia liberală a înăbuşit, pentru cîte va zile, gravele neînţelegeri ce domnesc în minister şi lupta surdă ce durează de cit va timp între d-nii Gogu Cantacuzino şi Ferechide. Dar cei iniţiaţi in toate combinaţiile şi discuţiile ce se urmează, aproape in fie care seară, la d. C. Nacu, prevestesc o criză ce va izbucni cu-rî.id după închiderea Corpurilor Legiuitoare, in urma certelor permanente dintre miniştrii de finanţe şi de interne. Fondul acestor grave neînţelegeri este lupta pentru şefie, adică lupta pentru succesiunea lui Sturdza, care a devenit imposibil ca să mai poată conduce partidul. Şi in această ordine de idei, amicii d lui Gogu Cantacuzino impută ministrului de interne, că face politică personală, că vrea să şi facă o bisericuţă a parte şi să dărîme cli cele cantacuziniste de prin judeţe. T- Aşa de pildă, în Teleorman, Vlaşca, Buzău, Tutova şi Roman, d. Ferechide persecută pe deputaţii şi senatorii cantacu-zinişti, cum sunt Sândulescu, Procopiu, Epurescu, Dimulescu, Alecu Mor tun, Zări fopol, etc. şi dă situaţia ju le{elor pe mîinile amicilor săi personali. Administratorii fluam-lari D. Gogu Cantacuzino, văzînd că are un rival primejdios în d. Ferechide, lucrează cu administratorii financiari, cari toţi sunt creaturile sale, în contra intere- selor amicilor ministrului de interne. Şi de aici izbucnesc o serie de conflicte grave între unii administratori financiari. Un rezultat al acestor neînţelegeri sunt şi desele conflicte ce se produc în Capitală între poliţia administrativă şi politia comunală ; d. Caton Lecca fiind devotatul ministrului de interne, iar politia comunală fiind împănată cu agenţii d lui Gogu Catancuzino. Şi tot ele aici se trage scena violentă ce s’a produs, acum cîte-va zile, la ministerul de interne, intre d-nii Caton Lecca şi Ianovici. delegatul d lui Gogu Cantacuzino la Voinţa Naţională. Intrigi permanente -F. Membrii cabinetului sunt divizaţi, asupra luptei oarbe dintre cel doui miniştri, astfel: d. Palladi se fine de coada lui Gogu, iar d. Stolojan încurajează pe d. Ferechide. Şi de aici urmează că d nii Gogu şi Palladi fac cele mai mari şicane d lui Stolojan, nelăsîndu-’l să numească în comitetul exposiţiei din Paris pe favoriţii săi şi ai ministrului de interne. Această situaţie încordată a ajuns deja aşa departe, că încurînd ea va isbucni pe faţă, cu atît mai virtos că se vorbeşte deja ca de un lucru sigur, că d. Stătescu e de partea d lui Ferechide şi cu acesta speră să facă faimoasa concentrare libe rală, dejucată pînă acum de intrigile d lor Cantacuzino şi Palladi. In legătură cu această situaţie încordată este svonul ce circulă că imediat după închiderea Corpurilor Legiuitoare, se va face o remaniere ministerială. GRAVA SITU AŢI INTER NATIONAL A Discursul d-lui Cliaiuberlaiu.—Tratatul austro-rus. Discursul ministrului CLatnbcrlain a produs, după cum era de aşt-ptat, o fierbere ne mal pomenită In opiniunea publică din toaiă lumea. După cum ne spun ziarele străine, pretutindeni se discută situaţiunea intern; ţiona’ă, care în multe păi ţi o socotită ca foarte gravă. Lu rul fiind de un deosebit interes, vom relata aci, după ziarele din Viena, impresiunea făcută de cuvîntarea d-lul Chamberlain, in toată lumea. Observăm că, după cum ne-a anunţat erl *A-genţia Roralnă», primul-ministru al Angliei, lordul Salisbu y, a confirmat, in Cunera lorzilor, moiul de a vedea al d-lul Chamberlain. Impreslnnen In Rusia Piuă acum, nu avem ştire de cit despre comentai iile ziarului Novoie Vremia asupra discursului de la Birmingh .m. Nevoie Vremia relevă că cel mal ii fiu nl membru al cabinetului englez a stabilit, el însuşi, reaua situaţiune a Angliei din cauza izo-lf-rel sale in Europa. Ziarul socoteş'e iasă ca fo .rte indoelnic că Sta'ele-Unite doresc alianţa propusă lor de d. Chimberlain şi dacă s’ar mulţumi să vindă Angliei, cum a0 de gînd, Filipinele, după ce le vor cuceri de Ia Spanioli. O r.semenea inteuţiune ar fi singură de ajuns ea să puie pe toate Puterile europene, cari ntt inferese fn Extremul-Orient, dinaintea chestiune! dacă trebue să păstreze întreaga neutralitate în răsboiul ispano-american, in caz cind acesta s’ar putea sfirşi cu aceea ca Anglia să capete în Oceanul Pacific inrmrirea dominantă pe care, în momentul ele faţă, Rusia, Francia fi Germania o combat, nu fără succes. Cu alte cuvinte, aliauţa anglo-americană ar fi privită în Rusia ca un motiv îndestulător de râsboifi. Unele Puteri s’ar simţi nevoite să in-tervie imediat, chiar in răsboiul ispano-amcric; n. Spania alarmată Discursul lui Chamberlain a produs o colosală fierbere la Madrid. Perspectiva unei alianţe anglo-americane nelinişti şte şi escită spiritele. In urma celei dinţii depeşl a ambasadorului «paniol la Londra, consiliul de miniştri s’a adunat imediat şi a discutat asupra situaţiunel internaţionale creată de manifestaţiunea ministrului englez al coloniilor. După sosirea mul multor depeşl grave din diferite capitule europene, ministrul de externe spaniol, d. Gulon, a avut întrevederi cu repre-zintanţil diferitelor Puteri mari. Convorbirea cu ambasadorul Rusiei a durat mult. La Madrid se crede că, in cazul unei aPauţe anglo-americane, i se va opune o coaliţiune continentală europeană. Mulţumirea Americanilor In general, opiniunea publică americană a fost foarte bine impresionată de discursul d-lul Chamberlain. Ziarele, afară de rari escepţil, aplaudă călduros vederile mimstrulul englez şi exprimă dorinţa ca alianţa anglo-americană să se in-ch'iie in curînd. Newyork Times zice că discursul d-lul Ch nn-berlain e de cea mal mare importanţă pentru generaţiunea actuală. Puterile unite ale Angliei şi AmerieeI vor paraliza ori-ce combina-ţiune, îndreptată contra Angliei, a marilor puteri europene. Ori cari ar fi planurile Rmiel şi Fraudei, Germania, din interes de rasă, trebuie să se alipească de Anglia şi de America. Păreri ofleionse germane Am dat alaltăieri critica făcută de ziarul National Zeilung. Iată acum, in rezumat, părerea oficiosului german di» Post: Cuvîntarea lui Chamberlain e remarcabilă, nu numai pentru atacul contra Rusiei, ci şi pentru că din ea reiese vădit că se pn găteşte o apropiere mal intimă între Anglia şi America. E clar că Anglia nu se sitnt6 Ia indeinînă cu actuala consle’aţiuue politică. Englezii doresc să şl întărească propria lor poz ţiune printr’o unire mal stiînsă tu verii lor de peste ocean, pentru ca, la o complicaţiune internaţională mal serioasă, să poala interveni cu mai mult efect. Motivul pentru aceasta ar fi de căutat nu numai in antagonismul intenselor ruseşti şi en-glezeş‘1 în Asia răsăriteană, ci şi in intiniplă-rilo din regiunea Nigerului, unde situaţiunea s’a înăsprit din noO acum în urmă, aşa în cit e lesne de înţeles trebuinţa ce se simte la Londra de a şl acoperi spetele. *Pentru noi Germanii, zice die Post, nu e, fireşte, in aceasta nici un motiv de nelinişte. O alianţă intre Anglia şi America. în cat cînd s’ar ajunge cu adevărat la aceasta, ar fi îndreptată, în prima linie in contra Rusiei, dar n’ar atinge intru nimic relaţiile Germaniei cu cele două State anglo saxone. Putem, deci, privi fără cea mai mică emoiiune la dezvoltarea mai departe a lucrurilor şi n’avem nici un motiv să ne neliniştim de discursul d lui Chamberlain, care şi-a apărat numai interesele ţârei sale, fără a rosti un singur cuvînt nepretienos pentru Germania», îngrijirile Fraucief La Paris, emoţiunea a fost enormă. Sir Ed-mond Monson, representautiil Ar.glic-I, a fost literalmente luat cu asalt. La toate întrebările ce i se puneau de membri al corpului diplomatic şi de ziarişti, el răspundea invariabil că nu eu oaşte tex’ul discursului şi că nu ştie ce l’a hotărit pe ministru să vorbească ast fel. Oficiosul Ie Temps, într’un noii articol, spune că Anglia vrea să ia la Brussa şi în regiunea Nigerului o revanşă.pe spinarea Franţei, pentru neizbindele chinezeşti. Aceasta crează o situaţiune delicată, aproape peti-uleisă. Dacă e ca conflictul vest-african să se rezolve paci-nic, atunci ambele părţi trebue să se ferească de a otrăvi diferendul cu încercări de înfricoşare şi cu insinuări răutăcioase. Tratatul secret anstro-rns Agenţia Romînă a transmis erl o desminţi-e a celor publicate de Frankfurter Zeilung, fără să ne fi spus mc! înainte cea publicat acest ziar. Iată despre ce este vorba. Frankfurter Zeilung a publicat următoarea ştire de senzaţie : «Iuţeli gerea diutre Rusia şi Austria, stabilită în Aprilie 1897 cu pril-jul vizitei împăratului Frântz Iosef la Petersburg, nu e un aranjament politie în senzul obicinuit al cuvîutulul, ci un t atat de stat, semnat de împăratul Rusiei şi al Austriei şi contrasemnat de mia'ştril afacerilor străine. Tratatul e valabil de la 1 Ma Q 1902. El se prelungeşte de la sine pe trei ani dacă vreo parte nu’l denunţă cu şeas© luni înainte de termen. Propunerile principale ale tratatului sunt : păstrarea păcii In peninsula balcanică şi a statulul-qao in posesiunile actu-a’e de acolo. Pentru aceasta, cele două state împart peninsula balcanică in două sfere de interese, cuprinzind fia-eare o sferă mal mică şi una mal mare. In sfera cea mică a Austriei cade Serbia, în cea mare Macedonia de la Salonic la Vrania, apoi Albania, afară de cile-va districte vecine cu Mun'e negrul. In sfera cea mare, posesiunile turceşti euronene aflătoare la răsărit de sfera austriacă. Contractanţii se obligă să vegheze, fie care în sfera sa, casăr.u se ajungă Ia complicaţiunl războinice şi ca Serbia şi Bulgaria să fie reţinute de la agitaţiuni cari ar trece tn Turcia şi ar ameninţa pa ea. Contractanţii se obligă a interveni pentru aceasta, fis-care in sfera lui, singuratic sad după prealabila înţe'egere. In caz cînd intervenţiunea pacinică n'ar duce la rezultat, atunci contractantul in a căruia sferă se află statul neliniştit, capătă d-eptul de a interveni milităreşte în sarcina Statului respectiv. Acest Datat a fost comunicat în întregime Germaniei, iar Italiei fără partea privitoare la Albania». Foreigu. TRIBUNA LITERARA Critică şi adevăr Deşi critica şi a propus In tot-d’a-una ca ţintă nuinal şi numai căutarea adevărului, totuşi, ra*-, foarte rar piuă acum, a putut să şl ţie cuvtntul. De cele mal multe ori — şi cu deosebire în literatură, unde subictivismul are locul de căpetenie—critica u’a făcut de cit să depărtez», să afunda elt mal mult realitatea lucrurilor. Slut fapte şi lucruri, pe cari bunul simţ al obştel le prinde subt adevărata lor faţă, dar pe cari critica, cu tertipurile şi şuiu-băriile el, ştie atlt de biue să le lutoarcă şi să le schilodească, In cit, deodată, şi asupra unul lucru elementar şi recunoscut ca atare, apar diverginţl de păreri, discuţii interminabile, din cari cel n uit invenţia lui Gu-tenberg poate să tragă vre un folos vădit. Se înţelege, sunt şi oameni de bună credinţă, pe cari însă ideile preconcepute, principiile sociale taă numai literare, îl fac să vază pe dos realitatea lucrurilor; îu Ioc să şl subo doneze realităţii, prin ipiile, subordonează priincipiilor, realitatea. Dar sunt alţii—cel mal mulţi şi cel mal puţin vrednici de stimă—pe cari nu principiile, ci posiunile ’l stăplaes», pasiuni, de cele mal multe o:l, josnice şi meschine; pe alţii chiar interesul—căci şi In literatură s’a strecurat—dacă nu a cotropit o cu totul — această deb. stabilă caracteristică omenească. Faptul acesta, de altfel, este destul de explicabil. Omul e om Innainte de toate, i hiar clud cine-va e desăvlrşit arlist, firea omenească nu se poate desiipi cu totul de dînsul. Obiectivitatea deplină, prin care Schopei hauer carac’erisează geniul, te face de cele mal multe ori să o socotcşll ca un simplu cuvlnt, fă>-ă ni 1 un substrat real. Impersonalitatea desăvlrşită, în artă, dacă iei lucrurile mal cu deamăuuutul, îţi pare, la urma urmelor, mal mult o formulă frumoasă, ori un fel de piedestal, pe care se poate ridica o frumoasă clădiră de teorii, dar care, diu nefericire, e aşezat pe nisip. O impersonalitate desăvlrşită, dacă poate fi un ideal In artă, cu cît maî depărtat ar fi acest ideal îu critică, unde temperamentul artistic lipseşte mal în tot-d’auua. Aşa că, la urma urmei, ajungi să te Întrebi dacă această producţie a veacului noslru, atît de prăsitoare ’şl merită satt nu existenţa ; dacă atunci chiar cînd şi-ar fi ajuus idealul—poate fi considerată ca folositoare omului ? Prin critică uicl nu scade nici nu creşte valoarea intrinsecă a unei opere de artă, în faţa cititorului inteligent. Frumosul trebue să-l cauţi singur şi da< ă nu-1 găseşti, atît mal răii pentru tine. Nici odată senzaţia unul lucru anunţat sad oferit de a gata de alt cine-va, nu va fi egală cu aceea pe care ţi-o dă revelarea lui prin propria ta sensibilitate. Priu critică ţi se micşorează individualitatea, eşti lmpedicat de a gîndi şi a cugeta prin tine, silit fiind de cele mal multe ori să ţi creezi senzaţiile pe cari altul ţi le suggeră, şi pe cari poate tu le al fi simţit cu fotul sub altă formă şi cu altă intensitate. Dacă aceste consideraţii generale, le închidem în hotarele acestei ţă l realitatea lor devine şi mal evidentă ; cearta diutre critică şi adevăr, şi mal pronunţată ; efec-te’e cari aii decurs şi dreurg dintr’înss, şi mal păgubitoare. Avem satt nu o literatură serioasă ? Avem porsie adevărată, avem p-oză? întrebări cărora i u li se poate da un răspuns nt discutabil. In ori-ce caz avem critică. Noi tna-iute de a avea o literatură, am avut critică, lucru care, dacă uu mă înşel, s’a mal spus de cine va. Dar ce critică 1 Adevărata oglindă a moravurilor noastre, ps jumătate bizantine, a caracterului superficial şi—de cele mul mi ile ori — de rea credinţă. Ne deprinsesem, Insă, a privi un grup de oameni-grupul din prejurul revistei Convorbiri Literare— ca excepţie lu această privinţă. Vreme de tr.-I zeci de ani, bătrt> a revistă a (ăutat prin toate sforţările pcsibi’e să ridice întru cit va nivelul moral al li'e- www.dacoromanica.ro 2 raţilor noştri —şi sforţările sale fără îndoială că n’afl rămas fără de roade. Iată Insă că răul a Început să pătruudă şi acolo—poate s’a strecurat fără să fie băgat de seamă, pe vr’o portiţă din dos, dar tot s’a strecurat. In numărul de Aprilie, al Convorbirilor, găsesc un articol de critică iscălit: Nicolae Basilescu şi intitulat : «Către un noii Ideal de X. Filipescu.» Mă aşteptam, cu toată încrederea, la o critică judicioasă, pătruns de acea imparţialitate şi Înălţime de vederi, cari aii caracterizat tn tot d’auna direcţia bătrlnel reviste. Şi care mi a fost mirarea, clnd am dat peste un ştoc de pagini pline de cele mal puţin serioase observaţii, de afirmări de fapte neexacte, de multe ori chiar de maliţiozităţi, cltu-şl de puţin potrivite. împrejurările In cari se afli acum d. Filipescu nu-I lngădue să-şi ia apărarea scri-erel sale, poate chiar nici nu a luat cunoştinţă de articolul d-Iul Basilescu; de aceea ’ml permit, din numărul viitor, să arăt efl ne-exactitâţile afirmate tn dauna d-niel sale, şi cu modestele mele mijloace să caut a presinta In adevărata lor lumină lucrurile pe cari d. Basilescu le-a intervertit, d ntr’un motiv pe care mă declar In neputinţă de a-1 Înţelege. Cu prilejul acesta, cititorii vor avea Încă o dovadă de modul cum se face critica In ţara romtnească, precum şi de puterea de Înţelegere pe cari o afi unii critici al noştri. Al. Antemireauu. LIF^BMAŢU Un amic al d-lui dr. Istrati, plecînd in străinătate, ’l «orie următoarele pe cari le publicăm fără nici un comentariu : «Aetm să vă povestesc un fapt care are să vă intereseze Cind am trecut graniţa la Predeal, funcţionarul ungur de la vamă m’a obligat să i arăt jurnalele ce aveam în buzunar şi pe cari le cumpărasem ca să am de cuit pe drum. Aveam : Epoca, Adevărul, Dreptatea şi Universul şi mi le-a oprit pe toate, spunindu-mi că nu este voie a voiaja in trenurile ungureşti cu gazete romîneşti. E pentru prima oară cînd mi se întimplă aşa ceva. N’am putut ajunge la nici un rezultat, cu toate protestările mele. Vd garantez absoluta exactitate a celor ce vă spun. Din cama lipsei de la şedinţa de eri a Senatului, a primului ministru, interpelarea d-lul Panu asupra scrisoare i d-lui Buhlea a fost din nou amînată pentru Marţia viitoare, 12 curent. Eminentul publciist francez, d. Charles Loiseau din Paris, a publicat sâptă-uitna trecută o importantă lucrare sub titlul Le Bukan tt la crise autrirhienne. In această lucrare, d. Charles Loiseau consacră cite-va pagini călduroase Ro-mlnilor şi în special celor din Transilvania, prevestindu-le un rol mare la re-zolvirea crizei dintre Austria şi Ungaria. Astăzi, la orele 10 dimineaţa, se va ţinea un consiliu de miniştri, la ministerul de interne. Se va discuta asupra prelungirei sesiu-nei Parlamentului pînă la 1 Iunie. Ca să momească membrii majorităţilor, guvernul răspîndeşte zvonul că sesiunea extra-ordinară a Corpurilor Legiuitoare va fi prelungită plnă la 16 MaiO. Socialistul G. Al. RadovicI a fost ales eri primar al Ploieştiulul. E momentul să-l Întrebăm ce puncte, din programul socialist va realiza, in timpul cit va sta, In fruntea cetăţel Libertăţel. In ultimul moment, aflăm că vaporul *Mtdea> reîntorcindu-se din Constanti-nopol, s’a inămolit in apropiere de Constanta, din cauza unei cete intense. S'a trimes in ajutor vaporaşul « Viitorul» care a transportat pe călători în Constanţa. «Medea» a rămas In mare. * * * 0 telegramă a corespondentului nostru din Constanta, primită aseară, ne anunţă că Medea, a fost ranfluată şi a intrat tn port. Pentru terminarea palatului poştelor şi telegrafelor, mal este nevoie Încă de 1.380.000 lei. Proiectul de lege pentru acordarea acestui credit s’a depus eri, In Cameră. S’afl depus, In Cameră, proiectele de legi, pentru acordarea de brevete de invenţiunl: d Iul Ioan N. G. Dauielescu, agricultor, pentru Plugul sapă şi d lui dr. Leon Steiner, pentru aparatul Regina, pentru producerea gazului acetilen. Rominil din Suceava (Bucovina) aă trimis o delegaţie la împăratul Franţ Iosef cerlndu’l să ordone guvernului ca să Înfiinţeze clase par alele romîneşti pe lingă liceul german din Suceava. Delegaţia, condusă de d. baron Geor-ge Vasilco, deputat In Reichsrathu! din Viena, a fost primită Luni de către împărat. D. Nicu N. Popp, fiul d-lui deputat N. T. Popp, s’a înscris în clubul conservator din Oraiova Ieri, sflntul Sinod a desemnat pe cel trei I P O C A candidaţi la scaunul de archiereu, In locul P. S. Sale Episcopul Noului Rtmnic. Candidaţii Sinodului sunt archimandritul Varlam Răileanu, protosiughelul Sofronie Vulpescu şi archimandritul Veniamin Ni-eseu. Din aceştia, guvernul va alege pe unul care va fi proclamat archiereu. Drapeliştii fruntaşi tntruni}i ieri, combătînd ideea de a convoca o întrunire publică şi de a face o manifestaţie pe stradă in ziua de 10 Maiu, au decis ca să convoace un *meeting liberal• cu delegaţi din provincie, pe ziua de 14 Maiu. D. N. Eeonomu, preşedintele clubului conservator din Craiova, a convocat pe astă seară o adunare generală extraordinară a partidului conservator din localitate. Convocarea este făcută : «In urma cererii ce ni s’a adresat de mal mulţi membrii din clubul nostru, spre a se pronunţa asupra unor chestiuni importante». Guvernul a suferit eri un nou eşec, la Cameră, cu votul asupra proiectului de lege, pentru creditul de 17 000.000 lei. De şi luase cuvintul însuşi primul-mi-nistru şi ceruse votarea creditului, totuşi votul a fost nul. Numai 53 de deputaţi au vetat. Incidentul este cu alit mai caracteristic, cu cit înainte de deschiderea şedinţei, guvernul convocase majoritatea, la o consfătuire intimă, tn care ceruse mamelucilor să treasă cu iuţeala fulgerului toate creditele cerute, inchiztnd discuţia imediat. Această hotărîre insă a fost dejucată de opoziţie, care a ţinut discuţia pînă la orele 6. Cînd s’a pus proiectul de lege la vot, s’a văzut că Adunarea se descomplectase. D-nii Sturdza şi Brătianu, atlt dt biciuiţi tn timpul şedinţei, au plecat plouaţi. In urma serbărilor naţionale de Duminecă, 300 membri noul s’ati Înscris In Liga Culturală. Cu ocasia congresului, convocat pe zilele de 24 şi 25 Ma>0, Liga Culturală va da o mare serbare In folosul fondului săfl. Pictorul Grigorescu a fost victima unei brutale agresiuni, din partea a doul institutori, însărcinaţi cu facerea receusămtn-tulul copiilor In vlrsta de a urma la şcoală. Domnii aceştia, intrlnd In casa d-lul Grigorescu, l'aă întrebat, dacă nu are copil de dat la şcoală. Distinsul pictor le-a respuns că bucătăreasa d-sale are un copil, In vlrsta de şcoală. Şi pentru ca să nu’I facă să se deranjeze, d-sa a chiemat pe femeie, spunln-du’I să ’şl aducă copilul. Cel doul institutori aii început atunci o serie de întrebări, una mal anodină de cit alta. Intre altele, educatorii poporului vro-eaii să afle ciue e părintele copilului. Respuusul d lui Grigorescu că nu ştie, nu i-a mulţumit şi, pe un ton arogant, el Întreabă pe pictor, cu ce drept se amestecă In discuţia lor. D. Grigorescu le prezintă cartea sa. Aceasta Insă nu a oprit pe cel doul institutori de a continua, pe acelaşi ton arogant, cu Întrebările lor. Silit să ’l recheme la buna cuviinţă, d. Grigorescu s’a văzut lovit, In mod brutal, In propria sa locuinţă, de cel doul indivizi. Această ne mal pomenită brutalitate a fost adusă la cunoştinţa d-lul Haretu, In şedinţa de ieri a Camerei, de d. deputat Delavran-cea. Ministrul a promis să cerceteze şi să ia măsuri severe, In contra celor doul agresori. Ni se relatează că o scenă penibilă s’a întlmplat Marţi la Palatul Justiţiei: D. advocat Borneanu, secretar al baroului din Capitală, abordlnd In termeni neobiel-nuiţl pe o doamnă care aştepta tn aula palatului, soţul aceşteia, care tocmai atunci eşise dintr’o sală, a tras o pereche de palme Îndrăzneţului advocat. Veniturile comunei Craiova ah fost sec-festrate, neputlnd să plătească anuităţile împrumutului de un milion. Frumoasă administraţie ! Cronica judiciară. Falş lu acte de căsătorie Constantin Naciu sad Nâcescu, născut In comuna Nevesca, districtul Bitolia (Macedonia), stabilit de vr’o 20 de ani In Ro alinia, locuind In comuna Copăcenl-Mogăţeştl, unde exercită profesiunea de clrciumar, s’a Îndrăgostit, sunt acum vr’e 7 ani, cu o tlnără fată din comuna CreţeştJ, anume Bălaşa, cu care a avut şi copil. In anul 1893, bietul creştin voi să-şi reguleze poziţia cu femeia cu care trăia, şi In arest scep se adresă primarului de atunci al comunei anume Năstase Piscarac, spre a-I Înlesni căsătoria. Primarul, mal mult om de inimă de cit omul legii, se gindi că dacă ar căuta să Îndeplinească toate formele cerute de cod, cam cu greQ ar merge treaba. Inchipuiţi-vă, ginerele era născut In Bitolia şi trebuia adus actul de naştere de acolo ; tatăl sfttl murise, sunt acum vr’o 23 de ani, trebuia actul de deces ; mama sa trăeşte şi trebuia adusă din Macedonia aci spre a-I da consimţimlntul, etc. etc. Istorie lungă, ’şl zise primarul, şi numai de cit dădu ordin notarului să facă cu martori un act de naştere pentru ginere, arăttndu-1 ca născut In comuna Copăcenl. In urmă se dresează tot de către notar actul de căsătorie, In care se zice, «Înaintea noastră s’a prezentat tlnărul Constantin Nâcescu şi tî-năra Bălaşa, cari declară că se iad de bună voe, faţă fiind bătrlnil părinţi al ginerelui, Ioan Nă-cescu (mortul) şi Efrosina Nâcescu etc. etc.» Aşi, nu s’a văzut picior de om pe la primărie, nici mirele, nici mireasa, nici tatăl ginerelui, care nici nu putea să.fle, fiind dus pe lumea cea 1-altă, nici mama, care stetea foarte bine in Nevesca. Toate astea le a descoperit primarul cel nod, d. Ciurea, rivalul fostului primar Piscarac. Piscarac dar, împreună cu notarul săd, In urma denunţului ce s’a făcut, ad fost daţi ju-a decăţil pentru falş, Afacerea s’a înfăţişat eri Înaintea secţiei a 3-a a tribunalului Ilfov. Inculpaţii erad asistaţi de d. avocat Dobres-cu-Prahova. El nu tăgăduesc f»ptu), dar adaogă că l’ad săvirşit de milă. Apărarea pledează lipsă de prejudicia. Ministerul public, re-presentat prin d. procuror Vilacros, xice că e un prejudicia, acela al societăţii. Scurt, primarul şi cu netarul, pentru bunele lor disposiţiuni in privinţa Inmulţirel căsătoriei, s'ad văzut recompensaţi de tribunal la clte trei ani de zile Închisoare şi 100 de Iei amendă. Marina Austro-ungară Budapesta, 6 Maifl.—Comisiuuea marinei a delegaţiunel ungureşti a votat o rezolu-ţiune, zictud că creditele pentru cheltuelile extraordinare nu vor fi destinate dectt să acopere cheltuelile pentru două corăbii de războia scoase afară din serviciâ. Iu cursul discuţiunei, şeful marinei, viceamiralul Spaon, declară că creditul cerut pentru marină n’are alt scop declt apărarea coastelor şi n’are nici o semnificaţie politică satt comercială. Pentru apărarea coastelor, e nevoie de a procede la construirea mal multor corăbii de răsboifl, lncrucişătoare, torpiloare, etc. Ministrul de răsboifl declară că este cu desăvlrşire străin de toate ştirile date de ziare tn privinţa planurilor flotei şi că n’a exercitat nici odată vre-o influenţă asupra presei. Budapesta, 6 Mal.—Comisiunea delegaţiunel austriaee a adoptat cu 9 voturi contra 3, creditul suplimentar pentru resbel, ce se urcă la 30.000 000. DIVERSE DIN CAPITALA Prindere» nniil dezertor. — Agenţii siguranţei publice ad reuşit să puuă mina pe un cunoscut şi vestit spărgător de meserie A-lecu Strimbeanu, care acum in urmă Îşi schimbase numele de familie tn acel de VlSdoianu. Spărgătorul a fost surprins în croitoria lut Oiias Fdhr din strada Sinagoga, 5, de unde, încărcat cu un maldăr de haine, se pregătea să fugă. ^DINJ^ARA O '-rluift Îngrozitoare In Jnd. Co-vnrlnl.—Din Galaţi ni se anunţă că o crimă Îngrozitoare s’a savtrşit In marginea oraşului, lingă circiuma zisă Bacalbaşa. Pe clnd un cîrciumar din comuna Tăttrca, numit Ghiţă, venea eu trăsura In spre oraş, însoţit de un geambaş de peste Prut, lingă circiuma Bacalbaşa, le a eşit înainte doul indivizi Înarmaţi cu puşti şi cuţite, ad oprit trăsura tn loc şi i ad ameninţat cu moartea dară nu le va da bani. In acest timp, un locuitor din aceeaşi comună cu circiumarul, sosind pe acelaşi drum şi vâzlad cum consăteaaul său este jefuit de ttlharl, Începe să strige din toate puterile, certnd ajutor. Abia nenorocitul a apucat să deschidă gura ?i un glonte tl loveşte tn pîntere şi 11 doboară a pămlnt. Tllharit ad luat apoi 200 lei de la circiumarul Ghiţă, trăsura cu patru cal, şi s’ad făcut nevăzuţi. După comiterea crimei, jefuiţii s’ad Îndreptat spre comuna Tuluceştf, şi ad dat de ştire primarului acelei comuni, Ion Sima. Erad orele 5 dimineaţa. Primarul inarmlndu-se, a luat cu dlnsul doi miliţieni, şi s’a Îndreptat călare la locul unde s’a comis crima. După ce făcu primele cercetări şi văzu cadavrul nenorocitului Braţ, care ’şl dedea sufletul, ad purces În urmărirea asasinilor, pe urmele trăsurel. Ajuns la Vadu lui Trajan lln„ă Şiret, la Urla de ol a primarului D. Costin de la com. Independenţa, el aflară că crimina ii s’ad oprit acolo, ad cerut mlncare şi nu ii s’ad dat. Contiuulnd urmărirea, primarul şi cu miliţenil s’a Îndreptat spre Sărdaru, Acolo Insă a cerut concursul autorităţilor comunale şi împreună cu ajutorul de primar de la Fileştl, Dobre G. Tofan, s’ad Îndreptat spre VadenI, apuelnd pe malul Sinetului spre Brăila, ptnă la Sireţel şi ajunşi la tirla lut Ne-goiţă Mitu din VădenI jud Brăila, zăresc peste apl, caiil păscind şi trăsura lingă mal. Apropiidu-se ca la 100 metri, ad văzut culcaţi lingă trăsură doul oameni; unul din tll-harl, simţind că este urmărit, ee ridică de jos şi trage mal multe focuri de revolver. Primarul Sima Împreună cu Tofan şi cel doul miliţieni, apropiindu-se mered, ad fost Sn-timpinaţl de gloanţe de revolver pe cari le trăgea hoţul asupra lor. Ia această situaţie, critică, primarul Sima şi Tofan s’ad servit de puşca şi revolverul ce avead cu el. După aceste focuri, hoţul trecu apa, dar căzu In buruieni,—era lovit. Ajutorul de primar Tofan trecu apa călare ca să puie mina pe asasinul care cu o mină se ţinea de iarbă, iar cu cele-l’altâ se apăra cu un cuţit. Tofan repezin-du-se asupra-I, 11 pune piciorul pe glt şi îl de-sarmează. _Pe clnd Tofan se lupta cu hoţul, primarul Sima se încerca să treacă apa cu o teică de adăpat vilele. Teica se răstournă şi primarul Sima a scăpat cu ajutorul altor oameni, de la o moarte sigură. Ajungind la hoţ, 11 găseşte lovit In şale şi in pept; in şale cu un glonţ de revolver. Luladu-I interogatorul, ctt a putut vorbi, tll-harul a spus vre-o trei nume, apoi a declarat pe tovarăşul săd că se numeşte Gheorghe Loca, că el este omorîtorul lui N. Braţ, că banii furaţi sunt la el şi că este in gazdă In comuna Baldovineşti, jud. Brăila, la Ştefan Gheorghe. Iu urmă, asasinul a sucombat. Cel denunţat de mort a fost prins de autorităţi. Asasinii se numesc: cel omoilt de Tofan, Panait Gheoca, iar cel l’alt Gheorghe Loca din Tirgu-Oena ; ambii ad fost in puşcărie. Mortul Gheoca avea scris numele săd pe o mtnă cu iarbă de puşcă şi de-asupra iscăliturel scrise : «Doul ochi am iubit tn a mea viaţă*. Curagiul desfăşurat de primarul Sima şi ajutorul Tofan merită toată lauda. Depeşile de azî Paris, 6 Maiu. — O coloană francezi a ocupat Sikasso (?) (probabil Sacassi) pe Niger. Belgrad, 6 Maiu. — D. Pasici a fost achitat de tribunalul înaintea căruia a fost trimes pentru crima de Idse-majestate. t Atena, 6 Maifl. — Primul detaşament de armată de reocupare a Tesaliel a plecat eri din Lisabona. Azi s’a făcut primul vărsămtnt al veniturilor de garanţie, care se urcă la 300.000 drachme. Constautinopol, 0 Maifl. — Trupele ce se tutore din Tesalia sunt pretutindeni primite cu entusiasm. „EPOCA” IN POVINCIE VRXiCEJVI Există In orăşelul nostru un sub-prefect foarte nervos, după expresia-I proprie şi In această situaţiune comite acte uemal pomenite. Ca un efect al stărelj.ln care se află, zap-ciul Tănăsescu a stăruit ca pe ziua de 1 Aprilie să se numească un domn Calinache Popescu, In funcţiunea de perceptor fiscal al comunei Jilavele. Acest perceptor, fost primar un timp Îndelungat, a jefuit comuna şi ţăranii In nenumărate rlndurl ’l afl reclamat şi de abia acum doi ani, sătenii afl scăpat de el. Este dator peste 20 mii lei a înşelat ori pe unde a stat şi ne mirăm cum d. administrator financiar a avut Încredere In această persoană, lipsită de ori ce garanţie morală, urlt de săteni, blestemat de toată lumea din cauza multiplelor acte pe care le-a săvirşit pe clnd era primar. Iu calitate de protejat al zapciulut Tănă-srscu şi al ispravnicului Stoenescu, a îm-pedicat de 4 ori încr’un singur an, a se face alegerea comunală lu acea comună. A persecutat pe preotul din sat ptnă ee superiorii săi l’afl revocat din funcţia de epitrop al Bisericel, reintegrîndu-1 din nofl, autorităţile convingtndu-se că au fost minciuni cele înscenate de acest Caliuaihe. Şi tocmai acum clnd ajunsese In sapă de lemn, Îl vedem numit In funcţiune de perceptor al Statului, probabil pentru ca si fure şi să scape de enormile-I datorii. Nu de geaba se plimbă prin UrzicenI diu etreiumă In ctreiumr cu zapciul la braţ şi înghite pe toţi ciocoii ce ’1 ies în cale Acestea fiind parte din isprăvile acestui model de perceptor, Intr’o corespondenţă viitoare voifl reveni. Slxt RESBOIUL ISPANO-AMERICAN (Serviciul «Agenţiei Romtne») DEPEŞILE DE AZI Statele Unite şl Franţa Londra, 6 Aprilie. — Se anunţă din Washington Agenţiei Reuter că re.aţiu-nile anglo-americane devin din ce în ce msl cordiale, pecînd raporturile dintre America şi Franţa nu răspund dorinţelor autorităţilor din Washington. Relaţinnile reciproce sunt aproape întrerupte şi Ame-rioa a protestat în contra urcării tari-falut vamal frances asupra cîtor-va produse de import american. Se crede că atitudinea Franţei se datorează simpatiilor sale pentrn Spania. 1ba Havana Havana, 6 Maiu. — Mai multe corăbii americane, făcînd eri apariţia lor în faţa lui Caibarie, trei canoniere spaniole s’au dus spre înttmpinarea lor şi aii tras asupra lor trei seci de lovituri de tunuri. Corăbiile americane s’au retras şi cano-nierele spaniole s’au întors la Havana fără să fi suferit nici o avarie. Cvitsa din Spania Madrid, 6 Maiu. — D-nu Castillo a refusat telegrafia portofoliul afacerilor străine. Madrid, 6 Maiu.—Cabinetul s’a constituit în mod definitiv precum urmează: d-nil Sagasta, preşedenţia; Leon Castillo, afacerilor străine; Groizard, justiţia ; Puigcever, finanţele; Capdepon, interne-, generalul Orear, războiul; Annan marina; Gamazo, instrucţia publică, agricultura comerţul şi lucrările publice, şi Giron coloniile. Canonadă ta FtHptne Port-au-Prince, 6 Maiu. —Comandantul militar din Tortugas a sosit, aducînd ştirea că Duminică, toată ziua, s’a auzit o canonadă persistentă la Est de Tortugas. Londra, 6 Maiu.—Se anunţă din Hong-Kong ziarului Times că şeful insurgenţilor, Aguinaldo, şi alţi şefi ai mişcării insurecţionale din Fiii pine, aii plecat în aceste insule pe bordul avizului american *Maccouloch». Ei aii de gînd să îndemne pe indigeni la un atac în contra Mantila. Flota /spaniolă.—Invazia Cubei New-York, 6 Maiu.—Herald zice că circulă svonul că escadra amiralului Cervera se află lingă Porto Rico. Wasingthon, 6 Maiu. — Cite-va grupe ale congresului insistă asupra necesităţii de a grăbi in mod energic invazia Cubei. Corpurile Legiuitoare CAMERA DEPUTAŢILOR Şedinţa de la O maiu (Urmare) Se dă citire proectulul de lege pentru creditul de 17.000.000 lei, necesa' retu utn-părărel de vagoane şi vapoare noul, precum şi peutru racordarea portu’ui Constanţa, cu linia ferată Ceruavod i-Coustanţa. D. G. A. Scorţescu, in discuţiune generală, susţine că milioanele cerute nu răspund unor necesităţi reale. Vorbind de accidentul vaporului Medea, oratorul spune : — Acel cari nu sunt capabili să conducă vasele existente, nu merită să li se Încredinţeze vase noul. D. 1. Brătianu răspunde, lulnd apărarea căpitanilor vaselor noastre. Avem un serviciâ cu orarifl fix şi căpitanii noştri se sforţează să intre In port, pe orl-ce vreme. Ministrul declară că asemenea atacuri nu le Înţelege. Ele ar fi mal naturale, veninc din partea concurenţilor streini. Cere votarea creditului. Discuţia se Închide. Se naşte un mic scandal. Opoziţia cere votul cu bile. Guvernamentalii se opun. Se pune la vot, luarea lu consideraţie a proiectului, cu bile, şi se admite cu % voturi, contra 1. La art. 1, d. N. Fleva protestează tn contra purtării preşedintelui, d. Giaui. Refuzul preşedinleluî, de a pune la vot Închiderea discuţiei cu bile, este necorect şi neregulamentar. D. Fleva blamează cu asprime aceste pro-cedeurî. Aplauze frenetice acoper cuvintele oratorului. D. Giani îutreruplnd pe orator, II cere să vorbească ia art. 1, pentru care a luat cuvintul. D. Fleva repetă că face o chestiune de regulament din modul cum preşedintele a Închis discuţia. D. E. Porumbaru — adrestndu-se d-lul Giani; — Nu eşti preşedintele Camerei, eşti preşedintele majoritâţel! (Aplause furtunoase pe băncile minori ţâţei.) D. Fleva, asupra art. 1, critică sistemul de a cere credite, de zeci de milioane, la finele sesiunel parlamentare. D-sa e In contra chiar a principiului unei marine comerciale, aparţinîud Statului şi exploatată de acesta. Ocuplodu se da creditul de 4 milioane, peutru cumpărare de vagoane, oratornl aminteşte că C. F. R. dafi un veuit brut de 56 milioane şi un venit net numai de 16. De unde rezultă, că exploatarea lor costă 40 milioane, ceea ce e prea scump. D. Fleva critică desfiinţarea fondului de rezervă al C. F, constituit din 1 la sută din venituri şi creat de conservatori. Tre-cîad la serviciul maritim, arată incapacitatea căpitanilor de vase: acarii de la drumul de fer au fost improvizaţi comandanţi de vapoare. Aplause prelungite. Terminlnd, oratorul declară că nu va vota creditul şi cere amînarea discuţiei pe la toamuă. D. P. S. Aurelian, după ce roagă biuroul şi majoritatea să fie mal îngăduitoare la discuţia unul aşa important crtdit, constată sobrietatea expunerel de motive a creditului, lipsa el de date statistice şi celelante lămuriri necesare. A. Oratorul spune, că nici odată Ioan Bră-lianu nu s’a gtndit să facă, din Stat, un antreprenor de transporturi şi călători. Din potrivă, dlnsul voiea să Încurajeze iniţiativa privată, In ce priveşte transporturile pe apă. Atunci s’a cerut primul credit de 6 milioane, pentru organizarea unul serviciu de navigaţie. D. Aurelian critică direcţiunea, care s’a dat acestui servicii!. Ea pare a nu fi serioasă, dovedind o lipsă de practică complectă. Aici d-sa arată cit de falşe afl fost estimaţiunile peutru cumpărările de vapoare. Pentru Medea, s’a cerat 1 juni. milion şi s’afl cheltuit totuşi 2 jum. milioane. Termină cerînd crearea unei societăţi de navigaţiune naţională, care să fie subvenţionată de Stat. D. D. Sturdza spune că în trecut nu se avea încredere In întreprinderile Statului. Astă-zi Insă din potrivă. Amlo unde societatea nu’şl poate satisface nevoile sale, Statul trebuie să intervină. Dacă acesta nu poate să facă transporturile pe apă, a* tund n’ar trebui nici să exploateze drumurile de tur. Ideîr unei companii de navigaţie pe Dunăre s’a dovedit nepractică. D sa e pentru părerea ca rominil Înşişi să ducă mărfurile lor, In inima Germaniei, printr’un ser-vieifl de navigaţie al Statului. Se cere Închiderea discuţiei. D. Delavrancea vorbeşte contra. Reclamă date statistice şi justificative peutru creditul care se cere. D-sa se revoltă la contra sistemului acestuia de a cere Parlamentului credite, cari nu se justifică, prin nimic. Nu ni se explică, continuă oratorul, Întrebuinţarea celor opt milioane pentru cumpărare de vapoare şi vagoane. Raportul, care e făcut de un avocat, nu ne spună nimic. Cer şi efl, tot In calitate de avocat, să fifl lămurit. Cer rapoarte motivate cu statistici, pentru că vreafl să fifl de acord cu d-voastră. D. D. Sturdza. Ctnd vel fi de acord cu mine, am să examinez dacă nu risc să fac o prostie. D. Delavrancea protestează !n contra vorbelor neparlamentare ale primului mi-mistru. Mă ameninţă cu degetul, de care de altmintrelea nu se mal teme nimeni, Spune oratorul. Continulnd d. Delavrancea declară că va cere lămuriri Ia toate creditele. Vom cere mlinl, tn discuţia creditului pentru portul, Constanta, alte lămuriri şi d. Nacu care vă aprobă astăzi nu va putea vorbi mine. D. C. Nacu. De ce ? D. Delavrancea. — La creditul pentru Constanţa, repet d. Nacu nu va putea vorbi. Aplause prelungite pe băncile oposiţiel. Termină, rugind pe ministrul lucrărilor publice să dea lămuriri. D. I. Brătianu face o luogă pledoarie, prin care apără diferitele servicii ale administraţiei sale. In lunga sa expunere, explică accidentele vaselor noastre, ca datorite ceţei. Termină spuntnd : — Acum nu e timpul de discutat; acum trebue să votaţi. Discuţia se închide. Art. 1 al legel se primeşte. La art. 2, d. Ciocazan cere să se prevadă, că bastimentele marinei comerciale trebue să servească, In caz de războiri, In marina militară, D. Delavrancea cere justificarea creditelor de 3,100,0J0 şi de 4,000,000 lei, de oare ce simplele afirmaţiunl ale ministrului nu sunt suficiente. In timpul dt oratorul vorbeşte, d. Sturdza face gesturi dezordonate, pe banca ministerială. D. Delavrancea—Rog pe primul-minislru să şi modereze gesturile. Expresiile sale nu sunt de Parlament, iar gesturile sale nu sunt de prim-ministru ! Spionul unguresc rfde, ca un inconştient, la această apostrofă vehementă. In urma cltor-va vorbe ale d lui I. Brătianu, articolul se primeşte. La art. 3, d. Porumbaru face clte-va ob-servaţiuul. Cere ca vapoarele să fie cumpărate prin licitaţie, nu după legea C. F. Cere precizarea acestui punct prin lege. D. Brătianu spune că va proceda cum a procedat d. Porumbaru. www.dacoromanica.ro «FOC* D. Porumbarii vorbeşte In chestie per-sonălâ cu ministrul lucrărilor publice, căruia H spune că nu trebue să meargă mal departe. D-sa declară că a cumpărat vapoarele Statului, prin lb iiaţie publică. Discuţia se Închide. Articolele 3 ri 4 se votează. La votarea legel In total, votul este nul, nefiind de cit 53 de votanţi. Şedinţa se ridică la orele 6.10. Şedinţa de la 9 Mată Şedinţa se deschide la orele 2.15, sub presideuţia d-lul C. Dimitrescu Iaşi. Prezenţi 104 deputaţi. D. I. Poenaru-Bordea cere a se lua In discuţie proiectul privitor la alimentarea cn apă a oraşului Constanţa. D. Iuniu Leca interpelează pe ministrul justiţiei, dacă ştie că succesiunea Marassi a fost dată de curtea de Casaţie succesorilor străini, după ce tribunalul şi curtea de apel aii respins punerea lor Iu posesiune. D. Ionel Grădişteanu Întreabă ce se face cu legea duelului. D. B. Missir răspunde că In comitetul delegaţilor sunt două păreri. Din pricina aceasta, proiectul nu poate eşi din secţii. D. V. C. A. RosetU anunţă Camerei încetarea dfn viaţă a d lui Gladstone şi cere trimiterea unei telegrame de condo-leanţă familiei defunctului. Camera admite în unanimitate. D. V. Ştefănescu propune ca să ou se facă serbări de 10 Maiii. Banii pentru a ceasta să se Împartă la sărac', din cauza scnmpetel plinei. Se cere urgenţa asupra propunere!. Camera respinge. D. B. Iepurescu cere intervertirea ordinel zilei şi votarea proiectului de lege. pentru recuuoaşterea societăţel Presa calitatea de persoană morală. SENATUL Şedinţa de la G Mată Şedinţa publică se deschide la orele 3. Presidează d N. Gane. Prezenţi 85 senatori. Pe banca ministerială d. Ferechide. Se intră In ordinea zilei. D. Mănescu-Călăraşi, raportor, dă citire raportului comisiunel de verificare, asupra alegerilor parţiale de la Brăila şi Huşi. Se dedară validat d. D. Moisescu, ales al colegiului I de Brăila. Comisiunea, după raport, validează de asemenea pe. d. C. Telemam, alesul co’e-giulul I de Ftleift, de şi d. L. Catargi, preşedintele comisiunel, fâcind opinie separată, spune că buletimul tip a fost greşit şi alegerea s’a efectuat asupra candidatului C. Teleman, singurul candidat cu acest nume şi deci acesta trebueşte validat. D. General Catargiu, citind un discurs preparat, spune că alesul colegiului I de Fâlciu este maiorul C. Telemam, persoauă necunoscută, de şi ştiut era că singurul candidat al opoziţiei era d. maior C. Teleman. D. General Catargiu spune că candidatul conservator cu iutenţiune, pentru a intimida pe alegători, a tipărit buletine în două feluri. D-sa mal spune că la această alegere, 2 alegători cari sunt Înscrişi şi ah votat şi In alte judeţe, ah votat pentru d. Teleman. Legea electorală, spune d. general, se opune categoric la aceasta. D sa declară totuşi că nu se opune la validarea d Iul C. Teleman, căci dacă ar fi să se valideze d. Telemam, acesta este o persoană necunoscută, dovadă că şi prefectura de Fâlcifl v a trimes o adresă priu care caută pe d. Telemam. D. Bastachi: Aceasta este copilărie; prefectura de Fălciu cunoaşte bine pe d. Teleman şi dacă ah trimes adresa aceea au făcut o ir ostie. D. ministru Ferechide spune că este incontestabil că alegătorii din Fâlcih a voit să vottze pe d. maior Teleman şi că buletinele ah fost greşit tipărite. D. ministru roagă Senatul să valideze alegerea în pei* soana d-lul Maior C. Teleman. D. preşedinte proclamă ales pe d. maior C. Teleman. D. Seftndache. In sfirşil 1 Bine că s’a isprăvit şi cu Huşii ! *** A doua cestiune la ordinea zilei este continuarea discuţiunel pe articole a modificărilor legel sanitare. Alt. 38, modificat, se votează fără discuţieţ Art. 95, In urma unei discuţiunl la care ia parte d. ministru de interne, d. raportor, doctor Petriui şi d. dr. Iovitz, se votează cu un amendament prin care la alineatul al II se suprimă cuvintele : afară de acel din serviciul Eforiei şi epitropiel Sf. Spiridon. 6 Un alt amendament al d-lul Costescu-Co-măneanu, prin care se propunea concursuri şi pentru medicii de la spitalele particulare, a fost respins de Senat. Art. 154 se votează fără discuţiune. La art. 163 d. dr. Manolescu propune ca măsurile profilactice cari s’ah luat prin acest articol modificat, asupra conjuctivi-tei granuloase şi leprei să se Întindă şi asupra sifilisului şi tuberculosei. D. dr. Iovitz propune să se facă case de isolare In comunele rurale, pentru suferinzii de boale infecţioase. Această propunere se respinge şi articolul se votează cu amendamentul propus de d. dr. Manolescu. Aiticolele 164 şi 176 se votează fără nici o discuţie. Pu-ă In total la vot cu bile, legea este primită cu 44 voturi din 45 votanţi. D. ministru Ferechide depune mal multe proiecte de lege. prin cari se acordă In total credite de 22 milioane lei, pe seama ministerului lucrărilor publice, pentru diferite construcţiunl de linii ferate. Şedinţa se ridică la orele 5. şi jumătate. Şedinţa tie la 9 Mată înainte de a se deschide şedinţa, Senatul a trecut In secţiuni. l>r. D. Gerota Speciali*! t Chirurgie, organele genii o-urinare BULEVARDUL ELISABETA 39 Consultaţiuul de la 6 — 7 ULTIME INFORMATIUNi Aflăm că sesiunea extraordinară a Oorpnrilor Legiuitoare va fl prelungită pînă la 16 Maiii. M. Sa Regina va fi Însoţită In călătoria Sa la Neu-Wied, afară de doamnele de onoare, şi de doamnele general Fălcoianu, general Poenaru şi general Băicoianu. Din Giurgiu ni se scrie că preţul chilei de griu, care se ridicase, in portul acelui oraş, la 117 lei, a scăzut intre 85 şi 90 lei. Cu această ocazie, ni se mai anunţă că stocul de griu disponibil, in acel judeţ, se urcă la 30.000 chile. Membrii cercului militar din Capitală, convocaţi ieri In adunare generală, ah dat putere comitetului de a aviza la mijloacele pentru găsirea fondului de 2 000.000 lei, necesar clădirel proiectate a cercului militar. Ministrul Romtniel la Constantinopol, d. Tr. Djuvaia, face continue preumblări la Brusa, tu Asia mică, şi pe aiurea. Afacerile Macedoniei şi cele-l’alte grave interese ale Statului romtn In Turcia par a lăsa, In de ajuns timp E. Sale, pentru a’şl putea permite aceste lungi preumblări. Jfloarlea tui Gladstone O telegramă din Londra, cu data de as tăzl 7 (19) Maih, anunţă Încetarea din viaţă a marelui bărbat de Stat englez Gladstone. William Ewart Gladstone s’a născut la Liverpool, la 29 Decembre 1809. S’a Înregistrat In partidul liberal şi s’a distins ca orator de forţă, mal ales pe timpul cabinetului Beaconsfield, pe care l’a combătut cu o rară violenţă. Făclndu-se alegeri generale In 1879, partidul liberal eşi triumfător şi Gladstone fu lusărcinaf cu formarea noului cabinet. Pînă In anul 1883 cabinetul Gladstone a avut o sumă de greutăţi de rezolvit, atlt interioare cit şi exterioare, mal ales In Africa australă şi cu ocuparea Egipetuluî. In acel an intră In conflict cu Rusia, cu privire la Afganistan, conflict care s’a aplanat abia la 1885, eînd fu răsturnat de ia putere In urma unul vot de blam. Revenind la putere în urma alegerilor, a abordat chestiunea Ir andeză, pe care a voit s’o rezolve prin măsuri radicale; a propus autonomia Irlandei, cu un minister şi parlament propriu, dar reforma sa a fost respinsă de Camere şi a trebuit să se retragă. Nu mult după acera, Glastone s’a retras din viaţa politică, lăstud şefia partidului liberal, lordului Roseberry. :'i Gladstone a apărat In tot-d’auna popoarele oprimate şi de toţi e cunoscută faimoasa sa campanie In tavoarea Armenilor. Gladstone era şi un elenist de frunte; In fie-care dimineaţă citea regulat o pagină din Omer, asupra eăruia a scris şi un stu-dih remarcabil. D. Take Ionescu a plecat aseară la Iaşi. D-sa va lua cuvîntul In întrunirea ce se ţine, In astă seară, In acel oraş. La Întrunirea colectiviştilor din Brăila, d. D. Moisescu, noul senator poliţienesc, a spus un lucru nostim. D-sa a zis : — D-lor, trebuie să ştiţi că mama mea este ţara, iar tatăl meh partidul liberal. Nu a vorbit lasă d. Moisescu de nunta mamei cu tatăl săh, pentru ca să putem preciza epoca naşterel sale D. Wiliam W. Rockhill, noul trimis ex-tra ordinar şi ministru plenipotenţiar al Statelor Unite pe Ungă M. Sa Regele, este acreditat In aceeaşi calitate şi pe lingă curţile din Bdgrad şi Atena. E. Sa, după ce a remis erl scrisorile de acreditare Suveranului, a fost primit de M. Sa Regina şi de AA. LL. RR. Principele Ferdiuand şi Principesa Maria, cari se aflah la palatul din Capitală. D. Rockhill este un bărbat Înalt, purttnd o frumoasă mustaţă blondă. E un om încă tlnăr, posedind frumoase studii universitare. Ptnâ In momentul de a fi numit ministru plenipotenţiar, d-sa nu cunoştea ţara noastră. In trecerea sa prin Vieua, d. Rockhill a luat, de la ambasada Statelor-Unite, primele informaţiunl asupra ţărel In care era trimes. Nonl ministru este diplomat de carieră. Pînă In ultimul timp, a ocupat tin Înalt post în ministerul de externe din Washington. A descins la otel Capşa. Din Bucureşti, Ex. va pleca, In curlnd, la Belgrad pentru a remite Regelui Alexandru al Serbiei scrisorile de acreditare. Tribuna spune că cabinetul negru a Început a funcţiona In toată puterea, mal ales !n Sibih. _ O telegramă trimisă Tribunei diu Ora-dea-mare a fost suprimată. Raportul telegrafic despre meetingul din Bucureşti asemenea nu i-a sosit, de cit erl d. a. — f» plic. . O telegramă adresată d Iul dr. Raţiu de către studenţii romtul din Berlin asemenea n’a sosit la adresa sa.-Cele multe nu le ştie Încă. Alegerile pentru Camera de comerţ din Galaţi ah fost fixate pentru ziua de 24 Maih. Pe Ungă listă administraţiei, vor prezenta lista şi liberalii şi disidenţii din localitate. Ni se comunică din Fălticeni : Prefectul judeţului Suceava, d. Softa, iu-trebat de protoereul judeţului, dacă’I permite să oficieze, Io ziua de 3 Maih, paras- tasul pentru odihna sufletelor celor ce ah participat la adunarea de la Blaj, In 1848, a răspuns: «Cm toate că şi S. Ta, protoereu, eşti impiegat al Statului, totuşi, nevoind a ţi crea dezagramente cu Mitropolitul Moldo vei, o poţi face. Te rog, să vii imediat după ceremonie la mine, să 'mi spui a nume cari funcţionari aă fost, căci am cele mai formale ordine de la centru, să împiedic cit voiu putea mai mult, ca Liga să nu aibă cel mai mic succes*. Ingerinţele re a se numi «Ion I. Stănescu» Domnul Nicolae Ştefănescu din Bucurescl strada Cuţitu de argint No. 15, a făcut cerere la acest minister pentru schimbarea numelui săh patronimic de «Ştefănescu» •n cel de «Stoenescu», spre a se numi «Nicolae Sloenescu». Domnul «Bobbi G. PetrovicI», comerciant din Brăila, a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea uumelul săh patronimic de «G. PetrovicI» In cel de «Ghenciu» spre a se numi «Bobbi Gbenciu». D-nul Ilie Georgeseu din Bucureşti strada Fundătura Plantelor 39 (vechi) a făcut cerere la acest minister pentru s himbarea numelui săh patronimic de «Geo'gescu» In cel de «Theodorescu», spre a se numi «Ilil Teodorescu». Ministerul publică această cerere, conform dispoeiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune in termenul prevăzut de abniatul 2 al zisului articol. Onor. Domn! Am onoarea a Va înştiinţa, ca am deschis în Strada Enel No. 9 alături de băile Centrale, un Salon pentru ras, tuns şi frezat, uude veţi găsi în orl-ce timp, Serviciul cel mal ales şi Vă, rog, sa bine-voiţl a ma onora cu distinsa D-voastră prezenţa. Cu supus respect PAUL, Doctor JULIU SCHACHMANN de la Facultatea diu Paria Calea Griviţeî 10 Alături de Ministerul Finanţelor Şpecial Tn boale interne de copil gi mamog Comultaţiunl de la 2—4 p. tn. PUBLICAT i 1JNE La serviciul lucrărilor noul fiind vacant un post de Copist, plătit cu una sută douăzeci lei (120) lunar, se aduce la cunoscinţa doritorilor, că In ziua de ‘’/t* Maih 1898, la la orele 9 a. m. se va ţine un concurs pentru ocuparea acestui post. Concursul va avea loc la serviciul sus numit, Calea Victoriei No. 65, şi va consta asupra scrierel Pentru a fi admişi la concurs, candidaţii vor trebui să probeze că ah absolvit cel puţin 4 clase secundare, că sunt romînl sah naturaliştl romlul, şi că ah tndepbuit obligaţiunile militare Cererile de admitere la concurs, însoţite de actele de studii, de stare civilă şi de armată, se vor depune la secretariatul serviciului lucrărilor noul plnă la 9/»i Maih orele 6 p. m. Birecţiunea BAIA GRIViTA Calea Griviţeî, (In faţa BisericeT Sf. Voevozl Instalaţiune modernă şi higienică Lumină Electrică Coprinde: Secţiuni de Bâf cu Abur şi Băl de Putină clasa I şi II, separate atlt pentru Bărbaţi cit şi pentru Dame şi se pot lua în toate zilele. Unica baie de aburi In Capitală, prevăzută cu aburi tari şi duşuri calde şi reci cu tot felul de aparate. Preţul unei Băl de aburi şi Putină Lei I .<»<>, iar pentru d-nil funcţionari Lei 1.40. SERVICIU PROMOT. In Băl se află Coifeur precum şi specialistul Pedicure d. Nicolae Theodorescu. Biletele se găsesc depuse la Librăria d-lul C. Biciovsky (Piaţa Teatrului) şi la Casa Băilor. Direcţlnne.a Doctorul CobilovicI Intorcîndu-se din streinătate ’şl reia orele de consultaţie de la 2 -8 p. m, Special în Boale de femei şi copil Mânios Strada tlarol Jfo. 18 DOCTORUL MARCEL Medic al Spitalului CAEITAS s’a mutat în Calea Călăraşilor, G4 fjacul Sărat Băi Chlorurj-Sodice cu nămol stagiune balneară de Intiiul ordin, cunoscută ca atare de toate celebriiăţile medicale din ţară. RenHmele La-ulul Sărat, a trecut peste graniţe şi mulţi pătimaşi diu ţările vecine, vin să ’şt doblndeascâ sănătatea la aceste bai. Vinde carea boaleb’r Învechite, a făcut ca in fie-care an, mit de bolnavi recunoscut! ca incurabili de S rofule, de Tumori, de Fistule osoase, de Răni chronice şi Coxalgiî, să alerge la această staţiune balneară şi sa ’şt rectştige sănătatea. Pentru copil Limphaticl, pentru Persoanele slăbite, pentru Amenhoree şi Desmonheree Lacul Sărat este suveran vindecător. Femeile blntuite de Sterilitate prin defectele organelor şi de Maladii speciale lor, sunt vindecate In complect. Cit pentru tămăduirea Rheu ► atismelor de orice soih şi Boalelor de piele Lacui Sărat sunt netotrecut. _ . Vizitatorii găsesc tot confortul şi felurite mijloace de agrement. _ Două parcuril de promenade admirabil tu-tretiuute. Un casino bine întreţinut cu bune eonsuma-ţiunT şi eu o vastă sală de dans undo se datl baluri de două ori pe săptămtnă. O bună musică militară. O Farmacie. Ptoşta, telegraf şi telefon. In cursul anului acesta se va sonstrui o linie de Traimvt.y Electric care va pune In legătură staţiunea cu oraşul şi gara Brăila precum şi cu admirabilul parc uumit Monumentul si uat intre Brăila şi Larul-S&rat. Tot In anul acesta s’a înfiinţat o lâptărie model lingă staţiune care In curind va începe a funcţiona. , . Sesouul băilor se deschide la 1 Maih şi durează pînă la 1 sah 15 Septembrie. Pentru orl-ce informaţiunl detailate doritorii se pot adresa la administraţia Băilor şah la d. dr. Boseanu, medicul diriginte al statiunel. Administraţi» Băilor. Librăria Socec & Co. Bucureşti Ah apărut diu «Biblioteca Internaţională»: No. 1 M. Nordau. Minciunile convenţionale ale Civilizaţiunel noistre, traduei-re de M. Canianu...............Lei 3. No. 2 Iohn Staart Mill. Bobia femeel, traducere ............................Lei 1.50 No. 3 Herbert Spencer. Despre educaţiunea intelectuală, morala şi fisică, traducere ............................Bel 2. No. 5 Gr. Renard. Este omul liber ? traducere ............................Lei 1.50 No. 6 Râdulescu Codiu. Din Muscel. Cinteee poporane volumul I . . . . L«I 2 50 No. 7 E. Legouve. Părinţi şi copil lu al XlX-lea secol. I, Copilăria şi adolescenţa L. 2. No 8 Becescu Gh. Silvan. In faţa Morţel. Nuvele, originale..................Lei 2.50 No. 9 G. Freytag. Dare şi Avere Roman traducere volumul I.................Lei 3.50 No. 11 H. Tiirk. Omul geeial traducere Lei 2. Mărie Vogi Aduce la cunoştinţa onor. sale clientele că de la 23 Aprilie c. şi-a instalat IMagazinul de Morte şi Perure lu «alea Victoriei No. 33, casa Le ga ţi unei Ruse ; cit şi sosirea din Paris a celor mal frumoase Pălării ele Tară. I m o b i e — MAG ASIN DE MOBILE Şl ATELIER DE TAPIŢĂRIE — UEBEBAl TEKXBERG A c-le.-Calea Victoriei No. 30 Intrare prin P&ssagiul Viilacros Recomandă magazinul lor pentru aranjamente complecte de Dormitoare, Sufragerie, Saloane, Salonaşe, etc. Preţuri eftine şi qualitatea mărfurilor fine. Viuzare pro comptnnt şi In rate lunare Cu ocasiuuea Sf. Gheorghe primim orl-ce mutări avind oameni speciali şi CAMIOANE 1*13 AHO Ulii «■«■■■awHMaHMaMaiMaaNHnMMflMMaaMWMnaMnsB l¥u cumpăraţi Maşini şi Unelte Agricole înainte tte a vioila CEli MAI MARE DEPOSIT DE TOT FELUL DE MAŞ1NTE şi UNELTE AGRICOLE Medalia de Aur IS9i Medalia de Aur ASOA EUGENIU BEHLES Bepresentant General al Renumitei Fabrici TH. FLdTHEK din Germania BUCUREŞTI Strada Bibescu- Vodă, i şi 3 (In dosul Aşez. Brîncoveneşti) Se recomandă D-lor AGRICULTORI, pe lingă tot soiul de Maşini şi Unelte Agricole şi Industriale de o tsoliditate şi perfecţiune neentrecută L0C0M0BILE şi TREERĂT0RI din renumita iFabrică TIM. O TIt/;/{ Premiate cu M E O A LIA DE A TJ Ii la concursul de la ŞCOALA DE AGRICULTURA de la Herăstrău 1891 ,,Ftother“ Model PATENTATA Prevăzută cu Tripla curăţitoare, Trei ciuturi ceea-ce nu posedă u«. I o treerătoare de orl-ce alt sistem existent şi TOII A PB1VTHU BĂTUT POHUMB aplicabila numai Ia TREERATOAREA «FLOTHER» băii..a -iei 150 piuă la 200 chile mari de porumb, cu sau fără foi şi fără ri-ipă cn 1, 2, 3 şi maî multe brăzdat e si cu SEMĂNĂTORI de PORUMB, Cele inaî perfecţionate şi solide, construite diu oţel SnVEHATOBI Hintpte, CONTINPAITAMj şi COBITO IBK Cele mal solide şi mal practice. Model 1898 ™ „ , __ nA,CU TAMSUU ii O Al BAPT t SECERA TO/lRE ..B0NNIE** V OCASIUJAE Din causa plecărel în strei-nătate, vînd eftin casele din Slr. Plantelor, 76 lîngă Bulevardul Pache, 10 paşi tramway electric, (sub-so!) avînd 6 camere, plus dependinţl. Chirie anuală 1500 lei, fără nici o sarcină. Casele din Strada Traian No. 52, tramway şi în Calea Du-deştl şi în Calea Călăraşi aproape, cu etaj, avînd două prăvălii, 6 camere, plus depen dinţi, chirie anuală 4000 lei, puse la credit. Adresaţi-vă Strada Traian No. 52, orele 8—12 şi seara. 1. R. Oltenieeaun. *1 MOBILE de PIATRĂ / CONSTRUCTIV NI / / pei.tru CA VO CUM Ac/ ţ şi ori ce lucrare de piatră se găseşte gata şi / Granit se execută In marele atelier d* SVenH sculptură din /Labrador Porfir Marmora in | Monumente Blocuri, Plăci, Scări, Trepte, Podeşte, Pilastre. [T^^TansporRcffobile 12.50 PRIMUS 12.50 care arde cu sgomot (urlă) Lei 19 SIN MUS 19 Lei care arde fără sgomot, fără fum fără miros şi fără fitil SINGURUL DEPOU A. BECUEJAfBEBG Bucuresci, Strada Doamnei No. C*aleaJl^şilor59 PETRESCU Calea Moşilor, No« 1, (colţ cu Piaţa Sf. Auton) fflsr A U S O S I T *w Pentru sesonul de primă vară şi vară, toate noutăţile în Lainagiuri, Mă-tăserie, Catifele, Toualurl, Zefir uri, Picheturi, etc. etc. MAHMS AS OH TAJfMJEJVT De: Olande, Sifoane, Maiapolum în toate laţimele şi qualitsţile de Lei 11,75 Buc. Şifon fi arte bun 36 jum. Motre şi piuă Ja cele mal fine calităţi. Şervete, Mese, Prosoape, Ciorapi, Bat ste. Ungerie pentru Dame, Bărbaţi şl ţopll TRUSOURI GATA ŞI DE COMANDA In acest Magazin se poate procura Trusourl complecte de la 150 piuă la 10,000 l.ei HHOOEHMME, « Î V/LLE, VAEAXSIEXE RAIOANE SPECIALE DE Covoare, Perdele, Stofe pentru mobile Cuverturi de pat şi de mese, precum şi toate articolele alingătoare de branşa Tapiţerilor. BUCUBEŞTI, Str. DOAMNEI 9, BUCUREŞTI MAŞINI INDUSTRIALE DE TOT FELUL REZERVOARE DE TABLA DE FIER, etc. MARE DEPOZIT do ŢEVE DE PIER şi ACCESORII ŢEVI de sondage în docurile de la Brăila, nevimuite § 5 * ii § s ___ Repri sei.ts; uţa Generală a casei EBEViXBEAS TEMA? Co. Berlin FABRICĂ de ŞINE pentru CĂI FERATE şi MINE Marele Hotel Caraiman SINAIA Situat m cea mai frumoasă posiţiune BESCMMMS MAE EA /o MAME Sub direcţiunea Iohn Ktiefler antreprenorul MMotetutui Mleyat din Bucureşti. RESTAURANT DE I-ul RANG Bucătărie Franceză şi Germană Vinuri Excelente ARANJAMENTE CU ZIUA ŞI CU LUNA Preţuri Convenabile wWw.dacoromanica.io ■i-r Mare atelier propriu pentru comenzi de orl-ce fel de lingerie, Broderie de mină, preenm Cămăşi bărbăteşti, croiala Franţuzească, după un sistem special a celei mal renumite case din Paris. In voiajul făcut in Franţa, Anglia, Elveţia, etc., făcînd cumpărări mari, de Mătăsuri, Lainagiurf, aceste articole sunt puse in vinzare cu pre' uri ne mal pomenit de eftins. v MAŞINE DE BUCATE din Renumta fabrică Gebrider Roeder din Darmstat, recunoscu-|te ca cele mai bune şi cele mai econo-me în combustibile. Băljucrate din Zinc de orl-ce dimensiune cu sobd pentru încălzit apa din Baie DUŞURI pentru CAMERE cu aer COMPRIMAT EXPOZIŢIA PERMANESTA de LĂMPI PENTRU PETROLEU şr GAZ AERIAN MARCUS L1TTMANN S-sor I. WAPPNER Calea Victoriei No. 61 vis-ă-vli) do Episcopie