SERIA II.—ANUL IV, No. 754. Ediţia a treia MARŢI. 5 MAltT 1898 numărul^ bani 1 UO.V.4 jflHXTHEiH încep la 1 şi 15 ale fie-cărui luni Un an In ţară 30 lei; In streinătate 50 lei Şase luni ... 15 » » » 25 » Trei luni . . . 8 » » » 13 » Un număr in streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ HEVACŢIA No. 8. - STRADA CLEMENŢEI - No. 3 P O NUMĂRUL 10 BANI AAUACIEHAEE 0.30 b. linia 2. — lei » 3. — » » TELEFON AnunciurI la pag. IV . . . > » » III ■ . . > > > II . . . Inserţiile şi reclamele 3 lei rtndul UN NUMĂR VECHIU 30 BANI A HJMIXMS TR A ŢI A No. 3. - STRADA CLEMENŢEI — No. 3 Meetingul naţional de eri TRĂDĂM VECHE Guvernamentalii fac sforţări mal presus de puterea lor, ca să spele de pe fruntea lui Sturdza pecetea infamiei. Opinteli zadarnice. Nici întortocherile cu cari se osteneşte presa oficioasă, nici depe-şile din Pesta, fabricate prosteşte la Bucureşti, nici întrebările de complezenţă din Parlament, nu pot zdruncina convingerea opiniei publice. In adevăr, sunt prea puternice dovezi de mişelia primulul-minis-tru, mal puternice de cit chiar jumătăţile de mărturisiri ale vinovatului. Ajunge să îmbrăţişeze "cine-va cu mintea întîmplările de la 1893 şi pînă astă-zl, ca să vadă, numai de cît, jocul criminal ce şl-a permis Dimitrie Sturdza să’l facă cu chestiunea naţionala. La 1893, mişcarea naţională era în plin avînt, peste munţi şi în ţară ; opiniunea publică europeană se ocupa zilnic cu chestiunea Ro-minilor din Transilvania şi Ungaria. Pe atunci, partidul liberal era în opoziţiune. Astă-zl nimic nu se mal mişcă, nici peste munţi, nici dincoace de munţi, nici în restul Europei. Acum, însă, partidul liberal e la putere. La 1893, partidul naţional romîn din Transilvania şi Ungaria era unit şi lupta cu putere pentru obţinerea drepturilor poporului romîn. Astă-zl partidul naţional e dezbinat şi nu se poate mişca. Acum cinci ani, Sturdza pretindea guvernului conservator să in-tervie oficial între Maghiari şi Ro-mînl. Guvernul d’atuncl nu se sfia să vorbească, şi spunea lămurit ce poate şi ce nu poate să facă. Astă-zl, Sturdza refuză să vorbească, pentru ca «să nu se încurce». Cît despre intervenţie, se ştie că primul-ministru liberal a intervenit în contra Romînilor, dîn-du-I legaţi. Toate astea, lumea le vede şi le judeca. Nu e cu putinţă, ori cît s’ar opinti slugile lui Sturdza, să nu se constate enorma deosebire ce e între acum şi atunci. Şi toată această schimbare s’a făcut, numai fiind-că partidul liberal a trecut din opoziţiune la guvern. In asemenea condiţiunl, cînd şcoa-lele romîneştl de la Braşov sunt ameninţate cu închiderea şi cînd Sturdza mărturiseşte el însuşi că nu dă şi nu va da bisericel S-tulul Nicolae renta datorită, cine mal poate fi atît de orb, ca să nu vadă că primul-ministru liberal s’a făcut instrument în contra Romînilor? E mal mult de cît ciudat că, cînd pe ministrul unguresc interzice şcoale-lor din Braşov să primească banii, primul-ministru romînesc refuză să-I dea. Colaborarea acestea în vederea aceluiaşi scop, spune mal mult de cit toate documentele. Mişelia lui Sturdza sare In ochi, fără ca să mal fie nevoe de domeaza din afară. De la 1895 şi pînă acum fie-care zi ne-a adus dovezi despre trădarea lui Sturdza. Scuzele de la Iaşi, dezbinarea comitetului şi partidului naţional de dincolo, dezbinarea Ligel, lovirea pînă şi a intereselor culturale ale Romînilor din Transilvania şi Ungaria — toate astea vorbesc mal puternic, şi mal luminos chiar de cît adresele ministrului unguresc-de culte. De trădarea lui Sturdza gem trei milioane de Romînl, nu din Aprilie ori din Martie 1898, ci de la 13 Octombrie 1895, de cînd acest om nefast a urcat treptele puterel. Iată pentru ce toate tăgăduirile şi toate manoperile la cari recurg guvernamentalii, nu fac nici o impresie asupra opiniunel noastre publice. «Agenţia romînă» poate fabrica ori cîte depeşl; Sturdza poate căpăta chiar certificate de la Pesta-toate vor fi în zadar. Pecetluirea trădârel lui Sturdza va râmînea. GESTIUNEA MTIOXAU Un ziar guvernamental permite, in ultlmnl săii număr, «a agite cestia naţională. Iată nu incrn pe care noi nu-1 vom tolera. In opoziţie filady vom tăbărî ea cea din nrmă violenţă pe d. Sturdza, orl-ctnd va cuteza el sau organele sale să rostească numai cuvîntul de «naţional». La putere vom reprima, ca cea din urmă energie, orl-ce tentativă a d-lni Sturdza de a face asupra cestiune! naţionale ori-ce agitaţie, care s’ar depărta cît de puţin de limitele celei mai stricte legalităţi. Experienţa trecutului ne-a dovedit cîte nenorociri au resnltat din amestecul unul partid politic în mişcările naţionaliste. Această experienţă ne va servi pe viitor. Dacă dar, sub cnvîntnl unei discnţinni menită a dovedi felonia partidului d-lui Sturdza, acesta crede nemerit a reintra pe scenă, vorbind de cestia naţională, ca şi cam tot şirul de infamii săvîrşlt de d. Sturdza n’ar exista, spre a deprinde Inmea cn aşa discnţinni şi a-şi pregăti terenul pentru opoziţie, el se tn-şală amar. Tot ce vom tolera d-lni Stnrd-za este să se apere faţă de acuzaţiile de a-şi fi renegat angajamentele, de a fi făcut acte de umilire şi de trădare. Cînd vor trece aceşti oameni mai departe, ei îşi vor primi lecţia cuvenită. Probele în contra trădătorului D. Dim. Sturdza, fiind în opoziţie, acuza pe miniştrii conservatori de nemernici şi trădători, fiind-că nu intervineau în a face rile interne ale Austro-Ungariei. D. Dim. Sturdza mai zicea că nu poate sta la cîrmă un guvern, care lasă să se maghiariseze Bomînii din Ungaria. Azi, acest neruşinat, condamnat prin propriile lui acuzaţiuni, stă la putere şi conlucrează el însuşi la magliiarisarea şcolilor romîne. Iată o primă constatare, care nu se poate tăgădui, şi cu care, cel puţin, suntem siguri să închidem gura canaliei din presa liberală, care are neobrăzarea să ne ceară probe scrise şi chitanţe cînd înfierăm pe Sturdza şi pe Gogu Canta-cuzino. Dar, d. Sturdza nu se mărgineşte aci. El tae subvenţiunile şcolilor romîne pe cari le dedeau guvernele trădătoare, dar pe cari le suprimă patriotul Sturdza. Credem că, chiar fără ch itanţă, nu se va cuteza a se desminţi această afirmaţiune Iar Sturdza găseşte că nu e nemernic, că nu e nepatriot şi că locul lui e în capul guvernului. E ceva şi mai mult. Sturdza dă acte şi chitanţe guvernului ungar spre a şti cui, cînd şi în ce mod au dat bani guvernele trecute din un capitol al budgetului nostru, Asupra acestui singur ounct, presa salariată face obiecţiuni, şi anume cere să-i arătăm chitanţele. Noi am afirmat lucrul fiind-că l’am aflat arătîndu-ni se însăşi chitanţele, şi aceasta s’a făcut de o persoană care nu se află în Romînia, ci peste hotar ni s’a dat acea probă. Această afirmaţiune e coroborată prin două fapte materiale. Una 9 că d. Sturdza a tăiat o subvenţie ce să dedea de peste două-zeci de ani tocmai acelor şcoli cari au fost compromise prin destăinuirile d-lul Sturdza. Cea l’altă e însăşi mărturisirea guvernului ungar care, printr’o notă oficială, afirmă: «Guvernul regesc romîn a dat, Îh cestia subvenţinuei, o notă a-firmatlvă cu indicarea sumei.» Iată o serie de fapte ce desfidem să se contesteze. Şi, pe cită vreme ele nu vor fi desmin-ţite, noi nu vom înceta să înfierăm pe nemernicul din capul guvernului cu epitetele de spion şi trădător. MEETINGUL DE IERI Cortegiul pe vreme de ploaie A fost vreme urîtă, ieri. De dimineaţă a început a ploua, cînd mai încet, cînd mai tare, şi a plouat în-tr’una, pînă la orele 5 p. m. împrejurarea aceasta a făcut să se creadă că meetingul naţional nu va fi atît de impozant cum se aştepta, ba, poate, nici nu se va putea ţine. La ora 1 p. m. nu se aflau în Cisme-giu de cît vr’o 300 de persoane. Peste o jumătate de oră, însă, numărul se înzeceşte şi la orele 2 şi un sfert, se pune, în mişcare, în mijlocul ploiei, un cortegiu impozant, în cap cn un tricolor cu panglici negre, avînd inscripţia : — Bomînii subjugaţi cer dreptate ! Manifestaţia la Palat Văzut din Calea Victoriei, cortegiul pre-sinta o vedere impozantă. Zecimi de steaguri tricolore, zecimi de baniere în toate culorile, fîlfiiau. Inlîmpinat cu buchete de flori ce se aruncau de la Clubul linerimei, cortegiul se opreşte un moment în piaţa Teatrului. In cap se aflau membrii comitetului Li-gei, d-nii Vlădescu, Ionel Grădişteanu, Delavrancea, Barbu Păltineanu, Dem.Ne-niţescu, Fiorescu, apoi d-nii dr. Istrati, Sefendache, senator, Pencovicî, fost inspector administrativ, Gh. Bursan, ajutor de primar, etc. Cortegiul se reorganizează şi încet se pune în mişcare în sunetul tobelor. Ajuns în dreptul Palatului, membrii comitetului Ligei îşi descoperă capetele în ploaie şi izbucnesc în strigăte de: Ura ! Musica din capul cortegiului intonează imnul regal, iar calea Victoriei resună de un puternic şi de multe ori repetat strigăt: — Trăiască Begele ! Trăiască Bomînii ! întrunirea de la şosea Mulţimea şi-a urmat drumul înainte, deşi ploaia era din ce în ce mai deasă. La rondul al douilea al şoselei, alături de lăptăria Fronescu, era înălţată o tribună acoperită de verdeaţă. La orele 3 şi jumătate, cîmpul era înţesat de lume, ploaia a încetat şi opt oratori, ascultaţi cu religiositate, s’ait succedat la tribună. Cea mai perfectă ordine a domnit pretutindeni şi impresia tuturora e că manifestaţia a fost impozantă. P. S.—Darea de seamă amănunţită urmează la informaţii. Declaraţia d-luî Catargiu Ziarele guvernamentale g’au aruncat eu lăcomie a supra deci araţi u nil făcută zilele trecute, la Seuat, în chestiunea pronuuciamen-tului. Actul de înalt patriotism şi de adîueă prevedere al şefului nostru, «le a «les-părţi partidul liberal de fruntaşii vinovaţi de acostă crimă de Stat, presa oficioasă încearcă să-l Interpreteze ca o retractare. Falsificarea merge pînă acolo, în eît s’a susţinut eă, între «leclaraţiunea de la Senat şi cea făcută la Clubul conservator ar fi contradieţi-une. Afirmările acestea sunt neadevăruri spuse cn bună ştiinţă. Nne nici retractare, nici contrazicere. încercarea presei guvernamentale nu e «le eît un semn mai mult cît «le apăsaţi se simt d-nii Sturdza-Cantacuzino de descoperirea vinei lor. DISCURSUL D-LUI 6. PANU Hostii in şedinţa Senatului de ta 30 Aprilie D-lor senatori, interpelarea pe care am onoare s’o desvoll nu e pornită din iniţiativa mea, şi vă mărturisesc, nici nu mă giudeam s’o fac, căci credeam că această ce-stiune este pentru actualul guvern, şi In special pentru d. prim-ministru, cu desăvîrşire Închisă pe calea interpelărilor. De ce ? Pentru că deja doul d-nl deputaţi, d-nii I. Grădişteanu şi Delavrancea, aii adresat a-ceeaşl interpelare şi amlndol nu afi avut un răspuns satisfăcător, şi s’a eludat cestiunea. Aşa, de exemplu, d. I. Grădişteanu a formulat cestiunea In cite-va puncte foarte precise şi a zis d lui prim-ministru: efi nu am să fac desvoltărl, numai am să le e-nunt, şi vă rog să’ml răspundeţi; iar d. Delavrancea, după ce a desvoltat interpelarea, i-a zis, mal în urmă : dacă nu puteţi să vă pronunţaţi, lăsaţi-mă cel puţin să cred că aveţi încă aceleaşi simţiminte In cestiunea naţională!.. Ştiţi ce a răspuns d. prim-ministru ? D-lul Delavrancea i-a zis: nu’ţl răspund pentru că nu numai că al vorbit contra legel in-strucţiunel, dar al şi votat contra;—II făcea, după cum vedeţi, o'iuvinuire că a votat după cum a vorbit, părînd că pentru d-sa ar fi o atenuare dacă cine-va ar vota alt-fel de cum a vorbit. Iar d-lul I. Grădişteanu i-a răspuns: d-ta te-al a'.es la umbra partidului liberal şi acum eşti conservator,—deci nu-ţl răspund. Faţă de asemenea răspunsuri ne am zis, natural, este de prisos să mal adresăm interpelări In aceste cestiunl, d-lul prim-ministru, căci d-sa nu voeşte să răspundă, şi că, probabil, şi mie ’ml va declara că nu ’ml răspunde, de vreme ce am fuzionat cu partidul conservator. Din inttmplare, onor. d.ministru de interne, răspunzind la interpelarea pe care d. Carp i-o adresase In cestiuueaalegerel de la Huşi, vine şi ne face următoarea declaraţiune: «Nu suntem naţionali, pentru că am des-ceptat idealuri pe cari nu le putem realisa. întreb: mal naţionali sunt aceia cari îşi pun toate forţele ca să dovedească, In contra realităţii, că In ţară sunt două moduri de a simţi romîneşte, pe cit timp noi credem că toţi la-o-laltă simţim într’un acelaşi mod, atunci ctnd e In joc un interes naţional? (Aplause). «Onor. d. Carp are prea multă experienţă ca să nu ştie că libertatea de acţiune şi de cuvtnt se modifică după situaţiunea omului; nu va să zică că se modifică sentimentele din fundul inimel şi cugetarea care e călăuza vieţel omului, şi e o idee de care noi nu ne putem despărţi. Că nu se dă uu sprijin intereselor naţionale, ar lăsa să se creadă că sunt oameni In ţara roinlnească, cari ar fi vrăşmaşi unul interes naţional al ţării». Minunat! Pentru IntliaşI dată guvernul, prin organul autorizat al d-lul ministru de interne, dădea oare-carl explicaţiunl asupra schim-bărel atitudinel d-lor şi asupra mutismului d-lor In cestiunea naţională. Zicea d. ministru de interne: noi suntem vecinie naţionali, noi avem vecinie preocu-paţiunea cestiunel naţionale, de cât, dacă ceea-ce aveam odată pe buze, ceea ce arătam în faţă, ceea-ce arătam prin Întruniri şi prin manifestaţiunl. acum suntem nevoiţi să înăduşim In fundul sufletului, este că Împrejurări noul, situaţie nouă ne-a făcut să ne schimbăm. Atunci, efi am profitat de această frumoasă declaraţiune a d-Iul ministru de interne, ca să mă lămuresc, cari sunt acele evenimente cari au făcut ca o cestiune care era la suprafaţă şi agitată, acum să fie a-rua -ată In fundul sufletului. Fundul sufletului, d-lor, este uu ce foarte precios; cînd pune cine va un lucru In fundul sufletului, îl plasează bine, dar clnd acel lucru a fost agitat în public deja, este o retragere a nu voi să explici cari sunt motivele pentru ce îl arunci In fundul sufletului. Va să zică, cer lămuriri, alt nimic. Mal mult, nici nu acuz de-ocamdată. Am să fac un scurt istoric şi nu am să fac nici un comentar răutăcios; din contră, am să mă pun In ipoteza cea mal favorabilă, am să cred că d. prim-ministru a procedat In opoziţie cu cele mal bune intenţi-uni. Dacă aşi acuza de la Început, nu aşi avea nevoe de un răspuns de la d. prim-ministru, răspunsul mi l’aşl da efl singur, acuzlndu-l. Daţi’ml voe deci să fac un scurt istoric. D-!or, prin 1893. apropos de procesul memorandului din Transilvania, a Început a se naşte agitaţiune In ţară. Aii Început mal Intliii studenţii; nimic mal minunat, băeţl tineri cu entusiazm, era natural să se mişte; apoi aii venit să se amestece la acea mişcare, membrii partidului liberal de al doilea ordin, lucru foarte explicabil, fără ca răspunderea să cadă pe partid. De odată, Insă pentru mirarea şi, In parte, pentru bucuria tululor, fără deosebire de partid, vedem că şeful partidului liberal, actualul d. prim-ministru, ia Iu mină această cestiune cu autoritatea sa de şef al unuia din cele două partide, şi cu acea persistenţă şi perseverenţă care este In caracterul d-sale când se amparează de o idee saii o cestiune, duce cestiunea In Întruniri publice, o aduce In Parlament, In Sen^, tace din ea chestia Însăşi a partidului liberal, ceea ce Însemna că dă toată importanţa acestei chestiuni. Vă mărturisesc un lucru, noi toţi ne-am zis: oare pe ce se bazează d Sturdza, şeful partidului liberal, ca să se angajeze In a-ceastâ campanie cu atîta curagiil ? Oare de ce o aduce chiar In Parlament ? D. Dim. Sturdza, şeful partidului, a formulat, cu acea ocazie, ctte-va puncte de program privitoare la Transilvania, cţte-va acuzări bâncet ministeriale a partidului conservator. Notaţi un lucru, că nu punea cestiunea, numai ca cestiune naţională din Transilvania, ci ca o cestiune de vitalitate pentru noi. D. Sturdza zicea: cestiunea Ro-mlnilor de dincolo, este chestiunea noastră. Noi avem norocul,—şi împărtăşesc ideia—că suntem Înconjuraţi de un cordon de Ro-mtnl mal la toate fruntariile noastre: Romtnl In Bucovina, In Basarabia, In Transilvania, In Banat, Romtnl la sud,—ce ejdreptul mal departe—Macedonenii; din această cauză se face un fel de endosmosă şi exosmosă a vieţel naţionale. A lăsa să piară acele elemente, lusemnează a ameninţa chiar existenţa noastră. Vă să zică, cestiunea era pusă chiar pe sentimentul existenţei noastre naţionale. Şi atunci, zicea d. Sturdza la Senat, nu cer cucerirea Transilvaniei, dar cer căpătarea cel puţin a autonomiei naţionale a acelei ţâri şi drepturi pentru restul Romînilor din Ungaria. Pe urmă, adreslndu-se băncel ministeriale, zicea: Dar d-voastre, cejfăceţl In această cestiune ? Pentru ce nu interveniţi,—şi aci a Întrebuinţat faimosul cuvlnt al Iul Bis-mark: pentru ce nu faceţi pe samsarul cinstit pe lingă guvernul ungar, ca soarta romi-nilor de peste munţi, să se Îmbunătăţească? — Pentru că sunteţi nemernici, răspundea tot d-sa, pentru că sunteţi trădători al intereselor naţionale şi vlnduţl ungurilor. Ascul-tlndu’l, mă întrebam : pe ce se bazează d. Sturdza.clnd formulează astfel de pretenţiunl şi dud califică pe guvern cu ast-fei de epitete ? Efi înţeleg, cum ziceam, că studeuţil să facă agitaţie şi să pretindă de la guverne chiar lucruri imposibile; mal ziceam că oameni de mina a doua să creadă că toate păsările care sboară se mânîncăţda d. Sturza. şeful partidului, pe ce se reazemă cînd vorbeşte Întocmai ca studenţii, cînd formulează revendicări şi acuză pe guvern de nemernicie, pentru că nu intră în conflict cu un mare imperiu vecin ? Unilziceafi: toi ce zboară este politicianism, este o armă de partid, voesc să răstoarne guvernul. Efi Insă lml ziceam : nu, nu se poate ca un om, care este In fruntea unul partid, să se joace aşa uşor cu cestiunl aşa de arză-toare.Nu se poate ca un om care cunoaşte perfect rostul ţărel, care a lucrat 42 de ani pentru ţară, care a fost discipol al lui Anastasie Panu. Hurmuzaki, Lascar Catargi, Mavrogheni, Ion Brătianu, şi al altora, nu se poate ca să facă numai politicianism, trebue să aibă ceva In cap, nu In suflat, căci In suflat avem toţ(, trebue să aibă un plan şi să se reazime pe ceva; este cu neputinţă a crede alminterl şi mă întrebam : In acest caz, ce plan are ? şi mal cu seamă pe ce se retzemă ? Tot felul de ipoteze făceam. Da sigur d. Sturdza este Iu curentul unor combinaţii vechi diplomatice, o nouă constelaţiune europeană este In perspectivă, constelaţie care are să ne faciliteze calea ca să emancipăm pe Romlnil din Ungaria, constelaţie pe care d-sa, dară nu o ştie, a ghicit-o, şi se reazimă pe această combinaţiune, pentru a aduce îmbunătăţire In contra voinţei ungurilor, etc. etc. Şi toată ţara a crezut că d. Sturdza are ceva, căci ţara ’l-a făcut această onoare d-lul Sturdza, ca să zică: nu credem noi că toată această campanie este o armă de partid, cestiunea este prea mare pentru a ii redusă ia simplă armă de partid şi de răsbunare. De sigur, acest om lnbătrluit în luptă, care cunoaşte rostul ţărel, care lucrează de 42 de ani pentru ţară, al cărui patriotism este luminat, care a fost discipolul Iul Anastasie Panu, Hurmuzaki, Mavrogheni, L. Catargi, Ioan Brătianu, aşa cum obiclnueşte ase lăuda, şi pus la încercări de 100 de ori, de sigur că are ceva pe ce să se rezime numai lui cunoscut, dar foarte solid. EI biue, s’a sculat ţara In adevăr şi a în-brăţişat această chestiune, şi una din căuşele pentru care guvernul conservator a căzut mal tlrziu, a fost şi această agitaţiune, căci d. Sturdza punea pe guvernul conservator Jntr’o situaţiune foarte grea: interveniţi şi faceţi ceva, jzieea guvernului de atunci d. Sturdza. Guvernul conservator Insă, răspundea: nn pot să fac ceea ce ceri, nu pot să mă amestec lu afacerile interioare ale altor ţări, şi alunei d-nu Sturdza replica: nu faci pentru că eşti nemernic, dar efi sunt gata să www.dacoromanica.ro i 2 I P O C A o fac ; prin urmare, dădea a înţelege actn. aiul prim-ministru miniştrilor conservatori, dacă staţi a olo, staţi In detrimentul marel cestiunl naţionale, duceţi-vă mal curlnd. Şi evident, loatâ ţară a trebuit să zică: ce caută guvernul conservator acolo, dacă nu este In stare să declare autonomia Transilvană, să facă un act care de la Mihal-Viteazul nu se mal făcuse. Să vie liberalii, d. Sturdza, la putere, căci el ah planul gata şi nu aşteaptă de cit să-l execute avtud toată posibilitatea. Si, d-lor, campania a Început atum-I serios. Şi atunci a început acea agitaţiune pe toa>ă linia In cestiunea minelor, a drumurilor de fier de interes local, a legel maximului, etc. Această campanie, care era foarte nedreaptă, căci toate cestiunile acestea s’a dovedit că erail absolut nefondate, dovadă că legea max mu ul nu a fost modificată, ne cum desfiiuţata dopa cum v’aţl angajat; iar legea drumurilor de fier este modificata, dar val. In alt sens de cum aţi luat argijamen-tul,—n’aveţl de cit să citiţi dezbaterile pentru aceasta din Cameră tn momentul acesta şi veţi vedea ce obiecţiunl fac d nil Fieva, Delavrancea şi cel-l-alţl asupra contradicţiilor d-lul Sturdza (Întreruperi). Aşa este d-lor, nu mal protestaţi. D-lor, dacă lumea v’a acordat In aceste chestii, încrederea el, este In prima linie tot pentru ceslinnea naţională; de sigur lumea Işl zicea .- ia să vie d. Sturdza mal repede, ca din 6 milioane locuitori, Ro-mlnia să se mărească moralmente cu Încă 3 mii oane şi pe urmă să viuă riadul şi Bucovinei, Basarabiei, etc. 0 voce : Macedoniei' D. Gh. Panu : l’e Macedonia nu am uitat-o. daţi’ml voie, dar voih vorbi mal pe urmă de patriotismul ce d. Sturdza Ta arătat şi relativ la acea ţară. Aţi venit la putere şi o bucurie, o uşurare generală, a coprius pe toţi; In sftrşit iată că a venit partidul liberal. De acum prin şeful lui, cestiunea naţională va fi rezolvata ; vom vedea realizate promisiunile : domnia Iul Mihaih Bravul şi lui Ştefan Cel Mare, unirea, dacă nu de fapt, dâr morală cu Transilvania, etc. şi aşa de entusias-mata era ţara, In cit la alegeri a votat tn unanimitate pentru liberali, în dt noi eram puşi lutr’o poziţiune aşa de delicată faţă cu această unanimitate, In cit nu ne o explicam de cit aşa. d. prim-ministru o să rezolve cestiunea naţională şi ori cit am fi nul oameni de partid, dar peutru realizarea unul mare vis urmărit de alîta timp, renunţam la totul şi lăsam gloria şi puterea pentru ani nenumăraţi tu mloa aceluia care va face un asemenea a t mare. Şi in adevăr am auzit ziemdu-se: Ion Bratianu a guvernat 12 ani neîntrerupt, fiind că a făcut răsboiul, noi acum ne stabilim pentru 20 de ani, fiind că vom emancipa trei mi-milioane de Romlnl... D. C. Zăgăncscu. Acela a fost liberal de mina a treia. D. Gh. Panu. Inii pare râd că ed îl consideram liberal de mina tutlid. Ce vor fi cel-l’alţt dacă acesta era de mina a III ? Pohte am greşit clasificarea. In tot cazul constat un lucru că d. Zâ-găuescu nu este liberal de mina III, căci nu ml ar li tăcut Întreruperea aceasta dacă nu s’ar fi crezut de cel puţin gradul al Il-lea. D. C. Zăgănescu. Suut uu adept al principiilor d-taie radicale. D. Gh. Panu. Prin urmare să lăsăm Întreruperile şi sa continuam. Credinţa era că cu îezolvii ea chestiei naţionale aveţi să vă perpetuaţi la putere, lu cit mulţi ad tălmăcit regclarea la pensie a regretate lui Alcx. Lahovaii ca o descurajare Ce a mal ajunge la putere ; aceasta dovedea că d-voastre aveaţi sa staţi mult căci era această ctsUune pe care o aveaţi lu mină. Piuă aici promisiunile şi speranţele. Să venim la tapiele Indepliuite şi la realizarea speranţelor. JN’a trecut muit şi d. Sturdza, devenit prim mioistru, crede de cuviinţă să facă o Întrunire la laşi, uude a făcut oare-cari de claraţiuul. In adevăr, iată ce zicea d. prim-ministru la 15 Octombrie 1895, peste clte-va zile de clnd aţi venit la putere : «In special tu cestiunea naţională, situa-ţiuma noastră este dară şi netedă. «Acer» 80 ne abţinem cu toţii de la orice act de agitaţie in afacerile interioare ale Statelor vecine şi în special ale monarhiei au8tro-ungare. *S’a mai răspindit încă o vorbă, că ne amestecăm în afacerile interioare ale Regatului ungar. Nici aceasta nu este e ataci». Va să zică, d. D. Sturdza, care îndemna pe guvernul conservator ca să facă pe samsarul cinstit, de odată declară că d-sa nu se amestecă In această cestiune şi că DicI s’a amestecat. Contradicţia era patentă. Ed Insă mi-am zis să mal aştept, poate că sunt consideiaţiunl de un ordin superior cari fac pe d. prim ministru să vorbească astfel. M’a mal izbit uu lucru : cînd a venit d. D. Siurdza la putere n’am văzut să se fi produs In cercurile ungureşti aşa mişcare de nemulţumire,care fatalmente se produce clnd vine la putere Intr’o ţară vecină un duşman politic sistematic. Ast-fel clnd a veuit la guvern In Italia Crispi, In Franţa s’a produs o mare nemulţumire, căci se ştia că Crispi e galoihob, şi mă aşteptam ca In Ui garia să isbucnească aceeaşi nemulţumire clnd a venit la putere d. Sturdza. De ce ? Vom vedea mal tlrzid, de o cam dată pot spuue că gazetele ungureşti ad anunţat venirea la guvern a d-lul Sturdza ca a unul om pocăit, care şi-a renegat trecutul şi care a luat angajamente In sensul intereselor ungare. Dar trec mal departe. In timpul opoziţiei liberale Liga era teribil organizată In ţară, piuă şi priu sate erad secţiuul de ale Ligel. De o dată activitatea Ligel încetează, pre şedinţii se leapădă de preşedinţie tn multe părţi. Activitatea încetează. Ordinele venead In acest sens de la centru. Aceasta ce In semnează? Mal departe. In Transilvania partidul na ţioual era plnă atunci unit, avlnd o gazetă care era organul comitetului partidului naţional şi toţi ca unul mergead Împreună Nu ştih cum 6e face că de odată Iucepe o divisiune In sinul partidului naţional şi al comitetului şi am văzut răsărind o nouă gazetă, care se pretinde că are legături cu ministerul nostru de externe, care Începe a duce o campanie cu totul alta de cit campania dinainte. In sflrşit, ce să malcontinod mal departe? Toţi d-voastre ştiţi cum chestia naţională e Înăbuşită, sad după expresia d Iul ministru de interne, de la suprafaţa unde era, este Încet cu Încetul aruncată In fundul sufletului. Cu toate acestea, d-lor, situaţia Romtni-lor In Transilvania, cu cit cestiunea se afunda In suflet, cu atlt devenea mal rea şi mal critică. Pe clnd se făcea această mormlntare de clasa I In fundul sufletului cestiel naţionale, Ungurii lucrad diu răsputeri la desna-ţionalizarea Romluilor. Ad introdus sistemul actelor stărel civile, care a fost o lovitură teribilă pentru Ro-minl, căci lua din mina preoţilor o armă de naţionalism; a venit pe urmă legea botezărel localităţilor romtueştl cu cuvinte ungureşti, persecuţiile şi condamnările la Închisoare s’ad ţinut lanţ. Ba, ceva mal mal mult, d. Sturdza cum a venit, atlt lntîia oară cit şi acum a doua oară la guvern, a suspendat subvenţia pe care era dator să o servească Bisericel Sf. Nicolae din Braşov, aşa că liceul, gimnaziul real, şcoala comercială şi şcoala de fete şi de băeţl din Braşov, sunt ameninţate să dispară sad să primească jugul guvernului Unguresc. Dar deocamdată uu insist asupra a-cestel cestiunl, ci mă mulţumesc a Întreba pe d. prim-ministru dacă este tot aşa de patriot ca Intre 1893 — 1895, dacă nu a uitat campania făcută şi angajamentele luate —aceasta pe de o parte. Dacă pe de altă parte nu s’a schimbat nimic din situa-ţiunt a rea a Romînilor, dacă din contră s’a agravat, vă Întreb, domnule prim ministru, pentru ce nu mal protestaţi In cestiunea aceasta? Pentru ce nu interveniţi aşa cum îndemnaţi o dată pe conservatori, pentru ce nu faceţi pe samsarul cinstit cum credeaţi că un guvern Romtn poate sâ-1 facă, pentru ce aţi tăiat chiar subvenţia şcoa-lelor din Barşov pe care toate guvernele de la 1840—nu mal vorbesc mal din vechid — ad dat-o acelei şcoli? Care suDt Împrejurările nonl cari v’ad făcut să vă schimbaţi ? Căci schimbare e. Să fie că sunteţi la putere şi clnd aţi luat acele angajamente eraţi în opoziţie ? Aceasta nu o cred, plnă nu mi veţi răspunde, căci sunteţi om prea serio3 peutru ca în opoziţie să nu vă fi gîndit că combătlnd şi râsturnlnd partidul conservator pe tema aceasta, d-v. viind la putere cu şi pe acelaşi mijloace, aveţi să fiţi puşi în aceeaşi si-tuaţiune şi aveţi să vă loviţi de neputinţa de a tace mal mult de cit ainşil. Nu-mlpot Închipui eă un om ca d-v. care cunoaşteţi rostul ţărel, care luptaţi de 42 ani, care aţi fost discipolu lui Anastasie Panu,Hormuzaclii, Mavrogheui, Lascar Catargi, loan Brătianu, etc., să fi făcut act de uşurinţă sad de politicianism. Prin urmare, mă mărginesc de o cam-dată să rog pe d. prim ministru—vedeţi că m’am pus In ipoteza cea mal bună, nu am acusat, nu am făcut insinuări, iad toate actele ca bine făcute şi de bună credinţă, şi ed ca un om doritor de a mă lumina, mă mărginesc, ziceam, să rog pe d. prim ministru să ne spună ce lucruri s’ad petrecut ca să facă ca atitudinea d-v. şi a guvernului, de îndată ce aţi luat angajamentele acele mari, azi să nu mal voiţi să auziţi de această cestiune. Am zis. Replica d-Iui O. Panu D. vice preşedinte N. Crătunescu. întreb pe d. Panu, conform art. 81, daeâ voeşte să facă us de facultatea ce-1 dă acest articol, adică dreptul de replică. D. G. Panu. Negreşit. D. vice-preşedinte N. Crătunescu. Aveţi cuvtntul. D. G. Panu. Sunteţi martor că nu am făcut nici o cestiune personală cu d. Sturdza, ba, nici nu am tăcut vr’o alusiune răutăcioasă la d-sa. Credeţi că am voit să-l menajez. Credeţi că uu ştiam că are să-ml răspundă ast-fel? Vă Înşelaţi, ştiam cum are să-mi răspundă. Voiam însă ca d-lul să Înceapă, voiam să mă pun In poziţie de atacat, dar nu ed să încep atacul. Mă aştep tam ca să-ml lăspundâ, cum i-a răspuns d-lul Ionel Grădişteanu şi d-lul Delavrancea. Pentru ce ? Pentru că nu are absolut ce să răspundă In această chestie fără să se compromită. Ştiam că are să gă seascâ un pretext şi Încă un pretext ordinar. Ştiam că are să se lege de faptul intrărel mele In partidul conservator. D. prim ministru mă Întreabă cine sunt şi In ce calitate vorbesc ? Fac parte din partidul conservator, şi vorbesc în numele partidului conservator. Şeful partidului este aci şi poate să o de' clare. D. L. Catargi. Aşa este. D. G. Panu. Prin urmare, vedeţi, că de o dată vă dah două lămuriri în scurte cuvinte. Acum, să ml daţi voe mal întlid, să intrăm din nod In chestiune, căci nu am obiceiul de a interverti natura desbaterilor şi a face dintr’o chestiune importantă, o chestiune personală. Dar nu Yoid neglijea nici chestia perşonală, ci o void lăsa la urmă. Faptul că spuneţi că nu răspundeţi fiind că nu ştiţi cine sunt, este un subterfugid eftin de tot. D-v., — mă void face şi mal bine cunoscut Îndată,—ştiţi bine cine sunt. Faptul pe care Taţi invo-at In a doua linie, că nu ml răspundeţi fiind-că aveţi o poziţiune morală mal bună de cil a mea, nu numai v’il contest, dar Îl respiDg eu in dignare şi vă void arăta că aveţi o poziţie morală deplorabilă. (Ilaritate). _ Pentru că, ce însemnează o situaţiune morală? (ilaritate). Daţi-ml voe. 0 voce. Să lăsăm moralitatea la o parte. D. Gr. Panu. Ba să nu o lăsăm de loc Clnd un prim ministru ajunge ca să fie de-savuat de o mare parte a membrilor din partid, din tot ce este mal inteligent, clnd recarge la tot felul de expediente ca să nu răspundă la o cestiune, cînd un prim ministru a fost nevoit să se retragă In îotîiul rlnd recunosclnd greşala şi neputinţa de a remedia ceea ce tăcuse, acela numai forţă morală nu poate avea. Ori cine are mal multă forţă morală de cit d-voastrâ. D-voas-tră staţi acolo uu prin forţa morală. Numai un ministru care are ceva pe cugetul sâd, numai un ministru vinovat şi recunoscut de sine ca vinovat, numai acela nu găseşte ce să răspundă unul senator la o interpelare, a’.er-glnd la pretexte. Şi dovadă că aveţi uu cuget tulburat, departe de seninătatea morală, este că aţi scăpat un cuvlut care zugrăveşte situaţiunea d-voastră sufletească, aţi zis: «nu void avea ed nesocoleala ea să pronunţ vorba cari uu trebue să zic». Ce Însemnează aeeas'ă nesoeoteală ? Acum credeţi că a vă pronunţa In cestia naţională ar fi o nesoeoteală ? Ce fel de ministru cu forţă morală este acela care nu se poate pronunţa fără să se compromită In o chestie . Guvernul conservator, ştiţi bine, că răspun-zlndu-vă, s’a pronunţat categoric. Ce fel de om este acela care In 3 ani de oposiţie a vorbit aproape nuinal In această chestie şi a vorbit astfel In cit venind la putere, numai poate zice o vorbă ? Aceasta o numiţi forţă morală ? , Aţi vorbit prea mult în oposiţie şi acum aţi răguşit la guvern, este fabula cu gree-rul şi furnica, al cîntat toată vara, joacă acum dacă poţi. Trebuia să vorbeşti In oposiţie mal puţin In această chestie, pentru ca si astăzi să poţi spune ceva. Prin urmare, d-le prim ministru, resping pretextul ce aţi ales că nu răspundeţi fiind că aveţi forţă morală. Nu Îmi răspundeţi, fiind că vă lipseşte complect acea forţă. Credeţi d-v. că aceasta este abilitate ! Vă lăudaţi că d-v. uu sunteţi abili. Vă cred, aţi dovedit-o. Abilitatea consistă, d-lor, în aceea că În cestiunile delicate să poată cine va răspunde aşa ca să satisfacă şi opiuiunea publică şi să nu vorbeşll un cuvlnt prea mult, un cuvîut nesocotit. Un om politic, trebue să aibă o ast-fel de abilitate—d-voastră vă lipseşte—dv. credeţi abil a răspunde altceva la o Întrebare precisă şi a căuta să Înjuri pe un adversar eare te jenează. A easta este ceva ordinar, obicinuit In cercurile cele mal joase şi printre oameni fără cultură. Al căutat să mă Înjuri? Nu al reuşit şi vel vedea ludată. Dar să presupunem că al reuşit. El, şi dacă m’al înjurat pe mine, crezi că al răspuns ? Ce va zice ţara cînd va citi interpelarea mra şi răspunsul d-v. ? Va zice, primul-ministru a decousiderat pe d. Panu care nu are nevoe de consideraţia d-tale! Perfect. Dar cum rărnlne cu eesliunea naţională ? Aceasta vrea ţara să ştie, căci eh nu sunt legat de Cestiunea Naţională, eh sunt numai un pion, dar dv. trebue să vă lămuriţi căci trei ani aţi agitat’o. Spuneaţi: d-ta cine eşti? Aţi mal adaos: nu vorbesc cu d-ta pentru că al intrat In rîndurile conservatorilor. Mal lntlih, ca chestie de formă, vă rog să citiţi regulamentul şi mă pun sub proteeţiu-nea d-lul preşedinte. Nu-ml răspundeţi pentru că nu sunt liberal saii pentru că sunt conservator noh ? Cum ? dv. aveţi obiceiul a vorbi numai patere la putere! Dar fiecare senator este o putere şi un singur senator, dacă ar reprezintă o ideie, încă are dreptul să vă facă o interpelare şi dv. sunteţi datori să-l răspundeţi. Prin urmare răh v’aţl pus pe acest teren. Şi pentru ce? Pentru că nu puteţi face alt-fel, v’aţl legat greh de picioare două ghiulele acum trei ani şi acum greutăţile acelea vă Împiedică orl-ce mişcare. V’atn spus In interpelarea mea că altă dată Îmi ziceam: dar trebue să aibă d. Sturdza vre-o bază pe care se sprijină agitlnd Cestiunea Naţională. Acum vad şi constat că nu aţi avut nici una absolut şi eă adversarii dv. de atunci aveaţi dreptate clnd ziceaţi că voiţi să faceţi din Cestiunea Naţională o cestiune pur politică, că voiaţl să exploataţi această cestiune, care vedeaţl eă prinde în ţară. Şi mare dreptate avea Alex. Laho-vari clnd zicea după banca ministeriala : o să ceri scuze pentru lucrul acesta şi, d lor, declaraţiunsa de la Iaşi este o scuză, ca să nu mal vorbesc de alte scuze din alte împrejurări. Astă-zl te arăţi ce al fost acum trei ani, simplu politician. Cine are dar foiţă morală ? înţelegeam să îmi vorbiţi de forţă morală In alte cestiunl, dar vă lipseşte acest drept tocmai In a ceastă cestiune, în care aţi antrenat spre compromitere chiar şi pe aceia cari credeaţi serios în această chestie. Sistemul d voastră, de a găsi un pretext pentru a nu răspunde la interpelare, este comod, dar uu Inşală pe nimeni. Cu acest sistem puteţi să nu răspundeţi nici o dată şi nimărul. Dacă vă va interpela d. Lascar Catargi, veţi răspui de: eti, reacţionarilor nu răspund; d-lul Gh. Cantacuzino ’l veţi răspunde: eh bogătaşilor cari ah moşii multe nu le răspund; d-lul Brabeţeanu ’l veţi răspunde de asemenea: eh, advocaţilor de la Caracal nu le răspund şi aşa mal departe. Acesta este un sistem deplorabil şi lu interesul prestigiului Parlamentului vă rog să ’l părăsiţi Acum, d-lor, să fac conclusiunea. Ce aţi făcut, d-Ie prim-ministru, cu agitaţiunea d-v. de acum 3 ani ? Aţi făcut un răh imens, căel aţi făcut să dispară entuziasmul în cel tineri, aţi adus deeep-ţiunea In cel bătrînl şi aţi răspîodit neln crederea pe toată linia; aţi făcut ca duşuia-nil noştri Unguri să aibă ideia cea mai rea de oamenii noştri politici. El trebue să rldă de patriotismul oamenilor noştri clnd vă ved pe d-v. cari după ce aţi făcut ceea ce aţi făcut, apoi pentru un ciolan, pentru un minister, aţi renegat totul, aţi renunţat la totul, ba chiar v’aţl făcut agentul lor. îmi ziceaţi: dar ce aveţi cu faptele mele Înainte de intrarea nisa In minister ? Oeu paţi-vă, adaugeaţl, de faptele mele de clnd sunt ministru. Stih că nu vă convine să vă vorbesc de viaţa, dv. Înainte de minister, dar acest lucru ar fi comod. După această teorie, un om politic ar putea fi un criminal, fără că cine-va să aibă dreptul a ’i o zice. Trecutul unul om politic esle al opiniei publice, şi ori cine are dreptul să vă ceară socoteală de el. Dar dacă este aşa, alunei dv. de ce vă ocupaţi de miue, de trecutul meh, de ceea ee fac eh, şi aruncaţi acestea în discuţie publică ? Eh să mă ocup numai de ceea-ce faci d ta pe banca ministerială, şi d-ta să mă Întrebi pe mine cine sunt şi de ce diu radical m’am făcut conservator ? Şi iar d-ta să’ml spui, că eh nu am situa ţiunea morală a d-tale, că d-ta al 40 ani state de servicii!. Şi eh să nu am dreptul a’ţl aminti că al indus In eroare In timp de trei ani, opinia publică In chestia naţională? D voastră, printre laudele pe cari vi le aţi adresat, aţi pus InaiDte instrucţia ce aveţi şi cărţile ee aţi scris! Şi cui vă adresaţi cu aceste laude ? Mie ? Mie credeţi să ’ml impuneţl cu acestea ? Dv. credeţi că, dacă aţi făcut clte-va com-pilaţiunl şi aţi adunat clte-va documente, numai dv. aveţi dreptul să vorbiţi lu numele ştiinţei ? Şi acestea mi le spuneţi mie, ignorantul.., Vă resping acestea. Uitaţi că nu suut cel din urmă In ţara aceasta, şi că nu dv. puteţi avea dreptul să vă erijaţi faţă cu mine, In om învăţat şi cult. Puneţi pe un membru convins din majoritate să vă laude, dar nu vă lăudaţi singur. Dar, d-lor, ia si vedeţi o particularitate interesantă. Plnă acum, mal In toate discursurile, d. prim ministru se lăuda că a luerat cu Anastasie Panu, cu Hurmuzaky, cu I. C. Brătianu, iar unii diu noi ah complectat numărul, arâltndu-1 că a lucrat şi cu Hurm. zeky, şi cu Mavrogheui şi cu d. L. Catargi. ^ Vi s’a răspuns cum vi se cuvinea: vi s’a zis că poate aţi Însemnat ceva, cit timp aţi lucrat cu acel oameni, dar de clnd lucraţi singuri, nu mergeţi bine de loc (ilaritate). Mtudria şi lngîmfarea v’a cuprins sufletul, de cînd sunteţi prim-ministru ; adiuioarea, râspunztndu-mJ, aţi declarat că nu sunteţi discipolul nimănui, şi că sunteţi fiul operi-lor dv. A'ievărul este cel lntlih,iar nu acesta. Şi aceasta, susţineţi că este sofistică din partea mea ? Căci m’aţl făcut sofist, iar dv. v’aţl calificat, cu modestie, de filosof. Adică dv. sunteţi Platou, Aristoîel, şi cel l’alţl şi eu suntem cutare sofişti din forul Athenel ? Apoi cu ee se justifică aceasta ? Eh sunt sofist fiind că vă pun chestiunea şi d-ta eşti filosof fiind-că uu ’ml răspunzi ? Eu iţi pun precis chestia, d-ta, filosof, nu ’ml răspunzi de loc la ea? Dv. uu şti^I că caracteristica filosofului este nu numai să răspundă la chestiunile posibile, dar să răspundă şi la chesliuuile ipotetice şi imposibile de rezolvat pe calea experienţei. Dv. nu ştiţi că metafisica face parte diu filosofic ? Ce lei de filosof sunteţi d-v. care nu răspundeţi nici la cestiunile cele mal mici, nici la cestiunile ordinare ? Eh ’oih fi sofist, dar dv. nu sunteţi filosof. Dar, să lăsăm asemenea lucruri şi, după ce v’ain arătat ce răh aţi făcut Iu sentimentele, în aspiraţiile (ărel cu agitarea de politician a chestiei naţionale, ia să vă arăt râul imens ce Taţi făcut eausel romînilor din Ungaria. Aţi vivificat şi accelerat sentimentul naţional din Ungaria, care sentiment trăia, Insă se manifesta în mod normal şi just pentru a resista impietârilor ungureşti. L’aţI încurajat şi, clnd s’a dat un mare avlnt, aţi lăsat pe transilvăneni In glnara Ungurilor şi nu numai că i-aţl părăsit, dar pe ailă cale făclud un «inouvement tournant», v’aţl pus alături cu ungurii că sa loviţi în romlnl, dovadă tot ce am spus In dezvoltarea inter-petărel mele. Dar, aţi mal făcut ceva. Ctt timp nu ne mişcăm noi, agitaţia romînilor din Transilvania şi Ungaria nu prea era luată la serios de Unguri. El ziceah, agitaţia unor oameni fără hani, fără sprijinul diu alte părţi, nu poate avea efect; clnd v’aţl amestecat insă dv., atunci ungurii ’şl-ah zis: acesta e un pericol, e posibil, ’şl-ah zis Ungurii, ca mişcarea susţinută de Romînil de dincolo să devină un adevărat pericol pentru existenţa statului maghiar şi atunci el ah şi început a lovi In Romlnl. De la agitarea dv. a Început seria de legi de desnaţionali-zare, de schimbare plnă şi a numelor ro-mineştl, a stărel civile, etc. Vrea să zică i-aţl îudemnat, i-aţl pus In faţa duşmanului şi, în urmă, clnd, venind la putere, el nădăjduiah să capete sprijin de la dv., d voasti ă v’aţl grăbit a vă lepăda de din-şil, de trei or! Înainte de clntarea cocoşului, făelnd declaraţia de la Iaşi: «nu mă amestec, nici nu m’am amestecat în afacerile interioare ale Ungariei». Aceasta aţi spus’o la Octombrie 1895, trpbuia să o spuneţi la Octombrie 1894 şi 1894, pentru ca să nu provocaţi agitaţii sterile şi si uu deşteptaţi speranţe irealizabile. Declaraţia dv. de la 1895 era şi neexaetă, era şi omorîtoare pentru romînil de dincolo. Dar, ceva şi mal mult. Nu numai că nu aţi uşurat, venind la guvern, Intru nimic situaţia Romînilor de dincolo, dar ehiar le aţi agravat-o, chiar aţi lovit In ea, sunteţi duşmanul lor. Aţi făcut uii răh imens; aţi desfiinţat, prin suprimarea subvenţiunel, sah sunteţi pe cale de a desfiinţa, şcolile romîue din Braşov. Era o subvenţiune— nu ştih dacă era înscrisă lu budget—pe care eraţi obligaţi să o apăraţi eu pieptul şi, dacă era o cestiune în care trebuia să faceţi pe samsarul cinstit, era cea mal fericită ocaziune să o faceţi. E vorba de subvenţiunea care o dedea, plnă la d-voastre, guvernul romîn bisericel Sf. Nicolae. Aceasta, propriu zis, nu era o subvenţiune, era o datorie strămoşească, era equivalentul venitului moşiilor pe cari Domnii Moldovei şi al Munteniei, precum Petru Şchiopul şi alţii, le dăruiseră acestei biserici, şi care uu moment Întrerupt a fost din noh recunoscut de Vodă Cuza în 1861. Prin urmare, nu era In această chestie să faceţi nici măcar pe patriotul, era destul să faceţi pe ministrul corect, care împlineşte o datorie ca ori care alta. Menţinerea subvenţiei nu avea, prin urmare, nimic ruşinos, ilicit, de ascuns. Cînd vi s’a cerut de Unguri să tăiaţi subvenţiunea, era o datorie de conştiinţă să ziceţi: nu putem suprima această subvenţiune, căci Statul romln este dator din vechime să dea această subvenţiune, era o datorie contractată d’inainte de d-voastre. Dv. aţi suprimat, dar n’aţl făcut cel puţin nici ceea ce a făcut Husia cu moşiile Închinate. Clnd s’ah secularizat averile, —şi şliţl că erah moşii In Basarţabia—Rusia a zis: nu recunosc actul de (secularizare, priu urmare, nu dah veniturile, dar a făcut ceva, ceva mal mult de cit dv.;, Rusia depune de atuucl, la Casa de Depuneri de a- colo, sumele acelea, ziclnd : vom vedea dacă se poate da sah nu. D-voastre nu aţi făcut măcar nici atlta lucru. D voastră aţi călcat testamentul lui Prtru Şchiopul şi al celor-l’alţl Domni romtnî cari dăruise moşiile, aţi suprimat subvenţiunea şi faeeţl să cadă şcolile. Citiţi ziarele din 1 ransilvania asupra acestei chestii şi veţi vedea marele răh ce aţi făcut. Peutru ce nu aţi apărat această cestiune ? De ce nu aţi făcut măcar aici pe samsarul cinstit, nu al Romînilor, dar samsarul unei cestiunl pe care dv. aveţi dreptul şi datoria să o apăraţi: vedeţi nu mă pui pe terenul că suntem datori ca din patriotism să susţinem şcolile din Transilvania. Căci lu situaţiunea sufletească In care vă aflaţi, este cu neputinţă ca cine va să găsească vre-un ecoh. Prin urmare, sftrşescziclnd aşa: Nu mi-aţl răspuns, d-le ministru, la cestiune; nu puteţi răspunde. Nu aveţi ce răspunde. Astăzi este constatat că agitaţiunile ce aţi făcut ah fost in contra intereselor romi-nilor de dincolo, şi nu pentru dîuşil. Dv. aţi profitat singur, aţi profitat peutru dv. Înşivă, căci aţi ajuns acolo. Dar aţi făcut o declaraţie din care reiese ctt renegaţi astăzi ceea-ce susţineaţi acum trei ani. Acum trei, patru ani, ziceaţi că chestia naţională esle cea mal importantă şi că preferiţi a nu veni nicl-odată la putere declt să o părăsiţi. Astăzi, aveţi aerul că ea nu a avut nici o importanţă; In adevăr, răspunzîndu’ml, aţi spus că guvernul conservator nu a căzut de la putere din cauza naţională, ci din cauza legel maximului, legel minelor şi altele. Aţi mal adaus că ceea ce separă pe liberali de conservatori sunt chestiile interne, iar nu cele externe. Dar campania de la 1893 şi 1894, dar întrunirile de la Orfeh. de la Băile Eforiei, dar interpelările din Senat, dar declaraţiile dv. patriotice ah fost chestiuni interioare ? Apoi dacă aş sta să le număr, aţi vedea că ah fost mal multe agitaţiuni in chestiuni exterioare, de cit In chestiuni interioare. A'eastă declaraţie a dv. este preţioasă. Făclud o fără voe, aţi răspuns, în parte, la ceea ce doream să ştih. Făelnd o, rezultă că renegaţi trecutul şi renunţaţi la chestia naţională lucru ce ll | ştiam dealtminterea. Să se ia a t şi să se ştie acest lucru de toţi. Chestia personală Acum, sfirşind cu această cestiune, daţi-mi voie să videz şi chestia personală, pentru ca să nu mal iah. pe urmă, euvîi.tul din noh. O tac aceasta pentru ca altă dată <înd 11 voih interpela să-ml poată răspunde, fără să mă mal Întrebe ce sunt. Ce sunt, d-le prim-ministru şi d-lor senatori? De 15 ani sunt adversar constant al partidului liberal. Iată ce sunt, o ştiţi foarte bine. Aţi fost de două ori în opoziţiune şi odată la guvern, şi nu m’am schimbat, am fost continuă adversarul d-voastre. Bine sau râu, nu ştih dacă am făcut, dar este aşa. Prin urmare, clnd aveţi înaintea d-voastre un om, care de 15 ani v’a combătut, aveţi dreptul să mal întrebaţi cine sunt ? Va să zică, sunt adversarul d-voastre. Am făcut prima dizidenţă acum 15 ani, vă aduceţi aminte, cu Costache R isetti. Toţi s’ah întors de atunci înapoi, d. Taclie Giani, d. Grădişteanu, etc. D. P. Grădişteanu : Eh ! ?... D G. Panu: Vreah să zic că v’aţl Împăcat, eh singur nu m’am mal împăcat. Iah de martor pe d. ministru de justiţie, că a-tunel dnd a fost să facă unirea liberalilor dizidenţi cu liberalii Iul Ion Brătianu, căzuţi la 1888. eh m’am opus şi m’am despărţit de D. Brătianu şi cel-l’alţl,prin urmare aveţi nu un adversar de ocaziune, ci un adversar natural, şi de adversarii naturali, ori cum ar avea ideile şi ori cit s’ar fi schimbat, trebuie să aveţi respect,—-şi de sigur că aveţi respect în fundul sufletului, căci nu puteţi alt-tel. dacă sunteţi just şi dacă mal aveţi o rămăşiţă de imparţialitate In a judeca pe oamenii ţârii. Dar astăzi sunt în rîndurile conservatorilor,—da, şi mă mîndresc de aceasta. Pentru ce sunt In rîndurile lor? Mal Întlid pentru că ani constatat că a ti singur este a face jocul acelui partid pe care îl cred eh mal răh şi acel partid, după mine, este partidul liberal. Astăzi, cot la cot cu alţi tovarăşi, pot să lupt cu mal multă putere in contra celui mal răh partid ce l-a avut această ţară, şi e o consolare pentru mine că am tovarăşi demni, că sunt într’un partid compus din oameni respectaţi de întreaga ţară, În mij-ljcul căruia pot ca să continuh lupta în contra dv. Dar aveţi să spuneţi: de ce te al unit cu conservatorii şi nu cu liberalii ? Căci, trebue să vă amintiţi, că cu toată puţina consideraţie ce ziceţi că aveţi pentru mine, dv., d-le prim-ministru mi-a(I făcut onoarea să staţi de vorbă cu mine, să’ml faceţi propuneri ca să Intru In rîndurile marelui partid. Eh cred că atunci clnd cul-va îl faci o propunere ca să lucrezi cu dlnsul, nu mal eşti în drept să-l desconsideri. Ciad dv. aţi primit cu onoruri pe d. Pău-cescu, de ce găsiţi extraordinar că conservatorii m’ah primit, nu cu onoruri, dar dîndu-ml un loc onorabil In mijlocul lor ? Să nu ziceţi că ideile mele sunt mal aproape de ideile liberale, de cit de cele ale partidului conservator, pentru că eh nu mă iah după discursurile pe cari le ţineţi la Orfeh şi Dacia, şi nici după programele pe cari le afişaţi de ochii lumel. Cu toată legenda de reacţionari ce aţi fă'-ut odată, conservatorilor ,şi care astăzi este distrusă, eh am văzut că în timp de 7 ani cit ah fost la guvern, ah făcut legi organice, legi de progres, pe cari dv. de trei ani de zile vă munciţi în zadar ca să le schimbaţi, şi nu reuşiţi. Partidul conse^' vator este in ii progresiv de cit aldv., astăzi. D. M. Schina zicea că nu primeşte d-sa lecţiunl de la un om care şi-a -schimbat principiile. . D. M. Schina. Nu eh, ci parlidul. D. G. Panu. Partidul fie, cu această o-caziune ÎI voih răspunde in treecăt, dacă d-sa ţine sunt gata să fac o chestiune per-son-lă şi cu d-sa. Mi-am schimbat principiile ! i Zece ani de zile am făcut politică de principii, politică teoretică, timp de 10 ani am făcut teorie politică, necruţind nici un www.dacoromanica.ro A se citi în pag. IV171-timele in formaţiuni, rfe-peşile sosite astăzi, precum şi fapte diverse. partid, absolut nici un partid, \ am atacat si ne dv. şi pe conservatori. Nu regret ceea ce am făcut, nu reueg nimic din ceea ce am scris. Ştiţi pentru ce? Pentru că cred că am făcut operă bună în tara aceasta. Am aruncat în public idei şi credinţe, cari îl scăpai! din vedere In luptele diulre partide; v’am înlocuit pe dv. cari nu făceaţi de cît cestiunl de persoane cari nu vedeaţl de cît fanarioţi şi trădători în cel cari nu vă urmai»; am lărgit orizontul discuţiilor şi a chestiunilor politice. Am introdus pe cit am putut, chestiunile economice şi soia'e în discuţia publică generală, arătind că politica nu este o chestie de o-rizonturl înguste, că aiurea alte chestii şi alte probleme, se agilă pe Ungă calea de toate zile'e. Am căutat să complinesc lipsa de cunoştinţe indispensabile pentru grosul publicului, ori cărui partid ar aparţine cine-va. Fâcînd ast-fel, am făcut opera generală, am agitat chestii cari sunt interesante de ştiut şi de studiat, şi pentru conservatori şi pentru liberali, şi pentru cel ce le aprobă şi pentru cel ce nu le aprobă. Aceasta nu era politică militantă, în tot cazul nu era politică de partid, căci radicalii nu aii fost un partid, ci un grup de oameni legaţi prin idei teoretice. Cînd însă am crezut că faţă mal cu seamă cu pericolul în care partidul liberal trage lupt*-le noastre politice, este nevoie ca să încetăm de a face numai polemice de idei, ci să punem umărul la treaba de toate zilele, atunci natural, fără hezitare am fuzionat cu partidul conservator, singurul pe care l’am considerat ca cel mal corect şi mal serios. Dar cu ce drept îmi cereţi socoteală de intrarea mea în rîndurile conservatorilor,? D-voastră, d-le prim-ministru, ziceaţi : Cu ce drept vă amestecaţi în cearta noastră, între noi şi aurelianiştl ? Vă întorc argumentul : cu ce drept mă acusaţl că am schimbat principiile?Luptatam cu dv.alături, aţi împărtăşit a ele idei ca să ziceţi că este o slăbiciune, o ştirbire pentru dv. ? Nu, m’aţl combătut in continuu. Acum, cînd intui într’un partid, cînd nu mal pol susţine acele idei, trebue să vă bucuraţi de a-est lucru, căci aţi scăpat de nişte idei nesănătoase!.. Am fost în rîndurile dv. ca să mă acusaţl că v’am părăsit ? Cine are dreptul să mă acuze sunt aceia cari ah crezut în acele principii El bine, afară de vr’o doul, toţi ctl-l’alţl ah simţit manie act, toţi ah venit franc şi s’ah Înscris în rîndurile conservatorilor. Dv. aţi primit dintre noi, mal de seamă, numai pe d. Macri; de ce nu l’aţl întrebat cum ră-mîne cu ideile sale şi de ce numai pe mine mă întrebaţi cum rămîue cu ideile mele, cu care n’aveţl nici în clin, nici în mînecă ? In fond, nu am renunţat de cît la modalitatea cum să fie puse în pactică ideile. Ar fi o reneg-re dacă aşi fi renunţat la ideia de progres, ideie care călăuzea întregul meh sistem în politică. Or, la ideia de progres n’am renunţat, căci partidul în care am intrat este un partid eminamente de progres, cu toate insinuările cari se fac. A dovedil’o şi o va dovedi—opera mea nu o regret, — opera mea a profitat la mulţi şi ’ml aduc aminte cu plăcere de cel 10 ani de muncă şi de străduinţă. Şi dacă dv. vă lăudaţi d-le prim-ministru cu 40 de ani de muncă şi eh mă laud cu 10 ani almei. Ş'apol să nu vorbiţi că sunt conservator noh, căci d-voastră aţi fost acuzat de liberal de dată cam proaspătă. D. Costinescu pe care ’1 acuzaţi acum că este renegat, poate să zică, am 30 de ani de munca în partidi.l liberal. El poate striga «cel noul intraţi la carantină» şi între cel noul intraţi, ştiţi că v’a pus şi pe d-voastre. Si cu drept cuvînt, nu sunteţi «ab origine» in partid, nu sunteţi din rasa Brătienilor, Goleştilor, Rosetilor, aţi colindat şi pe aiurea şi pe alăturea, nu aţi fost tot-d’auna în inima partidului d-i cît de eît-va timp, de cînd aţi declarat că de rîte ori mă va chema Brătianu voih veni, de cîte ori îmi va zice să plec voih Bleca. De pe la 1886 aţi luat consistenţă. ie a'tminterl aţi mărturisit indirect faptul de multe ori, de cîte ori v’aţl lăudat că aţi fost discipolul lui Panu. dar Panu nu era liberal ca Brătianu, dar cînd aţi intrat în minister sub d. Lasear Catargi, nu aţi intrat ca nuanţă pur libera'ă. Vorbiţi de renegarea ideilor, să vedem, partidul liberal a avut programul de la 1848. L’aţl renegat. Programul de la 1848 era prea socialist şi internaţional. Vă speriaţi şi faceţi o chestiune la fiecare ocazie, cu partidul radicalo-conservator. Asemenea partid nu există. Nu mal există de cit partidul conservator. Nu prind asemenea ironii. Dv. aveţi aerul de a vă scandaliza de această fuziune. Apoi dv. nu v’aţl unit cu socialiştii la Plo-eştl? Nu aţi pus un socialist In fruntea comunei la Ploeştl? Vă zicem noi pentru aceasta partidul liberalo-socialist ? Este mal multă apropiere între libero li şi socialişti, declt cum era între foştii radicali şi conservatori ? Să lăsăm micile acestea ironii, care nu pot avea nici o seriositate. Să lăsăm de o parte personalităţile, căci cu personalităţi nu se poate rezolva nimic. După ce aţi părăsit programul de Ia 1848 aţi vagabondat pînă Tpe la 1866 fără nici un program stabil sah serios. Căci nu ideia de unire, de emancipare a ţăranului etc. ah fost apanagiul exclusiv al dv. Adevăratele idei ale partidului s’ah arătat numai cînd la 1876 aţi venit la putere. Ion Brătianu le a în , dînsul nu se lăuda că este consc l;a l’am auzit în Cameră zicînd: eh sunt conservator. Atunci, dacă socialistul şi . , >>liţi. de la 1848, anarchistul B ’ătiani 'a 1848, a ajuns în fruntea partidului -n I, pentru ca, acolo ajuns, să se laude a este conservator,—pentru ce găsiţi cu os c* fostul radical să între tu rîndurile pi rtidulul conservator ? Nu aţi avut in fruntea dv. pe principele Dimitrie Ghica, conservator ? Nu ţl a cum In rîndul dv. pe Principele Gr. Stur-dza, conservator? Ce însemnează aceasta pentru partid ? Că v’aţl perdut culoarea ? Ce înseamnă pentru ceea-ce ah intrat ? Ca sunt renegaţi? Sunt oameni cari cred că merg mal bine cu dv. Daţi-ml şi mie voe ca să cred că merg mal bine cu conservatorii. Dv. nu vă uitaţi la blrna din ochiul dv., ci vă uitaţi la paiul din ochiul altora. Aceasta poate fi polemică de presă, dar de parlament nu, este prea jos lucru, prea mic. Mal departe. Aţi făcut un program la Iaşi. L’aţl pus îii aplicare ? Puteţi să ’l juneţi? Imposibil. Ce aţi declarat la Cra-îova ? d-le prim-ministru ? Nu aţi zis că programul de la Iaşi l’aţl făcut fiind că adversarii vă cereah un program, şi că în realitate acel program era numai de oca-zione. Aţi avut nevoe de un program de ocaziune. înainte de acest program nu spuneaţi că programul dv. este anul 1856 sah statuia lui Mihaî Bravul a lui Ştefan cel Mare ? Prin urinare, să închidem chestiunea personală, căci nu puteţi ajunge la nimic, şi să ’ml răspundeţi, d le prim ministru, categoric, căci aţi avut timp de gîndit. Ce împrejurări nouă ah venit, ca să vă sc Limbaţi limbagiul şi atitudinea în chestia naţională. La aceasta să reduce totul. Discursul d-luT Chambsrlain Birmingham, 2 Maiit. — In discursul ce a pronu^at eri, d. Chamberlain a declarat că situaţia externă este gravă. Ar putea să vie repede timpul cînd va fi uevoe de a face apel la patriotismul poporului englez. Englitera este isolată, este deci nevoe ca toate părţile imperiului să se unească mai strîns, şi datoria cea mal grabnică de a se uni în mod mal strîns cu verii noştri americani. Orl-ce râsboih ar fi puţin scump, dacă ar isbuti la unirea tutu!or angio-saxo-nilor. Situaţia în China nu este satisfăcătoare, căci a fost cu neputinţă de a se ajunge la o înţelegere cu Rusia. Acum nu este vorba de un port chinez, ci de soa, ta în tregii Chine unde interesele Engliterei sunt foarte mart. Dacă trebue ca soarta Chinei să nu se decidă fără avisul Engliterei, guvernul nu trebue să respingă ideia unei uniri cu Puterile ale căror interese sunt identice cu acelea ale imperiului britanic. RESBOIUL ISPANO-AMERICAN Serviciul «Agenţiei Romîne» DEPEŞILE DE-ERl Debarcări re&pintue Madrid, 2 Maiu. — După o depeşă oficială din Havana, cinat corăbii a-merioane aii încercat să opereze debarcări în diferite punde ale coastelor Cubei. Pretutindeni aă fost respinse de trupele spaniole postate pe coaste §i si'ite să se îmbarcheze din noit. Spaniolii aii prins doi americani. Un ofiţer spaniol a fost omorit, cîţi-va soldaţi aii fost răniţi. Mjupta la C’icnfucgo* Key-West, 2 Maiu.—In lupta de la Ci-enfucgos, un matelot american a fost o-morît, 6 au fost răniţi grav şi cîţi-va uşor. Marbleheard, Nasliville şi o canonieră aii participat la luptă. Nici o corabie americană n’a primit avarii mari. Desntinfirc. Cri&a tlin JSgiattia Washington, 2 Maiu. — Departamentul de Stat desminte în mod formal ştirea după care vaporul francez La Fayete ar ţi debarcat la Havana tunuri şi muniţiuni de războiit. Madrid, 2 Maiu.—După ziare, cu toată dorinţa d-lui Sagasta, de a amina crisa ministerială, remanierea cabinetului este iminentă. E,a M*orlo-Itlco,—Spionagiik Madrid, 2 Maiu.—O depeşă a guvernatorului din Porto-Rico zice că de azi dimineaţă, nu mai este de cit o singură corabie americană în faţa pieţii. Washington, 2 Maiu. — Administraţia poştelor a ordonat confiscarea obiectelor adresate prin poştă d lui Barnabe şi celorlalţi membrii ai legaţiunei spaniole. S’a descoperit un sistem complect de spionagiu. Ambasadorul englez va recomanda Engliterei să invite pe d-nu Barnabe şi pe spionii spanioli să părăsească Canada. Depeşiie de eri Serviciul « Agenţiei Romîne» Atena, 2 MaitL—Oficialul publică declaraţia de neutralitate a Greciei, în timpul războiului ispano-atnerican. Londra, 2 Maia. — D-nu Gladstone este mal bine. Roma, 2 Maia.,— Regele, care a avut o conferinţă cu d-uil Prim, San Mazarno şi Janardelli, a manifestat deplina sa încredere îu cabinetul actual şi a aprobat actele guvernului. Liniştea continuă să domnească în tot regatul. Paris, 2 Maiu.—Curtea de casaţie a respins apelul d-lui Zola în contra sentinţei curţii de apel, recunoscînd competinţa tribunalului corecţional în afacerea plîngerii de defăimare depusă de experţii caligrafi. Peking, 2 Maih.-Prinţul Henri al Prusiei a sosit. A fost primit, în mod oficial, înlr’mi mod splendid. Atena, 2 Maih.—Depeşi din Volo zic că două steamere încărcate cu soldaţi turci au plecat azi la Salonic. Milau, 2 Maih.—Liniştea domneşte atât îu oraş cit şi în provincie. ULTIME IHMATIUH; MEETINGUL NAŢIONAL I‘ara*la*ul ele la Xlâlari De şi vreme de ploaie, totuşi la orele 10 a. m., lume multă venise la biserica Zlătari, unde se oficiă, de eătre P. S. Sa Archiereul Calistrat, un parastas pentru sufletele eroilor mirilor mişcări naţionale diu 1848, din Transilvania. Lumea, ne mal putînd încăpea în biserică se îngrămădea In curie şi la intrare. Ziarul special al Ligel culturale, Cîmpul Libertăţei se vindea cu sutele. Plinire persoanele venite la parastas, cităm pe d-nil Urecliiă, Ylădescu, Neniţescu, Barbu Pultineanu, PencovicI fost inspector administrativ, colonel Costeseu, dr. Istrati, Gk. Bursan, Gîrlioviceanu deputat, Haliţa inspector al Invăţămîntulul, etc. La orele 11 parastasul se sfîrşeşte şi lumea se retrage dîndu-şl îutîliiire In grădina Cişmegiu la orele 1 şi jumătate, In Chjfntegin De şi ploua şi lumea era nedumerită dacă se va mal ţine meetingul proiectat, totuşi la orele 2 mulţimea se adună în Cişmegiu. Două muzici chită în permanenţă diferite clntece naţionale, precum : Deşteaptă-te Romîne, Arme ne mai daţi, Marşul lui Iancu, etc. Studenţii şi membrii comitetului Ligel purtah, la butonieră, cîte o cocardă tricoloră învăluită în crep negru, poliţia de onoare era formată din studenţii cari purtah cîte o cocardă naţională cu pangliel albe. Poliţia de onoare procedează la formarea cortegiului. In frunte mergea o muzică, apoi un student cu un drapel, avînd cîte-va panglici negre, cu inscripţia: «Romluil subjugaţi cer dreptate!» Apoi membrii comitetului Ligel, societăţile din Capitală, studenţii în număr de pproape 800, o mulţime de cetăţeni. Pornirea cortegiului Cortegiul format, se pune îu mişcare la orele 2 şi un sfert cu o mulţime de drapele, bani-re şi steaguri de ale societarilor. Banierele purtah inscripţiile: Unirea face puterea! I)eşteaptă-te Romîne! Trăiască martirii! Romînl din patru unghiuri! etc. Capul cortegiu'ul ajunsese deja In Calea Victoriei, cînd se zăreah încă cîte-va baniere la intrarea principală a Cişmegiulul. Bulevardul era negru de lot, căci mii de umbrele îl acopereah de la Cişmegiu şi pînă în Calea Victoriei. Manifestaţiile Toate casele, toate cluburile erau împodobite, de-a lungul Calei Victoriei, cu tricolor ; numai clubul liberal n’a arborat nici un drapel. Pe balconul clubului, nimeni. Doar numai la două perdele priveah cîţi-va. D. Epurescu s’a arătat la o fereastră şi mulţimea a început să strige: — Jos de acolo! Arboraţi tricolorul! Calea Victoriei era înţesată de lume; trotuarele, ferestrele şi balcoanele erah pline şi lumea Intlmpina pretutindeni cortegiul cu strigăte de ura. Ajungînd în dreptul Clubului Tinerimel, cortegiul a fost primit cu o ploae de buchete din toate ferestrele. In dreptul Palatului, regal muzicile intonează «Imnul regal», mulţimea îşi descoperă capetele şi isbucneş'e îu strigătele de «Ura! Trăiască Regele !» Iar din balconul Hotelului Metropole o uouă ploaie de buchete. La şosea, cortegiul era aşteptat de o mulţime mare. In dreptul şcoalel primare se afla d. P. S. Aurelian, privind la cortegiul ce se apropia. Discursurile Pe cîmpul deschis de lîngă lăptăria Fro-nescu, era înălţată o tribună acoperită de verdeaţă. Cîmpul este înţesat de lume la orele 3 şi jumătate. D. Ylădescu, preşedintele Ligel Culturale, relevînd însemnătatea istorică a zilei de 3 Maih, declară deschisă adunarea naţională. D. . Crerota Speciali*! t Chirurgie, organele genii o- uri nare BULEVARDUL ELISABETA 39 Consullaţiunl de la 6 — 7 Doctorul Cobilovicl Intorcîndu-se din streinătate ’şl reia orele de consultaţie de la 2 —8 p. m, Special în Boale de femei şi copil Mânios Strada Cîarol No. 18 Drogueria Brînduş BUCUREŞTI 27 Strada Clementei 27 (lingă farmacie) Drogue, Produse Chimice Specialităţi Franceze OBIECTE DE PANSAMENT Ape Minerale Se vinde pentru eşirea din indiviziune 1) Moşia Gloduri Pădureni, 830 fălci, pâ-mînt arabil, fineţuri şi acarete in bună staro la 30 km. de gara B icăh. 2) Moşia Cleja Băcăcumi, 520 fălci, pămlnt de arătură, fineţe, iameşe, păduri şi acareta in zidărie, aceactâ moşie traversată de apa Şiretului se afîă la 5 minute de gara Faraoni. 3) Moara din comuna Lttea lingă. Bacău, situată pe apa Bistriţa, avînd patru perechi petre de măcinat. Toate situate în judeţul Bae?0. Pentru informaţiunl a se adresa la doamna Marfa Th. Hauiitz la Galaţi STR. CUZA-VODĂ. No. 20. MAISON NOUVELLeI 8, Strada Begală, 8 D-şoara KICHETTE VLADIMia previne pe numeroasa sa clientelă şi doam-1 nele care vor bine-voi a ’I face onoarea u- 5 nel vizeta că vor găsi In salonul săQ de| mode, cele mal frumoase nuvoteurl şi ul- S limele creaţiuul de pălării pentru doamne 9 pentru sesonnl de vară, aduse de !a cele 9 mal bune casa din Paris. Dapositara de eşintioane de stofe pentru B croi hl de la una din cele mal importante K case din Paris pentru Haules Nouveautăs. 9 Parfunterie antiseptica v; VAN DEN 1,000,000 I.AMPIOANE Veneţiene şi Japoneze PENTRU ILUMINAŢI UNI Cele mai frumoase culori şi forme Pentru Provincie se trimite franco 35 bn-c&ţf bine asortate cu preţui de Ici 10 M. LITjUANN, I. WAPPNER S-sor Calc» Victoriei IVo. Ol vis-â-vis de Episcopie PRIMUL ATELIER MECANIC DE SPÂIjĂ tohix: diu Strada Isvor No. 50 SE ÎNCHIRIAZĂ t u toate acceaoriele Avînd şi o clientelă numeroasă şi aleasă A se adresa în Str. Covaci No. 3 Paul Marcovicî Doctor iu Medicină şl chirurgie Specialist în arta dentară S’a stabilit în Capitală, Calea Victoriei No. 42, colţ Bulevardul Academiei No. 1. : Or- BAUBERBER Ord. 2—4 p. m. HOTEL BRISTOL. de la 23 Aprilie a. c. Calea Moşilor 53 Mobile de vînzare Iu Calea Victoriei, No, 78 etajul I, vis-â vis de Pasagiul Romln se vinde Mobilul din 5 camere, compuse din .- SALON, SALONAŞ. SUFRaGERID, ODĂI de CULCARE, BIROU, ANTREşi alte diferite mobile elegante pentru i-omplectarea orl-efi-rel aranjamente. Profitaţlde ocazie, fiind preţul convenabil. AUGUSTE CLOUARO fost Grădinar Şef al Capitalei, Entreprenor de Parcuri şi grădini BucureMlî, Strada Oarol I, 58 MARE DEPOU foiă, Lucernă, Iarbă de Cimp şi Gazon pentru Livezi si Păşuni, Furagere, Graminee, Uleioase. Textile şi Economice ; rădăcini furage-re; Sfecle, Morcovi, Napi, Cicoare de cafea, etc. etc. Seminţerie de flori de legume de tot felul. Peste 30i* de soiuri de Trandafiri,Răsaduri de fiori şi arbori fructiferi. Instrumente pentru grădinari şi amatorf POMPE şt TULUMBE pentrn stropit grădini si florării (Serre) M işinele cele mal noul de Altoit Viţă Americană, după sistemul francez şi adoptat do Secţiunea Viticolă a Ministerului de Domenii. Stabilimentul horticol şi Pepiniera se află pe Şoseaua Grozăveşti (Cotroceni) Ferma de încercare ia judeţul Argeş Catalogul de detail se trimite gratis şi franco la cerere. Scarlat C. Arion ADVOCAT S’a mu*at Bulevardul Maria, 84- www.dacoromanica.ro RESBOIUL ISPANO-AMERICAN (Serviciul «Agenţiei Romîne») DEPEŞILE I)E AZI flota m/taniold Madrid, 3 Maiu.—Toată seara a circulat aci cu persistenţă svonul că escadra Spa• niolă se a fia Ungă Cuba. Washington, 3 Maiu. — După informa ţiuni sosite aci, flota spaniolă a fost »ă-nesru Va-ile sbatiudu-se cu moartea şi de abia puţind să re-pire. Ririi at şi urcat într’o trăsură, el e transportat, lntr’o stare desperata, la spitalul Filantropia. unde, după cite-va minute, Îşi închide pleoapele pe veci. Dintr’o sciisoare ce a lăsat, rezultă că numai glndmdu-se la ruşinea ce ar fi suferit clnd camarazii JuI ar fi afiat că nu le-a cumpărat lucrurile, cbeituindu-le banii, numai acest gind a determinat pe sergentul Balânescu Vasile să se ' sinuriză iu floarea virste), de 23 de an). OxriA eu rănire. — In strada Ţepeş-Vodă 51, tiăiau tn concubinaj, Gheoighe’lone-scu, cistnar, şi Bălaşa Stanescu, sora lui Şte. f«n giădinarui din strada Plantelor 69 Viaţa casnică pe care o duceaţi cel doi, era de la o vreme, mal mult de cit mizerabilă, şi — fireşte pe Ştefan Stănes-u 11 durea aceasta. Spre a schimba traiul sorel sale, el se duce I«rt la ea şi II propune să părăsească pe beţivul el amant. Tocmai atuarl soseşte şi Ghe^rghe Ionescu. care venea de la o circiumă. O ceârta se născu şi — in mînia inconsriemă a beţivului— Ionescu scoate un cuţit ce-1 purta cu el şi aplică o puternică lovitura la braţul sting. Sărmanul om cade jos tn nesimţire şi da abia a putut scăpa de furia ferocelui beţiv, gtaţie intervenţiei vecinilor alarmaţi de ţipetele fcmeel Bălaşa care striga : «săriţi că se o-moată». Pi ins si legat cot la cot, criminalul beţiv a fost trimes poliţiei spre a fi are.-tat pină la anchetarea fap'ulul de parchet, iar grădinarul Stanescu a fost trimes tn Îngrijirea spitalului Coiţea. FOIŢA ZIARULUI »EPOCA NICOLAE GOGOL TARAS BULBA ROMAN I8T0RIC niM VIAŢA BEPVBLICEl CAZAVIEOB I — Cum, nu se poate! Iată că zici că n’avem drept; şi efl am doul fii tineri amlndoul, cari n’afl fost nici unul nici altul la războifl. Şi, iată, zici că n’avem drept, şi că Zaporogil nu trebue să meargă la războiţi. — Nu, asta nu se cuvine. — Trebue dar ca puterea căzăcească să se piarză de geaba; trebue deci ca omuţ să moară ca uu ciine, fără să facă o faptă bună, fără să fie folositor ţârei şi creştinătăţii? Pentru ce trăim ? Aide, desluşeşte-mi aceasta. Eşti un om cu minte, nu de geaba te-afl făcut Koşevl. Spune, pentru ce, pentru ce trăim ? Koşeviul nu răspunse îndată. El era un cazac încăpăţînat. După ce trecu multă vreme, el răspunse — Şi cu toate astea n râsbol. Depeşile de azî Roma, 5 Maifl.~ Liniştea domneşte In tot regatul. Deputatul socialist Pescetti n’a părăsit Monte-Citorio de ieri, pentru a nu fi arestat. Milan, 3 Maifl.— Ca rectificare a ştirilor exagerate publicate de presa străină s'a constatat că numărul morţilor In timpul ultimelor turburărl se urcă la 81 şi acela al răniţilor la aproape 400., La spitalul militar slut 22 de răniţi din cari 3 ofiţeri.— 2 agenţi al forţei publice aii murit. Petersburg, 3 Maifl.—Vorbind de discursul contelui Goluchovski, Journal de St. Petersburg relevează In special pasagiile privitoare Ia Creta, unde ministerul austro-urgar recunoaşte că persoana viitorului guvernator al Cretei precum şi soluţiunea ces-tiunel cretane, nu interesează Austro-Unga-ria de cit din punctul de vedere al restabilire! liniştel şi lmpedicărel de complica-ţiuni ulterioare. Atena, 3 Maifl.— Comisiunea internaţională de control a ales pe d. Lom ca preşedinte. Guvernul a primit notificare in privinţa evacuărei. Mai multe steamere încărcate cu trupe aă părăsit Volo, fără să se producă vre un incident. ŞTIRI MĂRUNTE * Aflăm cu plăcere că d. Isidore Lust-garten, fost intern pr. la spitalele din Paris, a trecut cu un deosebit succes teza sa de doctor In medicină şi a fost vifl felicitat de juriul examiuator. ----------—--------------------- Corpurile Legiuitoare CAMERA DEPUTATELOR Şedinţa de ia -M maiu Şedinţa se deschide la orele 2 10. Prezenţi 06 deputaţi. Presideazâ d. D. Giani. D. G. Scorţe8cu interpelează guvernul asupra celor petrecute eri, Duminică, la Iaşi, unde manifestanţii, eşiţi de la întrunirea naţională, ţinută in acel oraş, au avut ciocniri cu poliţia şi armata. D. Scorţescu cere ca guvernul să răspundă imediat, de oare-ce s’au făcut mai multe arestări. D. lerichide : e inexact. D. Filipoiu. Ştirea a sosit In acest mo ment. (Ilaritate) “Aplause ironice,—strigăte : Bravo Fili-poiule !... D. Ferichide cere intervertirea ordinel zilei pentru votarea mal multor credite urgente. Camera consimte. SENATUJL Şedinţa de la 4 maiu Şedinţa se deschide la orele 2 şi 20 sub preşidenţia d-lul N. Gane. Prtsenţl 69 senatori.) Pe banca ministerială : d-nil D. Sturdza An. Stolojan şi general Berendel. D■ D. Sturdza depune proiectele de lege prin cari se autoriză judeţul Argeş să contracteze un Împrumut de 140 000 lei pentru construirea unnl palat administrativ; jude ţul Dolj, pentru un Împrumut de 500 000 lei, comuna T. Jitt pentru un împrumut de 1.000.000 lei şi comuna Focşani 700 000 lei. D. V. A. Ureche cere biuroulul să se facă un index rernm, pentru ca senatorii să poată şti ceea ce s’a vorbit în trecut de către colegii d-lor, In diferite cestiunl. Se ia act. Se intră In ordinea zilei D. Preşedinte anunţă că A. Sa Regală, Principele Ferdinand, va lua parte la şedinţa de azi. Cere suspendarea şedinţei pentru ca biuroul să Intlmpine la sosire pe A. Sa. Şedinţa se suspendă. * • * D. Preşedinte suspendă din nofi şedinţa, anunţtnd că A. Sa a plecat de la Cotrocenl şi poate sosi dintr’un moment tntr’altul. După un sfert de oră, şedinţa se redeş-chide. A. Sa Regală nu a sosit încă. Senatul respinge o cerere de pensiune, al cărui vot rămăsese nul In şedinţa precedentă. ULTIME INFORMATIUN! A. Sa Regală Principele Ferdinand a luat parte astă-zi la desbaterile Senatului. Principele Moştenitor a fost întimpinat, la intrarea sălei de şedinţe, de intreg biuroul Senatului. A. Sa a fost obiectul ovaţiunilor simpatice ale tntregei săli. Tribuna din Sibiu primeşte din Blaj următoarea telegramă: «Măsurile de terorism anunţate înainte se pun deja tn aplicare. Pe lingă mulţimea de geandarmî a sosit aci un escadron de husari. Miliţia pedestră este aşteptată pe mîine. Monitorul Oficial de eri, Duminică, publică decretul regal, de numirea d-lul Petre Poni, senator, comisar general al guvernului pe lingă secţia romînă de la exposiţia de la 1900 de la Paris. D-sa va pleca la 15 Maifl, ca să ia primele disposiţil In privinţa organiză-rel secţiunel. Starea sănătăţel d-lul Constantin E-sarcu, preşedintele Ateneului, care in timpii din urmă inspirase serioase îngrijiri numeroşilor săi prieteni, s’a îmbunătăţit mult de cîte-va zile. D. Esarcu a putut chiar să se mute In noua sa casă dupe Bulevard. Se speră că, în curînd, d-sa va putea părăsi odaia şi relua ocupaţiunile sale. Pe zina de 10 Maifl, se vor face mal multe avansări In corpul flotilei. Pe lingă avansarea d Iul colonel Urseanu Ia gradul de general, d. locot.-colonel Cos-linsihi va fi înaintat colonel, iar d. maior Bărbieri, locot.-colonel. Mal mulţi locotenenţi vor fi avansaţi la gradul de căpitan. Slmbătă seara Agenţia d-luî Scupi-ewsikinea trimis următoarea telegra-mă-desminţire. Buda-Pesta, 1 Maiu.—Aflăm din sorginte competinte că aserţiunea produsă in una din ultimele şedinţe ale * Camerei deputaţilor > după care guvernul unguresc ar fi primit pe cale diplomatică date asupra subvenţinnilor acordate şcoalelor romîneştl tn Ungaria, este cu desăvîrşire contrarie adevărului. Observam atunci, publiclnd această telegramă, că d. S.upitms ki nu ne spune cine «a aflat» şi despre care «Cameră de de deputaţi» este vorba, depeşa datată fiind din Budapesta. Agenţia ne a transmis, eri, o a doua telegramă, şi anume următoarea Budapesta, 2 Maiu.—Independenţa Ro-mlnâ de la 1 Maiu sosită aci azi, conţine două rescripte ale d Iul Wlassics ministrul Cultelor, adresate Mitropolitului Miron Roman, în privinţa subvenţiunilor acordate şcoalelor romîneştl din Braşov. Pe baza unor informaţiunl autorizate «putem» asigura că d. ministrul Wlassics n’a adresat Mitropolitului de cit un singur rescript. acela de la 18 Aprilie 1898 No. 1816, publicat in primul loc în susmenţionatul număr al ziarului Iudependance şi tn care expresiunea * guvern regal» se raportă în mod exclusiv guvernului unguresc. Nici un al doilea rescript nu s’a adresat de d-nul ministru Wlassics Mitropolitului şi prin urmare aserţiunea in această privinţă este contrarie adevărului. De astă dată ştim cel puţin despre ce este vorba; de cît, tot nu se lămureşte cine dă aceste desminţirî. Ar fi de dorit să ni se spuie cine-i acela care, «pe baza unor informaţii autorizate, poate asigura...... Stăruinţele d-lul Sturdza la BudaPesta, spre a obţine un certificat de onorabilitate, intîmpină, se vede, dificultăţi. * * * Astă-zi «Agenţia romînă» a d-luî Sturdza ne-a mai comunicat următoarea telegramă: Viena, 3 Maiu. — O scrisoare oficioasă adresată din Buda-Pesta Corespondenţei Politice, constată că e falşă aserţiunea după care d. Sturdza ar fi pus la dispoziţia guvernului unguresc informaţiunl şi chilănţl relative la subvenţia acordată şcolilor romîneştl din Ungaria. E de notorietate publică că guvernul unguresc avea deja cunoştinţă în mod oficial de existenţa acestei subvtvţiuni şi prin urmare n'avea nici un motiv de a cere d Iul Sturdza documente doveditoare în această privinţă. Pentru stăruinţl de o săptămînă întreagă — şi cine ştie cu ciie umiliri !— e cam slăbuţ certificatul dat d-lui Sturdza. O declaraţie a d-lui Wlassics ar fi slujit mai bine interesele primului-mi-nistru trădător. Ministrul de războifl a luat dispoziţia de a Înfiinţa, pe lingă fie care club militar, case de economie, pentru ofiţeri. Ordine, In acest senz, afl fost date tuturor administraţiilor cluburilor militare din ţară. O mare fabrică de pline din Capitală a importat, zilele trecute, cinci vagoane de secară din Bulgaria, plătind chila pe Ioc cu 70 lei. Adusă la Bucureşti, secara ar deveni la 80 lei chila. întrebat, reprezentantul fabricel a răspuns că secara, care se găseşte In ţară, e scumpă şi proaslă. Faptul are importanţa sa. faţă cu epuizarea stocurilor de cereale din ţară şi cu creşterea tot mal simţită a preţului lor. Din Iaşi ni se scrie că Vineri seara, afl avut loc în acel oraş Întrunirea studenţilor şi acea a comitetului Ltgel Culturale, pentru a protesta, In contra arestărel loc.ot.-co-Ionelului Teişanu. Poliţia luase toate măsurile, pentru a împiedica manifestaţiile. Strada Carol, unde se află consulatul unguresc, era păzită mi-litâreşte. Jandarmii pedeştri şi călări fuseseră consemnaţi, In apropierea localului de întrunire al studenţilor, cu ordinul de a fi gata, In ori ce moment. m * * Din fericire însă, grija d-lul Penescu şi măsurile luate afl fost zadarnice. Studenţii, după o Întrunire numeroasă şi agitată, s’afl mărginit să protesteze în contra arestării d-lul Teişanu, hotărlndu se redactarea unei moţiuni, In contra pedepselor date unul bun romln şi naţionalist. * , * * Liga locală a dovedii In şedinţa, ţinută In aceeaşi seară, de cită slugărnicie e capabilă. Convocată In scop de a protesta In contra arestărel locot.-colonelului Teişanu, a fost suficient un cuvlnt al poliţaiului Penescu, pentru ca să nu se mal ia nici o ho-tărlre. In zadar, d. Teodor Burada a protestat în contra impasibilităţel ligel; In zadar d-sa a cerut ca liga să se manifesteze, cu tărie, In contra pedepsei colonelului Teişanu, co-lectiritatea In frunte cu d-nil Gîrcineanu, Caslano şi Densuşianu a triumfat. Şi faţă de protestarea d-lul Burada, s’a produs un astfel de tumult, Iu cit nici nu s’a încheiat proeesul-veibal de şedinţă şi nici o hotă-rlre nu s’a luat. Delegatul francez, In comisiunea europeană a Dunărei, d. Paiilard Duelerc, a dat un banchet, In onoarea colegilor săi din co-misiune. Consulul francez din Galaţi şi ofiţerii lans-torpilorulul L4ger afl luat parte la banchet, care a avut loc în palatul comisiunel europene din acel oraş. Tribuna din Sibiu publică o telegramă din Or&ştie, prin care i se anunţă că serata literară, şi musicală ce urma se se dea aseară drept aniversare a adunării naţionale din Blaj, a fost oprită de autot ritdţile ungureşti. O a doua telegramă din Blaj spune, că Simbătă la amiazi au sosit acolo două compănil de infanterie şi un escadron de tunari; porţile tutulor caselor romîneştl sunt păzite de jandarmi cu baionetele scoase. Tribuna a apărut în număr excepţional, tipărit în culori naţionale roşu, galben şi albastru. Peste câte-va zile se va chema d. General Lahovari la comandamentul divisiu. nei din Dobrogea, in locul d-lui General Pope8cu. D. General Popeacu va fi numit inspector general al artileriei, în locul d-lui General Pastia D General Pastia va fi numit comandant al cetăţii Bucureşti. Aseară a fost o consfătuire intimă la Dim. Sturdza. La această consfătuire au participat d-nil Ferechide, Gogu Cantacuzino, C. Nacu, Tache Giani, Corbesou, Tache Protopopescu, Ionel Brătianu, G. D. Pal-ladi şi C. Stoicescu. Se spune că 8’ar fi hotărtt ca să st pună din nou în discuţie, la Cameră, cestiunea trădărei naţionale prin o »»-terpelare a unui mameluo, de oare-c* Dim. Sturdza are acum două patalamale de la Scupietvsky, privitoare la această cestiune. Archiepiscopul catolic din Capitală, Mr. Hornstein, a inspectat biserica catolică din R.-Vilcea. Cu această ocazie, Înaltul prelat s’a interesat şi de averea bisericel, hotărlndu-se facerea unul proces, pentru revendicarea unei moşii. Ieri s’a Împlinit un an de la moartea regretatului Grigore Păucescu, fost ministru. Cu această ocazie, un parastas, In amintirea defunctului, s’a oficiat In biserica Pitar-Moşu din Capitală. Pe llugâ familia defunctului, o numeroasă azistenţă de amici a luat parte la ceremonie. Moravurile din palatul Justiţiei Sub acest titlu, cunoscutul avocat d. D. Chebapci, publică In fruntea Curierului Judiciar, următoarea notă : «Atei, orl-ce descreeat, zălud, zerzec, neruşinat, venetic, toată mardaua şi scursura Levantului, este primită să arunce ori ce ocară, defăimare, bîrfîre, unui om căruia nu ar îndrăzni să ’i-o aducă in altă parte, de teama unei corecţiuni. « Urmarea ce, neapărat, se trage din aceasta, nu este măgulitoare pentru aceia înaintea cărora se petrec asemeni lucruri, şi nu se potriveşte cu cuviinţa ce trebuie să se păstreze înaintea justiţiei de către toţi.» Această notă este Însoţită de următoarea explicaţiune: