SERIA n.—ANTJL IY, No. 753.
Ediţia a treia
DUMINECĂ, 3 MA1U 1898
te. '3'
NUMĂRUL 10 BANI
* A boxajiwmtkjlas
încep la 1 şi 15 ale fle-cârei luni şi se plătesc tot-d’a-una înainte
In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi stremătate prin	mandate	poştale
Un an iu ţara	30	lei; Iu	streinatate	50	UI
Sase luni . . .	t5	»	»	»	f"	»
Trei luni . . .	8	»	»	»	*8	*
Un numftr In streinatate 30 bani
MANUSCRISELE NU SK ÎNAPOIAZÂ
IlFUfACŢMA
N«. 3. — STRADA CLEMENŢEI — No S
TEEEFOW
NUMĂRUL 10 BANI
iirvrnim.i;
In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie
In stieinătate, direct la administraţie si la toate oficiile de publicitate AnunciurI la	pag.	IV	.	.	.	0.30 b. linia
»	»	»	III	.	8.-- lei	»
»	*	»	II	.	.	3.— *	»
Inserţiile şi	reclamele 3 led rindul
UN NUMĂR VECHIU 30 BANÎ
A l>Ji M AtS THA ŢI A
No. 3 - STRADA CLEMENŢEI — No. 8
O MODA SCRISOARE A d-lui BUHLEA
SERBAREA NAŢIONALA DE DUMINECA
GUVERN DE SPIONI
DE SPERJURI
Şl DE TRĂDĂTORI
Nu cule pildă Iu Istoria ţării ca partidul conservator dă fi acuzat pe un adversar politie de trădare.
Ciud dar noi învinuim pe Dumitru Kturdza vă a pus la cale uu prouuuclament şl eă a comis mi mi de iualtă trădare, ue dam bine seamă de gravitatea acuzaţiei şi de urmările ee ea atrage după «linsa.
Acuzînd nu guvern de trădare, uoi contractăm şl îndatorirea de a alunga pe trădători dela eirma Statului.
Ne-nm împlinit mai întîiu datoria de a denuuţa pe vinovaţi.
Ne măgulim cu credinţa eă pedeapsa va urma după denunţările noastre.
Dacă cutu-va am li înşelaţi iu credinţa noastră, vom şit să ne îndeplinim datoria şi luăm angajamentul ca, cu ţara, să răs-turuăm diu temelie guvernul acesta de sperjuri şi de trădători.
0 nouă scrisoare a d-lui Buhlea
D. maior Buhlea ne adresează următoarea scrisoare:
Domnule redactor,
In Voinţa Naţionala de Duminică 26 Aprilie, am citit un răspuns la scrisoarea mea, publicată în ziarul dv. tot din acea zi.
Vă rog să bine-voiţi a mal publica aceste cîte-va rînduri, ca răspuns la articolele Voinţei Naţionale, pentru care vă mulţumesc cu anticipaţie.
Mai înainte de toate, eu menţiu tot ce am scris în scrisoarea mea ce aţi publicat.
Voinţa Naţionala, sub titlul de <Documentele conservatorilor», între atteie, zice, relativ la dd. Balade şi T. Protopopescu:
«Amludoul n’att ştiut nimic despre demi-siunea ofiţerilor şi u’afi aflat-o ae cit din ziare».
Atunci, cum se face că reposa-tul maior Ursu, chiar înainte de a ne da demisiunile, ne-a spus la toţi camarazii, că dînsuluî i s’a promis locul de sub-director la fabrica Letea, unde d. T. Protopopescu era director ?
Mai la vale, Voinţa zice :
«Tot aşa, e un sfruntat neadevăr că Clubul liberal ar fi suportat diferite cheltuell, sati ca ar fi subveuţiouat pe vre unul Uni ofiţerii demisionaţi. CheJtueiile afi fost acoperite prin liste de subscripţie Intre camarazi şi, ue mii am, cum tocmai unul diu ofiţerii Utnnsiouaţi ignorează acest luciu.»
Răspunsul este foarte simplu : Nicî-odată nu s’a făcut chetă intre ofiţerii demisionaţi, nici la Op-pler, nici la alte întruniri, şi nici unul nu a contribuit cu nimic, fiind-că cheltuelile se purta u de Clubul liberal, după cum o spuneau toţi iniţiaţii.
Tot acelaşi ziar spune;
«Şi tot aşa de talş este ca d. Cantaeuzino ar u avut întrevederi cu ofiţerii, acasa la U. Culoglu, sad iu altă parte».
Întrunirile cu iniţiaţii, ştiu personal, că se ţineau la d. Culoglu, unde venea şi d. Cantaeuzino. In fine, relativ la jurămînt, Voinţa Naţionala zice:
«Jurămtntul, după cum se ştie de toţi o-fiţeiit, a loot rasat uuul ofiţer superior iu prima lotruuire de la Oppler, o trecut prin miintle altei persoane, s'a întors iarăşi la ofiţerul superior şi a tost încredinţat, iu cele din urmă, d-lul căpitan Milicescu».
Totul aci este adevărat. Subsemnatul, ştiu la ce ofiţer superior a fost jurămîntul, ştiu şi miinile acelei mite persoane» (o doamnă din înalta societate) şi pe care Voinţa

Dr. IOAN ItAŢIU
tu costumul ua(lonnI In care s'a prezentat împăratului frântx losef In 1»5» ca delegat al rouiîulior
Dr. IOAN ItAŢIU
lu 1898
A fii AM lAĂCt
tu frnuien legiunilor romtue ((lupii o fotografie diu 1848)
că nu ştia ce să declare şi ce să nu declare, după 48 de ore de cugetare, s’a hotărit, in fine, ca la Senat să adopte un sistem.
Şi a adoptat unul pe care l’a crezut abil, dar care, in realitate, l’a demascat complect.
Suntem datori, a declarat Sturdza, a plăti bisericel Sf. Nicolae nu o subvenţie patriotică, c.i o rentă obligatorie. Aşa este.
Deci subvenţiei din trecut, trebuie să’l dămu numele el adevarat de rentă şi să continuăm a o plăti pe faţă.
Pmă aici, perfect.
Dar... este un dar... Dar, continuă ignobilul, există o lege In Ungaria în puterea căreia Statele străine şi in special no), nu putem subvenţiona direct nici o şcoală din acel Stat.
Cu toate acestea, noi nu vom suprima, pentru aceasta subvenţia, ci vom trimite-o oficial, în mod public.
0 întrebare : Dacă noi putem trimite, direct şi pe faţă, şcoalelor din Braşov renta datorită de noi, de vreme ce legile ungare se opun ; dacă Sturdza nu mal voeşte a mal trimite pe ascuns sau pe căi deghizate acel ajutor, ci s’a ho-târit ca să’l trimeată pe faţă şi în mod public, este întrebarea : Cui va irimue renta cuvenită şcoalelor dm Braşov t Este evident că ignobilul o va trimite oficial la adresa şi pe numele aceluia care este autorizat a primi, după legea ungară.
Ori, acela este Statul maghiar, este ministrul instrucţiei de la Pesta.
Prin urmare, Sturdza va continua a trimite ajutorul datorit şcoalelor din Braşov; cu alte cuvinte, nu va suspenda servirea rentei, cu o mică, foarte mică deosebire în loc ca acest ajutor să fie servit direct şcoalelor din Braşov, el va fi remis în mod oficial ministrului de instrucţie publică.
Aţi înţeles acum infamia?
Guvernul romin se constitue, faţă cu cel maghiar, debitor al unei rente perpetue. far Statul maghiar va fi liber a dispune cum va crede de cuviinţa de acea rentă.
O... ştim că Sturdza, de formă, va stipula că numita renta să fie servilă şcoalelor din Braşov de ministrul instrucţiei ungar. Dar In ce calitate ?
Ca ajutor cu origine romineascâ? Sau ca ajutor unguresc?
Admiţînd ipoteza cea mal bună, ce poate face Statul romin la caz cind ministru ungur nu va da la destinaţie suma ? Cel mult, poate să suprime servirea el.
Or, In acest caz, Statul maghiar nu-şl ajunge perfect scopul ? Căci ce scop ui măreşte el, dacă nu acela de a se vedea suprimat o dată ajutorul bănesc de care ne ocupam ?
Acum, trădarea intereselor romineşlî este vâdilâ. Sub pretextul nobil cum că nu e demn ca să trimetem, In mod ascuns, ajutoare băneşti şcoalelor din Braşov, Sturdza a hotarit să trimealâ acele ajutoare, celui mal mare duşman al acelor şcoale, adică ministrului Ungar ! Omul s’a demascat biue, de astă dată.
Naţională, sunt sigur că nu o poate numi, ştiu tot istoricul. Toate acestea, însă, au fost în anul 1894.
Azi, însă, suntem la 1898. Voinţa Naţională nu spune actualmente unde este jurămîntul. Cu toate acestea, dacă în 1896 jurămîntul era în miinile d-lui căpitan Milicescu, cînd i s’a cerut de noi, şi nu avea nimic de secret, de ce nu ni Va dat să-l fotografiem? Acest act nu este numai al d-lui maior Milicescu, ci este proprietatea noastră a tuturor, cari l’am semnat, deci toţi avem dreptul la acest jurămînt.
De ce nu ni se dă ?
In acelaşi număr al Voinţei Naţionale, la ultime informaţii, se zice, cu maliţiozitate, tot de mine:
«D. Căpltau Buhlea, care a mal protestat în contra insinuaţiilor că actul demisiei ofiţerilor de cavalerie ar fi fost provocat de instigaţiunl politice, era gala să mal semneze o asemenea declaraţie, In urma calomniilor d-lul Costinescu. l)-sa se arăta, i ătre unii din camarazii săi, revoltat de aceste acuzuţiunl tardive, pe cari le veştejea din toate puterile. Camarazii săi, Insă, recunos-clud că ea ar fi inutilă, de timp ce adevărul
e bine stabilit, nu i s’a mal dat urmare şi numai aşa nu a avut loc».
La acestea, nu am să răspund de cit că nu mi s’a propus a semna nici-un act, şi nici nu aşi fi semnat, de oare-ce fusesem odată păcălit. Dar, adevărul este, că am spus unui singur camarad că, orice conservator ar fi făcut o interpelare asupra demisiunilor ofiţerilor, nu ar fi fost aşa de zdrobitoare ca declaraţia făcută de d. Costinescu. Acel camarad mi-a arătat, atunci, nişte scrisori ce ar fi trebuit să se publice de ofiţerii demisionaţi, pentru a dezminţi pe d. Costinescu, însă tot acel camarad mi-a spus textual, că d. Sturza se opune a se publica acea dezminţire, pentru a nu mai pune pae peste foc.
Cu această ocazie, vă rog, d-le redactor, să bine-voiţi a primi asigurarea stimei şi consider aţiuneî ce vă păstrez.
Maior BUHLEA.
1898, Aprilie 29, Bucureşti.
www.daeefomafiiea.ro -
S’A DAT PE FAŢA 3 (15) flfiAlU 1898
După două zile de dezbateri, una in Cameră, cealaltă In Senat, am reuşit In, fine, să silim pe ignobilul spion şi pe, clasicul trădător să se demascheze. Toată lumea a înţeles că e vorba de Sturdza.
Toătă chestia era : suprimat’a saă nu, ignobilul renta pe care Statul romin este dator, după testamente şi danii vechi ale domnilor Moldovei şi Muntenii, să o plătească bisericel Sf. Niculae din Braşov, şi prin urmare, şcoalelor roilîne de acolo?
Criza prin care trece acele şcoale, ameninţate în existenţa lor naţională saă expuse ca să treacă sub controlul şi direcţiunea ministrului unguresc, este saă nu o eonsecuenţâ a faptului, suprimarea acelei rente din partea ignobilului?
Aceasta ca resultat practic, independent de rolul de spion şi de delator pe care Sturdza l’ar fi jucat faţă cu ministrul ungar, independent de faimoasa notă prin care, într’un fel saă in altul, Sturdza a dat lămuriri asupra sumelor ce pină la dînsul s’afl trimes ca ajutoare in Transilvania.
El bine 1 ignobilul a fost silit să mărturisească că faptele sunt aşa cum le-am susţinut noi.
Ignobilul, care, la Cameră, s’a văzut,
Mliue, 3 (15) MaiQ, se împlinesc 50 de uul de la prima şi marea adunare naţională romînă diu Blaj, unde s’a proclamat de către 40,000 romiul libertatea naţională a celor trei milioane de romlnl.
Cîte-va luni după această adunare, a izbucnit revoluţia romlnească în contra nelegiuirilor ungureşti, cari, fără a asculta pe romlnl, aă proclamat unirea Transilvaniei cu Ungaria. Li giuuile revoluţionare romine, puse sub comauda lui Avram Iaucu, supranumit Regele Munţilor, afi luptat alături de armatele imperiale In contra iusurecţiuuel ungureşti. Aceasta u’o uită şi n’o iartă de loc ungurii, şi din această causâ el nu permit romîuilor să serbeze auiversarea adunării naţionale din Blaj, dar lu acelaşi timp le impun să serbeze aniversarea revoluţiei ungureşti, care a detronat pe împăratul Frantz tosef, la Dobriţin.
Uu contimporan al revoluţiei din 1848
I. Balleydier, scrie în Histoire de la guerre de Hongrie, următoarele despre revoluţia ungurească:
«S'a încercat de u al raniţe ori In Frauţa să se stabilească un tel de comunitate, ori o umbră de similitudine latre răscoala ungurilor şi revoluţia franceză de la 1848. Vina cade In sarcina Polonilor, cari avlud precumpăuire in cercurile conducătoare grupate In jurul tul Kossutb, aii schimbat In revoluţiune o mişcare ce la începutul el era insurecţională. Insurecţiuuea ungurească, departe de a ti fost democratică, ea a pre*
zintat In toate fazele sale succesive un caracter feodal, ce contrasta foarte ciudat cu utopiile debitate In timpul acela piin berăriile din Germania sad la tribuna parlamentului francez.
«Examineze cine va mişcarea ungurească pe toate feţ-le, analiseze-o In manifestarea el cea mai simp'ă şi cea mal culmioantă, nu se va găsi uicl o analogie eu Încercările cari aii zguduit In 1S48—49 cele-l'alte părţi ale Europei Un singur cuvînt ajunge a risipi înlunerecul de care se înconjoară şi azi încă chestia maghiară : nebunia de individualism naţional».
I«r H. Desprez scrie următoarele:
«Numele de ungur era rostit cu ură, ln-eeplnd din Tirol şi plnă la Marea Neagră, şi din fundul Carpaţdor plnă la poalele cele mal meridionale ale Balcanilor. «Mal detestaţi declt Auslriacienii, maghiarii şl-afl făcut un renume de tiranie In Europa orientală şi se putea auzi din gurile inimicilor lor sinistre cuvinte de răsbunare.»
Aceste le scrisese Desprez In 1849.
Atfun/trca naţionala
Cel doul Episcop! al Transilvaniei, Şa-guna din Sbiii şi Lemen din Blaj, ai! convocat pe ziua de Luni 3 Maia, adunarea naţională. Deja de Vineri afl început să sosească foarte mulţi romlnl din toate părţile Transilvaniei. Uoguril ad căutat să zădărnicească adunarea, dar armata imperială, consemnată pentru menţinerea ordine), a favorizat pe sub mină pe romtnl.
Duminecă dimineaţă s’ad aduna* deja aproape 40,000 romlnl iu piaţa Blajului, sub conducerea tribunilor Avram Iancu, Buteanu şi Moldoveanu, cari ad ţinut cuvlntărl Însufleţite romtnilor, instrumdu-I asupra situaţiei şi asupra drepturilor lor. înainte de amiezi se oficiează un servicid divin, în catedrala romină unită, de către ambii episcop), ortodox şi unit, şi-apol, după servicid, fruntaşii rămîu In biserică şi ţin o conferinţă prealabilă. Conferinţa a durat cinci ore; ad luat parte toţi fruntaşii romlnl precum şi mulţi din Principatele Ro-mtne, printre cari G. Sion, Las< ar Rosetti, Russu, Curius, Ionescu-Brad, Teodor Moldoveanu, etc.
Seara o nouă conferinţă preliminară, la care Simeon Bărnnţ a ţinut un discurs strălucit despre naţionalitatea şi drepturile limbel romînilor. In discursul săd, Bărnuţ aduse înainte toate raporturile romtnilor cu ungurii, «cari totdeauna i-ad asuprit şi acum vread să I nimicească cu totul ca să nu le mal fie periculoş'.» Uniunea cu Ungaria o lapădă cu totul şi invită pe romlnl la unire naţiouală şi confederaţiunea cu popoarele cari respectă drepturile fie-căruia.
Bărnuţ a propus ca In adunarea naţio nală de a doua zi să se proclame naţiunea romină de naţiune liberă şi independentă: să ştie toţi, că romi iii nu mal vread să fie supuşi ungurilor. Romtnil să se lege prin jurămtnt că totdeauna îşi vor apăra libertatea cu puteri uuite.
Asupra propunerel lui Bărnuţ s’a încins o vie discuţie, la care ad participat între alţii Laurian, Bariţ, Avram Iancu, etc. Propunerea Iul Bărunţ a fost primită cu unanimitate.
/*« Cimgtul Libertăţii
A doua zi, 3 (15) Maid. de dimineaţă, la orele 6, se oficiază un Te Deum la catedrală, apoi se decide ca adunarea cea mare să se ţină afară de oraş, la clmp.
Clopotele sună şi 40 000 de romînl, în cap cu episcopii, cu Avram Iancu, Bărnuţ, Laurian, Maiorescu, Bariţ, etc. formează un cortegifi măreţ şi pornesc spre clmp. In capul cortegiului era un bătrîu de 85 ani cn un drapel naţional, avînd inscripţiunea: Virtutea romînă reînviată !
Papid Ilarian, In «Istoria romtnilor din Dacia superioară», scrie următoarele despre această adunare:
«Adunarea romină fiind publică, fu cercetată de mal multe notabilităţi străine, mal ales unguri şi saşi; veniră la adunarea romînă şi ungurii şi saşii de prin satele vecine, şi Încă ungurii săteni să îmbie să se facă romînl, iar tribunii le spunead că «romlnil nu s’ad adunat ca să facă ro-mini pe unguri, ci să’l scape pe toţi din servitutea cu care ad fost îngreuiaţi pînă acum ; aşa dar romînil să fie romtnl, ungurii să rămînă unguri şi toţi între sine», cari cuvinte auzindu-le ungurii, răpiţi de bucurie nu ştiad ce să mal grăiască, dar ajunge că şi după ce s’a şters servitutea, ungurii aeeştiea credead şi zicead, că adunarea de la Blaj a şters servitutea, şi peste tot anul sătenii unguri ţinead cu ro-mînil».
După ce se formează biuroul, alegîndu-se de preşedinţi cel doul episcop!, Şaguna, e-piseopul din S'bifi, face o nouă rugăciune pentru împărat şi naţiunea romînă, apoi deschide adunarea.
General Schurter, care era faţă, a declarat că «de cînd e. a văzut mal multe adunări în Elveţia, Alsacia şi Austria, dar o adunare atît impozantă ca aceasta n’a văzut nici odată».
Proclamaţia naţională
După cîte-va discuţiunl, Simeon Bărnuţ ţine un lung discurs şi supune deliberării adunării următoarea proclamaţie naţională: I.) Adunarea aceasta se proclamă de a duuate generală naţională a naţiunel ro-mtne din Transilvania.
II)	. Ctmpul acesta pe care se ţine prima adunare naţională romînă din Transilvania, Intru eterna aducere aminte a acestei lu cră'I glorioase, se va numi Cîmpul Liber tdţil pentru tot-d’a-una.
III)	. Naţiunea romînă se declară, că vrea să rămînă de a pururea credincioasă înălţatului împărat al Austriei şi Marelui Prin cipe al Transilvaniei şi Augustei Case aus tri«< e.
IV)	. Naţiunea romină se declară şi se proclamă de naţiune de sine statoare şi de parte întregitoare a Transilvaniei, pe temeiul libertăţii egale.
După ce se primeşte cu salve de aplause şi in mijlocul celui mal mare entuziasm a ceastă proclamaţie, poporul depune un ju rămînt solemu de credinţă după următorul formular:
«Efl N. N., jur în numele Tatălui, şi al Fiului şi al Spiritului Sfint. Dumnezeului celui viii, cum că voii! fi pururea credincios
Împăratului Austriei şi Marelui Principe al Transilvaniei, amicilor MajestăţiI şi al Patriei, voia fi amic, şi inimicilor inamic; cumcă ca romln voia susţine tot-d’a-una naţiunea noastră romînă pe calea dreaptă şi legiuită şi o voifi apăra cu toate puterile In contra orl-cărul atac şi asupriri; nu voiu lucra nici odată In contra drepturilor şi a intereselor naţiune! romlne, ci voia ţine şi voia apăra legea şi limba noastră romină, precum şi libertatea, egalitatea şi frăţietatea; pe aceste principii voia res pecta toate naţiunile ardelene, poftind egală respectare de la dînsele ; uu voia Încerca să asupresc pe nimeni, dar nici nu voia suferi să ne asuprească nimeni ; voia lucra după putinţă la desfiinţarea iobagei, la emanciparea industriei şi a comerţului, la păzirea dreptăţii, la înaintarea binelui urna-nitaţel, al naţiunel romîne şi al patriei noastre.
«Aşa să-mi ajute DumuezeQ şi să-mi dea mlntuirea sufletului med, Amin!»
Cîte-va luni după această adunare, izbucneşte apoi revoluţiunea romină.
Petiţia rominilor către Mm/tăral
După revoluţie, In 1852, s’a ţinut o nouă adunare, care a decis să presinte următoarea petiţie Împăratului Frantz losef:
Sire,
Romînil din marele principal al Transilvaniei, din Banat, din ţările vecine ale Ungarie), din Bucovina, cari sunt cel mal vechi şi cel mai numeroşi dintre popoarele conlocuitoare,—considerînd că el singuri sunt In număr de trei milioane şi jumătate, — afl fost tot-d’auna alipiţi cu o credinţă nestrămutată către Augusta casă a Austriei, de clud şceste ţări afl fericirea să lie supuse bunel sale domnii: el n’afl lipsit nici odată, de cîte ori li se presintă ocazia.de a-I dovedi prin acte devotamentul lor, şi n’att crutat nici uu sacrificiu, de cîte ori a fost vorba de iuteresul Statului sad de a! Dinastiei Voastre, cu toate asupririle la cari aii fost supuse din partea celor alte popoare locuind aceleaşi ţinuturi ca şi el, cu toate legile feudale cari II privează de secole de toate drepturile necesare unul popor, şi, în fine, în dispreţul culpabililor planuri ale ungurilor, care încă acum, de cu-rlnd, II ameninţaţi să-I extermineze.
Şi cînd aceşti fanatici ad lndrăsnit să ia armele pentru a resturna tronul austriac, romtnil fură cel d’utîiti cari In părţile orientale ale inonarehiel ad mers hotârlt înaintea lor : In întrunirea de Ia Blaj diu 3/15 Maid, acel diu Ardeal s’ad declarat In contra planurilor ungureşti; în luna lui Iulie, regimentul din Banat era pentru integritatea. Austriei şi de partea intereselor Dinastiei Voastre şi în contra măsurilor ministerului unguresc ; la 11 Septembre, după o întrunire de mult aşteptată, primul regiment din Ardeal declară că de acum în colo nu vrea să recunoască alt guveruămîut, de cit acela al Majestăţel Voastre; pe urmă, la 14 ale aceleaşi luni cel de al doilea regiment spune că uu mal poate rămîne sub autoritatea ministerului unguresc, — mergînd tu acelaşi timp să se pună Ia disposiţia ministerului de răsboiti austriac pentru a putea apăra integritatea inonarehiel; şi la 25 Septembre, într’o mare întrunire, duşmana ungurilor, romînil ad proclamat constituţia imperială austriacă; în fine, cînd în luna Iul Octombre ungurii şi saşii din Ardeal s’ad revoltat în masă contra imperiului, poporul romtu, într’o lună ridică o armată de 195 000 de oameni, ati pus’o sub comandamentul generalului militar, adâogînd de asemenea şi regimentul L'gel Ardealului întreg cu 4000 de recruţi : acelaşi Ipcru se petrecea în Banat, uude romlnil pe întrecute formad al 3-lea, 4-lea, 5-lea şi al 6-lea batalion ; într’un cuvînt, s’ad adunat tîţia oameni de cîţl ad avut trebuinţă co mandanţil militari.
In acest războid, poporul a dat dovadă de bărbăţia sa, de naţionalitatea sa incarnată, de credinţa sa nestrămutată către legitimul şi iubitul Jor monarch. A făcut atî-tea sacrificii, în cit ori care altul ar fi fost redus la disperare : căci inimicul săd dis-punînd de forţe mari, prăda, incendia numeroase sate şi măcelări zece mii de oameni, fără deosebire de vîrstă şi de sex, şi n'a avut pentru ca să le ţie piept, de cit suliţe ; războiul nu s’ar fi prelungit plnă acum în aceste părţi ale mouarchieî, cu toate acestea naţiunea romină uu s’a clătinat In curagiul săd şi toate suferinţele pe cari inimicul a făcut’o să îndure, n’ad făcut de cit să mărească devotamentul şi credinţa sa; şi astă-zl ea mulţumeşte lui Dumnezed de a putea să glorifice cu demnitate pe cel mal drept dintre monarchl, asigurîndu-1 că ea ’şl va da cu bucurie viaţa se pentru apărarea imperiului şi sus ţinerea Tronului Dinastiei, care are ca prin cipid egalitatea drepturilor pentru toţi cetăţenii şi pentru toate naţionalităţile. Dar dacă cu o mină ea bate inimicul In aceste principii, cu cca-l'allă ea cu umilinţă roagă dreptatea Majestăţel Voastre de a întinde bine facerile aceluiaşi principii! la romînil, copil săi. In sfîrşit, ea cere :
I) Unirea tuturor Romînilor diu Imperid într’o sipgnră naţiune independentă sub sceptrul Austriei şi fâcîrid parte integrantă din mouarehie.
II)	O administraţie naţională indepen denta, pentru afacerile politice şi religioase,
III)	O adunare constituantă naţională, peu tru a proceda imediat la formarea unei constituţii romîne pe următoarele base:
aj Un şef pentru naţiunea romînă, care după alegerea sa, să fie supus aprobării Majestăţel Voastre şi va purta titlul ce i se va decide.
b)	Un consilid administrativ avînd titlul de S-nat Romln.
c)	Un şef religios indepeudeut, aprobat de Majestatea Voastră şi avînd sub autori tatea sa spirituală toţi episcopii naţionali.
d)	Organizaţia administraţiei municipale a comunelor şi cercurilor romlne.
e)	Organizaţia instrucţiei publice naţionale.
IV)	Introducerea limbel romlne In toate afacerile privitoare la romînl.
V)	O adunare naţională, care să se întrunească iu tie-care au pentru a regula inie resele naţiunel după propriele sale nevoi.
VI)	Dreptul de a trimite deputaţi, în pro porţie cu numărul locuitorilor, pentru a re prezintă interesele naţiunel romîne In dieta generală a Imperiului austriac.
VII)	Dreptul de a avea un agent diplomatic pe lingă Cabinetul Imperial pentru a reprezintă interesele romîne.
VIII)	Ca de aci înainte Majestatea Voastră să bine voiască a purta titlul de Mare Duce al Romînilor.
Sire, naţiunea romină, care în decursul secolelor, a trecut prin alitea încercări şi suferinţe, şi care în ultimele evenimente, a dat dovezi strălucite de credinţa sa nestrămutată, fiind ajuns la maturitatea vîrstel sale politice, se crede în stare să ceară drepturi, cari nu numai că au fost acordate celor-l’alte popoare din Austria, dar propovăduite chiar, ca să zicem ast-fel, de pe Înălţimea tronului Majestăţel Voastre.
Ea nu poate, uu trebue să mal stea subordonată nici unei alte naţiuni din Imperiu, bizuită pe egalitatea drepturilor pentru toţi.
In temeiul acestei prerogative, ea roagă pe Majestatea Voastră, să reuniţi pe toţi Romlnil într’uu singur corp independent. Această bine facere numai o va putea satisface în mod desăvârşit şi o va pune în stare să devie, ceea-se va fi într’o zi, priu numeroasa sa pjpulaţiune, prin origina sa, prin uobilele-I moravuri,—cari uu ati pierit, cu toate opresiunile secu'are, — prin Jimba sa,—care este aceeaşi în biserică, In literatură şi în familie, — şi prin posiţiunea sa geografică, adică una din cele d’intlî colonii ale Coroanei şi mouarchieî austriace.
Plini de lueredere şi siguri de devotamentul lor, trimişii naţiunel şi prea plecaţii crdeincio.l supuşi al Majestăţel Voastre sunt:
Andrei Şaguna, episcop al Transilvaniei. Ioan Mocioni de Foen, proprietar lu Banat.
Ioan Popasu, vicarul diu Braşov al Transilvaniei.
1. Stoicu, consilier la comptabilitatea Transilvaniei.
A. Treb. Laurian, proprietar In Transilvania.
Iosif Pop de Macedonfl, funcţionar de comptabiliUte In Maramureş.
Baron Ioan Dobreanu, agent al Curţel In Banat.
Baron Eudoxiu liurmuzaki, proprietar în Bucovina.
Baron Const. Pomuţ, proprietar în Cri-şiana.
Basil Ciupe, ofiţer imperial în Transilvania.
Lucian Mocioni de Foen, proprietar în Banat.
Iacob Bologa, proprietar în Transilvania. Mihail Botnariu, deputat iu Bucovina. Olranetz, 13 (25) Februarie, 1849.
Blă*4itan*nl împăratului
Primesc cu bucurie asigurarea pentru credinţa şi devotamentul valoroasei Naţiuni Romîne şi recunosc cu plăcere marile sacrificii pe cari ea le-a făcut pentru Tronul Med şi monanhia întreagă, luptlnd cu energie în contra unei părţi rebele, care a început războiul civil, şi care, prin ostilitatea el, face ca războiul să dureze încă şi acum. Petiţiunea credincioasei naţiuni romîne va fi supusă unei riguroase cercetări şi va primi în enrînd o resoluţiune conform dorinţelor sale :
Olmnetz, 25 Februarie, 1849.
Fraut/, losef.
INFORMAŢII
Credem că ne facem o datorie de conştiinţă, puntud Ia această rubrică manifestul pe care Comitetul Naţional studenţesc 1 a lausat cu prilejul memorabilei zile de mîiue. Sentimentul cald, forma frumoasă în care este scris credem că ne îudreptâţese să vedem in acest entusiast apel, mal mult de cît ceea ce ne am deprins a vedea pînă acum din partea tinerime!.
Iată acel manifest:
Romînl,
O jumătate de veac se încheie de cind pe cimpia Blajului, se petrecea unul din cele mal importante evenimente din istoria sbuciutnatel noastre vieţi naţionale.
In ziua de 3 (15) Maiîi 1848, din munţii şi cîmpiile Transilvaniei, peste 40,000 de romînl, fruntea poporului, bă-trinl, tineri, preoţi şi ţărani, veniţi cu merindele în spate», hotărîţl de a înfrunta baionetele ce îl ameninţau, s’att adunat în cimpia Blajului, mînaţl de a celaş dor obştesc şi sfint de libertate naţională.
Cînd nebunescul şovinism al Iul Kos-sutli Lajos aprinsese mal mult ca ori şi cînd pe Unguri, cînd visul lui de magbiarisare a tuturor naţionalităţilor, neînrudite cu coborîtoril lui Atila şi Arpad: «Tot omul să fie om şi maghiar», era să fie îndeplinit, bărbaţii mari al vremeî, luptătorii patrioţi al Românismului, afl dat semnalul de alarmă şi In sufletele romiueştl afl ştiut să scormonească şi să aţiţe flacăra nestinsă a sentimentului naţional.
in memorabila zi de 3 (15) Maifl, un Simion Bărnuţ, prin neîntrecutul patriotism al cuvintărel sale, arăt nd calea cea adevărată pe care poporul ro-mînesc avea s’o apuce, în lupta lui,—a isbutit să trezească în toată romini-mea entusiasmul pentru lupta legitimă, pe care Romînil de peste munţi afl pur tat-o neîncetat, o poartă şi a/.I şi nu vor sfirşi o de cil odată cu mormîntul sau cu biruinţa.
In aceeaşi zi împilatul popor romi-nesc se declară pentru întiia oară o naţiune de sine stătătoare şi cere dreptul său la viaţă, drept răpit prin «intrigă şi forţă» de un neam lacom şi cnlropitor.
Data aceasta măreaţă, trebue să fie vecinie întipărită în inimile romîneştl şi sărbătorită cu o strălucire vrednică de un popor plin de conştiinţa naţionalităţii sale, pătruns de veneraţie pentru oamenii şi zilele mari ale trecutului său.
Dacă un popor de năvălitori cum sunt Ungurii cari se mîndresc cu şovinismul lor, îşi serbează cu atîtea surle şi fanfare aniversarea zilelor de dureroasă amintire pentru fraţii noştri, cu alit mal strălucit coborîtoril marelui LMpifl Tta-ian—element civilisator la Dunăre—trebue să-ş! sărbătorească datele sacre ale istoriei lor.
Romînl,
Fraţilor noştri de peste CarpaţI le este înăbuşit glasul simţâmîntulul lor naţional, nu le este îngăduită manifestarea largă şi deschisă pe care ar dori s’o facă în amintirea acestei mari zile ;
Puşcăriile umede şi murdare, biciu-rile solgăbirăilor, gloanţele honvezilor sunt pregătite pentrn cel cari arîndrăsni să-şl dea la lumină, în toată plinătatea lor, sentimentele cari le încălzesc inima cari le copleşesc sufletul.
In noi le stă, dar, ţoală nădejdea lor. Martirul care se istoveşte în temniţă, biciuitul pînă la sînge, rănitul în agonie, spre noi îşi îndreaptă ochii, aşteplînd de la noi mîngîere, de la noi încurajare, ajutor şi răzbunare.
Fie-care manifestare a noastră face să tresalte milioane de suflete îndurerate; fie-care vorbă a noastră de simpatie şi solidaritate le sporesc puterile de rezistenţă şi încrederea în izbînda dreptei lor cause.
Romînl,
Cu cit manifestarea noastră va fi mal grandioasă, cu alit mal mare mingîerea pentru cel ce sufer, cu atît mal puternică încurajarea în clipele de grea cumpănă pentru luptătorii prigoniţi al Ro-minismulul; iar Ungurii vor trebui să aibă încă odată dovada nestrămutatei iubiri pe care o avem pentru fraţii noştri; vor trebui să-şi amintească din noii că glasul plin de suferinţe al acestor fraţi ne turbură veşnic sufletul şi că idealul Daciel-Traiane e veşnic vifi în conştiinţa poporului romîn.
Comitetul naţional studenţesc.
Gazetei Transilvaniei i se telegrafia/.» diu Rlaj, eă guvernul unguresc a oprit adunarea naţională convocată pe rutine şi a interzis şi serata literară ee era să se dea mtiue seară.
Interpelarea d-lnl G. Panu, în chestiunea destăinuiri'oţ făcute de d. maior Buhlea, e pusă pe Marţi la ordinea zilei	.
Principesa Maria ’şl-a întrerupt diu noii cursele între Constanţa şi Constantinopol. Vasul are nevoe de i epurarea căldărilor, operaţie care va dure mal mult timp.
In locul Principesei Maria, Medea va face cursele între Constanţa şi Constau-tinopol.
In vederea alegerel de la Huşi, guvernul face mari insistenţe, pe lingă deputaţii şi senatoril-liberalf dizidenţi de Fâlciu, pentru a ob(inea concursul lor.
S’a mers pînă şi a se promite situaţia lu localitate, dacă se abţin de la alegeri.
Propunerea a fost respinsă, disidenţii ce-rînd înlocuirea imediată a prefectului — d. I. Munteanu şi a administratorului financiar—d. R. Ralea.
in contra d-luî Stolojan
In urma interpelărei d Iul Politimos, asupra oprirei riveranilor de a lua nisip din albia rîuri'or, următoarea moţiune a fost depusă erl, în Cameră .
«Camera, asculllud pe d. ministru de domenii, invită pe d. ministru să revină şi a-snnra ordinului cu No. 26.376 din 30 Martie 1898, după cum a revenit şi asupra ordinului cu No. 17.796 de la 21 Martie, să lase pe proprietari ori ţărani de a şl exercita drepturile lor asupra prundului rîurilor navigabile şi flotabile, şi trece la ordinea zilei». Moţiunea este semnată de d-nil deputaţi: Politimos Const., Iancovescu Ion, Gri-gorescu T. Const., Theodorescu G. Bem., Cobrescu Const., Popescu Ion, Cişman N.
Arestarea Ducesei de Coburg
Ducesa de Coburg, care acum vr’o două săptămînl se refugiase In castelul Lobor din Croaţia, împreună cu contele Mattasich Keglevhh, a fost arestată Luni în Agram şi internată apoi în casa de sănătate din Doebling, lingă Viena.
Iacă împrejurările In care s’a săvirşit a ceastă dramă :
Nimeni nu ştia unde s’afl refugiat Ducesa şi Contele, deşi întreaga poliţie secretă diu Viena a fost mobilizată ca sâ’l desenpere.
Luni dimineaţă, cordele Mattasich Kegle-vicli, locotenent în armata austriacă, a pă răsit castelul Lobor şi împreună cu Ducesa Coburg, s’a dus în Agram, capitala Croaţiei, ca să se prezinte la comandamentul militar şi să ceară prelungirea concediului sâfl.
Ducesa a descins în cel mai mare secret intr'un otel de a dona mină.
Apariţia contelui Mataschic la comanda meut, produsese o mare sensaţie. Imediat comandantul a avizat telegrafic Curtea din Viena.
Spre seară, cînd Ducesa şi Contele erafl să se întoarcă la Castelul Lobor, doul ofi ţerl se prezintă la hotel şi arestează pe conte.
Curlnd apoi se presintă un doctor şi doi generali la Ducesa învittnd-o să plece la Viena.
Ducesa opunlndu-se, generalii, conform unei telegrame primite de la Curtea imperială din Viena, o arestează şi o duce la gară, unde era deja gata un tren special.
Ducesa a fost transportată la Viena şi de aici internată în casa de sănătate din Doebling.
Toate datoriile Ducesei vor fi plătite de
familia Coburg. Principesa Clementina. mama Principelui Bulgariei a oferit deja In acest s:op o sumă lnsemnctă. Regele Belgiei, tatăl Ducesei, a declarat că va acoperi o parte a datoriilor. Numai In Viena Ducesa a făcut peste cinci milioane datorit.
D. C. G. \ ernescu, deputat, a fost primit In clubul liberal din Botoşani, al căruia Dre-şedinte e d. 1. Arapu, fost prefect.
D. deputnt Vintilă C. Rosetti ne-a dezminţit, erl la Cameră, ştirea despre numirea sa ca ofiţer al slărel civile, pe lingă primăria Capitalei.
După cum ni se asigură, este vorba de numirea în acest post, a d Iul Bolintineanu, consilier comunal.
Pelerinagiul la monntntul lui Ion Bră-tianu, a fost din nofl contramandat.
Anunţat pentru Duminecă 3 Maifl, pelerinagiul a fost amînat, pentru Slmbălă 9 Maifl.
Unde i dragoste puţină, leane-l a găsi pricină— spune uu proverb, care-şl găseşte aplicarea, în cazul de faţă.
Societatea Carpaţii fiind invitată de Liga Culturală spre a lua parte la marele mee-ting de la 3 (15) Maifl, comitetul anunţă pe loţl membrii acestei societăţi ca Duminecă la orele 1 p. m. să se înfrunească la Biserica Zlătari, unde se va celebra un Te-Deum in amintirea conducătorilor şi eroilor de la 1848 al Rominilor de peste CarpaţI.
Comunele urbane T.-Jiu şi Fălticeni vor fi autorizate a Împrumuta, cea d’intîifl 260 mii lei, iar cea de-a doua 350.000 lei, pentru construcţii.
Proiectele de legi pentru aceasta afl fost deja depuse în Cameră.
Ni se denunţă de către mal mulţi tutungii diu Capitală, că"şeful depositulul Regiei se portă de tot mojiceşe cu dinşil.
Deferim această pliugeie celor în drept.
Cronica Judiciară»
Furt misterios
La clrciuma-băcănie a d-lul Brătulescu, din strada Romană, s’a săvirşit un furt în condi-ţiuni cu totul misterioase, dînd mult de lucru judecătorului de instrucţie, care a instruit a-ceaslă afacere.
Ei a in seara de 4 Ianuarie trecut, cam pe la orele 7—8. In odaia de din dos a prăvăliei, işl ciocneai! paharele un anume Ion Ioneseu, ar-chivar la domenii, cu plăpămarol Pândele Io-neseu, ehiemat acolo de cel d’intil, se zice, pentru tocmeala unei saltele, şi cu un al 3-lea, Alex. Gheorghitl, profesor pe la ţară, dar a cărui urmă nu se ştie azi. La uu moment dat, Gheorghifl ’şt ia ziua bună de la tovarăşii săi şi pleacă. CeM-alţi doul continuă de a chefui. Băiatul prăvăliei, intrind prin odaiea unde stă-pînul săă ’şl ţinea banii, vede lada deschisă. Băiatul dă alarma. Cel doul comeseni sunt Înhăţaţi, dar nimic nu se găseşte asupra lor. Stăpinul prăvăliei, care lipsia, soseşte şi declară că-I lipseşte suma de 8000 de ie).
Iu urma instrucţiei ce s’a făcut s’a dispus darea lor in judecată, menţinîndu-se in prevenţie arcbivarul şi c,u plăpumarui, iar cel d’altreilea, profesorul, fi-nd menţinut în stare de libertate, pe simplul motiv că nu i se ştie urma.
Afacerea a venit erl Înaintea tribunalului Lfov secţia a 1. Păgubaşul era asistat de d. Popovicl-Costi, iar inculpaţii de d-Dit Delavran-cea, Nacu, Florian, a1. Davidescu şi Ţicu Ştefâ-neseu. Desbaterile promiteau a fi interesante din cauza dubiului. Ele s’att amioat însă, gă-sindu-se că procedura nu era bine Îndeplinită faţă cu inculpatul Gheorghitl.
ECOURI
— Cunoscutul impresarii! HaimovicI, s’a reîntors din străinătate, de unde a angajat, pentru, sezonul de vară, o excelentă trupă de varietăţi, care va da reprezentaţiunl în fosta grădină Hugo.
Dintre artiştii cari vor avea, de sigur, cel mal mare succes, semnalăm pe Olga Barison, Conradi terţet, etc.
Cite-va zile după deschidere, va sosi şi celebrul profesor prestidigiatorHermanAunior.
DIVKRSB
DIN CAPITALA
fîlnnciderea diu strada Regalii. —
Am anunţat alaltîer), nenorocitul act de desperare al tinărulut Th. Bobeica.
Din seară în care a încercat să-şi pună capăt zilelor, tlnărul Bobeica este in căutare la spitalul Brîncovenesc. Starea lui este foarte irravă şi iDspiră serioase Îngrijiri medicilor. Nici pînă acum gloanţele nu afl putut fi extrase diu corp.
Unul din ele, i-a atins plăminul sting şi s’a îmuliutat in omoplat.
Dacă nu se vor ivi insă nuolcomplicaţiunlîu starea actuală a rănitului, medicii speră să ’l scape cu viaţă.
DIN ŢARA
Sinucidere.—Din Alexandria ni se anunţă că alaltăerl, un cojocar din acel oraş, numitul Marin Miugarn, a fost găsit spinzurat de un pom din curtea locuinţei sale.
Nu se cunosc cauzele acestui act de desnă-dejde. Poliţia locală a deschis o anchetă.
Din dramele adulterului — Comuna Ghelimgna, din judeţul Constanţa, a fost,zilele trecute, teatrul unei drame, care a emoţionat Întreaga populaţie din acea comună.
De inat mult timp locuitorul Tudorache Dra-gomir. din acea comună, întreţinea relaţiunî amoroase eu soţia unui consătean al săfl, numitul Radu Bălăaică. Pus in cunoscinţă, bărbatul înşelat caută să se asigure de vinovăţia soţiei sale.
Joi seara, prefâcîndu-se că se duce iu altă comună, Bălăuică se pune la pindă.
El zăreşte pe acel care tl necinstea casa, Sn-torclndu-se pe furiş la soţia sa. In culmea furie), Bălănică trage un foc de puşcă asupra lui Dragomir şi’l lasă mort pe loc.
Bălănică s’a constituit apoi prizonier mărturisind faptul.
fTels de tren.—Trenul care circulă Intre oraşul Constanta şi carierele de la Canara, a călcat şi ucis zilele trecute pe locuitorul Ilie Diinof, care era pe linia ferată, tocmai cînd trenul trecea.
Cadavrul nenorocitului a fost ridicat şi transportat la casa mortuară a spitalului din Constanţa. Parchetul cercetează cazul.
www.dacoromanica.ro
EPOCA
STAREA de ASEDIU in TRANSILVANIA
Terorismul la culme.— Circulara EpiscopUor Rominî.— Siarea de asediu din MilaJ. Starea de asediă din Hei.
daţi aii fost omorîţî; cîţî-va au fost răniţi.
Americanii au trebuit să se retragădupă ce au suferit avarii mari.
0 corabie mare a t rebuit să fie re mor cată pînă la escadra americană.
Aci domneşte un entusiasiu mare.
Terorismul Im cuhne
Tribuna din SibiO ne aduce următoarele ştiri despre măsurile luate de guvernul ungar, In vederea serbării de mlme a Roinl-nilor, aniversarea lui 3 Maitt 184b:
De abia s’a prins de veste că intenţiunea noastră a Rominilor, fără nici o deosebire, e să sărbătorim aniversul al 50 lea al măreţei zile de 3 (15) MaiO, într’o formă, ori alta, guvernul a şi pus In mişcare tot aparatul săfl administrativ pentru a înăbuşi orl-ce manifestaţie, fie ori cit de nevinovată.
To{i flşpanii comitatelor aii primit ordin să oprească, dacă e nevoe, cu forţa armată, orl-ce manifestaţiune.
De la fişpanl ordinul a mers repede şi îngrozitor de teroristic piuă la eel din urmă argat al Iul BaniTy, pînă chiar la primarii de pe la sate.
Aci in comitatul Sibiiulul, de pildă, toţi notarii şi pretorii au fost convocaţi prin ordin presidial şi s’atl întrunit în Sibitt Luni, la 9 1, c., în casa comitatului, unde li s’att dat strictă poruncă ca să oprească ori şi ce fel de prăznuire, şi să împiedece, pe orl-ce cale, poporul de a merge pe 3 (15) Maia la B'aj.
Aşa s’a procedat pretutindenea, ba şi mal brutal şi mal teroristic, după cum arată informaţiunile ce le dăm Intr’alt lor.
Circulara cfiseopilor rotniui
Tot-o-dată guvernul a dat ordin tuturor episcopilor rominl, prin care într’un limbaj de o violenţă şi o temeritate ne mal văzută, li-se impune să interzică prin circular preoţilor de a face orl-ce slujbe de eomemoraţie în ziua de 15 Maiti. Se spune tot-o-dată, că a dat ordin fişpauilor, ca pe toţi preoţii cari ar cuteza să contravină a-cestul barbar ucaz de o gravitate excepţională, să-I denunţe la minister.
Unul dintre episcopl, fireşte că cel din Gherla, s’a şi grăbit, ca o s ugă, să execut-} cutezată poruncă, cu care guvernul îndrăzneşte a ingera pînă în cele mal sfinte ale bisericilor noastre.
Starea ele ascftiu fliu IllaJ
La Blaj, centrul atenţiunel guvernului, e o adevărată stare excepţională. Zbirul pu-terel, faimosul Si.nonffy, care prin denunţările sale a liferat deja atîtea victime în temniţele ungureşti, zduic merge la Aiud la fişpan, să primească ordine şi să dea iu-formaţiuni. In Blaj s’att concentrat gendar-
mil de clte va zile, iar pe Simbâtă s’a comandat o oştire Întreagă. Trei sute de infanterişti de la Alba Iulia, un escadron de husari şi 60 gendarmi, sunt aşteptaţi pe Simbătă la Blaj. Drumurile ce duc în micul orăşel vor fi blocate, şi nimeni nu va avea voe să intre în el.
Acestea sunt în mare—măsurile cu care guvernul preîntlmpină voinţa nonsfră de a prăznui memoria celei mal strălucite zile din istoria noastră. Şi toate acestea înainte de a se şti de adunare, înainte de a fi fost convocată !
Pe cine va mal surprinde acum ştirea ce ne vine din Blaj, că adunarea e oprită ! ?
Şi, în faţa acestui extrem terorism, In faţa acestui colos de forţă înarmată a pu-terel de Stat, cine dintre noi va cuteza să se mal glndească Ia o adunare de popor comemorativă a aduuărel din 3 (15) Maitt 1848 ?—dacă cum-va nu ar voi ca să acopere cu slnge piaţa Blajului ori Cîmpul li-bertăţel, unde noi voiam să aducem închinăciuni sfinte măreţiei părinţilor noştri, cari ne atî lăsat ca moştenire crezul nostru politic, sfinţit cu jurămîntul lor solemn ! ?
Tot-odată volnicosul Simonfiy spune, că la 15 Maiti nu va suferi in Blaj nici un fel de sărbătoare cu caracter demonstrativ sau aglomeraţie de popor, şi dacă în ciuda hotărîrei sale de oprire totuşi, 8’ar încerca aşa ceva, pentru urmări face responsabili pe domnii cari au înştiinţat adunarea.
Starea tle asetliu tliu ML-J
Atît In Dej şi jur, cit şi In alte părţi de pe ai I se fac toţi paşii posibili şi imp si-bill, şi se comit toate apucăturile bănffyste ale sistemului de tero isare, ca adunarea de la 3 (15) Mai îl să fie zădărnicită şi ori ce fel de manifestaţiune sărbătorească să fie înăbuşită.
Prei ţ mea a primit circulărl stricte, ca să reţină oamenii de la orl-ce serbare, chiar şi în Biserică.
Geandarmil şi detectivii cutreeră toate satele, intimidează şi bagă groază în oameni, spnnlndu le, că toţi cei ce voesc a prăznui vor fi întemniţaţi, eventual împuşcaţi.
Poporul se află, cu un cuvîut, într’o adevărată stare de aseditt !
Chiar acum ni se raportează, că la mai mulţi fruntaşi s'au făcut perchiziţil domiciliare, căutînd să afle iscăliturile convocatorilor. Cîte-va coaie aii fost confiscate.
PLÎ EfOERI
Primim de la d-nu C. Pestreanu. din comuna Vida Că-'tojanl, Vlaşca, următoarea plîngt re:
Judecătorul ocolului Verde, I. E. Mano-lescu, împarte dreptatea numai pe plocoane şi favoruri. Nu mal exisiă lege, nu mal există dreptate pentru jnstiţiabilil acelui Ocol, dacă mal întîift nu a trecut pe la casa acestui judecător. Acest d. judecător nu se fereşte d’a face chiar falşurl pentru ca să servească pe clienţii săi.
S’a denunţat de mal multe ori faptele venale a le acestui domn, dar ministerul n’a luat nici o măsură, punînd plîogerile la dosar.
Ar trebui, pentru prestigiul magistraturel, să se facă o anchetă serioasă şi descope-rindu-se cele relatate de adevărate, să se ia măsuri de îndreptarea răului.
RESBOIUL ISPANO-AMERICAN
Serviciul «Agenţiei Romîne»
Madrid, 1 Maiti — Criza ministerială n’a primit încă soluţiune. D. Sagasta a conferit cu mai multe notabilităţi politice.
Herald anunţă că escadra spaniolă a intrat eri la Martinica.
Londra, 1 Maiu.—Se anunţă din St. Thomas ziarului Standard că bombardarea lui San Juan de Porto-Rico a început eri dimineaţă. — Două corăbii spaniole aii fost distruse.
Circulă svonul că San Juan s’a predat după o luptă de 8 ore.
Hong-Kong, 1 Maiu.—Canoniera englezească Linnet a sosit. Ea aduce ştirea că toate insulele Fiipine sunt în anarchie. Spaniolii ocupă mereu oraşul şi refuză să predea Manilla.
Amiralul Dewey esită să bombardeze Manilla, sperînd că oraşul se va preda din cauza lipsei de nutrimente.
Havana, 1 Maiu.—Guvernul colonial, fiind provisoriu, a demisionat. Se crede că se va numi acelaşi cabinet, afară de d-nil Dolz şi Rodriguez.
Port-au-Prinee, 1 Maiu.—Amiralul Sampson a sosit eri dimineaţă en cîte-va corăbii văzute slin Si n .luau de Porto-Itico.
A bombardat tortul Alorro.eare a răspuns focului său. dar a fost i edns Îndată la tăcere. Fortul numai este de cît o grămadă de rutul.
Cv wuJb mirelui şi mii de locuitori	refugiat tu interiorul
Insule^,
DEPEŞILE DE AZI fV'Sa /.-finis! eriala Madrid, 1 Maiu	Gri sa ministerială
continuă. Se cr ic că noul cabinet va expune Luni sau Mai ■>rog inul său care nu va diferi de acel, c.1 cabinetului actual. Starea tle asetthi »f* 4 .Vcic- York New-îork, 1 Maiu. Journal anunţă amiralul Sampson a ăsit baia San
Corpurile Legiuitoare
CAMERA DEPUTAŢILOR Setlinfa de la 9 Maţii
Şedinţa se deschide la orele 2 5.
Prezenţi 110 deputaţi.
Presidează d. D. Giani.
După insistarea ministrului lucrărilor publice, Camera trece în secţiuni, pentru o oră, spre a studia mal multe proiecte de lege.
Se fixează pentru Luni, după cererea ministrului domeniilor, desbaterile asupra legel Sindicatelor Agricole.
*
* *
Un spirit de indisciplină şi răscoală domneşte in majoritatea Camerei, la deschiderea şedinţei.
Deputaţii se iDgrămădese cu toţii, iu incintă. El vociferează şi gesticulează, cu a-nimaţiune.
Vocea şi clopotul prezidenţial nu sunt In stare să restabileai ordinea. In zadar, strigă d. Giani, nimenea nu vrea sâ’l ;as-culte. Deputaţii cărora preşedintele se adresează, răspund cu zellemele, la invitaţiu-nile sale. Chiar d. Nacu, vice preşedinte, nu vrea să ţină seamă de invitaţiunea prezidenţială.
D. Chiriţopol cere să i se fixeze la ordinea zilei interpelarea anunţată. Camera izbucneşte în aplause ironice.
D. Procopiu, care declară că se asociază la această interpelare, are aceeaşi soartă.
Sgomotul este infernal. Miniştrii, d nil Stolojan şi Brătianu, abia pot vorbi.
Preşedintele, care a răguşit ţipînd, este desperat.
In sfîrşit, după un sfert de oră de sgo-mot şi desordine, mamelucil trec în secţie.
Liniştea se restabileşte îu incintă, oiată cu dispariţiunea lor.
SENATUL
Se flinta de la 3 Jflain
Şedinţa se deschide la orele 2 şi 45 sub prezidenţia d-Iul P. Orbescu.
PrtsenţI 79 senatori.
Pe banca ministerială : d-nil D. Sturdza şi G. Pallade.
D. G. Pallade, ministrul de justiţie, depune pe bruroul Srnatului, proiectul de lege al drumurilor de fier de interes local, modificat de Adunarea deputaţilor.
Se intră îu ordinea zilei: Votarea pe articole a proiectului de lege pentru înfiinţarea unul consiliu legislativ.
Se fac formalităţile obicinuite.
Juan pentru a merge în căutarea flotei spaniole, venind din Teneriff-*.
Aci s’a declarat starea de asediu şi s’a oprit exportul de nutrimente.
Germania Hi franţa
Berlin, 1 Maiti. — Norddeuslclie Allge-meine Zeitung confirmă ştirea despre sosirea la Manilla a corăbiilor germane Irena şi Cormoran.
Paris, 1 Maiu. — Răspnnzînd depeşilor ce ziarul Standard primeşte din Key West şi cari sic că Lafayelte va debarca la Havana ofiţeri de artilerie francezi şi tunari, Agenţia I11 vas zice că Pruncia nu s’a depărtat şi nu se v’a depărta de loc de regulile celei mal leale neutralităţi.
furjpcaiţie pentru filipine
Gibraltar,< 1 Maiu. — Se asigură că la Cadix se prepară o mare expediţie militară. Ea va pleca in curind în insulele Filipine sub es.orta escadrei staţionate la Cadix.
flota /spaniolă
New- York, 1 Maiu.—Se anunţă din St. Pierre de la Martimgue ziarului Herald că contra-torpiloarele spaniole Furor şi Terror ati sosit; Furor o plecai din noii îndată.
Se zăresc cinci corăbii de războiu spaniole. Ele par că se îndrepte ază spre Cuba. Se crede că aceste corăbii fac parte din flota Capului Verde.
Lupta tle la Cabana*
h<7/- It f-Ht, l Maiu.—MPebarearra ăin Vabanas a font /sprijinită fie tioua canoniere auxiliare, cari au rănpun* focului spaniolilor. Insurgenţii erau informaţi tic tte-barrarea această. Trupele americane aii acut un rănit t nu se cunosc perfterite spaniolilor.
Meg- ITest, I Maiu.—Transportul Gussie a flebarcat ieri la Cabanas ftouă companii tle soldaţi americani, tlupă o resislenţă violentă a trupelor spaniole. Americanii c-rau sprijiniţi de insurgenţi.
Lupta de ia M*orlo-Mtico
Havana, 1 Maiu. — Generalul Ma-ciar a adresat generalului Blanco depeşa următoare; Un-spre-zece corăbii inamice s’au presentat dis de dimineaţă înaintea lui Puerto-Rico şi au deschis focul fără nici un avertisment. Bateria pieţil a răspuns printr’o canonadă înverşunată care a ţinut pînă la 9 ore.
Pierderile noastre sunt neînsemnate şi pagubele puţin considerabile.
Illocul Manilei
New-York, 1 Maiu. — Herald ere di că ştie din Vashinghton că d. Mac-Kinley va proclama azi blocarea Manilei.
Madrid, ] Muiii. —0 depeşă oltcia’ă din Porto-Bico confirmă bombardarea escadrei compusă din unsprezece corăbii, şi care a durat două ore necausînd de cît cîte-va păgubi uşoare unei casărmi. Patru sol-
Depeşile
de azî
Serviciul « Agenţiei Romîne»
Constanţinopol, 1 Maifl.—Circulă ştirea că Djewad-bey a primit la Petersburg recomandata de a repartiza îu diferite puncte 30.00'J de armeni refugiaţi pentru că pot să devie eausa şi ocasiunea unor desordine. D. Sinowyew ctruse deja de mal multe ori să se ia această măsură.
Roma, 1 Maiu.— Universităţile din Nea-pole şi Bolognia an fost închise.
Oraşul şi provincia Come sunt într’o linişte perfectă.
Disolvarea cercurilor subsersive şi arestările continuă la Milan.
Diseară se vor redeschide teatrele din acest oraş.
Petersburg, 1 Maitt. — Ziarele anunţă că Prinţul George al Greciei va sosi aci în luna Iunie.
Viena, 1 Maitt. — Bilanţul drumurilor de fer orientale pe 1897 dă un produs net de 2 843 563 franci. Consiliul de administraţie propune un dividend de 16 franci.
Berlin, 1 Maiu. — Prinţul Henric a sosit la Ptking.
Pînă acum nu avem de cît cazuri izolate, e drept. E temere Insă ca această leudiaţă să nu se întindă în marea masă a poporului romlnesc, ceea ce ar constitui încă o cauză de slăbire a elementului autoclilon în Bucovina.
S’a depus în Cameră proiectul de lege prin care comuna Iaşi este autorizaiă a împrumuta suma de 7.085 364 leî, plâtibilă în 30 ani, fie în ţară, fie în streinătate.
Acest împrumut va fi întrebuinţat la plala datoriilor urgente, iar 2 490.120 leî pentru canalizarea Calcainel, a Ripeî Galbeue, la deschiderea unul bulevard şi a unei slrade, în faţa clădirel teatrului.
Săptămîna viitoare, A. Sa Regală Principele Moştenitor va lua în primire brigada de infanterie al cărui comandant este şi va asista la eserciţiile pe cari brigada le va face pe platoul de la Cotrocenl.
Serbările de 3 Maiu
Comitetul organizator din Ploeşil al ser-bărei de mîine a lansat un apel entusiat către cetăţeni, din care extragem parJţea finală :
Serbarea se va face după cum urmează : Duminică dimineaţa 3 Maitt Ja ceasurile 10 preşcis cetăţenii vor lua parte la parastasul care se va celebra, întru amintirea celor 40.000 martiri rominl în catedrala sf. Ion, după care se vor ţine 2 discursuri.
La orele două după prinz publicul cu şocje-tăţiile in fruute se va aduna iu Piaţa uniri-îjde unde se va face procesiune pe stradele principale şi ne voin opri la liceul vechitt unde' se va ţine meetingul, de aci vom pleca, cu muzica în frunte la statuia Libertăţii şi ta Monumentul vinâtorilor, unde se vor ţine discursuri şi se vor declama poezii patriotice. Să ne vedem dar, iubiţi concetăţeni, Duminică 3 Maitt la biserică şi la statuia libertăţ6l I
Apelul e semnat de d-nil :
B. Spire seu. Ion Demetrescu Agraru, T. Raica, Aur. Şuluţ, Dr. Eugen Ludvic, N. I. Nedelcovicl, Ion T. Creţulescu, Dr. G. Cosma, I I. Romanescu, T. Ionescu pescar, Gr. Sorescu, Pavel Panţu, 1. Gologan, Scarlat Parascheva, Ştefan lancu, Şt. C. Irăsineanu, N. Dima, Dim. Glodeanu, G. Moldovan, Ef. Corianu, Aron Trifu, S. Găvănescu, G. Ioneanu, Al. Stănciulescu, G. Zernescu. B. I. Sloicescu, M. Tutunaru. Patria din Cernăuţi spune :
In Bucovina încă se fac pregătiri pentru serbarea acestei zile, cînd s’a proclamat libertatea naţională şi postulatul unirii tuturor provinciilor romîne din Monarchia sub sceptrul glorios al Habsburgilor.
Sîmbătâ, in preseara zilei 3 (15) Maitt, va avea loc la orele 8 şi jumătate seara o convenire socială în localităţile hotelului Central din Cernâuţ', iar Duminecă în 3 (15) Maitt se va face o escursiune la Hureeea. Timpul întllniiil e fixat pe orele 3 d. m. în pavilionul din pădurice.
La ambele întruniri sunt şi doamnele rugate lua parte.
***
Un apel al comitetului organizator din Caracal spune:
Se cuvine ca cu toţii, uniţi Sn cugete şi simţiri, să aniversăm acest eveniment epocal. Memoria bărbaţilor căzuţi îu lupta pentru «rişti garf a drepturilor naţionale, merită sărbătorirea naţiunel.
Serbarea parastasului pentru repaosul martirilor căzuţi in luptă, se va ţinea în biserica Domnească.
întrunirea naţională pub'ică se va ţinea in sala Gimnasiulul, la orele 3 după amiazl, unde vor lua cuvintul mal mulţi oratori trimişi de Liga Culturală şi Comitetul Studenţilor Uni versilart din Bucureşti.
I LTIti î ORA
ULTIME INFORMAJIUNI
Urmînd exemplul primăriei din Brăila, primăria din Galaţi a decis să cumpere pîine, pentru a putea împedica specula* brutarilor, cari aii scumpit şi continuă a scumpi preţul plinei.
De asemenea, şi alte comune din ţară sunt hotărite să facă mari cumpărături de pîine.
D-nil căpitani de marină Popovăţ şi Atanasitt aii trecut in serviciul maritim roraîn.
Cel intîitt a fost numit sub-director, in locul d lui Coandă, avansat, iar d. Atanasiu inspector al navigaţiei, cu reşedinţa in Constanţa.
Un proiect de lege autorisă pe ministerul lucrărilor publice a întrebuinţa suma de 5.000.000 lei, din creditul de 29 milioane, votat pentru construirea gărel centrale din Bucureşti, pentru lucrări urgente necesare consolidării liniilor C. F.
Azi a apărut ziarul *Cîmpul LibertăţeU, organ comemorativ al evenimentelor transilvănene de la 1848.
Pe lîngă portretele marilor luptători de peste munţi, «Cîmpul Liberi ţel» cuprinde articole de d nil M. Vlăclescu, preşedintele Ligel Culturale, I. Bogdan, O. Densu-şeanu, etc.
După cum anunţă ziarele din Cernăuţi, printre ţăranii romînl din Bucovina se observă tendinţa de emigrare spre America.
Acelaşi fenomen se observă şi printre ţăranii ruteni, dintre cari un mare număr att şi plecat deja la Hamburg, expatriîn-du-se pentru Canada.
ACT de UfTAJEi TWJMIMtE
Subsemnatul Gh. C.aracudovicl din T. Măgurele, cred de a mea datorie, de a aduce la cunoştinţa onor. Pub ic precum şi a părinţilor de familie, că decedata mea soţie Peiaghia Cara-cudovicl, contractase la Societatea Generală de asigurare «Dacia Rotninia» din Bucureşti, o a-sigmare pe caşul de moarte pentru suma de lei 8000, şi inttmpltndu-se să înceteze din viaţă după şoapte luni de la data asigurare!, pe cînd »h>a plătise 2 rate trimestriale de ctte lei 183 75 numita Societate de asigurare n’a intîr-ziat, de a 'ml număra întregul capital asigurai de Iei opt mii (8000).
Aduc dec', in Public mulţumirile mele, Onor. Soiietâţel «Dacia Romîuia- pentru graba ce a pus tn lichidarea acestei despăgubiri, şi sunt pătruns de datoria mea de a îndemna pe orice părinte de familie de a asigura în acest mod, la menţionata Societate, ex stenţa urmaşilor săi.
T.-Măgurele, 17 (29) Aprilie 1898.
iii. i». <». f!arai-wd«Tlcî.
t
Inconsolabilii- tată, bunic, bunică, unchitt şi mătuşă, veri şi verişoare, att durerea a vă face cunoscut încetarea din viaţă a prea iubitului lor :
ION M. CAKBUNEAMU
fost prof.sor la liceul Mihaitt Viteazu şi stenograf al Senatului
încetat din viaţă In Sibiu la 27 Aprilie a. c. orele 5 dimineaţa, în etate de 34 ani.
Şi vă roagă să bine-voiţl a asista la ceremonia funebră, care va avea loc Duminecă 3 Maitt orele 3 p. m. in capela cimitirului St.-Vineri.
Persoanele, cari din eroare nu vor fi primit invitaţ'unl, sunt rugate a considera aceasta ea atare.
Dr. D. Cwerota
r SiiteeiatiHl r Chirurgir, organelr g milo-u vinar e
BULEVARDUL EL1SABETA 39 Consultaţiunl de la 6 — 7
Ziarele ungureşti sosite azi publică in rezumat desbaterile urmate Marţi, la Cameră, asupra trădării lui lHm. Kturdza.
Egyetertei adaogă eă cestiuuea va ti adusă înaintea delegat lunilor austro-ungare si «ministrul de externe, eouteietâolueboM sky , va fi constrins de delegaţii unguri să procedeze en cea mai mare energie pentru a feri o parte a monarcliiei de atacurile venite din streinătate.»
Agenţia Romînă ne transmite următoarea telegramă :
Buda-Pesta, 1 Maiu. — Aflăm din sorginte competinte că aserţiunea produsă în una din ultimele şedinţe ale “Camerei deputaţilor» după care guvernul unguresc ar fi primit pe cale diplomatică date asupra subvenţiunilor acordate şcoalelpr romîneştl în Ungaria, este cu desăvîrşire contrarie adevărului.
Telegrama este din Buda-Pesla ; rugăm dar pe d. Soupiewski să ne spiie cine a aliat şi despre care Fameră de deputaţi este vorba. Ar fi nobtim dacă cel corea aflat ar fi chiar d. $cu-pietV'-ki.____________________V
Locot. Al. Teodorescu
AVOCAT
Fost mult timp la Ministrrul tle Mtas-bni şi procuror la tribunalul Militare,
s’a mutat de la 33 Aprilie în strada Ml-lial-Vodă, No. 70, v,e-ă-vis închisoarea Militară.
Băile BălţăteştT
1)	Răile Minerale calde cloro-so-dice, indurate şi l>rouinrnte, analoage cu spele : Kreutzuach. Hamburg, L-ht, Reizhen-hall, Aussee, etc. speciale contra limphatismu-lut, scrofulel, rachitismulul, suprafaţa glandelor limphatice, abcese reci, boale de piele, mala-diele oaselor, debilităţel generale, precum şi în toate boslele de femei : metrite acute şi cronice, eudometrite, salhingite etc. tumorilor, uterului şi anexelor.
2)	Isvorni Cuza-Vodă.—«favorul Cuza-Vodă», apă de băut, foar'e bogat «in sulfat de soditt» analog cu apa de Karlsbsd şi Vicby, is-vor diu care se extrage : «sarea purgativă de Bălţăteştl», este foarte folo.ilor în ţoale boa-lele’ de' stomah şi anexele tubului digestiv, precum: dfapepsie, catar acut şi cronic al sto -, m-huluf, ulcer precum şi contra cancerului stomahal, constipaţia opiniatră, colicele de ficat şi rinichi, cirosa hepato splenică, hydropi-siile şi obositatea. Toate aceste maladii se vindecă ’în urma tmel cure sist6inatise făcută cu apa spO sarea de Băltăţeştf.
3)	Stabilimentul de Inlialnţle ţi Fni-verisaţie minerală.—Noul stabiliment de Inhalaţie cu brad, teiebautină, goiacol creozot, rucaliptol satt orl-ce esenţă urmată de pulve-risaţie de apă minerală ; arangi it după sistemul Reichenhall şi Ischi, este foarte folositor îu toate boalele de nas, gtt şi mal cu seamă în bronchită, emphiseme, astmă şi tuberculosâ pulmonară, fiind cel mal sigur mijloc de a introduce săruri în organism.
Stabiliment de Hydroterapie cn duşuri ecos^.6, fricţiuni, împachetări, masage executat de un masseur şi o masseuse sub di-reeţmuea mea.
Stabilimentele situate într’un vast parc de brad, post dă camere elegant mobilate şi restaurantul de prima ordine cu preţuri fixe.
închirierile de camere pentru întreaga lună Iunie şi August, se fac cu reducere de 25 la sută.—Sesouul începe de la 1 Iuuie st. v. plnă la 1 Septembrie.
Pentru orl-ce informaţiun! ca : angajări de camere, comenzi de sare de băl, sare purgativă a se adresa la :
Itoclorul Stamatin
Bucureşti, str. Romulus, 26 Pină la 1 Iunie st. v. iar de la această dată la băile de la BâHăţoşII, judeţul Ne unt.
Dr. MENDELSOHN
de la Facultatea diu Paris
Special pentru boale de Femei şi de Copii
Consultaţiunl de la 2 — 4 p. m. 45, Strada Academiei, 45
(vis-a-vis de Ministerul de Interne) Intrare st prtw *'»le« Vlelnrtei Sfl.
MINISTERUL JUSTIŢIEI ■ •
Pnblicaţinne
D-nul Mihel Griiuberg comerciant din Piatra-Neamţu a făcut cerere Ia acest Minister pentru schimbarea numelui săli patronimic de «Griiuberg» In cel de «Dimbea-nu» spre a se numi «Mihel Dîmbeanu».
Domnul Avram Glttkmann din oraşul Iaşi a făcut cerere la acest minister pentru schimbarea numelui sătt patronimic de «Glttkmann» în cel de «Felicianu» spre a se numi «Avram Felicianu».
Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 diu legea asupra numelui, spre ştiinţa eelor interesaţi, cari arţ voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de aliniatul 2 al z-sulul articol.

I
laboratorul de chimie Biologică şi Industrială
Dr. Bugeac şi Dr. Edeleanu
22, STRADA ŞTIRBEI- VODĂ, 22
intilise de iii'ini şi lichide puihoioţjiee Analize de vimiri de substanţe alimentare, de minerale, cărbuni şi petroleurl
Analyse de ape potabile, minerale şi industriale
STUD1ARE fi ÎMBUNĂTĂŢIRE de procedmri industriale
— Serviciu zilnic special pentru eaetele ee sosesc prin poştă. —
www.dacoromanica.ro
EPOCA
FOIŢA ZIARULUI >EPOCA
XICOLAE GOGOIi
TARAS BULBA
ROMAN ISTORIC
mar viaţi itKnBi.Uil cazacilor
I
EI alcătuiaii aici ca o adunare de tovarăşi de şcoală, cu singura deosebire că, in loc de a şedea pe bănci, sub biciul dascălului plecaţi pe cărţi, el tăceau excursiun) cu cîte cinci mii de cal ; în locul livedel înguste in care se jucaQ cu smeul aveaţi stepele largi, nestîrşite, unde se arăta în depărtare, Ta tarul iscusit sad Turcul măreţ şi tăcut sub largul său turban. Mal era şi deosebirea că, in locul constrîngeril care SI adunase la şcoală, el se întruniseră de bună voe, părăsind tată, mamă şi vatra părintească. Se găseau aci oameni cari, după ce avuseseră friu-gliia în jurul gltuluf, revăzuse viaţa în toată splendoarea sa ; mal erai! alţii pentru cari un galben era pină aci o avere, şi cărora li s’ar fi putut întoarce
pozunarele pe dos, mulţumită vătafilor evrei, fără teama că va cădea ceva dintr’insele. Se puteai! Sntîlni aci oameni cari neputtnd suferi vergile aca-, demice, fugiseră de la şcoală fără a fi învăţat o buche măcar, pe cind oeau alţii cari ştiai! foarte bine cine J.n Horaţiu Cicero şi republica ?ra roma
Se găseaţi aci mulţi ofiţeri polonezi cari se deosebiserălîn armia regelui şi cari erau pătrunşi de credinţa că e indiferent a şti unde şi pentru cine se va bate, numai să se bată, pentru că era nedemn de un gentilom d’a nu se lupta. Mulţi, In sfirşit, veneau aici pentru a putea zice că ad fost acolo şi s’ad întors cavaleri desăvirşiţl. Dar cine nu se găsea aci ? Aceasta straniă republică răspundea la o trebuinţă a timpului. Iubitorii de viaţă războinică, de cupe de aur, de stofe scumpe, de galbeni sequinl, găseai! aci de lucru in orl-ce vreme. Numai iubitorii de femei n’avead ce să caute aici, căci nici o femee nu se putea arăta, nici chiar in mahalaua seciulul.
. Ostap şi Andry se mirad văzind o mulţime de oameni venind la seci, fără ca cine-va să-I întrebe cine sunt şi de unde vin. EI intrai! aci tocmai ca în casa părintească, pe care ar fi părăsit-o cu un ceas mal nainte. Noul venit se înfăţişă înaintea Koşevoiului *) şi următorul dialog se ţinea de obicei :
—	Bună ziua. Crezi în Hristos ?
—	Cred, răspundea venitul.
*)' Şeful ales al Seciulul.
—	Şi în sfinta Troiţă?
—	Şi in sfinta Troiţă.
—	Mergi la biserică ?
—	Merg.
—	Fă semnul crucii.
Noul venit îl făcea.
—	Bine, zicea Koşevoiui, du-te Ia ku-renul pe care ţi’l vel alege.
La aceasta se mărginea ceremonia primirii.
Seciul întreg se închina într'aceeaşl biserica, gata a o apăra pină la cea din urmă picătură de sînge, deşi aceşti oameni n’ad voit nici o dată s’audă vorbindu-se de posturi şi abţinere. Numai evreii, armenii, şi tătarii, atraşi de cîştig, se botărad să facă negoţ în mahalaua seciulul, căci Zaporogil nu se tocmead şi plăteai! fie-care lucru cu cîte parale scotead din buzunar.
Dar soarta acestor negustori lacomi era foarte rea şi demnă de milă. El erau întocmai ca oamenii cari locuesc la poalele Vesuvulul, căci Zaporogil de’ndată ce nu mal avead bani, stricad prăvăliile şi luau tot fără a plăti nimic. Seciul se alcătuia de cel puţin şease-zeci Ivurenl, cari erad atitea republice mici neatîrnate semănind cu nişte scoale de copil, neavînd nimic al lor fiind că li se da totul. In adevăr, nimeni nu poseda ceva; totul se găsea în mîinele atamanulul Kurenil pe care’l numea tată (batika). El păstra banii, hainele, provisiile, pină şi lemnele de încălzit. Adese-ori un kuren se lua la ceartă cu un altul. In asemenea împrejurare cearta se lămurea printr’o bătaie cu
pumnii, care nu sfîşia de cit cu învingerea uneia din părţi şi atunci începea o sărbătoare generală. Iată ce era Seciul, care avea atita farmec pentru tineri.
Ostap şi Andry se aruncară cu tot avîntul virstel lor pe această mare tur-tunoasă, şi în curmd uitară şi casa părintească şi seminarul, şi tot ce ’I îngrijise pînă atunci. Totul li se părea nod, obiceiurile vagabonde ale seciulul ca şi legile simple care'l stâpîniad, dar cari li se păreau cu mult prea aspre pentru o asemenea republica. Dacă un cazac fura te miri ce, aceasta se socotea ca o ruşine pentru întreaga obşte. El era legat, ca un om necinstit, la un soid de coloană infamă şi alături cu el se punea un băţ gros, cu care fie care trecător trebuia să ’1 lovească pină ce tilharul murea. Datornicul neplatnic era legat de un tun şi răminea acolo pină ce vr’un tovarăş îl plătea datoria ca sâ’l poată descărca.
Dar Andry fu lovit mal cu seamă de chipul cum se pedepsead ueigaşil. Se săpa o groapă adincă în care era culcat ucigaşul; pe d’asupra lui se aşeza ucisul închis intr’un sicrid, şi amindoul erad acoperiţi cu pâmînt. Mult după o asemenea îngropare de vid Andry era neliniştit de chipul celui îngropat.
Cel doul Cazaci tineri se făcură cu-rînd iubiţi de tovarăşii lor. Adesea, cu oameni am kurenul lor, sad şi cu ku-renul întreg şi chiar cu alte kurene vecine, el se duceai! in ceată pentru a vina pasările şi cerbii; sau se ducead pe malul bălţilor sau al apelor curgă-
Vechia şi renumita
Fabrică deTrăsurl
H. I. RIEBER
Ntr. Hornul un, K». 11
Clădire nouă cu ATELIERE mari speciale, pentru a corespunde îu-tinderel ce a luat fabrica.
In tot-d’a-una prevăzut cu materiale line şi cu lucrători specialişti, ast-fei că poate efectua orice comande de
Trăsuri, Cnpeurî, Cabriolete, JBreacuri, etc.
după cele mal noul modele, riva-lizlnd cu ori ce produse similare din streiuătate. Se gâses’ şi TRASURI UZATE, cu prtţurl moderate. TRĂSURI de COMANDĂ de la 1200 la 2000 lei

Maşine Agricole
CLÂYTON £ SHUTTLEWORTH
Bucureşti, calea Dorobanţilor, 117. Craiova, strada Bucovăţ, 18
Hecomantlă Marele lor Deposlt de
MA.şm s
PHKC CM t
LOC/OMOBILE cu sau fără aparat de ar» pae
«le la 2 şi Jumătate pln& la SO cal patere
BATOAZE de PORUMB No. 5, cu Elevator
pentru LOCOMOBILĂ şi ea Sân»
O ra?pomiţie permanentă de orUee I I fel de trăsuri ntd in tot-d’a-una la [ tlitipoziţla onor. dien{l.
immmmammmmmmrnm
Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoră de ucea-stă artă, cu cea mal mare acurateţa şi cu preţuri foartemoderate.
BATOAZE de GRÂU de toate Mărimile
de la 2 şi jumătate pinii Ia 12 cal patere
Maşine de semănat, Maşine de ciuruit şi vînturat, Maşine de ales neghina şi secara din grftD j BC N O H M DE MĂCINAT
Instrumente trebuincioase Maşiniştilor, Curele englezeşti de prima oalitate Pietre de moară franţuzeşti, Maşine de secerat „WOOD” cu saă fără aparat de legat snopi
Pluguri de Oţel făurit peste tot
cb ii ii» pină 1h 4 brazde
w COSITOARE
GRAPE de FIER cu două şi trei aripi, cu dinţii ARTICULAŢI
ŢKVMS JOK CAZAU/ pentru COCO MO St S CC şi niţele I Iu Atelierul Nostru primim Reparaţinni de liOl'OnOBILE din ori-ce Fabrică I .	VÎNZÂRÎ CU CONDIŢIUNÎ AVANTAGIOASE
L. Behrmann & Fii
MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE
Ml WJCCMIBŞTI	O A CÂŢI
Strada Doamnei No. 28 151 Strada Belvedere No.
REPRESENTANTI GENERALI AI FABRICEI
ROBINSON & AUDEN, LTD„ WANTAGE
MODEL
18 9 8
lioeomobile ţi Treerătoare
BATOZE de I*ORUiUR
Secerătoare, Cositoare, Grreble SFOARĂ DE MANILA AMERICANĂ
TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE
Cataloage gratie şl franco
DACĂ PARUL D-VOASTRĂ CADE!!
dacă este fără putere şi ţâră luciu, dacă aveţi mâtreaţă saă orl-eare alta afecţiuni a pielei capului întrebuinţaţi miraculosul
PETROL*
PENTRU PÂR
care întruneşte pe lîngă calităţi şi aceia de a înlesni ondularea
părului. întrebuinţarea este uşoară, plăcută şi fără pericol.
PREPARAT DE IIAHN, FARMACIST IN GENEVA (Elveţia)
DEPOZIT:
BUCUREŞTI : Ilie Zamflresoa, Str. Academiei 4; Bazar Universal, Calea Victoriei 31; Mihail Stoinescn, Str. Academie! 2 şi Drogiieria Tetzu 3tr. Lipscanii. GtALAŢÎ : Bereovioi, Bazar anglais.
BOTOŞANI: Farmaciile : Perieţeann şi Nicoleanu.
LAŞI: Farmaciile Zbyszewsky şi Konya.
BACAU: Drogaeria ândreescu.
CALARAŞI : Farmecia Ticek.
HTU E KRACH NARE
ci pe bază solidă suntem Sn stare a trimite orî-cfiruia pe neauzitu-preţ eftin de Lei 16, aei mal jos arătata garnitură de argint Brii tania. compus diu 56 bucăţi :
6 bucăţi cuţite de masă Brilania cu mâner adevărat englezesc.
6 bucăţi furculiţe de argint-Britania, american dintr’o bucată.
6 bacăţl linguri do masă de argint-Britania, american.
12 bucăţi linguriţe de cafea de argint-Britania, american.
1 bucată lingură mare de supă de argint-Britania. american.
1	bucală lingură de lapte de argint-Britania, american.
2	bucăţi vase pentru oue de argint-Britania, american.
6 bucăţi tavo pentrn servit englezeşti de argint-Britania.
2	bucăţi sfeşnice de masă cu mare efect.
1 bucată scurgătoare de ceaifi.
1 burată fiuă pentru presărat zahăr de Britania.
3	bucăţi diu cele mal fine cuţite de fructe cu mâner de porcelan, fi bucăţi farfurioare, Victoria.
bucăţi in total numai Lei 16.
Toate 56 bucăţi de mal sus suntem in starea le da pentru minimul preţ de lei 16. Argintul Britanic este de jur împrejur şi înăuntru un in6tal alb, care ţine culoarea argintului şi peste 25 ani, pentru care se garantează. Ca cea mal Dună dovadă că această iuser^ure se referă numai la simple adevernrî, dăm următoarea
DECLARAŢIUNE OFICIALA
La caz că garnitura de argint-Britania nu va conveni, se res-titue suma plătită. Cine are trebuinţă de aşa ceva, sâ-şîcomande g rbitura de mal sus care convine tocmai ca
CADOU DF. NUNTA ŞI DE SERBATOARE precum ţi pentru hoteluri, restaurante şi casB cu menafiul mal hun. Sa găseşte numai la

etc. ani.
Pqco rlo Evnnrf Riv furniw>rul Societăţii profesorilor, V/doaUcE-XpUl mIXcasă protocalată existând de 16 a
— VIENA, Il]2 PRATERSTRASSE No. 17 Qu.—
Se expediază contra ramburs sati bani trimişi înainte Veritabil Hiimaiiafnncl piirtftnd marca Patentata Se poate vedea o mulţime de scrisori de resunoştinţă
pentru efectuare* imediaţi a cărţilor dt adre*e, olrculirl etc. Maouare uşoară şi preţurile ieftin# pun pe flecare in poribtlltatea a poeeda o tipografi o, ac*reî avantajări ■’*« constatat In modul cei mai atrilnclt In tdte |cerourele comerciale. Preţul uneî tlpoşrraflf complecte cu tipuri şl accente româneşel, caaett elefanţi, ea minere, 400 tipări şl tampon de tu* este Le! H.—,
Pentru Le! 37 trimit oeaeul pentru Birbaţl Ancer Rvm. ou 2 capace, acoperite cu o adevăraţi pituri de aur 18 carate, en 20 Rubine. Atenţiune! Aceri eeaii na e*te de «etalai namlt Goldin nici lmitaţtane, ei de anr aii-afe care concnreael cu un CIA8 de 400 Lei. Mlrime pentru Dami numai Lfl 36. Un frnmo* lanţ Le! 4. — Gratis trimit catalogul. Trimiterea ie face franco de # porto contra Hambar*. Adresa: RUlTUBA-aci Vlenn, II. Taborstr&nse 3f
Les seules veritables Pastilles de Vichy sont lat
PASTILLE YICHY-ETAT
fabriqudes avec les sels naturels extraits des Eaux de Vichy-fitat.
Comprimes de Vichy
aux seta natnrel» VICHY-ĂTAT pour preparer l'ean artlBcielle a« VICHY GAZEUSE	-
Agent 6entral pour la Roumanle. Bulgarie, Serbie: A a. OARISSY & O-le, Bucarest.
La Typografla EPOCA se află de vîn-isr* hîrtîe maculatură cu 50 bani kil
HEltUlAMENT F1IONI*21 ATICI
DE VIAL
VINUL DE VIAL este un modificator puternic al organismului in caşurile de : ebdilitate generală, crescerea întârziată, convalescenţa lungă, anemiă, perderea apetitului, a forţelor slăbiciunel nervoase.
Dosa este de un păhărel de lichior în-naintea mesei. El complectează nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şt a convalescenţilor.
Farmacia VIAL Lyon, rue Victor-Hugo, 14 şt In tote farmaciile
J
Marele Hotel Caraiman SOAIA
Situat In cea maî f rumoasă posiţiune
nestins MIE EA Io MAMJJ
Sub direcţiunea lohn friiefler antreprenorul Hotelului llepal din BucureşlI.
RESTAURANT DE Lui RANG
Bucătărie Franceză şi Germană
Vinuri Excelente
ARANJAMENTE CU ZIUA ŞI CU LUNA
Preţuri Con vena bile
Ţuică de Florida
Lacrima*de Pr.ne
Ţuica de G' -Ieşti
(Marom (U Comervi* eafe depusă I -naiul Argeş) 1“!**	fabricat» din praiMij îndură ne-
vĂfămătărc RÂnitiţei; 'ei »aţ ri; j apetianant.
IVn trebuie să llpae . că din nici o casă
BSare Depozit kt ;ara Goleşti
Cererile pentru «n	wl me mOretteme la ,
moft m. mĂmvKjtec v, ~ nteşrt.
-A Strada Elemenioi N, 3.—Bucureşti
toare căzute prin sorţul kurenulul lor, pentru a prinde peşte. De şi aceasta nu era tocmai adevărata ştiinţă a Cazacului, totuşi el se deosibeaQ între cel-l’alţl prin curajul şi dibăcia lor.
Li trăgeau bine în ţintă, treceai! Niprul în not, lucru pentru care un tînâr ucenic era primit cu solemnitate in cercul Cazacilor. Dar bătrinul Taras le pregătea un alt cerc de lucru. O viaţă aşa de leneşă nu’I plăcea de loc; el voia să se ajungă la o adevărată afacere. El se gînuea în ce chip să otă-rască Seciul la o întreprindere îndrăzneaţă, în care un cavaler sâ’şl poată arăta arama. In sfirşit, înlr’o’zi el se duse la Koşovol şi ’I zise :
—	El bine, Koşevol, ar fi de trebuinţă ca zaporogil să meargă puţin la preumblare.
—	N’au unde să se preumble răspunse Koşevoiui scoţind luleaua din gură şi scuipînd.
—	Cum n’ad unde ? Fot nterge In partea Turcilor sau Tătarilor.
—	Nici Sn a Turcilor, nici într’a Tătarilor, răspunse Koşevoiui punîndu’şl luleaua in gură.
—	Dar penlrr ce ?
—	Pentru că... am jurat pace Sultanului.
—	Dar e păgîn, zise Bulba ; Dumnezeu şi sfinta scriptură ne poruncesc să batem pe pagini.
—	N’aveni drept. Dacă n’am fi jurat pe credinţă, poate tot ar fi cu putinţă. Dar acum nu, nu se poate.
.(Va urma)
i