srro?T A II.—ANUL IV, No. 752. Ediţia a treia SÂMBĂTĂ, 2 MAlfi 1898 NUMĂRUL 10 BANI * a bojva js Mj i<: încep la 1 şi 15 ale fle-câuel luni şt se plâ-tosc. tot-d’a-una Înainte In Bucureşti la Casa Administraşi In n«fe(« şi gtreinătai» prin mandate poştal* Un an In ţară 30 lei; In «treinălate 50 lei Sase luni ... 15 » » » ** • Trol luni . . . 8 » *..*.,* Un număr In streină!ale 30 ban! MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ HEDACŢIA *•. *. - STRADA CLKlIENŢEl - Na. I L TELEFON NUMĂRUL^IO BANÎ AHUJVCM UMUMjE In Bucureşti şi judece se primesc mimul la Administraţie Iu strein&tate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV . . . 0.30 1». liuia > » » III . a.— lei » » » » II . . . 8.— » » Inserţiile şi reclamele 8 lei riudul UN NUMĂR VECHIU 30 BANl A Mt MYISTSt AŢMA No. 3 - STRADA CLEMENŢEI — No. S Plim-MINISTRU RINCIUNOS PRIM-MINISTRU M1NCIUN0S Dlmltrle Sturdza a dezminţit formal, In şedinţa de Marţi a Camerei, afirmaţlunlle ministrului unguresc de culte, cuprinse fn actele oficiale citite de d. Take Ionescu. Prin aceasta desmlnţlre, prl-mnl-niluistrn a scăpat, pentru nu moment. NTninal pentru moment, e&ciţ negreşit, chestiunea se va discuta şl fn Parlamentul unguresc, şl vom vedea ce va spune ministrul Ylassics. Plnă atunci; vom dlscnta acele declaraţiunl ale primnlni ministru, pe cari Ie putem controla Imediat cu ajutorul iaptelor. ^ S’a văzut «lin a doua adresă^a ministrului unguresc de culte către Mitropolitul dlu Nibiiî, că guvernul unguresc era in credinţa eă şcolile «lin Braşov nu mai primesc de la 1876 subvenţie din afară. Deşteptat de denunţarea făcută dc Sturdza la OrfVA în 1804, guvernul «lin Pesta s’a pus pe cercetări şi, mulţumită guvernului romfu actual, a găsit dovezi pe bnzn cărora a luat cunoscutele măsuri contra şcoalelor romtnc «lin Braşov. La acestea; 8turdza a răspuns in Cameră eă gnvernnl unguresc ştia de mult despre subvenţii* Dovadă, discursul contelui Kal-noky tu Delegaţiunea «lela 1804. Dovadă; bugetele ndstre pe 1885 şi 1886, in cari sunt înscrise subvenţiile peutru biserica S-t ui NI-culae şl pentru şcoli* Ar nrma «le aci că nu era nevoie de nici o trădare şl că guvernul nn a trădat nimic. In faţa acestei apărări, e natural să ne întrebăm : Cum se face că guvernul unguresc n’a luat măsuri, chiar de la 1894: ? Cum se face că guvernul unguresc ia numai acum, măsuri ? Dacă e adevărat ee spune 8tnr Şi, sprijinindu-se pe mutismu complicilor lor, ofiţerii demisionaţi astă-zl toţi în funcţii, el aO avut în- drăzneala a ne provoca şi a ne soma ca să dovedim, ceea ce avansăm. Deja aceasta somaţie era obraznic de ridiculă. Cînd un om ca d. Costinescu, care făcea parte din comitetul in-im diriguitor al partidului liberal, în timpul opoziţiei, acuză pe Stur-dza şi pe Gogu Cantacuzino de instigaţie şi îndemnare la nedis-ciplină şi chiar revoltă, în plin )arlament,—deja acest lucru echivalează aproape cu o probă. Cînd Gogu Cantacuzino, răspun-zînd, şi căulînd a se apăra, mărturiseşte pe jumătate faptul, pre-sumţiile— admiţînd că nu e probă — iad un caracter precis şi concordant. Cînd d. Delavrancea, explicînd rolul său în redacţia Voinţei Naţionale, dă detalii discrete asupra celor petrecute—şi cari aO fost la ştiinţa sa — presumţiile precise şi concordante, încep a îmbrăca forma probelor suficiente. Ne mat trebuia însă mărturisirea unuia din cel ce au jucat un rol în acea trista afacere, ne mal trebuia o destăinuire oare-care de la actorii dramei, pentru ca probele suficiente să devină irecuzabile, şi pentru ca acuzarea să se transforme în certitudine. Pe lipsa unor ast-fel de destăinuiri şi mărturisiri, colectivitatea se rezema cînd îndrăznea să ne someze ca să devedim ceea-ce afir mâm. întocmai ca criminalul care ştie că, pe cit timp complicele nu va vorbi, este sigur de impunitate, tot aşa colectiviştii neînfrunta0,eăcl eraţi siguri că nici unul din ofiţerii cari ad jucat un rol în chestia demisionării lor, nu vor vorbi. El bine! s’a găsit un om de inimă care, amărît de ce se făcuse şi indignat de fapta eolectivitaţel, care a avut de rezultat a-I zdrobi o cariera brilantă, s’a hotărît a vorbi, şi a vorbit cu francheţă şi sinceritate, arătînd rolul odios al lui Gogu Cantacuzino şi al lui Sturdza în acea încercare criminală. El ?... Ce mal ziceţi acum, d-lor colectivişti ? Aşa că am complectat proba ? Aşa că v’arn dovedit că sunteţi nişte criminali ? Cum rămîne cu obrăznicia pe care aţi avut’o faţă cu noi, somîn-du-ne să dovedim ? Cum rămîne mal cu seamă cu situaţia lui Sturdza şi Cantacuzino în minister? Cum rămîne cu şederea partidului colectivist la putere? Pentru noi, acest guvern nu mal exista. Este imposibil ca criminalii să guverneze pe oamenii cinstiţi. Este imposibil ca cel cari ad căutat să sădească nedisciplina şi revolta în armată, să mal fie ca guvern în fruntea el. Este cu neputinţă ca Şeful suprem al armatei să mal tolereze ca consilieri al Tronului pe aceia, cari ad voit să facă din armată, al cărui Şef este El, o bandă de sudarzl şi de răsculaţi. SPIONUL PRUSIAN SI SPIONUL UN6UR * Dimttrie Sturdza a avut, în tot-d’auna, aplicare spre spionaj. El şi-a început cariera scriind „Spionul prusian". El şi-o sfîrşeşte facînd pe spionul ungur. Daca scrierea caa maî de seamă a acestui nemernic a fost nn motiv de înălţare pentru dînsnl, nădăjduim că actnl lui de trădare în contra ţarii va încheia trista carieră a acestui ticălos. TRĂDĂTORUL LA SENAT Interpelarea d-lni P. Grădiţteaun. Originea snbvenţlunilor.—Trădătorul tot tr&dător. Interpelarea d-lnl P. Grădlţleauu In şedinţa de eri a Senatului, d. senator Petre Grădişteanu a pus la ordinea zilei trădarea săvârşită de primul ministru al Romîniei, somînd pe acesta, că, dacă se crede nevinovat, să ceară ^satisfacţie pen tru aflrmafiunea mincinoasă a d-lui Wlas-sic8, ministrul instrucţiei publice din Ungaria, că guvernul romtn i-ar fi comunicat o notă prin care-i indică suma ce ţara ar da ca subvenţie şcoalelor şi bisericilor din Transilvania, aflrmaţiune mincinoasă, care a turburat, cu drept cuvînt conştiinţa publică, pentru că aruncă asupra guvernului nostru oprobriul spionagiului şi de sonorează ţara, care ar tolera un aseme nea guvern». Interpelarea d-lul P. Grădişleanu a pro dus o senzaţie foarte mare şi toţi se aşteptai* ca răspunsul trădătorului să poată mulţumi măcar conşHinţele mamelucilor. Originea snbvenţlnnllor Trădătorul, în răspunsul său, o făcut curs de istorie despre origina averilor Bisericel Sf. Nicolae din Braşov, s.jerînd că ast fel va adormi conştiinţele revoltate. In cursul său da istorie, trădătorul a arătat că primul Domn moldovean, care a donat o moşie Sfântului Nicolae la începutul secolului XVI, a fost Petru Vodă; apoi au urmat Ghisuleştii, Brîncovenil şi mai pe urmă Vodă Caragea. Trădătorul a stabilit el însuşi drepturile Bistricei Sf. Nicolae din Braşov asupra Statului romtn, care i a secularisat în 1864 moşiile cu angajamentul luat de a continua a da rente anuale Bisericei Sf. Nicolae. Tr&d&torul tot trădător Dimitrie Sturdza a spus apoi, spre uimirea tutnlora, că de oare-ce biserica Sf. Nicolae are drepturi asupra Statului ro-mîn, de aceea n’a vroit sâ trimită în secret ajutoarele date pînă în toamna anului 1895, căci avea dreptul să le trimită pe fată. Cum însă legile ungureşti nu permit să se dea ajutoare pi fată, el, trădătorul, a tăiat subvenţia I Acest cinism al păcătosului a revoltat ti mal mult conşHinţele, căci a dat o probă evidentă că numai din pricina lui şcolile din Braşov,—din lipsă de ajutor,— sunt ameninţate a fi sau închise sau luate pe seama statului ungar şi maghiarizate. In ce priveşte cererea de satisfacţie, formulată de d. P. Grădişteanu, trădătorul a răspuns că el n’a trădat interesele ţării, prin urmare, nu cere nici o satisfacţie de la guvernul unguresc. Declaraţiile lui Sturdza au produs o penibilă impresie asupra Senatului. Din această cauză, Sturdza nici n’a fost aplaudat, de cît numai de d nii general Catargi, Viişoreanu, Vulturescu şi Zăgănescu. Restul Senatului a rămas ca împetril. Discursul d-lnl Panu a fost zdrobitor pentru Sturdza. D. Panu a arătat că tot ce a făcut primul-ministru în Cestiunea Naţională, e in flagrantă contradicţie cu ceea ce spunea în opoziţiune. Totuşi, dacă partidul liberal nu şi-a schimbat sentimentele, cum a declarat d. Ferekyde, îi rămîne primului-ministru oxtzia deschisă să declare că e aşa. Ei bine, trădătorul Sturdza n’a avut curajul să pue mina pe seîn-dura de scăpare ce i se întindea. Spionul guvernului unguresc a răspuns... că nu răspunde, fiindcă nu vrett să se incurce ! Mărturisire mal complectă a şar-latanizmulul şi a ticăloşiei acestui om în Cestiunea Naţională, nu se poate. Sturdza a fost sirius cu uşa şi nu va scăpa de aci. fONVEBINlUNEl Nici pînă astă-zl, guvernul n'a găsit de cuviinţă să publice cifrele subscriere! împrumutului pentru convertirea unei părţi din datoria noastră publică. E insă ştiut că ministrul de finanţe, d. Gogu Cantacuzino, a făcut fiasco cu «strălucita* d-sale operaţiune. însăşi foile guvernamentale n'aii a rut încotro, şi au mărturisit că sub scrierea a mers greu, dar au încercat să justifice a-coasta prin teama isbucnirel răsboiului ispano american, cure apăsa asupra pie-ţ»leor financiare. Am explicat, atunci, că scuza invocată era mincinoasă. împrumutul Statului grecesc s’a subscris numai la Paris de două-zecl şi trei de ori şi jumătate. (Vezi depeşa din Puris, cu data de 28 Aprilie, a «Agenţiei Romîne»). Şi războiul ispano-american e iu plină desfăşurare! Astă zi nu mal e vorbă dc probabi itatea războiului, astă-zl pieţele financiaro europene sunt iu adevăr apăsate de razboiu. Cu toate astea, Grecia, abia eşită din-tr’uu războiţi dezastros, poate face uu împrumut in condiţii strălucite, pa cînd Ito-minia, mulţumită guvernului Sturdza-Can-tacuzino, nu găseşte subscriitorl, aşa iu cît, de ruşine, nu se publică cifra subscrierilor. Credem că, acum, nu se indoeşte uitnenl despre ruşinosul fiasco suferit de guvern. STURDZA STRiNS C U USA După o fugă sistematică de o săptămînă întreagă, trădătorul prim-ministru s’a prezintat in sfîr-şit erî la Senat şi a fost silit să răspundă la interpelarea d-lui Panu. In şedinţa de la 21 Aprilie a Senatului, răspumind d-lui Carp asupra scandalului electoral de la Huşi, d. ministru de interne găsise prilejul să arunce vorba că partidul liberul nu şi-a schimbat sentimentele în Cestiunea Naţională, dar că e nevoit să ascundă în fundul sufletului ceea-ce altă-dată spunea pe faţă. D. senator Panu a anunţat imediat o interpelare primului-mini-stru Sturdza, intrebîndu-l dacă se face solidar cu d. Ferekyde. Ieri, după o săptămînă de amî-nări din cauză că Sturdza fugea de Senat, sa putut, în sfîrşit, dezvolta această interpelare. LEBEA DUELULUI Cerem stăruitor ca să se ia, de parlament, o hotărlre in privinţa celor două proede de lege privitoare la duel. Făcînd această cerere, ştim perfect că ea nu va fi luată în seamă. Deşi s’au propus două proede privitoare la duel, deşi urgenţa s’a votat cu mare majoritate atît la Cameră cît şi la Senat, deşi presa guvernamentală a dus • campanie de ocasie în favoarea acestor proecle de lege, şlim bine că nu se va maî pomeni de ele, fiind-că acuma nu mai sunt de nici un folos. Cu atît mai stăruitor insă vom cere ca să se voteze acele legi, cu cît ştim că nu se va face nimic şi că se va învedera şi mai bine nemernicia guvernului, a Came-rilor sale şi a presei ofteioass, cari s’au dedat la o mizerabilă manifestaţie menită numai a face presiune asupra magistru ţilor. Sperjur sau complice Jurământul ofiţerilor din 1894 zice între altele : «Toi ast fel va fi considerat, ţi tratat acela care va destăinui iu tot saft tn parte bot&rtrea noas tră oricărei persoane străine tie noi» D. Gogu Cantacuzino a declarat, in §idinţa Camerei de la 6 Martie, că cunoştea complotul cu mal multe săptă-mînt înainte de isbucnirea lui. Din aproprierea a'e'ul text şi a acestei declaraţii resu'tă că, ori s’a găsit un ofiţJ.r sperjur pentru a destăinui complotul d-lui Cantacuzino, ori d. Cantacuzino nu era «o persoană străină de nof> in cil ii sa puteau face acele destăinuiri, mărturisite de el tnsuşi, TRIBUNA LITERARA CU «EtfELrE PLECATE,,, I Ia castelul dintre codri linişte-I ca iu mormlut Na s’a pomenit vreodată tuăuntrurlsorl ciul; CrediucioşiI casei umbiămutlîn tainica tăcere; Rar Îşi fac uu semn, ori schimbă şoapte’u [umbră de unghere, Nu camva să strice pacea castelanei adorate Ce de-apururl [uu ridică genele el lungi, [plecate... Tristă-I pururi castelana palidă In neagra-! [haină, Şi cu nimeni uu vorbeşte... In castelul vecină ’l-o taină. Insă clnd barbarul miudru vine de la visătoare, Paşii grei şi glasu-I aspru lung vuiesc prin [ mridoare... Toţi, iufio.-a[I, aleargă, la porunci să ia tot! [seamă, Umiliţi i se Închină, galbeni, tremurlud de [teamă. Val de acel ce-I staă In cale, ciud sprinceana [i se ’ncruută: In sălbaleea-I privire sîngerâ pedeapsa [crunta... * * * Numai trista castelană liniştită Îl aşteaptă, Bazele I subţiri, de-apururl nu surii, nu scot o şoaptă. Numai el, clnd îl zăreşte, inima nu i sa bate,— Şi de-apururl uu ridică ochil’1 genele plecate.. li In castelul dintre codri In castelul vechia ’i-o taină; Tristă I vecinie castelana palidă In neagra-I haină. Uneori, sus, la fereastra din iatac, stă nemişcată; Peste munţi, pes’e holare caulă l.igindurată... Uneori, Iacei se urcă sus, pe ’ntunecata stlucă, Şi, vislud, priveşte dusă iu prăpastia adlncă... III ...Amludol stau faţă ’n fată ’u vechea sală [strămoşească.— «M’al chemat ?»— Întrebă dlnsa mladră, fără [să-l privească. El, c’un scrlşnet de mlnie, palid prinde biciu [’n mină, Face-uu pas, stlud s’o lovească, In pornirea [Iul păgtnă,... Braţul cade, — ’l regăsise iar, privirile [pierdute, Pironindu-1 doar’ o clipă ; năbuşit, lugină : [«Du te...» IV Miez de noapte bate, straniu răspunztud din [stlucă ’u sttncft. Ia castelul dintre codri, In iatac, lnminâ’i [Încă. N’are Castelana pace, uegre amintiri odor: Iuima’I tremurătoare slngeră In preajma lor... Ochii el lucesc mal negri, albă’l faţa el ca [varul,— Ea des bide scrinul antic, trage încetinel [săi tarul Ce, — rostogolind din umbră, orbitorul Iul [tezaur — Joacă ’u schinteierl sub para candelabrulul [ie aur: Diamante şi rubine şi topazurl şi safire, Tremură la mii de ape şi se bat Iu strălucire... Uu inel c intre pietre, un inel pătat de slnge... Er-1 întoarce şi-l priveşte şi porneşte ’ucel [a plluge... * * * Iit-o scoborlud tn umbră, ca o umbră de uşoară, Scările de marmor albe... OrI-ce freamăt o ’ufioarâ... A trecut de pragul porţei ; noaptea-1 mută şi senină.— Pe prăpastie răsare, după slln;ă, luna plină... * * * Două braţe, sus, pe sli.ică,albeselualţa’u lună. Şi de-un ţipăt lung isbite, negurele-adlncl [răsună. 81. O. IostC. www.dacoromanica.ro BSPOBMAŢn 0 NOUl TRlDARE tu PERSPECTIVI Din sorginte care nn snfere nic! o îndoială, aflăm că trădătorul din capul guvernului nego-ciează cu primul ministru ungar, baron Bânffy, pentru a face din 8tatul romîn un tributar al Ungariei. Se negociează, anume, ca Statul romîn să trimită de acum înainte guvernului ungar subvenţiile date pînă acum bisericeî Sfîntului Ni-colae din Braşov, conform drepturilor acestei biserici asupra Statului romîn. Trădătorul pune condiţia că această subvenţie anuală să fie dată de către guvernul ungar bisericeî Sfîntului Nicolae din Braşov. w Orî cît de monstruoasă s’ar părea această ştire, afirmăm în mod categoric că ea este perfect de exactă. Deşi după hotătirea de curind luată, avea să se fie cu prilegiul zilei de 3 Alaiă, numai patru întruniri naţionale in Muntenia, oftăm că, acum in urmă, 8’a revenit asupra acestei decisiunl. Comitetul Naţional Studenţesc din Bucureşti. in unire cu secţiile respective ale Ligei, va face cîte un meeting in următoarele nouă oraşe din Muntenia: Bucureşti, Pioeştl, Craiova, Piteşti, T.-Severin, Focşani, Galaţi, Cim-pu-Lung şi Alexandria. Se va trimite de asemenea o delegaţie de doui studenţi, la laşi, spre a reprezintă studenţimea bucureşteană, la marea manifestaţie a studenţilor romini din a doua Capitală a ţării. Liberalii din Iaşi aO scos, In vederea ale-gerel de Ja 9 Maia, un Buletin Electoral, care va apare In tot timpul campaniei electorale. Hibridul organ electoral este pus sub direcţia fostului director al luvăţămtntulul secundar, al d-lul Mlrzescu, d. Rache Vasiliu. Cite-va lovituri de picior, la adresa fostei grupări radicale, ne dovedesc prezenţa a-cestul transfug, tu fruntea recentei ciuperci colectiviste. Administraţia Buletinului o are d. Tanasâ Ghtoighiu, avocat al Statului In Iaşi. Erl dimineaţă, M. Sa Regele, Însoţit de d. generel Vladescu, a vizitat şcoala de ofi ţerl din Dealul Spirei. M. Sa a fost lutlmpinat de ministrul de războia, cu care a vizitat şcoala cu de-a-mânuntu). Un proiect de lege, pentru acordarea unei pensiuni d-lul Bălăceanu, ministru dl Romi ni el la Londra• a fost depus In Ca**eră, după iniţiativa guvernului. Ieri, secţiunile Camerei au luat in discuţie acest proiect de lege. Secţiunea 1 l’a respins, in urma energicei opoziţii a primului ministru, d. D. Sturdza. Ceea ce meschin in atitudinea spionului unguresc, e că însuşi el a formulat pro tectul de lege, pentru a da o satisfacţiune d-lui Bălăceanu, care are 40 ani de stră lucite servicii în cariera diplomatică. Preţul griului a atins, la Brăila, suma de 115 lei chila. In acelaşi timp, corespondenţa telegrafică şi poştală a luat proporţii aşa de mari, în cît direcţia poştelor a decis Înfiinţarea a două noul oficii, în acel oraş. Delegaţiunea Universităţii din laşi, compusa din d-nii d-rl Russ, Puşcăria şi Bogdan, venită spre a protesta In contra dispoziţiu-nilor jignitoaie pentru facultatea de medicină diu a doua capitală, din proiectul modificator al legel sanitare, a fost primită azi, la 11 ore, de către d. ministru Ferechide. D. dr. Bogdan a expus ministrului punctele principale din proiect, cari lovesc In drepturile facultăţii de medicină, predlnd tot-odafă ministrului memoriul aprobat de Întregul consiliO profesoral universitar. I). FereJiide, recunosctnd seriozitatea motivelor de protestare, a comunicat delega-ţiunel că va căuta, ca, In înţelegere cu comitetul delegaţilor din Senat, să schimbe, după posibilitate articolele din proiect, astfel ca să nu reducă nimic din drepturile facultăţii de medicină diu Iaşi. In corpul telegrafo-poştal, s’aO făcut următoarele înaintări, pe ziua de 1 (13') Maia 1898 : V J La gradul I de oficiant inferior : d. Ne-uişor Trajan, după merit; la gradul II de oficiant inferior: d. Dimitrescu Nicolae, după merit; la gr. III de oficiant inferior: d. Ştefăoescu Mihail II, după concurs ; la gr. I de elev : d. Robeseu Constantin, după merit; la gr. II de elev : d. Dimitrescu Pârvu, bacalaureat, după merit; la gr. III de elev: d-nil Bogdan G. Aristacbe, Costea Nicolae, după clasificaţia de la admitere. Candidaţl-elevI, cu diurne de 50 lei lunar : d-uil Tabacovicl Aureliu, Rusescu Dimi-trie, după clasificaţie la admitere ; candida-tă-elevă, cu diurnă de 50 lei lunar: d-ra Moţaţeauu Elena, după clasificaţia de la admitere; Impiegat auxiliar a 100 lei lunar: d. Linde Anton, după merit; impiegat auxiliar a 80 lei lunar: d. Calota Ion, după clasifivaţia de la admitere; candidat de impiegat auxiliar a 50 lei lunar: d. Morţun Dimitrie, după clasificaţia de Ia admitere. SITUAŢIA EXTERIOARĂ JROMjMTMCA AUSTRO-UXGAHIEI — DISCURSUL CONTELUI G0LUCH0WSKI — Un exemplar din protestul corpului profesoral sl Universităţel ieşane, contra proiectului de lege sanitară, a fost remis d-lul Petru Poni, senator al nniversităţel din capitala Moldovei. D. Poni l’a depus ieri pe biuronl Senatului, care l’a înaintat comitetului delegaţilor. Duminică, 3 Maia, la orele 9 dimineaţa, se va oficia, In biserica Pitar-Moşu, o pa-nachidă pentru memoria mult regretatului Grigore Pâucescu, fost ministru. Va oficia P. S. Sa Archiereul P. Piteş-teanu, directorul seminarului central din capitală. Primăria din R. Vllcea a încheiat un contract cu societatea de ceramică şi basalt din capitală, pentru executare de trotuare, In valoare de 200.000 lei. P. S. Sa Archiereul Nifon, vicarul Mitropoliei din Capitală, a obţinut un concedia de o lună, pentru căutarea sănătăţii. P. S. Sa va pleca, Luni 4 Maia, la Carlsbad. BOOUlli — Aflăm că tlnărul doctor in medicină, Nicolae Costin, fost internai doctorului Pean, a trecut cu mare succes examenul de liberă practică. Tesa sa a fost remarcată prin entusias-mul ce a pus lntr’tnsa spre a apăra ideile marelui chirurg, asupra hfmosthasel operatoare. — Duminică, ziua aniversărel de 3 Maia, va apare marele ziar naţional Cîmpul Li bertăţei, număr unic, cu un bogat, variat şi ales cuprins: *După cinci-seci de ani», de d. Mihaitt Vlădescu ; *Cădea-vor», de d. Ionescu Gion; < înainte*, de d. Bvrbu Păltineanu; <0 fî-Eate*, de d. V. A Ureche ; *Avram Iancu*, de d. Ioan Scurtu ; * O reflecţiune politică*, de d. Ioan Bogdan; «Tropaeum Trajani*, de d. Gr. G. Tocilescu, etc. In afară de o mulţime de alle articole, ziarul cuprinde biografiile tuturor bărbaţilor Însemnaţi transilvăneni de la 1848, Însoţite de ilustraţiunl. Sunt remarcabile mal ales portretele: Avram Iancu; Baron Şaguna; Sterca Şu-luţiu; Axente Severu; George Barifiu; Andrei Mureşeanu; Timeon Bărnuţiu ; Ion Balint; Nicolae Bălcescu; Treboniu Laurian ; Aron Pumnul; Va sile Moldo-van; Al. Papiu Ilarianu. NUMĂRUL 20 BANI. - Cererile se vor adresa la Ligă, str. Nouă, 3. Banii cn anticipaţie. Retururi nn se primesc. Vlnzătorilor de ziare, se acordă 25 la sută reducţie. RESBOIUL ISPANO-AMERICAN Serviciul oca San Juan de Porto-Rico, ci să aştepte instrucţiuni lingă Porto-Rico. * Journal* publică o depeşă din Fort de France zicind că escadra americană, compusă din nouă corăbii, bombardează actualminte Porto-Rico, Budapesta, 30 Aprilie.— Comisiunea budgetului delegaţiunei austriac«. —Contele Go-luchowschy desvoltă In faţa comisiunel expunerea următoare : 8itnaţi& în Orient Situaţia In Orient nu presintă nici o schimbare care să aibă vr’o Însemnătate.—Executarea tratatului de pace greco turc se va face, să sperăm, fără vr’o nouă tnttrziere. Progresele făcute de cestiunea cretană •unt mal puţin satisfăcătoare.—Pentru Austro-Ungaria personalitatea şetulHl administraţi») insulei Creta pierde fără Îndoială diu Însemnătatea sa, din momentul ce stabilirea unei stări normale şi crearea de garanţii pentru minoritatea musnlmană, vor Împiedica In mod eficace noul explosiunl de pa siunl.—Totuşi Austro-Ungaria nu putea să nu ia In consideraţie că instalarea candidatului propus, combătută de Turcia, putea să exercite asupra situaţiei balcanice o contra-lovitură fatală, putina să compromită opera de pace consolidată In mod aşa de penibil. Austro-Ungaria trebuia să decline deci ori-ce răspundere comună şi sacrificii materiale pentru viitor, tn privinţa soluţiu-nel proiectate. Austro-Ungaria poate să se mulţumeas'ă cn orl-ce solnţiune capabilă de a restabili liniştea şi ordinea cn şanse de durată şi oferind garanţii că planul de reforme proiectat nu conţine el însuşi germenul unor conflicte noul şi primejdioase. Relaţiunile ca Rusia In eeea ce priveşte relaţiunile cu toate puterile, contele Goluchowscky reaminteşte mesagiul imperial către delegaţiunl, adăo-gtnd că aceste relaţiunl att un caracter Îmbucurător, acelaşi lucra este şi cu tripla-alianţă care păstrează soliditatea sa nestrămutată, ctt şi relaţiunile cu cele l’alte puteri amice, şi mal cu deosebire eu Rusia, cu care Austro Ungaria râmlne In contact sţrîns In ceea ce priveşte menţinerea prin-cipiurilor fundamentale stabilite In comun pentru politica In Orient. Opinia puţin cam diferita dintre cabinetele din Viena şi Petersburg tn privinţa modulul de a trata chestiunea cretană şi a soluţiunei proectată în chestiunea guvernatorului insulei Creta, nu poate să aducă nici o schimbare acestor relaţiunl, căci este cu neputinţă ca, cu toată neînţelegerea ori cit de sinceră Intr’o chestiune aşa de Însemnată să nu se ivească clte o dată Intre doi colaboratori In oare cari caşuri concrete, o divirgenţâ de vederi, a cărei aplanare progresivă trebue să rămte reservatâ unei bune-voinţe şi unei condescendenţe reciproce. Austro-Ungaria şi Rusia fiind cele mal interesate puteri Ia situaţia orientului Europei, nu trebue să uităm că monarchia austro-ungară fiind vecină imediată a teritoriului balcanic, este silită să urmărească evenimentele de acolo cu o vigilenţă tot aşa de mare ca şi Rusia. Este vorba de a’şl impune o prudenţă In tratarea acestor chestiuni. Situaţia în Balcani Vorbind de situaţia generală a peninsulei balcanice, Contele Goluchowski face să reiasă că agitaţia ce s’a produs la începutul anului lu vilaetele macedoniene s’a liniştit puţin clte puţin şi că ştirile actuale permit să se spere că de o cam dată nu este de temut nici o complicaţiuue serioasă. Trebue să atribium acest rezultat In parte atitu-dinei corecte a Serbiei şi a Bulgariei, care animate de intenţiunl demne de Încurajare, s afl consacrat m. I cu deosebire consolidării lor interne şi aâ manifestat intenţiunea de a se abţine cu o mare rezoluţiune de la or ce amestec In afaeerile străine. Acest rezultat se mal datorează In parte Înţelepciune! Sultanului, care a ordonat Îndată o anchetă severă asupra abuzurilor a-trib ui te funcţionarilor turci, manifestlnd ast fel voinţa sa de a da o atenţiune serioasă Îmbunătăţire! aşa de primejdioasă pentru imperiul sătt. Austro Ungaria exprimă speranţa că guvernul turcesc va rupe In mod definitiv, bine Înţeles In propriul sân interes, cu sistemul administrativ, care tu mal multe rlndurl, a fost de natură să deslăuţue pasiunile cele mal sălbatice, să compromită ordinea şi liniştea, şi să pună la grea încercare intenţiunile Statelor vecine, bine dispuse. Răsboinl spano-american Iu ceea-ce priveşte râsboiul spano-ame-ricau, ministrul declară că acest răsboia trebuie să umple de tristeţi şi griji îutreagâ lumea civilizată. Ni I iutervenţii.nea amicală a Papii, sprijinită de toate puterile europene, nici marea cnndescenţă a guvernului spaniol n’an putut să Împiedice această luptă neliniştitoare. Neutralitatea ce ne-am impus ne sileşte la cea mal strictă rezervă dar nimeni din noi u’ar putea să nu regrete că nu s’a putut economisi şi această grea încercare Re-ginel-regente a Spanie!, dotată cu cele mal rare virtuţi Suverane, precum şi poporului el. De sigur, slntem de aceeaşi părere făclnd urarea că se va reuşi curind, prin Încheierea unei păci echitabile, a pune capăt a-cestul spectacol mult regretabil atlt sub raportul umanitar cit şi economic. Politica economică Iu a doua jumătate a expunere! sale, contele Goluchowsky se Întinde asupra politicei economice a Austro Ungariei. Starea actuală a marinei de răsboiâ este cu desăvtrşire nesuficentă pentru orl-ce acţiune de politică comercială de mare întindere. De sigur, nu este vorbă de Colonii costisitoare, puttnd fi incorporate cu greâ In organismul constituţional al monarchiel austro-ungare, ci de protecţia şi sprijinul de dat clasei negustoreşti şi spiritului de Întreprindere, pentru care o bună marină de răsboia, puttnd să asigure monarchiel o posiţie respectabilă, cel puţin printre puterile maritime de a doua, este indispensabilă. Marina de rraboiâ şi politica comercială Iată pentru ce ministrul de răsboia cere credite mal mari, ca un prim pas modest către Îmbunătăţirea marinei, pas care In cnrtnd va lua, să sperăm, un avlnt mal repede, căci nu trebue să perdem timpul, perfecţionarea puterii maritime devenind o cestiune vitală pentru monarchie. Sflrşitul expunerii reaminteşte că forţa de acţiune a unul Stat se mărgineşte la oare care limite şi că principiul care Însufleţeşte avlntul economic nu poate fi căutat si găsit de cit Iu iniţiativa privată. Contele Goluchowsky face apel la industriaşii şi comercianţii Anstro-Ungariel, căci fără o politică comercială expansionistă, o putere mare nu poate rămtue azi la Înălţimea misiune! sale. Această expunere este acoperită de aplause vil. Tripla alianţă întrebat de lipsa unul pasagia In privinţa triplei alianţe, lu discursal tronului, contele Goluchowsky declară că nu era nevoie de oare-ce tripla alianţă este tare şi durabila, a fost încheiată pentru mal mulţi ani, un poate fi schimbată şi nu va schimba forma şi basa politicei Austro-Ungare. Comisiunea adoptă In unanimitate un vot de lucredere lu favoarea ministrului, apoi adoptă budgetul afacerilor streine cn 15 voturi contra 4, aceste din urmă emise de oposiţia germană. DIV S:CH.**»K Accident nenorocit.—Erl, după amiazl, un teribil accident a’a tntlmplat la o clădire In construcţie pe bulevardul ColţeT, colţ cu strada Visarion. Pe clnd mal mulţi lucrători eraţi o upaţl eu dărlmarea unul zid vechia, zidul s’a prăbuşit de o dată şi a apucat sub dărlmâturl pe două femei cari eraO In lucru acolo. Ambele nenorocite aO fost scoase de sub dă-rlmăturl fără viaţă. Cadavrele lor ab fost transportate la Morga. Sinucidere. — Erl, pe la orele 4, tlnărul I hedor Bobeiea, studont, In vlrstă de 22 ani, cu locuinţa In strada Regala 18, a încercat să se sinucidă, trăgtudu-şl două gloanţe de revolver In regiunea inimel. Din fericire, gloanţele revolverului, de un calibra foarte mic, isbind lntr’o coastă, att deviat şi tlnărul student nu s’a ales ast-fel de elt cu două răni nu tocmai periculoase. Sgomotul produs de detunături fu attt de mare, In cit o mulţime imensă se strlnse In faţa casei unde nefericitul tlnăr încercase să-şi pună capăt zilelor. Imediat secţia 6-a din Batişte fu înştiinţată. Comisarul respectiv, d. Gbeorghia, se transportă la faţă locului şi Începu cercetările. Sosesc apoi : d. Procuror Nicolafi, mal mulţi inspectori de poliţie şi amici de al itnărulul Bobeiea. D. dr. Drugescu, eheniat de familie, soseşte imediat şi dă ajutoarele necesare a-celul care se sbătea, In pat, de durerile produse de gloanţe. Pansat, tlnărul Bobeiea a fost trimis, spre seară, la spitalul Brlncoveneasa. «De sigur, nefericitul tlnăr a voit să’şl rupă firul vieţel diu cauza unei dragoste nenorocite,— » spuneaO toţi cari comentau Încercarea de sinucidere. DIN ŢARA Sinucidere.—Locuitorul Dumitru Ilie din comuna Ruginoasa, .judeţul Suceava, a fost găsit splozurat de un copac din pădurea Vaşcaul, din apropiere. Parchetul, fiind înştiinţat, In urma cercetărilor legale a autorizat inmormtntarea cadavrului. Cauzele sinuciderel nu se cunosc. ®4rlvll& de tren. — Femeea Leanca Ionescu, servitoare la şeful staţiunel Chitită, a fost transportată azi dimineaţă la spitalulVi-lantropia, avlnd braţul şi mina dreaptă cu de-săvirşire zdrobite. Nenorocita voind să traverseze linia ferată a fost apucată Intre două vagoane şi tamponată, Starea el e gravă. Moarte oribilă.— Din Călăraşi ni se anunţă că o dramă palpitantă s’a petrecut zilele trecute In comuna Rasa, din judeţul Ialomiţa. Fata Marina Andrei, din acea comună, fiind cu părinţii săi la arat, către seară, voind să se întoarcă acasă, clnd să se urce In căruţă, în care eraţi ceM’alţl tovarăşi de muncă şi cari porniseră deja, i s’a agăţat rochia de loitra căruţei şi a căzut cu capul între «piţile roatei. Flăcăul, care>onducea căruţa, neputind să oprească boii la timp, nenorocita a fost Invlrti ă de două ori pe roată. Capul sărmanei fete a fost sfarlmat tn bucăţi şi braţele, cu cari ea încercase să se sprijine de roată, a0 fost rupte din umăr. Moartea a fost instantanee. Pindar ucis de sătenl.-Comuna Geo-roeu Mare, din judeţul Dolj, a fost, zilele tre-ute teatrul unei crime sălbatice. Guardul cimpentsc Dumitru Bisericeanu din aceea comună, surprinztnd in ţarină vitele mal multor locuitori, le a luat pe toate pentru a le duce la oborul de gloabă. Propietaril vitelor safl opus, la început cu domolul ca pădurarul să le inchida vitele vă-ztnd tnsă că Bisericeanu nu voeşte să le asculte rugăminteie lor, cu toţii s’afi repezit asupra lnl, l’au lovit cu ciomegele in cap si l’aă lăsat mort pe ctmp‘ Parchetul a fost avizat şi asasinii arestat! pe dată. 1 r ŞTIRI MĂRUNTE * Joi, 7 Maia, va avea loc la Ateneu un festival pentru copil, dat tu folosul copiilor găsiţi, de societatea «Materna—Leagănul Elisabeta* din Bucureşti. Această serbare e pusă sub înaltul Patrouagia al micilor . rinţişorl Carol şi Elisabeta. începutul e fixat la orele 4 şi jum. p. m. Corpurile Legiuitoare CAMERA DEPFTATELOB HetUnfa de la i Maţii Şedinţa se deschide la orele 2 20. Prezenţi 92 deputaţi. Presideazâ d. V. Epurescu. La ordinea zilei, discuţia asupra proec-tulul de lege al C. F. particulare. La art. 6, D. C. Dobreseu-Argeş face clte-va ob-servaţiunl şi depune un amendament. Se votează nemodificate art. 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13 14, 15 şi 16 8EMATEL Şedinţa de la 30 AprlUe (Urmare) Interpelarea d-Inl ti. Pana Se dă cuvtntul d lui G. Pauu In desvol-tarea iuterpelăril d-sale, adresate d-lul prim ministru. D. G. Panu spune că interpelarea pe care a adresat’o, nu avea intenţia să o facă, de oare ce credea că această cestiune este Închisă pentru guvern pe calea inlerpelâ-rilor. In Cameră, două interpelări identice s’ab adresat primului ministru de către d-uil Ionel Grfidişteanu şi Delavrancea şi nici unul n’a avut răspunsul satisfăcător. Din lutlmplare, Insă, d. ministru de interne, In răspunsul la interpelarea d-lul Carp, a spus că lu chestia naţională, libertatea de acţiune şi de cuvlnt se modifică după situaţia omului. Cu alte cuvinte, d. Ferethide a voii să zică: «noi liberalii suntem vecinie naţionali şi, deşi In oposiţie ne agităm prin întruniri publice şi aiurea In această chestie, acum la guvern păstrăm Înăbuşite tn fundul sufletului aceste sentimente». Pentru aceasta, lDtreb pe d. prim ministru cari sunt motivele cari l’att determinat să Înăbuşe In fundul sufletului sentimentele d-sale naţionale ? Interpelalorul face pe scurt istoricul mersului cestiune! naţionale de la 1893. Arată cum, după . După întrunire va avea loc o manifestaţie pe stradă. * * * Odată cu convocarea studenţilor din Iaşi, preşedintele Ligei Culturale din acel oraş, d. N. Culianu, a convocat, tot pentru astă-seară, • întrunire a comitetului, pentru a se hotărî atitudinea de luat faţă cu arestarea patriotului militar. * * v Iată adevărata pedeapsă care s’a dat d-luî locot.-colonel Teişanu : 60 zile arest; ştergerea pe 3 ani de pe tabloul de avansare; permutarea tn infanterie, în garnizoana Bacăfi. * * * Comentariile sunt de prisos. Indignarea, care a cuprins cercurile ieşane, este dovada că această ultimă mişelie a spionului unguresc, din capul guvernului, va fi înfierată după cum merita. După cum ni se asigură, de teama manifestaţiilor, guvernul a dat ordine eevere la Iaşi, ca ori-ce mişcare pe stradă să fie reprimată cu forţa. In urma scandalului petrecut la consiliul comunal, Intre primarul C. F. Robescu şi ofiţerul stărel civile, d. Ionescu Muscă, acest din urmă şi-a dat dpmisia din acest post. E probabil că primarul va deleg i, la oficiul stărel civile, pe d. Vintilâ Roseti, consilier comunal şi deputat. Wumărul nostru de mline va'fi In mare parte consacrat aniversării a OO-a a marei adunări naţionale din Blaj. El va cuprinde trei ilustraţii mari, represlntind pe Avram Iancu tn capul legiunilor romtne, pe dr. Ioan Baţiu tn costumul naţional in care s’a prezintat in 1859 ca delegat al rominllor la împăratul Frântz Ioset, pe d. dr. Ioan Baţla in ziua iu care a iost condamnat cn ocazia procesului memorandului. Cu prilejul aniversării morţii lui I. Brătianu, guvernul, prin cite-va codiţe de ale sale băgate în aeociaţia generală a studenţilor, caută prin toate mijloacele, făgăduind bilete de liber parcurs, banchete, etc. studenţilor, spre a-i face să meargă cit mai mulţi la Florica. Pînă acum silinţele guvernului n’au ajuns la nici un resullat mulţumitor. Fă-găduelile guvernului au fost primite cu dispreţ mai de toţi universitarii noştri. Cu toate că a fost susţinut de miuistrnl Paladi, d. Nicorescu, nenorocitul candidat de la Huşi, nu a putut obţine să fie proclamat candidat la colegiul I de deputaţi diu Tutova, căci prefectul diu acel judeţ s’a opus din răsputeri contra acestei can didaturl. Candidatul guvernului, la această alegere, va fi d. Codrescu. Onor. Roma ! Am onoarea a Vă înştiinţa, ca am deschis în Strada Enel No. 9 alături de băile Centrale, un Salon pentru ras, tuns şi frezat, unde veţi găsi în ori-ce timp, Serviciul cel mal ales şi Vâ, rog, sa bine-voiţt a mâ onora cu distinsa D-voastra prezenţa. Cu supus respect PAUJj Tribuna anunţă că d-nil dr. Alexandru Pop, Aurel C. Domşa, dr. E. Dâianu şi Sofron Stan aO anunţat In mod oficial autorităţile ungureşti din B'aj despre convocarea unei adunări naţionale în localitate pe ziua de Duminecă. Cursurile clasei a V-a, de la toate şeoa-lele normale de băeţl şi tete diu ţară, vor Înceta la 9 Maia curent. lutreaga lună Iunie este rezervată pentru examenele geuerale de cap.citate, cari vor avea loc, pe rlnd, pentru fie-care şcoală pedagogică. Serbarea naţională de Duminecă Iată programul oficial al serbărilor naţionale, pe cari Ie organisează Duminecă Liga Culturala şi comitetul naţional studenţesc : I) La orele 10 dimineaţa se va oficia un parastas In biserica Z’ătarl pentru sufletele celor căzuţi in luptele de la 1848, In Transilvania. II) La ora 1 şi jum. Comitetul Central al Ligii, Comitetul naţional studenţesc, toate societăţile aderente şi toţi cetăţenii se vor întruni lu grădina Ciştnegiu, pe aleea cea mare, unde se va organiza procesiunea care va porni cu inusicele şi insignelo lor pe Bulevardul Elisabeta, calea Victoriei piuă la şosea, unde se vor ţine cuvlntărl de ocasiune, după cari publicul se va retrage tn linişte. * * « Poliţia procesiune! se va face, pe o parte şi pe alta, de studenţi, cari vor purta semnul tricolor, cu panglica albă. III. La orele 9 seara se va ţine In sala Ateneului o întrunire la care vor vorbi d-nil B. St. De avrancea şi Ion Grădişteanu. Biletele se pot obţine lu L;gu, slr. Nouă No. 3 şi seara la intrare. Loja 5 lrI; stalul 1 lefl. Beneficiul net este destinat L'gel Culturale. * * * Comitatul naţional studenţesc a delegat pe următorii studenţi să participe la Întrunirile naţionale din provincie: Iaşi: d-nil Scevola Zăgănescu şi G. Mi-hftilescu. Galaţi: d-nil Vasile Popoviel, Cancicov şi Benişacbe. Ploeşti: d-nil Bisil Demetrescu, Live-zianu, Kiriţescu, Fischer, I. B. Popoviel şi C A. Gorgos. Piteşti: jd-nil Tamara, Antimireanu şi Muşescu. Focşani • dnil Tomulescu şi Mironescu. Alexandria; d-nil I. C. Popescu şi C[ Andriescu. Turnu-Severin : d-nil G. Draga şi E‘ Plrlianu. * * * La meetingul de la şosea vor vorbi diu partea Ligei d-nil M. Vlădeseu şi Barbu Pâltiueanu, iar din partea studenţilor d-nil Mureşiauu şi Iorgala. Mărci Poştale Uzate pentru colecţiani cumpără şl vinde /,. STEMA Ii Al RV Bucureşti, Pasagiul Vilakros No. 7 Pentru mărci de Moldova plătesc: 54 parale Lei 2000 27 » » 450 108 » » 450 81 » » 2000 ÎN UUBÎND SC VA l)E8mil)F, Marea hală de Bere 10 Maiu FOSTA COFETĂRIE I0RGU CONSTANTINESCU STRADA CAROL avîtid şi un Salon mare şi Grădină frumos aranjate, unde se va servi Miere specială din fa-rică domnului BRAGADIRU. MEDIC ItOMÂiV /.V KARLSBAD Medic Universitar Dr. Romulus L. Crăciun, Medic cliuic In spitalul universitar, imper, reg. din Viena (Clinica domnului consilier de curte Profesor Neusser), spec'aist peulru morburile interne, medic al asoeiaţiuuel pentru Jn-pr jirea studenţilor morboşl diu Vioua, Protector. Majestatea Sa împăratul ele. etc. De ta 1 Aprilie pută la 1 Octombrie, con-sulluţiuol le la 6—9 ore a. m. şi 3—5 p. m. Miihlbachgasse Casa „Scliwurzes-Ross^ r" 1,000,000 L AMPIOA NE Veneţiene şi Japoneze PENTRU I LUMI NAŢIUNI Cele mai frumoase culori şi forme Pentru Provincie se trimite fr«ncn 25 Im-i'&ţi bine asortate cu preţul de Iei IO M. LITMANN, I. WAPPNER S-sor Calea Victoriei No. Ol vis â-vis de Episcopie PRIMUL ATELIER MECANIC DE spĂFjĂTontw: din Strada Isvor IVo. 50 SE ÎNCHIRIAZĂ Cu toate aceeeioriele Avînd şi o clientelă numeroasă şi aleasă A se adresa în Str. Covaci No. 3 Paul Marcovicî Doctor fa medicină şl chirurgie Specialist în arta dentară S’a stabilit în Capitală, Calea Victoriei No. 42, colţ Bulevardul Academiei No. 1. Creditul Funciar Urban Romîn Iaşi PUBMCATIUNE Se aduce la cunoştinţa amatorilor că de la 26 Octombrie 1899 se dă In chirie Marele Hotel Traiuu din Iaşi pe un period de cinci ani. Domnii concurenţi cari doresc a lua In chirie acest Otel pot găsi toate lămuririle in cancelaria serviciului Contencios al Creditului de la orele 2 pînă la 5 p. m. Custode, Th. A. Pogor. Aui Bureurs fl'Eau de Vlcby On sait combien l’eau minerale fran* caise de Vichy est precieuse contre Ies maladies du foie et de l’estomac, si nombreuses dans notre pays, le rhu-matisme, Ia gravelle, le diabete, etc. Les sources de Vichy appartenant â l’Etat franţais qui portent les noms de C6lestins, Hdpttat et Grande-Grilte sont les meilleures et les plusconnues. II faut donc se garder des imitations et exiger toujours l’un de ces trois noms sur les 6tiquettes et les capsules des bouteilles. On est ainsi assure de boire de l’eau naturelle authentique, embouteillee â Vichy, sous le controle et la garanţie de l’Etat et supportant facilement le transport. Les noms Cele stins, HOpital ou Grande-Gritle, sont imprimes en lettres blanches sur fond noir dans ie bas de l’etiquette. jfKobile tle vi tiza re In Calea Victoriei, No, 78 etajul 1. vis-â vis de Pasagiul Romin se vinde Mobilul din 5 camere, cornoase din .- SALON, SALONAŞ, SUFRAGERII), ODĂI do CULCARE, BIROU, ANTREşi alte diferite mobile elegante pentru compleetarea orl-că-rel aranjamente. Profitaţlde ocazie, fiind preţul convenabil. Mobilă Tapisată Garnitură Mobile t iiiivitr cu covoare, plnş de mă tas» compus de o canapea, 2 (oteluri, I Ncamie se vinde cu LEI 300 Pt-ste 20 garnituri în permanenţă gala. Pentru provincie embalagiu Gratis. ' Migizin de Mobile I. GbUKM.iV l’iaţă Amzel 5, colţ Oalea Victori.i Doctorul E MftHOLFSOU do la Facultatea de medicină din Pa;is Boule interne, tle Pernei Faceri (JIam r/ş) Tratează de asemenea boalele de copil si Sy, bi itice ConsuHaţiunl de la 2—5 p. m. P. ntru S5racl Luni şi J >ul gratis 321 Calea Moşilor 321 Cabinet medical «DU ADINA H ENESCU Str. SF. IONICĂ Lîngă Palatul Regal j I>e la I Nalu se deselude GB A BiAA u FST. i IH I IA TUF Ut DUMITRU ENESCU Local de I ul rnng Bucătărie renumită Francezi, Germani şi Rontină VINURI STREINE- şl INDIGENE — de la cele mat bune VII bE DRAGAŞANI — fUl/ri HI IlKMJtSE BQM CROMTOIiMA CEJVTBAFĂ „FLBN1 SOAREA LIGEI (ULTIBALK“ B. - PASAGIUL ROMÎN. — 5 Unde e sosit pentru sezonul de PRIMĂ VARA şi VARĂ uu bogat asortiment de stofe ergleze şi franceze pentru comande. va o ia ea ,şt AJisritii: beegawtA ___ — PREŢURILE EFTINE — www.dacoromanica.ro FOIŢA ZIARULUI »EPOCA XK.OLAE GOtiOL TARAS BULBA ROMAN ISTORIC »IS VIAŢA KEPTBLICEl VAZAC1LOI I In sfirşit eşirâ din mahala şi zăriră cite-va colibe Împrăştiate, acoperite cu iaibă şi muş.bl, după obiceiul tătăresc. Dinaintea unora se găseaţi tunu l puse In baterie. Nici urmă de îngrădire; un mic şanţ numai, care dovedea lipsa grijel la locuitori. Ciţl-va zaporogl zdraveni, tiinliţi In mijlocul drumului, fu-roînd, II priviră fără a se mişca di î loc. Taras şi (iii săi trecură prin mijlocul lor cu mare îngrijire, zicîndu-le : — Bună zina, jupînl! — Bună ziua, respunseră el. Pretutindeni se vedeafi gloate pito- reştl. Feţele pîrlite ale oamenilor ară-taQ că luaseră adesea parte la război şi suferiseră multe încercări. Iată se-ciul; iată vizuina din care se repezeaO attţia oameni mîndri şi puternici ca nişte lei; iată de unde eşea puterea căzâcească pentru a se vărsa asupra Ukrainel. Călătorii străbătură o piaţă mare, unde se aduna de obiceiQ sfatul. Pe un butoiă răsturnat, şedea un zapo-rog fără cămaşă. Et o ţinea In mină şi o dregea. Drumul le fu din nod închis de un taraf de lăutari, In mijlocul căruia un ziporog lînăr, cu căciula pe o ureche, juca nebuneşte, ridiclnd mlnile d’asupra capului. El striga tnl’una : «Iute, lăutari, mal iute. Tomo, nu cruţa rachiul pentru creştinii cel adevăraţi». Şi Toma, care efa chior d’un ochiQ, împărţea ulcele celor de faţă. Împrejurul tînărulul, patru zaporogl bătrinl trepâ-daO pe loc, apoi se svîrleaO ca o furtună Sntr’o parte, apoi indoind genuchil, se plecaă la pămint, şi ridiclndu-se îndată loviad pâmîntul cu călciiele lor de argint. Pâmîntul suna de lovituri şi aerul era frămîntat de strigătele cadenţate ale hoppaculul şi tropakulul l). Printre aceşti cazaci, era unul care juca şi striga mal tare de cit toţi. Chica sa flutura In vînt, pieptul săă era desvelit, dar îşi trăsese pe minecl cojocul, şi nă-duşalâ II curgea pe faţă. — Dar leapădă cojocul, ii zise Taras, nu vezi ce calde ? — Peste putinţă, strigă cazacul. — De ce ? — Peste putinţă, îmi cunosc eu firea ; tot ce lepăd se duce la circiumă. 1) Jocuri căzăceştl. Ştrengarul nu mal avea nici căciulă, nici cingătoare, nici basma cusută frumos : toate se duseseră unde spunea el. Mulţimea dănţuitorilor crescea mereO ; şi nu puteai privi, fără a le molipsi de gustul d’a juca, toată această mulţime jucînd cel mal slobod, cel mal nebun joc care s’a putut vedea vre o dată In lume, şi care se numeşte, după numele născoeilorilor lui, kisaciok. «Ah! dacă n’aş fi călare, zise Taras, ce i-aşl mal trage!» . Dar, începură a se arăta în mulţime oameni bătrinl, serioşi, respectaţi de toată secia, cari fuseseră aleşi de mal multe ori căpetenii. Taras găsi îndată cite-va feţe cunoscute. Ostap şi Andry auziatî la fie care clipă strigătele; «A! tu eşti, Peceriţa? — Bună vreme, Kosolup. — De unde vil, Taras ? — Dar tu, Doloto ? — Bună ziua, Kirdiaga. — Bună vremea, Guşti. — Bine te-am văzut sănătos, Remen. Şi toţi aceşti oameni de luptă, cari se adunaseră acolo din cele patru colţuri ale Rusiei, se sărutat! cu dragoste, şi nu s’auziati de cit aceste şoapte pierdute in gălăgie : «Ce face Kasian ? Ce face Borodavka ? Dar Koloper? Dar Pizişok?» Şi Taras Bulba primia ca răspuns că Borodavka fusese spinzurat la Tolopan, Koloper ciopârţit de viii la Kisikermen, şi că capul lui Pizişok se preumblase, sărat bine, într’o putină pină la Ţarigrad. Bâtrinul Bulba, mîhnit, începu a se glndi cu jale, şi spuse de mal multe ori oftlnd : «Eraţi nişte cazaci buni!» Trecuse mal mult de o săptămlnă de cînd Taras se afla la seci cu fiii săi. Ostap şi Andry se ocupaţi puţin cu studii militare, căci seciulul nu’l plăcea să'şl piardă vremea cu eserciţil; tinerimea îşi învăţa meşteşugul In războiţi chiar, care pentru acest cuvînt, se re-Inoia mereu Cizacil socoteaă zadarnic a-şl umplea cu studii restimpurile rare de pace; le plăcci să tragă la ţintă, să călărească în stepe şi să vineze. Rămăşiţa vremel se jertfia plăcerilor lor: circiuma şi jocul. Seciul întreg înfăţişa o privelişte deosebită ; era to mal ’ ca o sărbătoare veclaică, ca un jo: început cu sgomol şi care nu avea să mai sfirsească. Unii se îndeletniceai! e meşteşuguri, alţii cu negoţul mărunt; dar cea mal mare parte pctreceail de dimineaţă pină în seară, intru cit putinţa la aceasta răsuna în posunarele lor şi pină cînd partea lor din pradă nu căzuse cu desăvîrşire în miinele tovarăşilor săi circiumarilor. Această vecînuă sărbătoare avea Sntr’insa ceva magic. Seciul nu era o adunătură de beţivi cari ’şt înecat! grijile în oalele cu vin; din potriva, era o trupă de oameni fără grijă şi trăind într’o beţie mbună de veselie. Fie-care din cel ce veniau aci uita tot ce’l îngrijise pînâ aci. Se putea zice, după zicătoarea lor, că scuipa pe trecut şi se dădea cu înflăcărarea unul fanatic farmecelor unăl vieţe libere, dusă în comun cu semenii săi, cari, ca şi dlnsul, nu mal aveaţi nici rude, nici familie, nici cată, nimic alt de cit aerul liber şi nesecata veselie a inimilor lor. Diferitele istorisiri şi dialoguri ce se puteai! culege într’aceaslă mulţime lenevos întinsă la pămint, aveaţi une-orl o culoare aşa de energică şi originală, incit avea cine-va nevoie de toată înfaţi-şire exterioară a unul zaporog pentru a nu se trăda fie măcar printr’o mică mişcare a mustăţii: caracter care deosi-beste pe Micil-RuşI de cele-l’alte neamuri slave. Veselia era zgomotoasă, clte o dată peste măsură, dar băutpril nu steteaă îngrămădiţi într’un Kabak*) murdar şi întunecos, unde omul se dă biţiel greoaie şi posomorite. (Va urma) cafeneaua, tunelul şi Hotel Victoria. doua prăvălii sunt de închiriat pe termen de 5 ani de la 26 Octombrie 1898. A se adresa la d-nu M. Economu & C-ie Slr. Şelari, 4. Doctorul CobilovicI Intorcîndu-se din slreinătate ’şl reia orele de consultaţie de la 2 — 8 p. m, Special în Baale de femei şi copil JlamoH Strada Garol No, 18 *) Circiumă. Hîii cumpăraţi Maşini sau Unelte Agricole lua nte «te a vizita CEE fi 1 / MAME BEEOSIT BE TOT EE E VA. UE MAŞINE ŞI UNELTE AGRICOLE EUGEMIU REPEESENTANT GENERAL AL RENUMITEI FABRICI TU. FLATflER DIN GERMANIA Bucureşti. - Strada Bibescu-Vodă, IV©. 1 şi 3 (In dosul Aşezăm. Brincoveneşti). - Bucureşti MMin Renumita Fabrică TMM. JFJL O TIMER Premiate cu REMMAEIAE IM AUR la concursul de la ŞCOALA DE AGRICULTURĂ de la Herestrău in 1891. T'RJSBI&ATPdREA MOV A „Flother” Model 1898. U9* Prevăzută cu Triplă Curătitoare, Trei Vînturi ceea-ce nu posedă nicî o treerătoare de orî-ce alt system existent, şi Tobă pentru bătut Porumb aplicabilă numai la TREERATOAEEA „FLOTHER* bătînd pe zi 150 pină la 200 clrilc mari de porumb, cu sau fără foi. MAŞINELE ii „FLOTHER treeră mult, curat, fără de risipă, fără a sparge bobe şi fără a înegri griul la cas de mălură. PLUGURI UNIVERSALE ^ ST PLUGURI NORMALE Cele mai bune şi solide, construite numai din oţel Cu 2, 8 şi 4 Brăzdare. — Tot-d’a-una 600 -600 pluguri în Deposit PLUGURI CU SEMĂNĂTOR »E PORUMB SSnsţH2K Semănători; manuale în lat şi în rîndurl. Trioare originale „HE1DU In toate mărimile cele mal bune existente. Vînturători, transportabile cu aparat de scos matura. Greble de fin,—Maşini de tăiat paie şi fin. Grape, flexibile şi diagonale, cu două şi trei cîmpuri şi cu dinţi de oţel. Răriţi, Cultivatori, Tăvăluci. Cu mai urnite brăzdare. Mori TRANSPORTABILE, pe postament de lemn ş, ]X I\ 1 E“ CU APARAT DE LEGAT SNOPI - CU TĂIŞUL LA „IMREAR TA“ din renumita fabrică JOHJASTOA1 MAR VE8TER ‘-dmo Batavia (America). Model 1898. Cele mai uşoare şi solide, construite din oţel Garanţie absolută pentru perfecta funcţionare şi material solid al tutulor maşinelor Reprezentant general a Renumitei Vase SMJMOX RUHEER 4* RAURAWJV Pentru Instalaţi uni de MORI pe rfect Automatice e n a 1 ţ n r i Tipografia EPOCA Strada ClamentaJ 3.—Bucureşti www.dacoromanica.ro