HURTA n.—ANUL IV, No. 751. Ediţia a treia VINERI, 1 MATft 1898 NUMĂRUL 10 BANI gS? • A RONAMENTEEE încep la 1 şl 15 ale fle-cârei luni şl se plâ-ţese tot-d’a-una Înainte In Bucureşti la Casa Administraţi»! In judeţe şi streinătaie prin mandate poştala Un an In ţari 30 lei; In streinitate 50 lai Şase luni ... 15 » » » 88 * ' Trei luni . . . 8 » » » 1* • Un numir In streinitate 90 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA Ne. t. - STRADA CLEMENŢEI - No. S NUMĂRUL 10 BANI ANUNCIVRIEE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinitate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV , . . 0.30 b. linia > » » III . 8 — iei » n 3.- TEEEEON Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul UN NUMĂR VECHlti 30 BANI ADMINISTRAŢIA No. 9 — STRADA CLEMENŢEI — Ne. 8 Un spion prim-ministru EXECUŢI AjSPIONULUI Din interpelarea de alaltăerl a d-lul Take Ionescu, la Cameră, Stur-dza s’a ales cu un mic conflict cu ministrul de instrucţie ungar, şi cu credinţa, pentru toţi cel imparţiali, că a făcut o declaraţie solemn mincinoasă. Despre conflictul cu ministrul ungar nu ne îngrijim; Sturdza îl va cere scuze. Cît despre declaraţia mincinoasă, declaraţie făcuta in extremis, declaraţie care l’a scăpat, momentan şi In aparenţa, de desastru, despre aceasta să spunem cîte-va cuvinte. Desvoltîndu’şl interpelarea, d.Take Ionescu îl întreabă pe Sturdza: este adevărat că al dat în Martie 1898, prin o nota, informaţii guvernului unguresc, de subvenţiile pe cari deosebite guverne afl dat diferitelor scoale romîneştl din Transilvania? Este adevărat că al trimes copil după chitanţele acestor sume primite la Pesta şi mal cu seama pentru sumele primite sub guvernul d-lul Aurelian? Răspunde, i-a zis d. Take Ionescu, terminînd. Sturdza, palid şi tremurînd, luînd cuvintul, a zis că despre subvenţiile în chestie ungurii aveau cunoştinţă de mult,dovadă declaraţiile Contelui Kalnoky din 1894 în comisiunea delegaţiilor Austro-maghiare, La întrebarea a doua, adică dacă el a dat informaţii precise asupra subvenţiilor şi dacă a trimis chiar şi chitanţele referitoare, Sturdza nu a răspuns nimic, absolut nimic. Atunci s’a născut în Cameră o furtuna teribila de protestări şi de înfierări la adresa celuia pe care deputaţii îl calificară de trădător. Sturdza, îndată ce vede ce îl aş avea în urma acestei atitudini deplorabile, faptul că, în ultimul moment văzîndu-se pierdut, vine din nou în Cameră şi face o declaraţie cu o sută de rezerve mentale ? Vădit că nici una. Pînă acum, Sturdza, strîns de aproape în chestiile cari îl încurcau, avea obiceiul de a tăcea. Era ultima licărire a unei conştiinţl pierdute. Astă-zl, Sturdza a trecut ultima barieră a cinismului. Pentru a-şl salva situaţia, e! nu roşeşte a minţi, a minţi în mod neruşinat. Din nenorocire pentru el, nimeni nu-1 mal crede. _______ UN SPION PRIM-MINISTRU Cu documente oficiale emanate de la guvernul maghiar, s’au dovedit marţi la Camera, In faţa ţării, următoarele donă Incrurl : 1. — Că Dimitrie Sturdza, prin denunţările ce le-a făcut Ia Orfeu, în 1894, a deşteptat pe guvernul unguresc din credinţa că şcolile romîneştl din Braşov nu mal primeai!, de la 1876 încoace, ajutoare băneşti din Romînia. 2. —Că, deşteptat ast-fel, guvernul unguresc s’a pus pe cercetări şi a adunat dovezi, între cari o notă a guvernului rş-mînesc prin care se confirmă faptul şi se indică şi sumele. Aceste lucruri s’au dovedit cu o adresă oficială a ministrului maghiar de culte şi Instrucţiune publică, către Excelenţa Na mitropolitul miron Romanul, tn care se zice textual: «In luna lnl Octombre 1894, Dimitrie 8tnrdza, actualul ministru prezident şl ministru al a» facerilor externe al României^ a ţinut un dlsenrs la Orieu, in care cu date a arătat, că ce şl elite sume se trimit din partea guvernului conservator de atnnci şi prin a cui intermediare.» ,In urma acestora, guvernul ungar regesc s’a nizuit a se Informa despre starea reală a În- ceta de cît atunci, dud vom alunga de la ctrmă pe mizerabilul. Şi nu e destul ca el să fie alungat ca ori-ce consilier al Tronului, nu e destul ca el să cază, cum poate cădea orl-care ministru patriot. Sturdza trebne să dispară din lumea politică. Incunjurat de garda sa de ma-melucl, Dimitrie Sturdza a găsit tristul curaj să tăgăduiască faptul adeverit de documente oficiale, Împletind ast-fel infamia eu minciuna. Dar aceasta nu-1 va scăpa. Sitnaţluuea disperată a ţcoalelor romîneştl din Rraşov e dovada pipăită a crimei Iul, şi strigă la cer pedepsirea lui Iuda. ispravaTrâdâtorului Alarma ziarelor din Transilvania Fără să ştie şi fără să prevază măcar scenele zguduitoare din Cameră şi revolta opiniei publice din ţară, in faţa trădării săvîrşite de d. Dim. Sturdza, ziarele ro-mîne de peste munţi au început să dea alarma că şcolile romîne din Braşov sînt în pericol să fie sau maghiarizate, sau închise. Şcolile din Braşov se compun din un liceu, un gimnaziu real, o şcoală comercială, o şcoală secundară de fete, o şcoală primară de fete şi o şcoală primară de băeţl. Aceste şcoli au fost înfiinţate in mod succesiv cu începere de la 1852, de către Ioan Popasu, Ioan Maiorescu, tatăl d-lul Titu Maiorescu, etc. Aceste şcoli, frecuentate actualmente de peste trei mii de elevi, au fost şi sînt susţinute din averea Bisericel Sfîntulul Nico-lae din Braşov. Pînă la 1854 Bis. Sf. Nicolae avea averi mari, cheltuind sute de mii de lei pentru palatul liceului. In acest an însă, moşiile din Romînia ale acestei biserici, donate I» secolul trecut de boeril romîni şi mal ales de Brtncoveni, au fost secularizate împreună cu cele-l’alte moşii mo-nastireştl. Insă autorii secularizării, Caza Vodă şi Mihail Kogălniceanu, considerînd că Bis. Sf. Nicolae susţine instituţii culturale din averea sa, afi decis ca în schimbul moşiilor secularizate să dea subvenţii anuale Bis. Sfîntulul Nicolae. închiderea şcoalelor romi ne din Braşov Aceste subvenţii, precum rezultă din teapta, fuge din Camera, urmat de crurilor, Şi pe baza acelor date- &ZTlaCaZeră:7i lut I «lin «avo n nnrtn Vi s’an comuni- I_ «7««« A^ aIX2o**7«i «4 7«ilf toţi fidelii lui Opoziţia este stâpînă pe teren şi atunci... începe q execuţie nemaî pomenită nemernicului şi trădătorului. Situaţia era complect perdută din care o parte Ti s’au comunicat Excelenţei Toastre, in 22 Hârtie, prin Excelenţa sa D. Prim-Htnistru—s’a convins, că ajutorul anual dat de guvernul romin piuă la 1876 pe faţă, a devenit secret şl că autorităţile susţinătoare a şcoalelor din Braşov, cu toată or- pentru guvern pata tntr’o improvizaţie strălucit*. îl serveşte lui Sturdza drept pră- | de iege xxx din 1883 § 72, il jinâ de salvare. D. Delavrancea, în-tr’un moment dat, zice, între altele, că dacă Sturdza va face o declaraţie formala cum că nu a trimis gu-vernuluT ungar nici o notă relativa I ioiA.oţlnoff o I la subvenţii, în acest caz va îl ulS- I nota afirmativă cu Indicarea su- I ^re ^ revenind Sturdza, nu numai că şî-a pus a-1 crede. mel.“ 1 reînoit faţă de guvernul unguresc anga- Imprlint pfH-v» cnWtivktl parii Urmarea acestor fapte ale d-lul I jamentul că nu va da nici o subvenţie Imediat C ţl va colectivişti cari DImMrIe A> Sturd*a este că şcoa- Bisericel Sfintulni Nicolae, dar a trimis lui rămăseseră in sala de şedinţe, se I je|e -.„anineştl din Braşov sunt In | liânffy actul doveditor despre subvenţia Tenori în pfihinpfnl nrîmnlnt ininÎQ- I ' ___^ ____* -x. _ _ I ,iutii Ha mivArnnl Au rol ian primesc, ba il chiar urgentează. Din cauza aceasta, s’a văzut necesitat a Interveni la guvernul regesc romin pe cale diplomatică in chestia subvenţiei, şl acesta a mal ales din destăinuirile d-lul Delavran cea, s’au dat regulat de la 1864 şi pînă la 1895, sub diferite forme. In acest an însă, drept consecinţă a denunţărel anti patriotice, făcută la Orfeu în 1894, de către spionul Dimitrie Sturdza, guvernul unguresc a obţinut de la acelaşi Dimitrie Sturdza, devenit prim-ministru, ca statul romin să nu mal dea nici nn ajutor Bisericel Sfîutului Nicolae Şi timp de un an, cît a stat trădătorul Sturdza la putere, Biserica Sf. Nicolae a făcut sacrificii imense, ca să susţină şcolile romîne din fondurile de cari dispune. Din fericire, după un an a venit guvernul Aurelian, care, după declaraţia făcută de d. Delavrancea, a dat imediat un aju tor însemnat Bisericel S-lul Nicolae. Dar reped în cabinetul primului minis tru şi, ajutaţi de şefii majoritaţel, încep a-1 ruga pe Sturdza, ca, în interesul salvarel situaţiei, să facă o asemenea declaraţie. Şi... din ceea ce Sturdza părăsise sala de şedinţă, declarînd că nu mal voeşte să răspundă în această chestie, de o dată îl vedem intrînd în sală, cerînd cuvîntul §i declarînd că nu a trimes nici o notă. Manopera era vădita. Este vădit lucru că, după împrejurările în cari a fost făcută această declaraţie, ea este mincinoasa. Sturdza, de la in ceputul interpelarel d-lul Take Io nescu, avea un mijloc peremptoria spre a se apăra. Nu avea de cît sa spună ca tot ce este în adresa ministrului de instrucţie une»” tre mitropolitul M'”'" r'"*’ c neadev»-* Roman’ e neaU** „.ai, §i să o dovedească, pentru ca incidentul să fie închis. Sturdza nu face acest lucru. Sturdza evită de a răspunde la aceasta acuzare şi tuge după banca ministeriala. Ce valoare morală mal poate groaznica dilemă : ori să se maghiarizeze, ori să fie Închise. Intrupln. O. Pana Işl va dezvolta azi la Senat, Interpelarea sa în Cestlunea Iraţională. După ultimele disposiţii ordonate de M. Sa Regele, AA. LL. RR. Principele şi Principesa Romîniei vor fi tntîmpi-nate, Vineri la orele 11.40, la Halta Cotroceni şi vor descinde la Castelul Co-troceni. Ministrul domeuilor a decis să Înfiinţeze o bursă pe lingă Camera de comerţ din Constanţa. Drept recompensă pentru trecerea sa la guvernamentalism, d. Ghiţă Mirzescu a primit, intre altele, un noii cadou de la guvern : D. Ferikide a numit tn postul de poliţaii* al oraşului Roman, pe nepotul d lui Mirzescu, anume Finichi, care, in calitate de primar al comunei rurale Siliştea (Neamţu) a fost condamnat la doul ani puşcărie de către tribunalul din Piatra, pentru falş în acte publice. Ministrul de lucrări publice a depus pe biuroul Camerei un proiect de lege, cerînd un credit extraordinar de un milion pentru facerea studiilor şi Întocmirea proiectelor noului pod de peste Dunăre, pentru racorj darea căilor ferate romlne cn cele sîrbeştl. da-Pesta, de unde, vizittnd localităţile principale din drumul lor, se vor Întoarce în ţară prin Predeal. . Ministerul Domenilor a pus la dispoziţia şcoalel, pentru acest scop, suma de 1000 lei. Aseară, la orele 6.10, In momeutul clnd urma să se ridice şedinţa, d. D. Sturdza, nrcindu*se la tribună, a dat citire Iacă unul mesagifl pentru deschidere de noul credite: ministerului lucrărilor publice, pentru asigurarea vapoarelor serviciului maritim şi ministerului de finanţe— de 6.000.000 pentru R. M. S. .... ... , _ Cu această nouă sumă, totalul creditelor cerute de guvern, numai pe ziua de erl, se urcă la 56.300.000 Iei. ... . Şi încă nu punem la socoteală creditul necesar pentru asigurarea vapoarelor. Comitetul Central al Ligel ne face cunoscut, că toţi domnii din Capitală şi provincie cari voesc să aibă ziarul *Llmpul Libertăţei*, număr unic, ilustrat, ce se va publica cu ocazia jubileului revoluţiunel din 1848, a Romtnilor din Transilvania, sunt rugaţi a se adresa la d. M. Preda, comp-tabilul Ligel, str. Nouă No. 3. I reţul mărului 20 bani. Valoarea se va anticipaţie cu mandat postai. nu- trimite cu Serbarea naţională de Duminecă Cu ocazia serbări! naţionale, In dimineaţa zilei de 8 Maifl, va apare ziarul de ocazie Cimpul Libertăţei tn ediţiunea Ligel Culturale şi In zece mii de exemplare, ilustrat cu scene si figuri din evenimentele de la 1848 din Transilvania. Comitelui naţional studenţesc va distribui manifestul sâfl In mii de exemplare, Slm-bălă dimineaţa. . Priu acest manifest, comitetul naţional va face apel la toţi cetăţenii ca să participe la festivităţile şi la procesiunea pe care le va organiza Liga Culturală. 1 Te Deum-ul se va oficia Duminecă p. m. In Biserica Z'ătarI de către la ora P. S. In urma ploilor din zilele trecute, apele Dîmboviţei au început să crească. Eri dimineaţă' trecuseră peste ultima treaptă havuzului Cheiului. Mahalalele Cotroceni şi Grozăveşti sunt ameninţate de inundaţie. Guvernul a cerut erl Camerei credite lu sumă de 50,300,000 lei. Un adevărat danţ al milioanelor. Iată creditele cerute: 7.500.000 pentru portul din Constanţa; 10 000 000 ipentru cumpărare de mate rial rulant, necesar C. F. ; 4.000. 000 pentru cumpărare de noul vapoare ; 3 800 000 pentru construirea racordărel portului Constanţa ; 6 000 000 pentru linia Birlad-Galaţl; 5 000.000 pentru noul poduri şi şosele; 1.000. 000 pentru studii de poduri şi şosele şi pentru podul de peste Dunăre la Severin; 2 000 000 pentru ajutorarea judeţelor cari afl In construcţie şosele; 8.000. 000 pentru prelungirea căel ferate R. Vllcea CălimăneştI plnă la Rlul Vadului. 3.000. 000 pentru calea ferată ComăneştI-Palanca. Totalul se ridică la suma de 60.300.000 l Ministrul cultelor a comandat pictorului Obedeanu un mare tablofl, reprezintlnd pe Ştefan cel Mare la Racova. Acest tablofl, după ce va fi expus la expoziţia universală din Paris, la 1900, va fi aşezat la Universitatea din Iaşi. Din Paris ne vine trista ştire că d. Ni-colae Gr. Gherassi, fost prim-preşedinte al înaltei Curţi de Casaţiune şi ministru de justiţie, a Încetat din viaţă în acel oraş In ziua de 28 curent. Corpul răposatului va fi transportat In Bucureşti, unde se va face lnmormlntarea. Contele d’Aerenthal, ministru plenipotenţiar al Austro-Ungariel, a plecat erl dimineaţă cu expresul-orient la Praga. Contele d’Aerenthal a avut nefericirea să piardă pe părintele săfl. In timpul absenţei sale, afacerile legaţi-unei vor fi girate de d. comite de Thnn, prim secretar de legaţiune. Elevii şcoalel de comerţ de gradul al II lea din Capitală vor pleca In ziua 1 Maifl In excursiune ştiinţifică sub conducerea a doi din profesorii şcoalel. Elevii vor vizita uzinele de cărbuni de la Reşiţa, Bana!, apoi vor trece Ia Bu- Sa Archiereul Calistrat Orleanu. După serviciul divin, tot publicul se va strlnge In sala Hugo, de unde apoi va porni In procesiune, pe stradele CaraghiorghevijI, Lipscani, Calea Victoriei, la Şosea. Pe tot acest parcurs un grup de studenţi, avlnd fie-care clte nu semn distinctiv, va merge pe ambele părţi ale stradelor pentru a menţine ordinea. După înţelegerea luată cu poliţia, toate trăsurile vor fi abătute pe stradele laterale, pentru a nu Împiedica mersul procesiunel. ,La Blaj, la adunare î“ Tribuna publică un apel călduros al comitetului naţional din Sibifl, pentru serbarea zilei de 3 (15) Maifl. Din acest apel, scris tntr’o romtnească clasică, roproducem partea finală: Astă-zl, clnd orizontul nostru s’a întunecat aşa de înspăimlntâtor eiua de 3 (15) Matu 1848 ne apare înlr’o lumină sfintă, pe care trebue să o luăm cu alit mal vlrtos de călăuză a paşilor noştri, că ea este lumina aprinsă de neamul nostru tn cele mal critice timpuri. La razele el s'a arătat iumel, că suntem, că vom să fim şi că vrednici de a fi suntem. La razele acestei lumini vedem pilde măreţe de abnegaţiune pentru neam, de eroism pentru dreptate şi de martiriu pentru naţionalitate şi libertate. La lumina acestei zile vedem cel mal strălucit exemplu de unire între fraţi şi de legătură tare intre popor, de la opincă pînă la vlădică, pentru apărarea celor mal scumpe comori ale existenţei noastre naţionale. Şi astăzi, cind aceleaşi comori ne sunt mai ameninţate şi mai atacate de cit ori cînd înainte ; astăzi cind căde funeste prevăzute cu fior de părinţii noştri sunt bătucite deja de contrarii noştri, şi dnd toate mijloacele putem ret şt toate apucăturile vicleniei sunt puse in aplicare contra existenţei şi fiinţei noastre naţionale. şi dnd împrejurările reclamă cu adevărat toate puterile vii ale naţiunei la solidară lucrare de apărare, — astăzi mal mult ca ori şi cind altă dală ni se cere ca să urmăm exemplele strălucite ale părinţilor noştri de la 1848. Iată de ce ne ridicăm glasul, ca să apelăm, cu toată căldura, la toată suflarea rominească ca să pregătească cu tot sufietnl şi cu tot zelul de celebrarea in mod vrednic, după cum se cuvine urnii popor contşiu, memoria măreţei zile de 3/15 Maifl. Dar nu numai glasul nostru vă cere acest lucru, 11 cere şi pretinde glasul timpului in care se aniversează pretatiodea cu pompă şi solemnitate epocalul au al libertăţei popoarelor ; U cere şi pretinde glasul ce ese din mormintele părinţilor noştri, care afl sîngerat sub săbiile duşmanilor, ori s'afl strlns In furcile iar sub cele mal crude chinuri; Ii cere şi ’l reclamă pietatea ce datorim trecutului nostru, respectul ce datorim demnităţel noastre de popor şi credinţa ce o punem In viitorul poporului nostru. Să dovedim, fraţi Rominl, că una sintem In credinţe, sentimente şi aspiraţiunl cu vrednicii noştri părinţi şi să serbăm cu toată solemnitatea posibilă ziua de 3 (15) Maifl! Să arătăm lumel, că ţinem la neamul nostru, şi că hotăriţl sintem a nu ne da naţionalitatea noastră odată cu capul I In faţa Iul Dumnezefl şi a lumel Întregi să dovedim, că ţinem neclintit la jurămintul sfint al celor 40.000 Romînl şi acolo In Blaj să o arătăm aceasta franc şi deschis, ca şi părinţii noştri. o, . - Să mergem acolo ca să reînviem forţele sufletului nostru şi cel-brînd solemn memoria celei mal mari adunări a poporului romlnese, să ne întărim bărbăţia şi hotărlrea la luptă pentru aceleaşi sfinte drepturi şi atunci puteai fi siguri că vom Învinge. Semnaţi: Dr. Ioan Raţiu, George Pop de Păşeşti, Iuliit Coroianu, Dionisie Vaida, Dr. Teodor Mihalţ, Rubin Patiţa, Dr. Dim. Ciuta. • * * Tribuna mal publică următoarele : In legătură cu Apelul de mal sus putem anunţa, pe baza informaţiunilor posîtive ce avem, e* mal mulţi fruntaşi din diferite părţi afl luat înţelegere Împreună de a convoca la Blaj, pe ziua de 3 (15) Maţii, o adunare de popor. Scopul adunăre) este de a celebra In mod vrednic memoria marel adunări de pe Ctrapul libertăţei, de la 3 (15) Maiu 1848. Convocarea acestei adunări se va publica cil mal curlnd. Credem, că această ştire va fi primită cu bucurie de toţi Rominil din toate părţile, şi nu ne Îndoim, că la glasul chemătorilor vor răspunde cu drag cit mal mulţi şi vor alerga la Blaj, ca acolo, unde părinţii noştri afl depus solemnul jurămlnt, si serbeze amintirea măreţei zile. La Blaj la adunarea!-să fie deci cuvintul de ordine in toate părţile ţărei, unde există un suflet romînesc. La Blaj la adunare !—ca să serbăm la faţa locului memoria celei mai măreţe adunări ro-mine şti. Cronica Judiciar & Afacerea Llbreson. — Snnpendarea dezbaterilor- — Nnpliineut de lnstrncţie. In curs de două zile s’a urmat Înaintea consiliului de răsboifl din Bucureşti instrucţiunea orală in afacerea soldatului bacalaureat Librescu, învinuit de insulta superiorului să-vlrşitâ prin ziarul «Lumea Nouă». Din această instrucţiune n’a eşit nici o lumină cum că vinovatul este Librescu. Mal tot-d’auna s’a scris in «Lumea Nouă» articole semnate Anti-cazon, relatind cu Înflorituri din cele ce s’ar fi pelreclnd pe la închisoarea militară. Iată cum s’a ajuns la urmărirea lui Librescu: Librescu e socialist şi a scris în «Lumea Nouă», cum zice diusul la interogatoriu, articole literare şi ştiinţifice, înainte insă de a fi militar. Librescu a trecut şi el, ca ori şi ce militar care se respectă, pe la închisoarea raililară. In timpul celor 10 zile de arest petrecute iu infiimerie, fiind şi student In medicină, a făcut cunoseiinţă cu soldatul Blumenfeld, condamnat la 2 ani pentru dezertare şi fiind în fiare. Blu-menfel îl descrie suferinţele lui. Libescu, ca or-ce socialist care se respectă, compătimeşte, dar, se zice, insţrucţia militară aşa pretinde, de şi el tăgădueşte, că ’l-ar fi promis concursul săfl de ziarist. In timpul acesta apărea, ca în tot-d'a-una, In Lumea Nouă articole anti-cazone, descriind o-rorl de pe la închisoarea militară. D. căpitan Dimitriu de la închisoarea militară intrigat de oare-cari detalii ce le găsia in ziarul Iu chestiune, se dă la vorbă cu Blumenfeld. Acesta vorbeşte de Librescu, pe care îl cunoştea de la clubul muncitorilor. D. căpban Dimitriu, usind de o stratagemă, pune pe Blumenield să scrie o scrisoare cu descrieri de orori milităreştl şi s’o expedieze pe adresa lui Librescu. Scrisoarea cade în miinele unul frate al acestuia, anume Sabetay Librescu, minor de 18 ani, încasator de profesie, dar profesînd în acelaşi timp principii socialiste. Acest Sabetay s’a şi grăbit, ca unul ce compătimeşte cu suferinţele omeneşti şi de teamă că şi el va păţi odată, cum zicea dlnsul la Înfăţişare, să aducă scrisoarea la redacţie. Detaliile din acea scrisoare, cu oare-cari înflorituri mal grozave, afl apărut a doua zi în Lumea Nouă. Parchetul militar pretinde că acum a fost edificat. asupra culpabilităţeî lui Librescu şi l’a trimis In judecată. Consiliul însă a părut atît de puţin luminat din tot ce a eşit din desbaterl, in cit după propunerea comisarului regal, s’a amînaţ procesul pentru a se face un supliment de instrucţie. sihiaţiunea nesigură din anul trecut şi de desvoltarea progresivă şi repede a forţelor defensive ale tuturor Statelor. Bomnla Hi Hevţegovina Răspunsul împăratului termină constatlud’ că Bosnia şi Herţegovlna continuă să se desvolte In mod normal şi să acopere pe deplin, cu propriile lor venituri, cheltuelile de administraţie. Turburările din Itaila Roma, 29 Aprilie.—Ştiri particulare din Milan semnalează manifestafiuni de simpatie pentru trupe, tn timpul ultimelor turburări. Toate operaţiunile de rechemarea trupelor s’au făcut în modul cel mai satisfăcător. In provincia Como e’a proclamat starea de asediă. La Novara a izbuncit un conflict sîw-geros. Un ofiţer şi cîţi-va soldaţi au fost contusionaţi; 5 răsvrătitori aii fost răniţi, dintre cari doul în mod grav. Azi pinâ la 6 ore seara nu s’a semnalat nici o desordine. DIM CAPITALA Depeşile de azT Serviciul «Agenţiei Romîne» Abbazia, 29 Aprilie.— Prinţul de Munte-negru a sosit şi a fost primit de Prinţul Bulgariei. A dejunat la vila Prinţului Fer-dinand şi va pleca seara la Londra. Petersburg, 29 Aprilie.— Oficialul publică convenţia ruso-japoneză reciioosclnd deplina independenţă a Coreei şi silind pe cele două State să nu se amestece îu nici un fel tn afacerile interne ale Coreei. Scomptul bursei s’a urcat de la 4*1*—6 la 5-6 la sută. Londra, 29 Aprilie.— Englitera a subscris la împrumutul grecesc cu 3.036.500 lire. 54 la sută aproape din această sumă s’a repartizat. Roma, 29 Aprilie.—Ambasada rusească a comunicat lu mod oficial guvernului italian că Rusia mu se gtndeşte de loc să impie dice exportul cerealelor.—Toate ştirile contrarii acestei declaraţiuni sunt cu desă-vîrşire neîntemeiate. Roma, 29 Aprilie.— Giornale militare publică un apel sub arme a 19 clase de soldaţi Înscrişi iu personalul drumurilor de fier. Aceşti soldaţi vor continua, lu număr de 3000 aproape, serviciul lor pe Ungă drumurile de fier. Turiu, 29 Aprilie.—Suverănil şi Prinţul de Neapole afi plecat astâ-seară la Roma. — Afi fost vifi aclamaţi. Viena, 29 Aprilie.—Împăratul a primit la amiazl delegaţinnea austriacă, apoi dele-geţiunea ungurească. Răspunzlnd la discursurile de omagii ale celor doul preşedinţi, împăratul a făcut să reiasă cu o deosebită satisfacţie că rela-ţiunile cu toate puterile, şi mai cu seamă cu Statele vecine, sint din cele mai bune. Chesttia Creiona Cestiunea cretană, In urma îocheiăril păcii greco-turceşll, înaintează spre o soluţiune definitivă. Putem spera că mulţumită Înţelegerii şi culahoraţiunel viitoare a tutulor puterilor mari, se va pune o bază solidă pentru consolidarea paclnică a situaţiunel politice în Orient. Răspunsul împăratului reaminteşte apoi decisiuuea luată de a rechema trupele şi escadra austro-ungară din insula Creta, şi de a restrlnge Ia negociărl diplomatice participarea Austro-ungariel la soluţiunea acestei cestiunl eoncrete şi deschisă iucă. împăratul exprimă tn acelaş timp recunoştinţa sa trupelor şi escadrei pentru atitudinea lor exemplară şi Îndeplinirea credincioasă a sar-cinel lor. Kdetboiul Mtzjpano-American Discursul împăratului continuă exprimtnd adtuca părere de răfl ce simte trebuind si facă menţiune de explosia ostilităţilor din-Ire Spania şi Statele Unite, explosie ce nu s’a pulul Împiedica cu toată intervenţia amicală a Papei sprijinită de toate puterile europeneşti şi cu toată condescedenţa de care a dat dovadă guvernul spaniol împăratul este hotărlt să observe o strictă neutralitate şi exprimă urarea ca beligeranţii să ajungă repede, printr’o aplanare echitabilă a antagonismelor existente, să pue capăt acestei lupte Întristătoare. Pregătirile Austriei Discursul reaminteşte apoi cumpărările considerabile de arme şi de material de războia Începute anul trecut şi continuate anul acesta. Face apel la înţelepciunea şi patriotismul delegaţiunilor pentru aceste preparative Îndeplinite ca măsură de prudenţa, faţă de Intre băeţî.—Doul tineri flăcăiandri, numiţi N. Stanescu, şi Alecu Stancu, In vîrsta da 17 ani, ambii domiciliaţi în strada Ţâranî, lu-Indu-se erl seara la cearta, cel d’întil N. Stă-nescu, lntr’un moment de turie, scoate un briceag din buzunar şi-l împilata lo pieptul adversarului săfl. Grav rănit, Staucu cade tn nesimţire la pâ-mlnf, scăldat In slnge. Vecinii afl dat alarma şi poliţia a fost avizata. Rănitul a fost transportat Ia spitalul Filantropia, iar Stanescu arestat şi condus la poliţie. Din dramele mlaerleî.—Azi dimineaţa la orele 8, un individ, a carul identitate n'a putut fi încă stabilita, a fost găsit căzut pe trotuarul stradel Birjari. Nenorocitul era In agonie şi nu mal putea articoia un singur cuvint. Ridicat cu mare greutate de către agenţii politiei, cari fuseseră Înştiinţaţi de trt câtorl, muribundul a fost transportat la spitalul Colentina. DIN ŢARA Pentru o piele de miel.—O crima sin-geroasă s’a săvirşit alaltă-eri In comuna Podul Iloael, din cauza unei piei de miel. Locuitorul Dumitru Ciobanu, din acea comuna, voind sa fure o piele de miel a lui Moise Solomon, şi fiiud surprins de proprietar, In momentul cînd săvirşise furtul, Soloinon, care era Înarmat cu un cuţit, se repede asupra hoţului şi il înjunghie. Rănit de moarte, în piept, Ciobanu a fost ridicat şi transportat tu nesimţire la spital. Parchetul anchetează cazul. Biserică Jefuită.— Din Iaşi ni se scria că întruni din nopţile trecute, o banda de ............comuna Aroneanu. toate obiectele hoţi a spart biserica din acel judeţ, de unde afl furat sfinte de valoare. Autorităţile afl luat măsuri pentru urm&riroa şi dovedirea autorilor acestui furi. Du monstru.—Din Constanţa ni se anunja o crimă oribilă şi murdară, săvîrşitâ în comuua Carol I din acel judeţ. Bănica Teodorescu, dascăl de biserica în acea comună, a violai alaltăer) pe copila Ioana Petculescu, In vîrsta de trei ani. Mizerabilul criminal a fost imediat arestat şi înaintat parchetului local. Incendiu.—Un incendiu puternic a izbucnit în noaptea de Marţi, în oraşul Odobeştl din jud. Putna. Flăcările afl distrus cu totul casele lui H-ira Herşcu, şi ale d-nel Maria Grigoriu şi Anton B >ni. Pagubele cauzate de acest incendiu trec peste suma de 15.000 lei. Autorităţile afl deschis o anchetă pentru dovedirea cauzelor focului. RESB01UL ISPANO-AMERICAN Serviciul zAgenţiei Romîne» DEPEŞILE DE AZI Pierderea unui torpilor Londra, 29 Aprilie.—Se anunţă din Gi-braltar ziarului Globe că un vapor englez a văzut sărind in aer un contra-torpilor spaniol lingă Algericas. Se crede că ca-sânul a făcut explosie, şi este temere că toţi oamenii de pe bord s’ati înecat. Urină tnininterială Madrid, 29 Aprilie. — Se crede că solu-ţiunea crisel ministeriale se apropie. D nu Sagasta u’aşteaptâ de cit adoptarea budgetului şi a bitului de indemnitate pentru a refoima cabinetul. Miniştrii vor demisiona pentru a Înlesni sarcina d-lul Sagasta. La Logromo se semnalează o răscoală; magasiile de griu, şi prăvăliile de comestibile au fost prădate. Intervenţia puterilor Washington, 29 Aprilie.—Agenţia Reuter anunţă că în urma înfrîngeril Spaniei la Mantila, membrii influenţi ai corpului diplomatic au schimbat impresiunile lor, fără yr’un caracter oficial, asupra oportu-nitâţil ce ar fi de a face representaţiuni Spaniei, pentru a o hotărî să recunoască inutilitatea continuării răsboiului şi a o face să ceară pacea pe basa părăsirei Cubei şi a plăţii unei indemnităţi. Amiralul Dewey va ocupa Manilla pină la plata acestei indemnităţi. Convenţia elin Berna Berna, 29 Aprilie. — Statele-Unite fi Spania aii declarat că primesc propunerile consiliului federal elveţian, In privinţa convenţiunei din Geneva şi aă ordonat să se aplice, tn timpul războiului, articolele adiţionale ale zisei con-venţiuni. flota npaniolă Londra, 29 Aprilie. — Se anunţă din Netv-York ziarului Times cu data de eri, că ataşatul de marină la ambasada Statelor-Unite din Londra, a telegrafiat departamentului marinei la Washington, că patru încrucişătoare şi trei torpiloare ale escadrei din Cap Veri s au întors de dimineaţă la Cadix. Sosirea escadrei s’a publicat in mod o • fieial după amiazl la Washington. www.dacoromanica.ro If OCA Evacuarea Tesaliei Constantinopol, 29 Aprilie. -Evacuarea Tesaliei a început. Ministerul de răsboi a ordonat liberarea redifilor şi trimiterea niaamilor pe la vechile lor garnizoane. . Cercurile din hldiz-K-iosk cer întdnrea^ trupelor graniţelor sîrbeşti, bulgăreşti şi muntenegrene, cu cel puţin o divizie. _ Delegaţii pentru evacuarea Tesaliei au plecat cu 11 corăbii ale companiei Mahsou-886 pentru transportarea trupelor. 0 iradea insărcineaeă Banca otomană cu încasarea indemnităţei greceşti. Corpurile Legiuitoare CAHKBA DEPUTAŢILOR Şedinţa de la 20 Aprilie (Urmare) D. C. Dobreseu-Argeş are cuvintul, Oratorul piopuue, la articolul 1, un amendament, după eare constructorii unei linii ferate de interes local să fie obligaţi a cere autorizaţiunea proprietarilor pentru facerea studiilor. D. N. Fleva revine din nod asupra autonomiei judeţene şi comunale. D. V. Lascar dă citire unei noul redac-ţiunl a art. 1, prin care se dă o satisfacţie autonomiei judeţene şi comunale. D. Mitescu, oratorul guvernului, susţine articolul, Iu actuala sa redacţiune. D. Mitescu este des Întrerupt de deputaţii din opoziţie. . D. C. Politimo8. S’a Încurcat d. Mitescu d-le preşedinte. (Rlsete). D. Mitescu încearcă să dovedească ci articolul Iu discuţie nu violează nici autonomia comunală şi judeţeană, nici principiul pro-pietăţel nici constituţia. D. I. N. Iancove8cu depune uu amendament, după care urmează să se ceară Învoirea proprietarilor, Înainte de Începerea studiilor pentru o cale ferată particulară. D. I. Brătianu, ministrul lucrărilor publice cere respingerea amendamentului d-lul V. Lascar pe motiv că orl-ce cale ferată particulară face parte din mecanismul lutre-gel reţele a statului, Revandică pentru stat dreptul de a judeea despre utilitatea liniilor ferate particulare. Ministrul consimte, totuşi, a se adăuga la art. 3, că—In prima linie—se vor consulta comunele respective. Cere ca şi csie-l’alte amendamente să fie respinse. Şedinţa se suspendă reduce totul Ia o chestie de apreciere şi crede că e lu sentimentele majorităţel. Se cere Închiderea discuţiei. D-nil Delavrancea şi Mitescu depun 2 amendamente. Amendamentele se admit şi art. 3 se votează. Şedinţa se ridică la orele C.10. Şedinţa de la MO Aprilie Şedinţa se deschide la orele 2 10. Presidează d. D. Giani. Prezenţi 150 deputaţi. Se intră In ordinea zilei. Ministrul lucrărilor publice cere Came-ril să treacă In secţiuni, pentru a se ocupa cu mal multe proiecte de legi, printre cari şi acele pentru creditele cerute ieri. D. Politimos şi Popovici protestează că nu li s’aii pus la ordinea zilei interpelările anunţate. Camera trece In secţiuni. sub * * * La redeschidere, prezidează d. C. Nacu. Amendamentele d-lor N. Fleva şi V. Lis-car se resping. Asupra votărel amendamentului d Iul Ian-covescu ivindu-se contestaţi', se cere votul cu bile. Amendamentul nu Întruneşte de cit 29 voturi, contra fiind 56, şi este respins. De asemenea, este respins şi amendamentul d-lul C. Dobrescu-Argeş. Art. 1 se voteeză, cu o mică modificare de redac.tiuue. D. Delavrancea protestează în contra luărel uneia din prerogativele Parlamentului. aceea de a acorda concesiunile de căi ferate particulare. D sa cere ca concesiunile să fie luate, din mina ministrului, căruia i le dă art. 2 din lege şi aduse Înaintea Parlamentului. D. I. Brătianu, ministrul lucrărilor publice, repetă că acest sistem presintă mari inconveniente. D. N. Fleva constată din nod, cu Monitorul Oficial lu mină, că In 1895 d. D Stur-dza cerea votul Camerei pentru acordarea concesiunilor de căi ferate particulare. Relevă contrazicerile primului ministru şi declară că guvernul acestuia e mal reacţionar de cit al conservatorilor. «Pe banca ministerială, nu slnt de ctt falşi liberali», Încheie d. Fleva, In aplauzele minorităţel. D. D. Sturdza insistă să dovedească că nu e nici o contrazicere între vorbele sale din 1895 şi atitudinea sa de astă-zl. «Dacă d. Fleva nu m’a înţeles, nu e vina mea. I-aşI vorbi ani de zile, că tot nu m’ar înţelege.» Primul ministru explică că şi în 1895 a voit ca statul să ’şl rezerve dreptul de a acorda liniile susceptibile de a deveni de interes generai,. La votare^ articolului 2 discuţia se închide şi articolul este votat. La art. 3 ia cuvintul d. Porumbaru. 0-ratorul, cu mult calm, face istoricul chestiei, cum a adus d-sa legea modificată la Senat. Cu acestă ocasiune d-sa observă că dis-posiţia coprinsă în art. 3 al legel ce se discută, nu a lntllnit-o de cit la principatul Bulgariei. Nu a găsit-o nicăerl aiurea. Continuliid, d. Porumbaru spune că nu a consimţit, cum a spus d. Brătianu, la modificarea introdusă de comitetul delegaţilor Senatului, de a se da ministrului dreptul a acorda concesiuni de căi ferate particulare. Din potrivă, d-sa a susţinut prerogativele Parlamentului şi de aceeaşi părere ca d-sa era şi d. D. Sturdza şi d. I. Brătianu, actualul ministru. D. D. Sturdza. Vă înşelaţi. Nu am fost de aceeaşi părere. Tocmai peutru aceasta mi-am dat demisia de la prezidenţia Senatului. Acesta a fost adevăratul motiv al retragerei mele de atunci. D. Delavrancea. Aţi vorbit însă de virată, în demisia d-voastră. D. N. Fleva. Mai bine v’aţi da demisia astăzi. D. Sturdza. Astă zi nu, pentru că am majoritate. D. Porumbaru arată guvernului cum Înţelege d-sa regimul parlamentar. D-sa spune că el consistă In acordul permanent şi constant Intre guvern şi Camere. El este bazat pe concesii reciproce, cari fac acest acord mal durabil, mal statornic. Aşa Înţelegem noi regimul parlamentar, declară oratorul. Nu preponderenţa puterel executive asupra celei legiuitoare poate forma regimul parlamentar. *j Încheie, revendiclud pentru Parlament reptul de a acorda concesiuni de C. F. particulare. D. I. Brătianu susţine proiectul, despre care spune că e mal clar şi mal precis de SENATUL Şedinţa de la MO Aprilie Şedinţa se desihide la orele 2 juni preşidenţia d-lul N. Crătunescu. PrtseuţI 78 senatori. Pe banca ministerială : d-nil general Be-rendel, G. Palade. Se fac formalităţile obişnuite. D. P. Poni depune un memoriu al profesorilor facultăţii de medicină din Iaşi, In contra modificării legel sanitare şi cere trimiterea la comitetul delegaţilor. Cererea se admite. D. P. Grădişteanu adresează următoarea interpelare d-lul prim ministru : Rog pe d prim ministru şi ministru de externe să bine-voiască a comunica Senatului ce demersuri a făcut sar* crede de cuviinţă a face pe lingă guvernul din Budapesta, spre a obţine o satisfacţiune pentru afirmaţiune mincinoasă a d lui Vlassice, ministrul instruefiunei publice din Ungaria, că . «guvernul romln i-ar fi comunicat o notă prin care indică suma ce ţara ar da ca subvenţiune şcoa-lelor şi bisericilor din Transilvania». Afirmaţiune mincinoasă, care a turburat cu drept cuvint conştiinţa publică, pentru că aruncă asupra guvernului nostru oprobriul spionagiulni şi dezonorează ţara care ar tolera un asemenea guvern. D. Costescu-Comăneanu spune că Senatul fiind In ultima zi a sesiunel şi e.estiunea fiind de o extremă importanţă, roagă biu-roul ca să intervie pe lingă d. prim miuis-tru să vie < li iar azi Ia Senat, peutru a da ocazie d-lul Grădişteanu ca să’şl desvolte interpelarea. D. general Catargi se opune, spunlnd că regulamentul dă guvernului trei zile şi d. Sturdza nu poate răspunde nepreparat. D. Preşedinte spune că interpelarea se va comunica guvernului. UtTliiF. iÎFORMAIlUffi fiapt&mtna viitoare se va convoca o mare Întrunire publică In Capitală de către drapeliştl ţi lievişti, tu chestiunea naţională. In consfătuirea de aseară nu s’a fixat tncă ziua tntruuirel; tu tot caşul Insă ea va fi convocată tnaiute de 10 îlalu. Tribuna de azi publioă convocarea unei mari adunări naţionale pe ziua de 3 Maiu, la Blaj. Convocarea e semnată de peste 300 de Romlnt fruntaşi din toate părţile Transilvaniei. materiale,—rol care iarăşi nu e compatibil cu | demnitatea unul deputat «independent»; In fine d. Delimarcu are şi curagiul de a întrerupe pe toţi oratorii din Cameră,—rol foarte puţin modest faţă cu «activitatea- parlamentară a d-lul Delimarcu. De ce se agită d. Delimarcu aşa de tare ? Iată un mister pe care vom căuta să-l pătrundem. Răspundem noi confraţilor: Delimarcu are o sumă de gheşefturl scandaloase la ministerul de interne, pentru realizarea cărora e lu stare să se tăvălească şi prin noroiii. Am anunţat la timp, că comitetul şcoalel bulgare din Tulcea, abătlndu-se de la legile şi regulamentele şcolare, a instalat ca director pe un oare-care Christu Stefanov, fără măcar să prevină ministerul instruc-ţiunel despre aceasta. In urma anchetei făcute in localitate, de d. C. Meissner, inspector general al Învăţă-mlntulul primar, ministerul iustrucţiuuel a decis de a se interzice numitului Stefanov dreptul de a dirige şcoalele comitetului bulgar din Tulcea. Iu acelaşi timp, s’a aplicat comitetului bulgar pedeapsa avertismentului, punindu-i-se tot odată In vedere că aceasta este ultima călcare de regulament ce i se tolerează. La 26 Maiil se va ţinea concurs la ministerul afacerilor străine pentru obţinerea gradului de ataşat de legaţiune şi de secretar clasa 3-a. In palatul Atheueulul, se repetă, lu mod regulai, imnurile corurilor şcolare, cari se vor ciuta In aiua de 10 Maid. Se repetă.- Imnul Vlnătorilor, Iranul Naţional, Imnul Şcolar şi ctntecele Cornistul şi Ferentarul. Citim îu Patria din Cernăuţi: Contrar firel Romînulul, observăm In Bu-coviua, la poporul nostru, tendinţa de emigrare la America, ceea-ce ne insuflă serioase îngrijiri. Adevărat, că plnă acuma avem de a face numai cu caşuri isolate, diu cari n’avem să concludem la o tendinţă generală, dar faptul In sine că şi prinţie Romlnl se observă tendinţa de a-şl căuta dincolo de O-ceau o patrie nouă, este destul de important ca să atragem luarea aminte a cercurilor noastre conducătoare asupra lui. Contele Thurn de Walsassina, prim-se-cretar al legaţiunel austro-ungară, împreună cu alţi doul diplomaţi, vor face In curlad o vlnătoare, tn bălţile Dobrogel. Ministrul de interne a înştiinţat prefectura dia Tulcea, ca să pună la dispoziţia vizitatorilor mijloacele de comunicaţie. Scopul acestei vlnătorl este ştiinţific. Cel trei diplomaţi vor să Întocmească o colec-ţiune din păsările acuatice mal rari ale a-cestel regiuni. mi ehiamâ Păun; duclndu-mfi tn doponiţS găsesc pe Păun sus. Şi după mal multe insulte Începe a ml lua la bitae in cel nul crud mod In cit astăzi chiar nu mal pot auzi de urechi. Iar după acea înfricoşată bătae lini dă brincl pe scări, dindu’ml cu picioarele plnă jos. la care bătae văzlnd că mă omoară, am început a ţipa îngrozitor, cînd lumea după stradă a sărit să spargă uşile bisericel, iar lancu împreună cu Negrea gonea lumea ca să nu sară să mă scape. Aşa dar după atttea suferinţe Sn locaşul sfinţit, aceşti nelegiuiţi oameni voiaâ a stropi cu stngele meO sftnta biserică. Find om sărac apelez la D-voastră spre a arăta lumii ce epitropl are de a conduce un locaş sfint, şi cari sunt oamenii zilei pe care bizuiesc a mă'schilodi sati a’ml răminea cel trei copi şi soţia pe drumuri; pentru care cer a se face o severă ancheta, la cari voîO proba cu oameni cari ce aO auzit ţipetele mele. Primiţi, vă rog domnule director stima ce vă păstrez. Augel Bărsan. Wlassics, ministrul instrucţiei publice din Ungaria, oâ * gu vernul ro-mîn i-ar fi comunicat o notă prin care-i indică suma ce ţara ar da ca subvenţie şcoalelor şi bisericelor din Transilvania», afirmaţiune mincinoasa, care » turburat cu drept cuvîut conştiinţa implică. pentru-că aruncă asupra guvernului nostru O J* BOURI IE SPIOXA-GiriillI si desouorează ţara, eare AWS TOLERA ASfMENE i GUVERN. Astă-zl se tucep, la Curtea de apel din Galaţi, dezbaterile In procesul da revendicarea mal multor moşii din judeţul Roman şi las!, intentat de d-na Darclee familiilor Moruzi şi Mavrocordat din Athena. Vor pleda pentru d-na Darclee d-nil M. Coruea, C. Disescu, Take Ionescu şi Sip-som. Ziarele din Iaşi anunţă că locot.-colonel Teişanu, şeful statului major al corpului 4 de armată, ar avea intenţiunea să demisioneze din armată, îndată ce ’şi va fi terminat pedeapsa de 60 de zile, arest de rigoare. Se ştie că acest distins militar a fost pedepsit, pentru că a apărut puţin pe scenă, răspunztnd ovaţiunilor şi chemărilor publicului, cu prilejul unei reprezen-taţiuni teatrale, în folosul Ligei Culturale din Iaşi. * * * Membrii Ligei Culturale din laşi, ’şi au depus, ieri la ora 1 p. m., cărţile de vizită la locuinţa d lui locot.-colonel Teişanu, conform hotărîrei luate în întrunirea ce a avut comitetul. In ultimul moment s’a hotârît de Comitetul Naţional Studenţesc, ţinerea une mari Întruniri naţionale.şi la Piteşti, în ziua de 3 Maiâ. Din partea studenţilor va pleca o delegaţiune compusă din d-nil Tamara, Antemireanu şi Muşescu. Tribunalul din Suceava a respins cererea d-lul deputat G. A. Scorţescu, care,—In calitate de erez al defunctului colonel Alcaz — revandică terenul pe care sunt construite gara şi atelierele C. F. R. din Paşcani. Ni se serie din Berlin, că Stmbâta trecută, clnd compatriotul şi amicul nostru d. Em. Antonescu urma a Împlini Înaintea facultă-ţel de drept de acolo formalitatea promo-ţiunel la doctorat, decanul facultăţel, d. Al-fred Pernice, consilier intim al Trouulul şi cel mal mare romanist al Germaniei, a o-t. rit o plăcută surpriză romlnilor, cari erafl de faţă. Urcîndu-se la catedră pentru a citi for* radarul jurăniîutulul, d. Pernice Începe uu discurs admirabil In latineşte, vorbind despre origina şi calităţile romlnilor de azi. Arată cum el sunt nu numai urmaşii direcţi şi de slnge al legiunilor Traiane, aduse spre a servi de stavilă valurilor spu-megtnde ale şivoialul barbar, dar şi In temperament şi spirit vlăstarul cel mal tlnăr al Romei; arată că Virtus Romana se des-voltă încă mtndrâ la gurile Dunării şi pe muchiile Carpaţilor, că nici talentul Cicero-niau, nici pătrunderea Labeoniană nu s’aii stins din sufletul romlnilor de azi. La aceste entusiaste cuvinte a răspuns d. Em. Antonescu la aplausele coloniei romlne adunate la Universitat. Seara societatea studenţilor romlnl din Berlin a hotârlt, lu unanimitate, a trimite • delegaţie la d. Pernice ca să-I mulţumească pentru frumoasele sentimente ce păstrează romlnilor. Societatea de cultură «Hacedo-Roniînă» Produsul baluhil de Ia 24 Martie trecut este in total de 5.826 lei. Cheltuelile se ridică la suma de 1,444, care scăzută din suma totală 5.826, râmîne venit net 4.382 lei. Cu aceasta sumă de 4.382 lei. Societatea a cumpărat bonuri In valoare de 4 500 lei, pe cari le a depus la Casa de depuneri şi consemua-ţiunl cu recipisa No. 21.798, plnă cind Societatea va putea strlnge fondul trebuitor spre a clădi o şcoală model tn Macedonia. *** , Societatea de cultura «Macedo-Romlnă», aduce viile el mulţumiri doamnelor patroane ale balului, precum şi intregel societăţi Bucureştene pentru bine-voitorul erneurs ce i 1-aO dat. Societatea de cultură «Afacedo Pomină», fiind invitată de Liga Culturală spre a lua parte la marele meeting de la 3| 15 Maiu, roagă pe colonia Macedo-Romină şi Albaneză a se întruni In ziua de 3 Maid (Duminici), orele 12 a m„ In localul societăţel din Bulevardul Elisabeta No. 12, ca do aci In corpore cu drapelul socie-tfiţel să pornească la Ligă. In acest scop studenţii Macedo-Romînl se vor întruni, Joul 30 Aprilie, orele 7 jura. lu localul societăţel. Catedra de legislaţie silvică de la şcoala superioară de silvicultură din Bucureşti, a rămas vacantă In urma morţel d-lul prof. N. R. Daniilescu. Se apropie anul de clnd această catedră este vacantă şi lotuşi ministrul respectiv nu a anunţat încă concursul pentru ocuparea el. Nu crede d-sa că a venit timpul să publice acest concurs ? ULTIMA ORA D. P. Grădi§teanu a anunţat azi următoarea interpelare la Senat: Rog pe d. prim ministru şi ministru de externe să bine-vo iască a comunica Senatului ce demersuri a făcut sau crede Băile Bălţăteştî 1) Băile Minerale calde cloro-*o-dlee, indurate şi brouinrate, analoage eu spele : Kreuizcfeicb, llain.jurg, I h!, Reizheu* hali, Aussee, etc. speciale contra limphatisinu-lul, scrofuleî, rachitismulul, suprafaţa^ glandelor iimphatice, abcese reci, hoale de piele, mala-diele oaselor, debilitaţd generale, precum şi în ţoale bo .lele de femei: metrite acute şi cronice, eudometrite, salhingite etc. tumorilor, uterului şi anexelor. 2) iBVornl Cnza-Vodă.—«Isvorul Cuza-Vodă», apă de băut, foar'e^ bogat «în sulfat de sodic» analog cu apa de Karlsbad şi Vichy, îs-vor din care se extrage : «sarea purgativă de Bălţateşll», este foarte folositor în toate boa-lele de' ştomah şi anexele tubului digestiv, precum * di^pepsie, catar acut şi cronic al sto-m hutul, ulcer pre tim şi contra caneeru.ul stomahal, ebnstipaţia opin atră, colicele de ficat şi rinichi, cirosa hepato splenică, hyiropi-sule şi obositafea. Toate aceste maladii se vindecă în urma unei cure sistematise tăcută cu apa sati sarea de Băităţeştf. 3) stabilimentul de Inhalaţi® şi Pul-verlsatle minerală —Noul stabiliment de Inhalaţie cu brad. teiebautină, goiaco! creozot, rucaliptol siO orl-ce esenţă urmitft de pulve-risaţie de apă minerală ; arangiat după sistemulReicbeuhaU şi Ischi, este foarte folositor în toate boalele da nas, glt şi mat cu seama in bronchitâ, emphiseme, astmă şi tuberculoză pulmonară, fiiud cel mal sigur mijloc de a introduce săruri în organism. Stabiliment de Ilydroteraple cu dusuri ecos»ze, fricţiuni, împachetări, tuasage executat de un masseur şi o masseuse sub direcţiunea mea. Stabilimentele situate într’un vast parc de br d, posedă camere elegant mobilate şi restaurantul de primi ordine cu preţuri fixa. închirierile de camera peutru întreaga lună Iunie şi August, sa fac cu reducere de 2o la sută.—Sesonul începe de la 1 luuie st. v. pină la t Septembrie. Pentru orl-ce inforraaţmni ca : angajări de camere, comenzi de sare de băl, sare purgativă a se adresa la : ttoelorut Stamatin Bucureşti, str. Romulus, 26 Piuă la l luuie st. v iar de la această dată la băile de la Banaţeştl, judeţul Neimţ. MOŞIA C0PACIC din Vlaşca se vinde in Compt la Tribunalul de d© cuviinţă a face pc lingă I Vlaşca în ziua de 30 Aprilie 1898. guvernul din Budapesta, Doritorii se vor adresa d-nilor spre a obţine satisfacţiunea pentru | AD0LPHE GTJTTMANN Strada Ca-afirmaţiunea mincinoasă a d-lui | rageorgevicî No. 3. Persecuţiile In contra cetăţenilor cari aO participat Duminică la Întrunirea conservatoare continuă. ErI, poliţia comunală, a dărîmat, In lipsa locatarilor, casele şi grajdurile din str. Sabinelor 14, colţ cu strada Uranus, pentru puternicul motiv că proprietarul lor, d. Florea Georgescu, a participat la Întrunire. Această operaţie a durat de la orele 9 dimineaţa plnă seara. Am protesta, dacă am avea cui să ne adresăm. Am anunţat că d. Anghel Blrsan, paracliser la biserică Precupeţii Vechi, a fost bătut chiar In biserică pentru că a venit la Întrunirea conservatoare ţinută Dumineca trecută. In această privinţă d. Blrsan ne trimite următoarea scrisoare : Domnule Director, Sub-semnatul, paracliser al bisericii Precu- Iu sesiunea S-tulul Sinod, care se deschide la 1 Maifi, se va procede la alegerea unul archierefi, lu locul devenit vacant prin alegerea ca episcop al P. S. Sale Atana-sie Craioveanul. Varlam. | spr0 a se de public ce fel de epitropl sunt la această biserica. De la 1 Aprilie trecut, Primăria a numit aci Epitropl pe Păun Răduleseu, cărciumar, In str. Toamnei No. 103 şi pe lancu Niculescu, dulgher, str. Măcelari No. 61. Aceşti oameni aă început de la prima zi a numirel lor să mă maltrateze. Aşa că astă-zl 28 Aprilie la orele 10 a. m. aii venit In biserică amindol, Împreună cu Nicolae Negrea, str. Măcelari No. 75, şi după ce m'aO trimes să chem pe preotul Paroth, cînd am venit la biserică, lancu Niculescu era postat la uşa bisericel, N. Negrea în Biserică, iar Păun Răduleseu suit iu cloponiţa bisericel. lancu mă trimete în clopotniţă că D. Delimarcu, deputatul Romanului, se agită de cltâ-va vreme In Camerl într’un chip foarte curios, spune Drapeltd. D. Delimarcu are un rol puţin demn in acţiunea parlamentară pe care o desfăşură guvernul. D-sa numără pălăriile de la vestiar pentru a vedea dacă Adunarea e In număr? — rol de care de alt-fel se achită conştiincios ; d-sa se mal postează la urne şi controlează voturile,—rol care nn e incompatibil cu mandatul de deputat; d-sa mal dă cel d’lnttiO sem- clt acel prezintat de preopineut. Ministrul ‘ naiul aplauzelor, postindu-so In faţa băncelmi Au Bon Golit 3, Lipscan? - Bucarest — 3, lipscani Mise en Vente des dernieres Nouveantes d’Ete en : Foulard» glaţ6% Taffetas Fnipire, Grenadines, Yoiles. Lainages, Batiste», liinons, Mousseliaes, etc... Colletes formes nouvelles, Ja-quettes, Mantes, Redingotes En-Cas et Ombrelles. Modeles Exclusifs, Montures riches Chapeaux Haate-Moiiveatittf pour Dames, Fillettes et Enfants Heul reprezentant des Corsets Josselin de Paris Expeditions en Provincie Enroi Franeo I www.dacoromanica.ro comandă acest produs lncrederel bolnavilor din toate droguerile şi farmaciile. Avlnd In vedere eficacitatea sa suverană şi capacitatea flacoanelor, vinul de Quinium La-barraque este de un preţ moderat şi mat puţin scump de ctt cea mai mare parte a produselor similare, din care trebuie să se absoarbă o cantitate foarte mare pentru a obţine o mică îmbunătăţire In loc de vindecare. De aceea persoanele slabe, debilitate ue nou, muncă saQ exces, adulţi obosiţi de o creştere prea repede, fetele tinere ce suferă In formarea şi desvoltarea lor, damele ce se scoală din lehuzie ; bătrinit slăbiţi de vlrstâ ; anemicii şi convalescenţii, vor vedea redeşteptindu-se forţele lor In mod sigur şi repede, luind acest medicament eroic. Din cauza eficacităţii sale şi a nenumăratelor vindecări ce a produs Academia de Medicină din Paris a aprobat formula Quiniumulul La-barraque, distincţiune foarte rară şi care re- Quiniumul Labarraque, şi care complectează acţiunea quininel. Acţiunea vinului de Quinium Labarraque este In mod inoomparabil superioară celor l’alte medicamente şi mal cu deosebire In ţările unde domneşte frigurile, cind bolnavul este silit să rămiie In mijlocul miasmelor care i-atl cauzat boala. Vinul de Quinium Labarraque e nu numai regele febrifugilor, dar şi cel mal eficace şi cel mal energic din tonicele cunoscute. Restabi- raţiune grea, el conţine toat «principiile active ale quinquinel combinate cu vinurile de Spania cele mal bune. întrebuinţarea lui Quinium Labarraque In doeă de un păhărel saQ două de liqueur după flecare masă ajunge pentru a vindeca In scurt timp frigurile cele mal rebele şi cele mal vechi-Vindecarea obţinută prin vinul de Ouinium Labarraque este mal radicală şi mal sigură de cit cu ajutorul chininei singure din cauza ce- Vinurile de Quinquină Vinurile de quinq'UDâ ce se găsesc adesea In comerţ se prepara cu scoarţe de quinquină, a căror bogăţie in principii active este foarte variabila ; apoi, din cauza modulul lor de pre-paraţ une, aceste vinuri nu conţin de cit urme de principii active. Din con ră Quiniumul Labarraque este un medicament de o composiţiune determinata şi censtantâ, bogat In principiurl active, pe care leşte puterile şi dă repede vigoarea şi energia, lor l’alte principiurl ale quinquinel ce conţine doctorii si bolnavii pot compta. De o prepa' El galopă, cu toţi al săi, pînă la malul acoperite de iarbă. Nişte tăbăcarl voinici tâbâciaO piei de boa. Neguţătorii de mărunţişuri steteaa sub corturile lor cu amnare, cremene şi iarbă de tun. Un Armean Întindea stofe bogate ; un tătar făcea cărămizi, un ovrei cu capul plecat, scotea rachiu dintr’un butoiO ; dar ceia ce le atrăsese mal mult luarea aminte fu un zaprog care dormea drept In mijlocul drumului, cu mtinele şi picioarele întinse. Taras se opri uimit : «Cît a crescut blestematul, zise el privindu’l. Ce trup frumos!» Ce e drept, Înfăţişarea era desăvîr-şită. Zaporogul se tolănise d’a curmezişul drumului tocmai ca un leO. Chica sa, aruncată îndărît, acoperea două palme de pămînt împrejurul capului. Nădragii săi, de postav roş frumos, eraQ pătaţi de păcură, pentru a arăta cit preţuiafl pentru dînsul. După ce’i privi cum se cade, Bulba ’şl urmă calea pe o uliţă strimtă, plină de meşteşugari şi de oameni de toate neamurile, cari locuiau această mahala ce sămăna cu un bîlcia de care era nutrit şi îmbrăcat seciul, care nu ştia altă treabă de cît să bea şi să tragă cu puşca. Stelele nopţii ’I priveaa dormind pe caftanele lor. El auziad toate scirţiituriie, toate sgomotele nenumeratelor insecte cari furnicaQ In iearbâ. Toate aceste vuete, In tăcerea nopţii, se topiaO şi ajungeaQ plăcute la urechile lor. Dacă vre unul dintr’înşil ridica capul, vedea stepa presărată de scînteile luminoase aleglndacilor lucitori. Une-ort întunericul nopţii se lumina d’o pară care se ridica şi pierea numai de cit, şi clte un şir lung de lebede călătorind spre miazănoapte, lovit de vre o lumină neaşteptată, semăna cu lungi fişil de stofe roşii zbu-rlnd prin aer. Călătorii noştri îşi urmară drumul fără nici o Intîmplare. Nicăirl, In jurul lor, nu vedeaO măcar un arbore; mereft a-ceeaşl stepă, liberă, sălbatică, nesfirşită. Numai în depărtare şi din cînd în cind, se zăria linia albăstrue a pădurilor de pe malul Dnipruluî. O singură dată Taras arătă fiilor săi un punct negru care se mişca în depărtare; «Priviţi, copil, e un Tătar care galopează». Apropiindu-se, el văzură pe de asupra ierburilor, un cap mic împodobit cu o pereche de mustăţi, care ţintea asupra lor nişte ochi mici, mirosi aerul ca un cîine de vînat şi pieri cu iuţeala căprioarei, după ce se încredinţase că cazacii sînt trei spre-zece la număr. «Băeţl, voiţi să prindeţi pe Tătar ? Dar, lăsaţi; nu-1 veţi ajunge; calul săa e mal sprinten chiar de cît Diavolul meO.» Totuşi, Bulba, temlndu-se de vre-o cursă, crezu de trebuinţă să ia măsuri. cari eraa In număr de zece, descălicară. EI scoaseră fedeleşe pline cu rachift şi tidve mici slujind drept cupe. Nu mtn-caa de cit pline şi slănină saa turte, şi nu beaO de cit clte un pahar, căci Bulba nu suferea să se Îmbete pe drum ; ş’apol plecară. Cind Inseră, stepa ’şl schimbă faţa cu desâvîrşire. Toată întinderea sa tăcută se înflăcăra la cele din urmă luciri ale unul soare arzător, apoi curînd se întuneca şi lăsa să se vază mersul umbrei care, lmbrăţişlnd stepa, o îmbrăca c’o mantie d’un verde închis. Atunci aburii se Ingroşară; fiecare floare, fie-care fir de iarbă răsufla mirosul săa, şi stepa întreagă clocotea de aburi Îmbălsămaţi. Pe cerul întunecos, se întindean făşil larg!, aurite şi înroşite, cari semănaO trase de un penel uriaş! Pe ici pe colea se vedeatt fâşii de nori uşurel şi străvezii, pe cind un vînt curat şi desmierdâtor ca undele mării, se legăna pe vlrfurile buruienilor, abia atingînd obrazul călătorului. întregul concert al zilei slăbi, şi făcu puţin cite puţin loc unul noO concert. Cintecul greerilor începu a se auzi, cres-cînd cu putere, şi clte o dată se auzia din spre vr’un lac îndepărtat, strigătul lebedei singuratice, care răsuna ca un clopot de argint în aerul adormit. La căderea nopţii, călătorii noştri se opriră în mijlocul cimpulul, aprinseră un foc, al cărui fum se ridica pieziş în sus, şi puseră o oală pe foc, pentru a ferbe crupe. După ce cinară, cazacii se în- FOIŢA ZIARULUI >EPOCA NICOLAE OOOOL ROMAN ISTORIC mur viaţa bepljbi-ickI cazacilor Numai caii slobozi, cari se ascundeaO în aceste pirloage nestrăbătute, lăsaO urme p’aicl. Toată faţa pămlntulul părea o mare de verdeaţă aurită, smălţată de mii alte culori; aerul era plin de cîn-teceie paserilor. Ulii cutreeraQ văzduhul aruncind priviri pătrunzătoare şi lacome. In depărtare se auziaO gîglitul unul cîrd de gîsce sălbatice cari sburaO ca un nor gros, pe d’a*upra vre unul lac per-dut în nemărginitul cîmpurilor. Şoimul stepelor se ridica în slava cerurilor şi se legăna scăldîndu-se in aer ; cînd se zăria abia ca un punct neru, cînd iarăşi strălucia la razele soarelui... O, stepe, cit de frumoase sunteţi! Călătorii noştri nu se opriră de cît pentru a cina. Atunci toţi oamenii lor, Hotel Victoria, două prăvălii sunt de Închiriat pe termen de 5 ani de la 26 Octombrie 1898. A se adresa la d-nu M. Eeonomu & C-ie Slr. Şelari, 4. de picioare să rătăcească prin iearbă, MAŞINE Midi lucrate din Zinc de ori-ce dimensiune cu sobă pentru încălzit apa din Baie DUŞURI pentru CAMERE cu aer COMPRIMAT EXPOZIŢIA PERMANENTA de LĂMPI PENTRU PETROLEU ŞI GAZ AERIAN MARCUS LITTMANN S-sor I. WAPPNER Calea Victoriei No. 61 v!h-i\-v1h «le Episcop!* 113 lir iV (Oiiio^aro) CEA MAI MARE FABRICA DE rifie»SECERATOARE CU LEGAT IZBÂNDA” M'CoAmICK 150 vîndute în 1895 ; 198 vîndute în 1896 ; 265 vîndute în 1897 icerătoare uşoara la lucru, nu uşoara la cântar, care nu poate fi de V ii mai Izbînda va corespunde. ir SECERĂ TOARESIMMPEA Al mr Trainică. I 55* 1 Durabilă, gMHf 3000 BUCĂŢI VÎXBITE ! Mai mult de l/> de secol succes proclamă superiO' >atea sa tn tratamentul de guturai, Iritaţiunei peptnlui, I .fluenţa, dureri reumatismale* scrtntituri, răni, vărsături, bătături.—Topic excelent contra bătăturilor. PIPER-HEIDSIECK mwobee jvou M L.Behrmann&Fil saţi-vă * Scarlat -Ionesctr băcan^str.* AultumlnT, 4O, MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE ItVCMESTI a A K, A Ţ I Strada Doamnei No. 23 91 Strada Belvedere No. 1 REPRESENTANŢI GENERALI AI FABRICEI RGBINSON &AÎIOEN, LTD,, WANTA6E DACĂ PARCE d-VoastrA CADEil ducă este fără putere şi ţâră luciu, dacă aveţi mătreaţă aaă ori-care alta afecţiune a pielei oapulul întrebuinţaţi miraculosul PETROL* . pentru par • oare întruneşte pe lingă calităţi şi aceia de a Înlesni ondularea pirului. întrebuinţarea este uşoară, plăeută şi fără pericol. PREPARAT DE HAHX, FARMACIST IN GENEVA (Elveţia) «aer3- • ..... ....... liocomobile şi Treerâtoare BATOZE de PORMJMB Secerătoare, Cositoare, Greble SFOARĂ DE MANILA AMERICANĂ TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE CtAtalonge gratis şi franco care arde cu sgomot (urlă) DEPOZIT* BUCUREŞTI: Iii* Zamflresoi, Str. Academiei 4; Bazar Univerecl, Calea Victoriei 81$ Hihail Stotaeeoa, Str. Academiei 2 şi Drogocria Tetaa Str. Lipicaall. OALAŢl: Bereoriol, Bazar anglaia. BOTOŞANI: Farmaciile : Perieţeaau ti Bieoleain. IAŞI: Farmaciile Zbrezewsky şi loiya. BAOAU: Drogneria Andreesca. * CALARAŞI: Farmacia Ticek. care arde fără sgomot, fără fum fără miros şi fără fl*1’ mBRKRtmRRmmF * . «a nil SINGURUL DEPOU A. RECREAT BERG Bucuresci, Strada Doamnei TVo. SI fiususeelft,—Tipografia EPOCA Strada Oarawntfi* «e 3.—Şueuresil