SEKIâ II.—ANUL IV, No. 750. Ediţia a treia II NUMĂRUL 10 BANI ‘ jeoi.4 k însep la 1 şi 15 ale fle-cârel luni şl se plâ* tose tot-d’a-una Înainte In Bucureşti Ia Casa Administraţiei In Judeţe şi streinâtate prin mandate poştale Un an In ţara 30 lol; In atreinâtate 60 lei Şase luni ... 16 » » » *5 * Trei luci . . . 8 » » » ** • Un numftr In streinăfate 90 bani J0UÎ, 30 APRILIE 1898 MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ HEMtAUŞMA Ho. 8. -- STRADA CLEMENŢEI — No. 8 TEMjEFOW NUMĂRUL_10 BANI AWUNCIWJMMjE In Bucureşti şi judeţe st primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţi« şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI Ia pag. IV . . . 0.30 b. linia » * » III . 2.— lei » » » » II . . . 3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei liudul UN NUMĂR VECHItî 30 BAN { A DMIXIS TMIA ŢMA No. 8 — STRADA CLEMENŢEI — No. .3 Interpelarea d-lui Take Ioneseu Interpelarea d-luî T. Ioneseu CAMERA Şedinţa de la 2H Aprilie D. Inke lomscM. D-le preşedinte, am onoare a anunţa d-lul preşedinte al consiliului următoarea interpelare: «Cunoaşte d. prim-ministru urmările unor deolaraţiuni pe cari le-a făcut d-sa in sala Orfeu la 25 Septembrie 1894 ? Şi, dacă le cunoaşte, crede d-sa că mal are destulă autoritate ca să pontă sta în capul guvernului ?» D. 1). A. Sturdza, preşedintele consiliului şi ministru de externe. Sunt gata să răspund chiar acum. D. Preşedinte. D-nu prim ministru este gata să răspunză; prin urmare d-nu Take Ioneseu are cuvîntul pentru a’şl desvolta interpelarea. D-nu Take Ioneseu. D-lor deputaţi, şi la guvern şi in oposiţiune am fost totd’auna In contra idee! că se poate discuta In parlamentul nostru cestiunl cari privesc afacerile din alte State, şi de aceea vid să vă declar Încă de la Început că In grava împrejurare pe care am s’o desvolt înaintea dv. nu mă ocup de loc şi nu am dreptul să mă ocup de purtarea bună sad rea a ujiuî guvern strein, ci mă ocup pur şi simplu despre faptul dacă acea purtare este sad nu pornită dintr’un fapt al unul om politic al nostru—şi, ca să lămuresc—al d-lul prim ministru, şi apoi voiu cere de la dv. fă spuneţi singuri conclusiunea. D-Ior, toata lumea ştie de cîte-va zile că In toate părţile regatului un-ar, locuite de romini, este o mare fier-ere, poate mal gravă de cit orl-cind, şi ca să documentez, void cita nu un jurnal de dincolo bănuit de a nu avea simpatii pentru d. prim-ministru, ci acel jurnal de dincolo, «Tribuna Poporului», care, fără a repeta în Cameră, —căci nu voiesc să spun nimic pe care să nu’l pot documenta,—fără a repeta ceaa ce se zice că ar fi inspirat de d. prim ministru, dar de sigur un jurnal care nu-l este antipatic, şi care la toate lntlinplările vo beşte de bine pe d. prim-ministru. Sub numele de Primejdia naţională, «TribunaPoporuluI», în numărul de Duminică 25 Aprilie, se exprimă ast-fel: «Cea mal de frunte şcoală de legea strămoşească a Romînilor e îu primejdie: liceul romtnesc din Braşov se clatiuâ, şi guri mul unguresc îşi deschide braţele prieiineştl, sa’l sprigineaseă. *l8voarele de venite, din cari In mare parte trăiafl plnâ aci şcoalele centrale gre-eo-orientale romlneştl din Braşov, au secat. Astăzi punctul de plecare pentru preocupaţi unile noastre nu poate fi de cit constatarea, că amintitele isvoare ad secat. Is-voarele ad secat, iar guvernul ungar oferă bani din vistieria statului uostru pentru susţinerea şcoalelor de sub întrebare, adâ-ogti.d acestui ofert şi ameninţarea că la din contră, liceul romlnesc din Braşov va fi Închis.» Pe urmă, examiniud situaţiunea, zice: . «Pretindem deci acest ajutor in prin-*ip d, In praxâ însă ne îngrozim de el», Autorul articolului merge înainte şi arată că ceea-ce este mal important unul neam este conştiinţa naţională şi foarte bine spune că: «Conştiinţa naţională se nutreşte din fructele culturii naţionale; tn lipsa acestor fructe conştiinţa naţională slăbeşte şi existenta ethnică a poporului se clatină. «Este evident, că guvernanţi! noştri vread să pună mina pe isvoarele, din cari se h ăneşte conştiinţa naţională a Romînilor.. Gimnasiul din Beiuş este maghiarizat • ne frontispiciul celui din Năsăud se afla 0 ’jns. cripţiune ungurească; Blajul, să fie lăudat, dared nu-’l Înţeleg. Smgur liceul gr.-orientai romtnesc din Braşov mal ţine plaă acum neprihănit stindardul culturei naţionale ro-mîueşil şi lauda Iul umplea de bucurie sufletele Întristaţilor Rominl. «Dar liceul romîuese din Braşov trebue să peară. 0rf va fi închis, ori va primi sub-venţiunea statului ungar. închiderea va să zică nimicire, subvenţiunea va să zică înhă-marea şi acestei puteri romineştl la carul politicei de stat, care are de ţintă crearea statului naţional maghiar, deci nimicirea ethnică a popoarelor nemaghiare din patria noastră. «închiderea e moarte cinstită, primirea subvenţiuuel e o sinucidere licâloasâ, o moarte pestilentă, care va contagia generaţii întregi. . *Se zice însă, că ministrul nu puoe cou-diţiuul pentru subvenţiune, gimnaziul re-mlne cum a fost. «Şi dacă nu pune azi, ne poate d-lul asigura, că alt ministru ori chiar d-lul nu va pune mline ? Ori am uitat soartea gimna-aiului dia Beiuş? Ori am uitat, că există o lege positivă, care dispune, că la şcoalele secundare confesionale subvenţionate de stat, pe profesorii cari sunt plătiţi din acea subvenţiune, are să-’I numească ministrul ?» Am citit, d-lor, acest articol, cam lung, pentru a Învedera ceea-ce vă spuneam adineauri că In realitate este fierbere în suflete, că in realitate teama de închiderea liceului din Braşov nu este himerică şi că lucrul are importanţă. Ştia că un membru al acestei Camere, vorbind cu prietenul meii d. Disescu, II spunea că aceasta nu este lucru mare, fiind că puterea romînismulul sste la munte, nu In licee. Să’ml permiteţi a vă spune că aceasta este o mare eroare. Naţiunile ca şi individul nu se conduc prin picioare, ci prin cap, şi capul cind se înstreineazâ, dacă nu este siguranţă că se va naşte altul ca la faimosul animal mitologic, atunci restul lesne se strică. De aceea vedeţi în Ungaria acest lucru ciudat, că sunt 3000 de şcoli primare romineştl, dar şcoli secundare nu se mal pot deschide. La Arad, la Caransebeş sunt bani strinşl de 10, 15 ani ; cer să deschidă un liceu şi nu primesc nici un răspuns. De aceea vedeţi că şcolile primare nu se maghiarisează, dar gimnaziul din Beiuş s’a maghiarizat, cel din Năsăud este de asemenea in primejdie. A rămas Braşovul. De aceea a-ţl văzut în Boemia că Cehii aâ susţinut, ca manifestaţie naţională, o universitate a lor, căci din universităţi ese adevărata încoronare a culturei naţionale. După cum un individ care nu pătrunde cu inima lui in cele superioare, nu este un om complect, nici o naţiune fără de straturi superioare nu este un corp complect. Patriotismul se bazează nu numai pe interesul presentulul, ci pe gloria trecutului şi pe mîndria viitorului, şi n’al de ce să fii mîndru cind eşti decapitat. Cu cit un Stat capătă mal mare vigoare, cu cit un neam capătă mal mare importanţă în lume, cu atit patriotismul prinde rădăcini mal adinei. Grija Romînilor că li se Includ şcolile secundare este dar firească. Acum, d-lor, că este întemeiată teama celor de dincolo să-mi daţi voie să vă citesc un act oficial. Act oficial, ordinul d-lul ministru al cultelor şi instrucţiune publică No. 1816 din 18 Aprilie 1898, d. VlasicI, pe care vi-1 citesc în traducţiune, căci nu ştiti limba oficială a Statului Ungar, nici d-v. n’o pricepeţi. Iată, d-lor, ordinul, lucru foarte recent, 18 Aprilie 1898. Ordinul este adresat Mitropolitului din SibiO, fiind-că şcoalele romineştl sunt confesionale şi de el atlrnă. Voih citi actul întreg, să mă erte Camera, fie-care vorbă are însemnătatea el. < Excelenţa Ta Domnule Archi-episcop şi Mitropolit! «Ordinul din anul 1875 No. 559 al antecesorului, tocmai din incidentul eşiril la iveală a subvenţiunil şcoalelor din Braşov, dispune ca şcoalele confesionale din ţară, precum şi orl-ce institute de lnvăţămlnt de orl-ce categorie şi de orl-ce grad, susţinute de comune, corporaţiunl, reuniuni sad privaţi, asemenea confesiunile şi bisericile, să nu poată cere şi să nu poată primi, sub nici o formă, ajutor şi subvenţiune materială de la State streine.de la Domnitorii şi guvernele acelora. «§ 72 al art. de lege XXX din 1883, nu numai susţine ordinul, ci cu putere de Rge declară, că actualele şcoale medii susţinute de confesiuni, de municipii, de comune, de corporaţiunl şi de singuratici, asemenea confesiunile şi bisericile, la nici un caz nici nu pot cere, nici nu pot primi ajutor şi subvenţiune materială ae la State streine, de la Domnitorii şi guvernul acelora. d’auna am retuzat de a numi vre-o şcoală sau vre-o biserică; fiind-că ştiam că o pot supune la rigorile legeî ungureşti. Dar,'d. Sturdza iată ce face. Vine la Orfah şi începe : «Aş voi să mi se arate, la ce şcoli s’au dat bani ca să nu se închidă, şi cari biserici s’au reparat cu ajutoare date de guvernul din Bucureşti.» Kalnoky era mulţumit cu declaraţiunea : şcoale şi biserici. Şeful opoziţiunel romîne nu era mulţumit, şi vrea să ştie care şcoale anume. D-l Sturdza cerea numele şcoalel ca să i se poată aplica, la vreme, legea ungară, cea cu pedeapsa încliiderel. D. Sturdza ardea de setea de a face delaţiunea, şi voia un pretext. De aceea face tot felul de destăinuiri, dar le pune pe socoteala contelui Kalnoky, zice că acesta le ştia. «Contele Kalnoky, zicea d. Sturdza, ştie pină la ban, prin comunicările ce i le-ah făcut guvernul nostru, toţi banii cum s’ah cheltuit». El bine, la Orfeh, d. Sturdza spunea un mare neadevăr : nu ştia contele Kalnoky. Şi încă o dată de ce întrebuinţează d-sa frasa că Kalnoki ştia ? Ca să-I serve de pretext la denunţările ce voia să facă. Şi atunci începe: «D-sa ştie de ex. că în anul 1893 94 preotul Voina... Ştiţi, d-lor, cine este preotul Voina ? Şcoalele Romîne de acolo sunt puse sub direcţiunea bisericel S-tulul Nicolae şi preotul Voina era protopop în Braşov şi parochul bisericel S-tulul Nicolae. Relah spusele d-lul Sturdza: «D-sa ştie de ex. că în anul 1893-94 preotul Voina din Braşov a ridicat asupra art. 82 din budgetul Instrucţiei publice, cu mandatul No. 169, suma de 58.500 lei şi cu mandatul No. 1595 suma de 90.000 lei» ; ... «D-sa ştie că în anul 94—95 din art. 47 al budgetului Cultelor şi Instrucţiei publice, s’ah ridicat de preotul Voina din Braşov, cu mandatul No. 54, suma de 58.500 lei şi cu mandatul No. 1854 suma de 45.000 lei». Făcea d. Sturdza dublă operaţie: ne denunţa la Budapesta pe noi, şi ne denunţa şi în ţară că dăm bani cu voia Maghiarilor, în contra intereselor Romînilor. Căci adăoga: «Ştih Maghiarii de ce s’ah dat de guvernul din Bucureşti suma de 300.000 lei, şi de aceea nu se supără, nu se îngrijesc!» Chiar după aceasta, am refuzat în tot-d’auna pină şi astă-zl, în toate conver-saţiunile mele,—căci de mine era vorba,— tot-d’auna am refuzat să spun numărul acestor mandate şi suma acelor cifre; şi chiar astă-zl să-mi permiteţi să reluz căci nu voiesc să iasă dovezi şi acuzaţii din dezbaterile noastre. Acest paragraf pentru şcoalele romîne din streinătate, este un paragraf global, şi dacă ministrul este cuminte, www.dacoromanica.ro nu dă acest secret de cît numai şefului comptabilităţel, şi din piesele justificative se face un dosar intim care se ţine în cutia şefului comptabilităţel, de unde nu ese nici odată. După denunţările d-lul Sturdza de la Orfeh, am luat disposiţiune, ca şi mandatele să se facă pe numele comptabi-lulul, aşa că nu se mal cunoaşte nici persoana căreia se dedea banii. * Pentru darea banilor la destinaţiune, nu exista de cît o chitanţă de primire, şi afirm aci că aceste chitanţe de primire ah fost, după căderea noastră de la guvern, cunoscute guvernului unguresc. (Sensaţiune). Afirm, că acum doul ani, o anume chitanţă, pe al cărui nume nu pot să-l spun aci, dar în particular ’l voih spune, a fost văzută, şi mi s’a vîrît mie în nas numele şi data printr’un amic—a-daog, nu din lumea oficială — şi mal afirm că o chitanţă din timpul guvernului d-lul Aurelian a fost pusă în nas acum o lună de zile unul romîn însemnat de dincolo, drept dovadă. Şi acum să restabilesc rolurile. Cînd un om vine şi spune în întrunire publică cînd, cum şi ce fel s’ar fi dat bani, dînd rînd pe rînd numărul şi cifra mandatului, cifra şi persoana, şi peste patru ani răspunde cum a răspuns, aceasta nu însemnează a răspunde, ci se chiamă o fi inconştient. SMFOBîaJL'fH Sturdza trădătorul! Extrem de gravele destăinuiri, făcute ieri la Cameră de d. Take Ionescu, destăinuiri pe cari le publicăm in extenso în pagina I, au căzut ca o bombă, deşi deja de cîte-va zile lumea politică ştia cîteva amănunte ale trădării comise de spionul un-gureşe Dimitrie A. Sturdza. D. Take Ionescu, în mijlocul unei emoţiuni adinei, a dat citire unor acte importante, două adrese ale ministrului unguresc de instrucţie, d. Wlassics, trimise mitropoliei romîne ortodoxe din Sibiu, privitoare la şcolile romîne din Braşov (liceu, gimnastă real, şcoală comercială, şcoală primară şi şcoală secundară de fete). Din aceste două acte oficiale resultă că guvernul unguresc vrea să maghiarisese sau să închidă şcolile romîne din Braşov, pe temeiul, că ele aii primit subvenţii de la diferite guverne romîne, afară de cele două guverne presidate de Dim. Stur-dea. Şi, drept dovadă că şcolile romîne au fost subvenţionate, ministrul unguresc citează în adresa sa denunţarea făcută de d. Sturdza la Orfeu în 1894, precum şi documentele pe cari acelaşi Sturdza le-a pus la disposiţia guvernului unguresc. Această parte a uclcssei ministrului un gur a produs o senzaţie de nedescris. — Da, domnilor,—exclamă d. Takelo-nescu,—primul ministru al Romîniel a dat gnvernulul unguresc secretele de Stat ale Romîniel ca să se servească de ele pentru închiderea şcoalelor romîne dinBraşov. Toţi ah fost consternaţi de această gravă destăinuire, şi conştiinţele tuturor păreah a răspunde: — Trădâtorule! D. Take Ionescu continuă să tragă concluziile din acest act oficial şi conchizînd, apostrof iză pe primul ministru al Romîniel Dim. A. Sturdza cu vorba grea dar meritată : — Iuda! * * * După cite-va secunde, in mijlocul unei confuzii generale în spiritele taberei ma-melucilor, ia cuvintul Sturdsa-trădătorul. Palid ca un mort, Dimitrie Sturdza a spus că trecutul său e cunoscut, că e patriot, că d. Delavrancea e o viperă, că d. Take Ionescu n’a lucrat nimic pentru ţară, etc. Încolo, nimic. Primul ministru n’a răspuns absolut nimic la acuzaţia gravă ce i s’a adus şi care e cuprinsă în adresa oficială a ministrului unguresc Wlassics. Nu numai că n’a răspuns, dar a declarat, cu un cinism revoltător, că nu mai ascultă replica d-lor Take Ionescu şi Delavrancea, cari aii cerut cuvîntul în cestiune personală. * * * Banda de mameluci, voind să închidă discuţia, d. N. Fleva a luat cuvintul în contra tnchiderei. — Voiţi să închideţi discuţia asupra unei trădări naţionale? Atunci, mîine va veni poporul aici să vă gonească şi să smulgă de pe acea bancă pe acel vulgar trădător ! Minoritatea aplaudă cu frenesie, iar majoritatea rămîne înmărmurită, afară de vociferanţii de meserie Filipoiu, Epure seu, Mărgărite seu, Dimancea, Delimarcu, Procopiu şi Ghimpa. Ba, într’un moment dat, Epurescu, uittnd că e vice-preşedinte al Camerei, traversează cu furie incinta şi se repede asupra d lui I. C. Grădişteanu. Graţie însă intervenţiei mai multora, Epurescu a fost gonit la locul său şi s’a evitat o busculadă scandaloasă. După acest incident, d. Dim. Sturdza sc ridică şi începe să răcnească : — Eu nu mai ascult pe nimeni! Eu plec ! Şi trădătorul Sturdza, urmat de o bandă de mameluci, pleacă din Cameră cu servieta la subţioară. * * D. Take Ionescu ia din noii cuvîntul şi după ce face o declaraţie solemnă, că, guvernul conservator, deşi solicitat pe cale diplomatică, totuşi a refuzat categoric a face comunicări de acte, îşi complectează destăinuirile, spuntnd: — Patru luni după retragerea partidului conservator de la pu- tere, aflîudu-mă în Yiena, un par' ticular mi-a arătat un act, pe care eti şi guvernul conservator am refuzat să’l dăm guvernului vecin. Maî mult chiar: Un înalt personaj din Transilvania (se zice că e Mitropolitul Mirpn din Sibiu. N. Red.), fiind la Budapesta, primul ministru ungar i-a arătat documentele de cari face amintire ministrul Wlassics în adresa sa 1 Această nouă destăinuire a produs o senzaţie de nedescris. Un murmur dureros străbate sala întreagă. Pe banca ministerială se aflau doul miniştri, d-nii Ferechide şi Ionel Brătianu; şedeau paliei şi zdrobiţi moraliceşte ; Iţi făcea impresia că conştiinţa lor le strigă : — Da, Sturdza e un trădător ! Banda de mameluci căuta să se a- gaţe de cuvînt, cum se agaţă omul scm-fundat in apă de un fir de iarbă, ca să poată să-şl înşele propria lor conştiinţă, să poată zice măcar attt : — Dovada nu e deplină ! * * * A luat cuvîntul d. Delavrancea, p$ care trădătorul Sturdza l’a numit chiar din senin cu epitetul de viperă care muşcă. D. Delavrancea a răspuns că trădătorul Sturdza e o hienă. Şi citind din nou adresa ministrului ungar Wlassics banda de mameluci a început să conteste că în adresă se vorbeşte de Sturdza deşi textul este clar. Atunci d. Delavrancea, indignat de neruşinarea bandiţilor, a exclamat: — Dacă primul ministru va veni aci şi va face o declaraţie formală des-minţind aserţiunea ministrului Wlassics atunci eu voiiX cere scuze în plin parlament ! Momentul era grav . s’a pus in joa întreaga cestiune. Şi cîţi-va guvernamentali în cap cu Ionel Brătianu, au eşit din Cameră şi căuttnd pe Sturdza l’au somat să se desculpe, căci alt-fel şi ei vor rămîne convinşi de trădare. Trădătorul, neavînd încotro, a venit şi a declarat : Kalnoky ştia deja sub regimul conservator de subvenţiile date şcolilor din Braşov, prin urmare ce nevoie mai era să fac eu comunicări de acte U. Atît! Dar aceasta ne fiind o desminţire, d. Al. Marghiloman a somat pe primul ministru, ca pentru cinstea acestei ţări, să ceară pe cale diplomatică guvernului nngnresc ca să desmintă aserţiunea ministrului Wbsticv. Trădătorul a răspuns că nu va face acest lucru ! Deci, a rămas impresia in toţi că: — Sturdzae un vulgar trădător. Mal mulţi cetăţeni din Constanţa ah luai iniţiativa infiinţărel unei bănci, pentru a se veni in ajutorul comerciulu! şi industriei. Capitalul nouel bănci va fi de 500 mii lei, împărţit în acţiuni de cîte 100 lei una. La 1 Maih se deschide sesiunea S-tulul Sinod al Bisericel Romine. Decretul de convocare a fost deja semnat de M. S. Regele. Am spus, In ediţia noastră de erl, că consiliul comunal urma să se ocupe, In şedinţa sa de erl-seară, cu chestia scumpirel plinei. Numai după terminarea scandalului pe care l’am relatat, consiliul s’a ocupat de această chestie. S’a pus la dispoziţia primarului suma de 400,000 lei, ca fond pentru prelntlmpinarea speculaţiei brutarilor. D. Chaigneau, inginerul şef al comunei Iaşi, a sosit ieri dimineaţă In Capitală. D-sa a avut o întrevedere cu d. N. Ganea, primarul laşului. In urma acestei întrevederi, d. Chaigneau a renunţat de a’şl mal da demisia din postul ce ocupă, pentru binele laşului. Ah fost numiţi la institutul de gynecolo-gie, de sub direcţia d lui profesor Assaki, Prim asistent: d. dr. I. Kiriae ; Preparator : d. dr. T. Romano ; Asistent de anatomie normală şi patologie experimentală ; dr. D. Gerota ; Asistent de bacteriologie : d. dr. Proca ; Asistent de anatomie patologică: d-na Moscuna-Sion. Mal multe ziare s’ah ocupat de un incident petrecut la jpodrom, incident în care figurează şi numele d lui colonel Cialie, şi de care ne am ocupat şi noi. In ce ne priveşte, Insă, nu am avut intenţia să atingem cit de puţin pe d. colonel Cialie, pe care 11 cunoaştem ca un bun militar. Se ştie că primăria Capitalei a intentat 32 procese de contravenţie Ateneului Romîn. Aceste procese urmah să se judece erl, la judecătoria din Galben. . In urma unei adrese oficiale a primarului Robescu, dosarul a fost închis. Monumentul comemorativ, pentru anexarea Dobrogel 1» Romlnia, va fi inaugurat tn Oc tombrie viitor.________________________ Scariat O. Ar ion ADVOCAT S’a mutat Bulevardul Maria, 84 IPOCâ A se citi ultimele informaţii precum şi telegramele de azi în pag. IV. Serbarea naţională de Duminică Comitetul Naţional din Bucureşti a primit următoarea adresă din partea colegilor din Iaşi; Iubiri colegi, Comitetul Naţional Studenţesc din Iaşi, a hotărit şi a făcut toate demersurile necesare pentru ca, In z'ua ^ Jf3) Maid s& se organizeze meetingurlnaţionale In următoarele oraşe: Iaşi, Fălticeni, Piatra-Neamţ. Roman, Bacăfl, focşani, Galaţi, Bîr-lad, Vaslui, Tulcea şi Constanţa; Ia cari meetingurl vă invităm cu tot dinadinsul şi cu toată iubirea frăţească să fiţi represen-taţl prin delegaţii voştri, comuniclndu-vă tot-odată că şi studenţimea Ieşană va fi representată prin delegaţii el, la meetin-gurile voastre, În marginele resurselor materiale de cari dispune modesta noastră casă. Iubiţi colegi, cu toţii Înfrăţiţi să ducem şi de azi Înainte lupta pe care am între-prins’o şi pe care suntem fermi decişi a o continua pentru triumful marel cause naţionale. Primiţi o strlngere de mină frăţească din partea studenţimel Ieşene şi—Ia luptă, căci victoria va fi a noastră! * * * Comitetul Naţional studenţesc din Bucureşti a delegat pe d. Virgil Benişache, pentru a organiza Împreună cu Liga şi colegii ieşeni, meetingul din Galaţi. Delegatul va pleca astă seară cu mandatul de a-şl g* toate silinţele pentru reuşita acestei mari serbări naţionale. * * * Următoarea invitare a fost adresată, de preşedintele Comitetului Central al LigeJ, tuturor preşedinţilor societăţilor ştiinţifice şi literare : Domnule Preşedinte, Ziua de 3 (15) Maiă, aniversarea a 50 de ani de la revoluţia din 1848, a Romînilor de peste munţi, trebuind a fi sărbătorită de tot romînul, Comitetul Central al Ligel culturale a luat decisiunea de a vă invita şi pe dv, la solemnitatea ce va avea Ioc In acea zi memorabilă: 1) La ora 1 p. m. un Te-Deum se va serba la biserica Zlătari, In amintirea conducătorilor şi eroilor de la 1848, al Roml-nilor de peste Carpaţl. La acest Te-Deum vor lua parte toţi membrii Ligel şi toate societăţile ş -iinţifice şi literare, şi de ajutor mutual din Bucureşti. 2) De la biserică vom porni cu toţii la sala HUGO unde se va ţine o Întrunire publică. unde pe lingă alţi oratori vor vorbi dd. M. Vlâdescu şi Barbu Păltineanu, din partea Comitetului Central al Ligel. De la Întrunire cetăţenii şi membrii Ligel vor porni In meeting de manifestare, cu drapele, muzici, baniere, etc., în tot lungul calei Victoriei plnă la şosea. 3) Seara la 8 şi jum. ore va avea loc Ia Ateneu o conferinţă de d. Barbu St. Dela-vrancea, vice-preşedintele Comitetului Central al Ligel culturale. In vederea acestei măreţe solemnităţi, subsemnatul nu se îndoeşte, d-le Preşedinte, că şi dv. Împreună cu toţi membrii societăţii ce prezidaţi, ne veţi da tot concursul, par-ticiplnd cu insigniile şi drapelele dv. la toate festivităţile Ligel. Vă rugăm în acelaşi timp a ne face cunoscut cit mal curînd participarea dv. pentru a putea să vă rezervăm locul convenabil. Primiţi expresia consideraţiunel mele. Preşedinte, M. Vlădescu. DIN STREINTTÂTE SITUAŢIUNEA Vorbele rostite, nu de mult, de către primul ministru al Angliei, că viitorul inspiră serioase Îngrijiri, produseseră oare-care nelinişte. Ziarele europene,relevînd aceste vorbe, constată că cel puţin situaţiunea actuală e mulţumitoare. Conflictul spano-american a jucat rolul unei supape de siguranţă. Izbucnirea războiului a împins In al douitea plan toate chestiunile cari Îngreuiaţi situaţiunea. Nu se mal vorbeşte de chestiunea cretană, nu se mal pomeneşte de ckestiuuea chineză, plnă şi antagonizmul dintre tripla şi dubla alianţă pare că s’a şters. Ia adevăr, războiul ispano-amarican a oferit un noii prilej Rusiei şi Germaniei să constate că interesele lor se aseamănă. Dacă nu se poate şti ce rezervă viitorul, totuşi nici un guvern european nu pare a împărtăşi temerile lordului Saiisbury si fie-care, urmărind desfăşurarea războiului, ‘ se preocupă mal mult de chestiunile interne. In Franţa, lumea e cu totul absorbită de a legerile pentru Cameră. La primul scruttn guvernul a repurtat un succes relativ, alegînd’u-se 173 de republicani; dacă la această cifră a-dăogăm pe aceea a reliaţilor şi a monarhisti-lor, cari sprijinesc guvernul, atunci cabinetul dispune după primul scrutin de 235 de voturi. Adversarii săi, radicali, radicall-socialiştl şi socialişti, ati obţinut toţi la un loc numai 133 de mandate. Diferenţa e simţitoare. E adevărat insă că mal sunt 170 de locuri in balotaj si că plnă la urmă raporturile s’ar putea schimba. Şi nu trebuie să se piardă din vedere că raliaţii şi monarhiştil nu sunt partizani necondiţionaţi al guvernului. Aşa că la urma urmelor, se poate ca ministerul M61ine să nu dispuie de cit de o slabă majoritate reală. _ In Germania, Reichstagul a fost eongediat cu elogii din partea Împăratului pentru însemnatele voturi date în legislatura care s’a finit. După cum se prevede, campania electorală pentru noul Reichstag va fi liniştită. Austro-Ungaria e preocupată de chestiunea relnoiril pactului dualist. Delegaţiunile s’afl Întrunit la Pesta şi miiue, Joul, contele Golu-rhowsky va face expunerea diplomatică, aştept® & cu multă curiozitate. Anul trecut, d. conte t'Olucbowsky a desfăşurat in DelegaţiunI per-8Pectiva unul viitor mare conflict între Europa 5l America; o parte din această prezicere s’a r«alizat deja. Turburările In Ii alia Situaţia e îngrijitoare numai In Italia, unde s’atl produs grave turburărl din cauza scum-pirel plinei. Escesele aii avut un caracter foarte grav, luind pe unele locuri aerul unei adevărate re-voluţiunl contra autorităţii Statutul. Şi nu numai poporaţiunea orăşenească s’a mişcat, ci şi cea rurală, care a năvălit în oraşe pusliind, incendiind şi omorlnd. Armata a restabilit ordinea. Dar cele lnlîm-plate dovedesc o stare de lucruri escesiv de gravă. Foreign. Cronica judiciară. Şovlnisinnl la Americani.— Vinul «le Xeres.—IJn militar, acuzat de delict de presă. Trebue să fie războia, pentru ca să ne arate piuă unde pot să meargă popoarele cele mul civilizate cu şovinismul lor. Zilele trecute, mal mulţi americani se găseaţi la un restaurant din Londra, cînd un chelner, grăbit ea să-I servească, îl întrebă dacă nu doresc vin de Xeres. La cuvîntul de Xeres, comesenii pare că afi vrut să sară de pe scaunele lor, arunclnd priviri fulgerătoare către chelner. El chiamă pe patronul restaurantului şi ’i observă cit de u-militoare era pentru nişte loiali americani propunerea subordonatului sâo. — N’aveţI de ce vă supăra, le răspunde patronul, puteţi bea In linişte vinul de Xeres, căci nu e adevărat. E un Xeres, pe care, pentru mal multă garanţie, ’l fabric eă. Ca Americani, răspunsul restauratorului a fost găsit satisfăcător, dar ca clienţi, au cerut un supliment de explicaţiunl — Va să zică, d-ta nu ne dai băuturi adevărate, obiectează clienţii, şi ceea ce al făcut pentru Xeres, o-I fi făcut-o şi pentru Bordeaux şi Şampanie, a căror notă e prea Încărcată. Te rog fă bine de scade nota. Cum Insă restauratorul se opunea, el a fost chemat în judecată spre a Ie restitui diferenţa. Afacerea s’a Înfăţişat înaintea curţel de poliţie Marlborough Street. Procesul nu s’a pledat Insă, de oare-ce părţile aii căzut la învoială. Cum se vede, americanii, cu tot şovinismul lor nu se depărtează de spiritul lor de mer-cantelism. Zi-I american, şi pace. Un soldat bacalaureat, care mal e şi student în medicină, anume Librescu, fusese cîte-va zile arestat la închisoarea militară, unde a făcut cunoştinţă cu un soldat Blumenfeld, condamnat pentru dezertare şi fiind in fiare. Mal tîrziti, acest Blumenfeld a trimes scrisoare pe adresa familiei Lebrescu, scrisoare care a fost apoi inserată cu îufloriturl în Lumea Nouă. S’a bănuit că autorul articolului nu poate fi altul de cit soldatul bacalaureat Libr6scu, care a şi fost dat în judecată pentru insultă de superior, comisă pe calea presei. Consiliul de războia, presidat de d. colonel Mareş, a început ieri judecarea acestei afaceri. Apărarea era reprezintată prin d-nil Disescu, Cernescu şi locotenent Theodorescu. Se comunică consiliului o petiţiune a unul redactor de la «Lumea Nouă», d. V. PopovicI, care se declară de autor al articolului. Apărarea, prin d-nii Disescu şi Cernescu, ridică nn incident. Se recunoaşte că după art.217 din codul de justiţie militară, tribunalele militare pot judeca şi delictele de presă comise de militari, dar nu e nici o dispoziţiune In codul militar, care să suprime dispoziţiunea constituţională asupra responsabilităţii in materie de delict de presă. Or, după alineatul 8 al articolului 24 din Constituţie, nu se poate urmări pentru delict de presă de cit autorul declarat, şi Sn lipsa acestuia girantul satt editorul. Fiind-că d. PopovicI s’a declarat autorul articolului, justiţia militară nu mal putea urmări pe altul, şi chiar de nu s’ar fi declarat un autor, nu se putea urmări de cit girantul. Consiliul respinge incidentul şi procede la luarea interogatoriului acuzatului şi la ascultarea martorilor. Desbaterile vor continua şi azi. Buletinul Economic 28 Aprilie. Bursa din Bucureşti.—Scrisurile funciare continuă a fi căutate în paguba reatel române şi s’afl urcat din noii. Ruralele se vtnd cu 98.—, urbanele de Bucureşti îu 96i/i. Acţiunile Băncii Naţionale afi cîştigat de de asemenea câte-va puncte: ele cotează azi 2100 comptant şi 2190 cu termen. In tîrgul devizelor de asemenea urcare, Cek Londra se plăteşte cu 25,37'/» Cek Paris cu 100,10, Cek Viena cu 2097/s Cek Berlin cu 923,42'Za. Bursele străine.—Tendinţa continuă a fi fermă la toate bursele din străinătate. Mesagiul lui Mac-Kinley, prin care anunţă Congresului victoria de la Cavite şi prezice sfîrşirea apropiată a războiului, a fost bine interpretat şi a încurajat pe ho-siştl. Tîrgul cerealelor.—Din America vin cursuri din ce îu ce mal urcate ; am putea zice că cursurile fac la New York salturi mortale. Iată cursurile din ultimele trei zile : Simb.: Ieri: Azi: Grîfl............... 145.— 160 50 188.- Porumb..............38 3/< 39 Va 40 ’/» Aceste cursuri nu impresionează însă bursele europene, cari se menţin la limita din săptămina trecută, căci săriturile acestea de cursuri sunt atribuite unor manevre de bursă. La Brăila s’afl făcut transacţiunl puţine, pentru că de obiceifi urcarea subită a cursurilor face şi pe cumpărători şi pe vlnză-ori să se ţie îu rezervă. S’a vîndut: Grlu 800 hi. de~67.4 hl. • pr. hl. Lei 14.25 şlep 1000 » > 60.5 » • » > » 13.50 » 3900 » » 69 8 » - » > » 16.20 » Porumb 11200 hl. de 75.4 kg. • pr. hl. Lei 7.40 şlep 2800 » » 73.3 » • » » » 7.50 » 3200 » » 75.— » • 1 > » 7.80 » 1200 » » 80.5 » • pr. 0/0 kg. 10.55 vag. 1500 » » 77.—» • » » 1085 » 400 » » 78.—» - hl. » 8.30 mag. Orz 4000 hl. de 57.8 • • • pr. hl. Lei 5.80 mag. Secară 800 hi. de 64.— . • pr. hl. Lei 9.20 mag. 500 » » 62.4 - • • > » » 9.10 » 1000 » » 61.— - • > » » 8.— » Corpurile Legiuitoare CAMERA DEPUTAŢILOR Şedinţa de la 98 | priite (Urmfrt) Oratorul se întreabă cum a aflat guvernul unguresc că şcoalele romîne din Transilvania primesc subvenţie de la Statul romîn şi dă lectură unei alte scrisori a ministrului Vlasicl, în care acesta face istoricul şcoalelor romîne. Această scrisoare este foarte bine documentată, cu date sigure şi complecte. Ministrul Vlasicl afirmă că a aflat despre subvenţlune din discursul d-luî Stur-dza din 1894, de la Orfeu, cînd acesta a denunţat pe guvernul conservator că ajută şcoalele romîne de peste munţi, spu-nînd anume şi suma ce se acordă. Din informaţiile guvernului unguresc, faptul s’a confirmat. Mal mult chiar, în urma representaţiilor diplomatice făcute, d. D. Sturdza a oprit de a se mal da subvenţia şcoalelor romîne. Fapta de la 1894 a fost rea. Urmările el sunt şi mal rele. D. Tache Ionescu declară că nu va face comentariile faptelor expuse. Le lasă la aprecierea Camerei. Ori-care însă ar fl succesul ce Par obţine d. D. Sturdza, în faţa majorităţei, să cugete adine la turburările sufleteşti ce se vor produce în sentimentele naţionale. Un vot de încredere va fi o descurajare pentru naţiune (aplauze prelungite). D. D. Sturdza Începe prin a se pllnge de atacurile nedrepte şi veninoase ce se îndreaptă în contra ’l de o bucată de vreme. In ce priveşte documentul din urmă, citit de d. Take Ionescu, el este extras din istoria Transilvaniei, din discursurile d-lul Maiorescu şi din discuţia unul proect de lege, din 1875. Aduce ca mărturie discursul săii de Ia Orftfl, pentru a arăla că contele Kalnocki ştiea despre subvenţia din 1894 cînd îu discursul ca a pronunţat în Dele-gaţiunl a declarat că are cunoştinţă de subvenţia acordată de guvernul romîn şcoalelor de peste munţi. D. Sturdza afirmă chiar că guvernul conservator a comunicat faptul acesta celui unguresc şi dă citire părţel din discursul săil de la Orfeii relativă la subvenţiunl. A blamat alegerea persoanelor cărora li se acordau subvenţiunl, printre cari un oare-care DiaconovicI, care susţinea, împreună cu etnologii unguri, că Romluil nu sunt autochtonl în ţara lor. Iată ceea ce aveam de spus şi nu d. Ionescu îmi va face reputaţia. Mamelucil aplaudă. Voci : închiderea discuţiei. D. Take Ionescu cere cuvîntul în chestie personală. D. Sturdza. Numai stau aici ca să aud insulte.) D. N. Fleva vorbeşte contra închiderei discuţiei. E o chestie gravă... D. A. Marghiloman. Nu e nimic prea grav pentru d. prim-ministru. D. N. Fleva. D. prim ministru e dator să răspundă. Respectaţi parlamentul, d-le prim■ ministru. Se naşte un tumult îngrozitor. Mame-lucii Nae Dimancea, tilipoiu, Iepurescu vociferează ca sălbatecii. Camera este în picioare. Deputaţii opoziţiei sunt ameninţaţi. D nit Marghiloman, Ghermani, Dela-vrancea, Fleva protestează în contra violenţelor majorităţei. Cînd liniştea se restabileşte, D. N. Fleva continuă. D sa e gata a da vot de încredere d-Vui Sturdza, dacă. acesta va declara că e inexact ceea ce a spus d. Take Ionescu. Alt cum, trebuie izgonit de pe banca ministerială. (Aplause furtunoase pe băncile minorităţei). Vrem să ştim, continuă d. Fleva, ce e adevărat în aceste desvăluiri ale unui act public. D. Giani întrerupe pe orator. D. Fleva. Guvernul nu a răspuns la acu-zaţiunea că « promis guvernului maghiar să tae subvenţia şcoalelor romîne. UD- Sturdza aduce cîte-va budgete din trecut, prin care se dovedeşte că subvenţia era Înscrisă şi că corniţele Kalnocki avea de unde să afle că guvernul romîn subvenţiona bisericele şi şcoalele din Ardeal. Discuţia fiiind închisă, D. Take Ionescu ia cuvîntul în chestie personală. D. Sturdza părăseşte banca ministerială unde nu mai rămîn de cît d. Paladi şi Be-rendeiu. Ciţi-va mameluci îl urmează. Oratorul declară că a ştiut mal dinainte cum va răspunde d. Sturdza. Constată încă odată că primul-ministru a dat lămuriri guvernului unguresc asupra sumelor cu e-ari se subvenţionează şcoalele de peste munţi. In ce priveşte afirmarea că contele Kalnocki ştiea, d. Ionescu afirmă că în-tr’adevăr acesta ştiea, însă nici ce snme se acorda, nici cui. Aceasta a spns-o d. Sturdza. D-sa, fiind ministru, a refuzat să dea asemenea ştiinţe. Dîndu-le, d-nnl Sturdza a expus la persecuţiune persoane, biserici şi şcoale. Oratorul citeşte discursul contelui Kalnocki si dovedeşte că acesta nn a ştiut anume cărei şcoli se dedea subvenţie. Citeşte apoi şi discursul spionului Sturdza de la Orfeii, în care se arată nn numai nume de persoane, dar şi numerile de mandate, cu cari s’afl dat ajutoarele. D. Take Ionescu mai declară că chitanţele de primirea banilor au fost comunicate de guvernul actual, gnvernulni maghiar. S’au comunicat chiar şi chitanţe de ale guvernului Âurelian. Terminînd, oratorul constată că d. Sturdza nu a răspuns nimic la interpelarea sa: e un Inconştient! (Aplauze frenetice în băncile minorităţei). D. Delavrancea, în chestie personală, declară că singurul vinovat, pentru chestiile personale ce se ivesc, este însuşi primul ministru. www.dacoromanica.ro D. Sturdza Va acuzat că e limbă de viperă. Nu va răspunde la această insultă, căci lumea îl cunoaşte că nu e hienoe, nici cîinos. Alţii sunt şi în exterior şi în interior hiene. După ce execută pe falşii patrioţi, d. Delavrancea spune că de pe banca ministerială nu s’a răspuns la următorul punct: In scrisoarea sa către mitropolitul Roman, d. Vlasicl face istoricul şcoalelor romîne de peste munţi. Natural că o parte a fost luată din colecţia Monitorului Oficial. Mai reiese însă că lămuriri asupra subvenţiei au fost cerute guvernului român şi că ele aâ fost date do d. Sturdza. D. Delavrancea dă lectură scrisorel d-lul Vlasicl şi declară că dacă d. Sturdza îl va afirma că nu e vorba aici de comunicări recente, oratorul îl va face scuze. Plnă atunci Insă d-sa susţine că comunicarea subvenţiei s’a făcut sub guvernul actual. De altmintrelea, contele Calnocki a vorbit în 1894 de cifra de 100.000 lei, pe cînd d. Sturdza a denunţat slreinătăţel pe guvernul conservator că Împarte şcoalelor de peste peste munţi 300.000 lei. Concluzia? Tăierea subvenţiei şcoalelor înseamnă dispariţia lor. E decapitarea neamului romînesc. D. Sturdza apare în acest moment. Preşedintele. D. prim-ministru are cuvîntul. D. Delavrancea. Nici eu nu vreau să ascult pe d. prim-ministru. (Toţi membri opoziţiei părăsesc sala ) D. Sturdza constată că s’a dat un asalt în contra sa, pricina e tot... înfrîngerea de la Ploeştl 1 Declară că e o pură invenţie a-firmaţiunea că ar fi comunicat guvernului unguresc date şi documente relative la subvenţia şcoalelor. Totul e o minciună, o asemenea comunicare un a existat. D. Al. Marghiloman declară că ia cuvîntul pentru prima dată îu chestia naţională. D. C. Stoicescu, care presidează, spune că a intrat în ordinea zilei şi nu-I poate da cu vîntul. Camera, consultată, consimte ca d. Marghiloman să vorbească. D. Marghiloman spune că, faţă cu faptele cari s’afi afirmat, d. Sturdza trebuie să ceară explicaţiunl guvernului maghiar. D. Sturdza declară că nu a examinat dacă documentele d-lui Take Ionescu sunt autentice. S’a apărat de Învinuirile ce i s’aii adus şi nu are nevoie de explicaţiunl. Se intră în ordinea zilei, discuţia proiectului de Căi ferate particulare. D. Corbescu, care urma sâ’şl continue discursul început erl, renunţă la cuvînt. D. I. I. Brătianu spune că amendamentul d-lul Fleva nu se poate primi, de oarece ar face imposibilă construirea de căi ferate. D. Delavrancea reclamă respectul autonomiei judeţelor şi comunelor. Citează texte diutr’o lege franceză, din timpul lui Napoleon al III, care recunoaşte comunelor şi judeţelor, nu numai dreptul de a constrni căi ferate, dar şi dreptul a stabili localităţile ce ele vor străbate. D. Sturdza spune cîte-va cuvinte şi cere votarea articolului. D. Corbescu ţine un lung logos, prin care susţine articolul In redacţiunea sa. D, V. Lascar spune că comunele şi judeţele vor trebui să se pronunţe asupra liniilor de interes local. Ele vor trebui să decidă dacă e îu interesul comunei safl judeţului de a se construi un drum de fier. Astfel numai se va satisface autonomiei comunale şi judeţene şi tot odată şi intereselor Statului. Şedinţa se ridică la ora 6. A se citi ultimele informaţii precum şi telegramele «le azi în pag. IV. Mobile de vînzare Iu Calea Victoriei, No, 78 etajul I, vis-âvis de Pasagiul Romîn se vinde Mobilul din 5 camere, compuse din : SALON, SALONAŞ, SUFRAGERID, ODĂI de CULCARE, BIROU, ANTRE şi alte diferite mobile elegante pentru complectarea orLcă-rel aranjamente. Piofitaţlde ocazie, fiind preţul convenabil. Doctorul £• MÂNOLESCU de la Facultatea de medicină din Paris Roate interne, de Femei şt Faceri fjflamoş) Tratează de asemenea boalele de eopil si Syphilitice Consultaţiunt de la 2—5 p. m. Pentru săraci Luni şi Joul gratis 321 Calea Moşilor 321 Cabinet medical Locot. Al. Teodorescu AVOCAT Fost mult timp la Ministerul de nd*-boi şi procuror la tribunalul Militar», s’a mutat de la 23 Aprilie în strada Ml-lial-Vodă, No. 70, vie-i-vis închisoarea Doctorul CobilovicI lutorcîndu-se din streinatate ’şl reia orele de consultaţie de la 8 — B p. m, Special în Boale de femei şi copil Mânios Strada Caroi No. 1.8 1,000,000 LAMPIOA NE Veneţiene şi Japoneze PENTUU ILUMINAŢI UNI Cele mal frumoase culori şi forme Pentru Provincie se trimite franco 25 bucăţi bine asortate cu preţul de lei IO M. LITMANN, I. WAPPNER S-sor Calea Victoriei No. 61 vis-â-vis de Episcopie Se vinde pentru eşirea din indiviziune l j Moşia Gloduri Pădurenî, 830 fălci, pâ-mlnt arabil, fineţuri şi aearete în bună staro la 30 km. de gara Bicăti. 2) Moşia Cleja-Băcăcumi, 520 fălci, pămtnt de arătură, fineţe, iameşe, păduri şi aearete In zidărie, aceactă moşie traversată de apa Şiretului se află la 5 minute de gara Faraoni. 3) Moara din comuna Letea lingă Bacău, situată pe apa Bistriţa, avînd patru perechi petre de măcinat. Toate situate în judeţul Baeţti. Pentru informaţiunl a se adresa la doamna Mari» Th. Hauntz la Galaţi STR. CUZA-VODĂ, No. 20. DIN CAUZA RETRAGERE! DIN COMERŢ a d-Ini II. Oelilberg e’n cutngtârut ţi *te vinde CU 2 7°|o SUB COST ^ MOBILE din Strada Caroi Vo. G vis-â-vis de clădirea noului PALAT al POŞTELOR Vînzarea acestui depozit durează numai scurt timp şi onor. Public este rugat a se grăbi ca să profite de această rară ocaziune, de a cumpăra mal ef-tin de cît ori unde Mobile fine şi bune în diferite stiluri: Aranjamente complecte de Dormitoare, Sufragerie, Saloane, Salonaşe şi diverse Mobile de fantesie, Deposit mare de garnituri gata tapisate, SCAUNE da fantasii poeite sau negre, tot felul de scaune de paie, etc. eto,__ DE VÎNZARE Moşia PAŞCANI - VUADEŞTI, departe 12 kilm, de gara FoiteştI, 4 ore de Galaţi, pămtnt, cea mal mare parte podiş, pe malul Prutului, comuna VlâdeştI, plasa Prut-Horinco, jud. Covurlul, avînd peste 800 fălci teren, din care loe arabil, pădure fineţe, iraiş, carieră da prundiş, bălţi de peşte, stufârie, ecarete, vil, etc. cu locuitori harnici şi cuprinşi. Ipotecată la Creditut rural cu 130.000 lei. Se fac avantaje de plată preţului. A se adresa d-lul A. Naun, casierul Primei Societăţi de Economie Iaşi, Strada Pala-luluî No. 1." Do oiaorirlaF MoşiaGolăşef, din comuna U%3 dl t/IlUd.1 Bujor (staţiunea calei ferate, plasa Prutul, judeţul Covurlul. Se arendează cu începere de la 23 Aprilie 1899. Arendaşul însă are dreptul aş! face areturile şi a înţelina chiar în toamna anului curent, conform contractului actualului arendaş. Doritorii se pot adresa D-lul L. Catargiu, In Bucureşti, strada Biserica Amzi, iar pentru vizitarea moşiei se pot adresa direct la însărcinatul Costache Slanciu din Bujor. In aceleaşi condiţiunl se arendează de D-l L. Catagiu şi moşia Docaaeasa, din plasa Tlr-gnlul, judeţul Tutova Drogueria Brînduş BUCUREŞTI 27 Strada Clemenţei 29 (Ungă farmacie) Drogue, Produse Chimice Specialităţi Franceze OBIECTE DE PANSAMENT Ape Minerale Calea Moşilor, No. 1, (colţ cu Piaţa Sf. Anton) sar A U SOSITA. Pentru sesonul de primă vară şi vară, toate noutăţile în Lainagiurl, Mă-lăserie, Catifele, Toualurî, Zefiruri, Pichet urî, etc. etc. MARE ASORTIMENT De : Olande, Sifoane, Madapolam in toate lăţimele şi qualităţile de Lei 11,75 Buc. Şifon foarte bun 36 jum. Metre şi pină la cele mal fine calităţi. * Şervete, Mese, Prosoape, Ciorapi, Batiste, Lingerie pentru Dame, Bărbaţi şt ţopll TRUSOURI GATA ŞI UE COMANDA In acest Magazin se poate procura TrusourI complecte «le la 150 plnă la 10,000 l.eî BRODERIE, DANTELE, VALANSIENE RAIOANE SPJECIAIJE DE Covoare, Perdele, Stofe pentru mobile CoverturI de pat şi de mese, precum şi toate articolele atingătoare de branşa Tapiţerilor. ______ Mare atelier propriu pentru comenzi de orl-ce fel de lingerie, Broderie de mină, preenm Cămăşi bărbăteşti, croiala Franţuzească, după un sistem special a celei mal renumite case din Paris. In voiajul făcut în Franţa, Anglia, ‘Elveţia, etc., fâcînd cumpărări mari, de Mătăsuri, Lainagiurl, aceste articole sunt puse in vînzare cu preţuri ne mal pomenit de eftine. I 9 EPOCA CiHEBA DEPUTAŢILOR Şedinţa de ia 99 Aprilie Şedinţa se deschide la orele 2 10. Presidear-S d. D. Giani. Prezenţi 110 deputaţi. D. Vlad Ghiţescu anunţă o interpelare relativa la medicii de plasă din judeţul Suceava. D. C. Popovicl se asociază la această interpelare. Se intră In ordinea zilei. Discuţia asupra proiectului de lege de c. f. particulare. D. C. Dobrescu-Argeş are cuvlntul. SENATUL Şedinţa tle la 99 Aprilie Şedinţa se deschide la orele 2 jum. sub presideDţia d-lul Al. Nieolaid. Prtsenţ! 80 senatori. Pe banca ministerială : d-nil general Be-rendei, G. Palade. D. Colonel Obedeanu spune că Înaintea vacanţelor a atras atenţiunea Senatului, şi In special d Ini ministru de finanţe, asupra şicanelor cari se fac pensionarilor cari aii certificate doveditoare de dreptul lor Ia pensiune. Acum, d. colonel Obedeanu’spune că du-ctndu-se ca să ’şl încaseze pensiunea de la ministerul finanţelor, i s’a refusat plata de oare-ce nu avea certificatul prin care să arate că este încă In viaţă. D sa cere ministrului de finanţe să i dea tabloul pensionarilor pentru ca să vadă dacă nu cumva d. primar al Capitalei, nula trecut printre cel morţ'!!! Senatul intră apoi In ordinea zilei şi se ocupă cu votarea de pensiuni. Se respinge pensiunea cerută de d na Ecaterina Sebastian. Senatul admite pensiunea cerută de d-na Frouescu. D. Preşedinte : La ordinea zilei este interpelarea d-lul Panu. D sa roagă pe d. in-terpelator să aştepte răspunsul d-lul prim-ministru, dacă poate saG nu veni azi la Senat. __ D. G. Panu spune că de clnd este In viaţa parlamentară, n’a văzut inteipelare să se amine aşa la calendele greceşti. Dreptul de interpelare este un drept sfînt al unui membru din Parlament şt ministrul interpelat este dator să răspundă. Nu poate să existe un drept fără datorie. D. Panu cere să i se răspundă imediat clnd d. prim ministru crede să poată răspunde. Interpelarea ae amină deja de mal multe zile şi nu voeşte să se amine aşa la infinit. D. Colonel Budişteanu protestează şi vrea sa spună că Senatul e liberal şi nu se dă In laturi de la interpelări. (Ilaritate) O Voce: Dar nu e vorba de Senat, ci de ministrul preşedinte care se eschivează. Incidentul se Închide şi biuroul promite d-lul Panu că-I va comunica răspunsul primului ministru. Senatul Se ocupă apoi cu votarea de pensiuni. RES80IUL ISPANO-AMERICAN £ „rviciul € Agenţiei Romine> Kfy-West. 28 Aprilie.—Două corăbii de războiu americane se văd indreptîndu-se tncet spre Key-West. Se pare că sunt două bastimente re aii suferit avarii. Havana, 28 Aprilie.—Două corăbii americane aii încercat să silească canalul Car-denas Au fost respinse insă după un foc ce a ţinut o jumătate de oră. Madiii, 28 Aprilie. — Starea de asediu s’a declarat în toată regiunea An-d dusiet, care invecineşte Gibraltar, şi in provinciile Catalonia, Cordova şi Valeadotid. După o depeşă oficială din Porto-Rico, bastimentul Paulina, urmărit de nişte corăbii americane, a parvenit să intre tn port. DEPEŞILE DE AZI Blocarea Cubei Madrid, 28 Aprilie — Pachebotul spaniol Mon serat a părăsit Cienfuegos, a parcurs toată coastu Cubei şl s’a întors la Havana fără greutate, ast-fel că s’a demonstrat din noii neeftcacitutea blocusului. FOIŢA ZIARULUI >EPOCA 5 WICOLAE GOGOL TARAS BULBA ROMAN ISTORIC DIV VIAŢA REPI BLIVKl CAZACILOR I Fireşte că aceasta 11 făcu mal posomorit, mal neîmpăcat, şi’l ajută mult la căpătarea tăriei care deosibeşte pe cazac. El trecea drept un bun tovarăş; de şi nu era nici o dată căpetenie In întreprinderile Îndrăzneţe, tot-d’auna Insă era unul din cel d’întll care se punea sub conducerea vre-unul şcolar mal Îndrăzneţ şi nu şi-ar fi vîndut nici o dală tovarăşii. Nici o pedeapsă nu’l putea sili la aceasta. Iudiferent pentru lucrurile streine bătăilor şi sticlei, căci nici o dată nu se gindea la alt-ceva, el era bun şi credincios pe cit putea fi cine-va cu o asemenea fire şi Intr’o asemenea vreme. Lacrimile mamei sale îl înduioşaseră adine; era singurul lucru care ’l mal putea mifa, şi care ’l făcu să’şl plece capul cu jale. Griul în Sttania.—Ajutoare neutru Cuba Madrid, 28 Aprilie.—Stocul de grîu, existind va fi consumat intr-o lună. S’au luat măsuri pentru a cumpăra grîu din străinătate. Tampa, 28 Aprilie.— Vaporul Gussie pleacă la Cuba cu arme, muniţiunl şi instrumente pentru insurgenţi. Vr’o sută de soldaţi îl însoţesc. Neutralitatea Chinei Peking, 28 Aprilie.—In urma decla-raţiunel de neutralitate a Chinei ministrul afacerilor streine a invitat Statele-Unite să recheme din Şanghai corabia Monocacy, încărcată cu provisiunl şi muniţiunl. Intre marinari Cadix, 28 Aprilie. — Echipagiul cuira-satului Pelayo şi acela al încrucişătoru-lui german Oldenburg au descins pe uscat, au străbătut stradele la braţ şi an schimbat beretele. Marinarii aii fost foarte aclamaţi. Situaţia la Mantila IIong-Kong, 28 Aprilie. — Amiralul Dewey observă că rebelii din Manilla devin primejdioşl şi scapă atît controlului său cit şi aceluia al spaniolilor. Populaţia englezească din Manilla a prezentat amiralului Dewey un memoriu expunind situaţia critică a populaţiu-nel, care suferă de foame. Corăbiile englezeşti Immortality şi Lin-ney, încrmişătorul frances Bruix şi o corabie de răsboiu japoneză sint la Manilla. Asemenea s’ar mal afla tn faţa Mantilei şi încrmişătorul german Gelion. O mică luptă navală Netv- York, 28 Aprilie. — Se anunţă din Key-West ziarului World că torpilorul Winslaw o avut Duminică o luptă cu trei canoniere spaniole lingă Cardenas şi a pus una din canoniere in stare de neluptă. Winslaw n’a suferit nici o avarie. Turburările din Italia Milan, 28 Aprilie.—In cursul zilei de ieri, nu s’a produs dectt o singură îngrămădire rare a fost împrăştiată îndată. 200 de res-vrătiţl aii fost arestaţi. Deputaţii socialişti Turati, Bizzolati şi Costa afl fost arestaţi. Roma, 28 Aprilie.—La Neapole aii isbuc-nit dezordine in mal multe puncte ale oraşului. S’a proclamat starea de asediil In provincia Neapole. Roma, 28 Aprilie. — Generalul Bava te-legrafiază că totul este liniştit la Milan. S’au produs manifestaţiunl sgomotoase la Luino şi la Messina. Forţa publică a intervenit; sunt ciţl va morţi şi răniţi. S’a proclamat starea de asediu in circumscripţia Corpului al 8-lea de armată, în care se află Florenţa şi Livurno. Consiliul de miniştri a decis să p’-opue Regelui prorogarea sesiunei parlamentare. Regele a primit în mod favorabil această propunere şi miine se va publica decretul relativ la această propunere. Roma, 28 Aprilie.—D. di Rudini a trimis o circulară comisarilor regali din Milan şi d n Neapole, comandanţilor de corpuri de armată, prefecţilor şi subprefecţilor, reco-mandlndu-le energie şi încredere şi bla-mlnd temerile exagerate şi cererile continue de trupe. D1YEBSE DIN CAPITALA Incendinl din calea Kaliovef.-Asta noapte, la orele 12, un mare inceDditi a isbuc-nit in calea Rahovel 244, la fabrica de tîmpiă-rie şi parchete a d-luî Ch. E. Ro9en. Focul s’a lntin3 cu atlta iuţeală, Iu cît peste o jumătate de oră, tot centrul cherestelei era In flăcări. Noii de fum şi milioanele da scîntel se înălţaţi plnă la cer, iar lumina focului se vedea piuă din cea-l’altă extremitate a oraşului. S’aO chemat In grabă toate posturile pompierilor din Capitală, cari aG izolat incendiul a-pârînd fabrica cu abur. _ . Firele de la lumina electrică, cari iluminaţi fabrica de cherestea, ad fost tăiate. Păgubele sunt mari; în afară de cheresteaua de sein-duri şi grinzi, atl ars 1000 uşi şi 1000 ferestre. Nu se ştie Încă In mod pozitiv cauza focului. Se zice că a căzut trăznetul şi s’a aprins cheresteaua; aceasta e versiunea cea mal acreditată. Alţii zicead că dintr’uu var nestins ce ee afla acolo şi care s’a aprins din cauza ploel. La orele 3 dimineaţa cheresteaua ardea încă. DIN ŢARA Moarte ca bAnnlalA. — Din Oaiova ni se anunţă o dramă palpitantă care s'a petrecut in comuna Ciutura, din judeţul Dolj. Preotul P. Constantinescu şi locuitorul Mitică Coniseanu din acea comună, luîndu-se alaltăerl la ciarlă din pricina unul gard ce era aşezat intre proprietăţile lor, în mijlocul discuţiunel preotul cade ea trăznit la păinlnt şt rărnine mort pe loc. Primarul comunei a fost imediat chemat la faţa locului şi parchetul a fost avizat. S’a deschis o anchetă pentru cercetarea faptelor şi constatarea cauzei morţii preotului Constantinescu. Locuitorul Coniseanu, esle pus sub "privige-rea autorităţilor. încercare de slnneldere. — Locuitorul Marin Birză din comuna Militari, Ilfov a încercat erl să’şl pună capăt zilelor, înjunghiindu-se cu un cuţit in regiunea ini ţfcel. Rănit de moarte Marin Birză a fost transportat în căutarea spitalului. Pină acum nu se cunosc cauzele cari ad de-termiuat pe nenorocitul de a lua această funestă deciziune. Din beţie—Mal mulţi locuitori, cari chefuise binişor şi cari se cam ameţiseră, ad voit alaltăerl, pe seară, să facă o preumblare cu barca pe lacul Greaca, din judeţul Ilfov. Pe clnd chefliii erati In mijlocul lacului, din cauza mişcărilor lor dezordonate, luntrea s’a răsturnat şi cu toţii ad căzut in baltă. Trei din el cari ştiad să înoate, ad reuşit a ajunge pină la mal, seăpînd cu viaţă. Cel d’al patrulea, numitul Gherasim Muscalu, care pe lingă că nu şti» să înoate era mort beat, s’a înecat. Cadavrul nenorocitului, a fost scos la mal după o oră de căutare. Depeşile de azî Serviciul «Agenţiei Romine» Viena, 28 Aprilie. — Alteţele Regale Principele şi Principesa Moştenitori al Romîniel au sosit azi dimineaţă. Budapesta, 28 Aprilie. Exploratorul Nan-sen a sosit, şi a ţinut la Societatea de geografie ungurească o conferinţă care a fost foarte aplaudată. Societatea a remis d-lul Nansen o coroană de lauri. Viena, 28 Aprilie.—Împăratul a plecat la Budapesta. Cettinge, 28.—Prinţul Nieulae a plecat la Londra. Prinţul Mirko ll Însoţeşte pînă la Darmstadt. Constantinopol, 20.— Poarta a răspuns la notificarea puterilor, lulnd act de condiţiunile evacuărel Tesaliel şi anunţîud că s’a trimes la Volo corăbii de transport pentru trupe. Poarta cere ca plata vărsămintelor indemnităţii să se facă prin intermediul Băncel otomane. Reaminteşte Încă moderaţiunea sa In timpul răsboiulul şi promisiunea puterilor de a păzi integritatea Turciei şi suveranitatea Sultanului asupra insulei Creta, insis-tînd ca negocierile pentru noua orgauizare a Cretei să Înceapă cit mal curînd posibil. Paris, 28 Aprilie.—împrumutul grecesc la Paris s’a subscris de 23 ori şi jum. Cattaro, 28 Aprilie.—Prinţul de Muntene-gru pleclnd In Euglitera, s’a dus, însoţit de ministrul afacerilor străine, la agentul Bulgar la Abbezia, unde s’a Intllnit cu Prinţul Bulgariei. ULTIME SMiAJIUi Trădarea Iul Sturdza Citim In Tribuna din Sibifl: Am dat pe scurt ştirea, că guvernul ’şl-a pus ochii pe liceul romînesc din Braşov. Am spus, că umblarea Iul Jeszenszky prin Sibiu era în legătură cu acest fapt. FI a venit să caute din ce isvoare să susţine acest institut cultural naţional. A umblat la mitropolitul şi la consistor, ca să se informeze. Se vorbesc multe prin Sibiu despre această visită. Dar fiindcă din parte competentă se dă afacereî un caracter secret, noi ne-am impus reservă, fiind că nu vrem să edificăm nimic pe vorbe, ce se spun, ce e drept, şi într’o parte, şi în tr’alta—dar tot ca secret. Un curios fel de secret şi acesta, dar in fine—se zice secret. Acum chestiunea a reintrat iarăşi în publicitate, şi credem că bine este aşa. Chestiunea e foarte gravă. Pericolul e iminent şi general. Oausa liceului din Braşov nu e numai a Braşovului, ori a con-sistorultiî din Sibiu, ori a bisericel greco-orientule din Transilvania şi Ungaria, ci este per eininentiam o causă a culturel noastre, causa neamului romînesc. Cerem deci, ca să fie scoasă din domeniul tainelor unor cercuri restrînse. să fie pusă la ordinea silei în publicitate. **» D. Vasile Goldiş, profesor la liceul romi» din Braşov, scrie următoarele Iu Tribuna Poporului: < Liceul romînesc din Braşov trebue să piară. Ori va fi închis, ori va primi sub venţiunea statului ungar. închiderea va să zică nimicire, subvenţiunea va să sică înhămarea şi acestei puteri romîneştl la carul politicei de Stat, care are de ţintă crearea Statului naţional maghiar, deci nimicirea etnică a popoarelor nemaghiare din patria noastră. «închiderea e moarte cinstită, primirea subvenţiunel e o sinucidere ticăloasă, o moarte pestilentă, care va contagia generaţii întregi. Pentru Homînil cinstiţi alegerea e foarte uşoară*. *** D. Goldiş face următorul apel călduros : „Dacă nu există o Ţară Romî-nească pe faţa pămîntului, care să ştie afla modalitatea de a scăpa din ghiarele morţei această falnică şcoală romînească, fără ca s’o aducă în conflict cn legile Statului nostru, — dacă nu se află între cele zece milioane de Ro-mînî un singur bogat, care prin dăruirea acestei şcoale cn nn milion de franci să’şî ridice monument pe vecie