SERIA IL—ANUL IV, No. 749. Ediţia a treia NUMĂRUL^ 10 BANt A BOiYAlfl KlVTASMj jb îneep la 1 şi 15 ale fle-cârei luni şi se pli-tese tot-d’a-una Înainte _ In Bucureşti la Casa Administraşi®! In judeţe şi streinătate prin mandat® poştal® Un an In ţari 80 lei; In streinătate 60 l«I, Şase luni ... 15 » » » 26 » Trei luni . . . 8 » » » 1* » Un număr In streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ HBBACrfMA No. 8. - STRADA CLEMENŢEI — No. 8 TEEEEOJV NUMĂRUL 10 BANI AYUYCiunrnw: In Bucureşti şi judeţe se primesc numai Ia Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV . . . 0.30 h. linia » » » III . 2.— lei . » » » II . . . 3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul UN NUMĂR VECHIO 30 BAN î A itJi I A MS TU A Ţi A No. 3 — STRADA CLEMENŢEI — No. 3 DOSARUL PROAUACIAMEATULUI Dosarul Pronunciamentuluî Reproducem uzi piesele cele mal importante cari ah raport cu grava ces-tiune a pronunciamentuluî ofiţeresc din 1894. Ele constituesc un fel de dosar al acestei afaceri şi, din cercetarea lor, oricine se va convinge de vinovăţia d-lor Sturdza, Gogu Cantacuzino & Co. Iată jurâmlutul ofiţerilor, piesa cu data cea mal veche: JURAMisrT Pe onoare, pe conştiinţă şi pe demnitatea noastră de oameni şi de militari, jurăm că ne rom ridica Kolidarfceşte tu potriva oricăreia măsut'I de represiune, trimiterea înaintea consiliilor de războiu şl de reformă sau închisoare mai mare de 30 zile, saă punerea lu disponibilitate, luarea drepturilor de presentare la examennl de maior tn potriva d-lor.*. şi ori-care din semnatarii acestui jurămfnt, din ca-usa misinnei ce, lor, colegi şl lraţi de arme, le încredinţăm spre atingerea iegitlmnlni nostru scop; că solidariceşte vom face tot ce ne va sta prin putinţă pentru reintegrarea tn drepturile lor, şi, neputlnd pe altă cale, prin imediata demisie a noastră a tntulor ; că ne vom supune des&vl^şit la botărlrea ee delegaţii noştri vor Ina in misiunea lor; că acela care va călca acest jnrămtut, va ti tratat de laş şi obligat a demisiona din armată pe care sperjnr i nu pot de cit a o desouora ; eă, dacă nn va demisiona, va fi ultragiat de fiecare din noi, fără ea vre-unnia din noi sa’l fie ingăduit a da a-ceareparaţiunecavalereacsă care nn e permisă iaţă de nn sperjnr ; că tot ast-tel va fi considerat şi tratat acela care va destăinui, in tot sau in parte, liolă-rlrea noastră ori-cărei persoane străină de noi, fie chiar şi vreunui ofiţer din armata noastră, caro n5ar fi depns şi sub scris acest jnrămint. Jurăm respectarea şl supunerea desăvîrşită la toate aceste puncte, pe conştiinţa şi pe demnitatea noastră de oameni şi militari. 4 Ianuarie 1894. DFCISIUÎfE Art. I-iu. Pe ziua de 1 Februarie 1894, noi, ofiţerii de cavalerie, ne dăm demisia şi vom repeta-o de trei ori pînă la 15 Februarie, dată la care nu ne vom mai presenta la serviciu. Art. II-lea. Dacă vor fi primite numai demisiunile unora diutre noi, cei-Palţi vor repeta demisiuuile lor, piuă cîud, or se vor primi toate demisiile, or vor fi eu toţii reintegraţi în drepturile lor şi legitimele noastre cereri satisfăcute. Art. III-lea. Dacă justa noastră cauză nu va fi satisfăcută, scoţtnd tlin cadrul cavaleriei toţi ofiţerii străini armei noastre, împreună cu inspectorul general, dar s*ar lua oare-cari măsuri de represiune, fără excep- ţie în potriva unora dintre noi, fie chiar mutarea, toţi, solidari, ne vom da deiul-siunile potrivit art. 2 al acestei decisiuni. Xotiţa «Voinţei Naţionale» de ta 9 Februarie 1891 «Guvernul răspîudeşte pe toate părţile sgomotul că are să primească dimisiunile tuturor ofiţerilor. «Această ştire este mincinoasă şi tendenţioasă. Guvernul nu poate .«ă le primnască demisiunile şi nici nu poate ieşi din încurcăturile pe care neghiobia lui le a făcut. «De alt fel, chiar dacă guvernul actual ar primi aceste demisiuni şi ar desorga-nisa ast-fel cavaleria, guvernul nu poate de cît să cadă, şi ori care guvern ar veni în locul Iul, nu poate face alt-fel de cît a i reprimi pe ofiţeri în armată prin o lege specială şi a le considera vechimea » Interpelarea ti-lui C, Stoieeseu Camera.—Şedinţa de la 22 Ianuarie 1894 D. C I. Stoicrszu. Fie-ml permis, pleetnd de la această idee, să intru îu dasvăluirea unor anume atitudini, pe cari d-nul ministru pare că le are pentru o oare-care armă. Sunt o; meni, cari ati, în adevăr, un fel de ropulsiune, pentru oare cari lucruri; şi să pare < ă d. ministru de resbel are un parti pris îu contra unei a ine speciale, pe care nu o vede cu o. hi de cumătră : cavaleria. . . . Atlţl ofiţeri bun! de cavalerie, ca căpitanul Sâulescu, Christaohe Popoviel, To-plicescu, Cerchez. B^jescu, Ursu, Milicescu şi alţi ofiţeri buni de cavaleri», văd eu mîh-uire că locurile lor se ocupă de ofiţeri din alte arme, în loc să fie el înaintaţi îu arma căreia şi-aO. consacrat sludiele lor. ... Reflectaţi serios, d-le ministru, la ne-mulţumirele ofieerilor, el să duc şi lasă golul în rlndurile armatei, goi care se va resimţi şi în jurul treptelor Tronului, care are ne-voe ca şi ţara, de apărarea lor. Aduceţi îndreptarea piuă mal este încă timp, căci altfel veţi ajunga la o adevărată şi neretne-diabilă desorganizare a armalel. Interpelarea asupra demisiei ofiţerilor Camera.—Şedinţa de la 3 Februarie 1891 D. Take Ionescu____Credeţi că este po- sibil unul partid politic să enunţe de la tribună dimisiuul militare cari nu există, fără ca această semîuţă să nu Încolţească, că este posibil a distila otrava fără ca ea să nu străbată picătură cu picătură în ini-rnele junilor ofiţeri, fără ca să-l înflăcăreze pe nişte tineri crezâtorl cari, tîrzih, foarte tîrzih, vor putea descoperi în conştiinţa lor adevărul adevărat? .... In asemenea momente, d-voastră vă urcaţi la tribună şi spuneţi armatei şi ţărel că demisiunea concertată a ofiţerilor trebue să ne mîndreas 'ă? Faceţi un râd servicii! ţârei. E un lucru pe care l’aţl uitat: că dacă Brazilia şi Spania îşi pot permite asemenea jocuri, este pentru că aceste State, nu fi nici fruntarii, nici vecini, şi noi cari avem şi una şi alta, acest joc nu ni-1 putem permite. D. Lascar Catargiu......Daeă cineva a făcut vre-o greşala, dacă cine-va a căzut In vre-o rătăcire, fie aceasta provenită din chiar sinul armatei, fie din afară de armată, trebue să cătăm a face să se îndrepte greşeala s h rătăcirea, trebue ca cu toţii, uniţi, toate partidele împreună, să căutăm a nu lăsa să se creeze precedente deplorabile, cari acelea în adevăr să devină germenii cel mal peri uloşl de dezorganizare a acestei insti-tuţiuul naţionale. Puteţi să faceţi o moţiune simplă, iar nu cu considerante şi iată pentru ce : d-lor, în faţa indisciplinei manifestate de acel 120 o-fiţerl, noi nu putem face alt-fel, da ă nu ascultă de sfatul ca să-şi retragă demisiile, pentru a nu crea un precedent aşa de nenorocit, nu putem face alt-fel de cit să le primim demisiunile. Prin urmare, toate parlidele, toţi oamenii de bine, trebue să se ralieze la această idee, de a consilia pe tinerii aceia rătăciţi să-şi retragă demisiunile, fiind-că nu poate nici un guvern, fie conservator, fie liberal, fie de orl-ce nuanţă ar fi, nu poate să nu primească nişte asemenea demisiuni, cari dis trug disciplina din armată. Interpelarea d-lui D. Sturdxa Senatul.—Şedinţa de la 4 Februarie 1884 p. GeneralLahovary...... Da, d voastre, prin ziarele d-voastre politice, veniţi şi excitaţi toate insubordonanţele şi toate revoltele, acum vă vedem indemnînd pe toţi aceşti ofiţeri să ’şl menţină detnisiele şi mergeţi şi mal departe, le făgăduiţi ceea ce nu puteţi face, să-l readuceţi în armată, să le plătiţi preţul insubordonanţel lor, le făgăduiţi, lucru iarăşi pe care nu’l veţi putea face, să le daţi înapoi banii pe cari negreşit, nu-1 vor lua, pe timpul cit sunt a-farâ din armată. Ast-fel respectaţi d-voastre onoarea armatei ! Ast-fel respectaţi chiar pe acel nenorociţi ofiţeri, pe cari’I plîrg din tot sufletul m 0, căci acel cari ah căzut In asemenea amăgire sunt de plîns 1 Cine sunt însă de blamat sunt instigatorii lor, sunt acel cari profită de verl-care ocazie spre a aţîţa ura şi a duce ast fel la peire victimele lor 1 D. lake Ionescu.... Care este faptul mal grav pentru viitorul ţărel, pentru binele a-cestel patrii comune, care nu este apanajul d-lul Sturdza, ori cît ar vrea d-sa ? D. Sturdza, In loc să vadă gravitatea lucrului în mişcarea ofiţerilor, în loc să tacă pînă va înceta acest incident şi să ne critice în urmă, după ce va vedea ce dispozi-ţiunl se vor lua de noi, d-sa de aci de la tribună, a fă ut imediat interpelare, a venit, zic, aci şi fără talent, fără inimă, cu un glas care nu se potriveşte cu înălţimea cestiunel şi într’un stil prea mic pentru o asemenea ocaziune, a venit prin atitudinea sa să sprijine un jurnal de scandal, care în mod criminal- şi cuvlntul criminal nu e prea mult—scria invitarea la revoltă, o invitare pe care, vă mărturisesc, că nu o vom găsi nici în ţările unde se fac pronun-eiameute militare : dacă guvernul actual ar primi aceste demisiuni şi ar dezorganiza ast-fel cavaleria, n’ar putea de cît să cadă, şi ori care guvern ar veni în locul lui, nu poate face alt-fel de cît a i reprimi pe ofiţeri in armată printr’o lege specială şi a le considera vechimea. Cu alte cuvinte, şeful partidului liberal, care u’a desminţit acest jurnal, după ce i-a atras atenţiunea colegului de la resbel, şeful partidului liberal, Iu numele partidului liberal, pentru a da cîte-va momente de necaz unul guvern, nu se dă în lături de a face apel la revolta militară, de a spune că discipliua îu Romluia n’are nici o sau. ţiuur-; că pentru ori ce ar face un corp de ofiţeri nu există nici o pedeapsă, pentru că guvernele se schimbă In statele cu regim pariam* ntar! Şi că guvernul care o să vină o să-I restabilească, cu alte cuvinte, dă un premih de încurajare la r. voltă. Vă întreb în ce ţară, în ce partid politie, în ce vremuri aţi mal văzut, pe un şef de partid încărunţit, ţintnd un asemenea limb gitl ? Eatusiasmul Iul d. Sturdza azi se vede de toţi că nu a fost de cît o făţarnică şi o mizerabilă.. comedie!... Care e, d-lor, cel mal însemnat patrimoniu al unul Stat mic ca al nostru, care e pus de-a curmezişul a-tltor ambiţiuni rivale care sftş:e Europa ? Două lucruri: o politică naţională sigură şi hotărită şi o armată care să o sisţină. Pe amîiidouă în spaţitt de două luni, D. Sturdza a cătat să le zdruncine din temelie, să le doboare la pămîut............ D-l Sturdza a cătat prin aceasta să zgu-du»,—şi dzeh a voit să nu reuşească, acea politică de ordine a acestei ţări, politică fără de care Romînia n’ar putea să existe, fiind-că n’ar avea raţiunea să existe. D. Dimitrie Sturdza • • • • De ce suntem întristaţi şi lngrijaţl In faţa acestui fapt ? Mal întllh pentru că vedem şi pipăim, că consistenţa şi tăria a* matei sunt zguduite, căci sare la ochi, că nu afaceri personale, momentane, individuale, sunt cauza acestor demisiuni, ci alte motive, cauze mal mari şi serioase le-ah produs........... D. Lascar Catargiu • • • • Dar aceasta va să zică că a închis cariera ofiţei ilar de cavalerie ? Nici de cum ; căci ofiţerii cari vor reuşi la examenele viitoare vor fi înaintaţi, iar aceia de la Statul major ah să fie rechemaţi la Statul major. ....................... este o ţesătură de intrigi şi agitaţiuni ca să puteţi veni d-voastre mal de grabă la putere. Acel nenorociţi ofiţeri sunt jertfa intrigilor ! Din discursul d-lui Costtnescu, rostit la & Hârtie 1898. E te Insă o cestiune pe care am pe suflet s’o spun, fiind-că este o faptă rea între cele mal rele. Aceeaşi direcţiune care şi în timpul oposiţiunel punea mîna pe ori ce, fără cruţare, spre a face armă de luptă, a pus mina pe nemulţumirea unul număr însemnat de bravi ofiţeri de cavalerie : i-a încurajat Într’un pronunciament sub formă de demisiuue colectivă şi i-a Împins să perse vereze în demisiune, promiţindu-le negru pe alb, tipărit, că îndată ce va veni la putere le va reda şi grr.dul şi ve> himea. Ce s’a făcut cu această promisiune ? O ştiţi cu toţii. Eh aveam relaţiunl amicale cu unii din aceşti buni ofiţeri ; dar n’am cunoscut faptul de cît după ce s’a întlmplat şi atunci le am spus : faptul ce I’aţl făcut este pe socoteala d-voastră ; nu comptaţl pe îndeplinirea promisiunilor ce vi se dah; veţi fi înşelaţi. El însă nu m’*h crezut pe mine ci pe d-nealor, cari le făceah promisiuni formale prin Voi»/a Naţională. Ce s’a întlmplat însă In urmă ? Promisiunea nu s’a ţinut, şi poate nici nu se putea ţine; Increzâtorih ofiţeri fusese înşelaţi ; şi atunci la cel mal ameninţători, la cel de care le era frică, Într’un cuvînt, le a www.dacoromanica.ro dat dte o slujbuliţă în judeţe depărtate, iar pe cel mal liniştiţi l-ah lăsat pînă astă zi pe drumuri, fără nici o ocupaţiune, cu cariera sfărlmată, fără nici un viitor. (Apla-use). Iată care a fost urmarea acestei fapte îndoit de rea, căci s’a întins o mină nesocotită rsupra unei instituţiunl pe care toţi trebue să o respectăm (Aplause), şi după a-eeasta s’a dat o promisiune formală care nu s’a împlinit. Din discursul d-lui (}. Cant acu-xino, rostit la O Hârtie 1898. Repet că se află o persoană aci şi se afla ub alt însemnat membru In cea l’ată parte a Parlamentului, în Sen .t, care de asemenea nu este din rîndurile noastre, ci tot din acele ale d lor Costinescu şi Aure-lian, care personalitate din Senat a avut în mîuă luni de zile întregi dovada materială a instigaţiunilor şi a modulul cum s’f h petrecut lucrurile în afacerea demisiunel ofiţerilor. Când aceste persoane vor bine voi, şi dacă vor bine voi, vor confirma lucrurile aşa cum s’ah petrecut. In ceea ce mă priveşte pe mine, personal, voih spune cele ce urmează: primul dintre civili care a ştiut o vorbă despre ce ah de gtnd ofiţerii din cavalerie, cel din'l'h, vă rog să remarcaţi, a venit într-o zi la mine şi mi a spus confidenţial : iată ce se petrece ; ce sfat dai d ta ? Şi sfatul meh a fost să nu facă nimic şi aceasta pentru un motiv de disciplină, căci armata trebue să păstreze prestigiul ţărel faţă cu întreaga Europă. (Aplauze). Să se s'ie că aci nu este o armată de başibuzucl, ci este o armată naţională, bine organizată şi disciplinată, pentru apărarea ţăr e.-te sunt exact cuvintele mele şi acesta este şi tristul, dar * xactul adevăr. (Aplauz ). Şi nu v’a fost destul atlta; Iu numâ.’ul următor, de la 6 Februarie, ziccatt; «In numărul nostru de la 4 Februarie, noi am publicat următoarele, vorbind despre dimisiuuea ofiţerilor de cavalerie.» : Aci reproduceţi cu litere grase aceeaşi promisiune formală dată ofiţerilor, apoi urmaţi: «D. Carp, erl în cameră, a spus că asemenea rindurl sunt criminale. «Noi ne menţinem credinţa noastră, ori ce ar zice un smintit cinici>. Şi articolul Incheiă la adresa d lui Carp: *Nebun sîngeros.... doreşti prea mult slnge şi lu acest sînge te vel Îneca». Mal energie nu se poete; a susţine cu mal mare energie credinţa sa, nu e posibil. Şi cum să nu aibă dreptul oamenii cari vorbesc ast-fel. (Aplauze, rîsete). Din discursul d-lui Tahe lonemae, rostit la MI Hârtie MS98 D. Take Ionescu.. D. ministru de finanţe a spus că aceea ce s’a scris In Voinţa Naţională s’a scris In urma măsurel grozave luată de partidul conserv, tor, şi anume primirea demisiunel numai a unor ofiţeri. Nu este aşa. Voinţa Naţională a vo bit la 2 Februarie. D voastre ştiţi eă toate jurnale'e noastre anti-datează ; aşa, jurnalul care ese Sun -băta are data peutru Duminecă; jurnalele cu data de 2 Februarie slut scrise şi se vîrid publicului la 1 Februarie. D. Costinescu v’a mal citit şi Voinţa cu data de 4 Februarie, jurnalul în care se fac faimoasele făgăduell. Or, ziarul cu data de 4 s’a pus în vîr.zare la 3 seara, a fost scris în dimineaţa de 3. Deci, la 1 Februarie s’oh făcut încurajările, şi ta 3 Februarie s’afi repetat şi s’ah făcut şi fagăduelile, şi ast-fel s’a Împiedicat împăcarea ofiţerilor. Neapărat s’a lmpedicat Împăcarea, căci li se promisese păstrarea vechi mei şi a gradului, şi lo asemenea condiţii, nu erah de ee să se împace. Aceasta este tipărit la 3 Februarie. (A-plause). De alt fel, întreg numărul de la 3 Februarie al Voinţei este redactat aşa, <ă se vede limpede că nu era atunci nimic făcut. Acolo, pe ton de glumă şi de zeflemea, se spune cum ministrul de răsboih a trinr's pe ud adjutant al săh sfi împace pe ofiţerii revoltaţi, cum s’a văzut de două ori careta sa mergînd spre locul unde er«h adunaţi ofiţerii; efc. Şi se Încheie ast-fel, ba încă scris cu litere de un cot: «ofiţerii persistă în demi-ia lor». Or, d-lor, cind a eşit decretul prin care s’ah primit unele demisii ? La 8 Februarie, apare el în Monitor, apare tn public. Pe atunci d ministru de finanţe aetu 1 era din public. A apărut drcl decretul la 8 Februarie; atunci t’a cunoscut d ministru. Dar c hiar data semt ărit decretului este la 4 Februarie. Admiţînd chiar că Voinţa Naţională ar fi ştiut înainte de public că s’a semnat un decret la palat,—că ar fi aflat aceasta bună oară de la vre-nn behefi de la palat, — totuşi nu ar fi ştiut-o de cît la 4 Februarie. Dar, d- or, ah scris în jurnal faimoasa notă la 3 Februarie! Care este dar eoo«o-laţia morală? (Aplause). Cum stă u explicaţiile d-voastre ? Scrisoarea d-lui eapitau Duhlea Iubite amice, Vrei să ştii adevărul asupra demisiu-nilor ofiţerilor din cavalerie, din anul 1894. Adevărul este că a fost o simplă intrigă politică, urzită de partidul liberal, şi iată etern ; Generalul Lnhovary, ca ministru de răs-boiu, între multele bune ce a făcut cu privire la organizarea armatei, a comis şi greşala de a trece cîţl-va ofiţeri, din alte arme, în cavalerie, fără ca aceşti ofiţeri să îndeplinească condiţiile cerute de lege, şi a dat ca motiv al acestei dispoziţii că voeşte să îndrepteze arma cavaleriei. In realitate, însă, nu era acesta motivul, căci nu trecea în cavalerie somităţi, ci aducea ofiţeri din alte arme, cari voiau să avanseze mai repede şi ca să facă locuri în cele-lalte arme. Prin această măsură însă, se închideau locurile în cavalerie si avansarea devenea mai grea. Armata, în ă, era disciplinată, şi nici odată ofiţerii de cavalerie singuri nu s’ar fi gîndit a se revolta, dacă nu s’ar fi amestecat partidul liberal, Acest partid, favorizat de faptul că printre militari avea cîţl-va partizani devotaţi, s’a pus la lucru pentru a converti pe ofiţerii de cavalerie. Acestora le spunea că, demisionlnd un număr mai mare de ofiţeri, pe motivul grs- şelei comise de generalul Lahovary, pe de o parte dinşii nuşi vor perde cariera, de oare-ce nu credeau posibil a se primi ati-tea demisiuni, iar pe de alta le făgăduia că, chiar de s’ar primi demisiunile, ofiţerii partizani vor fi imediat cazaţi de par Udul liberal. Prin această mişcare a ofiţerilor de cavalerie, partidul liberal spera să cn eze dificultăţi conservatorilor şi, prin interpelări şi întruniri publice, pe tema acestor demisiuni. să grăbească căderea de la putere a conservatorilor şi venirea lor la guvern. In legătură cu aceasta, este interpelarea făcută de d. C Stoicescu, în silele de 21 şi 22 Ianuarie 1894 înaintea Parlamentului, în care interpelare arăta ministrului de răsboiu de atunci, generalul Lahovary, nemulţumirile ce se simţeau în sinul cavaleriei. Această interpelare a fost făcută numai cu cîte-va zile înainte de demisiunile ofiţerilor de cavalerie, cari s’aiî dat pe zilele de 31 Ianuarie şi 1 Februarie 1894. Propaganda printre ofiţerii de cavalerie s’u făcut de maiorul Milicescu, căpitan Popovici, Lt. I. Niculescu, Adamescu şi răposaţii maior Ursu şi căpitan Gru-ţescu, sub inspiraţia d-lor de la Voinţa Naţională, Gogu Cantacuzino, Tache Pro topopescu, Puilade, Em. Culoglu, etc. După ce şi-aii găsit destui aderenţi printre ofiţerii de cavalerie din Capitală, d-nii Milicescu, Adamescu şi Niculescu aii plecat prin provincie pentru a face propag gandă printre ofiţerii, cărora nici nu li se pomenea de politică, ci li se cerea numai să intre in mişcare din spirit de camaraderie. . Aceşti domni aii redactat un angajament sub formă de jurămînt, care sălege pe toţi ofiţerii intre dînşii şi să’i ilecidă a rămîne uniţi pentru a da intrigei urzite o mai mare importanţă şi tărie. Jurămîntul, scris pe pergament, a fost corectat de însuşi d. Delavrancea, cu mîna şi scrisul lui propriu ; după aceea a fost dat ofiţerilor din Capitală şi, în urmă, trimes şi în provincie, prin aceeaşi emisari, spre semnare. Ofiţerii, cari ştiau că această mişcare, este provocată ele politică, primiseră deja vromisiuni de răsplată de la personalul Voiuţeî Naţionale. , Cum însă domnii de la Voinţa Naţională nu se puteau arăta tuturor ofiţerilor la întruniri, căci atunci s’ar fi observat amestecul politicei §i mişcarea nu mai reuşea, dînşii au delegat pe lingă ofiţerii de cavalerie, pe un devotat al tor, pe căpitanul Lambru, din geniu, actualmente maior, cure era nelipsit la toate întrunirile, dînd consilii şi asiyurind pe ofiţeri, că opoziţia le va lua cauza in mînă şi nu-i va lăsa. _ Ofiţerii, cari erau amestecaţi în politică, se întruneau cti dd. de la Voinţa Naţionala, G. C. Cantacuzino, Tache Proto-popescu, etc. la d. Em. Culoglu acasă, unde combinau toată mişcarea. După ce la 31 Ianuarie au demisionat ofiţerii din Capitală, iar la 1 Februarie şi cei din provincie, generalul Lahovary a căutat vre-o două zile, prin toate mijloacele, a face pe ofiţeri să revie asupra demisiunilor date. Cei mai mulţi ar fi convenit să-şi retragă demisiunile, însă cei din capul mişcării nu ’i-aiî lăsat, împinşi tot de cei de la Voinţa Naţionala. Numai după ce pe ziua de 4 Februarie s’ai* primit demisiunile la 14 ofiţeri, intre cari erau şi capii mişcării, aşa că cei de la Voinţa nu mai aveau printre ofiţeri pe partizanii lor. ceî-Talţi ofiţeri ’şi au retras toţi demisiunile. îndată ce demisiunile au fost primite domnii de la Voinţa Naţională se arătau pe faţă în mijlocul ofiţerilor. Toată această mişcare, şi mai ales drumurile d-lor Milicescu, Adamescu şi Niculescu prin diferitele garnizoane, unde s’aii dus ptntru a face propagandă şi a semna jurămîntu' şi în urmă pentru a se ţine unirea între ofiţeri, aii provocat cheltueli destul de mari; aceste cheltueli au, fost suportate în mare parte de Clubul Liberal, de oare ce numiţii ofiţeri nu aveau avere, iar noi cei-l’alţi nu am fost nici o dată puşi la cotizaţie. După primirea demisiunuor, răposatul maior Ursu fiind cel mai sărac din toţi şi avînd in sarcina sa, o mumă şi două surori, de a doua zi după primirea demisiunilor, a fost numit sub-director la fabrica Letea, loc care i se promisese din nainte ’■ căpitanul Popovici la fabrica de petrol de la Monteoru; locotenenţii Adamescu şi Niculescu, eraiî subvenţionaţi de Clubul hbe ral. Cei mai mulţi aveau avere şi nu aveau nevoe de subvenţie. După venirea liberalilor la putere, pentru a arăta că se ţm de angajament, d. general Budişteanu, pe atunci ministru de războiţi, ne-a invitat pe toţi ofiţerii demisionaţi la ministerul de războtu, şi ne-a promis concursul său ca să fim reprimiţi în oştire. Jurămîntul original, scris pe pergament, a fost încredinţat d lui maior Milicescu. Cînd liberalii aii venit la putere, unii din noi au cerut d-lui Milicescu acel jurămînt pentru a’l fotografia, D sa însă, sub diferite motive a refuzat a-l da. Adevăratul motiv este că jurămîntul se află la d. Sturdza, care nu voeşte a’l da, pentru a nu se dovedi de cine este scris. Acum, scumpe amice, ai voit să ştii adevărul în chestiunea ofiţerilor demisionaţi; iată l şi poţi constata din aceasta că nu cavaleria a fost nedesdplinată. Căpitan Bl l’MIBj FA. D. Take Ionescu va anunţa azi la Cbmeră o Interpelare de cea mai mare importanţă. AA. LL. RR. Principele şiPrincipesa Rotniniei, împreună cu midi Principi, vor sosi în Capitală Vineri, la orele 11, prin Virciorova, cu un tren special. La consfătuirea de aseară a drapeliştllor, &‘a hotărît ea mal mulţi membrii diu opoziţia libe-ttlă să ia cuvintul cu ocazia dez- voltării Interpelării iu cestlune» trădării naţionale, săvîriglte de Dimitrie Sturdza. Printre alţii vor Ina cuvintul d-nil V. Eascar ţi Delavrancea. D. C. Dimitrescu-IaşI, care a presidat şedinţa Camerei de erl, pe etnd avea cuvintul d. Corbescu, s’a distins printr’o severitate, ie care am putea o califica de colectivistă, a adresa membrilor opoziţiei, d-nil N. Fleva şi Delavrancea. Cum oratorul guvernamental reproducea cu intenţie, In mod greşit, vorbele acestora, ambii aii protestat cu vehemenţa. In loc să atragă atenţia omului cu «servicii plătite», asupra purtărel sale, d. Dinu-trescu nu găseşte alt-ceva de făcut de cit să agite cu violenţă clopoţelul preşidenţial, —imitlnd în aceasta pe d. Giani Iu momentele sale de excitare, - şi să ameninţe cn chemarea la ordine pe d-nil 1' leva şi De.a rrancea. . , . Această atitudine a surprins pe toţi deputaţii, Înaintea cărora d. Dimitrescu se bu-;ura piuă acum de altă opinie. E probabil contagiunea scaunului prezt-ienţial, care-şl face efectele, asupra omului aedeprins cu măririle neaşteptate. Astă-zl, probabil, se vaannnţa la Cameră senzaţionala interpelare asupra trădării naţionale, săvirsltă dc primnl-mlnlstrn al ţării. Tot azi se va discuta Ia Senat, prin Interpelarea d-lul O. Panu, cestinnea naţională, atingtndu-se puţin şl nltima şi cea mal mare intamie a spionului Sturdza. Cestiunea pronunciamentuluî la Senat Ca din senin §i în mod pieziş, guvernul a pus eri în discuţia Senatului :gestiunea pronanciamentuluî din 1894, iperînd că prin surprindere va putea Inmormînta această crimă de Stat, să-vtrşită de d-nii Sturdza şi Gogu Can-lacuzino în numele partidului liberal. încercarea s’a făcut, dar n’a isbutit: d. general Budişteanu a căutat să dezmintă o parte din desiăinuirile d-lui maior Buhlea; d. Petre Grădişteanu, interesat ca în toate afacerile problematice pe cari le susţine, a încercat să fal-şifice declaraţiile d-lor Gogu Cantacuzino şi Delavrancea şi să atenueze angajamentul publicat în Voinţa Naţională din 1894; d. Mişu Schina a alunecat pe tărîmul personalităţilor in contra d-lor Costinescu şi G. Panu, spunind despre cel d’intîiu că nu mai e membru al partidului liberal; d. Ferechide făcind un apel la partidul conservator să renunţe pentru prestigiul ţării şi al armatei, la această campanie, şi, în fine, d. general Anghelesou, căulind a învinovăţi, din spirit de răzbunare pe d. general Lahovari, care l’a dat afară din armată pentru sfeterisirea unei sume de peste 10.000 lei din casa corpului 1 de armată. Această lovitură parlamentară n’a reuşit insă, cdtî în urma intervenţiei d-îor L. Catargi şi G. Panu, cestiunea crimei de Stat va fi pusă, la ordinea zilei, la Senat, încă în cursul acestei săptămîni, Cu tot apelul disperat al d-lui Ferechide guver nanţii de azi vor trebui să dea seamă de crima lor ! D. N. Nicorescu, candidatul guvernamental la colegiul I de Senat din Huşi, continuă a se agita, ca un disperat. Azi dimineaţă, a pledat cauza sa, înaintea ministerului de interne, căruia i-a cerut acordarea de funcţii pentru rudele cîtor-va alegători din Huşi, cari i-afl promis concursul. După amiază, a colindat pe la Cameră şi Senat. La Cameră, a avut o lungă întrevedere cu ministrul justiţiei, d. Palade. întrebat de unul din amicii noştri, dacă nu a renunţat la căderea de la Huşi, d. Nicorescu a răspuns: — Vom candida şi la Huşi şi la Btrlad. Comitetul central al Ligei a obţinut ermisiunea epilropiei bisericei Kretzu-SoW, ca Te-Deumul cu ocazia serbării aţionale de Duminecă, să se oficieze în oeastă biserică. Bandele poliţieneşti Tristele vremuri ale bandelor poliţieneşti 1 reapărut. Timp de patru zile aii operat le prin toate mahalalele Capitalei căutîud compromite isbinda Intrunirel conserva-»are, ce s’a ţinut Duminecă. Vom cita cîte-va fapte scandaloase: Simbâtă seara la orele 9, d. Niţă Alexan-rescu, de profesie tapiţer, împărţind şi li-ind în strada Cătun afişele prin care se onvoca întrunirea conservatoare, sergentul [o. 499 s’a repezit asupra lui şi smulgîu-u-î din mînă afişele, le-a rupt în bucăţi, femulţumindu-se cu atît, bruta poliţienească luat la bâtae pe bietul om, dînd Iu ace-jşi timp semnal ca să-I vie ajutoare. ,■ In cîte-va minute patru sergenţi aâ tăbă-tt asupra bietului om, cărîudu-I la pumni i Injurindu 1 In modul cel mal trivial. Clţl-a trecători revoltaţi de această brutalitate rliţienească, aii sărit In ajutorul victimei i l’afl scăpat. Brutele ca sâ’şl răsbunp, aii restat pe doul din cetăţenii cari aii interi enit lu brutala lor operaţie, conducîcdu -a secţia 9-a, de unde însă li-s’a dat dru-aul. * * * Inspectorul poliţienesc Micşunescu, care i fost dat afară pentru incapacitate dela ninisterul domeniilor de către d. Stolojan, i rupt afişele lipite pe casele comerciantului lie Gheorghe din strada Ţărani şi pe acesta l’a ameninţat cu dirîmarea grajdiuluî ii a şopronului s&ii dacă va mal îndrăzni să lipească afişe şi dacă va îndrămi să meargă la întrunirea conservatoare. •% Subcomisarul Mărgăritescu dela secţiunea 10 a fost surprins rupînd afişele conservatorilor lipite pe zidul casei d-lul IliePurendea. D. Purendea luînd de scurt pe subcomisar, acesta a declarat că i-a ordouat comisarul Beliau ca să rupă toate afişele conservatoare. * * * La casele d-lul Marin Florescu, din str. Cuza-Vodă No. 72, bandele poliţieneşti aă lndrăzuit nu numai să rupă afişele, dar să spargă şi toate geamurile pe cari eratt lipite afişele. Comisarul Iorgulescu conducea In persoană operaţia. Astă zi, la orele 2 p. m., are loc îumor-mlntarea lil Dimitrie Mimi, fost reterendar la Curtea de eompturl. RESBOIULISPAHO-AMERICAN O - Pe ziua de 10 Martie trecut, se aflaţi, în spitalele militare, următorii bolnavi de conjunctivită granuloasă : Corpul 1 de armată 20 » II » 54 » II » 167 » IV » 480 » flotilei 8 Divizia Dobrogel Ş6 . Totalul general al bolnavilor de conjunctivită granuloasă era, la această dată, de 803. DIN CAPITALA Catastrofa din Soseaţi» Basarab - Erl, pe la orei» 1 după aaiiail, o teribilă catastrofă s’a tntfmplat pe sosnaua Basarab. La numărul 69 din acea sosea, luceplodu-sa săpăturile pentru construirea unei case, pe cînd mal mulţi lucrători săpaă la pftinlnt, malul s’a surpat şi doul lucrători, italianul Montempo Domenico şi N. Grigorescu, att fost îngropaţi de vil. . Cel-l’alţl lucrători afl sărit repede în ajutorul nenorociţilor şi i-aă scos de sub surpăturâ, intr’o stare Îngrozitoare. Lucrătorii, grav răniţi, aO fost transportaţi in îngrijirea spitalului Filantropia, unde stare* lor est* considerată ca desperată. încercare de sinucidere. — ErT, după amiazl, individul Dobre Petrescu, zis şi Pădu-reanu, domiciliat In strada Traian 18Î, a Încercat a-şt pune capăt zilelor, trăglndu-şl două focuri de revolver, In partea stingă a pieptului. Grav rănit, Pădureanu a fost transportat la spitalul Colţea. . Nenorocitul aluat aceastăfunsstă rezoluţiune din cauza mizeriei. DINTARA Slnnclderî.—Femeia Suzana T6der, din comuna Băleştî, judeţul R.-Sărat, care de mal mult timp suferea de pelagră, s’a aruncat alai-tâ*rl Intr’un puţ din sat, d* unde a fost scoasă moarta. — Femeia Ioana Perianu, din comuna Ulmu, Brăila, s’a sinucis zilele trecute, spinzurtndu-s* de cerceveaua unei fersstre de la easa sa. Cauza sinucidere!, este o boală incurabilă do care nenorocita suferea de mal mult timp. — Din R.Sărat ni se anunţă că locuitorul Radu Mocanu, din comuna DănuleştI, R.-Sărat, s’a Împuşcat, ulaltă-erl, Ia casa sa, din acea comună. Accident nenorocit.—Comuna JidenT, din judeţul R. Sărat, a fost, zile!* trecute, teatrul unei drame InGorătoare. Morarul Niculae Enache, fiind ocupat cu transportarea unor saci In moară, a fost de o dată apucat de roata morel—care era in mişcare, şi strivit cu desăvîrşire. Moartea a fost instamanee. Cadavrul nenorocitului morar, a fost seos, în bucăţi, de sub roata morel. Depeşile de azî Serviciul «Agenţiei Romîne* Viena, 27 Aprilie.—împăratul a inaugurat îu mod solemn prima parte a drumului de fer metropolitan, în mijlocul ovaţiuuijor entuziaste ale mulţime!. Budapesta, 27 Aprilie. — Bugetul comun pe 1899 s’a supus delegaţiuniinr. Totalul eheltuelilor se urcă la 167.175.940 fiorini, dînd uu excedent de 5.990 915 fioriul faţă de bugetul din 1898. Excedentul taxelor de vamă este de 67.139.530 fiorini mal mult decît în 1898. Cheltueiiie pentru departamentul războiului întrec prevederile bugetare diu 1898 cu 3.510.034 fiorini şi acelea pentru marină cu 2.360.000. O situaţie politică puţin sigură şi începu; tul războiului greeo-turc aii silit pe ministrul de războia, îu 1897, de a lua măsuri necesare. Ministrul cere un credit suplimentar de 30.646.030 fiorini pentru a acoperi chelfu ielele ocasionate de acesle măsuri. Viena, 27 Aprilie.— Wiener Abendpost constată că după o serioasă Juare în consideraţie a intereselor tutulor, în cestiunea suspendării taxelor de import asupra grl-nelor In Austro-Ungaria se crede că această suspendare nu se va face. Budapesta 27 Aprilie.— Delegaţiunea Austriacă a ales pe d. Jaworscki, preşedinte, şi pe contele Wetter, vice-preşe- Preşedintele cere, lu mijlocul aplauselor vil ale adunării, aulorisaţia de a exprima împăratului felicitările delegaţiunel cu ocazia recepţiunel acesteia de către împăratul jubilar şi mult iubit. Această recepţiune se va face Mercurl. Joi se va ţine o şedinţă a comisinnel budgetului, lu care d. Goluchowsky va face expunerea situaţiei financiare. Delegaţiunea ungurească a ales pe d Szell preşedinte, şi Pe d. Szapari vice-pre-şedinţe al eomisiuneî însărcinată să examineze proiectele ce i se vor supune. Alena, 27 Aprilie.— Kardiizi şi Giorgis au fost executaţi la Nauplia. Membrii greci ai eomisiuneî internaţionale pentru evacuarea Tesaliei, au plecat la Volo. Pari«, 27 Aprilie —Trenul Fulger venind din Bâ*e, s’a ciocnit cu un tren ompibus lîngă Foulain. Sunt 3 morţi şi 10 răniţi. Roma, 27 Aprilie.—Liniştea domneşte aci şi la Milan. Cîte-va conflicte slngeroase se semnalează din diferite oraşe. S.rvidul «Agenţiei Romîne* DEPEŞILE DE AZI Flota Spaniola Lisabona, 27 Aprilie.—Ziarele anunţă că o flotă spaniolă, compusă din 9 corăbii, a trecut eri prin capul Espichel, în-dreptîndu se spre Sud. Către: paee. — Debarcarea la Cuba Washington, 21 Aprilie. — Mesagiul Preşedintelui anunţă congresului victoria amiralului Dewsy, zioînd că este primai pas către pace, aşa de mult dorită. . Camerile aii votat o resoluţiune de mulţumire la adresă amiralului Dewey şi a marinarilor americani. New-York, 27 Aprilie.—Herald anunţă că d. Mae-Kinley a decis să amine cu o săptumină debarcarea pe coasta Cubei. Turburări Hi erixa in Spania Madrid, 27 Aprilie.— 0 răscoală gravă s’a produs eri la Linares. Sunt 3 morţi şi mulţi răniţi. Azi totul este liniştit în acest oraş. De asemenea s’aii semnalat desordine la Abacete, Cadix şi Martos. Circulă svonul că s’a dat o luptă înverşunată între flotele spaniolă şi americană lingă Antile. Amănunte lipsesc. Crisa ministerială a isbwnit. Regina regentă a conferit cu preşedintele Senatului. Se crede că cabinetul se va reconstitui cu concursul d-'.ui Gamaz >. Situaţia Fil’p nelor nu se consideră ca disperată. Ce xle cubanii Havana, 27 Aprilie.—Camera colonială a IrhneH ministrului Coloniilor o attresă proleslintl »** contra agresiuneî Statelor- Unite, şi aeclarintl eă este îl eri să să apere suveranitatea metropolei. Intre cele tlouă eseaetre Key-West, 27 Aprilie. — Escadra amiralului Mampson a lost văzută la nordul Capului Haiti. Ea Nordul Iui I»orto-RIco s’au văzut 17 corăbii spaniole. Nişte marinari germani sosiţi eri confirmă marea canonadă auzită eri dnpă amiazl la Nord-Vest de Haiti. SERVICIUL PARTICULAR Londra, 27 Aprilie. — Comandantul pre-zumptiv al corpului expediţionar pentru Cuba, generalul Shafter, a spus la Tampa : *Expediţiunea va pleca îndată ce va veni ştirea că escadra lui Sampson a luat Por-torico. Plecarea expediţinnei nu se va ţine secret». Şapte vapoare de transport stafi faţă la Tampa. New York Herald anunţă la 7 Mal st. n. oâ Sampson, cu patru cui-rasate si mal multe încrucişătoare se află la o zi depărtare de Portorico. Se spune că erl, Luni, trebuia să se atace Portorico. Escadra spaniolă plecată de la Capul Verde se crede că ar fi la insulele Barbados, unde s’a unit cu vasele cari se aflau mai dinainte în apele vest indiano. Londra, 27 Aprilie. — Standard anunţă din New port că acolo se aşteaptă ordinul de plecare a escadrei volante îndată după sosirea vaselor Minneapolis, şi Nev-Orleans. Ordinul acesta va însemna atacarea Havanei în cazul cînd amiralul Sampson va fi angajat flota spaniolă sau va fi telegra-fiat că ea nu se vede încă. 0 depeşe din Jamaica anunţă că patru vase americane au fost văzute la capătul oriental al Cubei. Aceste vase s’ar fi aflind acolo spre a combina cu generalul Garcia un atac al insurgenţilor asupra cetăţii Sentiaga din Cuba. Londra, 27 Aprilie. — Consulul american din Hong Kong a telegrafiat la Vashington că familiile spaniole cele mai bogate din Manilla, precum Corte, Rosario, Conzago şi Bosa, au petiţionat pentru obţinerea dreptului de cetăţenie americană. Liverpool, 27 Aprilie. —In cercurile comerciale de aci, cari aii relaţiuni de afaceri cu insulele Canari, există temerea că americanii vor ataca aceste insule. Consulul american a dispărut din Las Pal-mos, avînd planurile fortificaţiilor fortului. Un vas spaniol a sosit acolo cu 25 tone iarbă de puşcă şi 16 tone de cartuşe. Colonia, 27 Aprilie. — Kolnische Zsitung aiiHnţă din Petersburg : Un amestec al Puterilor in conflictul ispano-american e es-clus, pe cită vreme nu sunt dovezi că ambele State s’ar supune bucuros hotărtrn Puterilor europene. Zgomotele că Anglia ar avea de gind sa cumpere Filipinele, sunt considerate în Rusia ca simple combinaliunl. Intr o schimbare teritorială în Asia răsăriteană, Japonia e cea d’intîiu interesată. Washington, 27 Aprilie.— După o dei la-ratiune a ministrului de finanţe, d. Lage, cheltueiiie extra-ordinare ale Departamentelor răsboiulnl şi marinei piuă la 1 Iulie st. n., se evaluiazâ la 52 milioane dolari, în afară de cele 50 de milioane votate deja. Gage a refuzat să spus la cit evaluiază chel-tuelile după 1 Iulie; va fi probabil nevoie, In afară de cheltueiiie ordinare, de 2o milioane dolari lunar. . Berlin, 27 Aprilie.—Oficiosul Post scrie, in privinţa intervenţiunil: Situaţiunea nu dâ guvernului german nici un motiv ca să iasă din rezerva şi din atitudinea strict neutrală ce a observat pinâ acum. Succesul american de la Manilla nu e o încercare hotăritoare a forţelor, mal ales că flota spaniolă e în stare să ţie in eşec întreaga acţiune a Americanilor la Cuba- Şi Rusia stă pină acum în a- ceastă chestiune pe punctul de vedere al guvernului german. Sforţările guvernului francez pentru o intervenire se explică prin grija ce aO posesorii francezi al rentelor spaniole, pe cari d. Meline trebuia să-l mulţumească In vederea alegerilor. «Post» releveată cu vădită sa-tisfacţiune diverginţa de vederi, în chestiunea războiului, dintre Franţa şi Rusia şi acordul dintre aceasta din urmă şi Germania. ŞTIM MABC5TE * D. Farra Nicolae, fiul fostului consul la Pesta, fost copist la grefa secţiei I-a a tribunalului Ilfov, a fost numit grefier la cabinetul de instru'-ţie, No. 4, lu locul decedatului Anton Stoeneseu. * Aa fost numiţi definitiv la catedrele lor: d-na Angela Ar. Stavri, la catedra de istorie de la externatul Carmen Silva din capitală; D. I. I. Miteseu, la catedra de gimnastică de la gimnaziul Ştefan cel Mare din Iaşi şi I). Petre I. Stroiescu, la catedra de geografie de la girnnasiul G. Şincat din capitală. * In curlnd, elevii şeoalel comerciale din Capitală, anul al IlI-lea, vor face o escur-siuue ştiinţifică In Ungaria, mide vor visita mal multe fabrici. In escursiune, elevii vor fi conduşi de d-1 profesor I. P. Licherdopol. * Ctştigătorul lotului de 3000 Iei, la lo- teria spitalului Caritas diu Capitală, este un elev din clasa VI a Institutelor Unite din Iaşi. , _ _ El se numeşte Nic. P. Celibidathe. * D. P. S. Lobel a fost numit ajutor de comandant al sergenţilor de oraş din Tîr-govişte şi d. N. N. Hiotu, comisar In acelaşi oraş. Corpurile Legiuitoare CAMERA DEPUTAŢILOR Şedinţa de la 99 ApriUe (Urmare) D. Niculae Fleva se urcă la tribună, pentru a’şl coutinua discursul săfi, In chestia C. F. particulare. D-sa citeşte pasagil din discursul sătt de la 1895 şi dovedeşte că legea actuală nu respectă nici unul din marile principii ale autonomiei judeţene şi comunale. Intrînd în detalii, oratorul critică sistemul de linii ferate, autorisat de pioectul de lege; el va face o mare corn ureuţă C. F. ale statului, pe lingă că va fi cu totul impropriu pentru interesele locale. D. Fleva termină, declarlnd că nu va vota această lege. D. I. 1. C. Brătianu, ministrul lucrărilor publice, declară că nu va răspunde de cît criticilor teehoice, aduse proiectului de lege, care—fie zis In Irecut—nu atinge nicî-uuul din principiile constituţionale. S’a afirmat că proiectul actual e îu contrazicere cu deelaraţiunile făcute de d. Dimitrie Stuidza, cu 'prilejul discuţiei proiectului prez-ntat de ministrul conservator, d. C Olânescu. Cine a urmărit dezbaterile de atunci, mal ales acel cari cunosc amendamentul propus de d. Sturdza, nu pot susţinea lucrul acesta. Partidul liberal a vroit numai să stabilească o linie de se-paraţiune preciză îutre căile ferate de interes general şi cele de interes particular. Această dorinţă a partidului este realizată In proiectul intri, D. I. Brătianu e de părere că autorizaţia Parlamentului, pentru fie-eare concesie de cale ferată, e un sistem care are multe inconveniente, care ar Ingreuia mult stabilirea acestor linii. Ministrul găseşte că e mult mal practic sistemul proiectului, care exclude autorizaţia Parlamentului. Discuţia se Închide. Se pune la vot luarea tu consideraţie a proectulul de lege. Rezultatul votului este: Votanţi, 73. Pentru 62. Contra 11. Pioectul de lege a fost luat în consideraţie. La discuţia pe articole ia euvîntul d. Nicolae Fleva, la art. 1 d-sa protestează din noa contra centralizăreî şi a desfiinţăreî a-utonomieî judeţene şi comunale impusă in acest articol. Oratorul propune un amendament, în sensul ca judeţele şi comunele să poală construi sau acorda concesiuni de C. F. de interes local, in condiţiunile stabilite de actuala lege. D. M. Corbescu susţine redacţiunea art. 1 care nu aduce nici o restricţiune autonomiei judeţene şi comunale. Şedinţa se ridică la ora 6 Şedinţa de la 98 Aprilie Şedinţa se deschide la orele 2.10. Presidează d. D. Giani. Prezenţi 108 deputaţi. Trădarea d-lui Sturdma D. Take Ionescu adiesează ministrului de externe, următoarea interpelare: 1) Cunoaşte d-sa urmările declaraţiilor ce a făcut în sala Orfefi şi 2) Dacă le cunoaşte, orede d-sa că mal e posibilă rămînerea sa în capnl guvernului ? x „ D. Sturdza declară că vrea să răspundă imediat. „ , . . D. Take Ionescu î?> desvobă mterpe- ^Oratorul declară că va documenta tot ceea ce va spune. In acest scop, d-sa citează pasagil diu primul articol al Tribunei Poporului din Arad, In care se arată că existenţa şcoa-lelor romîne de peste munţi, în special a liceului din Braşov, este periclitată, de oare-ce isvoarele de susţinerea lor au se- www.dacoromanica.ro fi?OC k cat ţi guvernul unguresc ameninţă cu în- j chiderea lor. După ce arată importanţa instituţiilor culturale pentru naţionalităţi, d. Take Io-nescu citeşte ordinul oficial al ministrului instrnrţiunel din Ungaria de la 18 Aprilie 1898, adresat Mitropolitului din Sibiu, prin care se interzice dreptul de a primi vre o subvenţie de la Statele Ş* Domnitorii străini. Prin acest ordin, mioistrul Vlasicl afirmă că guvernul unguresc are dovezi că, prtn biserica S tului Nicolae din Braşov, ?coa-lele romîne din acea localitate au primi şi primesc subvenţiuni de la un Sta s retn. Prin acelaşi ordin, se ameninţă cu închiderea şcoalelor şi luarea lor de către guvernul maghiar, care va numi profesorii şi le va administra conform legei în rigoare, în regatul S-tulul ştefan, t- D T ke Ionescu spune că guvernul ro-mţn are datoria, după hrisoave vechi, de a plăti o subvenţie bisericei S-tulul Nicolae din Braşov şi nu crede că, în aceaită privinţă, se va putea găsi cineva care să invoace parag afia. (Aplause). SENATUL Se fiinţa tle la 22 Aprilie (Urmare) D. G. Panu. Primesc desminţirea dv. aşa cum o faceţi. Dar aceasta nu Însemnează de loc că partidul liberal nu este amestecat In această afacere. întreb pe d-general Budişteanu dacă ar fi aprobat notiţa din Voinţa Naţională peclnd d-sa era comandant al corpului IV de armată? D. general Budişteanu: Nu mă puteţi Întreba despre ce aşi fi făcut eă cînd eram comandant de corp de armată. _ Nu puteţi să vă amestecaţi In lucrurile acestr a. D. G. Panu. Să nu uite d. Budişteanu că acum nu mal este general în activitate; că nu mal comandă. Aci suntem colegi în Senat şi dacă aţ! ridicat cestiunea, trebue să o discutăm. ’ Atît am voit să constat, şi lucrul este dovedit, că declaraţia d lui general Budiş -teanu, nu arată că partidul liberal nu este amestecat în demisia ofiţerilor. D. Petre Grădişteanu spuue că această chestiune nu trebuia scormonită. Declaraţia d-lul general Budişteanu trebue primită, spune oratorul, şi sistemul d Iul Panu de a primi declaraţia d-lul general şi de a ţine lu picioare şi mărturisirea căpitanului Buhlea, nu se poate admite. Oralorul apără din răsputeri guvernul In această chestiune şi declară că nu se poate pune temeiil pe spusele d-lul Costinescu. Nu se poate imputa întregului partid liberal, spune d. Grădişteanu, că in ziarul Voinţa Naţională, s’a strecurat acea notiţă. Declară apoi că are convingerea că zilele guvernului liberal sunt numărate, dar găseşte că nu acesta este mijlocul de a se lupta în contra-i. D. M. Schina vorbeşte tn acelaşi sens ca şi d. Grădişteanu şi atacă pe d. Panu. D. Panu cere cuvintul In chestie personală. D. ministru FereTcide protestează în contra «calomniei» aduse partidului liberal şi face apel ia conservatori să renunţe la a-ceaetă armă, csre Urăşte In discuţie politică armata. D. Lascar Catargiu: Nicl-odatâ In Corpurile legiuitoare nu s’a născut o ssemenea discuţiune. D. Costinescu n’a acuzat întreg partidul liberal. Acuzaţiunea cade asupra unora din membrii partidului liberal. Ne spuneţi nouă, conservatorilor, că nu ştiam despre aceasta cit timp eram la putere? E-?te inexact. Ştiam prea bine, dar nu aveam dovezile şi no! uu putem acuza In chestii aşa grave fără să avem dovezi. Acum avem dovezi şi chestia va rămtoe deschisă. Să nu amestecaţi, încă odată vă repet, armata In această afacere. Sunt numai clţl-va membri din partidul liberal cari sunt vinovaţi. D. ministru Ferekide răspunde că cuvintele d-lul Catargiu sunt de mare preţ. Şeful conservatorilor spune că să nu amestecăm partidele. Dar chiar d-sa a amestecat partidele îa afacere. Prin manifestele şi Întrunirile publice nu aduceaţi dv. învi nuire partidului liberal. D. L. Catargi. Nu este adevărat. Am vorbit num I de d. Sturdza şi guvernul d-sale. D. ministru Ferechide. Faceţi întruniri publice şi acuzaţi de crimă de Stat partidul liberal. D. L. Catargi. Am făcut şi vom mai face întruniri publice şi in tot d’auna vom acuza de crimă de Stat pe d. Sturdza. Incidentul se Închide. D. G. Panu interpe'ează pe d. ministru asupra destăinuirilor făcute de căpitanul Buhlea în cestiunea demisiunei ofiţerilor din 1894. D. Preşedinte Întreabă Senatul dacă o asemenea interpelare se mal poate primi, în urma dis uţieî de azi. (Profesări). D. P. Grădişteanu spune că'discuţia a fost nereglementară şi iu nici un mod un d. sena'or nu poate fi împiedicat a interpela guvernul în cestiu ea care a fost discutată. Interpelarea d-lul Panu se comunkă gu vernulul. D. P. Grădişteanu interpelează pe d. mi nistru al lucrărilor publice In privinţa pro iedului de lege a căii ferate, Ploeştl-Urzi-ceuI-SIobozia, cerînd ca el să fie votat în această sesiune. Se intră îu ordinea zilei. D. Negel lşl desvoltă interpelarea adresată d-lul ministru de interne, asupra nea-plicărel legei asupra servitorilor. Interpelatorul se plluge că legea servitori or din 1892 nu se aplică şi că samsarii de servitori speculează lumea cum le place. Droaie de servitori, în general pun gaşl şi criminali, vagabondează pe stradele oraşului fără nici un control. Interpelatorul cere Îndreptare. D. ministru Ferechide recunoaşte de în temeiate spusele interpelatorulu! şi promite că va lua măsuri de Îndreptare. D. Negel spune că râul nu se va putea Îndrepta pînă ce biurourile de servitori nu vor li trecute la Stat. D. G. Panu, avîud cuvintul pentru des voltarea interpelărel d-sale, adresată pri mulul^ ministru, constată absenţa d-lul Sturdza şi roagă biuroul ca să’i pună la ordinea zilei interpelarea, în fie care zi, pînă ce d. Sturdza va veni odată la Senat. Senatul se ocupă apoi cu indigenate. Şedinţa se ridică la orele 5. Şedinţa de la 28 Aprilie Şedinţa se deschide la orele 2 juin. sub preşidenţia d-lul Al. Nicolaid. Preseuţî 77 senatori. Pe banca ministerială : Jd. Anaslase Slo-lojan. Se fac formalităţile obişnuite. D. Costescu-Comăneanu spune că profită de prezenţa d-lul ministru de domenii pentru a-1 ruga să-I răspundă dacă a Încheiat vre-o convenţie cu Statele vecine Romtniel, In privinţa pescuitului In Dunăre. D-sa cere a nu se aplica legea pescuitului piuă cînd şi aceste State nu vor încheia convenţiunile necesare. D. Stolojan răspunde că chestia e deli-«ată şi că acum e In studitt. D. V. A. Ureche zice că profită de asemenea de presenţa d-lul ministru de domenii pentru a’I atrage atenţia că lilrtia de lemn pe care se fac actele publice nu e bună, căci cel mult după 50 ani este cu desăvlrşire stricată. In Germania există nn decret care impune întrebuinţarea htrtiel de clrpe In actele publice. Se intră In ordinea zilei. Se votează din nofl o recunoaştere, rămasă nulă In şedinţa de erl. De asemenea se pune din noă la vot Im-pămlntenirea d-lul dr. Mihail G. Valerian şi se votează. INFORMATIUNi Se vorbeşte că d. Eugen Stăteseu va anunţa zilele acestea o importantă interpelare guvernului. O nouă mişelie a guvernului d-lul Sturdza : In urma reclamaţiunilor consulului austro-ungar din laşi, susţinut de ministrul austriac din Capitală, locot.-colonelul leişanu, şeful statului major al corpului 4 de armată, a fost pedepsit cu un arest de rigoare de 60 zile. Se impută patriotului militar că, fiind autor al unei scenete care s’a jucat la Teatrul Naţional din Iaşi, cu prilejul reprezentaţiei Ligel Culturale, a apărut un moment pe scenă, pentru a mulţumi publicului care ’t făcea ovaţiunt. Guvernul a pedepsit pe locot.-colonel Teişanu cu 60 sile închisoare. Spionul slugoiu ăl Ungurilor nu se putea dezminţi. Ministrul de instrucţie, d. S. Haret, se va reîntoarce In capitală la 4 Maiiî. Pentru ziua de 4 Maiă va fi convocată coraisiunea de 92 de persoane, iustituitâ pentru fixarea programelor şcoalelor secundare. Epitropil bisericei Precupeţii- Vechi, in frunte cu agentul colectivist Iancte Ni cu leecu, aii bătut azi dimineaţă la orele 9 in chiar naia bisericei, pe paracliserul An-ghel, pentru simplul motiv că ar fi asis tat la întrunirea conservatoare ce s’a ţinut Duminecă. Trupele de infanterie teritorială, aparţi nînd reg. 21 şi 6 din ultimele două contingente, afl fost concentrate, pe ziua de S Mal, pentru a face instrucţie şi a lua parte la defilarea de la 10 Maiă. Trupele vor fi concentrate pe platoul de Ia Cotrocenl. Scandalul de la consiliul comunal Un scandal ne mal pomenit s’a petrecut a-seară la consiliul comunal. îndată după deschiderea şedinţei, d. consilier Ionescu-Muscă, ofiţer al stărel civile, lutnd cuvîntul, a început să ssplîngă în contra secretarului primăriei, d. Cri-han, pe care l’a acuzat de neglijenţă. D. Ionescu a apus primarului că domniei sale nu i s’a comunicat nici convocarea consiliului, nici ordinea zilei, cerînd pe depsirea secretarului. In răspunsul săii, primarul — d. C. F. Bobe8cu—a luat apărarea d-lul Crihan, recunoscînd numai o scăpare din vedere. De altmintrelea, a afirmat d. Robescu, d. Crihan este un bun funcţionar... — Minţi, minţi, a început atunci să sbiere la adresa primarului, d. Ionescu. Se produce un tumult indescriptibil. Toţi consilierii se scoală tn picioare şi încep să apostrofeze cu violenţă, pe d. Ionescu. Primarul se făcuse galben la faţă şi puţin a lipsit pentru ca scandalul să degenereze într’un pugilat sălbatec. In cele din urmă, se cere şedinţa secretă, care se admite. După cum ni se afirmă, scandalul a continuat mal departe. Primarul Robescu a primit o răfuială bine meritată. * * * •1 Din cauza acestui scandal, nu s a putut lua nid o hotărire. Chestia pîinel a rămas tot nerezolvată, împreună cu cele l’alte chestii cari_ aşteaptă. D. G. Morţun, prefectul de Botoşani, se află tn Capitală. Prin unele cercuri se vorbeşte despre apropiata d-sale transferare la Galaţi, lu locul d-lul D. Zorilă, a căruia situaţie a devenit imposibilă In localitate. Ni se co'munică din Băcăti, că M. S. împăratul Germaniei a bine voit a decora cu coroana Prusiei, clasa IlI-a, pe d. C. N. Buzdugan, preşedintele acelui tribunal. Consulul german din localitate s’a prezentat la domiciliul d lui Buzdugan înmlnîn-du-I insigniîle şi exprimlndu-I, In numele împăratului, mulţumiri că interesele supuşilor germani afl găsit, In totdeauna, justiţia cuvenita, Înaintea tribunalului prezidat de d. Buzdugan. Această Înaltă distincţiune, M. S. împăratul a acordat’o pentru prima dată, unul preşedinte de tribunal, din ţara noastră. Comisiunea, numită de minister, pentru examinarea lucrărilor de captarea apel la Botoşani, şi-a depus raportul. Iată conclusiunile raportului: 1) A se complecta studiul stratului ac-vifer, peutru a se determina cantitatea de apă, ce se mal poate capta de aici înainte felul lucrărilor de captare şi dispoziţia lor ; 2) . A se modifica traseul, pentru a urma valea Sihnel plnă la Leorda, şi de aici Înainte, soseaua judeţiană şi soseaua naţională ; 3) Lucrările pentru conducerea apelor la rezervoriă şi reţeaua conductelor In oraş se pot executa ludată. D-na Maria G. Panu a dat naştere unul băiat. Atlt mama cit şi copilul se află bine. Serbarea naţională de la 3 Maiu Secţiunea din Bacăfi a Ligel Culturale a* distribuit următorul apel:' Cetăţeni! Anul acesta, la 3 Maiă, se împlinesc 50 de ani de clnd romînil de peste Carpaţl se adunară îu număr de patru-zecl de mii pe Clmpul Libertăţii de la Blaj şi cerură respectarea drepturilor lor naţionale. E o datorie sflntă pentru noi să ne aducem aminte de 3 Maiă 1848 şi să sărbătorim cu toţii actele iluştrilor bărbaţi cari s’afl jertfit pentru causa dreaptă a naţiunel romîne. Cultul oamenilor mari al unul neam este o dovadă că generaţiunile preseute vor să continue opera Începută de părinţii lor. Ne adresăm dar la voi, iubiţi concetăţeni, şi vă rugăm a lua parte la serbarea acelei zile. Vă invităm pe toţi, fără osebire de poziţie socială, rugtndu-vă a face ca oraşul să fie cit se poate de splendid Împodobit. In deosebi, invităm la această serbare, tinerimea de prin şcoli care e menită să ducă mal departe opera de regenerare naţională începută pe clmpul Libertăţel de la Blaj. , . Sâ sărbătorim In mod patlme, demn şi măreţ aniversarea aeestel zile scumpă tuturor Romînilor, dovedind prin aceasta lu-mel culte şi civilizate, că naţiunea romînă e conştientă de misiunea ce are de Împlinit la Carpaţl, Dunăre şi Marea Neagră. Comitetul serbării. * * * Asupra pregătirilor din Ploeştl, ni se scrie : Comitetul Ligel Culturale din Ploeştl, a făcut un călduros apel că're Cetăţenii Ploeştenl, pentru a organiza un mare me-eting la 3 Maiiî, spre a serba aniversarea revoluţiunel din Transilvania, 3 Maifl 1848. In urma acestui apel, fruntaşii Ploeştilor Intrunindu-se, aă hotărlt ca să organiseze o mare seibare naţională, care să întreacă orl-ce manifestaţie ce a fost plnă acum la Ploeştl. Duminecă dimineaţă va fi un parastas Ia Biserica Sf. Ioan, pentru eroii căzuţi morţi pe clmpul luptei Transilvaniei 1848. La biserică va vorbi Părintele M. Părvulescu şi venerabilul profesor Ioan Roinaneseu. După amiazt, la ora 2, cetăţenii PioeştenI se vor aduna în piaţa Unireî, unde se vor aşeza în frunte cu musica, comitetul ligel culturale, studenţii universitari cari vor fi represeutanţl, toate societăţile din Ploeştl împreună cu drapelele lor, şi tot ce are Ploeştiul mal distins, cu mic cu mare; de aici se va face o procesiune, care va parcurge stradele principale, şi la ceasurile 3 convoiul se va Îndrepta spre Liceul Veehifi Sf. P. şi Pavel unde sa va ţine marele meeting. Aici vor vorbi trei oratori despre libertate, şi de aici vor îoainta la Monumentul Vînătorilor, pe Bulevardul Independenţei, unde vor vorbi trei oratori, unul despre vitejia armatei Romîne, despre Generalul de la 48 Avram Ianeu, sufletul revoluţiunel romîne de peste Carpaţl, şi despre luptele dintre romînl şi unguri. Intre oratorii desemnaţi, sunt următorii domni: Bucur Spirescu, preşedintele Ligel, T. Raica, Dem. Agraru, profesori, Thaodo-rini şi Dobrescu Prahova, deputaţi, Raşcanu advocat, D. C. Ioueseu, profesor, D. Rado-vicl, primarul Ploeştilor şi Dim. Georgescu profesor. Seara vor fi iluminate toate casele cetă- ţenilor, precum şi cele două statul. Al. T. S. Alegerea de la Iaşi D. C. Penescu, prefectul de poliţie al laşului, a sosit In Capitală, pentru a se lDţe-lege cu d-nil G. Mîrzescu şi M. Ferechide, ministrul de interne, asupra mal multor permutări şi noul numiri de funcţionari, In vederea alegerel de la 9 Maifl. D. C. Penescu este cam pesimist asupra rezultatului acestei alegeri. Aga Isşulul nu are mari speranţe în reuşita d-lul Şendrea, cu toase măsurile luate. m * * Greutăţile ce lntlmpină tn lupla electorală a făcut pe d. Penescu să-şî mal comande un agent electoral din Bucureşti. Dragomir Dumitrescu, răspopitul din ministerul cultelor, a şi sosit de Simbătă dimineaţa In Iaşi pentru a influenţa asupra celor clţl-va preoţi, cari votează In colegiul II Senat. _______________ ultima ora (Serviciul Agenţiei Romîne) Viena, 28 Aprilie.—Alteţele Lor Regale Principele şi Principesa Moştenitori ai Romlniei vor sosi azi, venind din Veneţia. Copii Lor, micul Principe Car ol şi mica Principesă Eiisdbeta, au sosit trl din Nissa. INSERŢII ŞI RECLAME Domnule Redactor, In interesul adevărului, vă rugăm să publicaţi că reclama apărută In Epoca de la 2 Aprilie 1894, No. 727, sub rubrica «Piîn-gerl», conţine neadevăruri Iu contra Învăţătoarei din comuna noastră Cioara, judeţul Brăila, persoană care se bucură între noi, adevăraţii locuitori al acestei comune, de cea mal perfectă stimă şi consideraţiune : Bine-voiţl, etc. S. Ionescu, Petrea Ene Ivau, Irimia G. Mihal, Voicu Moise, N. Elian, Grigore T. Muşatu, Radu Ghimpe, Simianu Ene Ivan, P. S. Căşaru, C. Ivau, Dumitru I. Cheleşu, Mihalache R Coltom, Radu D. Stoica, Manea Olteanu, Ion M. Modăraru, Ion M. Meşiu, V. Gh. Slănciulescu, Gh. Stănciulescu, Rtpa Stan, D. E. Mihăilescu, T.M. Vasile, Tudor Mogiş, Const. Pană, Radu R. Albu, Mihalache Grigorescu, Mih. Zoilă, Z. E. Mihăilescu, Em. Mihăilescu, Irimia Popea, D-tru R. Tăleş, Ion D. Ivan şi I. M. Manea şi Încă două iscălituri indiscifrabile. De arendat de la 23 Aprilie 1899 Moşia Catanelo din judeţul Argeş la 3li oră de gara CosteştI. întinderea moşiei este 2400 pogoane. Se dă in defişare încă 400 pogoane pădure, în total 2300 pogoane. Casă de arendaş, magazii. De arendat de la 23 Aprilie 1900 Moşia Elisa-StoeneştI dtn judeţul Ialomiţa, 2 ore de la gara Fuudulea. întinderea moşiei este de 850 pogoane. Casă de arendaş, magazii. Pentru orl-ce informaţiunl privitoare la a-mindouă aceste moşii doritorii se vor adresa la d. advocat Th. C. Aslan, strada Piaţa-Amzi, No. 5._____________________________________ De arendat de la 23 Aprilie 1899 Moşia Potopinu (Fălcoiu) Districtul Ro manaţl, la o jumătate oră de Caracal, avănd 2 staţii de cale ferată, Romula şi Vlădulenl. Casă nouă de locuit, 2 pătule, magazie de grâîi, toate în stare bună. Pogoane arabile circa 1.300. Actualul â-rendaş plăteşte de 6 ani arendă 26.000 lei deosebit de foneieră şi 12.000 lei garanţie în efecte. A sa adresa prin corespondenţă la d-nu C. Poroinianu, proprietar, la Bucureşti, strada Corabia No. 3. Scarlat C. Arion An TOCAT S’a mutat Bulevardul Maria, 84 MINISTERUL JUSTIŢIEI Publlcaţlune D-nul Zacharia Mustâţeanu, funcţionar vamal din Bucureşti, strada Salcîmilor 10, a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui săil patronimic de «Mustă-ţeanu» în cel de «Buicliu», spre a se numi «Zacharia Buicliu». Ministrul publică această cerere conform dispozitiunilor art. 9 din legea asupra numelui spre ştiinţa celor interesat! cari ar voi să facă opositiune în termenul prevăzut de alienatul 2 al zisului articol. PRIMUL ATELIER MECANIC DE SPĂIj torte din Strada Isvor No. «5fi SE ÎNCHIRIAZĂ Cu toate acce&oriele Avînd şi o clientelă numeroasă şi aleasă A se adresa tn Str. Covaci No. 3 Mobilă Tapisată 1 Garnitură Mobile tapisate cu co-_ voare, pluş de mătase compus de 9 o canapea, 2 foteluri, 4 scaune C, se vinde cu LEI 300 Peste 20 garnituri în permanenţă gata. Pentru provincie embalagiu Gratis. Magazin de Mobile I. GLUKMlN Piaţa Âmzel 5, colţ Calea Victoriei Mobile de vutxare In Calea Victoriei, No, 18 etajul I. vis-â vis de Pasagiul Romln se vinde Mobi* Iul din 5 camere, compuse din : SALON, SALONAŞ. SUFRAGERID, (TOII de CULCARE, BIROU, ANTRE şi alte diferite mobile elegante pentru complectarea orl-câ-rel aranjamente. Piofitaţlde ocazie, fiind preţul convenabil. MEDIC UOMÂ.V IV ti lRISBAD Medic Universitar Dr. Romulus L. Crăciun, Medic clinic în spitalul universitar, imper, reg. din Viena (Clinica domnului consilier de curte Profesor Neusser), specialist pentru morburile interne, medic al asociaţiunel pentru In-gr'jirea studenţilor morboşl din Viena, Protector. Mejestatea Sa împăratul etc. etc. De ta 1 Aprilie plnă Ia 1 Octombrie, eon-sultaţiunl de la 6—9 ore a. m. şi 3—5 p. m. Mttblbachgasse Casa „8«‘liirwrzes-Ross“ MOŞIA C0PACIU din Vlaşca se vinde în Compt la Tribunalul de Ylaşca în ziua de 80 Aprilie 1898. Doritorii se vor adresa d-nilor AD0LPHE GUTTMANN Strada Da-rageorgevicî No. 8. DOCTORUL MARCEL Medic al Spitalului CARITAS s’a mutat in Calea Călăraşilor, OM Dr. BDTH iVo. 3 Calea Miahoveî 2. lingă Biserica i me I f HVlS, CMTII RKGAMjE - S’a mutat de la 33 Auriile tot în CALEA VICTORIEI No, 27, lângă magasinul Universal şi Prefectura Poliţiei—ocupând I-i0 şi ai Il-Iea etaj. P. S Mt-na JRA I'Ij are onoare de a informa pe onor. sa clientelă, că s’a întors din Paris şi că i-aQ sosit toate noutăţile pentru nexonul de Primăvara şi mal cu seamă un mare asortiment de mătătauri şl garnituri din cele mai elegante pentru nunţi, fiind apeciatitalea casei. www.dacoromanica.ro EPOCA FOIŢA ZIARULUI .EPOCA 4 NICOIAE GOGOL TARAS BULBA [ROMAN ISTOEIO BIS VIAŢA BIPCBLICBl CAZACILOR LI 3 «Acum, mamă, zise Buiba, bine-cu-vinttază pe copiii tăi. Roagâ-te lui Dumnezeii să se bată d’a pururea bine, să-şi păstreze cinstea de cavaleri, să apere credinţa lui Hristos; la din potrivă, să piară si nici urma să nu le rănile pe pămint. Copil, apropiaţi-vă de mama voastiă; ruga mamei apară de orl-ce primejdie, pe apă şi pe uscat». Biata ttmee îl îmbrăţişa, luă două icoane de metal şi le anină de gtt. «Sfinta fecioara... să vă păzească... Nu uitaţi tiil mei, pe mama voastră. Trimeteţi-ml ştiri despre voi şi gîn-diţi-vă.. » Ea nu mal putu urma. «Aideţi, copi », zise Buiba. Caii înşâuaţl aşteptai! dinaintea uşel. Buiba se aruncă pe Diavolul *) săd, care sări în lături simţind în spetele sale o greutate de două-ze< I de pundurl2), căci Buiba era gros şi grt d. Cînd văzu mama că şi cel doul tineri încălicaseră, ea se aruncă asupra celui mal tînăr, a cărui mutră era mal plină de frăgezime. Ea puse mîna pe căpiţeală, se spînzură de şea, şi cu o desnădejde tăcută, îl strînse în braţe. Doul Cazaci zdraveni o luară binişor şi o duseră acasă. Dar cînd călăreţii trecead poarta, ea se aruncă ca o căprioară, pe urmele lor, opri unul din cal şi-I îmbrăţişă copilul c’opatimă nebună. Ea fu smulsă din nod. Tinerii Cazaci începură a călări, tăcuţi, ş’abia stăpinindu-şl lacrimele, alături cu Buiba, care se silea şi el să-şi stăpînească înduioşarea. . Ziua era frumoasă; iarba strălucia în depărtare şi păsările ciripiad pe toate glasurile. După ce merseră cit-va timp, tinerii se uitai ă înapoi; casa părintească pierise în depărtare, ca şi cum s’ar fi cufundat în pămînt; nu se mal vedead în zare de cît cele două coşuri, înconjurate de vîrful copacilor pe cari, în copilăria lor, el se urcad ca nişte veveriţe. O livede largă se ’ntindea înaintea lor, o livede care le reamintea tot trecutul lor, de la vîrsta cînd se tăvă-lead pe iarba udată de rouă, pînă la aceea cînd asceptad acolo o tînără Cazacă cu sprîncenele negre, care o călca cu un pas grăbit şi fricos. Curînd nu 1) Nume de cal. 2) Aproape 18 kilogr. un'pund. se mal văzu de cît cumpăna unei fln-tînl; curînd stepa se prefăcu în deal, ascunzînd tot ce lăsaseră în urmă. Rămas bun, cămin părintesc! rămas bun amintiri din copilărie! rămas bun la tot şi toate. II Cel trei călători mergead în tăcere. Bătrînul Taras se gîndea la trecutul săd; tinereţea sa se desfăşura înainte I, frumoasa tinereţă după care cazacului ii pare tot-d’auna răd, căci ar voi să fie dibacid şi puternic toată viaţa. El se’n-treba pe rare dintre vechil săi tovarăşi ii va găsi la seci; el număra pe cel ce muriseră, pe cel ce se mal aflad încă în viaţă, şi capul săd sur se’nchină cu jale. Fiii săi erad frămîntaţl de alte glndurl. Trebue să spunem şi despre dinşil vr’o două vorbe. D’abia împliniseră dol-spre-zece ani, şi fură trămişl la seminarul din Kicvv, căci toţi boeril după vreme socotiad trebuincios a da copiilor lor o învăţătură, curînd uitată. Cind intrad în seminar, toţi tinerii aceştia erad sălbatici şi deprinşi cu o libertate fără margini. Numai aici se mal cioplead puţin şi câpălad o înfăţişare care’l făcea să semene d’a valma Cel mal mare din feciorii lui Buiba, Ostap, îşi începu cariera ştiinţifică fugind de la şcoală. EI fu prins şi bătut peste seamă. De patru ori îşi îngropă abecedarul şi de patru ori fu biciuit şi i se cumpără unul nod Nici îndoială că ar mul fi încercat ş’a cincea oară, dacă nu s’ar fi jurat tată-săd că’l în- chide pe două-zeci de ani într’o mînăs-tire ca frate şi că nu va vedea nici odată seciul de nu va învăţa din scoarţă In scoarţă tot ce se învaţă în Academie. Ceea ce e stranid, e că aceasta o spunea bătrînul Buiba, care ’şl bătea joc de ştiinţă şi sfătuia pe băuţii Iul, cum am văzut, să n’o prea ţie în mare cinste. D’atuncl Ostap se puse pe ros cărţile sale, cu o sîrguinţă fără margini, şi ajunse a fi unul dintre fruntaşii şcoalel. învăţătura din acel timp n’avea nici cea mal mică legătură cu felul vitţel; toată învăţătura de şcoală nu găsea cel mal mic loc în viaţa de toate zilele. învăţaţii d’atuncl nu erad mal procopsiţi de cît cel-l’alţl, căci ştiinţa lor era cu desăvârşire goală. Şi pe d’asupra, aşeză-mintul cu desăvîrşire republican al seminarului, marea* adunătură de tineri în floarea vîrstel, trebuiad să le dea pofte de activitate cu totul în afară de cercul studiilor lor. Mîncarea cea proastă, desele pedepse cu foamea şi patimile năseînde, toate ajutad să se deştepte într’inşil acea sete de întreprinderi care trfbuia mal tîrzid, să fie împlinită la seci. Bursierii cutreerad flămînzl uliţele Kievului, silind pe oameni să fie cu băgare de seamă. Neguţătorii îşi acoperead cu amîndouă mîinele plăcintele şi toată marfa lor, îndată ce se zărea vr’un bursier. Consulul care trebuia, după însărcinarea sa, să aibă grijă de bunele moravuri ale subordonaţilor săi, avea buzunare aşa de largi ia pantalonii săi, c’ar fi putut s’ascundă întrînsele toată prăvălia unei neguţătorese nebăgătoare de seamă. Aceşti bursieri alcătuiad o obştie deosebită. El nu puteau pătrunde în lumea mare, care era alcătuită din Magnaţi Poloni şi Ucrainienl. însuşi vo-evodul, Adam Kisel, cu toate că profe-gia Academia, poruncile ca el să nu fie scoşi la lume şi să fie ţinuţi cu asprime. De alt fel, această din urmă poruncă era de geaba, căci nici rectorul, nici dascălii nu cruţad biciul şi trăgătorii#. De multe ori, după porunca lor, lictoril bătead pe consuli atît de ţapăn, în cît aceştia multă vreme ’şl scârpinad pantalonii. Mulţi dintre el nu socotiad aceasta drept mare treabă, cel mult ca ceva mal tare de cit rachiul cu piper. Dar alţii se înfieibintad ceva mal mult, lăsad toate în pămînt ş’o ştergead la seci, dacăsciad drumul şi nu erad prinşi în cale. Ostap Buiba, cu toată sîrguinţă ce ’şl punea să înveţe logica şi chiar teologia, nu putu nici o dată să scape cu desăvîrşire de trăgători. (Va urma) Bani găsiţi Cumpăr orl-ce mărci poştale naate Bo-mîne vechi sad noul; Pentru cure plătesc prtţurl mal mari de cît ori cine. Posed un nn mare depod de Albumurî şi mărci pentru colecţie. PREŢURI CONVENABILE COXST. SBSlIIStl Calea Victorie! 12G, Bucureşti (Tutungerii Vechia şi renumita Fabrică deîrăsurl . ‘K E 6 PEL O— BUCUREŞTI, Str. DOAMNEI 9, BUCUREŞTI MAŞINI INDUSTRIALE DE TOT FELUL REZERVOARE DE TABLA DE FIER, etc. MARE DEPOZIT de ŢEVE DE PIER şi ACCESORII ŢEVI de sondage în docurile de la Brăila, nevămuite Bucureşti, calea Dorobanţilor, 117. Craiova, strada Bucovăţ, 18 Recomandă Jtarele tor Depoatt de llr. Romulus, No. 11 Clădire uouă cu ATELIERE mari speciale, pentru a corespunde în-tinderel ce a luat fabrica. In tot-d’a-una prevăzut cu materiale fine şi cu lucrători specia- de 1b 2 şi jumătate pînă la 19 cal putere I pentru L0C0M0BILĂ şi ea Mâna Maşine de semănat, Maşine de ciuruit şi vînturat, Maşine de ales neghina şl secara An grăit |C JM O R I OR O A C I X A T Instrumente trebuincioase Maşiaiştilor, Oarele englezeşti de prima calitate Pietre de moară franţuzeşti, Maşine de secerat „WdOD” cu saă fără aparat de legat snopi PUP* Pluguri de Oţel făurit peste tot cu ana pini la 4 brazde smr cositoare '*wm GRAPE de FIER cu două. şi trei aripi, cu dinţii ARTICULAT! ŢE TE RE CAZAN pentru ZOCOMORIEE fi altele In Atelierul Mostra primim Reparaţlfinl de LOfOMOBILE din orl-ce Fabrică » VÎNZĂRÎ CU CONDIŢIUNÎ avantagioase - | liştl, ast fel că poate efectua orl-‘ ce comande de Trăsuri, fupcurl, Cabriolete, Breavuri, etc. după cele mal noul modele, riva-liziud cu ori ce produse similare | din streinătate. St- găsrs - şi TRASURI UZATE, cu pr.ţurl mo-t Aerate. TRASURI do COMANDA de la 1200 la 2000 lei ! O expoziţie permmnentă de ori.ee ' fel de trăsuri stă in tot-d’a-Hna la dispoziţia onor. clienţi. * Rcpn»cii't> n(a Generală a casei EREWJlVREXS TEhY Co. ISerlin FABRICĂ de ŞINE pentru CĂI FERATE şi MINE APA MINERALI DE BORSZEK (BORVIZ) A ii fii iD R T BNCIEL » NOR Pentru excelentele sale proprietăţi a primit la expoziţia uuiversală din Viena diploma de distm cţiune şi ia expoziţia dia Paris medalia de argint. Multe autorităţi medicale afl recuno-cut că acea^’ă apă minerală posedă o excelentă putero de vindecare In diverse cazuri. Prin gustul săd cel plăcut şi bogatul eonţinut mineral, această apă amestecată cu vin, e recunoscută ca o băutură plăcută şi răcoritoare, superioara altor »pe minerale. Exportatorii generali: D-niî LAZĂR & VERZAR în Braşov Dfpozitnl general pentru Capitală la d-nnl TARILE ORETOIU No. 17, Strada Covaci, No. 17 In provincie la diferiţi depositari principali. CASA OK INC OK OK RE Strada CAROL I, No. 37. — Bucureşti ■r Este tot-d’a-una bine asortat cu următoarele mărfuri recunoscute de bună calitate: :î *g9 AAJ4AnA avind rezervor pentru apS jj* Mecitore de băut> For.f.e pentru îngheţată, maşine pentru făcnt îngheţată 51 AŞ INIE pentru făcut unt, forme pentru unt GLOBURI pentru GRADINA în diferite colori şi mărime MOBILE de fler pentru grădină SIVEŞNICE pentru grădină Arangiamente COMPLECTE pentru BUCĂTĂRIE (Vase smălţuite indigene şi streine) 8ERVIPIUB? de porţelan de Bohemta şi Franţa p. masă pi p. lavoir MAŞIME pentru BUCĂTĂRIE sistem BELGIAN BAI «1* ZINC DIN TOATE SISTEMELE ŞI IN TOATE MĂRIMILE LĂMPI pentru atîrnat pe ma3ă, pe perete din toate sist mele — SjĂUR M*t fi FRUIXAHR pentru raptfd — «LINOLEUM» (Muşama) FELINARE pentru MORMINTE şi COROANE de METAL COLIVII pentru canari privighetoare şi papagali. nriiHiiA veritabilul aparat suedes J^^^ransporhlejifo bile sJorJst DEPOU Ctrl ea Tlevnei 2 36 £aleaJ|^şilorJ9 Tipografia EPOCA execută tot felnl de lucrări atingătoare de această artă, cn cea mal mare acur&teţă şi cn preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei. mr -A- sosit MAîŞOfE «le BUCĂTĂRIE * Sisteni American IAŞI Autorisată de Stat. Premiată cu medalia de aur la exp. din Bucuresci 1894. Recomandata cn preferinţa de D. nil Medici. Efect prompt şi sigur, dosa mică, gust plăcut. Cereţi dar numai APA MINERALA DE BREAZU Care se găseste latotivănzatorîde ape minerale din ţară, Propr. C. N. Paraschivescn & Co. Deposit general: Fraţii X6nya Jasl. APA MINERALA Aduc mari e'-onomil la lemne Buna funcţionare e absolut garantată Mjdmpl-Uănipl-tjămpl M i Cele 111111 roul Şi elgunte forme 8 j ARTICOLE DE MENAGIU : > Porţelanuri, Cristaluri de „Bacarot“ | Oirril emailate veritabile din streinatate. Tacămuri ele ALPACA vei-itabile. LI RE ZINiC1 2, solide, en şi fără duşuri rreţuri foarte eftine W. SIN GER 87, Str. Lipscani, 97 (in faţa str. Şelari) M ” fără fitil. -Jjyl PREŢURILE CELE MAI EFTINE fesereicti* conştiincios} ATELIER NPECIAR '"<3 pentru comănzl şi pentru reparaţie. PETRO LEU, CailtateH I-a, deealitrul le! S.50 bani. UUEIP de rapiţă dublu rafinat. AU PRIX FIXE !! BOALELE SECRETE !! Specific Antiblenoragic, Stoenescu | 70, Str ' Lipscani Ţ| Maison Fraţii Hasan [ 70, Str. Lipscani, || MÂNUFACTIjDE EN GROS şi EN DETâIlT — BUCAREST - Am onoare a anunţa numeroasei noastre clientele şi onor. Public, că zilnic primim XUUVATI în Mătăsuri şi LănurTde rochi pentru sezonul de primăvară Mare asortiment In albituri precum : Olande Chif6ne, Madepoldne, etc. din fabricile cele maî renumite Specialitate in COTOARE de salon şi cu tnetru STOFE DE MOBILE, PERDELE, STORURI, LINOLEUM, etc. FURTURI MOURRATR fi FIXR p. S.— Rugam a nota bine adresa aoastrft, spre a nu cufunda Magazinul nostru cu alte firme similare. ’ j T«ică de Florica J, l| Lacrima‘de Prune î: 11 Ţnica d© Goleşti |_J. (Mtucm ât ComereM etU depusă la THbtmahd Arpş) Ţnlea este fabricată dia pm*«; ringuri m-▼ătămâtăre săaătăţei; celaaVkem apetiwiMi CAPSULE cu captivat de sada-saloF şi «antal Nici unul din antiblenoragicele existente ptnă acum nu împlineşte cele două condiţiunl de asimilare repede şi nu irita traectul intestinul. Aso-ciaţiune» substanţelor ee compun aceste capsule este tot ce actualmente ştiinţa are mat bun şi mal încercat In tratamentul blenoragiilor. Modul cu totul nott şi special după care suat preparate aceste capsule, fac ca vindecarea să fie repede, complectă şi fără de a deranja stomacu ; ast-fel că convine tutulor persoanelor chiar celor mal debile. Acest noâ medicament vindecă în scurt timp complect şi radical seursorl, (sculament) noi şl veehl atît la bărbaţi cit şi la femei, preenm şi blenoarea, poală albă, etc. Preţul unei eutil 4 lei. Asociat cu aceste eapsule se recomandă cu succes fujecţia santalina. Preţul unui flacon Iei 2.50. Depozitul general: Farmacia MIRATE fiTOENESTiU Strada Mihal Vodă, No. 55, Bucureşti. De vinzare la principalele farmacii din ţară. In provincie unde aceste preparate nu se găsesc, se expediază imediat contra uuui mandat poştal. BXare Deposit la'gpara Goleşti Cererile fzctalrte cm prmm md mc mdrcscue Mm , fan s© 3.— —Ti;