SERIA n—AOTTL IV, No. 747. HANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ nwznAcriA No. 3. — 8TRADA CLEMENŢEI — No. 3 ISTORIA NUMĂRUL 10 BANÎ A «OV4 ITIEATMIIjE Initep la 1 §115 ale fle-cârei luni şi se plătesc tot-d’a-una Înainte In Bucureşti la Casa Administraţie! In judeţe şi streinătate prin mandate poştale In an in ţarii 30 lei; in streinătate 60 *el1 "ise Iun! ... 15 » » » 25 » rel luni . . . 8 » » » 13 • Un număr în streinătate 30 bani D iilro* 1,1 flt a treia LUNI, 27 APRILIE 1898 NUMĂRUL^IO BANI a iia( ntm.t In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV . . . 0.30 b. linia » » » III . 2.- lei » » » » II . . . 3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul UN NUMĂR VECHIO 30 BANÎ A nJtIXiSTEtAŢIA TEMjEFOJV No. 3 - STRADA CLEMENŢE! — No. 3 D. căpitan Buhlea, unul clin cel 14 ofiţeri demisionaţi în 1894, in-naintat acum, pe ziua de 8 Aprilie, la gradul de maior, relatează în această scrisoare, adresata unul amic, istoricul pronunciamentulul din anul 1894. Atragem deosebita atenţiune a cititorilor asupra gravelor destăinuiri ale căpitanului Buhlea. DESTĂINUIRILE CĂPITANULUI BUHLEA lubile amice, Vrei să ştii adevărul asupra demisiunilor ofiţerilor din cavalerie, din anul 1894. Adevărul este că a fost o simplă intrigă politică, ursită de partidul liberal, §i iată cum: Generalul Lahovary, ca ministru de răsboiu, între multele bune ce a făcut cu privire la organizarea armatei, a comis şi greşala de a trece cîţi-va ofiţeri, din alte arme, în cavalerie, fără ca aceşti ofiţeri să îndeplinească condiţiile cerute de lege, şi a dat ca motiv al acestei dispoziţii că voeşte să îndrepteze arma cavaleriei. In realitate, însă, nu era acesta motivul, căci nu trecea în cavalerie somităţi, ci aducea ofiţeri din alte arme, cari voiau să avanseze mai repede şi ca să facă locuri în cele-lalte arme. Prin această măsură, însă, se închideau locurile în cavalerie şi avansarea devenea mai grea. Armata, însă, era disciplinată, şi nici odată ofiţerii de cavalerie singuri nu s ar fi gîndit a se revolta, dacă nu s’ar fi amestecat partidul liberal. Acest partid, favo-risat de faptul că printre militari avea cîţi-va partizani devotaţi, s’a pus la lucru pentru a converti pe ofiţerii de cavalerie. Acestora le spunea că, demisionînd un număr mai mare de ofiţeri, pe motivul greşeleî comise de generalul Lahovary, pe de o parte dînşiî nu-şî vor perde cariera, de oare ce nu credeau posibil a se primi atiţea demisiunî, iar pe de alta le făgăduia că, chiar de s’ar primi demisiunile, ofiţerii partizani vor fi imediat cazaţi de partidul liberal. Prin această mişcare a ofiţerilor de cavalerie, partidul liberal spera să creeze dificultăţi conservatorilor şi, prin interpelări şi întruniri publice, pe tema acestor demisiunî, să grăbească căderea de la putere a conservatorilor şi venirea lor la guvern. In legătură cu aceasta, este interpelarea făcută de d. C. Stoicescu, în zilele de 21 şi 22 Ianuarie 1894, înaintea Parlamentului, în care interpelare arăta ministrului de răsboiu de atunci, generalul Lahovary, nemulţumirile cs se simţeau în sinul cavaleriei. Această interpelare a fost făcută numai cu cîte-va zile înainte de demişiunile ofiţerilor de cavalerie, cari s’aiî dat pe ziua de 81 Ianuarie şi 1 Februarie 1894. Propaganda printre ofiţerii de cavalerie s’a făcut de maiorul Milicescu, căpitan Popovici, Lt. I. Ni-culescu, Adamescu şi răposaţii maior Urm şi căpitan Cruţescu, sub inspiraţia d-lor de la Voinţa Naţionala, Gogii Cantacuzino, Tache Protopopescu, Palade. Em. Culo-glu, ele. După ce şi-aii găsit destui a-derenţl printre ofiţerii de cavalerie din Capitală, d-nii Milicescu, Adamescu şi Niculescu aii plecat prin provincie pentru a face propagandă printre ofiţerii, cărwa nici nu li se pomenea de politică, ci li se cerea numai să intre în mişcare din spirit de camaraderie. Aceşti domni au redactat un angajament sub formă de jură-mînt, care să lege pe toţi ofiţerii între dinşii şi să-î decidă a rămîne uniţi pentru a da intrigeî urzite o mai mare importanţă şi tărie. Jurămîntul, scris pe pergament, a fost corectat de însuşi d. De-lavrancea, cu mina şi scrisul lui propriu; după aceea a fost dat ofiţerilor din Capitală şi, în urmă, trimis şi în provincie, prin aceiaşi emisari, spre semnare. Ofiţerii, cari ştiau că această mişcare este provocată de politică, primise deja promisiuni de răsplată de la personalul Voinţei Naţionale. Cum însă domnii de la Voinţa Naţională nu se puteau arăta tuturor ofiţerilor, la întruniri, căci atunci s’ar fi observat amestecul politicei şi mişcarea nu mai reuşea, dînşiî au delegat pe lingă o-fiţeriî de cavalerie, pe un devotat al Iar, pe căpitanul Lambru, din geniu, actualmente maior, care era nelipsit la toate întrunirile, dînd consilii şi asigurînd pe ofiţeri, că opoziţia le va lua cauza în mină şi nu-i va lăsa. Ofiţerii, cari eraţi amestecaţi în politică, se întruneau cu dd. de la Voinţa Naţionala, G. C. Cantacuzino, Tache Protopopescu, etc. la d. Em. Culoglu acasă, unde combinau toată mişcarea. După ce la 31 Ianuarie au demisionat ofiţerii din Capitală, iar la 1 Februarie şi cei din provincie, generalul Lahovary a căutat vre-o două zile, prin toate mijloacele, a face pe ofiţeri să revie asupra demisiunilor date. Cei mai mulţi ar fi convenit să-şi retragă demisiunile, însă cei din capul mişcării nu ’i-au lăsat, împinşi tot de cei de la Voinţa Naţională. Numai după ce pe ziua de 4 Februarie s au primit demisiunile la 14 ofiţeri, între cari erau şi capii mişcării, aşa că cei de la Voinţa nu mai aveau printre ofiţeri pe partizanii lor, cei-l alţi ofiţeri ’şî-au retras toţi demisiunile. îndată ce demisiunile au fost primite, domnii de la Voinţa Naţională se arătau pe faţă în mijlocul ofiţerilor. Toată această mişcare, şi mai ales drumurile d-lor Milicescu, Adamescu şi Niculescu prin diferitele garnizoane, unde s au dus pentru a face propagandă şi a semna jurămîntul şi, în urmă, pentru a se ţine unirea între ofiţeri, au provocat chel-tueli destul de mari; aceste cheltuelî au fost suportate în mare parte de Clubul Liberal, de oare-ce numiţii ofiţeri nu aveau avere, iar noi ceî-îalţî nu am fost nici o dată puşi la cotizaţie. După primirea demisiunilor, răposatul maior Ursu, fiind cel mai sărac din toţi şi avînd în sarcina sa, o mumă şi două surori, de a doua zi, după primirea demisiunilor, a fost numit sub-director la fabrica Letea, loc care i se promisese din nainte; căpitanul Popovici la fabrica de petrol de la Monteoru; locotenenţii Adamescu şi Niculescu, erau subvenţionaţi de Clubul Liberal. Cei mai mulţi aveau avere şi nu aveau nevoe de subvenţie. După venirea liberalilor la putere, pentru a arăta că se ţin de cuvint, d. general Budişteanu, pe atunci ministru de răsboiu, ne-a invitat pe toţi ofiţerii demisionaţi la ministerul de răsboiu, şi ne a promis concursul său ca să fim reprimiţi în oştire. Jurămîntul original, scris pe pergament, a fost încredinţat d-luî maior Milicescu. Când liberalii au venit la putere, unii din noi au cerut d-lui Milicescu acel jurămînt pentru a l fotografia. D-sa însă, sub diferite motive, a refuzat a-l da. Adevăratul motiv este că jurămîntul se află la d. Sturdza, care nu voeşte a-l da, pentru a nu se dovedi de cine este scris. Acum, scumpe amice, ai voit să ştii adevărul în chestiunea ofiţerilor demisionaţi; iată-l şi poţi constata din acestea că nu cavaleria a fost nedisciplinată. Căpitan BUHLEA. Publicăm aci textul jurămîntulut ofiţeresc din 1894, text revăzut şi corectat în biurourile redacţiei Voinţei Naţionale: .ItKATliVT M*e onoare, pe conştiinţa şi pe demnitatea noastră de oameni şi de militari, jurăm că ne vom ridica solidariceşle în potriva ovi-cărei măsuri de represiune, trimiterea înaintea consiliilor de răsboiik şi de reformă sau închisoare mai mare de 30 zile, sau punerea în disponibilitate, luarea drepturilor de preşcolare la earamenul de maior în potriva d-lor... şi ori-care din semnatarii acestui jurămînt, din ca-usa misiune» ce, lor, colegi şi fraţi de arme, le încredinţăm spre atingerea legitimului nostru scop ş că solidariceşle rom face tot ce ne va sta prin putinţă pentru reintegrarea în drepturile lor, şi, neputînd pe alia cale,prin imediata demisie a noastră a tutulorş că ne rom supune desă-rîrşil la hotărîrea ce delegaţii noştri vor lua în misiunea lor; că acela care va călca acest jură mint va fi tratat ăe laş şi obligat a demisiona din armată pe care sper jurii nu pot de cil a o desonora ; că, dacă nu va demisiona, va fi ultragiat de fie-care din noi, fără ca rre-unuia din noi să'i fie îngăduit a da acea reparaţiune cavalerească care nu e permisă faţă de un sperjur,• că tot ast-fel va fi considerai şi tratat acela care va destăinui, în lot sau în parte, hotărîrea noastră ori-cărei persoane străină de noi, fie chiar şi rre-unui ofiţer din arma noastră, care n-ar fi depus şt subscris acest jurămînt. «furăm respectarea şt supunerea desărîrşităla toate aceste puncte, pe onoarea, pe conştiinţa şi pe demnitatea noastră de oameni şi militari. 4 Ianuarie 1801. DE CESIUNE Art. I-iu. Pe ziua ele 1 Februarie 1894, noi ofiţerii de cavalerie, ne dăm demisia şi vom repeta-o de trei ori pîuă la 15 Februarie, dată la care nu ne vom mai presenta la serviciu. Art. Il-lea. Dacă vor fi primite nnmai demisiunile unora dintre noi, cei-l’alţi vor repeta demisiunile lor, pîuă cîud, or se vor primi toate demisiile, or vor fi eu toţii reintegraţi în drepturile lor şi legitimele noastre cereri satisfăcute. Art. IlI-lea. Dacă justa noastră cauză nu va fi satisfăcută, scoţînd din cadrul cavaleriei toţi ofiţerii străini armei noastre, împreună cu inspectorul general, dar s’ar lua oare-cari măsuri de represinne, fără excepţie în potriva unora dintre noi, fie chiar mutarea, toţi, solidari, ne vom da demisiunile potrivit art. 2 ai acestei decisinni. Declaraţia D-luî L. Catargiu Iată textul cuvîntărel rostite de d. Lascar Catargiu, la întrunirea ce a avut loc în saloanele clubului conservator, în ziua de 22 Martie: Domnilor, Convodndu-vă azi, ar trebui mai de grabă să mă dezvinovăţesc de aparenta noastră inacţiune, de cît să justific o chemare îndreptăţită acum de gravitatea împrejurărilor. Dar evenimentele vă explică singure pentru ce, de un an aproape, am răspuns neîncetat cu sfaturi de răbdare la toate îndemnurile de a pripi deznodământul unei situaţiuni ce ştiam că cuprinde în sine sîm-burele unei descompuneri fatale. Ast-fel, fără a întări o drmuire ce o socotim păgubitoare, ba chiar puţind să ne mândrim că prin cumpătarea opoziţiunei noastre am dat o pildă ţârei şi o lecţie protivnici-lor noştri, am aşteptat în linişte şi am avut mulţumirea să vedem chiar pe adversarii noştri cei de bună credinţă, recunosdnd dreptatea actelor noastre de guvern. Liberi de orî-ce angajamente, suntem împinşi la guvern prin puterea favoarei populare, neademenite de nici o făgăduială înşelătoare. Ast-fel, fără neastâmpăr—deşi cu o legitimă nemulţumire— am lăsat să se facă a doua experienţă a unui guvern nesocotit, deja odată osîndit şi izgonit de ţară. In această a noastră purtare, culegem autoritatea morală, pentru a înfiera, cu cea din urmă asprime, faptele ce ne desconsideră în faţa Lu-meî, ale unui guvern care adaogă la lovitura nelegiuită adusă Bise riceî §i un atentat odios în contra Armatei. Multe sau iertat protivnicilor noştri. Istoria celor 32 de ani din urmă este plină de uneltirile lor răzvrătitoare, făcute numai în scopul îngust de a ajunge la putere cu o zi mai curînd, cum este plină şi de măsurile lor violente pentru a se menţine la putere cu ori-ce preţ. Este, însă, un lucru care nu poate fi îngăduit. Este faptul comis în 1894, destăinuit de adversari d'ai noştri şi recunoscut în plin parlament de către însuşi unul dintre consilierii Tronului. Este amestecid guvernanţilor în PRONUN-CIAMENTUL de atunci, este crima de a fi uneltit desfiinţarea însăşi a armatei, temelia Statului. Cu prilegiul crizei bisericeşti, am socotit că era bine ca cele legate de mîini nelegiuite, de ele să fie dezlegate, spre a nu rămîne urme de desbinare pe terenul religios. Cu aceeaşi tărie socotesc azi că trebue alungat un guvern, care e tot atlt de primejdios prin relele ce îngrămădeşte, cît prin pilda demoraliză-toare ce o dă, stînd în fruntea afacerilor. Destăinuirile despre cari vam vorbit, lipsa de patriotism de care guvernul actual a dat atâtea probe, în cît a stîrnit, chiar din partea liberalilor celor mal încercaţi, învinuiri incompatibile cu deţinerea putere!, nu îngădue prelungirea situa-ţiuneî actuale, fără a sîngera demnitatea aceste! ţări. Aceasta este situaţiunea. Avem un guvern vinovat de o crimă de Stat. Datoria noastră a tuturor este să punem capăt acestei situaţiuni. www.dacoromanica.ro I P O C A Litere-Arte-Ştiinţe O CONFERINŢĂ BIWPI'XS IMuI RETHY Se ştie că profesorul ungur L. R6'by, la Intrarea Iul In Academia maghiar;, a ţinut uu discurs trattnd desure origina Ro-mtnilor, discurs pe care i’a tradus In mal toate limbile europene. Cu toţii am citit tn Revue des Revues o dare de seamă despre acest discurs, precum şi un mic râs-puns-protestare pe care d. Vaschide 11 făcuse în pripă, şi publicat In aceeaşi revistă. Societatea Geografică, avind în vedere reclama cea mare care s’a făcut disertaţiei academicianului ungur, a rugat pe eminentul nostru arheolog, d. Gr. G. Tocilescu, ca să răspundă aberăritor pseudo-savan tulul ungur. Şi d. Tocilescu, într’una din recentele şeainţl ale S rcietăţel Geografice, şl a dezvoltat conferinţa sub titlul: «Rispuns d lui Rethy». Intemeeat pe temeinicele baze ale epigra-fiel, pe‘j istorie şi arh* ologie, ilustrul nostru a-eademician a spulberat toate afirmările şovi-nistulul ungur. Rethy su ţinea că nu a existat tn Dacia o continuitate Intre coloniştii romani şi romlnil de mal tîrziil ; că naţiunea romtnă ar fi cobo'înd din nişte ciobani italieni e-migratl din Romagna, cari s’ati amestecat cu Albanezii şi Siibd, spre a trece dincoace ‘de Dunăre, prin veacul al XIV. Opera ci-vilizstoarea poporului roman s’ar fi distrus cu desâvîrşire. D. T icrtescu dovedeşte mal Inttifi, cu argumente irefutabile, stabilirea unei puternice colonii latine, la Dunărea de Jos şi la CarpaţI. Arată că această colonie a lăsat urme neşterse in toponimie» ţârii, şi de aci se explică amintirea vie care a rămas în poporul romîn. Pomeneşte o mulţime de numiri de valuri, de şanţuri, de fortificaţii, etc. toate legate de numele Iul Traian. Savantul conferenţiar arată insuficienţa istorică a d lui Râ'hy, care nu vrea să utilizeze monumentele epigrafice, şi vrea să dea lecţii de istorie unor savanţi ca Vir-chow, Rank», Momms-n, etc. Lu rul acesta îl face să libereze, ba chiar să devie ridicol prin interpretarea unor inscripţii, cum este cu una despre Jupiter Optimus Maximus. Dacă d. R6thy ar fi consultat, a zis d nul Tocilescu, măcar indexul «ignorantului» Mommscn de la finele tom. III din Corpus înăcriptiorum Latinarum, ar fi văzut cum este scrisă acea inscripţie şi cum trebue citită. D. Tocilescu reduce la nimic, de asemenea, argumentele fonologice ale lui Rethy, a-rătind nepriceperea acestuia tn fi.oiogia romanică. Arată apoi numeroasele imposibilităţi linguistice ale academicianului maghiar, imposibilităţi istorice, precum şi falşificârile de fiţatinn), cum de p Idă face cind spune că Enciclopedia Romînă prepară «o îniuor-mlntare de clasa I-a» teoriei contmuitâţel Romlnilor, lucru care este cu desâvîrşire inexact. Eminenta conferinţă a d-ln! Toci-les-u va ti în curînd pub icată în limba germană ; credem că va apare în broşură, şi romlneşte. 0 exounere mal largă a acestei conferinţe o pot eăsi cititori! lu revista Liga Romînă An. III No. 15, deşi cu numeroase greşeli de tipar. Zara. ranpwKMjpyu Sosirea Suveranilor După cum am anunţat, aseară aii so-s't tn Ca/ itală, MM. LL. Ragele şi Regina, reintoreîndu-se de la Abazzia. Trenul regal a plecat, \din gara Predeal la ora 446. Auguştii Suverani, însoţiţi de d nil miniştri, cari ’î intîmpinaseră la Predeal, aii intrat în g ira de Nord. la ora 810 p.m Pe peronul găreî, MM. LL. aii f..st în-timpinate de soţiile d-lor miniştri cari aii oferit Reginei prea frumoase bu h'te de flori; de 1. P. S. Sa Mitropolitul Primat şi de Episcopii aflători în Capitală şi alte personagii oficiale. Onorurile militare aii fost date de o companie de infanterie, cu muzică şi drapel. MM. LL. au intrat apoi in salonul de primire, unde s'aii întreţinut, în mod afa- bil, cu persoanele prezente, printre cari se afinii şi ciţi-va membri ai corpului diplomatic din Capitală. La ora 825, MM. LL. au luat loc in landoul regal, care i-a condus la palat. Suveranii luaseră masa in tren, între staţiunele Sinaia şi Ploeşti. Putem spune, cu această ocaziune, că A A. LL. RR. Principele Ferdinand şi Principesa Maria, cu copiii lor, au rămas la Abazzia. D. Gh. Morţun, prefectul judeţului Botoşani, şi Eduard Ullea, primarul oraşului, afl sosit erl in Capitală, chemaţi fiind de d. Ferechide, ca să fie consultaţi prin ce mijloace s’ar putea face pace măcar Intre o parte a liberalilor din Botoşani. In adevăr, se vorbeşte că, afară de drapeliştl şi de d. Arapu, in timpii din urmă d-nil senatori Ilie Ciolac şi Leo-nardescu afli început să se manifeste în contra guvernului din cauza administraţiei din Botoşani. Aseară, s’a întrunit comitetul naţional studenţesc. S’a redactat manifestul, care va fi lansat, cu ocazia anivtrsărei zilei de la 3 Maiu. EgyelMds anunţă că, graţie propagandei autorităţilor ungureşti din Sibifi, 158 de romînl şi 70 de saşi din localitate şi din împrejurimi afi cerut ministerului de interne din Budapesta să-şi maghiarizeze numele. Or, Tribuna a anunţat ieri, că se daţi romînilor săraci,—cari se află ca odăiaşl, servitori, macagil, etc, la diferitele autorităţi şi la C. F. ungureşti,—cîte zece florini şi li-se promit tel de fel de avan-tagil ca să’şl maghiarizeze numele. Iar acel cari refuză, sunt ameninţaţi cu destituirea. Ziarele streine anunţă că un şambelan al Curţii regale din Madrid, a închiriat un palat la Pressburg (lingă Viena) pentru Regina-Regentă şi pentru minorul Rege Alfonso XIII. Se spune că Regina-Regentă şi fiul săi\ se vor refugia la Pressburg in cazul cînd ar isbucni revoluţia republicană in Spania. Procesul dintre d. Lerescu şi mal mulţi agenţi al poliţiei comunale, Învinuiţi că aă devastat casa acestuia, s’a înfăţişat erl la secţ. III trib. Ilfov. Iu acest proces, a fost pus în cauză şi d. primar C. F. Robescu. Tribunalul a decis suspendarea urmări-rel primarului capitalei, plnă cînd nu se va obţine autorizaţiunea Camerei, de oare-ce d. Robescu este deputat. Procesul s’a amînab Eri, după amiazi, la orele 3 şi- jumătate, a fost un important conciliabul politic la d. Al. Djuvara. La acest conciliabul au participat d-nii Eugen St tescu, Lascar, Thoma Stelian, I. Poenaru Bordea şi alte persoane din opoziţia liberală. Acest conciliabul a fost premergătorul consfătuirea plenare ce se va ţine azi la «Drapelul». Curtea de Casaţie a judecat în ziua de 24 Aprilie, precum am anunţat deja, 123 apeluri electorale pentru ştergeri şi 21 pentru ins rierl. Toate aceste apeluri afi fost făcute de partidul liberal In contra sentinţelor trib. I.fov, secţia II şi secţia III, care afl dat i-tş-tig de causă partidului conservator; şi nici se putea alt-fel, căci anul acesta, mai mult ca orl-clnd, listele electorale aă fost falsificate în modul cel mal neruşinat. Aceste ştergeri şi înscrieri privesc numai culoarea de galben din Capitală. Toate aceste procese aă fost pledate cu succes atlt Înaintea tribunalului, cit şi înaintea Curţii de Casaţie de d. advocat Dim. Şoimescu, care şi pentru culoarea de. Albastru a avut acelaş succes, pentru 90 de procese de asemenea natură. Citim In Drapelul: Joui a avut loc la d. prim ministru o întrunire intimă la care aii participat d-nii miniştrii, afară de d-nii Haret şi Stolojan, şi ciţi-va fruntaşi guvernamentali. * * * . P: Şturdza s’a plins că nimeni din majoritate nul apără în Parlament contra atacurilor ce i se aduc, ceea-ce sdrobeşte autoritatea guvernului şi va slăbi de sigur încrederea mnjorităţei. * • * D. Prim-ministru a făcut şl oare-carl declaraţiuni importante. D sa a spus că, în viitor, ori de cîte ori va fl interpelat într’o i bestie delicată nu va inal răspunde. La interpelarea d-lul Panu, în chestia naţională, nu va răspunde de loc, eă.J ar trebui să retracteze declaraţia d lui Fe-rekyde. * ♦ * Mai mulţi amici ai guvernului au lansat ideia de a se fine o întrunire publică în Capitală. Dar mai toţi erait contra căci, spunea d. Ferethide, or trebui să scoatem armata dacă am convoca o întrunire publică in numele partidului naţional-liberal. Toţi naţionalii liberali ar fi în drept să vorbească la întrunire. Ideia întrunirei publice a fost abandonată. * * « S’a mal discutat situaţia d lui Stolojan în cabinet. Un vice-preşedinte al Camerei a declarat că guvernul e expus ia un vot do blam dacă nu resolvă chestia expoziţiei din Paris şi nu concediază pe d. Stolojan. * ♦ * Nu s’a luat, la urma urmei, nici o ho-tărîre şi toţi aii plecat buimăciţi de situaţia anormală în care se află guvernul şi partidul. Examenele de provizorat şi definitivat ale corpului didactic primar urban şi rural, care se ţiueafi ptnă acum în cursul lunel Maifl, afi fost fixate pentru luna Septembrie. In acelaşi timp, dispoziţiunea ministerială mal prevede că aceste examene se vor ţinea, pe circumscripţie, şi nu simultau, cum se ţmeafi plnă acum. Pricina acestei noi dispoziţiunl este ca învăţătorii şi institutorii să nu mal fie disj fraţi de la ocupaţiunile lor, tocmai la finea anului şcolar, i-înd elevii afi nevoie de re-peţiree materiilor. Se crede că d. profesor David Emanuel va fi numit secretar general al ministerului instrucţiei, în cazul cîud d. Ştefan Sihleanu va fi numit ministru la Roma. Se vorbeşte că d. Al. Em. Lahovari, ministru plenipotenţiar al ţării la Roma, va fi numit în postul de comisar general al Ro-mînieî la expoziţia din Paris. Ar^putea d. Gogu Cantacuzino, ministru de finanţe, să ne răspundă pentru ce d. Director general al Monopolurilor Statului a delegat pe d. Nae Condrescu, şeful secţiei depozitului de tutun din Caracal, ca să se ducă în judeţul Teleorman, să înfiinţeze acolo cîte-va depozile de tutun, pentru care deplasare i s’a dat ca diurnă pentru 10 zile lei 500 ? Căci, acel judeţ, are şef de depozit şi administrator financiar căruia i se plăteşte de Stat cile 200 lei diurnă fixă pe lună, ca să facă asemenea servicifi, la biu-rofi neavînd alt-ceva de făcut de cit să primească expediţia şi să reguleze hlrtiile primite, cele-l’alte servicii lndeplimndn se de către şefii de secţii ce-I are după noua organizare financiară. Nu care cum-va există şi aicî, vre un favor care trebue recompensat din diurnele ce împarte guvernul ? Astă-zl are loc a doua alergare la hipodromul de la Băneasa Tot astă zt afi loc şi interesante curse naţionale şi internaţionale la Velodromul de la şosea. După cum am anunţat, astă-zl are Ioc în Iaşi, in frumoasa sală a marelui teatru naţional, representaţia de bine-facere, organizată de un comitet de doamne, In beneficiul unul artist bolnav. D. Delavrancea, care a plecat aseară în Iaşi, va vorbi despre poiezia populară la RomtnI. Nu ue Îndoim că representaţia va obţine tot succesul. Vineri s’aO judecat de Curtea de casaţie, apelurile electorale din judeţul Vlaşca. Aproape toate apelurile amicilor noştri afi fost admise, pe cînd toate acelea ale liberalilor afi fost respinse Apelurile amicilor noştri au fost susţinute de d. avocat C. Hiotu. ŞTIRI MARILKTjE * Judeţul Tutova a fost autorizat să contracteze un împrumut de 40 000 lei, pentru construirea eazărmel necesare regimentului 12 Cantemir, care are garnizonă acolo. * Afi fost numiţi : D nil Al. Iorgulescu, comisar tn oraşul Alexandria ; D. Panait, comisar în oraşul Ocuele-MarI, Vllcea ; D. C. Nicolsfi, comisar director al poliţiei din Mizil şi M. Stăuculescu, comisar al găreî Mizil. D. Constantinesau, adjutor de sub-prefect In plasa Balta, judeţul Dolj. * Din Roman ni se anunţă că d. Costache Morţun, cunoscutul mare proprietar, fratele senatorului, d. A. Morţun, se află grefi bolnav. D sa a chemat telegrafic în Roman pe nepotul săfi d. V. G. Morţun, deputat, In favoarea căruia a făcut deja dispoziţiunl testamentare. Cronica Judiciară» Intre stăpân şi servitor. — Furt de I» stăpân. Petre Achim era învinovăţit că, plecînd de la stăpînul săfi, a furat acestuia mal multe obiecte. El era atlt de convins că uu comisese nici un delict. In cit ii trimisese stăpinulul săfi o scrisoare, concepută cam In următorii termeni: D le Săvulescu, Ş'il că de două luni de zile nu sunt plătit şi fiind că ştifi foarte bine că nici n’aveal gind să-mi plăteşti, tiara luat următoarele obiecte: o pereche de haine, o oca de zahăr, ’/» cafea, o faţă de masă, toate la un loc abia fac cit im! datoreştl. Achim. La înfăţişare dinaintea tribunalului Ilfov, inculpatul Achim întrebuinţează pentru disculparea sa aceeaşi argumentaţiune. Tribunalul n’a admis teoria desvoltatâ de d. Achim, dar ţinind compt de circumstanţele faptului, ’i coada mnă la 30 de lei amendă. Buletinul Economic 25 Aprilie. Bursa din Bucureşti.—Cursurile nu prezintă nici o variaţiuue din cauza afacerilor restrlose. Numai în tîrgul devizelor semnalăm o mică urcare, în legătură cu s himbul din streinătate ; cek Londra cotează azi 25.371/»; cek Paris 100.15; cek Viena 2.09’/«; cek Berlin 123.45. Bursele streine.—Bursa din Viena a re-dcblndit liniştea turburată erl In urma ştirilor asupra tratărilor pentru regularea cotei austro-ungare; cursurile s’afi urcat din Dofi la cotele de alaltâ-erî. $§ La cele-l’alte burse tendinţa continuă a fi fermă. Tirgul cerealelor. — Măsurile luate de Franţa, Italia, Spania şi Portugalia, care afi desfiinţat trxele de import asupra grînelor, afl zăpăcit oarecum tîrgurile de cereale, mal ales că Germania a declarat că uu va imita pilda aceasta. Cu toate acestea preţurile continuă a se menţine ridicate. La Brăila domneşte aceeaşi enervare, mal cu deosebire eă America a transmis erl un curs urcat cu aproape 3 lei Ia suta de kgr. gritt. Din Londra şi Anvers afi sosit de asemenea cursuri urcate. Printre tranşai ţiunile mal importante încheiate erl la Brăila notăm pe cele următoare : Grîii : 7000 hl. de 66 8 kg. • • • Lei 14.40 şlep 3850 » » 69.1 » (bulgar) » 15 25 ca lc 10700 » 10500 » 64 8 67.5 » 13. — şlep » 15.25 » 600 1000 7500 9700 12200 16. 68. 66.5 71. 70. 67.7 cu /» mag. 151) » 14.— » 17.15 şlep 16.Î0 » 15.15 » Porumb: 2950 kl. de 77.7 kg. (roşie) 21200 71)00 » » 2600 » » 550 » » 2 vagfine » 77 5 77.5 77. 77. 77. 76. Orz: 4000 hl. de 52. 3350 » » 57 6 430 » » 50 7 8)5 mag. 8 20 şlep » • • • • » 815 » * pr. % kg.» 10 85 doc. » , » > 1060 vag. » » 10.55 vag. » » 1055 » kg. pr. %kg.» 10 60 vag. » » » » » 10377» ş. — - „ , » » » » » 540 şlep Preţurile pîineî — Fireşte că faină se urcă în preţ iu proporţie cu cursurile griului ; cotăm azi la Brăila : Făina No. 4...........Lei 36 - •/• kg. » » 5.............. 34 50 » » » ............» 32— » „EPOCA” IN POVINCIE caracĂl, Pe seara de 22 Aprilie, comitetul profesorilor gimnaziului local a organizat o re-prezentaţiune compusă din clte-va bucăţi muzicale, clntate de corul elevilor, dintr’o conferinţa despre alcoolizm, de d. profesor Zaharescu, şi dinfr’o piesă teatrală, jucată în limba franceză. Iutii, muzica militară a executat un marş, după care d. maestru Ghirnpeţeanu a făcut să se execute de cor frumoasele clntece Puişorul şi Oşteanul Romîn, a căror im-presiuue a fost fi-arte plăcuta. Pe urmă, d. Zah-rescu a vorbit mal mult de o oră despre băuturile spirtoase, ţinînd continuii încordată atenţiunea ascultătorilor. După o pauză, îo care muzica a executat o parte din Rigotetto, din nofi corul elevilor a cîntat un concert religios, şi pe urmă a avut loc piesa teatrală ie Roi boit, reprezentata de elevi. A fost o plăcută surpriză de a auzi pe nişte elevi de gimnaziu, din cl. III, pronuu-ţînd exact şi curent, cînd ochii întregel sale, plină de lume aleasă, H privea zlmbiod de ci ri iritate. Subiectul aceste! piese vorbpşte de Carol XII al Suediei cînd. ameţit de vin, era să fie prins de Ruşi şi cum, scâpînd, a jurat de a nu mal bea de cit apă, ceea ce se recomandase şi în conferinţa precedentă. Ctnd apărură pe scenă soldaţii ruşi, cu epo-tete şi fireturi verzi, şi apoi ce suedejl, cu fireturi şi epoltte galbene şi cu puşti Mau-licher, iar unul suntnd perfect şi cored din corn, a fost imposibil ca sala să nu izbucnească în lungi şi puternice aplauze. Meritul acestei reprezentaţiuul revine în total unul profesor foarte activ, d Ini Re-pond, graţie caruia elevii afi fost în stare de a juca aşa de bine şi care tot ast-fel aranjase costumele şi scena. Urmă spui Deşteaptă-te R imtne, tot de corul elevilor, şi Marşul din Voevodul Ţiganilor, executat de muzică, lăsînd lumea să plece la mezul nopţii mulţ- mită de plăcuta Întrebuinţare a timpului. EOOVRÎ — «Societatea studenţilor in drept» va da, în ziua de 1 Maifi, o mare serbare populară în parcul Bragadiru. Muzica militară va ciuta în tot timpul serbărel de la orele 9 dimineaţa plnă la orele 12 naaptea. Bătae de flori, conferi şi serpentine, carusele, florării japoneze, tranw y pentru copil, maimuţa miraculoasă, bordeiuil artistice, mare foc de artificii. Grădina va fi decorată şi luminată a giorno cu sute de lampioane veueţiene şi japoneze. — A apărut de sub tipar: Colecţiunî de legi de Ia 1894—1897, împreună cu diferite regulamente, adunate de ?. Anastasiu — Christu, capul cancelariei Parchetului Cur-ţel de Anei. Preţul 4 lei. De vînzare la librăria Bişovski şi la autor. — Ţara de sus şi ţara de jos în Principatele romîne e titlul u«ui foarte interesant studiu de geografie istorică, datorit d-lul Septimiu Scvef Seeula, licenţiat tn istorie şi filozofie. Preţul 30 bani. J I T R l lI I \ T (DUPĂ SVLLY PRVDHOMMP) Lui td narată Serviciul «Agenţiei Romîne» Madrid, 25 Aprilie. — 0 depeşă particulară dm Gilbralt r, primită în ultimul moment zice că s-* vorbeşte de nlup'ă între escadra americună din Atlantic. Rezultatul ar II favorabil Spaniei. Cumpărare tte noui corăbii Bruxelles, 25 Aprilie.—Regina, făcînd o plimbare in trăsură in parcul Lacken, a căzut cu echipagiul intr’o baltă. — Majestatea Sa a fost scoasă îndată, fără să fi suferit nimic, din situaţia critică in care se afla. N m- York, 25 Aprilie.—S’a dat ordin de a se cumpăra toate corăbii'e disponibile pentru a transporta 40.000 oameni. Avste corăbii vor trebui duse la Ky-West în 5 zile. Scutirea grinelor Madrid, 25 Aprilie. — Oficialul pub-li :ă decretul relativ la libera intrare a grlu’ut, porumbului, orzului, ovăzului, orezului şi a făinei. Capturarea unui ras spaniol Ky-West, 25 Aprilie. — Bricul Fras-quitlo din Barcelona, a fost capturat de americani lingă Havana. Haportul amiralului Detrey Washington, 25 Aprilie.—Guvernul a primit o depeşă anunţînd sosirea avi-suiut Macculoch la Hong-Kong. El speră să primens ă raportul ofi ial al amiralului Demey peste trei ore. Washington, 25 Aprilie.—0 telegramă a amiralului D> wey anunţă că este stă-pin pe fortificaţii şi a operat debarcarea la Cavite. El are cu dînsul 256 prisonierl spanioli, răniţi. Din causa lipsei de oameni, amiralul Dem y n’a ocupat oraşul Manilia. Americanii n’au de nit cîţi-va răniţ1. Nici o corabie n’a suferit avarii. Decapitarea unu* maior american New-York, 25 Aprilie.—Se anunţă din Tampa ziarului World că maiorul american Smith care a debarcat la 24 Aprilie la Puerto de Caibari-n, pc coasta nordică a Cubei, pentru a însoţi cîţî-va corespondenţi de ziare în lagărul lui Maximo Go-mez, ar fi fost făcut prisonier şi decapitat. Soarta corespondenţilor nu se cunoaşte. (Serviciul particular) Londra, 25 Aprilie.—O depeşă particulară din Madrid anunţă : Comandantul suprem al escadrei de rezervă de la Cadix a fost numit contra-amiralul Camara, iar ca şef al statului săO major căpitanul Hediger. Amin-dou! aceşti ofiţeri suut foarte populari şi cunoscători peifecţl al apelor vest-indiane. Amiralul Camara şi-a început cariera în statul ni 'jor al amiralului francez Jurien de la Graviere, tn râsboiul mexican, pe timpul împăratului Maxtmiliau. Londra. 25 Apri'ie.—Ca punct de debarcare pentru experiiţmnea cubană se deşi-gnieză Sagua la Grande (70 mile la răsărit de Havana). Căpitanul unei corăbii prinse, care venea de la Cuba, povesteşte că palatul mareşalului Blanco e toată ziua vizitat de femei şi copil cari cer pline. O parte a poporaţi-unii roagă pe Blanco să predea mal bine Havana, decît să lase poporul să moară de foame. Mareşalul răspunde prin procla-moţiuni zilnice, în cari conjură pe locuitorii să moară ca adevăraţi spanioli. Madrid, 25 Aprilie.—La ministerele de războia şi de marină se desfăşoară zilnic scene sfîşieloare. Părinţi, soţii, rude, vin să ceară ivformaţiuni despre soarta fiilor, soţilor şi fraţilor aflători la escadra din l'ilipiae. Răspunsul steoreotip e: «Cablul a fost tăiat. N’avem nici o ştire.* Bruxelles, 25 Aprilie. —Don Carlos. tâgădueşte hotărît că turburările din Spania ar fi opera partidului carlist. Bl a dat instrucţiuni severe partizanilor săi să nu facă greutăţi guvernului Bigintl cît-va dura războiul, lntiiu sunt Roma, 25 Aprilie. — In urma dtsor-dinelor foarte grave ce au isbucnit azi la Milan, starea de asediu s’a proclamat azi şi tn acest oraş.—In timpul învălmăşelilor, trupele au tras foo.—Numeroşi răsvrătiţl aii fost omorîţl şi răniţi. Viena, 25 Aprilie.—Azi se face des hide-rea expoziţiei oiganizată cu ocazia aniversarii a 50 a a urcării pe tron a Iul Frantz losef. Oraşul este bogat decorat şi pavoazat. Membrii societăţilor de veterani, pompieri şi 12.000 de oameni fac gardul de la Burg ptnă Ia Brater, uude este instalată expoziţia. O mulţime mare circulă pe străzi împăratul soseşte la expoziţie la 3 ore după amiazl. El este foarte aclamat de mulţime. Artliiducele Otto, preşedintele de onoare al expoziţiei, pronunţă un discurs la care împăratul răspunde exprimtud bucuria de a vedea întrunite în cadrul expoziţiei toate cuceririle făcute de desvoltarea intelectuală şi materială a Austriei, justifnînd speranţa că toate clasele societăţii vor lucra cu suc ces iasolnţiunpa sarcinelor mari ale viitorului. (Aclamaţiunl vil, entusiasm mare). împăratul, după ce a stat două ore la expoziţie, s’a Întors la palat în mijlocul entuziasmului mul ţi mei. Budapesta, 25 Aprilie.— După Corespondenţa din Budapesta, guvernul unguresc s’a declarat contra suspendării taxelor asupra grinelor propuse de guvernul austri c. Roma, 25 Aprilie. — La Florenţa şi la Livurno s’au făcut manifestaţii. Poliţia a trebuit să intervie. Sunt cîţi-va morţi şi mai mulţi răniţi. Milan, 25 Aprilie. — Azî s’au format îngrămădiri de lucrători cari aii încercat sa împedice plecarea soldaţilor rechemaţi ai clasei din 1873. Au ridicat baricade pentru a împedeca operaţiunile cavaleriei, jefuind un palat şi mai multe case. In urma unui articol al ziarului Italia del Popolo (republican) directorul acestui ziar, mai mulţi redactori şi deputatul de Andreis aii fost arestaţi. PRESA Şl PRONUNCIAMENTUL Pînă acum, numai două ziare din Capitală au avut putinţa—prin faptul că au apărut astă dimineaţă, să se rostească asupra gravelor destăinuiri făcute prin scrisoarea d lui Buhlea, publicată de noi ieri. Dreptatea precede scrisoarea, pe care o reproduce, cu următoarele observaţiunl: «Numai actualii guvernanţi aprob uit fapta ofiţerilor în coloanele Voinţei Naţionale cu totul din alte motive. *Astâ-zt se cunoaşte istoria adevărată a acelei mişcări. *Astă-zl ei sunt denunţaţi ţârei ca instigatori al grevei ofiţerilor şi o «lovadă pe care, cn tot cinismul lor, nu o vor putea tăgădui, este scrisoarea ce umil din ofiţerii demisionaţi, d. căpitan Buhlea, az! maior, adresează unui amic, scrisoare pub icată eri în ziarul Epoca». Apoi, după ce dă întreaga scrisoare a d-lui Buhlea, Dreptatea conchide: «E clar ca lumina zilei. «I>. Sturdza, actualul prlm-mi-uistru, <1. Gogu Cantacuzino, ministru de finanţe, d. Palade, ministru de justiţie şi d. Tache Protopopescu, sub-dlrectoral creditului urban, slut autorii pro-u uncia meatului. Pentru a’ş! satisface meschinele lor apetit uri de putere, aceste prototipuri de ocultişti nu s’au dat funapoi de la una din cele mai mari crime naţionale: au azvtrlit sămtuţa discordiei politice in rfndurile oştire!, nil ademenit pe ofiţeri să-şi uite cre-diuţa jurată tronului şl patriei şl să arunce drapelul chemaţi să-l apere cu cinste şi sfinţenie. «Guvernanţii de astâ-zi s’au sco-bortt Ia rolul de instigatori ordinari, angajînd^ agenţi plătiţi să pună la cale răsvrătirea ofiţerilor, şi scriind ei însăşi în redacţia Voinţei Naţionale jură-mîutul sperjurilor.» Adevărul, relevtnd scrisoarea d-lui Buhlea prin care se destăinueşte criminalul rol jucat de partidul liberal în pronuncia-montul ofiţerilor de cavalerie, face la rin • dul său următoarea dezvăluire care confirmă spusele d-lui Buhlea: «Pe lingă această preţioasă declaraţiu-ne ne amintim şi cele ce ne spunea bă-trînul nostru fost director, d. Alex. V. Beldimanu. Dînsul ne povestea cu indignare cum d. Culoglu, pe atnnci redactor al «Voinţei Naţionale», a venit plin de bucurie să-l anunţe ştirea grevei ofiţerilor de cavalerie, rugîndu\ să ia partea celor demisionaţi şi cum dînsul, plin de indignare, a refuzat a se asocia cu un pronunciament militar... „Zisele lui Alex. V. Beldimană concordă perfect cu declaraţia căpitanului Buhlea, aşa că este o dovadă mai mult în sprijinul afirmărel că mişcarea aceasta a fost fomentată şi susţinută de partidul liberal. Un partid însă care se servă de aşa mijloace, care introduce armata în luptele politice, care provocă răscoalele şi agitaţii asupra unor legi pe cari azi, la guvern, le aplică, nn asemenea partid este o ruşine pentru ţara romînească. Societatea romînă de lucrări publice şi construcţie va ţinea adunarea sa generala, în ziua de 3 Maifi. Se vor abge 4 membri, în consiliul de administraţie, în locul d-lor St. Falcoianu — genera), A. Vericeanu, I. SzeculicI şi N. Chrisovcloui. Se va discuta şi chestia autorizărel unul nou împrumut de 500.000 lei, cu 7 la sută procente. Consiliul comunal al Capitalei nu a ţinut şedinţă a seară. O nouă convocare a fost lansată pentru Luni seara. După cum am anunţat, între altele se va discuta şi chestia snumpire! plinei. Att mal fosî admise, între pensionarii civili al S'atulul, încă 36 persoane, repre-zentînd un total de 5935 iei. Intre cei admişi Ia pensie, sunt şi d-nil Sfefan Hepites, directorul institutului meteorologic şi Ştefan C. Mihâilescu, profesor. Intre pensionarii corpului telegrafo-poştal. afi mal fost admise încă patru persoane. Astă-zl, ia orele 2 p. m., s’a început tragerea lotflrie! Caritas, din Capitală. Sunt 209 cîştigurJ, dintre care cel mal mare este de 8000 lei. Vom da la ediţia de dimineaţă lista complectă a tuturor clştigurilor. ULTIMA ORA întrunirea de la Eforie Timp superb. Una din cele mai frumoase întruniri publice ce s’aît văzut în Bucureşti. Cetăţenii Capitalei aii răspuns în număr imens la apelul partidului conservator. Au asistat şi numeroase delegaţiuni din toate părţile ţării. Vom da in ediţia noastră de dimineaţă o dare de seamă complectă a acestei im-posante manifestaţii a Capitalei şi a fărrei întregi. Acum, iată textul moţiunei care s’a primit în mijlocul unui entusiasm de nedt-scris : Moţiune * Cetăţenii Capitalei şi delegaţii din judeţe, întruniţi în sala Eforiei, în ziua de 26 Aprilie 1898, faţă cu destăinuirile făcute in plin parlament, cu mărturiile unuia dintre actualii consilieri ai Tronului şi cu cele alte dovezi, despre uneltirile oamenilor cari ne guvernează, în pronunciamentul de la 1894, declară că aceia cari s’au făcut vinovaţi de o crimă de Stat, nu pot deţine puterea fără a însîngera demnitatea acestei ţări, şi sunt hotărîţi să lupte pentru a alunga un guvern tot atît de primejdios prin relele ce îngrămădeşte, cit prin pilda demoraliză-toare ce o dă stînd în fruntea afacerilor. MOŞIA COPACIU din Vlaşca se vinde în Compt la Tribunalul de Vlaşca în ziua de 30 Aprilie 1898. Doritorii se vor adresa d-nilor ADOLPHE GUTTMANN Strada Ca-rageorgevici No. 3. j Doctorul Cobilovicî intoreîndu-se din streinătate ’şl reia orele de consultaţie de la 2—8 p. m, Special în Boale de femei şi copil Muntos Ntradn d’arnl \o. ÎS MAIS0N NOUVELLE 8, Strada Regală, 8 D-Şoara HICHETTE VLADIMIR previne pe numeroasa sa clientelă şi doamnele care vor bine-voi a ’I face onoarea linei vizete că vor găsi in saioiul săil de mode, cele mal frumoase nuvoteurl şi ultimele creaţiunl de pălării pentru doamne pentru sesonnl de vară, aduse de la cele mal bune case din Paris. Depositara de eşantioane de stofe pentru rochi de la una din cele mal importante case din Paris penrru Hautes Nouveautâs. Parfumerie antiueytieă VAN DEN Doctorul E- MANOLESCU de Ia Facilitatea de medicină din Paris Boule interne, de Femei şt Faceri ( Mânios) Tratează de asemenea boalele de copil si Syphilitice Consultaţiuni de In 2—5 p. m. Pentru sarad Luni şi Jnul gratis 331 Calea Moşilor 331 ______Cabinet medical___________ MINISTERUL JUSTIŢIEI Pablicaţiaue Preotul S. Mihăescu din Tirgovişte, a făcut cei ere Ia acest minister pentru adăogirea la numele săii patronimic de «Mihăescu» a celui de «Chilom» spre a se numi «S. M. Chilom». Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune in termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. Or. BAU3ERGER Ord. 2—4 p. m. HOTEL BRISTOL de la 23 Aprilie a. c. Calea Moşilor 53 MINISTERUL JUSTIŢIEI Publicaţlune Domnul Manolaehe Ioan, fochist din gara Bîrlad, a făcut cerere la acest Minister, pentru adăogirea la numele săd patr nimic de «Ioan» a celui de «Constantin Codrea-nu» spre a se numi «Manolaclie Ioan Constantin Codreanu». Ministerul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiunile în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. Doctor JUUU SCHACHMANN de la Facultatea din Paris Calea Griviţei 10 Alături de Ministerul Finanţelor Şpecial în boale interne de copil §i mamoş Consultaţiuni de la 2—4 p. m. Bani găsiţi Cumpăr ori-ce mărci poştale uzate Romîne vechi sau noul; Pentru cere plătesc preţuri mal mari de cît ori cine. Posed un un mare depou de Albumuri şi mărci pentru colecţie. PREŢURI CONVENABILE VO\ST. SHMI&.SCU Calea Victoriei 126. Bucureşti (Tutungerie 111: Ii IC HOMÂ.V I-Y K ARLSBAD Medic Universitar Dr. Romulus L. Crăciun, Medic clinic în spitalul universitar, imper, reg. din Viena (Clinica domnului eousilier de curte Profesor Neusserl, specia'ist pentru morburile interne, medic al asoeiaţiunel pentru în-grjirea studenţi or morboşl diu Viena, Protector. Mnjestatea Sa împăratul etc. etc. De la 1 Aprilie p E “fân — MAGAS1N DE MOBILE Şl ATELIER DE TAPIŢĂRIE — EEBEIUl *TERYBERG «V C-le.— Calea Victoriei No. 30 Intrare prin Passagiul Villacros Recomandă magazinul lor pentru aranjamente complecte de Dormitoare, Sufragerie, Saloane, Salonaşe, etc. Preţuri eftine şi qualitatea mărfurilor fine. Vinzare pro coiuptMiit şl lu rate lunare Cu ocasiunea Sf. Gheoighe primim ori-ce mutări avînd oameni speciali şi CAMIOANE PE AltCURI GRADINA Ite la 1 itlaiii se deschide GU ilUXA BFSTAFH iXTUFVr DUMITRU ENESCU Local de I ul rang Bucătărie renumită Francezi, Germană si Romînă VIAiFRI STREINE şt IMmA.NE — de la cele mal bune VII DE DRAGASANI — 5 imma:riHs hkdw/sh ENESCU Str. SF. IONICĂ < Lîngă Palatul Regal j Maşina Ini NAMSEV din Stocliolni ' „PRIMUS" Important pentru orî-care gospodină este această maşină. .Una din cele mal ingenioase invenţiunî din punctul de vedere practic şi economic, simplă ca eonstrucţiune. dar cu efect aproape de necrezut. Este o bucătărie în toată puterea cuventulul, care consumând un litru de petrol ordinar în 8 ore. dă o căldurădin cele mal mari, neproducend nicî fum, nici miros şi arzând fără fitil, se poate găti saii frige ori-ce fel de mâncăruri şi fripturi în timpul cel mal scurt. 1 litru de apă fierbe în 3 minute, 8 litrurl in 14 minute. Pericolul este cu desăvârşire exclus. Depozit general S. DANCTT str. Smârdan 9 Pentru provincie se efeduiază prin poştă în urma sumei inirtgi saO unul aconto de cel puţin lei 5tiimis înainte. Pentru angrosişti se acord rabat. rin I «i fără sgornot Lei 30 www.dacoromanica.ro CHAMPAGNE PIPER-HEIDSIECK Ancienne Maison HEIDSI tK fondâe en 1755 KUNKELMANN & Co. Succtseuri BEIMS FRANCB Miepresentani general LEOPOLD H. 5IABCUS 70. —BUCUREŞTI, STRADA CAROL.—70 APA MINERALĂ DE BORSZEK (BORVIZ) Pentru excelentele şale proprietăţi a primit la expoziţia universală din Viena diploma de distincţiune şi ia expoziţia din Paris medalia de argint. Multo autorităţi medicale aO recunoscut că această apă minerală posedă o excelenta putero de vindecare In diverse cazuri. Prin gustul săd cel plăcut şi bogatul conţinut mineral, această apă amestecată cu vin, e recunoscută ca o băutură plăcută şi răcoritoare, superioară altor ape minerale. Exportatorii generali: D-nii LAZÂR & VERZAR în Braşov Depozitnl general pentru Capitală la d-nnl TASILE CRETOIU No. 17, Strada do vaci, No. 17 In provincie la diferiţi depositarl principali. i 'AT/i V. Iii A -------- tnrf.—Topic excelent contra bătăturilor Loteria Spitalului Caritas din Bucurescl aa——————li i■ ■ ■ ■■cBsaacxa^MgaEu-——* ...!" Din causa vacanţelor paştelut neputîndu-se cere delegarea representanţilor autorităţel ca să asiste la tragere Tragerea va avea loc la 26 Aprilie c. 1898 2)9* O Ii A 3 1>- m. Ultimele puţine bilete se vinde : 1 bilet 1 lefi, 5 bilete 4 lei Depositarul Loteriei ¥/• TES \ft EA ii Pasagiul Vilagros 7, Bncnresol Suma elşligurilor în valoars de Lei 30,000 s’a depus la Oaor. Primăria cu re ipisa Casei de depunere No. 305.95/98. Pentru provincie primesc mandate şi mărci poştale. =■ T IPOGAFIA „EPOCA" execută tot felul de lucr&rl atingâtoare de această artă. Tipografi* EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de acea-gtă artă, ou oea mal mare aourateţă ţi ou preţuri foarte moderate. Promptitudinea ţi exactitatea «unt devia* Tipografiei. ■!!!■■ Tîumnrin ii ■mmi in .1 ^ IBiPSIiî 1d potriva Durerilor, Migrenelor, Bilei de Mare, etc. Luată cu Acid Carbonic suprimă Cârceii ţi Greaţa produse prin întrebuinţarea doctoriei. LE PERDRIEL & C-, Paris. MAŞINE DE BUCATE din Renumita fabrică Gebrider Roeder din Darmstat, recunoscute ca cele mal bune şi cele mal econo-me In combustibile. Midi lucrate din WAnc de orl-ce dimensiune cu sobă pentru încălzit apa din Miale DUŞURI pentru CAMERE cu aer COMPRIMAT EXPOZIŢIA PERMAXEIVTA «Ie LĂMPI PENTRU PETROLEU ŞI GAZ AERIAN MARCUS LITTMANN S-sor I. WAPPNER Calea Victoriei Ho. 61 vis-ă-vls de Episoopl» ]Vu cumpăraţi Maşini sau Unelte Agricole Inamte de a vizita CEE v I / HA REOEPOSIT TOT FEECE UE MAŞINE ŞI UNELTE AGRICOLE EUGEM1V REPRESENTANT GENERAL AL RENUMITEI FABRICI TII. F FOT li KES DIN GERMANIA Bucureşti. - Strada Bibescu-Vodă, Xo. ljji * (In dosul Aşezăm. Brîncoveneştl). - Bucureşti MMin Mlenumila Fabrică VMM. FMjiiVMMFMt oremiate cu MEMMAMjMAE MM AWJMi la concursul de la ŞCOALA DE AGRICULTURĂ de la Herestrău in 1891. ' MTOIJJL „Flother” Model 1898. Patentată, pgT Prevăzută cu Triplă Curătitoare, Trei Vînturi ceea-ce nu posedă nici o treerătoare de orl-ce alt system existent, şi Tobă pentru bătut Porumb aplicabilă numai la TREERÂTO ARBA „FLOTHER* bătînd pe zî 150 pînă la 200 clrlle mari de porumb, cu sati fără fol MAŞINELE „FLOTHER" treeră mult, curat, fără de risipă, fără a sparge b6be şi fără jjjg a înegri griul la cas de mălură. Cele mal bune şi solide, construite numai din oţel PLUGURI NORMALE Cu 2, 3 şi 4 Brăzdare. — Tot-d’a-una 500 -600 pluguri în Deposit PLUGURI CU SEMĂNĂTOR DE PORUMB €ele PRACTICE Semănători, manuale în lat şi în rîndurl. Trloare originale „HEID“ în toate mărimile cele mal bune existente. Tîntnrâtori, transportabile cu aparat de scos mălura. Qreble de fin,—Maşini de tăiat paie şi fin. ©râpe, flexibile şi diagonale, cu două şi trei cîmpurî şi cu dinţi de oţel. Răriţi, Cultivatori, Tăvăluci. Cu mai multe brăzdare. Mori TRANSPORTABILE, pe postament de lemn şi de fier simple, duble, triple şi quadruple, din cele mal renumite fabrici, de 36, 42 şi 48 ţolurl. Pietre «le Moară FRANCEZE l-a calitate, din LafertA-sous-Jouares, Societe Meulliere Dupety & Co., compuse din maximum 4-5 bucăţi, întregi fără piept. Toate mărimile. Batoze «le Porumb SIMPLE şi DURLE, manuale şi cu aburî, cu Elevator ultimul sistem perfecţionat. turele de transmisiune ENGLEZEŞTI, l-a calitate simple şi duble, şi toate lăţimile. Pompe pentru spălatul cazanelor, de incendia şi grădini. Motoare cu petrol fi cu gaz. ---’-- Fdrţi de reservă. — Muşamale — Masine de scărmănat lină. — Fire de postav. Secerâtoare simple „CONTINENTAL44 şi Cositoare „Jzî43 r% IE CC CU APARAT DE LEGAT SNOPI - CU TĂIŞUL EA „MMMlEAFTA“ din renumita fabrică FOHJVSTOIV MMAMiVESTEMt ‘-dmo Batavia (America). Model 1898. Cele mai uşoare şi solide, construite di ţ ^ Garanţie absolută pentru perfecta funcţionare şl material sollil al tutulor maşinelor Mieprezenlanl general a Renumitei Case S MJM O A Mi MMMMj Ml 11 4' MMAMJMAAJA Pentru Instalaţinni de MORI perfect Automatice cm -Tipografia EPOCA Strada Ctowmte1: *■ www.dacoromanica.ro B.—BrnawwF^