NUMĂRUL 10 BANI AiiOXA HEATEIjE încep la 1 şi 15 ale fle-cărei luni şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an in ţară 30 lei; In streinătate 50 lei Şase luni ... 15 » » » 25 » Trei luni . . . 8 » » » 13 » Un număr în streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ Editf^ a treia [cu supliment) 5 DUM[NECAjJ6_APRILffiJ898 NUMĂRUL 10 BANI AMJJVCliniLE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV.0.30 ţ>- U“la , » » II ..... 3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul UN NUMĂR V.ECHltf 30 BANI PRONUNCIAMENTULUI făcut »e CM T II DEMISIONAT [T- D.^căpitan Buhlea, unul din cel 14 ofiţeri demisionaţi în 1894, în-naintat acum, pe ziua de 8 Aprilie, la gradul de maior, relatează în aceasta scrisoare, adresată unul amic, istoricul pronuneiamentulul din anul 1894. Atragem deosebita atenţiune a cititorilor asupra gravelor destăinuiri ale căpitanului Buhlea. DESTĂINUIRILE CĂPITANULUI BUHLEA Iubiie amice, Vrei sâ ştii adevărul asupra demisiunilor ofiţerilor din cavalerie, din anul 1894. Adevărul este că a fost o simplă intrigă politică, urzită de partidul liberal, şi iată cum: Generalul Lahovary, ca ministru de răsboiu, între multele bune ce a făcut cu privire la organizarea armatei, a comis şi greşala de a trece cîţî-va ofiţeri, din alte arme, în cavalerie, fără ca aceşti ofiţeri să îndeplinească condiţiile cerute de lege, şi a dat ca motiv al acestei dispoziţii că voeşte să îndrepteze arma cavaleriei. In realitate, însă, nu era acesta motivul, căci nu trecea în cavalerie somităţi, ci aducea ofiţeri din alte arme, cari voiau să avanseze mai repede şi ca să facă locuri în cele-lalte arme. Prin această măsură însă se închideau locurile în cavalerie şi avansarea devenea mai grea. Armata, însă, era disciplinată, şi nici odată ofiţerii de cavalerie singuri nu sar fi gindit a se revolta, dacă nu s’ar fi amestecat partidul liberal. Acest partid, favo-risat de faptul că printre militari avea cîţî-va partizani devotaţi, s’a pus la lucru pentru a converti pe ofiţerii de cavalerie. Acestora le spunea că, clemisionînd un număr mai mare de ofiţeri, pe motivul greşelel comise de generalul Lahovary, pe de o parte dînşii nu-şi vor perde cariera, de oare-ce nu credeau posibil a se primi atîtea demisiuni, iar pe de alta le făgăduia că, chiar de s’ar primi demisiunile, ofiţerii partizani vor fi imediat cazaţi de partidul liberal. Prin această mişcare a ofiţerilor de cavalerie, partidul liberal spera să creeze dificultăţi conservatorilor şi, prin interpelări şi întruniri publice, pe tema acestor demisiuni, să grăbească căderea de la putere a conservatorilor şi venirea lor la guvern. In legătură cu aceasta, este interpelarea făcută de d. C. Stoicescu, în zilele de 21 şi 22 Ianuarie 1894, înaintea Parlamentului, în care interpelare arăta ministrului de răsboiu de atunci, generalul Lahovary, nemulţumirile ce se simţeaţi în sinul cavaleriei. Această interpelare a fost făcută numai cu cîte-va zile înainte de demisiunile ofiţerilor de cavalerie, cari s’aîi dat pe ziua de 31 Ianuarie şi 1 Februarie 1894. Propaganda printre ofiţerii de cavalerie s’a făcut de maiorul Mi-licescu, căpitan Popovici, Lt. I. Ni-culescn, Adamescu şi răposaţii maior Ursu şi căpitan Cruţescu, sub inspiraţia d-lor de la Voinţa Naţională, Gogii Cantacuzino, Tache Protopopescu, Palade, Em. Culo-glu, etc. După ce şi-au găsit destui aderenţi printre ofiţerii de cavalerie din Capitală, d-nii Milicescu, Adamescu şi Niculescu aii plecat prin provincie pentru a face propagandă printre ofiţerii, cărora nici nu li se pomenea de politică, ci li se cerea numai să intre în mişcare din spirit de camaraderie. Aceşti domni au redactat un angajament sub formă de jură-mînt, care să lege pe toţi ofiţerii între dînşii şi să-î decidă a rămîne uniţi pentru a da intrigei urzite o mai mare importanţă şi tărie. Jurămîntul scris pe pergament a fost corectat de însuşi d. De-lavrancea, cu mina şi scrisul lui propriu; după aceea a fost dat ofiţerilor din Capitală şi, în urmă, trimis şi în provincie, prin aceiaşi emisari, spre semnare. ^ w Ofiţerii, cari ştiau că această mişcare este provocată de politică, primise deja promisiuni de răsplată de la personalul \ oinţel Naţionale. , Cum însă domnii de la Voinţa Naţională nu se puteau arăta tuturor ofiţerilor, la întruniri, căci atunci s’ar fi observat amestecul politicei şi mişcarea nu mai reuşea, dînşii au delegat pe lingă ofiţerii de cavalerie, pe un devotat al lor, pe căpitanul Lambru, din geniu, actualmente maior, carcera nelipsit la toate întrunirile, dînd consilii şi asigurînd pe ofiţeri, că opoziţia le va lua cauza în piînă şi nu-i va lăsa. Ofiţerii, cari erau amestecaţi în politică, se întruneau cu dd. de la Voinţa Naţională, G. C. Cantacuzino, Tache Protopopescu, etc. la d. Em. Culoglu acasă, unde combinau toată mişcarea. După ce la 31 Ianuarie au demisionat ofiţerii din Capitală, iar la 1 Februarie şi cei din provincie, generalul Lahovary a căutat vre-o două zile, prin toate mijloacele, a face pe ofiţeri să revie asu-\ pra demisiunilor date. Cei mai mulţi ar fi. convenit să-şi retragă demisiunile, însă cei din capul mişcării nu ’i-au lăsat, împinşi tot de cei de la Voinţa Naţională. Numai după ce pe ziua de 4 Februarie s’au primit demisiunile la 14 ofiţeri, între cari erau şi capii mişcării, aşa că cei de la Voinţa nu mai aveau printre ofiţeri pe partizanii lor, ceî-l alţi ofiţeri * şi-au retras toţi demisiunile. îndată ce demisiunile aii fost primite, domnii de la Voinţa Naţională se arătau pe faţă în mijlocul ofiţerilor. Toată această mişcare, şi mai ales drumurile d-lor Milicescu, Adamescu şi Niculescu prin diferitele garnizoane, unde s’au dus pentru a face propagandă şi a semna jurămîntul şi, în urmă, pentru a se ţine unirea între ofiţeri, au provocat chel-tuelî destul de mari; aceste | cheltueli au fost suportate în \ mare parte de Clubul liberal, de oare-ce numiţii ofiţerii nu aveau avere, iar noi cei-l’alţî nu am fost nici o dată puşi la cotizaţie. După primirea demisiunilor, răposatul maior Ursu, fiind cel mai sărac din toţi şi avînd în sarcina sa, o mumă şi două surori, de a doua zi, după primirea demisiunilor, a fost numit sub-director la fabrica Letea, loc care i se promisese din nainte; căpitanul Popovici la fabrica de petrol de la Monteoru; locotenenţii Adamescu şi Niculescu, erau subvenţionaţi de Clubul Liberal. Cei mai mulţi aveau avere şi nu a-veaii nevoe de subvenţie. \ După venirea liberalilor la putere, pentru a arăta că se ţin de cuvvnt, d. general Budişteanu, pe atunci ministru de răsboiu, ne-a invitat pe toţi ofiţerii demisionaţi la ministerul de răsboiu, şi ne a promis concursul său ca să fim reprimiţi în oştire. Jurămîntul original, scris pe per-gament, a fost încredinţat d-lut maior Milicescu. Ctnd liberalii au venit la putere, unii din noi aii cerut d-lui Milicescu acel jurămînt pentru a l fotografia. D-sa însă, sub diferite motive, a refuzat a-l da. Adevăratul motiv este că jurămîntul se află la d. Sturdza, care nu voeşte a-l da, pentru a nu se dovedi de cine este scris. Acum, scumpe amice, ai voit să ştii adevărul în chestiunea ofiţerilor demisionaţi; iată-l şi poţi constata din acestea că nu cavaleria a fost nedisciplinată. Cipltnn BUH LUA. Voinţa Naţională s’a pripit. Crezind că cu oare care îndrăzneală va putea să se strecoare ca pînă acum, organul ocnaşului Mărgăritescu tăgădue-ste, în numâru-I apărat aseară, orl-ce amestec al partidului liberal în pronun-ciamentul de la 1894. Astă zi însă, pe lîngă destăinuirile unor fruntaşi liberali, pe lîngă mărturisirile ce-aft “scăpat, chiar vinovaţilor, in Parlament, pe lingă îndemnurile la răzvrătire publicate in organul oficial al partidului liberal, se adauge zdrobitoarea acuzare a chiar unuia din ofiţerii demisionaţi. r Ce mal “zice acum Voinţa Naţională ? DUMINECĂ 26 APRILIE 1898 PARTIDUL CONSERVATOR VA ŢINE O ÎNTRUNIRE POUCA LA ORELE 2 P. M. IU SAU BIHOR EFORIEI I^a care vor asista delegaţi din jndeţe. _____ Agitaţia în lumea politică Chesttnnea zilei Fierberea neobicinuită în lumea politică, despre care am vorbit şi ieri, ia proporţii I yette, încercînd să intre în portul Havana, a fost prins de corăbiile o-mericane cari formează blocusul. Circulă ştirea că La Fayette avea pe bord trupe şi contrabandă de răsboiu. Londra, 24 Aprilie. — O depeşă sosită din New York zice că La Fayette o fost pusă in libertate. /Situaţia la Manitta Hong-Kong, 24 Aprilie. — Nici o ştire u’a sosit din Manilla. A-visul american aşteptat cu de-peşi este lu întlrziere şi inspiră nelinişte, (de erede eă lupta continuă. (Serviciul particular) Madrid, 24 Aprilie.— O depeşă particulară din Havana anuută că sfarea soldaţilor spanioli din Cuba e disperată. El nu primesc de cit jumătate de raţiuni, sunt răfl îmbrăcaţi şi şi afi pit rdut curagiul. Londra, 24 Aprilie.—Nu e nici o temere în privinţa siguranţei Europenilor din Manilla. E imposibil ca amiralul american şă încerce o debarcare forţată, afară numai dacă garnizona ar capitula. In jurul Maniile! sunt concentraţi vr’o Z3ce mii de soldaţi, cari garantează oraşul contra atacurilor ce le-ar iutreprinde insurgenţii de pe uscat. Madrid, 24 Aprilie.—In cursul turbură rilor de la 3 Maiii st. din Talavera, s’rtă aprins cite va case şi o monăstire. Turburătorii au încercat să dea drumul întemniţaţilor. La Velasco s’au prădat prăvălii; intervenind armata, mai multe persoane au fost rănite. Au mai fost tur-burări în Vaienda, Caceres şi în provin-Voiedo. Madrid, 24 Aprilie.—Sagasta a avut a conferinţă cu fruntaşii partidului liberal. El a recomandat Reginel-regente o schimbare de cabinet. Svonurile despre apropiata cădere a Iul Sagasta şi despre o dictatură subt Martinez Cam-pos ori generalul Polavieja, se menţin. Suspendarea Cortese’or ar face însă imposibilă ridicarea ncuilor dări. Printre demonstranţii de Duminică noaptea afi fost şi mulţi ofiţeri îmbrăcaţi civil, cari întârîtafi mulţimea. Unii din el afi fost arestaţi, dar cînd s’a văzut că sunt ofiţeri li s’a dat drumul şi s’a ordonat să se tăinuiască acest lucru. Republicanii s’afi mişcat foarte mu t. Iei strigai!: «Jos Regina!» şi se sileafi să ducă mulţimea la Palatul regal. Intervenţia po-iţiel călăreţe le-a tăiat însă drumul. Viena, 24 Aprilie. — Asupra impresiei pe care a făcut-o la New-York şi Washington victoria Americanilor asupra Soaniolilor la Cavite, ziarul New-York Herald publică următoarele amănunte interesante : Duminică seara, prcşediutele Mac Kinley se retrăsese In biblioteca sa, de unde porunci valetului să nu-1 deranjeze de cit pen-(ru afaceri urgente. Intr’o odaie d’alăturl petreceafi conversînd mal mulţi membri tineri al familiei preşedintelui. Pe la orele 10 apare telegrafistul reşedinţei prezidenţiale aduclnd d-lul Mac-Kinley o depeşă pe care preşedintele i-o smulse repede din mină, zi-clnd după ce o ceti: ‘Bine al lucrat, Bewey ! Dacă Spaniolii admit deja atlta, atunci A-mericanil afi repurtat de sigur o victorie In- | semnală!» Apoi preşedintele duse telegrama în camera vecină, unde persoanele prezente se arâtafi foarte entuziaste. De alt fel, în îoate Statele-Unite impresia este aceeaşi, mal ales să f©8te ştirile asupra victoriei venea fi din isvor spaniol. Bucuria cea mare era Insă amestecată cu grija de numeroase pierderi lu oameni. La Ntw-Yo'k ştirile trafi aduse Ia cunoştinţa publicului rînd pe rlnd prin fol volante şi afişe lip te pe ziduri. Fiind noapte, grupe numeroase de oameni citetfi telegramele Ia lumina lămpilor de pe strade. Piuă In zori de zi fu o viaţă ncobicinuită pe pieţele New-Yoikulul. «Intr’o conver aţie cu o persoană care se bucură de mare renume lu chestiuni de marină, mi s'a comunicat-scrie corespondentul Iul New-York-Herald— că Dewiy a dat dovadă de un slnge rece extra-urdinar, lăsîndu-se să fie condus de tactica veche, ceea ce 1 a şi făcut să opereze lntr’un mod repudiat de noua arîă a răboaelor. Escadra americană manevra în coloană simplă, iar focul l’a deschis In raionul tunurilor de for-lăretţă ale spaniolilor. hetevvtev cu Mlcgina-vegentă Londra, 23 Aprifle.—Corespondentul din Madrid al ziarului Morning Post relatează următoarele despre o întrevedere pe care a avut o cu regina-regenlâ a Spaniei: «Da, a zis regina — noi avem aproape toată Europa cu noi, şi aceasta este pentru experienţa dureroasă prin care trecem o mare mtngăere şi o Încurajare. Efi şi fiul mea primim z laie călduroase scrisori din streinătate, uuele < hiar din America de Nord, cari ne merg Ia inimă. Nu vom uita niciodată aceasta. Încurajările din străinătate aprind patriotismul spaniolilor din ce In ce mal mult şi fie-care spaniol este gata a’şl da ultima picătură de slnge pentru patrie. Acest fapt ne face să privim cn Încredere viitorul. Dumneztfi ştie, noi n’am voit războiul şi am făcut totul spre a-1 înlătura. Guvernul nord-smeiican.4! a cedat Insă curentului din opinia publică. Statele-Unite afi îngrămădit asupra Spaniei tot felul de u-milirl pînă clnd noi n’am mal putut suferi şi ast-fel a urmat rupfura—spre marea mirare a Americanilor Inşi’şl/Ei credeafi că diu cauza sărăcit! noastre ne vor avea lu mină, uefiiad pregătit' pentru războiţi. Noi avem încredere In D zefi, In viitor. Cine poate să ştie dacă Europa nu va interveni după prima bătălie serioasă ? Cronica judiciari Romanul de la Pisica Neagră. Promisiune de căsătorie. Ruptura. Daune interese. Nu vorbim de Pisica neaeră din Bucureşti, ci de cfiftul-chantant cu ace'sşl rume din Ploeştl. La Pisica Neagiâ din acest oraş se delectează Pleeştenil, amatori de trufandale, nu e vorba, de multe ori cam trezite. Era prin anul 1881. Un domn, C. Popescu,şedea la o masă, cu paharul de bere înainte sorbind cu deliciu nu a-tit licoarea fabricată din hameifi. cit chansonetele cari eşeafi din dulcea guriţă a unei tinere cin-tăreţe. Aphusele, mal cu seamă cele eşite din palmele d-!uî Popescu, păreai! rişte tun te. După două-trel ehansonete, d. Popescu căzuse In ex-tas. Entusiasmul d-lul Popescu pentru tinăra ctntărraţă a mers plnă acolo în cit după o convieţuire de cîţi-va ani, prin anul 1895, i-a promis căsătoria, făcînd şi logodua reglementar», cu s hitr.bare de unele şi altele. Dar această admiratiune n’a ţinut multă vreme, căci d. Popesou după introducerea formelor de căsătorie, se duce In alt oraş şi se căsătoreşte cu o altă. D-oa Elena Nigura, acesta este numele cîntareţel, reclamă la tribunal nu tocmai pentru prejudiciul moral re-sultind din această ruptură, ci pentru 800 d* lei ce-I avansase Ia vederea căsătoriei, denun-ţînd faptul ca o înşelăciune. La înfăţişare, d. procuror Vilaeros cere achitarea, de tare-ce unul din elementele delictului, rea credinţi, fipsesce. Inculpatul a avut inteuţiile cele mal bune in momentele cind a luat cel 800 de lei, şi că ruptura a venit mult mal tîrzifi din diverse Împrejurări. Tribunalul achită. DIVERGE DIN TARA Incendiu.—Ni se scrie diu Inşi e SI răspunde următoarele : — Ştift foarte bine că soţul tnşelat nu cere de cil 100 de livre. Dar, d-le, fapta pe care al eomis’o d-ta, merită o reparuţiune şi mal mare. El a fcat înşelat pentru mal mult de 100 livre. Şi ast-fe*, acuzatul e obligat să plătească în-douit de ce a cerut Robert. Este de regretat că juraţii eng'azl nu sunt obligaţi ca sâ-şl motiveze verdictul lor. Expun» rea de motive ar fi foarte instructivă. ~ NUVELA CI DELICT Corespondenta unei fete tinere Souvignă, 27 Septembrie. El bine, scumpă Matildo, Iţi scria de aci unde leneşa ta prietenă a trebuit să se ducă. Oa, m’am dus dus singură singurică, In urma unei depeşl a unchiului nostru. Muream de dorinţă să fae acest drum şi ■ă mă bucur de libertate. Am convins pe tata şi i-ită-mă la Souvigr e. Eram singură Iu vagon, dar plină de e-moţiune. Trec o staţie, Iree două... nimeni nu se urcă şi mă liniştii. La o a treia staţie de o dată uşa se deschide şi intră... un domn ! un domn în eompa t metitul damelor! c-roare... Iml lmhipuil ca e un hoţ, un ucigaş şi ei am gata să chem In ajutor! Cugetai tDsă puţin, observaifl pe acest nofl vei it şi mă liniştii oare-cum. Nu avea înfăţişarea imul criminal, cu barba luimică, blondă, cu o hil vil. El avea aerul că nu mă vede şi lucrul acesta mă cam supără. După ce’inl trăsei bine voalul pe ochi, tuşii puţin, el se întoarse şi niâ Întrebă cu o voce armonioasă ducă nu’ml e frig, numindu-mă «doamnă». Răspui sel că: nu, şi eram mtndră de numirea aria, clnd aruuulndu-ml ochii pe fereastră văzul un foc mare. Oh! doamne, e foc, strigai eti I El se apropie repede, privi şi surtzind Îmi spuse că se ardeafl eiburile da pe dmp spre a Ingrăşa pămtntul. El spunea lucrurile Intr’un mod foarte plăcut. Iml ridicasem voalul spre a vedea mal bine, şi lucrul ăsta Iml permise să’l exa-mirez. Era nu ttnăr de vr’o 30 de ani, foarte plăcut şi elegant, cu privirea sinceră şi mi se pare că mă privea < hiar prea mult. De o dată el îşi ceru ertare că a intrat In compartimentul damelor şi’ml explică lucrul spuiud că sosise la gaiă prea tlrzifl. La staţiunea viitoare vă voifl se; pa de prezenţa mea «doamnă», zise el. «Domnişoară», 11 răspunsei efl. Şi lucrul acesta li uimi. Il spusei să nu se ostenească d« oare-ce sunt la capătul călătoriei mele. Mi se părea acum că el avea frică de mine. La staţie nu se scoborl. Şi vorbirăm mult, mult, de toate. E nn om dislins.ţ S’a scobrrlt la gara care e Înainte de Souvigne, tntirzindu-mi mina prieteneşte. Drumul care mi se păruse scurt de fot Iml păru lung acum. Aide, nu trebuie nici să mă mal glndesc! Ce stupidă e viaţa, draga mea. Mii şi mii de sărutări de la a ta Fanţi y. II Souvignă, 30 Septembrie. Mi s’a lnttmplat una bună de tot, draga mea; se vede că sunt ursită să am parte numai de aventuri. Asta Insă nu e aşa de plăcută ea cea din vagon. In hipueşte-ţl, m’am dus să mă preumblu singură pe şoseaua de la SouvigrA spre Mothe-Riihard. Luasem o carte, dar nu ştifl de ce nu puteam să citesc nimic. Ajunsesem depaite de tot şi fiind ostenită m’am aşezat pe marginea şoselei. In faţa mea, din colo de şanţ, era un măr cu nişte mere fru moaşe de tot. Am trecut şanţul, am scuturat pomul şi adunam cele două mere cari căzu-e, cînd de odată un păzitor galonat eşi la lumină şi puse mlua pe mine. Ah! te ptndesc de multă vreme, strigă el. Te-sm prins. In fie-care zi se fură merele d lui primar şi acum am prins pe hoţ. Aide, spune cum le ihiamă? unde locueşfl? să-ţi fac proces-verbal, efl păzitor clmpenesc pe lingă comuna Mothe-Ri.hard. De geaba am rugat, de gpaba am spus că nu ştieara că nu e voe, de geaba am viul să plătesc merile... ba am şi pllns. El ’ml a declarat In numele legii că voifl fi urmărită pentru driict clmpenesc... Iată mă In fata judecătorilor... condamnată poate... Unchiul pretinde că nu e nimic, că el e prieten cu primarul de Ia Mothe Ri: hard Miine ne ducem să’l vedem, căci umhifl vrea să mă ducă să probeze că nu am ae rul unei braţe... Dar ’ml e frică şi SUI,t foarte nenorocită. Pentru un măr ! Sărmana ta m Fanny Souvlgnă 1 O. tombrie Oh ! drăguţă,... drăguţă... dacă al şti ]... Mina ’ml tremură ! Nu pot să scria I Ani fost Ia primarul căruia ’I am furat cele donă mere. El bine, primarul de la Mothe-Riihard... este El !... El, tovarăşul mefl de drum. Aşa de ttnăr şi primar! Ce noroc are comuna a eea. Nici n’a mal fost vorba de proces-verbal şi am rîs mult de asta... Am rls şi mal mult ilnd am povestit lui unchifi Inttmplarea din drumul de fier. Efl sunt foarte lnclntatâ... că nu mă duc la Închisoare. Cu toate astea, un lucru mă turbură. Clnd am plecat, el a zis Iul uuchifl : afacerea asta va avea poata urmări... Ce urmări? O s o ştia poate miine de la unchiu ; pri- marul vine miine să dejuneze la noi. El se numeşte Paul Guillemot... are un castel frumos şi avere prea mare... Dacă nu ar fi fost aşa de mare averea lui... t\ ta emoţionată Fanny. IV Souvigră 3 Octombrie. Iubitul mefl a veDit la noi... Sosind a dat ordin să se scoboare din trăsură un pachet mare de tot, Împodobit tu flori. In el erafl toate merile din pom. S’a apropiat şi a pus pachetul la picioarele mele, privindu-mă mult. Prlnzul a fost delicios.. penlru mine. După act ea d. Guillemot s’a Închis In odae cu uuchifl. Cred spre a aranja urmările afa-cerel. Cîud »m eşit, unchiul a zis mîngtin-du-mi bărbia: Ah! fetele astea cari lasă domnii Ia cupeul de dame şi cari fură merile d-lul primar! Pe urmă a spus că se va duce miine să vorbească cu tata; pentru ce ? A ta, Fanny. Souvigcă 19 Ot ton.brie. Sci mpă Matildo, prietena ta e cea mal fericită din lume! Ieri după amiazld. Guil-lemont a făcut o vizită Iul tata şi mătuşil mele care lnlocueşte pe sărmana mama, şi şi mi-a cerul solemn mina, care ’I afl acordat-o. Dar efl! Nu o mină, ci pe amtudouă. Şi tot sufletul mefl, toată tandreţa, toată viaţa mea ! O să vezi cit e de frumos, şi bun şi simplu, Paul al mefl. Am fost să ne preumblării amlndoul pe şosea... să vedem mărul... Şi acolo... Acolo Paul m’asărutat! Guardul clmpenesc nu era acolo... din fericire... Ar fi găsit poate că iar era un delict! Prepară-II toaletele domnişoara mea de onoare; căsătoria s’a fixri pentru 20 Ianuarie. A ta ftricită Fanny. II. de Plessac. Depeşile de azî Serviciul 'Agenţiei Romîne» Berlin, 24 Aprilie.—Prinţul Henri a sosii Ia Kiao-Ciafl la 23 Aprilie. Viena, 24 Aprilie.—Camera deputofilor. D. Baenreiţer, ministru de comerţ, declară că Italia şi Franţa afl desfiinţat texele de intrare asupra grlnelor şi reaminteşte dee.i-siunea guvernului german care zice că de-o-esm-dată nu are de glnd să decreteze o asemenea desfiinţare. Aceste măsuri afl deşteptat atenţiunea guvernului austriac care, deşi nu prea dă o mare va'oare suspendării taxelor asupra grlnelor, totuşi a decis să intre In negocieri cu guvernul unguresc pentru a studia această chestiune. (Aplause). Discuţia asupra iimbelor s’a Închis, fără ca să fi intervenit vr’un vot. Ziua viitoarei şedinţe nu s’a fixat, din cansa sesiunel delegaţiuDilor. Roma, 24 Aprilie. — Se semnalează conflicte tinge roase la Pavia, Livurno şi Proto. Berlin, 24 Aprilie.—-Un prînz de gală s’a dat aseară la Castel. Printre asistenţi s’afl remarcat membri de al tutulor perfidelor Reichstagului, afară de deputaţii democraţl-socialiştl. împăratul a ridicat un toast pentru prosperitatea patriei şi a poporului german. Londra, 24 Aprilie.— S’a publicat prospectul împrumutului grecesc. Subscripţia se va face la 28 Aprilie, la Paris, Londra şi Petersburg. Btrîin, 24 Aprilie.—Reichstag. Discursul de închidere al sesiunel Reichstagului constată că există cele mal bune relaţiunl cu toate poterile. Intru ce priveşte războiul spano-american, discursul zice că este de datoria guvernului de a observa o strictă neutralitate şi de a face ceea ce este cu putinţă pentru a păzi navigaţia şi comerţul german. Discursul reaminteşte încă acţiunea pacl-nieă din Kiao-Ciafl, sporirea armatei şi a flotei, precum si diferite opere sociale. ULTIME INFORMAŢII!! Călătoria UL JjTj. Din Abbazia ni se telegraflază că MM. LL. Regele şi Regina aii plecat ieri dimineaţă de acolo. Suveranii s’aii dus la debarcader în soţit de Marele Duce de Luxemburg, de prefectul districtului d. Fabiani cu soţia şi de membrii administraţiei băilor. După ce ’şi-au luat rămas bun în mod foarte cordial de la persoanele presinte, MM.^ LL. s’aii dus pe bordul unui vapor special, in sunetul imnului naţional ro-min, cîntat de orchestra băilor, apoi aii plecat la Fiume. M. Sa Regele a conferit decoraţiuni la diferi'e persoane. * * * La Agram, capitala Croaţiei, MM. LL. aii sosit la amiazi, fiind intîmpinate de primarul oraşului, şeful gării, etc. Primarul oraşului a oferit un splendid buchet M. S. Reginei. Suveranii aii luat dejunul la gară şi după o jumătate de oră om continuat drumul spre Budapesta, unde aă ajuns la orele 9 seara, fiind intîmpinate de consulul general al Rominiei, d. Al. Balş, şi de întreg personalul consulatului, precum şi de alte persoane de distincţiune. Miine, Duminecă, Epoca va apare ca de obiceiu, |n 3 ediţii. **® pagina I, vom reproduce» tnca o data, toate piesele privitoare la pronundamentnl ofiţerilor. * Cititorii vor pntea ast fel păstra tăte piesele mal importante, adunate intr’un singur număr, privitoare la acei fapt istoric al pro-nuttciamentulul din 1894. Drapeliştil şi fieviştil sunt convocaţi, pe inîine după amiazi, la 0 consfătuire plenară. Această consfătuire, la care afl fost convocaţi şi mai mulţi delegaţi din provincie, va fi de o extremă importanţă, câel se vor discuta documentele senzaţionale descoperite in sarcina primului ministru, precum şi modul cum se va începe campania în contra guvernului pe baza marei mişeii! săvîrşite de Sturdza. J»a această consfătuire vor lua parte şi d-nil Al. Djuvara şi Th. Stelian, cari de astă dată vor intra în mod oficial în gruparea drapelisto-flevistă. Planurile Principelui Bismarck Organul principal al Principelui Bismarck, Hamburger Nachrichten, vorbind Iu prim-articol despre situaţia din Balcani, preconizează ideia împărţirel B rieauilor, absolut indispensabilă pentru liniştea Europei. împărţirea s’ar face 1d două; o parte ar reveni Austriei şi o parte Rominiei, «căci In Stalele balcanice există numai două elemente de cultură, romlnismul şi elenismul*. Organul lui Bismarck dă următorul rol Rominiei In această loipărţiie : «In districtul din Ostul Balconului, Ro-mînia ia asupraş aceeaşi misiune culturală ca Austria in partea de vest. Bulgaria detronează pe principele Ferdinand şi tncheie uniune personală sub sceptrul Regelui Carol I. Partea din ostul Macedoniei unde e curat bulgară să aparţină Bulgariei, iar cea l’altă parte să aparţină Rominiei şi să fie administrată precum va fi Albania şi Macedonia de vest din partea Austriei. Constantinopolul şi teritoriul pînă la Mustafa paşa şi la muntele Rhodeze să fie împărţite în egale părţi între Romînia şi Bulgaria, iar posiţia de drept public să fie aceeaşi ca a Alsacia-Lo-renei faţă de Germania. In Aja-Sofia ţl in Constantinopol să cadă semiluna ţi să facă loc erneei ortodoxe». «Iar Rusia ar putea fi compensată cu părţile asiatice ale Turciei». Se vorbeşte că negocierile dintre d-nii Eugen Srătescu, P. S. Aurelian şi N. Fleva au înaintat atît de mult, incit zilele acestea se aşteaptă o declaraţie importantă din partea d-lui Stătescu. O nouă afacere Zapa. Din Be’grad se scrie, cu data de 23 Aprilie: Astă-zl, consiliul de stat a procedat la deschiderea testamentului Iul Belimir Teo-dorovicl, un fifl i!egitim*al fostului principe, Mihael. Numitul, decedat la Mflnchen, In Bavaria, lasă Întreaga sa avere, Împreună cu moşia Negoiu din Romtnia, evaluată la 2 milioane lei, Statului slrb, pentru scopuri culturale şi artistice. Se ştie că din colegiul al 2-lea de Senat din Iaşi, fac parte şi alegătorii comunei ur-baue, Tg.-Frumos. Poliţaiul acestui oraş,[d. D. Brudea, a fost chiemat In Iaşi de prefectul de judeţ, d. Gheorghian, pentru a’I raporta cum stă candidatura d-lul Iorgu Şendrea, epitropul. Răspunsul poliţaiului a fost că singura propagandă electorală, ce a făcut d. Şendrea, In localitate, se reduce la trimiterea “cărţilor sale de vizită alegătorilor, de sărbătorile Paştelul. Prognosticurile d-lul Brudea fiind foarte defavorabile, d. Gheorghian, înţeleglndu-se cu d. Mlrzescu, a trimis pe d. Şendrea la Tg.-Frumos, ca să capaciteze pe alegători. Epitropul a şi plecat In localitate. Se asigură, că—înainte de a pleca—a făcut exerciţii, cu un cunoscător In materie, pentru ca să vadă dacă mal e tot aşa de tare lu fluierat. Ieri s’afl judecat de Curtea de Casaţie, apelurile electorale din judeţul Vlaşca. Aproape toate apelurile amicilor noştri aii fost admise, pe clnd toate acelea ale liberalilor aii fost respinse. Apelurile amicilor noştri aO fost susţinute de d. avocat C. Hiotu. Nu numai la Botoşani, dar şi laDorohoI, ministrul de războiţi, d. general Barendeifl, a fost nevoit să doarmă in vagon. D sa a fost vifl atins de faptul că, In ambele localităţi, nicl-una din căpeteniile liberale nu a eşit intru lntlmpinarea sa la gară. Interpretarea ce se impunea ministrului era că nimenea dintre colectiviştii locali nu’l doreşte ca oaspete. Şi generalul s’a purtat In consecinţă. Noul consilii! comunal al oraşului Piteşti, întrunit alaltă-erl, a ales primar pe d. Efti-mie Ioneseu şi adj uter pe d. L&mbru Pur-căreanu. 8PORT ALERGĂRI LA BUCUREŞTI întrunirea de primă-vară ZIUA II.—Duminică 26 Aprilie I898 PROGRAM Premial 01t«.-2000 Iei, 2000 metri. Francesca, 5 a 66 jum. k. a d-lul AI. Marghiloman. Bamboche, 6 a. 64 k. a d-lul G. Bădescu. Rainbotv, 2 a. 54 k. al Baronului de Pletzger. Otetlo, 5 a. 64 jum. k al d-lul Gr. Cantacu-zino. Datsy-Bell II, 5 a. 68 jum. k. al d-lul Pavanu. Florin, 6 a. 68 k al d-lul Payanu. Belle-Marion, 2 a. 55 k. al d-lul N. A. Pa-padat. Premial SoeiH&ţel Centrale Agricole 2200 lei-2200 metri. Allah, 3 a, 54 k. al d-lul G. Bădescu. Fedora, 5 a., 71 jum. k. a d-lul CSp. Arbip. Divan-Ad-hoc, 3 a., 54 k. al d-lul Mielescu. Dragoste, 3 a., 52 jum. k. a d-lul N. A. Pa-padat. Caraula, 4 a., 63 jum. k. a d-lul N. A. Pa-padat. P. P. C. 3 a., 54 k. al d-luT Al. Marghiloman. Volante, 3 a., 54 jum. k. al d-lul Al. Marghiloman. Epatant, 3 a., 54 k. al d-lul Const. Marescu. Au Deţă, 3 a., 52 jum, k. a prinţului Barbu Ştirbey. Oltu, 6., 73 k. al d-lul Mihal Marescu. Premial Ramelor. 1000 Iei şi obiecte de artă.—J600 metri. Daisy-Bell II, 5 a., 82 k a d-lul Payanu. Bamboche, 6 a., 79 k. a d lui G. Bădescu. Zair, In v., 77 jum. k. al d-lul lt.-colonel Ba-ronescu, Loto, 5 a., 75 jum. k. al d-lul Arhip. Chatlerton, In v., 75 jum. k. al d-lul locot. Peretz. Cimpoi, 4 a., 74 k. al d-lul M. Marghiloman. Magnas, 6 a., 70 jum. k. al d-lul locot. Bă-lăşescu. La Pavane, 4 a., 67 jum. k. al Prinţului B. Stirbey. Fontaine, 4 a., 67 jum. k. al d-lul N. Pa-padat. Ben dor, 3 a., 63 k. al d-lal colonel Vla-doyanu. Golden Residue, 3 a., 6 jum. k. al d-lul baron de Pleizger. Padina, 3 a., 61 jum. k. a d-lul Al. Marghiloman. Premia C<*ynga. 2700 lei. 1600 metri. Etincelle II, 3 a., 54 k. a d-lul N. A. Pa-padat. Au Decă, 3 a., 54 k. a prinţului B. Ştirbpy. Epatant, 3 a., 55 jum. k. al d-lul Const. Marescu. Chimay-IIerczegne, 3 a. 54 k. a d-lul Baron Pletzger. Mindrum, 3 a. 54 k. al d-lul G Porumbaru. Premiul regal. 4000 lei. 3600 m. (Steaple Chase.) Berthe II, 5 a. 60 k. a d-lul Al. Marghiloman. Premial Marş (ofiţeri). 1500 Iei, 1600 m. Dahoman 80 k. Căpitan Gălăşes u. Fulger 75 k, Locot. A. Dănescu. Ilca 80 k. Căpitan Berbac. Dyna 75 k. Sub-locot. Holban. Cialo 75 k Locot. Bălăşescu. Zavera II 75 k. Sub-locot. Al. Sideri. Nisam 75 k Sub-locot. C. Barozzi. Ghidran 75 k. Locot. C. Sutzu. DE VÎNZARE Moşia PAŞCANI-VL,ADEŞTI, departe 12 kilm. de gara FoiteştI, 4 ore de Galaţi, pâ-mint, cea mal mare parte podiş, pe malul Pru-tulul, comuna VlădeştI, plasa Prut-Horinco, jud. Covurlul, avind peste 800 fălci teren, din care loc arabil, pădure fineţe, imaş, carieră de prundiş. bălţi de peşte, stufârie, ecarete, vil, etc. cu locuitori harnici şi cuprinşi. Ipotecată la Creditul rural cu 130.000 lei. Se fac avantaje de plată preţului. A se adresa d-!ul A. Nana, casierul Primei Societăţi de Economie Iaşi, Strada Pala-lulul No. 1. TI A CI PAH rlo F Moşia Golăşel, din comuna LTC ai eillicll Bujor (staţiunea calei ferate, plasa Prutul, judeţul Covurlul. Se arendează cu începere de la 23 Aprilie 1899. Arendaşul însă are dreptul aşi face areturile şi a inţelina chiar In toamna anului curent, conform contractului actualului arendaş. Doritorii se pot adresa D-lul L. Catargiu. In Bucureşti, strada Biserica Amzi, iar pentru vizitarea moşiei se pot adresa direct la însărcinatul Costache Stanciu din Bujor. In xceleaşl condiţiunl se arendează de D-l L. Catagiu şi moşia Docaueasa, din plasa Tir-gulul, judeţul Tutova. DOCTORUL MARCEL Medic al Spitalului CABITAS s'a mutat In Calea Călăraşilor9 04 Băile BălţăteştT 1) Băile Minerale calde cloro-no-dice, lodurate şi broaiurnte, analoage cn apele : Kreulzuacb, Hamjurg, I b1, Reizhen-. hali, Aussee, etc. specia;e contra Jiraphitismu-lui, scrofulel, rarhitismulul, suprafaţa glandelor limphatice, abcese reci, boale de piele, mala-diele oaselor, debilităţii generale, precum şi în toate boalele de feinel : metrite acute şi cronice, eudometrit9, salbingita etc. tumorilor, uterului şi anexelor. 2) Isvorai duze-Vodă.— «Isvorul Cuza-Vodă», apă de băut, foar'e bogat «In sulfut da sodiu» analog cu apa de Karlsbad şi Vichy, is-vor din care se extrage : «sarea purgativă de Bâlţăteştl», este foarte foto-itor In toate hoaţele de stomah şi anexele tubului digestiv, precum : dUpepsie, catar acut şi cronic al sto-m»huluf, ulcer precum şi contra cancerului stomahal, coustipaţia opiu atrâ, colicele de ficat şi rinichi, cirosa hepato splenică, hydropi-siile şi obositatea. Toate aceste maladii se vindecă in urma unei cure sistematise făcuta cu apa sj*Q sarea de BăităţejtJ. 3) Stabilimentul de laliolaţte şt Pulverizaţi» minerală.—Noul stabiliment de Inhalaţie cu brad, teiebantină, goiacol creozot, rucaliptol sifl orl-ce esenţă urmată de pulve-risaţie de apă minerală ; araugiit d ipă sistemul Keicbeuhall şi Ischi, este foarte folositor in toate boaiele de nas, gtt şi mal cu seamă in bronebitâ, emphiseme, astmă şi tuberculosă pulmonară, fiind cel mal sigur mijloc de a introduce săruri In organism. Stabiliment de Ilydroteraple cu duşuri ecos-ze, fricţiuni, împachetări, masage executat de un masseur şi o ma.sseu.se sub direct1 unea mea. Stabilimentele situate Intr’un vast parc de brad, posedă camere elegant mobilate şi restaurantul de prima ordine cu preţuri fixă. Închirierile de camere pentru Întreaga luuă Iunie şi August, se fac cu reducere de 25 la sută.—Sesonul începe de la 1 Iuuie st. v. pină la 1 Septembrie. Pentru orl-ce informaţiunl ca : angajări d« camere, comenzi de sare de băl, sare purgativă a se adresa la .- JOoctorul Stamatln Bucureşti, str. Rotnulus, 26 Pină la 1 Iunie st. v. iar de Ia această dată la băile de la BăMăţ^ştl, judeţul Ne mţ. De arendat de la 23 Aprilie 1899 Moşia Catanelo din judeţul Argeş la 5/« oră de gara CosteştI. întinderea moşiei este 2400 pogoane. Se dă în defişare încă 400 pogoane pădure, In total 2800 pogoane. Casă de arendaş, magazii. De arendat de la 23 Aprilie 1900 Moşia Elisa StoeneştI din judeţul Ialomiţa. 2 ore de la gara Fuudulea. întinderea moşiei este de 850 pogoane. C isă de arendaş, magazii. Pentru orl-ce informaţiunl privitoare la a-mindouă aceste moşii doritorii se vor adreia la d. advocat Th. C. Aslau, strada Piaţa-Amzi, No. 5,______________________________ Dr. MENDELS0HN de la Facultatea din Paria Special pentru boale de Femei şi de Copii Consultaţiunl de la 2 — 4 p. m. 45, Strada Academiei, 45 (vis-ă-vis de Ministerul de Interne) Iatrare ni prin Calea Victoriei De arendat de la 23 Aprilie 1899 Moşia Potopinu (Fălcoiu) Districtul Ro manaţi, la o jumfltate oră de Caracal, având 2 staţii de cale ferată, Romula şi Vlădulenl. Casă nouă de locuit, 2 pătule, magazie de grâfl, toate în stare bună. Pogoane arabile circa 1.300. Actualul arendaş plăteşte de 6 ani arendă 26.000 lei deosebit de foncieră şi 12.000 lei garanţie In efecte. A se adresa prin corespondenţă la d nu G. Poroinianu, proprietar, la Bucureşti, strada Corabia No. 3. MINISTERUL JUSTIŢIEI Pnblicaţlnue D-nul David Iancu sin Haim. comerciant din BucurescI a făcut cerere la acest Minister pentru sebimbareo numelui sătt patronimic de «Haim» In cel de «Rosin» spre a se numi «David Iancu Rosin». Ministrul publică această cerere conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui spre ştiinţa celor interesaţi cari ar voi să facă oposiţiune In termenul prevâ-znt de alienatul 2 al zisului articol, Scarlat O. Arion ADVOCAT S’a mutat Bulevardul Maria, 84 Laboratorul de chimie Biologică, şi Industrială, Dr. Bugeac şi Dr. Edeleanu 22, STRADA ŞTIRBEI-VODĂ, 22 Anali&e de urinl şi lichide puthoiOffice Anali.se de vinuri de substanţe alimentare, de ini* nerale, cărbuni şi petro Ie uri Aualyse de ape potabile, minerale şi industriale STUD1ARE §i ÎMBUNĂTĂŢIRE de procedeuri industriale — Serviciu zilnic special pentru caetele ce sosesc prin poştă. — • • Un tren special a plecat azi la orele 10.36 din gara de Nord, cu toţi miniştrii, cari merg întru intîmpinarea MM LL : Trenul miniştrilor va sosi în Predeal la orele 3 după amiazi. Trenul regal va pleca din Predeal la orele 446 şi va sosi în Capitală astă seară la orele 8.10. MM. LL. vor lua prin-zul în vagon, în timpul călătoriei. La sosire, pg peronul gărei de Nord, o companie de infanterie, cu drapel şi muztcă, vor da onorurile militare Suveranilor. Comisiunea însărcinată de consiliul profesoral ai universitâţel din Iaşi, ca să prezinte ministrului de interne, protestul întocmit contra nouel legi sanitare, a fost primită azi, tu audienţă, de d. Ferechide. După cum am anunţat, comisiunea se compune din d-nil profesori, dr. E. Puşca} riu, P. Rlscanu şi dr. L. Russ. D. dr. Bruteanu ne roagă din nofl să publicăm că ni.I un conflict nu a fost Intre d sa şi prefectul judeţului. Il satisfacem rugămintea. VIZITAŢI CROITORIA CENTRAI,! „FilMISOAKEA LIGEI PCLTCBALE” 5. - PASAGIUL KOMÎtT. — 5 Unde c sosit pentru sezonul de PRIMĂ-VARĂ şi VARA un bogat asortiment de stofe engleze şi franceze pentru comande chomaIjA şi ajustam: elegantă ________ - PREŢURILE EFTINE — www.dacoromanica.ro EPOCA FOIŢA ZIARULUI * EPOCA IICOIAE GOCOIi TARAS BULBA ROMAN ISTORIC Diar Tliţi REPCBLIClf CilACILOB I * EI eraţi Încă de vîrsta clnd ori ce cazac armat putea să-l tragă de chică fără habar. Numai clnd isprăviră seminarul le trimise Bulba doul armăsari pentru drum. . _ Cu prilejul venirel feciorilor săi, Bulba adună pe toţi sutaşil polcului sâO cari nu lipseaţi; şi cînd doul din el sosiră Împreună cu iesaul, Dimitri TovkacI, tovarăşul săd, el le arătă pe fiii săi zi- clnd : , „ «Ia priviţi ce blestemaţi! ii vom tră-mite In curind la seci.» Oaspeţii hiritisiră pe Bulba şi pe cel doul tineri, adăogind că vor face foarte bine şi că nu se află şcoală mal bună pentru tinerime de cit zaporojie. — Aide, jupinl şi fraţi, aşezaţi-vă fie-eare unde vreţi. Înainte de toate, feţii j mei, să bem clte-un pahar de racbitk. Dumnezeii să ne blagoslovească! In sănătatea voastră, ft-ţii mei! Intr’a ta Ostap (EustachiQ)! Intr’a ta, Andry (Andrei)! Să vă dea Dumnezeii noroc la răsboid, ca să puteţi bate pe Păgînl şi pe Tătari! si dacă polonii vor unelti ceva in potriva sfintei noastre credinţi, şi pe Poloni! Dă-ml paharul tăQ. Bun e rachiul ? Cum se cliiamă rachiul pe latineşte ? Ce proşti mal eraţi şi Latinii ăia ! nici nu ştiaO că poate fi rachiă. Cum îl zice celui care a scris versuri latineşti ? Ea nu’s tocmai Învăţat; i-am uitat numele. Nu-l chiamă HoraţiO ? — Auzi prefăcutul, îşi zise Încet fiul cel mal mare, Ostap; ştie tot, dinele bătrln, si se face că nu ştie nimic. — Cred şi ed că arhimandritul nici nu v’a dat să mirosiţi rachid, urmă Bulba. Aşa ’I că vă coşea in bătăi cu coada mă-turel? Sad, fiind-că v’aţl făcut mari şi cuminţi, vă batea cu arapnicu, nu numai Simbetele, dar şi Miercurile şi Joile. — Nu-I nevoe să ne mal aducem aminte, răspunse Ostap; ce a fost a trecut» — ia să se încerce cine-va acum ! zise Andry; numai să-I vie poftă să mă atingă măcar numai cu vîrful degetului! de mi-ar cădea vr’un tătar pe mină ! ’l-aşl arăta ed ce va să zică o sabie că- 75 fiincpA — Bine, fătul med, bine ! pe legea mea, bine al grăit. Şi,^aşa fiind, merg şi ed cu voi. Ce naiba am de făcut aci ? Doarjn’o să mă fac nici plugar, nici păs- tor, nici n'o să mă htrjonesc cu ne-vasta-mea. Nu, sunt Cazac şi n’o voesc. Ce-ml pasă dacă nu-I răsboid, am să merg cu voi, să mal trăesc ca altă dată. Da, pre legea mea, merg cu voi. Şi bătrînul Bulba, infierbtntlndu-se Încetul cu încetul, se sculă de la.masă, dind cu piciorul iu pămînt. — Plecăm miine. Pentru ce să mal amlnăm ? Pe cine naiba aşteptăm aci ? Ce ne trebue casă ? ce ne trebuesc oale? ce ne trebuesc toate astea ? Şi vorbind ast-fel, Începu a strica străchinele şi sticlele. Biata femee, deprinsă cu ast-fel de lucruri, se uita cu jale. Ea nu Îndrăznea să vorbească, dar auzind hotărirea bărbatului săd, nu-şl putu stăpîni lacrămile. Ea se uită pe furiş la copiii săi pe cari era să-I piarză aşa de grabă şi nimic n’ar putea zugrăvi durerea ce se oglindea în ochii el, şi ’şl strîngea buzele. * Bulba era încăpăţînat. Firea lui era din acele care nu putea să fie de cit în veacul al XVI-lea, intr’un colţ sălbatec al Europei, cînd toată Rusia de miază-zi, părăsită de domnii săi, fu pustiită de năvălirea Mongolilor; cînd omul începu a privi In faţă primejdia, rezidind, pe ruinele casei sale, o nouă casă ; cînd în stirşit geniul paclnic al Slavilor se înflăcăra d’o patimă războinică şi născu acel avînt afară din firea rusă care fu societatea cazacă (kasaoestvo). _ Atunci clmpiile, malurile apelor jos-troavele se acoperiră cu cazaci de nu-’I puteai număra. Loviturile nenorocirii fă- cură să tlşneassă această putere din pieptul norodului. In locul vechilor [U-dely ‘J, In locul oraşelor poporate de robi pe cari şi’l disputad şi vindead principii, se iviră cetăţuî, Kureny *) legate între ele prin simţirea primejdiei obştescl. Istoria ne povesteşte cum luptele vecinice ale Cazacilor scăpără Europa apusană de năvălirile sălbaticilor, orde asiatice care ameninţad s’o cotropească. Craii poloni, cari ajunseseră stăpînil acestor mari întinderi de pămînt, înţeleseră însemnătatea Cazacilor şi foloasele ce putead trage din aplecările lor războinice. D’aceea el ocrotiră propăşirea lor, Hetmanil, aleşi de Cazaci din sînul lor, prefăcură kurenyele In poUcurt *) regulate. Aceasta nu era o oştire adunată şi permanentă; dar, în caz de războid sad de mişcare obştească, toţi erad adunaţi in cel mult opt zile. Fie-care alerga la chemare călare şi Înarmat, ne primind drept soldă de cît un galben de cap. In cincl-spre-zece zile se aduna o oştire cum n’ar fi putut strlnge nici o recrutare. O dată războiul sfirşit, fie-care oştean se întorcea la vatra lui, pe malurile Dniprulul, se ’ndeletnicia cu pescuitul, cu vînatul săd, cu negoţul mărunt şi se bucura de o libertate întreagă. Nu era meşteşug pe care să nu’l fi ştiut Cazacul: facerea rachiului, a ierbel de puşcă, ferăriâ, t) împărţirea feudală a Rusiei. 2) Reunire de sate sub acelaşi şef ales, numit otoman. potcovăria, lemnăria, şi, Pra *us de toate beţia, cum numai Rusul ştie s’o facă, toate acestea ’I erad obicinuite. Afară de Cazacii înscrişi, datori să se Înfăţişeze In timp de război şi întreprinderi, era foarte uşor d’a aduna trupe de voluntari. Jesau'il n’avead de cit să se ducă prin bâlciuri şi pieţele tîrguri-lor şi să strige, stînd în picioare în te-legă: «Et! beţivilor, lăsaţi băutura şi nu vă mal întindeţl ca trîntoril pe cuptor • nu mal hrăniţi muscele cu grăsimea trupului vostru ; mergeţi de cuceriţi cinstea si gloria cavalerească. Şi vot toţi, plugari, semănători, păstori, iubitori de fuste, încetaţi d a vă mal tîrî după coada boilor, d’a murdări pâ-mîntul cu caftanele voastre galbene, d’a vă curteni nevestele şi nu lăsaţi să piară virtutea voastră de viteji. A venit vremea să alergaţi Intru cucerirea slavei căzăceştl. Şi aceste vorbe erad tocmai ca nişte scîntel căzind pe lemn uscat. Plugarul Îşi părăsea plugul; meşterul dădea dracului meşteşugul săd, şi neguţătorul îşi lepăda negoţul; toţi sfârîmad lucrurile din casă şi săriad pe cal. In-tr’un cuvlnt, firea rusească îmbrăca a-tuncl o haină nouă, largă şi puternică. (Va urma) Doctor JULIlf SCHACHMANN de la Facultate» din Parii Calea Griviţeî 10 Alături de Ministerul Finanţelor Şpecial în boale interne de copil gi marnoş Con8ultaţiunl de la 2—4 p. m. CUTTON i SHUTTLE WORTH Bucureşti, calea Dorobanţilor, 117. Graiova, strada Bucovăţ, 18 * HecomandA marele lor Mfeposit *ie _ MAŞINE AGRICOLE 3» fa MUC VM * LOCOMOBIUE2 cu sau fără aparat de ara pae de la 3 şl Jumătate pin* la SO ealputere BATOAZE de GRÂft de toate Mărimile f BATOAZE de PORUMB No. 6, cu Elevator de la 3 şi jumătate plnă la 13 cal patere 9 pentru LOOOMOBQiA şi eu M&ui Masine de semănat, Maşlne de ciuruit şi vTnturat, Maşlne de ales neghina şl secara din grâfl pip MOMI MP M£ MĂCINAT Instrumente trebuincioase Maşiaiştilor, Carele englezeşti de prima oalitate Pietre de moară franţuzeşti, Maşine de secerat „WOOD” cu sad fără aparat de legat enopl U$gr Pluguri de Oţel făurit peste tot oa una plnâ 1» 4 brazde COSITOARE GRAPE de FIER cu două. şi trei aripi, cu dinţii ARTICULAŢI ŢEWE na CJZiiV pentru EOCOAttiBIEE şi altei* In Ateliernl Nostru primim Reparaţlunî de LOCOMOBILE din orl-ce Fabrică * vînzăr! cu condiţiunî avantagioase Vechia şi renumita iFabricădeTrăsurl H. I. BIEBEB ţipograte »merte«n» ie tipuri. Str. Romulus, Uo. 11 Clădire nouă cu ATELIERE mari speciale, pentru a corespunde In-tinderel ce a luat fabrica. In tot-d’a-una prevăzut cu materiale fine şi cu lucrători specialişti, ast fel că poate efectua orice comande de ; Trăsuri, Cupeuri, Cabriolete, Breacuri, etc. după cele mal noul modele, riva-iizînd cu ori ce produse similare din streinătate. Se găsesc şi TRASURI UZATE, cu preţuri moderate. TRĂSURI de COMANDĂ de la 1200 la 2000 lei O expoziţie permmnentă de ori-ce } \ fel de trăsuri stă in tot-d’a-una ta } } dispoziţia onor. clienţi. Apele, MINERALE pentru efe.marea imediata a cărţilor adrese, circulărl ete. Manuaro uşoară şt preţurile ieftin* pun pe fle care In posibilitatea a poseda o tipografie, aelref avantagiuri i'as constatat In modul cel mai strălucit In tdte |eercurele comerciale. Preţnl unei tipografii complecte cu tipuri şi accente romăneţet, casetă elegantă, cu mânere, 400 tipări şi tampon de tu* este Lei 11.-—. |0^ Pentru Lei 37 trimit ceasul pentru Bărbaţi Ancer R*-m. cu 9 capace, acoperite cu o adevărată păiu'ă de aur 18 carate, cu 20 Rubine. Atenţiune! Acest ceas na este de metalul numit Goldin nici imitaţiune, ci de aur ali-age care concurează cu un CEAS de 400 Lei. Mărime pentru Damă numai Lei 36. Un frumos lanţ Leî 4. — Gratis trimit catalogul. Trimiterea se face franco de i oorto contra Ramburt. Adresai * RTTITDB.A.KI 1T Viena, II. Taboratraaae 35» !! BOALELE SECRETE !! Specific Antiblenoragic, Stoenescu CAPSULE cn capalvat de sada-salol şt santal Nici unul din antiblanoragicele existente ptnă acum nu împlineşte cele două condiţiunî de asimilare repede şi nu irita traectul intestinul. Aso-ciaţiuaea substanţelor ce compun aceste capsule este tot ce actualmente ştiinţa are mal bun şi mal încercat In tratamentul blenoragiilor. Modul cu totul noă şi special după care sunt preparate aceste capsule, fac ca vindecarea să fle repede, complectă şi fără de a deranja stomacu ; ast-fel eă convine tutulor persoanelor chiar celor mal debile. Acest noâ medicament vindecă In scurt timp complect şi radical seursorl, (sculament) noi şi vechi atlt la bărbaţi cit şi la femei, precum şi blenoarea, poală albă, etc. Preţnl miel ontll 4 lei. Asociat cu aceste capsule se recomandă eu aucces Injecţia SMntallua. Preţnl nnnl flacon lei 3.50. Depoeiiul general: Farmacia MIHAIIi STOENI38CIJ Strada Mihal Vadă, No. 56, Bucureş'l. De inneare la principalele farmacii din ţară. In provincie unde aceste preparate nu se găsesc, se expediază imediat contra unui mandat poştal. gjQT A SOSIT MASIIHE de BUCĂTĂRIE STOMAC;aleCĂILOR dnJNAR?j Anemie, Gastraigie,Diabetă ^ Dispepsie,Cho 1 PENTRU CflLITÂJILE LlTINATE şi la PwufsSÎLEGER^mJJyHEUMATISME SUNT RECOMANDATr^r^Ph^—şr» DE CĂTRE SOMITÂTIlE^y*^^ N11 Mi:DlCALE ÎN BOLELE DE Eforte gazaşi şi plăcută la ti ^ a.nestecatâ sau nu, cu ori ce iăutură. Singura apa purgativa . ÎNLĂTURÂND SURSELE UNGURESC! K DARABANA CARE PRODUCE AFARĂ DE EFECTUL SIGUR SI NE JIGNITOR SI 0 ACŢIUNE CURATIVĂ '^ASUPRA ORGANELOR BOLNAVE.0 UN PĂHĂREL FACE ACELAS EFECT CA 0 STICLĂ ÎNTREABĂ DE APĂ DE BUDA. SE GASESCE DE VANDARE LA TOTE FARMACIILE SI DROGUERIILE DIN TARA. I Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingâtorC de această urtA, cu cea mal mare acurateţa şi cu preturi foarte moderate. AJLBJtiRT EUCEL S'*1* CASA OE 1NCJREDEUE Strada GABOL I, No. 37. — Bucureşti Este tot-d’a-una bine asortat cu următoarele | mărfuri recunoscute de bună calitate: •a» avind rezervor pentru apă AwOGltiOrO de băut, Forme pentru] Îngheţată, maşina pentru fileut îngheţată MISIVE pentru făcut unt, forme pentru unt GLOBURI pentru GRADINA în diferite colori şi mărime Sistem American Aduc mari economii la lemne Buua funcţionare e absolut garantată Lămpi-Lămpi- Lămpi Cele mal noul şi elgante forme ARTICOLE DE MENAGIU : Porţelanuri, Cristaluri de „Bacarot“ Oierii emailate veritabile din streinatate. Tacâmuri de ALPACA veritabile. BAI DE ZIUC, solide, cu şl fără duşuri jfreturi foarte eftine W. SING-ER 37, Str. Upsoani, 37 (in faţa str. Şelari) PAPIER FAYARDetBLAYN Loteria Spitalului Caritas din BucurescI Din causa vacanţelor paştelul neputîndu-se cere delegarea representanţilor autoritâţel ca să asiste la tragere Tragerea va avea loc la 26 Aprilie c. 1898 gy ORA. 3 p. m, Ultimele puţine bilete se vinde : 1 bilet 1 lefi, 5 bilete 4 lei Depositarul Loteriei Ij. STEMNBdlG Pasaginl Vilagros 7, BucurescI Suma elştigurilor în valoare de Lei 20,000 s’a depui la Onor. Primăria cu roripisa Casei de depunere No. 305,95/98. Pentru provincie primesc mandate şi mărci poştale. jt de secol succes proclamă superio’ iatea sa gutural, Irltaţlunei peptuluî, » .fluenta, dureri reumatismale, scrîntlturî, răni, vărsături, bătături.—Topic excelent contra bătăturilor. Hai mult de in tratamentul de MOBILE de fler pentru grădină 8EEŞIJWICE pentru grădină Arangiamente COMPLECTE pentru BUCĂTĂRIE (Vase smălţuite indigene şi streine) . SERVIFIFRt de porţelan de Bohemia şi Franţa p. masS pi p. lavoir MAŞIME pentru BUCĂTĂRIE sistem BELGIAN BAI de ZINC DIN TOATE SISTEMELE Şl IN TOATE MĂRIMILE LĂMPI pentru atlrnat pe masă, pe perete din toate sistemele — LĂMPI şl I'LMjI\A MlI'j pentru răpită — (Muşama) FELINARE pentru MORMINTE şi COROANE de METAL COLIVII pentru canari privighetăare şi papagali. ■«nissuA veritabilul aparat suedesj PRIIVlIIS" pentru fiert cu petroliu ' ,1 III 1*1 w făpă PREŢURILE CELE MAI EFTINE (ttervieiik conştiincios) ATELIER SPECIAL pentru comănzl şi pentru reparaţie. PETRO LE IJ, Calitatea I-a, decalitrul lei ».50 bani. IILEIIJ de rapiţă dublu rutinat. V 1 * S * eu M -J 02:' BUCUREŞTI, Str. DOAMNEI 9, BUCUREŞTI MAŞINI INDUSTRIALE DE TOT FELUL REZERVOARE DE TABLĂ DE FIER, etc. MARE DEPOZIT de ŢEYE DE FIER şi ACCESORII ŢEVI de sondage în docurile de la Brăila, nevămuite 8 a Ţuică «ie Florica Lacrima ‘ de Prune Ţuica de Goleşti (Mart* d* Comerei* este depusă la TrUnmaM Argeş) Ţuica ente fabricată din praie; singură n«-Tătămătăre sănătăţei; cel mal Eon apettentant. Nu trebuie să lipsească din nici o caa& Mare Depozit la*g*ara Goleşti Cererile menim en *r»m md me m*cernea* Im . M»1V U. MĂUCEEaCV, - fUeştt. i—i VAR HIDRAULIC Calitate Superioară WI FABRICA Erhest Manoel & Obled DIN 8 • Reprezentanţa Generală a casei EREU1V&EJVSTEIJV Co. Berlin FABRICĂ de ŞINE pentru CĂI FERATE şi MINE COMARNIC Comenzile se vor adresa reprezen-lanţului general pentru toată ţara T. ZWEIFEL BrCVBESTI IAŞI Calea Moţilor, •*. Strada Mitropoliei, f. GALAŢI; Otmda Egalltă^ 40. • )mamca.ro '■ * *i