SERIA II.—ANUL IV, No. 743. NUMĂRUL 10 BANI a no v i ti m:\tm; i ; tnoep la 1 şi 15 ale fle-cârei luni şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an în ţară 30 lei; în străinătate 50 lei fase luni ... 15 » » » 25 » rel luni . . . 8 » » > 13 » Un număr în streintttate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ' ' r 4 b Ediţia a treia MERCURI. 22 APRILIE 1898. NUMĂRUL 10 BANl iviviiiniii. In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate Anunciurl la pag. IV......0.30 b. linia » > > III ..... 2.“* lei * » » » II..............3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul U NUMĂR VECHlU 30 BANI O NOUA LOVITURA MLAGISTRATUREl MAREA IAJFTA NAVALA DE EA MAMELA 0 PAGIN din ISTORIA NAŢIONALA I Pregătirile ce se fac, In toată ţara, pentru a serba ziua de 3 Maifl 1848, clnd se asternurâ şi să proclamară la Blaj, revendicările Romînilor din Ardeal, aduc iarăşi pe tapet Cestiunea Naţională. Atmosfera mal liniştită, In care ne aflam azi, ne permite a rosti o judecată ceva mal cumpătată asupra acestor din urmă 6 ani, In cari, mal ales, şi-a luat sborul, la noi, Cestiunea Naţională, şi cari vor constitui, de sigur, o pagină importantă a vieţii poporului nostru şi un capitol Întreg al domniei Regelui Carol. Dacă cuvintul din urmă nu va fi negreşit zis astăzi, -căci, întru cit ne priveşte pe noi, documente Insemrate privitoare la istoria secretă a acestei mişcări n’afl putut fi încă date la lumină,— ne este îngăduit totuşi a face bilanţul sumar al foloaselor şi pagubelor ce ţara a cules de pe urma luptelor purtate în favoarea Romînilor din Ardeal. Timp de 3 ani, cam de Ia 1892 pînă pe la 1895, Cestiunea Naţiona'ă a trecut, H no!, prin cele mal viforlte vicisitudini, cuprinzînd în vîrtejul pasiunilor ce dinsa deslănţuia, toate clasele societăţii noastre. Astă zi, după trei ani de linişte relativă. judecind lucrurile cu mintea mal limpede, nu putem să nu criticăm cu oare care asprime acea mişcare, pornită cu un entusiasm nu tot-d’auna destul de sincer, oprită d’o-dată fără a-şl fi atins ţinta şi Încheiată cu resultate de-sastroase pentru Romînil din Transilvania. Agitaţiunea naţională a păcătuit în două pr vinţe. S’a făcut mal mal multă vorbă de cit tree bă. Belşug de declamaţie, lipsă insă de sacrificii adevărate. Apoi s’a lăsat a se amesteca în această cestiune un partid politic şi, mal ales, un partid politic care, prin antecedentele Iul, trebuia să fie tuturor suspect. Tema mişcării a fost negreşit Gestiunea Naţională, dar tot ce s’a făptuit pe această t-mă a fost foarte puţin naţional. Nu se putea ca asemenea greşeli să cu’şl capete osinda. Consecinţele vinovăţiei noastre s’afl dat pe faţă, In cel trei ani din urmă. Este vădit astă-zl, că nefiind la înălţimea patriotismului ce impunea ridicarea unei atare cestiunl, s’a compromis mişcarea prin Inrîurirea nesinceră a unor politicianl ; spiritul de partid de la noi a semănat vrajba printre căpeteniile Romînilor de dincolo ; decla-maţiunile patriotice, cu cari s’afl acoperit toate aceste mizerii, aii deşteptat, la fraţii noştri, speranţele pe carin’am fost In stare să le implinim şi faptele noastre n’afi izbutit, în cele din urmă, de cit a dez'ănţui din partea Ungurilor prigoniri şi mal cumplite. Romînil din Ardeal, divizaţi şi prigoniţi, sunt într’o situaţie mal rea ca în-nainte: Opera de desnaţionalizare se urmăreşte cu o mal încordată străşnicie. Pruncii, smulşi de la sinul mamelor lor, sunt maghiarizaţi in şcolile de copil. Prin schimbările de nume se caută a se şterge pînă şi amintirea a ceea-ce a fost odată romîn. Opera de colonizare a Transilvaniei se urmăreşte cu stăruinţă. Programul Kossutist, din nainte de 1848j care rămăsese de atunci în adormire ăm alarma, pentrn ca toţi cei cu mintea sănătoasă şi cn inima Întreagă să vegheze şi să fie gata a pane la local ce li se cuvine p© vandalii din gnvern. Convorbire cu un drapelist Acţiunea opoziţiei liberale.—Atitudinea <1-1 ui Anrellau.—Speranţele opoziţiei liberale. Acţiunea opoziţiei liberale Horind a avea informaţii positive, despre spiritul public ce domneşte în tabăra drapelisto fievistă, ne-am adresat unui drapelist fruntaş, care a bine-voit a ne da mai multe amănunte interesante. Intrebindu-l ce impresie a produs intre drapelişti deserţiunea d lor Oh. Mirzescu şi B. Missir, el ne-a răspuns: — In ce priveşte pe d. Mirzescu, el s’a retras de mult din gruparea noastră, din ziua cînd ne-am aliat cu d. N. Ileva. Această deserţiune, in loc să ne sinchisească, ne este spre folos, căci am scăpat cel puţin de un om, care, prin conduita sa dubioasă, adeseori ne-a creat situaţii dificile şi care, fiind foarte vulnerabil, uşor putea să ne compromită pe toţi. Noi zicem bogdaproste, că am scăpat, în fine, de d. Mirzescu. Iar în ce priveşte pe d. B. Missir, ne pare răii do dinsul; era de prevăzut însă retragerea sa, căci n’a aprobat nici alianţa cu d. Fleva, nici procesul cel mare ce s’a deschis la Cameră în contra guvernului. Acum, prin deserţiunea acestor doui şi prin deserţinnile anterioare, s’a făcut o selecţiune sănătoasă in grupare; toţi suntem acum uniţi şi hotăriţi a lupta ; nici o voce discordantă nu se produce între noi. — Sunteţi dar hotăriţi să reluaţi campania in contra guvernului P — Fireşte ! Şi de astădată va fi o campanie serioasă şi înverşunată. Săptămîna trecută am avut cîte-va întruniri intime şi toţi am fost unanimi în hotărîrea de a răsturna pe guvern, întrebuinţînd toate mijloacele legale. Peste cif-e-va zile vom începe cu întrunirile publice, cu manifestaţii mari, cu o serie de incidente parlamentare. D. N. Fleva va fi organizatorul luptei, căci dtnsul se pricepe, ca nimeni altul, in toate chiţibuşeriile luptelor parlamentare şi extra-parlamentare. Unii tineri aii observat, ce e drept, că d. Fleva prea e *vderan» deja. Am dat, (\rept mîngîere, şi acestora o parte in organizarea luptei. Atitudinea d-Ini Anrellau — Dar, ce zice la toate aceste d. Aure-lian ? — Ce să zică ? El vede lucrurile, ştie că nu există altă cale şi nu numai că nu ni se împotriveşte, dar ne aprobă. Insă nu va participa la toate luptele noastre fiind că nu-’l iartă temperamentul. La ultima întrunire intimă, ne a spus’o categoric : — cum numead el pe poloni. Subiectul romanului Taras Bu ba este luat din această epocă. La 1654 Ucraina propuse alianţă ţarului Alexe Mihaloviel, dar această alianţă a fost e adevărată cursă, în care a căzut singură, căci de atunci patria cazacilor zace sub jugul sugrumător al prea puternicilor ţari. Al. Antemlreann. 0 nouă lovitură magistratureî Se vorbeşte că în ultimul consiliu de miniştri, discutîndu-se proiectul d-lul Paliadi, privitor la organizarea judecătorească, proiect în care se prevede şi întinderea inamovibilităţii asupra judi ctitorilor de şedinţă şi de instrucţie, s’ar fi admis un alineat cam în următorii termeni: . «Pentru aplicarea acestei legi se v« suspenda pe zece zile Inamovibilitatea preşedinţilor de tribunale»* * Se mai şopteşte, că spre a evita o eventuală observaţie din partea. Suveranului în contra acestei dispoziţiunl, legea va fi depusă la Senat zilele acestea, înainte de întoarcerea M. S. Regelui, printr’un mesaj semnat de d. Paliadi şi contrasemnat de d. Dim. Sturdza. * * * Prin această dispoziţie, guvernul ar urmări înlocuirea mal mnltor preşedinţi de tribnnale şi numirea unor creaturi colectiviste. Dacă ştirea se va adeveri, — căci o dăm cu rezervă, deşi ea a fost răspin-dită de un membru al comisiunel care a alcătuit legea, — nu credem că se va găsi o majoritate atît de decăzută, ca să se preteze la asemeni infamii ale mitocanului de la justiţie. N cl un accident de persoane nu s’a în-tîmplat, în deraierea de ieri, dintre staţiile Palota şi T.-Severin. Aci ideutul se datoreşte unul bod, care se afla pe linie, în momentul treeerel trenului. Animalul a fost distrus. Cum linia face In acel loc o curbă, două vagoane de marfă ad eşit din şine. Din această cauză, trenul a suferit o In-tlrziere du trei ore, ceea ce a făcut că deputaţii olteni nu ad putut lua parte la şedinţa de ieri a Camerei. Poliţia administrativă şi comunală împart de cite-va zile, prin mahalalele Capitalei, nişte broşuri cari cuprind răspunsurile insipide ale d-lor D. Sturdza, Qogu Vardacuzino şi Codaş, la interpelările d-lor N. F.eva, P. S. Aurelian, şi V. Lascar, asupra situaţiei politice. In acelaşi timp, agenţii poliţieneşti răspîndesc prin mahalale ştirea că d. N. Fleva s’a împăcat cu guvernul. nai, relative la înscrieri §i ştergeri in listele electorale. Cîte-va recursuri mai fiind încă pendinte in Casaţie, cei de la primărie voesc ast-fel să le zădărnicească. Protestăm în contra acestor procede-uri incalificabile şi atragem atenţia ministrului de interne, pentru a lua măsuri. Procesul torturatorilor Ieri, a venit Înaintea secţiei a 2-a a Curţii de Casaţie» recursul zbirilor Ionel Anto-nescu, fost inspector de poliţie, şi Romano, fost comisar, condamnaţi de Curtea de Apel din Bucureşti la clte trei luni de zile Închisoare pentru torturile ce ati suferit mal mulţi cetăţeni, arestaţi In ziua de 16 Noembrie 1896, cu ocazia manifestărilor In chestia fostului mitropolit Ghenadie. Se ştie că victimele acestor torturi ati fost numeroase şi că torturatoril n’ati fost numai doul. Mulţi sunt cari de teama poliţiei nu reclamă, dar s’a găsit unul mal curagios, d. Parasehivescu, care a reclamat şi justiţia a Înfierat In persoana lui Ionel Antonescu şi lui Romano întregul sistem de gu-vernămînt al colectiviştilor. Din desbaterile urmate Înaintea Curţel de Apel resulta că şi alţii, mal sus puşi, din corifeii colectiviştilor, cu primarul In cap, trebuia să urmeze drumul lui Antonescu şi Romano. La Casaţie Sbiril s’ati lnfăţişaţ, la Casaţie, însoţiţi de d-nii C. Stoicescu, Iancoveseu, I. Vericeanu şi Petrovicl, căutlnd să scape prin subtilităţi de drept. Apărătorii lui Ionel Antonescu şi Romano ati croit mal multe motive de casare, ba că Curtea s’a bazat pe o scrisoare a comisarului N. Ionescu, scrisoare nerecunoscută de acesta în instanţă, ba că s’a bazat pe actele instrucţiunel scrise şi în materie de acţiune directă la Curte, nu se face o instrucţie prealabilă, ba că Curtea nu era în drept să judece direct această afacere, de oare-ce Antonescu şi Romano, dacă ati bătut, n’ati bătut ca ofiţeri al poliţiei judiciare, ci ca agenţi administrativi, şi el tre-buiati judecaţi conform dreptului comun. Nu mal vorbim de cele l’alte motive, de oare-ce însu-şid. procuror Sărăţeanu, a recunoscut că uu sunt fundate. In schimb, d. Sărăţeanu, cel care a executat inica sentinţă sinodală pentru detro-aarea fostului Mitropolit, a sprijinit cu autoritatea sa recursul sbirilor, cerînd casarea pentru motivele pomenite mai sus. Din partea părţii civile a vorbit d. Gogu Florian, care după ce arată netemeinicia motivelor invocate, cere de Ia înalta curte să se dea un exemplu cu asemenea sbirl, respinglnd recursul. A minarea sentinţei înalta curte a rămas In deliberare pină azi. Curtea se compunea din d-nil Mandrea, preşident, Ciru Economo, Opran, Liciu, Degrea, Petrescu şi Cuculi, membri. Tribuna Poporului din Arad, In loc să-şi caute de treabă acasă, se ocupă In prim articolul săd din urmă de alegerea viitoare din Birlad şi trage concluzia că singurul guvern posibil In ţara romîueasc.ă este guvernul d-lul Dim. Sturdza! Un confrate presintă lista d-lul Enescu, la alegerile comunale din Ploeştl, ca listă conservatoare. Aceasta este inexact. Partidul conservator n’a prezintat listă la nişte alegeri prin cari a vrut, în mod ilegal, să complectele un consiliu descompledat şi care nu mai avea fiinţă legală. Din dezbaterile parlamentare, se poate vedea cit de intransigent a fost d. D. Sturdza, la propunerea de amlnarea discuţiei proiectului de lege asupra C. F. de interes local, făcută de d. Delavrancea. — Nu înţeleg cererea de amtnare, a spus primul ministru, ctnd deputaţii au avut trei s&ptămînl ca să ’l studieze. Intransigenţa a dispărut imediat^ şi d. Sturdza a devenit bllnd ca un mieluşel, ctnd a văzut că d. P. S. Aurelian cere cu-vlntul, contra Inchiderel discuţiei. — Consimt la amînare, pentru ca să nu mai fie vorda de surprindere, a declarat primul ministru. ... . Incidentul a fost închis şi discuţia aml-natâ pe astă-zî. Astă-zl are Ioc, In Ploeştl, alegerea pentru comptectarea a 6 locuri vacante In colegiul al 2lea de comună. inţate cele 5 milioane, din Împrumutul comunal. ______ D. Gr. Dianu, directorul general al penitenciarelor din ţară, a înaintat astă-zl ministrului de interne, raportul săd asupra stărel închisorilor. Raportul insistă mal ales asupra modificărilor de introdus în direcţia Închisorilor. Capitalul bănesc de care dispune deţinuţii, din munca lor,—după ce s’a prelevat partea Statului, — se ridică la cifra de 190 000 lei, In atară de totalul de 160 mii lei tn obiecte fabricate. Raportul va fi publicat In Monitorul Oficial. Se ştie că guvernul a hotărît înfiinţarea de noul sate, compuse din rezervişti militari, pe graniţa Bulgariei. Deja 150 de familii din ţară ad sosit la Constanţa, unde aşteaptă pe delegatul ministerului domeniilor, spre a le da locuri de locuinţă şi pămlnt de muncă la graniţă. La 23 Aprilie vor avea loc alergări de cal In Constanţa Numai caii dobrogeni pot lua parte la aceste curse. O craioveancă, d-na Alhena I..., călătoreşte astă-zl In jurul pămtniulul. După ce a azistat, In 1896, la Spitzberg, la Înălţarea balonului polar al lui Andree, d na Alhena I..., a pornit In lunga sa călătorie. A vizitat India, China şi .Japonia, a parcurs America şi astă-zl este pe drumul de a se reîntoarce In ţară. . D-na Alhena I... a ţinut, In tot timpul voiajului săd, o vie corespondenţă, cu una din amicele sale din Craiova. Scrisorile sale, cari vor vedea lumina zilei, In confratele nostru Lumina, din capitala Olteniei, cuprind Interesante observaţii asupra ţărilor şi popoarelor, pe unde a trecut compatrioata noastră. D. dr. G. Marinescu s’a mutat In strada Dio-nisie, No. 84. Doctorul Anghelescu, fost intern al spitalelor din Paris, primeşte consultaţiuni de la 6—7 seara Str. Sălciilor, 4 bis. ŞTIRI MABINTE * Ad fost numiţi: D. Paul Drăgănescu, actual ajutor la judecătoria ocolului Motru, jud. Mehedinţi, tn aceeaşi calitate la judecătoria ocolului Alexandria, jud. Teleorman, în locul d-lul D. Petrescu; D. Ioan Ionescu, ajutor la judecătoria o-colulul Motru, jud. Mehedinţi, îu locul d-lul Paul Drâgănescu, permutat; D. Constantin P. Aluteanu, actual grefier la tribunalul Ilfov, grefier la Curtea de apel din Bucureşti, In locul d-lul C. Cara-belea, retras la pensiune ; D. D. Christescu, fost grefier la tribunal, grefier la tribunalul Botoşani, In locul vacant; D. C. N. Răduleanu, actual rjutor de grefă cl. I la Curtea de apel din Bucureşti, grefier la tribunalul Ilfov, îu locul d-lul Constantin P. Aluteanu, Înaintat; D. N. D. Alexandrescu, actual ajutor de grefă cl. II la Curtea de apel din Bucureşti, ajutor de grefă clasa I la aceeaşi Curte, în locul d-lul C. N. Răiuleanu, înaintat. * D. C. Badea a fost ales ajutor de primar al comunei urbane Cernavoda. * Comuna rurală CosmeştI din judeţul Fălciti, a fost autorizată să contracteze, de la casa şcoalelor, un împrumut de 18.370 lei, pentru construirea unul local de şcoală. RESBOIUL iSPANO-AMERICAN Buletinul Economic Sultanul a decorat pe următoarele persoane, cari, eu ocazia sărbătorilor de Paşti, se eflati In Constantinopol: D-nil A. Saligny. director general al C. F. R, Luca Ionescu, prefectul judeţului Constanţa, Eustaţiti S< hi na, primarul oraşului Constanţa, colonel Budişteann, Zotu, preşedinte de tribunal, şi maiorii Băjcscu din cavalerie şi Catuneanu din marină. Unele ziare aii anunţat că concursul de muzici militare, care urmează să se ţină la Viena, cu prilejul jubileului de 51 ani de domnie ui împăratului Franz Iosef, ar fi fost contramandat. Ştirea nu este exactă. Ataşatul militar al ’Romîniei, pe lingă guvernul austriac, a făcut cunoscut că concursul nu a fost contramandat şi că va avea loc în zilele de 17, 18 şi 19 August viitor. Romînia va lua parte la acest concurs. S’ati împărţit în Cameră proiectele de legi ssi pra regimului apelor, deja votat de Senat, şi asupra modificării şi complectăril art. 30, 32, 33 şi 34 diu legea pentru exploatarea C. F. Primăria Capitalei refuză a elibera copil după î’itheierils consiliului cotnu- *) Vezi: Le Roman Russe de E. M. de Wo-guă, pag. 74. Ed. III. Consfătuirea majorităţilor Senatorii şi deputaţii guvernamentali s’ait întrunit aseară, la orele 9 , In sala Senatului, in număr de abia 60 ca să asculte îndemnurile seci ale d-lui D. Sturdza. D. Sturdza o anunţat mamelucilor că va prelungi sesiunea Corpurilor Legiuitoare pînă la 15 Maiii, rugîndu-i ca pină atunci să se grăbească a vota legea minelor, legea drumurilor de fer particulare, sindicatele agricole, regimul apelor, legea marinei şi vr’o două trel credite comunale mai urgente. Restul creditelor judeţene şi comunale, precum şi cele-l’alte legi de interes local, să le lase pe săptămîna viitoare. D. C. F. Robescu a cerut ca să se pună la ordinea zilei, la Cameră, creditul privitor la construirea gării de la Obor. D. senator Yilşoreanu a cerut ca să se voteze încă în sesiunea actuală o lege privitoare la introducerea colegiului unic la comună şi la judeţ. D-sa a mai adăogat că această reformă ar fi un pas spre sufragiul universal. Oamenii mai cuminţi aii subliniat cu hote de rîs tirada d-lui Viişoreanu pentru sufragiul universal şi apoi au plecat. Primarul din Craiova, d. Măldărescu, a convocat—lntr’o consfătuire intimă—pe deputaţii şi senatorii din Dolj, pentru a decide asupra modulul, cum vor fi lutrebu- 20 Aprilie Bursa din Bucureşti.—Depeşile din stre-inătate anunţtnd erl o scădere de clte-va centime la cursul rentei romîne, bursa noastră s’a abţinut de la afaceri mal importante şi nu s’ati Încheiat de cit transacţiunile strict necesare In urma ordinelor de cumpărare şi vlnzare diu judeţe. Cursurile nu prezintă nici o variaţiune. Tirgul devizelor de asemenea slab, din cauză că acoperirile de finele lunii (stil nod) sunt deja toate făcute Bursele străine. — Liniştea ce domneşte de trei zile In războiul amerieano-spaniol coutribue ca tendinţa să rămle fermă la toate bursele din streinătate. Numai renta spaniolă exterioară continuă a scădea şi a ajuns la cursul de 32 43, cel mal mic curs]ce a existat pină acum. Scăderea aceasta e In legătură cu agiul asupra aurului din Spania, care a ajuns la 82 la sută, aşa că francd spaniol (peseta) nu mal reprezintă de cit o valoare de 54 bani. Şi agiul creşte din cauză că guvernul spaniol vrea să emită din nod sume mari de hlrtie-monedă pentiu cheltuelile răsboiulul cu Statele-Unite. Preţurile grlnelor.—La bursa din Viena griul prompt se plăteşte cu fi. 15.50—fi 15 60 şi sunt tendinţe ca preţul acesta să mal crească, diu cauza lipselde mărfi disponibilă. Griul pr. Maiti Iunie cotează fi. 14.40. griul de toamnă fl. 10.83 — 10.85. Cele-l’alte cereale sunt cotate cu cursurile următoare : Secară de primăvară • • » » toamnă • • • • Ovăz de primăvară • • • » pr. Maiti Iunie • • • Porumb pr. Maiti Iunie • • » » Iulie-August • Tunelul dintre Galaţi şi Bîrlad. — Serviciul lucrărilor noul de la C. F. R. a terminat proiectul şi devizul pentru noul tunel ce trebue să se construiască între Birlad şi Galaţi. Tunelul acesta va sves. o lungime de 3 kilometri şi costul săd e estimat la 7 milioane lei. Direcţia C. F. R- a Invitat 20 de Case străine speciale, spre a lua parte la licitaţia peDtru construirea acestui tunel. Licitaţia se va ţiue la 1 Iunie (20 Maiti). Serviciul «Agenţiei Romtne> DIN EDIŢIA DE SEARA Lnptă navală la Manilia Madrid, 20 Aprilie. — Escadra americană şi-a făcut apariţia sa în noaptea de 1 Maiti în faţa golfului Muniţiei şi a încercat să silească intrarea în port. La 5 ore de dimineaţă a tras asupra flotei spaniole §i asupra porturilor, dar pe la orele 9 a trebuit să se retragă. Din partea spaniolilor corabia Don Juan d’Austria a suferit avarii mari. Cristina a ars şi o corabie a sărit în aer. Pierderile spaniolilor sunt considerabile. Printre morţi se află şi comandantul Chris-tinet. 0 a doua luptă s’a dat în faţa Mani-liel. Escadra americană a suferit pierderi mari. Corăbiile spanioie Mindanao şi Ulioa ati suferit avarii uşoare. Madrid, 20 Aprilie. — Birourile marinei din Manilia comunică raportul următor: La miezul nopţii escadra americană a reuşit să silească intrarea portului. înainte de revărsatul zilei, escadra americană s’a presentat în faţa băii pe o linie compusă din 8 corăbii. Cristina şi Castilia aii fost cu desă-vtrşire incendiate. AUe bastimente suferind avarif, s’au, retras în baia Baco, unde a trebuit să syufunde clte-va pentru a evita de a cade în puterea inamicului. Pierderile suferite sunt numeroase, mal cu deosebire aceea a căpitanului Cadarso. Victoria americană Washington, 20 Aprilie. — Victoria din Manilia a produs un entusiasm mure. Cîţi-va funcţionari marinari cred că din această victoria va resulta sfîrşitul apropiat al răsboiulul, fără ca să se mai dea vr’o bătălie navală însemnată. Evening Journal pub ică o depeşă din Washington, zicind că sir J Pancefote a primit ştirea i*ă amiralul Dewey va proceda la bombardarea Maniiie! îndată ce I se va ordona aceasta Probabil eă bom bardarea a şi început deja. Colonia, 20 Aprilie.—Se anunţă din Madrid Gazetei de Colonia că escadra americană, care se află în faţa Maniliel, se prepară să bombardeze oraşul. Perderile spaniolilor sunt de 400 de oameni, morţi şi răniţi. Londra. 20 Aprilie.—Cablul dintre Manilia şi lfong-Kong este tăiat. Madrid, 20 Aprilie.—D nu Sagasta s’a dus la palat. Se crede că a dat seamă Reginei Regente de deoeşa anunţtnd că villa Cavile este cu desăvîrşire distrusă. Partea Maniliei, neînconjurată de apărări, a ars. Se confirmă că americanii aruncă bombe pline de petrol. Pentru diseară la 7 ore s’a convocat un consiliu de miniştri extra ordinar. Wamingtan, 30 Aprilie — Bepar tamentut tte Stat etate informat ca guvernat englez a primit de peşi tte ta guvernatorul Singapo-rei asupra bătăliei tte la f'urile. Flota spaniolă a fost eu tlestivir-tjtlre aislrusă tlupd prima lupta. O corabie americană a fost pusă in stare ite a nu mal putea lupta. Amiralul Beirey a cerul guvernatorului să predea toate lunurile, torpilele şi biurourile cablu lui,in caz contraria va bombarda oraşul. Guvernatorul a refuzat. Insurgenţii din Cuba New-York, 20 Aprilie. —Ths Journal pu blică o depeşă primită din lagărul lui Oomez, zicind că în noaptea de 16 Aprilie, un locotenent american a sosit în lagăr, aducînd invitaţia generalului Miles lui Gomez de a concentra armata insurgenţilor într’un punct, unde ar putea să se tntîlnească cu americanii. Se crede că este vorba de un punct al coastei nordice din Cuba. Mai întîiu se va încerca a se lua Matanzas, apoi Ha vana. Madrid 20 Aprilie—0 depeşă oficială din Havana zice că un cuirasat şi alte trei co răbiî americane ati încercat Ia 18 Aprilie o debarcare pe ţărmul d n Haradura. Focul spaniolilor a si.it corăbiile să so re tragă. Petersburg 20 Aprilie.—Buletinul legilor pnblică decDraţiunea de neutralitate Busiel în resboiul spano-american. mentalul din New-York şi a refuzat să ta parte Ia războiţi. Pe bordul Amfltritel, Ia Key-West, a fost o înuăerare sîngeroasă între negri şi albi. S’ati luptat cu cuţitele şl sunt mulţi răniţi. K> y- West, 20 Aprilie. — Aci e mare temere că oraşul va fi primul punct pe care’l vor ataca spaniolii. Mu>ţi spun că vasele Viscaya şi Almirante Oquendo sunt în stare să ia Kty- Westul in cite-va ore. DIVERSE m\'^GAPITALA Tâlhărie. — Doul indivizi, numiţii Iancu Urdă şi Nae Alexandru, ambii domiciliaţi tn strada Raionului 40, ati eşit astă noapte pe la 3 şi jumătate înaintea Iul Costa he Tudor din s şeaua Vilan, pe care, după ce 1'aQ ba>ut da l’ati lăsat lungit. In mijlocul soselel, i-ati furat tot ce nenorocitul avea asupra tul—6 Iei In gologani. La ţipetele desperate ale victimei, vecinii aO alergat In ajutor şi an reuşit a pune mina pe jefuitori. El ati fost arestaţi ia secţia respectivi. O corecţlnue biim meritată. —O scenă, cu un deznodămînt tragi-oomic, s’a petrecut, eri după amiazl, in cabinetul unul dentist diu Capitală, care, pe cit se vede, se crede mal tare în arta de a face pe cavalerul obraznica-galant, de cit în aria dentară. Pe cind o doamnă din societatea bueureş-leană, insoţită de fiica sa. se afla in cabinetul dentistului, acesta, uitînd cu totul pe clienta sa, se îndreaptă spre domnişoara, care aştepta In cea-l’allă parte a camerei. Luiud o alitudine necuviincioasă, Don Jua-nul—dentist începe o conversaţiune galantă. Surprinsă, atit ds tonul conversaţi,»!, cit şi de atitudinea acestui ciudat dentist, domaişoara ae uita cu mirare la dînsul. La un moment dai, Inflăcăratul dentist, ui-tlnd toate regulele bunel cuviinţl, îşi permite chiar să atingă pe tînăra fată. Fără să’I facă vre-o observaţie asupra acestei purtări neobicluuite, domnişoara (a<-ă pe dentist să treacă, in camera de operaţie cu mama sa, iar dinsa se scoboară jos pe scară şi se duce acasă, unde înştiinţează pe fraţii el, de purtarea obrasnicâ a dentistului, însoţită de dlnşil ea ss reîntoarce la domiciliul dentisiulu', unde aceştia ati administrat obrasuiculul Don Juan o sdravănă dar bine meritată corecţiune. Lucrurile aQ râmis aici. E probabil că ardoarea inflăcăratulul dentist se va calma pe multă vreme, în urma acestei corecţiunl. DIN ŢARA Incendiu de pădnre.—Din Ploeştl ni ae anunţă că alaltserl noapte un incenditi puternic a isbu' Dit în pădurile Via Popii şi Valea Bi-sericel, diu judeţul Prahova, proprietatea d-lor C. N. Filip, Vasile Popescu şi alţi doul. Cu tot ajutorul dat de au'oritătile locale şi de lo-uitoril comunelor Învecinate, flăcările s’ali întins cu atita iuţeală in eit n’a putut fi localizat de cit după ce 400 de pogoane bă-trină ati fost cu totul distruse. Pagubele sunt foarte mari. Administraţia locală a deschis o anchetă pentru a dovedi cauze'e incendiului. Se crede că focul a luat naştere din cauza neglijenţei copiilor cari owtt ni vilola la pfiş *n4, cari fi- cînd focul în pădure, ati lăsat focul aprins! DU^SŢREINAIATE Dramă de familie. — Soţii BeBtiy din Paris, erafi de mal mult timp in neînţelegere. Viaţa în comun devenise imposibilă ţi el se separară. Soţia se retrase la o mătuşe a st la strada Gobelins şi int6ntă soţului acţiune de divoiţ. Bestry, era neconsolat de plecarea soţiei sale şi încercă toate mijloacele pentru a o face să revie asupra decisiuuel sale. Sunt trei zile, de cind vroind să facă o ultimă Încercare, el se prezintă de dimineaţă la soţia sa şi o rugă cu lacrăml să retragă cererea de divorţ şi să reia viaţa comună. Toate rugămintete poţulul fură zadarnice şi femeia rămase neînduplecată. Intr’un moment de furie, Bestry, scoase atunci din buzunar, un cuţit mare şi bine ascuţit şi repezindu-se asupra soţiei sale, exclamă ; — Dacă nu vrtl să te Împaci cu mine, mori atunci. Lovită de două ori in piept, nenorocita femee căzu, rănită de moarte, scăldată la sloge. Vecinii cari auziseră ţipetele victimei, alergară in ajutor. Rănita a fost transportată la spital. Starea el este desperată. Criminalul care, după săvirşirea crimei se făcuse nevăzut, a fost arestat după amiazl ta domiciliul săli. Depeşile de azi fl. 10 40 • » 8.40 • » 782 ■ » 7.76 • » 6.45 • » 6.55 Serviciul particular Londra, 20 Aprilie.—Corespondentul din Gibraltar al lui Times oftă că Spania a cumpărat încă înainte de răz-boiu, 170.000 tone de cărbuni. Nu se ştie însă ce s’a făcut cu această cantitate de cărbuni, cum nu se ştie unde e grosul flotei spaniole. Madrid, 20 Aprilie.—Dacă se va adeveri că Statele-Unite au cumpărat 60 de torpi toare de la Fiume şi o parte a flotei greceşti, atunci escadra spaniolă de la Cadix va împiedeca aceste vase să treacă strtmtoarea Gibralntruluî. I Londra, 20 Aprilie—In cercurile ofiţerilor de marină din Washington se crede că escadra spaniolă nu se t>a îndrepta spre coasta americană, ci se va duce la insulele Canari spre a aştepta pe încru-cişătorii americani cai i, după cit se crede, au fost trimeşi în apele spaniole. Londra, 20 Aprilie.—Societatea Cru-cei roşii va cere generalului Blanco permisiunea pentru vaporul american Texas să ducă cubanilor alimente. New-Tork, 20 Apri ie. — Regimentul al 13-lea (Brooklyn) a imitat exemplul regi- Ravena 20 Aprilie.— 0 manifestaţie s’a făcut Bagnacavallo. Trei agenţi de poliţie ati fost răniţi cu pietre. Trupa a tras foc. Trei răsvrâtitorl ati fost omorlţl mal mulţi răniţi. Ati sosit şi Întăriri. Ati mal fost şi alte incidente prin provincie, dar fără însemnătate. Abbazia, 20 Aprilie.—Prinţul berdinand al Bulgariei şi ar hiducele Iosef cu familia sa aii făcut ieri după amiazl o vizită MM. LL. Regelui şi Reginei Romîniti. Cronica Judiciară» Furt din vagoane—Un sat de hoţi In satul Brăaeş*! sunt numai hoţi. aşa ziceaţi mal mulţi martori ieri Înaintea secţiei a treia a tribunalului Ilfov, unde se judeca un proee» de furt din vagoane. _ Iată cum operau mal mulţi BrăniştenI pentru a fura saci cu porumb din vagoane. In dată ce trenul se punea tn mişcare din gara BrăneştI, vr’o dou» indivizi se urcaţi pe vagon, despeeetluiati vagonul şi dedeati drumu jos, sacilor cu porumb. Alţi tovarăşi se gssiati cu căruţe pe linie şi îu-ărcati sacii. Aşaşa inilm-plat in luna Septembrie trecut. Şeful de gară de la Pantelimon, observînd că vagonul, care venise din Brăueştl, era deşperetlui , s a dus armat pe linie şi a yăzot a 'uigul el, ta o distanţă de 60 metri de BrăneştI, înş.raţl mal mulţi saci, şi vr’o doul cu căruţe, incâreind. A pus mina pe unul dmtr inşii, care a denunţat apoi pe cel-l-alţl. ' In urina instrucţiei ce s a făcut, ati fost daţi judecăţii. Mitică Marin, Dnbricu Costache, Ioan Mihale, Tudor Mihale, Nicotae Stan şi Mălin Itie. Aceşti doul din urmă erati cantonieri si •rati acuzaţi de tăinuire. www.dacoromanica.ro IPUC1 FOIŢA NOASTRĂ Vineri vom începe publicarea, in foiletonul nostru, a unuia dintre cele mai artistice şi mai captivante romane care s’a scris vre-o dată in literatura europeană: Tara» Rufhtt Nu va fi cititor, cu gust rafinat, sau iubitor de scrieri sensaţionale, oare să nu fie robit, de la primele pagini, de scenele aci vesele, aci bizare, aci mişcătoare ptnă la lacrimi, cari se vor desfăşura înaintea cititorilor romanului Tarat* Miatba Autorul acestei scrieri, marele poet şi romancier rus Xicolae ImOffOl-, a ştiut să pue în acest roman toată puterea geniului său spre a descrie svîntu-rata viat* căaăcească, răsboinică şi veselă, plină de aventuri, mişcătoare, cu inttmplări pline de romantism şi de semaţie, cum de pildă vor vedea cititorii in dragostea lui Andrei cu frumoasa poloneză. Să sa grăbească deci cititorii a-şt procura această plăcere, pentru înlesnirea căreia, de sigur vor şti să ne aprecieze ostenelile. Tribunalul a condamnat pe cel d’intliO la 2 anJ In. Însoare, pe al 2-lea la un an, pe al 3-lea ţi al I lea la 6 luni şi o zi, achitlnd pe cel doul din urma. EOOVKl — Comitetul societăţii studenţilor romlnl din Zflrich s’a constituit ast-fel: d. G. C. TeodorovicI, preşedinte ; d. M. Hangiof, vicepreşedinte ; d, C. R Bârbăcioru, secretar-casier şi d. E. Bntez, bibliotecar. — Mliue, 22 Aprilie, va avea loc la Teatru Lyric festivalul artistic dat In beneficiul Comitetului naţional studenţesc. D-nu Leo-nescu şi d-ra Vida vor declama versuri patriotice. — La 25, tot la Teatru Lyric, d. V. Leo-uescu va juca pe Olhelo. — A apărui No. 3 dia revista «Sănătatea Copiilor» sub direcţia cunoscutului nostru medic de copil d. dr. Rapaport, cu următorul sumar: CouvuUiuuile (spasmurile) la copil; igiena sarcinel; doica; copiii şi iofluenţa din anul acesta ; creşterea casnică; etc., toate scrise lutr'un stil clar şi popular. Adevărata călăuză a mumelor în creşterea copiilor lor. Corpurile Legiuitoare CAMERA DEPUTAŢILOR Seălnţa de Ia 90 Aprilie (Urmare) Se votează, cu unanimitate, proiectul de lege pentru recunoaşterea, ca persoană morală, a societâţel Materna. Se pune la vot recunoaşterea ca persoană morală a societăţel Filantropia din Botoşani. Proeetu! se admite. D. V. Cristopol, raportar, dă citire proiectului de lege asupra C. F. de interes local. D. B. Delavrancea, în chestie prealabilă, cere amîuarea discuţiei proiectului de lege. Aceasta legp, spune oratorul, a fost discutată, In Pailamentul conservator, la 1895, în timp de mal multe săptămtnl. Toată lumea se aştepta ca liberalii cari atî combătut în mod violent această lege, să’şl ţină angajamentele lor, de a o abroga. Ea nu poate dar trece astă-zl, In Cameră, piiu surprindere, câel interesează nu numai ordinea economică, dar şi apărarea naţională. Mal mult, ea cuprinde ihiar puncte de ordine constituţională. Pentru aceste motive, d. Delavrancea cere amina»** pe mline. Critică sistemul acesta, de a se aduce, în discuţia Camerw, legi prin surprindere. Deja modul cum s’ati votat budgetele, e un precedent destul de trist şi nu ar vroi să-l vadă perpetutndu-se. Oratorul aminteşte că, sub conservatori, nimeni nu se Înscrisese a lua cuvîntul la legea ce se modifică acum. Fusese deja pusă la vot, dnd a intervenit un deputat îibeial, cerlnd discuţia asupra el. Camera conservatoare a consimţit şi desbaterile aâ durat aproape trei săptămtnl. Terminlnd, cere din nod amlnarea. D. D. Sturdza răspunde că Adunarea a avut tot timpul să studieze, In timp de trei săptămtnl de vacanţă, acest proiect de lege, eu atU mal mult că şedinţa de aslă-zl uu e de cit o continuare a şedinţelor întrerupe în Martie. Cere menţinerea proiectului la ordinea zilei. Voci: închiderea discuţiei. D. Aurelian cere cuvîntul, contra Inchi-derel. î). D. Sturdza declară că nu se opune la amlnarea pe mline, pentru ca să nu mal fie vorba de surprindere. D. Aurelian afirmă că toemal vroea să ceară amlnarea. Adunarea trece In secţiuni Ia orele 3.5 p. m. Şedinţa de ta 91 Aprilie Şedinţa se deschile la orele 2. Pres-idează d. Tache Giani, care, contra obiceiului, e calm. Presenţi 98 deputat!. Camera iutră lu ordina zilei, discuţia proiectului de lege asupra C. F. de interes local. D. Em. Porumbaru declară că, în Canre-rile conservatoare, proectul acesta a dat Ioc la discuţii lungi. Partidul liberal l’a combătut, toate amendamentele propuse afl fost îusă respinse. Venit la putere, partidul liberal a crezţît cădrebue să aducă un alt proect. Oratorul propusese, ca ministru, un proiect conform cu ideile liberale din opo- ziţie ; d. preşedinte al consiliului s’a opus Insă, pentru că proiectul ar fi fost contraria ideilor partidului. D. Porumbaru întreabă cari sunt punctele neconforme cu principiile liberale. S’a făcut o tristă experienţă cu acordarea de concesiuni de căi ferate. SENATUE Şedinţa de la 90 Aprilie (Urmări) D. Negel, constalînd că d. Mâneseu-Că-lăraşf, deşi a anunţat o interpelare d-lul ministru de interne cu privire la neapli-carea legel servitorilor, această interpelare de o lună de zile nu mal este la ordinea zilei, d-sa, îşi însuşeşte interpelarea îu acelaşi sens şi roagă pe d. ministru să-l răspundă in termenul reglementar. D. Costescu-Comăneanu, cu privire la ridicarea preţului cereahlor, cere ea d. ministru să ia măsuri ca mercurialele să se publice In fie care zi, în toate gările din ţară, pentru ca agricultorii să cunoască preţul cerealelor, şi să nu fie înşelaţi de speculatorii cari cutreeră satele şi iafl pe nimic bucatele sătenilor. D. Ferechide promite că va comunica cererea, ministrului respectiv. Se intră în ordinea zilei. Senatul, în urma unei discuţii la care iatî parte d-nil Fulger şi P. Grădjşteanu, votează proiectul de lege prin care comuna urbană T. Severin este autorizată să contracteze un împrumut de 1 milion lei, pentru diferite îmbunătăţiri în oraş, împrumut care se va plăti în 30 de ani, prin anuităţi cari se vor înscrie In fie-care an în cheltuelile obligatorii ale comunei. Senatul votează apoi un proiect de lege, prin care judeţul Mehedinţi este autorizat să contracteze un împrumut de 742.100 Iei pentru construire de cazaărml. Se mal votează proiectul de lege prin care cătunul BodorogI se dezlipeşte de la comuna urbană Tirgu Jiu şi se alipeşte la comuna Romaneşti, Gorj. Şedinţa se ridică la orele 4, clnd Senatul nu mal este In număr. Şedinţa de la 91 Aprilie Şedinţa se deschide la orele 2.25 sub preşedeuţia d Iul N. Gane. Presenţî 84 senatori. Pe banca ministerială d-nil Ferechide şi D. Sturdza. Se fac formalităţile obicinuite. D. Mănescu Călăraşi îşi dezvoltă interpelarea piivitoare la vlnzarea bunurilor Statului; se fac nedreptăţi şi pentru curmarea lor, cere ca guvernul să vie cu un proiect. D. P. P. Carp are cuvîntul In desvol-tarea interpelărel ce a adresat d-lul ministru de interne cu privire la amînările alegerii de la Huşi. Interpelatorul spune că motivul interpelărel d-sale este faptul că primarul de Huşi, uitînd datoria sa şi înbărbătat de cuviotde ministrului de iuterne, a zădărnicit de două ori alegerea. Faptul este arbitrar, nelegal şi cît se poate de neliberal. De alt-fei, lucrul este normal, fiind că numai liberali nu sunteţi, spune oratorul. In ce priveşte firma de naţionali» pe care vVţî dat-o, n’am vreme să vă vorbesc acum despre dtnsa. E destul să spun că aţi deşteptat ilusiunl, pentru ca să dovediţi lu urmă că sunteţi nenaţionall. Venind la interpelare, oratorul spune că este absolut ilegal actul comis de primarul de Huşi şi dovedeşte aceasta cu legea electorală şi cu permanenţa listelor electorale. Ce aţi zice, spune d. Carp, de un primar care ar şterge după o listă pe toţi alegătorii ? D. Ferechide : I/am trimite la Mârcuţa. (ilaritate). D. P. Carp. Dacă trimeteţl la Mărcuţa pe primarul care ar şterge pe toţi alegătorii, tot la Mărcuţa să trimeteţl şi pe cel care şterge pe nedrept pe un singur alegător. Fiind-că ilegalitate este cînd se face un singur act ilegal, iar du o serie de acte ilegale, după cum ucigaş este acel care ucide un siDgur om, iar uu uumal acela care ucide o sută. Dar nu vă cer, să trimeteţl pe nimeni la Mărcuţa, vă cer d-le ministru, să văj arătaţi adevărat ministru liberal. ULTIME INFORMAIIUNI Dreptatea de azi confirmă ştirea noastră, privitoare la intenţiunea guvernului de a suspenda pe timp de zece zile inamovibilitatea preşedinţilor de tribunal. Aflăm că d. Palladi a stăruit şi pe lingă comisiunea care a alcătuit legea organi-sării judecătoreşti ca să introducă un alineat privitor la suspendarea provisorie a magistratura!, dar comisiunea a respins propunerea ministrului de justiţie. D. P. S Aurelian a avut ieri după amiazi o întrevedere de o oră şi jumătate cu d. Eugen Stătescu. După această întrevedere, amîndoui au ieşit şi s'au plimbat in mod ostentativ pe calea Victoriei. Prin cercurile drapeliste se dă o mare importanţă acestei întrevederi şi se prevede reintrarea în viaţa politică a d-lul Eugen Stătescu. Se spune că onorabilii mameluci, obosiţi de atîta muncă, vor să ia mline vacanţă pină Luni. Ei rezonează ast-fel : Joul e Sf. Ohtor-ghe, Vineri e ziua Reginei, Simbătă de ce să mai lucreze ? Înalta Curte de Casaţie, secţia a 2-a, a casat, fără trimitere, recursul zbirilor Ionel Antonescu, fost inspector de păliţi0’ Şi Romano, fost comisar, condamnaţi de Curtea de Apel la cUe trei luni închisoare. Membrii Ligei culturale, secţiunea Bucureşti, sunt rugaţi a se întruni, Duminica 3 Maia la orele 3 d. a., In localul Ligei din strada Nouă No. 3, spre a lua parte la alegerea delegaţilor pentru congresul anual al Ligei, ce va avea loc, în zilele de 24 şi 25 MaiO viitor. Elevii şcoalel preparatoare de artilerie şi geuitt, In număr de 87, sub comanda d-lul colonel Aronovicl, vor pleca, după 10 Maia, în excursiunl topografice în munţii Moldovei. D nil Al. Djuvara şi Tom a Slelian aii intrat în mod oficial, în gruparea drape-listă. Duminică, 26 Aprilie, va avea loc la Galaţi lansarea celei a 2 a părţi a docului plutitor. Se ştie că prima parte a fost lansată Duminica trecută. După cum ni se scrie diu Galaţi, docul funcţionează în mod mulţumitor şi deja vapoarele streine afl început a se servi de el. Contele Angelo de Gubernatis a pus sub tipar o importantă lucrare politică, socială şi economică, privitoare la Romtnî. Această lucrare, scrisă în limba franceză şi purtlnd titlul de Les Roumains, va apare în Maitî. Ni se serie din Turnu-Severin: «Zilele prefecturel d-lul Ghelmegeanu, sunt numărate în urma nemulţumirilor mari din judeţ. «Fruntea cetăţenilor din T.-Severin şi din judeţ, nemulţumiţi de administraţia păcătoasă a acelui om cu «multe viţiurl,»— cuvinte repetate şi de primul ministru,—a făcut să’l fie zilele numărate, mal cu seamă în urma impozantei întruniri a partidului conservator. Căci numărul mare al asistenţilor la acea întrunire, arată adîncile nemulţumiri ale judeţului contra păcătoasei administraţii». Ministerul de interne a confirmat alegerile comunale din Piteşti. Colectiviştii din Iaşi aO decis ţinerea unei Întruniri, în vederea alegerelj de la 9 MaiQ. Se asigură că d. George Şendrea, candidatul liberal la această alegere, va pronunţa un mire discurs. D. Şendrea lucrează deja la această operă, care va marca în analele politice ale laşului. D. general G. Mânu a plecat, astă-zl la orele 2 p. m., din Iaşi. D-sa se va opri pentru clte-va ore la Birlad, iar seara Îşi va continua drumul spre Bucureşti, unde va sosi mline dimineaţă. Guvernul a depus erl un proiect de lege pentru modificarea c!tor-va articole din legea C. F. R., care prevede Îmbunătăţirea soartel funcţionarilor. Secţiunea a şeasea a Camerei a luat In consideraţie proiectul, numind delegat pe d. deputat Vasile Stefănescu. D. Ghiţă Mîrzescu, pe care unul din amicii noştri l’a văzut erl, nu pune mari speranţe pentru reuşita d-lul Şendrea la alegerea din 9 MaiQ,‘ de Ia Iaşi. — E bun băiat Şendrea, spunea marele elector, dar nu prea are şanse, fiind-că e puţin cunoscut de alegători. Adevărul e că lumea ieşană nu cunoştea, pină acuma, d-lul Şendrea, de cit un singur talent, acela de a fluiera. Iată programul definitiv al lucrărilor celui de al II-lea Congres al Asociaţiunel generale a medicilor din ţară, ce va avea loc, la 10 şi 11 Maia 1898. Prima şedinţă, 10 Maia, ora 1 p. m.: Deschiderea Congresului de către Preşedintele Asociaţiunel generale, asistat de Comitetul central. Dare de seamă asupra lucrărilor Comitetului central, de către secretarul general. Raport general asupra gestiune! financicre prezentat de casierul general al Asociaţiunel Alegerea viuroulul Congresului. Alegerea comisiunel de verificarea gestiunel. Discuţiune asupra chestiunel propuse congresului, asanarea localităţilor bin-tuite de paludism. Raport privitor la aceasta al d-lul dr. I. Ştefănescu, membru al comitetului central. Secunda şedinţă, 11 Maia, ora 1 p. m.: 1 Raportul comisiunel de verificarea gestiune!. 2. Alegerea Comitetului central. 3. Votarea principiilor sindicatului medicilor şi diferite alte chestiuni ridicate de membri Congresului. Seara va avea loc banchetul terminal. ULTIMA ORA (Serviciul J Havana, 21 Aprilie. — Escadra americană a dispărut. Se crede că ea luat direcţiunea lui Key-West. Madrid, 21 Aprilie. — Liberalul află din Manllla că Americanii au cerat predarea tutulor corăbiilor spaniole cari se află In archlpelagnl FJlIpinelor, ame-nlnţtnd cu bombardarea Manl-liel şl a celor-l’alte portari, în cas de refas la cererea lor. Ştiri oficiale lipsesc, căci cablul snb-marin este tăiat. New- York, 21 Aprilie. — Invasia Cubei s’a aminat, după Herald, pină la distrugerea desăvîrşită a fiolei spaniole. Paria, 21 Aprilie. — Emisiunea împrumutului grec de garanţie s’a fixat la 10 Maiu s. n,______________________ nr lUnUiniaT un apartament, situat UC intimfllNl pe Bulevardul Maria No. 34, compus din 5 camere de stăptD, un vestibul, două odăi de slugi, bucătărie, avlnd gaz, apă, sobe de porţelan. Pentru d-niT Institutori ţi învăţători Librăria Editoare are onoare a atrage afen-iunea d-lor Institutori şi învăţători să nu eon-unde Cartele de Dictando-ortografiie de d-nil Th. Speranţia şi Florea Dumitrescu cu diferitele feluri de caete de scriere ori de caligrafie. Caetele de Didando-Ortografie sunt tăcute după cererea programului analitic. Pentru a se convinge despre aceasta, d-lor n’aa de cît să consulte programul analitic din Buletinul ministerului şi se vor vedea că acolo pe lingă caligrafie sunt prevăzute şi exerciţii gramaticale, exerciţii de compoziţie şi deci de scriere ortograficii pentru care sunt menite Caetele de Dictando Ortografie singurele destinate a dovedi activitatea învăţătorului care a tndeplintt programul. Librăria la Biserica Albă Bucuresci, Calea Victoriei, 85 t Inconsolabilii: Cons'antin şi Eufrosina Fi Iitis, Ckristodor şi Melanie Fi iris, Ioan şi Zoe Filitis, Anastase Filitis, Mihail şi Maria Phereehyde, General August Gorjan şi Maria Gorjan, Sevaslia P. Filitis, Ana Dobrian, Maria Apostolescu Văleanu, fraţii: Gheorghe, Mihail şi Alexandru Predescu, familiile : C. St-hina, C. P. Filiti, Sulioti, Pana, Doamna Eufrosina Florescu. Auais Filiti, familia C. Vrana, Ecaterina P. Filiti, Ioan şi Ana Ghica, Gheorghe P. Filiti, fii, nore, nepoţi şi veri aâ durerea a vă faeejjcunoscut încetarea diu viaţi a prea iubitei lor mamă, soacră, mătuşe şi vară ELENA A. FILITIS încetată din viaţă la 19 Aprilie, orele 7 seara, în etate de 63 ani. Şi vă roagă să bine voiţi a asista la ceremonia funeară, cere va avea loc Miercuri 22 Aprilie orele 3 p. m., la domiciliu defunctei în Bucureşti strada Prudenţei No. 4, de unde cortegiu va porni la gara dp Nord şi de aci la comuna Bucov, lîugă Pioeştl, unde va avea loc înmormtntarea, în cavoul familiei. Persoanele cari din eroare nu vor fi primit invitaţiunea, sunt rugate a considera aceasta ca atare. Bucureşti, 1898. De arendat de la 23 Aprilie 1899 Moşia Catanelo diu judeţul Arg»ş la 3/4 o ă de gara Costeştî. întinderea moşiei este 2400 pogoane. Se dă în defişare încă 400 pogoane pădure, în total 2800 pogoane. Casă de arendaş, magazii. ____^ De arendat de la 23 Aprilie 1900 Moşia Elisa-StoeneştI din judeţul Ialomiţa, 2 ore da la gara Fuudulea. Întinderea moşiei este de 850 pogoane. C isă de arendaş, magazii. Pentru ori ce informaţiunl privitoare ia a-mîndouă aceste moşit doritorii se vor adresa la d. advocat Th. C. Aslau, strada PiaU-Ainzi, No. 5. Doctorul CobilovicI Intorcîndu-se din streinâtate ’şl reia orele de consultaţie de la 2 - 8 p. m, Special în Boale de femei şi copil Mlatnos Strada 4’arol No. 18 Mobilă Tapisată Garnitură Mobil© tapisate cu covoare, pluş <1© mătase oompus de o canapea, 3 foteiuri, 4 scaune se vinde cu LEI 300 Peste 20 garnituri in permanenţă gata. Pentru provincie embalagiu Gratis. Magazin de Mobile I. GL.IIKMA.V Piaţa Amzel 5, colţ Calea Victoriei Doctor JULIU SCHACHMAHN de la Faciiltat-ra din Paris Calea Griviţeî 10 Alături de Ministerul Finanţelor Şpecial în boale interne de copil §i mânios Consulta ţ-iunl de la 2—4 p. m. Drogueria Brînduş BUCUREŞTI 27 Strada demenţei 27 (lîngă farmacie) MINISTERUL JUSTIŢIEI Publlcaţlnne D-nul Leon Zalman din Bucureşti, calea Văcăreşti No. 4, a făcut cerere la acest Minister pentru adăogirea la numele sââ patronimic de «Zalmau» a celui de «lacob-sohn», spre a se numi «Leon Zalman Ia-cobsohn. Ministrul publică această cerere conform dispoziţiunilor art. 9 diu legea asupra numelui spre ştiinţa celor interesaţi cari ar voi să facă oposiţiune în termenul prevăzut de alienatul 2 al zisului articol. MINISTERUL JUSTIŢIEI Publlcaţlnne Domnul Petre Gheorghe factor poştal la Casieria poştei centrale din Bucureşti a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui săă patronimic de «Gheorghe» în cel de «Ion Radu» spre a se numi »Petre Ion Radu». Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune in termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. Paul MarcovicI Doctor în Medicină ţi chirurgie Specialist în arta dentară Se va stabili de la 23 Aprilie a. c. în Capitala Calea Victoriei No. 42 Mobile de vinzare In Calea Victoriei, No, 18 etajul I, vis-â-vis de Pasagiul Romîn se vinde Mobilul din 5 camere, compuse din : SALON, SALONAŞ, SUFRAGERID, ODĂI de CULCARE, BIROU, ANTRE şi alte diferite mobile elegante pentru complectarea orî-că-rel aranjamente. Profitaţîde ocazie, fiind preţul convenabil. ~ DOCTORUL MARCEL Medic al Spitalului CARITAS s’a mutat în Calea Călăraşilorf C I 1,000,000 LAMPIOANE Veneţiene şi Japoneze PENTBU ILUMINAŢI UNI Cele mai frumoase culori şi forme Pentru Provincie se trimite franco 35 bn-căţi bine asortate cu preţul de Ici IO MAGASINUL de I.ĂMPÎ şi SOBE M. LITMANN, I. WAPPNER S-sor Calea Victoriei No. 61 vis â-vis de Episcopie Drogue, Produse Chimice Specialităţi Franceze OBIECTE DE PANSAMENT Ape Minerale De arendat de la 23 Aprilie 1899 Moşia Potopimi (Fălcoiu) Districtul Ro manaţi, la o jumătate oră de Caracal, având 2 staţii de cale ferată, Romula şi Vlăduleuî. Casă nouă de locuit, 2 pătule, magazie de grăâ, toate în stare bună. Pogoane arabile circa 1.300. Actualul arendaş plăteşte de 6 ani arendă 26000 lei deosebit de foneieră şi 12.000 lei garanţie In efecte. A se adresa prin corespondenţă la d nu C. Poroinianu, proprietar, la Bucureşti, strada Corabia No. 3. PRIMUL ATELIER MECANIC DE SFÂIj TOR IE din Strada Isvor No. 5tt SE ÎNCHIRIAZĂ tu toate acceetorteie Avînd şi o clientelă numeroasă şi aleasă A se adresa în Str. Covaci No. 3 TELODROHrL ROMÂN JO UI 23 APRILIE 1898 v M A no VA ZI tie ACE no ARM CURSA SEMI-FINALĂ a marelnî premiu de 3300 *eî MARE LUPTĂ DE TANDEM între echipele romine şi renumite e-hi pe streine l.anfrttnchi IWhx— » nrion-Helier Premiul Lei 2200 PREŢURILE LOCURILOR: Loja rangul I leî 20;’loja rangul II, lei 15; stal I (numerotat), lei 3 ; stal II, lei 2; galeria 1 leO. B iete e se află de vînzare la administraţia ziarului «Universul», strada Br*zoianu No. 11, şi la Hali de «L’Indâpendance Roumaine», Calea Victoriei. Doctorul E- MANQLESCU de la Facultatea de medicină din Paris Boale interne, tle Femei şi Faceri fjflamoş) Tratează de asemenea boalele de copil şi Syphiiitice ConsuHaţiuni de la 2—5 p. m. Pentru sărăci Luni şi J >ul gratis 321 Calea Moşilor 321 Cabinet medical VIZITAŢI CROITORIA CENTRATA „FURNISOAREA LIGEI CULTURALE” 6. - PASAGIUL ROMÎN. — 5 Unde c sosit pentru sezonul de PR1MĂ-VARĂ şi VARĂ un bogat asortiment de stofe engleze şi franceze neutru comande. C'HOIAMj.4 ŞI AJVSTAHE EWjEGAXtA - PREŢURILE EFTINE — B«r MI O R I Li E — MAG ASIN DE MOBILE Şl ATELIER DE TAPIŢĂRIE — DEBERAl *TERNBERG A C-ie.-Cate» Victoriei No. 30 Intrare prin Passagiul Villacros Recomandă magazinul lor pentru ara’jamente complecte de Dormitoare, Sufragerie, Saloane, Salonaşe, etc. Preţuri eftine şi qualitatea mărfurilor fine. Vluzare pro coiuptaut şl lu r»t« luuure Cu ocasiunea Sf. Gheoigbe primim orl-ce mutări aviud oameni speciali şi CAMIOANE PE ARCURI www.dacoromanica.ro ALBEBTENOELS Xtt/iVXxl^-iV (Chicago) CEA MAI MARE FABRICA DE bSECERATOARE CU LEGAT 9 „izbArîda” ..... ]c„al’ cea mai populară, preferată celor-1’alte din causa solidităţil lucri lut, funcţionării exacte ţi puţinelor piese ce se uţeaţă. 150 vîndute în” 1895 ; 198 vîndute în 1896 ; 265 vîndute în 1897. leerătoare uşoara la lucru, nu uşoară la cântar, care nu poate fi de ott şubredă. iVumal Izbtnda va corespunde. sw SECERĂ TOARE SIMJPEĂ Nm A ll iSsi nu” Trainică. 1 1 Durabilă 2000 BUCĂŢI VÎTOUTE ! CASA A9E MAC Mi Elf EH E Strada CĂROL I, No. 37. — Bucureşti Este tot-d’a-una bine asortat cu următoarele mărfuri recunoscute de bună calitate: Ir n _ nvlnd rezervor pentru apă I' AsCCllOrC de băut, Forme pentru * îngheţată, maşine pentru făont îngheţată “ “.i!l* -~i U‘ MAŞINE pentru făcut unt, forme pentru unt OLOBIJBI pentru GRADINA în diferite colori şi mărime MOBILE de fler pentru grădină frDT (Vase smălţuite indigene şi streine) SEBIiriFRl de porţelan âe Bohemra şi Franţa p. masă pi p. lavoir MAŞIME pentru BUCĂTĂRIE sistem BELGIAN BAI de ZINC DIN TOATE SISTEMELE ŞI IN TOATE MĂRIMILE LĂMPI pentru atlrnat pe masă, pe perete din toate sistemele — EĂRPM si FEMjIAIA RE pentru raniţă - «LINOLEUM. (Muşama) 1 MţCORMICK Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingâtorO de acea stă artă, cu cea mai mare acurateţa şi cu preţuri foartemoderate. «MigtiUW» | WBm ■tite#»;, APA MINERALĂ DE BORSZEK (BORYIZ) Pentru excelentele sale proprietăţi a primit la expoziţia universală din Vieni diploma de disîincţinue şi la expoziţia din Paris medalia de argint. Multo autorităţi medicala aii recunoscut că această apă minerală posedă o excelentă putere de vindecare în diverse cazuri. Prin gustul sătl cel plăcut şi bogatul conţinut mineral, această apă amestecata cu vin, e recunoscută cu o băutură plăcută şi răcoritoare, superioara ailor ape minerale. Exportatorii generali: D-niî LAZĂR & VERZAR în Braşov Depozitnl general pentru Capitală la d-nnl YA8ILK ORETOIU No. 17, Strada Covaci, No. 17 In 'provincie la diferiţi depositarî principali. ROREE NOU BRICIUL! ,UiCK BUCUREŞTI, STRADA SMĂRRAiV JYo. 12 BB1ILA, BULEVARDUL CUZA, No. 79 | gRAIOVA, Strada M. K 7sex~ siNUrURUL DEPOasITAK PEIXTRU ROM Vechia şi renumita Fabrică deT răsuri H. I. RIEBEE Tixnsporhleffo bile sier'Kf Bucureşti, calea Dorobanţilor, 117. Craiova, strada Bucovăţ, 18 Mecotnandă Rarele lor Depostt «ie DEPOU Calea Tlevnei 226 de Ia 2 şl Jumătate ptnA la S© caipntere BATOAZE de GRÂTÎ de toate Mărimile § BATOAZE de PORUMB No. 5, cu Elevator de la 2 şi jumătate pînă la 12 cal patera « pentru LOCOMOBELĂ şi n Mâna Maşine de semănat, Maşine de ciuruit şi vînturat, Maşine de ales neghina $1 secara din grâfl PT ROHM DE R Ă C I Uf A T Instrumente trebuincioase Maşiniştilor, Curele englezeşti de prima calitate Pietre de moară franţuzeşti, Maşine de secerat „WOOD” eu saă fără aparat de legat snopi mr Pluguri ele Oţel făurit peste tot cn nna plnâ Ia 4 brazde w COSITOARE GRAPE de FIER cti două şii trei ăripi, cu dinţii ARTICULARI ŢEVE S9E CAE AN pentru V.OCOXtOAMAl*E fi atlete In Atellernl IVostrs» primim fteparaţioni de LOtOMOBILE din orf-ee Fabrici VÎNZĂRÎ CU CONDIŢIUNÎ AYANTAGIOASE Str. Romul ii», No. 11 Clădire nouă cu ATELIERE mari speciale, pentru a corespunde In-tindere! ce a luat fabrica. In tot-d’a-una prevăzut cu ma-! teriale fine şi cu lucrători specia-j liştl, ast fel că poate efectua orice comande de Tr&snrI, OnpenrT, Gabrlolete, Breacuri, etc. după cele mal noHl modele, riva-lizlnd cu ori ce produse similare din streinătate. Se găsesc şi TRASURI UZATE, cu prrţurt mo- PIPER-HEIDSIECK Ancienne Maison HEIDSIEK fondâe en 1755 KUNKELMANN & Co. Succeseurs EEIMi FRANCE Representnnt f/enernt LGOFOLD H. MARCU8 70.—BUCUREŞTI, STRADA CAROL.—70 DACĂ parul d-Voastră CADE II dacă este fără putere şi fără luciu, dacă aveţi mâtreaţă saft orl-eare alta afecţiune a pielei capului întrebuinţaţi miraculosul P E T B O t ’ AU PRIX FIXE GLYCEROPfiOSPHA T DUBLU de Calciu si de Fier efervescent Biosina este cel mai de.sâvărşit reconstituant şi tonic al organismului. Acţiunea sa puternică se exercită în acelaşi timp asupra sistemului ner-vos, osos, şi sanguin, adică asupra tuturor elementelor vitale. Ea se recomandă în special prin întrebuinţarea sa şi prin gustul seu plăcut. Ne fiind cu baza de zahăr, ea convine tuturor temperamentele, nu provâcu coristipaţie şi pâte (1 întrebuinţată şi de diabetici. Luată ta masă ea activează digestţunea prin acidul carbonic ce degajează si cure inlesnesce asimilarea ei. v LE PERDRSEL & cie, PARIS. J 70, Str Lipscani 70, Str. Lipscani. MANUFACTURE EN GROS si EN DETAIL — BUC AREST — Am onoare a anunţa numeroasei noastre clientele şi onor. Public, că zilnic primim IVCU OP A TI In Mătăsuri şi Lănurîde rochi pentru sezonul de primăvară Mare asortiment In aibltnrî preenin : Olande Chifâne, Madepolone, etc. din fabricile cele maT renumite Specialitate in CO TOAilE tic eşalon fi eu metru STOFE DE MOBILE, PERDELE, STORURI, LINOLEUM, etc. ii$p FDETUD1 DO DEDATE ft FIXE P. S.— Rugăm a nota bine adresa noastră, spre a nu cufunda Magazinul nostru cu alte firme similare. PENTRU PĂR care întruneşte pe lîngă calităţi şi aceia de a înlesni ondularea părului. întrebuinţarea este uşoară, plăcută şi fără pericol. PREPARAT DE HA UN, FARMACIST LN GENEVA (Elveţia) BUCUREŞTI: Ilie Zamflreeon, Str. academiei i; bs, torieî 81; Mihail Stoinescu, Str. Academiei 2 şi Drogm SALAŢl : Bereovioî, Bazar anglais. BOTOŞANI: Farmaciile : Perieţeanu ei Nicoleann. IAŞI: Farmaciile Zbyszewsky şi Koaya. BACAU: Drogneria Andreescu. * CALARAŞI: Farmacia Ticek. La Typo grafia EPOCA se află de Ţineam hîrtie maculatură en 50 bani kil Les veritables Eaux minerales de de Cîmpulung se găseşte în orî-ce cantităţi la depoul central : » | TĂsie*» de Florica | ] Lacrima' de Prune | f 11 Ţuica de Goleşti | (Marca da ComerriU este depusă la Tribunalul Argtş) Ţuica este fabricată din prunc; singură ar» ritâmătăre sânătâţei; cel mal ban apetissatat. sont les Sources SSEIHCAMENT PHOSPHATIC VICHY-ETAT CELESTINS GRAHDE-GRILLE H0P1TAL VINUL DE VIAL este un modificator puternic al organismului in caşurile de: cbdilitate generală, cretcerea înlărxlată, cei> valescenta lungă, anemiâ, perderea apetitului, a forţelor «lăbiciun#! nervoasa. Dosa este de un păhărel de lichior ţn-naintea mesei. El coraplectează nutriţia-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor. 33, Calea Griviţel, 33 Unde se găseşte §i Var Idraulic din renumitele fabrici ale D-luî E. COSTINESCU Ipsos şi Ciment de Portland Exlger I. nom sar Îs c.p.ul. et l’edqu.Us. Les seules veritables Pastilles de Vlcby sont les PASTILLE Y1CHY-ETAT fabriquees avec les sels naturels extraits des Eaux de Vichy-fetat. Comprimes de Vichy »nx .el» nalarels VICHY-tTAT poar prâparer l'ean artifTelelle de VIOHY GAZEUSE „ Agent Cisiril porii Rtimiile, Bulgarii, Serbii: A. O. 0ARI8BY * O-le, licimt. trebuie sâ lipsească din nici o casă Hare Depozit la*g*ara O-olegti Cererile (nutri, cit grom mm me «utremmue ta AON J*. WtĂn VMiESC V, - AHteatOU farmacia VIAL Lyon, rne Vletor-Hugo, 14 şl In tfite farmaciile. Bucureşti.—Tipografia EPOCA Str ada Clemenţei No. 3,-BucureşU www.dacoromanica.ro