SERIA EL—ANUL IV, No. 742. M JS 'â ? Ediţia "a treia MARŢI, 21fAPRILIE 1898. NUMĂRUL 10 BANI NUMĂRUL 10 BANI TEEEEOJV ' ABOiXAjflEWTEMjE încep la 1 şi 15 ale fle-eârei luni şi se plâ-tese tot-d’a-una înainte In Bucureşti Ia Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an tn ţară 30 lei; In streinătate 50 lei Sase luni ... 15 » » » 26 » "trei luni ... 8 * » * 13 • Un număr in streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ BEBACTIA No. 8. — STRADA CLEMENT®! — No. 3 A XUACM L Ml t Ij JE * In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV...0-30 b. linia , . » III . . 2.— lei » » » » II . . . . 3.— * "1 Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul UN NUMĂR VECHIU 30 BAN î A BJAIXESTBAŢ1A No. 3 - STRADA CLEMENŢEI — No. 3 In dona. importante întruniri publice, ţinute erl la Iaşi şi la Brăila, candidaţii noştri, dd. General Mann şi C. Boerescu, ’şî-au făcut profesiunile lor de credinţă şi, prin expunerea situaţiunii, aă desluşit caracterul ce’l capătă, în aceste împrejurări, candidaturile lor. In alte cinci oraşe, amicii noştri, al căror zel nu poate fl îndestul lăudat, aă deşteptat prin cu-vîntul lor opiniunea publică asupra primejdiilor cârmuire! ae-tuale. Iu deosebi, ei au înfierat crima îu contra siguranţei Statului, săvîrşită de unele căpetenii liberale, in 1894, şi afi arătat consecinţele ce va avea, pe viitor, asupra vieţel noastre publice, ne-pedepsirfa complicilor pronuncia-mentului ofiţeresc. Manifestaţiunile impunătoare, prin cari s’aă consfinţit declara-ţiuuile, făcute la clubul conservator, de d. Lascar Catargiu, sunt, pentru adversarii noştri, un avertisment şi, pentru ţară, o garanţie că vinovaţii îşî vor primi pedeapsa. _________________ Vorbiţi de conversiune Voinţa Naţională se ocupă, de o saptamînă întreaga, cu chestia celor doul candidaţi opozanţi la alegerea de la Bîrlad, unul susţinut de partidul conservator şi cel-lalt de grupul constituţional. Este regretabil cînd opoziţia de toate nuanţele nu reuşeşte a se înţelege asupra unul singur candidat de prezentat, aşa cum opoziţia a făcut pentru alegerile de la Huşi, laşi şi Braila. Faptul, însă, cînd nu se poate face înţelegerea, nu are mare însemnătate, de vreme-ce mal la urmă fie-care partid saQ grup are dreptul a ţinea la candidatul său, fără ca aceasta să poala jigni pe celelalte partide, din punctul de vedere al unităţei de partid şi de direcţie. In asemenea cazuri, nu partidele sufer, ci opoziţia, ceea ce nu e tot una. Aşa, cele ce se petrec la Bîrlad nu pot fi calificate, de orl-ce om serios, ca acte de disidenţă, fiindcă neînţelegerea nu există în sînul partidului conservator—cum aceasta are loc la liberali—ci neînţelegerea venind de la grup la partid, ea nu atinge întru nimic direcţia unică şi spiritul de solidaritate al partidului. Nimeni nu poate să ne învinovăţească de neînţelegeri, cari nu sunt în partidul nostru, după cum nimeni nu ne-ar putea acuza, ca semn de slăbiciune, de faptul dacă, d. ex.: la alegerile comunale din cutare localitate, nu s’ar putea stabili înţelegere între conservatori, constituţionali, fleviştl saQdra-peliştl. Nu putem pretinde grupurilor străine de formaţia noastră politică—ori cit de simpatice şi de aproape am fi prin legături de înrudire cu ele—ca sa renunţe la o existenţă proprie, pe care, de sigur, şi-a dat-o după matură cugetare. Şi, dacă una din asemenea grupări, nu înţelege interesul superior al opoziţiei în genere, saQ îl înţelege altminteri, de aici nu este o raţiune a vorbi de d-nil L. Catargiu şi Carp, ca de doul şefii al partidului conservator, ca fiind în neînţelegere, saQ în înţelegere, cînd ştiut este că, partidul conser- vator nu are de cît un şef, pe d. L. Catargiu, iar după d-sa nu recunoaşte decît comitetul conservator, în care figurează personalităţi ca d-nil G. Cantacuzino, General Mânu, Take Ionescu, N. Filipescu, Ioan Lahovari, etc. Credem că aceste puţine zise vor face pe Voinţa să înceteze cu aşa numitele articole de intrigă, cari nu pot aduce nici o intrigă, de vreme-ce situaţia clară şi lămurită a partidului nostru nu o comportă. Este ceva, însă, mal interesant şi cu caracter mal general, de care ar trebui să se ocupe Voinţa, spre liniştea ţărel şi spre întărirea situaţiei guvernului. Acel ceva e conversiunea, de care Voinţa se fereşte să vorbească, cum se păzeşte dracul de tămîe. Ce este cu conversiunea ? Pentru ce nu se publica cifre asupra reuşitei el în Franţa şi Germania ? De cîtc-orl împrumutul de 75.000.000 a fost acoperit? Cîţl de-tentorl al vechilor titluri s’aQ pre-zintat ca să le preschimbe cu acele noul? Şi de ce valoare aQ fost acestea, de ce valoare au rămas cele neprezintate? Iată chestie de care Voinţa ar putea să zică : schimbă nene Nae chestia ca mă nenoroceşti. Extractele din revistele financiare străine sunt bune pentru a da o impresie favorabilă generală. Din nenorocire, nu ştim pentru ce chiar revistele speciale se mărginesc a constata succesul conversiune!, fără a intra în alte datalil. Cele mal multe, arată chestia în sine şi vorbesc de... progresul pe care ţara noastră l’a realizat de 30 de ani în agricultură, comerţ, industrie, etc. Iată un mijloc straniu de a da detalii asupra conversiunel, operaţie precisă şi concretă. Acest lucru credem că interesează mal mult de cît o notiţă tendenţioasă din Constituţionalul, relativă la candidatura d-lul Lupu Costa-che de la Bîrlad ! CuragiQ, deci, d-lor de la Voinţa şi vorbiţi de conversiune. SĂ VEGHIĂM Aată-zi se redeschide sesiunea extra-ordlnaru a Corpurilor legiuitoare şi, piuă in momentul de faţ&, nimeni nu ştie pentrn ce se mal deschid Camerile. Această atit de eludată prelungire de sesiune e învăluită tn cel mai adine mister. O sumă de şoapte ee i’au răs-ptndit, cn privire la intenţlunile guvernului, ne fac să credem că treime să ne aşteptăm la numeroase surprinderi. Aşa, se svoneşte că guvernul vrea să strecoare o modificare a legii comunale, pregătită in pripă şl menită a fi votată tn cite-va ore. In aşa condiţiunl, evident că nn poate fi vorba de o ade vărată reformă, ci de un fxpedient menit a salva situaţia guvernului tu alegerile comunale generale. Dar, dacă pentrn guvern nn atare proiect poate fi nn expedient, pentrn ţară el va constitui o cestie capitală, care va legitima ori-ce măsnrl spre a dă-rtma nn guvern instreluat de ţară şi care fuge de verdictul ei. Se mai alee că se pregăteşte o lege menită a lovi in magistratură. Nn ştim Intru cit aceasta e exact—dar avem toate cuvintele pentru a crede pe guvernul Sturdza şi. tn deosebi, pe d. Pal-lade, capabili de ana ea această. Deja guvernul Sturdza a isbit in inamovibilitate, prin revizuirea titlurilor nnor magistraţi şi prin legea lneompatlbilităţllor. El a mal făcnt o tentativă de sugrumare a Curţei de Casaţie, prin planul, demascat la timp de noi, de a spori numărul consilierilor. In fine, d. Djnvara nc-a destăinuit sentimentele ce hrănesc sferele guvernamentale faţă de magistraţii inamovibili. Acum, se zice că o annme modificare a Icgei pensiunilor e menită a permite gnvernnlni să ’şi realizeze planul faţă de Curtea de Casaţie. Negreşit, înregistrăm toate aceste ştiri ca simple svonnrl. Insă svonnrile acestea sunt foarte ve-rislmlle. Actnala eirmnire, stăpînă pe puterea executivă şl pe cea legiuitoare, are a se teme, ca orice gnvern care există in afară de voinţa ţării şl se menţine la putere prin arbitrar, de doni factori : puterea jndecătorească şi eorpnl electoral. De aceea, ori-ee svon, privitor Ia nn atentat în contra maglstra-t urel şl a corpului electoral, tre-bne să ne facă atenţi. Orl-ce plan, îndreptat tn contra organizării judecătoreşti şi în contra organizare! electorale, e verisimll. Este de datoria opoziţiei de a veghia. Cn atit mai mult trebne să fie vigilentă opoziţia, cn cît proiectele de lege se vor depune, de astă dată, fără a fi fost supuse M. fi. Regelui şi se vor înainta Camerilor tn mod Inconsfitnţlo-nal, fără Mesaj Regal. Remaniarea ministerială Intrigile de culise şl retragerea d-lul Stelejan.—Combinaţiile de rcmanlare. — Avlsul Regelui. Intrigile de culise şl retragerea d-lul Stolojan. Pus în curent de toate intrigile ce se urzesc în potriva sa din partea amicilor d-lui Gogu Cantacuzino, d. An. Stolojan a avut o lungă explicaţie cu d. Dim Sturdza asupra situoţiunei sale în minister. Se vede însă că aceste explicaţii n’au fost destul de limpede, căci campania de culise continuă în contra d-lui Stolojan. In fruntea acestei campanii stă un vicepreşedinte al Camerei, amic al d-lui Oogu Cantacuzino, şi revenit în bunele grafii ale d-lui Sturdza, în urma rolului pe care l’a avut în susţinerea legei instrucţiei. Nu se mai tăinueşte absolut nimic: Acei cari dirijează campania o spun categoric că retragerea d-lui Stolojan se impune pentru prestigiul guvernului, căci actualul ministru cari e bolnav, e foarte greu bolnav, şi în interesul numeroasei sale familii ar trebui să plece in străinătate să’şi caute de sănătate. _ Şi aceea cari vorbesc ast fel, descriu în culorile cele mai negre starea sănătăţei d-lui Stolojan Combinaţiile de remaniere Campania de culise a ajuns deja atit de departe, în cît fără a fi deschisă încă succesiunea d lui Stolojan, se fac combinaţiile de remaniare. Se spune că d. Palladi va trece iar la domenii şi în locul săi* la justiţie se vorbeşte de d nii Şendrea, Missir sau Stoi- ce seu. D-nii Şendrea şi Missir sunt drapelişti şi guvernul ar vrea să ciştige pe unuldin-tr’îşii spertnd că ast fel ca putea sparge r ndurile drapeliştilor. In ce priveşte insă pe d. Şendrea, d-sa a declarat unui re dactor al nostru că nu intră tn deprinde rile sale să trădeze pe tovarăşii săi. ^ Dacă «w va primi nici d. B. Mis ir, a tund guvernul va recurge la d. C. Stoi cescu. Fasa tn care au ajuns lucrurile permit presupunerea că remanierea se va face cur in d după intoorerea Regelui din strei-nătute. A visai Regelui Suntem informaţi însă că nici d. Stolo jan mm rămfwe inactiv: D-sa ştie că nu dispune de destule puteri să se opună campaniei de culise ce s’a pornit şi s’o zădărnicească; cel mult ar izbuti să amine remaniarea. Dar se mai teme ca nu cum va plecînd in concedii* să fie înlocuit pur şi simplu în aceleaşi împrejurări ca in 1895, cînd Ion Brătianu a dat ordin secretarului general— de pe atunci d. Corn, R. Manolescu să nu presinte nid o hirtie ministrului titular al domeniilor, d-lui Stolojan, şi in acelaşi timp a dispus ca dineul să nu fie chemat la consiliul de miniştri. Toate aceste consideroţiuni par a determina pe d. Stolojan să expună M. Sale www.dacoromamca.ro Regelui nu numai situaţia sa personală, ci şi situaţia cabinetului. D. Stolojan vrea să-şi răzbune în acest chip pe d-nii Sturdza şi Cogu Canta cuzino. < AFACERI DE SERVICIU > Citim In Voinţa Naţională de Duminecă : «D. C. Penescu, prefectul de poliţie al oraşului laşi, a sosit In Capitală, în afaceri de serviciu.» Iar într’un ziar de a dona mină, Indipen-dance Roumaine, tot In numărul de Duminecă, citim: _ «D. C. Penescu, prefect de poliţie al laşilor, a sosit la Bucureşti spre a expune ministrului de interne situaţiunea politică din Iaşi, în vederea alegerei parţiale a colegiului II de senator ce va avea loc in acest oraş». _ Iată care sunt afacerile de servicii* ale prefecţilor colectivişti; alegerile 1 Şi cu toate acestea, liberalii pretind şi vor pretinde că administraţiunea lor nu se amestecă In alegeri. ______ TERORIZARFA MAJORITĂŢILOR Consfătuirea de ieri a majorităţilor a arătat, deşi nu mal era nici o nevoie, cit de desperată e situaţiunea guvernului. Pentru nn crîmpel de sesiune de zece zile, primului ministru nu i-a fost ruşire să-şi sperie majorităţile cu gogoriţa «gravităţii situaţiunii externare » S’ar prăpădi ţara, dacă cum-va majorităţile ar avea poftă să dea paşaport guvernului. De aceea, să fie cuminţi, să tacă din gură şi să facă tot ce-o porunci guvernul... Din prima zi a puterii sale, d. Sturdza s’a slujit de această gogoriţă. Iu campania electorală din toamna anului 1895, d sa a spus la o tntrunire p bliră că «războiul bate Ia uşă.» Slavă Domnului, sunt apioape trei ani de atunci şi război tot n’am avut. Tot aşa de ridiculă e ameninţarea de acum cu gravitatea sitnrţiunil exterioare. Căci e ur. adevărat carnghiozllc să transformi războiul ispano american într’un pericol pentru Romlnia ; şi mult disp-eţ frtbue să aibă d. Sturdza pentru priceperea mamelucilorsăl, dacă II crede capabili să înghită asemenea gegoaşe. Dacă e vr’o situaţ'une gravă, apoi e aceea a guvernului. Fiascul conversiunii şi agitaţiunea din ţară pricinuită de dezvăluirea atitudinii criminale a d-lor Sturdza şi Cantacuzino In pronun-ciamentul de la 1894, afl rănit de moarte guvernul. De aceea fare apelu> I desperate la sprijinul majorităţilor. Ori ce r,r face Insă majorităţile, guvernul e iremediabil pierdut. DIN STREINĂTATE Războiul ispano-american Perioda p’păirilor pare că se apropie de sflrşit şi că vremea acţiunii serioase nu mal e departe. Poate chiar astîzl s» sosească ştiri despre o luptă navală In apele Fiiipinelor. Escadra americană comandată de amiralul Dcwery a yleeat din Honp-Kong la 15 Aprilie, Indreptîndu-se spre Mamla, capitala coloniei. Ea trebuia să ajungă la Filipine, ieri, Duminică. De oare ce comod rul s anîol Mnntojo a plecat Încă de la 14 Aprilie din Manila cu escadra sa, spre a ieri In calea Americanilor, o ciocnire a pu'ut să aibă loc chiar ieri saQ se va produce astăzi. Forţele sunt cam egale. Dar, chiar dacă flota americană ar învinge, ea n’ar putea face tocmai m re lueru contra Mani lei, ale cărei fortifi?aVunI se zice că sunt foarte tari. In afl ră de aceasta. Spania Întreţine In Filipine, de la ultirra răscoală, o armată de mal bine de 30 000 oameni. Flota din Atlrntic In urma de laraţiunil de reutralitate fâculă de guvernul portughez, flota spaniolă din oceanul Atlantic, care se »fla la Capul \erde (colonie portugheză!, a trebuit să plece. Faptul că flota a luat direcţiunea sudică nu trseamnă că ea nu se duce la Cnba. Din cauza vlnturilor de nord-vest şi a unor dificultăţi pe ocean, flota nu putea face alt-fel. Curiud Insă ea a trebuit să ia direcţiunea vestică, spre apele cubane. Deosebit de aceasta, îndreptlndu-se cum a făcut, flota spaniolă are şansa să tntllnerse» vasele de război americane Oregon şi Maneta, cari vin de la Capul Horn spre nord, să le atare şi să le distrugă. Flota spaniolă nu poate sosi în apele cubare de-lt patru-apre zile după plecare, adică pe la 1 MaiQ. , „ Debarcarea In Cuba In sflrşit. pare hotăritâ debarcarea America- nilor in Cuba. După cit se spune, chiar săptămlna aceasta se va trimete un corp de 10.000 oameni, care va debarra la M*tarz;s, după alte versiuni la Cardenas ; e posibil ca debarcarea să se incerce în două puncta de o dală. înţelegerea cu insurgenţii din insulă e făcută In privinţa aceasta şi planurile ar fi gata. _ Ne putem dar aştepta la ciocniri seri ase In săptămlna aceasta, atit in oc-anul Atlanlic cit şi In oceanul Pacific. Foreign TRIBUNA LITERARA Din popor SNOAVE Intr’o noapte de Bobotează tnergeafl la un drum un ţigan şi cu dânciucul lui, amîndoul gol puşcă. Ţiganul ăl mare tot mal avea ceva pe el; avea o pungă şi-o teşcherea şi un biclu pe umeri; dar dănAucul nimic, numai cu hainele de la mâsa. Şi era un ger de crăpaţi lemne’e şi bieţii călători strîngeafi din dinţi, de le trosneau fălcile. . La o vreme cînd frigul ii răsbise la măduvă, ţiganu se întoarce la dănciuc şi-l întreabă; — Ţi-o fi cam frig, mo ? — Pleznesc, teteo, pleznesc, nu altceva ! — Hapof, ţi-o fi, vezi bine, că io cu teşcherea şi cu pungulea şi cu bicid d’a umerea şi tot îmi pare că ’s cu pielea... Da tu numai cu pielea 1 Mal dă-te ’n dosul mied că ’ţî o fi mal la adăpost... Damlan. * Un ţigan, după ce s’a săturat b;ne la o stînă, a mal fost şi dăruit c’o oală cu smtnttnă, ca s’o ducă la dănciud. Ce să vezi pe drum, zăreşte ţiganul un epure pe o coastă. Lacom, cum e ţiganul, începu să se mlngÎ9 pe burtă şi să zică: . — Aoleo, mîncate-aş jumăiate fript, jumătate ciorbă, să pul şi-un ardei şi cînd ol sorbi să fac; hra ! hra! hra! Dar cînd a strigat ţiganul hra ! epurele ţîşt ! din tufă... şi fugi; iar ţiganul svîr cu oala după el, zicînd şi stri-gînd: înainte oală, Fire-a! al dracului lapte, Că niel de epure u’avul parte i (Chiojdei I). * Un ţigan, văzînd pe un romîn, cu-mătru de al Iul, îmbrăcat cu haine noul, pofti la ele. Romlnul, ca sâ’şl rlză de el, ii spuse câ i le dâ. — Haoleu ? 1 — Numai dacă te-I băga in pielea goală, de trei ori pe rînd, în copca din marginea rîulul ; e iarnă, nu I vorbă, da cin’te-a pus să cel hainele! Ţiganul, vesel de pricopseală, spuse ţigâncel şiretenia, şi o Învăţă cînd va veni să-I strige: — Mâl Fodolache, maî pli nba-te pe gunoi, ca prea eşti îmbrăcat! Şi s’a băgat de trei ori în copcă, pînă s’a sgircit; iar la întoarcere nici n’a vrut să-l audă Romlnul, da-mi-te sâ'I dea hainele. Şi văzînd ţiganul că nu-I a glumă, s’a Întors acasă, şi a început să strige clănţănind pînă a murit; tiind-că ţiganca nu deschidea, ci numai striga dinăuntru: — Mal plimba te pe gunoi, Fodolache, că prea eşti îmbrăcat. [Boldu). * Un Romîn brînd să păcălească pe un ţigan, i-a spus că el ştie unde şade Sf. Vineri. Ţigaaul s’a rugat să i-arate şi Iul, iar Romînul l’a dus la vizuina unul urs, şi apoi s’a ascuns într’un copac din apropiere, ca să vadă ce o să se în Umple. Ţiganul ajunse la jumătatea vizuineT, cînd ursul de colo, mor... mor... mor! Dar ţiganul: — Da taci, Vinerico, nu mal muri, că viu f ti să te scap ! N’apucă să sfirşeaseă, că mi ţi-1 iu-făşcă ursul şi dâ-I trlnteală, de-I curgeai! fulgii ţiganului; şi pe trmâ îi făcu scăpat. Şi unde mi ţi-o luă 'a fugă ţiganul, pe unde era mal răO, prin mărăcini. Dar Romlnul 11 eşi Înainte şi-l zise: — La cărare, cumetre, Ia cărare ! — Lasă, Rominico, ra e drumu destul şi p’aci. Şi nu sta de loc din tugă. Numai ce să vezi, că se scorni un epure, şi tişt! înaintea ţiganului. Di el fugea speriat şi striga către epure: ’ _ Fugi. mâl motologule, sa nu ma împiedec de tine, fugi ca te calc! ţChergheasa) Un flâcăQ, auzind de o fată foarte frumoasă din satul apropiat, s’a dus s’o cesră de nevaslâ. Tatăl letel ii Întrebă : — Da bine, flâcăQ, al avere ? — Cum nu ? Am prăvălie şt-s singur la părinţi! — Da pol’tică ştii ? — ŞtiO, cum nu? — Ei atunci, ia spune-mi ce-I asta ? II zise, arătîndu-I o pisica. — Pisică, ce să fie !... — A si! Vezi că nu ştii pol’tică! As-ta-I sgîriietoare. Dar asta ? Şi-I arătă focul. — Foc ce să fie ? — Aşi! asta-I mtngîiere. Dar asta ? Şi arată o clae de fin. — Clae de fin, ce să fie???... — Aşi! asta-I pricopseală! Vezi că nu ştii pol’ticâ? Nu eşti pentru fata mea ! Flăcăul, peste noapte, casă-I plătească batjocura, a aprins o cîrpă, a legat-o de coada unei pisici, căreia i-a dat drumul in claia cu fin. Apoi a începui să strige ; — Hei, sal nea Ioane, c’a luat sgî-rlietoarea mîngiietoare In coadă şi să duce dracului pricopseala !.. Lipotesci (Bucovina). D. Mnnteanu-Rtmnlc. R.-Sfirat. .r|'îi Partidul conservator va ţine, in Capitală, o mare întrunire publică. Probabil că această întrunire se va ţine în ziua de 26 Aprilie. întrunirile noastre din provincie Partidul conservator a ţinut eri, după cum era anunţat, întruniri publice în mai multe oraşe din ţară. v Ele au avut un succes desăvîrşit. Iată amănuntele telegrafice ce primim: BRAIEA Orele 6.10 seara. Intruuirea impozantă. D. C. Boeressu este primit tn aclamaţii. Cel d’lntîl a luat cuvlntul d. dr. Paladt, al cărui discurs a fost de mal multe ori Întrerupt de aplause prelungite. După d-sa a luat cuvlntul d. Simu, fost deputat, care a arătat păcătoşia guvernului actual şi crima ce »tt comis membrii cari 11 compun, cînd att instigat pronunciameu-tul ofiţeresc. Aplause furtunoase isbucnese In sală elnd d. C. Boerescu apare la tribună. Oratorul espune situaţia politică şi îşi face profesia de credinţă solicitînd voturile ale-gâtorilor pentru alegerea col I. de Senat. După d. V. Cancicov, care vorbeşte In chestia naţională, d. Suditu, preşedintele adunărel, citeşte moţiunea care se primeşte In mij'ocul unul eutusiasm de nedescris. La sosire s’a făcut o manifestaţie d-lul Boerescu şi celor alţi oratori. Apoi cel Întruniţi s’att Împrăştiat In linişte. CRaIOVa Orele 7.10 seara O primire strălucită s’a făcut azi dimineaţă, la gară, d-lul Lascar Ciţargi, şeful partidului conservator, precum şi fruntaşii' r care 11 Însoţeaţi* priutre cari era şi d. f ake Ionescu. . Un public numeros era la gară, prin care se observaă numeroase delegaţii din Gorj, R. Vilcea, Olt, Romanaţl. De la gară, s’a format un imposant cortegiu de trăsuri, merglnd la d. Nicu Eco-nomu, unde s’a slujit iluştrilor oaspeţi dejunul. . , , „ . j Întrunirea s’a deschis la orele 3 şi a durat plnă la orele 4 şi jumătate. Sala BelleVue, care poate conţine peste 3000 de persoane, o sală mal mare de cit Dacia, mult mal mare chiar, e plină. Asistă şi delegaţiunl din alte judeţe: dm R.-VUcea, compusă din 41 de persoane In frunte cu d. Herâscu; din Romanaţl, compusă din 12 persoane, In cap cu d. senator Brabeţeanu; din O.t, compusă din 10 persoane lu frunte cu d. Polichrome; din Gorj, compusă din 12 persoane în frunte cu d. deputat Câmărăşescu. Lumea este entusiasmată. Ati vorbit d-nil Nicu Economu. Lascar Catargi. N. Guran, Aurel Eliescu, I. Brabe-ţeanu, Caoitaueanu (R.-Vilcea) „dr. Atana-sescu şi Take Ionescu. _ La sflrşit s’a primit o moţiune, întreg publicul a condus pe fruntaşi la clubul conservator, unde s’afl făcut entusi-aste ovaţiunl. Aceasta Întrunire e cea mal frumoasă din câte s’att ţinut la Craiova. GA A, AŢI Orele o,30 seara Splendidă Întrunire In sala Centrală. A presidat d. Ion Plesnită, fost senator. Afi vorbit d-nil G. Panu, D. Neniţescu, M. Pacu, Victor Macri. D. D. Neniţescu arată halul In care a ajuns partidul liberal, astăzi In plină descompunere. Acest partid aşa cum se află azi, nu mal are nici o raţiune de a fi. D M Pacu espune situaţia cu desăvîr-sire compromisă a liberalilor şi actele ilegale de cari zilnic se face vinovat guvenul d-lul Sturza. Oratorul arată apoi cum administraţia Gâlâţeană, pune pe spionii poliţieneşti să lovească pe ziariştii oposiţiel şi cum aceiaşi administraţie a fâcut totul pentru a impedeca ţinerea acestei Întruniri. Proprietarii sălilor ah fost terorizaţi. D. G. Panu, care esle primit In aplausele furtunoase ale asistenţei, pronunţă un remarcabil discurs In chestia pronuneiamen-tulul, pe care 11 califică drept o crimă de Stat. „ , Discursul senatorului de Covurlul a produs o adincâ impresiune. D. Victor Macri, cu o admirabilă vervă, zeflemiseşte progamul liberalilor de la Iaşi, şi apoi arată In toată nemernicia lor actele guvernului d-lul Sturza. Se primeşte, In aclamaţie generală, următoarea moţiune: Cetăţenii gălăţeni, întrunindu-se în ziua de 19 Aprilie 1898, reînoesa sentimentele lor de devotament către d. Lascar CatargiU,şeful partidului conservator care a readus pacea în biserică. Inlr-Insul’şi pun toate speranţele pentru a da ţărei încă o dată un guvern cu autoritate care, reînviind sănătoasele principii de guvernămînt compromise de apucăturile sediţioase ale cîrmuirei actuale, să redeschidă o eră de propăşire internă şi de demnitate în afară, şi însărcinează pe delegaţii noştri cari vor lua parte la întrunirea ce se va ţine în Capitală, ca să transmită şefului espresiunea acestor sentimente şi să le facă cunoscute ţărei. lASi . ♦ Orele 4 seara. Foarte multă lume a ţinut să primească azi dimineaţă la gară pe d. general Mânu, Însoţit de d. Mihail Vlădescu. D. general Mânu este găzduit de d. D. Greceanu, la locuinţa căruia îndată după sosire s’aii adunat peste o sută de amici politici. . întrunirea publică se va ţme diseara, la orele 8, In sal.i Pastia. Deşi timpul este ploios, se prevede un mare succes. Oraşul prezintă o mişcare neobişnuită. * * * Orele 11.10 seara. Deşi plouă, sala Pastia este plină. La orele 8 d. Gr. Cogălniceanu deschide întrunirea dlnd cuvlntul d-lul N. At. Popovicl. D. Popovicl vorbeşte aproape o oră, în-sistlnd asupra pericolului constituţional ce decurge din diviziunile şi certurile dintre liberali. In adevăr fruntaşii liberali nu vor lua răspunderea actelor partidului In opoziţie, arunctnd vina unul asupra altuia. D-sa arată apoi ce a făcut Sturdza cu biserica şi armata. Oratorul a fost viu aplaudat. Publicul aclamă pe d. general Mânu, care rosteşte un discurs magistral. Oratorul se ocupă mal mult de chestia pronuneiamen-tulul ofiţeresc, spunlnd că această crimă trebuieşte pedepsită prin îndepărtarea liberalilor de la putere. D. general Mânu face profesia sa de credinţă, solicitînd voturile ieşenilor pentru a se dovedi că unirea Intre Muntenia şi Moldova este reală in orl-ce ocasie. Publicul face ovaţii entusiaste d-lul ge-reral Mânu. La orele 9 şi jum. ia cuvlntul D. Al. Bădărău, care este vitt aclamat. Oratorul mulţumeşte ieşenilor pentru primirea ce-I fac acum cînd le vorbeşte întiia oară ca înregimentat In partidul conservator. Aceasta este cea mal strălucită dovadă despre cuminţenia pasului politic făptuit sub înţeleptele sfaturi ale d-lul G. Panu, idolul laşilor. . Vor mal vorbi d-nil M. Vlădescu şi Di-mitrie Alexandrescu. RITISTi Orele 4.50 seara întrunirea a avut loc la orele 2 In sala Coculescu. Lume multă şi aleasă. întrunirea s’a deschis sub presidenţia d-lul Hagiescu, fost deputat, care a ţinut o cu-vlntare de introducere, explicind scopul întru-nirel şi motivele pentru care conservatorii s’afl abţinut de la ultimele alegeri comunale locale. Ah vorbit apoi: D. N. Procopescu a făcut paralela Intre atitudinea liberalilor din opoziţie şi la guvern, comparînd pe liberali cu o trupă de actori la cari roluiile prime nefiind dublate, s’afl Încredinţat la cinejs’a întîmplat; de aceea azizlăm la o comedie ridicolă. Fac această comparaţie, zice oratorul, pentru că mă găsesc Intr’un judeţ 11 care un fost actor (Dimancea) joacă un rol pre-ponderant. (Aplause prelungite). D. Ioan Mitilineu, Intr’o caldă cuvîntare, face apel la cetăţenii piteştenl, cari att dat In tot d’auna probă de vigoare, să pue umărul în această luptă pe care întreaga ţară trebue să o ducă în contra unul guvern ridicol şi odios, ca cel actual. D. B. Păltineanu arată că daeă partidul conservai or a decis ca Pitescil să figureze In prima serie de Întruniri publice în ţară, este din cauza vigoarel piteştenilor, dar şi pentru că el att datoria ca să scoată din rădăcină buruiana vătămătoare care s’a născut sub umbra lui Ion Brătianu. 1 Cit a trăit Brătianu, colectiviştii att exploatat persoana lui, după moarte II exploatează mormîntu), precum exploatează, In opoziţie, şi mormlntul Iul Rosetti. Oratorul arată apoi trădarea de care s’a făcut culpabil d. Sturdza In chestia naţională şi pronunciamentul ofiţeresc. D. Păltineanu ’şl sflrşeşte frumoasa cu-vlntare cei Iod ca piteştenil să unească glasul lor cu acel al ţârei Întregi, pentru a condamna irevocabil pe culpabili. D. Comăneanu mulţumeşte adunărel de graba cu care a răspuns la apelul partidului conservator; vorbeşte In chestia naţională, făclnd o comparaţie Intre Alex. Lahovari şi D Sturdza, ca miniştri de externe, şi sfîr-şeşte printr’o frumoasă peroraţie mult aplaudată. , .. Oratorul citeşte apoi următoarea moţiune, care se primeşte lu aplausele adunărel: Cetăţenii piteştenl şi argeşeni, întruniţi azi 19 Aprilie 1898 in Piteşti, în sala Coculescu, convinşi ca şi ţara întreagă că acei cari pretind a reprezenta partidul liberal nu sunt decît nişte speculatori politici pentru cari na fost şi nu este nimic sfînt, cînd e vorba de satisfacerea intereselor lor de partid; faţă cu dovezile date că şi principiile [ de organizare internă şi sentimentul religios şi sentimentul naţional nu au fost pentru ei decît mijloace de speculă politică ; faţă cu destăinuirile făcute în Parlament de liberali însemnaţi şi comfir-mate prin acte şi chiar prin mărturi- sirile celor culpabili, intre cari unii chiar consilieri al Tronului, relativ la pronun iamentul ofiţerilor de cavalerie în 1894 ; denunţă ţării şi Coroanei scandalul şi pericolul de a se vedea la (Arma Statului nişte oameni a căror armă de luptă a fost în tot d’auna amăgirea şi cari s’au dovedit a fi culpabili de cea mai odioasă armă de Stat. TE Cl’d Orele 5.40 seara întrunirea a avut un succes imens. Sala gemea de lume. Aii luat cuvlntul d-nil M. Balş şi Rlşcan. Oratorii att fost frenetic aplaudaţi. S’a votat următoarea moţiune : Cetăţeni tecuceni, întruniţi astăzi 19 Aprilie, auzind discursurile rostite asupra cîrmuirea partidului liberal şi indignaţi mai ales de destăinuirile făcute în parlament de liberalii fruntaşi şi chiar de consilieri ai Tronului relativ la pronunciamentul ofiţerilor de cavalerie din 1894, denunţă ţărei şi Tro-nulul primejdia de a fi încredinţată cîrmuirea Regatului în mîinile unor oameni, cari s’aii făcut vinovaţi de crimă 1 de stat şi însărcinează pe comitetul partidului Conservator local a desemna o delegaţiune spre a merge la Bucurescl şi a represent,a Tecuciul la întrunirea ce se va convoca acolo de către şeful partidului Conservator. t.-seii:rin Orele 7 seara întrunirea a avut loc la orele 3 p. m. Mare entusiasm. Att vorbit d-ml Triandafil, Georgeseu, Sfetescu şi Disescu. S’afl făcut adevărate ovaţiunl oratorilor.S a accentuat lu discursuri chestia naţională şi crima comisă de liberali cu pronunciamentul ofiţerilor. , In mijlocul aclamaţiilor unei săil pline s a primit o moţiune prin care se vestejesc actele, guvernului şi să denunţă ţenl crima căpeteniilor liberale cari lu 1894 att aţl-ţat pe ofiţerii de cavalerie la grevă. Data visitel MM. LL. Regele şi Re* gina la Curtea din Petresburg s’a fixat pe ziua de 15/27 Iunie. Visita pe care era s’o facă Principele Ferdinand al Bulgariei în Capitală, Suveranilor noştrit, o face mîine la Abazzia. Principele Bulgariei, care se oftă la Viena, pleacă azi la Abazzia, unde va fi timp de o zi oaspetele MM. LL. Regelui şi Reginei la Vila Angiolina. D. N. C. Aslan, deputat, va anunţa, la deschiderea Camerei, o interpelare mims-trulul de interne, in privinţa concesiunilor acordate societăţel de gaz din Galaţi de fostul primar, d. C. Plesnilă. D An. Stolojan, minstrul domeniilor, a răcit aşa de răii Simbătă, încit o trebuit să se culce imediat. ^ ^ _ In aceeaşi si, după amiazifi-s’au aplicat 40 do ventuse. Consfătuirea guvernamentalilor Guvernul a convocat pe eri după amiazl, la orele 3, pe amicii săi la o Întrunire asupra situaţiei, în localul ministerului de interne. La această convocare n’afl răspuns decît vre-o 30 de senatori şi deputaţi, printre cari şi trei drapeliştl, anume d-nil G. Mtrzescu, B. Missir şi Constautineseu-Buzătt. Iatănumele persoanelor cari afl participat la consfătuire: Senatorii: N. Ganea, Orbescu, Vulturescu, Gh. Mtrzescu, general Catargiu, Dr. Mano-lescu, Cireşeanu, Polizu MieşuneştI, Crătu-nescn, Nicolaid, I. Ciolac, Al. Constantinescu, Leonardescu şi Procopie Dumitrescu. Deputaţii: Take Giani, C. Dimitrescu Iaşi, B. Missir, N. Săveano, căpitan Văsescu, N. Moroianu, Pană Buescu, Gorbescu, Ghimpa, Malla şi Delimarcu. . Dintre miniştrii, att luat parte numai d-ml Dim. Sturdza, Palladi, general Berendeitt şi Ionel Brătianu. A mal participat, spre mirarea multora, şi d. Iou Arapu, fost prefect de Botoşani. * * * D. Dim. Sturdza a luat cel d’inttitt cu-vtntul şi a tăcut apel fidelilor săi mamelucl să sprijinească guvernul mal mult ca ori cînd, căci situaţia externă este foarte gravă şi se pot produce din zi In zi mari încurcături. A cerut ca. în cele trei săptămţnl, cit timp vor fi deschise Corpurile Legiuitoare, adică piuă la 12 Maifl, să voteze diferitele legi urgente presintate de guvern şi să lase legile de interes lo :alpe anul viitor. In special, cere ca numeroasele credite ale judeţelor şi comunelor, toate credite de interes local, să le lase, căci deşi fie-care credit în parte este neînsemnat, totuşi ele adunate fac o sumă de peste 30 milioane. Această sumă mare nu se poate găsi acum, căci situaţia generală este foarte gravă. Admite Insă ca două-trel din aceste credite, anume cele mal .urgente, să se voteze In cursul a-cesiel sesiuni. cerută de ţara întreagă. Cere ca guvernul să se ocupe de aceasta. D. Dim. Sturdza răspunde că guvernul va numi o comisiune specială care, sub preşedinţia ministrului de interne, să studieze şi să alcătuiască reforma comunală şi ju- deiaa?nte de a se sflrşi consfătuirea, d-nul Sturdza a făcut un nott apel la concursul majorităţilor, spunlnd următoarele: — De la eficacitatea concursului d-voas-tre atirnă şi soarta guvernului! Consfătuirea s’a sflrşit la orele 5 şi jumătate. Un consorţiu de bancheri romînl in frunte cu o mare instituţie financiară, agită ideia creărel unei Societăţi de Navigaţie Romînă maritimă şi fluvială. Societatea st va înfiinţa, cu un mare capital şi va introduce servicii poştale şi de transport regulate atît pe Dunăre, în josul şi in susul ei, oît şi pe Marea Neagră, pînă la Constantinopole. Vom reveni la timp, cu amănunte. Comisiunea Întocmită de Academia Rc-mină, pentru continuarea marel lucrări, Magnum Etimologicum Romaniae compusă din d-nil I. Caliuderu, T. Miiorescu, N. Chintescu, D. Sturdza şi Gr. G. Tocileseu, şi a depus raportul. Din raportul acesta reese că filologii Însărcinaţi cu continuarea lucrărel, d-nil A. Filipide, profesor la universitatea din Iaşi şi I. M. Iarnic, profesor la universitatea din Praga, se ocupă actual minte cu extragerea cuvintelor din marii autori naţionali. Extractele, scrise fie-care pe c!te un bilet.de hlrtie, se ridicase, la 14 Februarie a. c., la cifra de 115000. Continulnd în acelaşi mod, comisiunea speră că, In Octombrie 1899, numărul extractelor să treacă peste 200 000; vom avea In toamna anului viitor, peste un milion de bilete, purtîud fie-care un cuvînt, cu propoziţiunea, fraza, locuţiuuea, proverbul lu care se găseşte precum şi numele autorului din care a fost extras. Numai după adunarea acestui important material lexic, Academia Romtnă va hotărî redacţiunea difinitivă a lui Magnum Etimologicum Romaniae. întrunirea pensionarilor j Funcţionarii civili şi militari att ţinut eri o întrunire In sala de sus de la Băile Eforiei. Att asistat peste două sute de pensionari. D. T. Petrescu, secretar al M. S. Regelui, a citit un memoriti care s’a prezentat Suveranului, memoritt pe care M. S. Regele a pus o rezoluţie prin care îl recomandă ministrului de finanţe. Ministrul nu a luat Insă nici o înăsută. D. G. Manno a spus că trebue să se ceară realizarea următoarelor puncte : 1) Sâ nu se reţie a eineea parte din pensie. . . . 2) Să se dea pensie orfanilor infimi! şi fetelor cari nu s’att măritat. 3) Sâ nu se mal ceară bilet de identitate la fie-care 1 Aprifie. Propune să se aleagă o comisie care sâ prezinte Camerei pllngerile pensionarilor. D• Maior Cumpăneanu spune că pensio narii datoresc mult d-lul general Mânu, unul din miniştrii cari s’a glndit mal mult la el. Oratorul nu aşteaptă nimic de la ac tualul guvern. D. Dr. Nicolaid este de părere eă toţi pensionarii trebue sâ se unească şi să nu dea voturile lor de cît acelui guvern care va promite realizarea trebuinţelor lor. D. Colonel Grădişteanu tine un vehement discurs Iu contra d-lul Sturdza, care nu mal are nici religie, nici naţionalitate; care are un singur fifl, şi pe acesta l’a înrolat In armata prusacă. D. Colonel Rudeanu e de părere că pensionarii trebue sâ se adreseze M. S. Regelui, singurul care poate să le facă ceva. D. T. Petrescu protestează, spunlnd că Regele e constituţional şi prin urmare nu poate face nimic tără guvern. Cel adunaţi votează apoi o moţiune prin care sa declară solidari, si aleg o comisiune compusă din generalii Algiu şi Herik şi d-nil N. Brădescu şi Dr. Nicolaid, cari să susţiuă pe lingă Adunarea deputaţilor dreptu' rile pensionarilor. In parcul Vilei Angiolina, reşedinţa din Abazzia a Suveranilor, s’a întimplat Vi neri o dramă misterioasă care a emoţionat adine pe MM. LL. Regele şi Regina. _ Vineri dimineaţa servitorii Curţii au găsit lingă Vilă cadavrul unui om elegant îmbrăcat; lingă cadavru, era un revolver. S’au început cercetări foarte discrete spre a-se stabili identitatea persoanei sinucise. A D. Take Giani cere guvernului să pună la ordinea zilei legea minelor, căci s’aii împlinit deja trei ani de cind partidul a făgăduit să refacă această lege. D. Dim. Sturdza răspunde că proiectul de modificare este deja gata. Propune^ a-pol ca azi chiar, imediat după deschiderea şedinţei. Camera să treacă în secţiuni şi să discute proiectul de modificare al legei minelor. Mal cere ca să se pună la ordinea zilei legea privitoare la reorganizarea marinei şi cea privitoare la inamovibilitatea magistraturel. * * * D. N. Constantinescu Buzău observă că prea se neglijează interesele generale ale ţării şi făgăduinţele făcute de partid În o-poziţe. Printre aceste făgăduell este şi reforma legei comunale şi judeţene, reformă O telegramă, sosită la direcţia S. M. R-, anunţă că vaporul romîn «Bucureşti», plecat din Brăila cu vite şi cereale pentru Roter-dam, a trecut deja Gibraltarul. M. S. Regele a primit, diu parten M. S. Regelui Italiei, o scrisoare prin care 1 notifică că A. S. R. Principesa Isabela, Ducesă de Geuua, soţia vărului şi cumnatulu Sâtt, A. S R. Principele Toma de bavoia, Duce de Genua, a dat naştere unul Principe. Le Temps anunţă că guvernul bulgar nu a cerut estrădarea, individului arestat în timpul din urmă la Buzett, un oare care Halitt, acuzat de complicitate îu asasinatul tu Stambulof, pentru motivul că arestatul nu e adevăratul Halitt, al căruia nume se găseşte adesea tu limba curentă a poporului bulgar. Vinerea trecută a veuit, inajn|e^ natului Suceava, procesul intentat de d. G. A. Scorţescu, la calitate de erede al defunctului colonel Aleaz, direcţiei L. r. R„ pentru revendicarea terenului, In care se află construcţiile gărel drumului de fer şi a atelierelor din Paşcani. Tribunalul a amtnat pronuţarea sentinţei pe ziua de 24 Aprilie. Din partea d-lul Scorţescu a pledat d. P. T. Misir, avocat din Iaşi, iar din partea direcţiei d. George Avineanu. Congresul farmaciştilor din ţară va avea loc In zilele de 25, 26 şi 27 Aprilie. Aniversarea zilei de 3 Maiu 1848, va fi sărbătorită în mod solemn de comitetul *Ligei Culturale» din Capitală. Dimineaţa se va o fi ia, în una din bisericile, un parastas, pentru sufldul martirilor căzuţi în luptele de la 1848, iar___după amiază, la orele 2—se va ţine o întrunire publică în sala Hugo. După prodamaţiunea resoluţiunei, o procesiune, cu stindarde, va parcurge calea Victoriei, îndreptîndu-se spre şosea. O conferinţă se va ţine seara la Ateneu, de d. B. Delavrancea, vice-preşe-dintele «Ligei», Iată rezultatul alegcrel pentru două locuri vacante, la colegiul I de comună, din Ploieşti: Alegători înscrişi • • 808 Votanţi...............555 Voturi anulate .... li Afl obţinut: D nil Al. G. RadovicI, George G. lonesca, 311 voturi; C. T. Grigorescu, I. Demetrescu Agraru, 134 votuil ; şi D-nil C. Ienescu, Mihalache Demetrescu 99 voturi. Biuroul a proclamat aleşi pe d-nil Al. G. RadovicI şi George G. Ionescu, cari att obţinut majoritatea. Congresul Ligei Culturale din ţară va avea loc în zilele de 24 şi 25 Maiu viitor. In acest scop, comitetul central a adresat secţiunilor din provincie o circulară, punîndu-le în vedere articolele din statute privitoare la alegerile de delegaţi la congres. Ieri, la orele 11 dimineaţa, a avut loc procesiunea socialistă pentru 1 Maifl. Pierind din grădină Cişmegifl, unde a avut loc Întrunirea tovărăşilor d-lul Nădejde, procesiuuea—cu stindarde şi embleme — a parcurs bulevardul, Indreptindu-se spre Vila Regală. N’a avut loc nicl-un incident. S’a făcut mult haz de reclamele săpunului Maypole, care att defilat, In mijlocul procesiune!, alăturea cu reclamele «Vrem voiul universal» şi «Vrem ieftinătatea plinei. Am anunţat demisiuuea d-lnl C. V. An-drieş, din consiliul comunal al oraşului Pia-tra-N. Anunţîndu o, spuneam că d. Au-drieş şi-a retras-o, Ia urmi insistenţelor prefectului Albu. Printr’o notă publicată In ziarul local, Corespondenţa Provincială, d. Aodrieş declară că demisia i-a fost respinsă de ministrul de interne, dar că d-sa şi a reînoit-o, In mod irevocabil. Sătenii din comuna Breazu, judeţul Prahova, reclamaseră de mal multa vreme Înfiinţarea unei halte, ps teritoriul comunei lor, pe linia Ploeştl-Predeal. Drept rezultat al numeroaselor lor demersuri, direcţia hotărăşte înfiinţarea unei halte la un clnlometru depăitare de Comarnic, pe linia PloieştI-Predeal, nevroind sâ ţină ast-fel seamă de reclamaţiunile juste ale Brezenilor. După cit ni se afirmă, această haltă este creată pentru satisfacerea intereselor fa-bricel de var Davidescu din Comarnic, în care sunt interesaţi mal mulţi colectivişti. Sătenii din Breazu, indignaţi de nesocotirea dreptelor lor cereri de direcţia C. F. R., sunt hotărlţl să protesteze. «Drapelul» a publicat zilele astea o notiţă prin care se spune că s’a făcut o nedreptate încredinţîndu-se d-nel loanin-Nieulescu catedra de piaao de la conservator rămasă vacantă îu urma morţii prolesorulul Marin Iliescu. Catedra aceasta fusese solicitată şi de d-na Sâhianu, care ar fi avînd mal multe titluri. După cum suntem informaţi, lucrul nu stă aşa. D-na Sâlcianu, după 4 clase de conservator la Bucureşti, s’a dus la Viena; d-na loanin-Nieulescu a fâcut toate 6 clasele tn Capitală, lulni în tot d’a una premiul I şi apoi a făcut conservatorul din Viena, unde a fost laureată, pe cînd d-na Sâlcianu e numai absolventă. Talentul şi meritele d-nel loanin Niculeseu att fost mult apreciate în trei concerte pe cari le a dat înainte de a i se acorda catedra ; prin urmare nu e necunoscută, cum se zice lu notiţa Drapelului. De altmintrell, ministerul n’are decît să puie catedra la coucurs. In numărul nostru da la 18 Aprilie am anunţat din eroare că se fac stăruinţl pentru aprobarea adjudecării planului Galaţilor asupra d-lul inginer RadovicI. Nu poate fi vorbă de aprobarea ministerului de interne, pe cită vreme adjudecarea n’a putut fi aprobată nici de consiliul comunal, care s’a descomplectat la 13 Martie prin demisiunea majorităţii consiliului. Lucrul stă deci în suspens plnă la corn-plectarea consiliului. aonstl — Atragem atenţiunea patronului maga-sinului Luvru din Capitală, asupra obrăzniciei unul «funcţionar comercial» de la secţiunea cupoanelor, auums Coslică. Ni se relatează că acet domn a provocat eri scene regretabile cu nişte doamne din societatea bucureşteapâ. _____________ Depeşile de eri (Serviciul «Agenţiei Romine») Paris, 18 Aprilie. - Rapoartele cerute prefecţilor asupra cestiunef grinelor, fiind in contradicţie unele cu altele, a. Măline va invita secţiunea permanentă a consiliului superior al agrtculturei să emită pă- r6Roma* 18 Aprilie. — Conflicte, puţin serioase, s’att produs, lu ctte-va locuri, lu privinţa preţului plinei.—Guvernul a luat măsuri serioase petru menţinerea ordinel. Mline, Duminică, nu se vor permite nici adunări, nici cortegii. www.dacoromanica.ro i poc « a RESBOIULISPANO-AMERICAN Serviciul ^Agenţiei Romîne» Intervenţia puterilor Washington, 18 Aprilie.—Sir J. Pancf-fote, ambasador al Engliterei, şi A. Cam-bon, ambasador al Franţei, at* primit instrucţiuni de la guvernele lor, relativ la taxele de tonagiu. Se crede că d. Ho-lemen, ambasadorul Germaniei, va primi de asemenea instrucţiuni. Atunci se vor face observaţiuni comune guvernului Statelor-Unite, în privinţa unei modificări a taxei de tonagiu. tfoui trupe Chattanoga, 18 Aprilie.—Regimentul XXV de infanterie şi al X-lea de cavalerie, vor merge la Tampa. Plecarea flotei spaniole Saint-Vincent, 18 Aprilie.— Transporturile spaniole «fi plecat dimineaţa. Nerv York, 18 Aprilie.— Herald anunţă, că îndată după primirea ştirei oficiale despre plecarea flotei spaniole din Saint-Vincent, guvernul a trimis ordine secrete escadrei. Madrid, 18 Aprilie.— Circulă svonul că Spania ar fi cumpărat două corăbii. Key-We8t, 18 Aprilie. — Sunt temeri ca nu cum-va Key- West să fie primul punct de atac al flotei spaniole. Vaporul New York, care staţionează la West de Havana, de alungul coastei, a tras trei obuzuri contra a ceva ce-l părea a fi o apărare. Cum însă nu s’a răspuns la focul său, New-York a înviat de a trage. Acest fapt a dat loc zvonului falş, că s’ar fi bombardat Cabanos. Ia Filipine Hong-Kong, 18 Aprilie.— După ultimele ştiri, o parte a flotei spaniole staţionează afară din portul Maniliei. Corăbiile de războia americane nu se văd încă. Flota germană Berlin, 18 Aprilie. — Incrudşătorul «lrene* a plecat azi de la Nangasaki la Manilia. iSpaniolii ttin Mexic Madrid, 18 Aprilie. — Spaniolii, domiciliaţi în Mexic, după ce au plătit o corabie de răsboiu, au telegrafiat guver-ku'uK că pentru a ajuta Spania, au mai subscris încă 1.800.000 de pesetas. TELEGRAMELE DE AZI Heprezentanţiî paterilor Paris, 20 Aprilie. — Ambasadorul german la Washington a făcut. împreună cu acei ai celor-Valte puteri, reprezentaţiuni în contra sporirei taxei de tonagiu. Senatul din Washington a decis să asculte mai înttiu pe reprezentanţii societăţilor de navigaţiune străine. Rio de Janeiro, 20 Aprilie. — Cuirasatul de escadră american Oregon a sosit ert. Apărarea Manilei Midrid, 20 Aprilie. — Căpitanul general al Filipinelor telegrafisză că, spre a face mal eficace apărarea Manilei, escadra staţionată In golf continuă să dea arme voluntarilor mobilizat), pentru a anima spiritul provinciilor. Guvernatorul zice, că dacă inamicul ar Încerca o debarcare, toţi lş! vor face datoria. Barcelona, 19 Aprilie. — Autorităţile maritime afl impedecat intrarea în pori a unei corăbii americane. N’afl voit să o captureze, din respect pentru dreptul internaţional, deşi era Încărcată cu cărbuni. Corabia şi-a continuat drumul la Marsilia. Hong Kong, 19 Aprilie.—Consulul englez din Marsilia, temîodu-se de turburărl In acest oraş, a cerut telegrafic trimiterea In-crucişătorulul Edgar. luptă navală New- York, 19 Aprilie.— Se anunţă din Hong Kong lui The Journal, că circulă svonul că lingă Manila s’ar fi dat o bătălie navală înverşunată şi că americanii ar fl repurtat victoria. Agenţia Reuter adaugă la această depeşă că aceste svonuri sunt neîntemeiate. Viena, 19 Aprilie.—Incrucişâtorul Maria Theresa va pleca Ia Cuba ca să protegeze pe supuşii austro-ungarl. BombarUarea lui ClenfUegoH Madrid, 19 Aprilie.— 0 depeşă oficială din Havana zice că o corabie de râsboiă americană a bombardat bateria de la intrarea portului Cienfuegos. A fost respinsă însă de trei canoniere, cari aii suferit avarii mici. Key West, 19 Aprilie.—Torpilorul Forte a capturat ieri o corabie spaniolă, care încerca să intre în portul Havana. 1200 de cubani, veniţi din America, armaţi şi echipaţi, vor pleca îndată la Cuba. Alţii ti vor urma mai tîrziu. Zvonuri tir luptă Londra, 19 Aprilie.— Circulă zvonul că o bătălie s’ar fl dat în Filipine. Două corăbii americane şi 500 de oameni ar fl perit. O parte a flotei spaniole ar fl fost distrusă şi perderile sale s’ar urca la 2000 de oameni. Infor moţiunile venite din New-York zic, ci nu se ştie nimic despre această afacere în acest oraş. Serviciul particular Londra, 19 Aprilie. — Comandantul escadrei americane ost-aziatice are ordin, in caz cînd n’ar putea pune stă-pînire pe Filipine, să se retragă la Ha-tvai. Standard anunţă din Washington că acolo se discută deja chestiunea ce să facă Statele- Unite cu Filipinele după cucerire, E posibilă o cedare către Anglia în schimbul unor concesiuni în marea Caraibelor, ori altă compensaţie. Londra, 19 Aprilie.—Un corp de 10.000 oameni va pleca Marţi ca să debarce tn-tr’un port al Cubei, probabil Matanzas. Portul unde va debarca va fi pus sub ocrotirea drapelului american şi va fi proclamat capitală a republicel cubane. Altă expediţiune nu se va mal face ptnă la toamnă. Bombardarea Havanei nu e liotărită. In tot cazul, ea va fi mal întîl notificată Puterilor. Madrid, 19 Aprilie.—Delaţiunea făcută de ministrul de război la Cameră asupra bombardării forturilor de la Matanzas, dezminte cu desăvîrşire spusele Americanilor. Escadra Americană a tras 60 de focuri asupra forturilor, fără să causeze vre-o pagubă ; a fost ucis un catîr. 0 lovitură de tun din forturi a pricinuit stricăciuni unul vas american. Ministrul a mal spus că insurgenţii au fost înţeleşi cu Americanii, căci el au înaintat spre Matanzas în vremea bombardării, dar aii fost respinşi pierzînd mulţi oameni. Ministrul a Încheiat zicind că a fost o zi glorioasă pentru Spania. RACHITISMUL Ra< hitismul este o boală a copilăriei, care atacă mal cu seamă scheletul osos pe care 1 Înmoae şi’i diformează, fără a cruţa cele-l’alte sisteme organice, pe cari le atinge fie la Început (aparatul digestiv şi anexele sale), fie mal ttrziă (aparatul respirator şi circulator). . Boală a nutriţiunel generale, provenind mal adese-orl dintr’o hrană defectuoasă, rachitismul n’are nimic de comun nici cu infecţiunea, nici cu specificitatea. Cu alte cuvinte, rachitismul este o boală de miserie fisiologică pe care o putem preveni prin-tr’un regim convenabil, şi o putem vindeca complect prin acelaşi regim asociat cu anumite medicamente tonice şi reconstituante. Va trebui dar, ori de clte ori va fi posibil, ca copiii rachiticl să fie duşi la ctmp, să se obţie stimulaţia pelel atit de favorabilă In tratarea rachitismulul cu acrul liber, arşiţa soarelui, băile sărate, fricţiunile seci. Dar stimulaţiunile cutanee nn sunt suficiente, trebuie să alimentăm convenabil pe micul bolnav şi să T dăm cu Îndestulare alimente plastice respiratorii şi fosfatate. Vinul de Vial In care principiile sl tive ale eărnel, quii q linei şi Iactofosfatulul de calciil se găsesc reunite, aduce însemnate servicii prin natnra şi proporţiunea elementelor ce conţine şi prin forma sub care le prezintă. Vinul de Vial activează circulaţia periferică, favorizează transformările nutritive, hematosa, u-iuarea, diges:iunea şi tot de odată consolidarea osoasă şi tonicitatea musculară. Dr. Hntter. Depeşile de azi (Serviciul *Agenţiei R amine») Roma, 19 Aprilie.—Tn'îifi Maifi s’a petrecut liniştit, In tot Regatul. La Rimini şi In împrejurimi s’ail petrecut cîte-va acte de prădare. Opt culpabili aii fost arestaţi. Forţa publică a fost atacată cu pietre. Aii fost ciocniri vil. Doul carabinieri aii tost răniţi; un burghez a fost omorlt. Constantinopol, 19 Aprilie. — După ştiri confidenţiale, misiunea Iul Djevad bey la Petersburg, in privinţa candidaturel guvernatorului Cretei şi regular ea întîrzie-rilor indemnităţii de răsboiu, n’a avut succes. Ambasadorii deliberează asupra unei comunicaţiunl de făcut Porţii, zicind că după condiţiunile tratatului de pace, evacuarea Tesaliel trebue să se facă, în termen de o lună, după regularea indem-nităţel. Nota cere, în acelaşi timp, Porţii, să ţie gata un număr suficient de corăbii, pentru transportarea trupelor turceşti. Paris, 19 Aprilie.— Congresul lucrătorilor de drumuri de fer a votat greva generală, cu 53 voturi, contra 13. Cherburg, 19 Aprilie.—Regina Engliterei a plecat. Atena, 19 Aprilie.—Regele şi familia regală pleacă diseară pentru un mare turneit de o lună, In Pelopones. Cea mal mare parte a ziarelor atribue o mare Însemnătate acestei cătătoril. Eroare judiciară* Peste cite-va zile d. judecător de instrucţie Cadalbu îşi va termina instrucţia «u eroarea judiciară în privinţa crimei din strada Foişor, săvlrşită In anul 1892. Acum nu mal e nici un dubiil posibil. Adevăraţii asasini al lui Petre Cherciu şi al soţiei sale Anica nu sunt bătrlnul Dumitru Croitoru, mort în temniţă, şi ce'-I-alţl doul, Ion Vacă, fost măturător la primărie, şi Gheorghe Badea, măcelar, cari mal aii încă vr’o două luni şi jumătate pentru a-şl termina pedeapsa de 6 ani reclusiune, la care aO fost condamnaţi pe nedrept, ci Ion Aron, Mihaifi Gheorghe şi Ilie Florea. Cine sunt aceştia? Ci ni se va termina instrucţia ’I vom cunoaşte mal bine. Pină una alta, vom da cite-va detalii culese din cercetările noastre personale. . I-am văzut pe cîte-şi-trel etnd SI aduceau cu jandarmul la spate, In cabinetul judelui instructor. Din toţi, cel inat pervers şi care pare a fi un criminal de profesie (e bine să se cerceteze, s’a mal comis la noi crime nedeseoperite) este Ion Aron. Acesta este o importaţiune străină, de şi se zice a fi român de origină. El e din Blajo-manl (Austria;. Nu ştiti pînă acum de cîţl ani e venit în ţară. După hainele sale, stropite cu var, pare că se ocupă acum în urmă cu lucrări de zidărie. Figura sa îl arată mal mult a fl Ungur, e palid la faţă, delicat la corp, n’are mal mult de 24 - 25 de ani. Umblă trist şi gînditor şi şl reazămă capul de mină cind se | aşează pe bancă; se gindeşte la socoteala ee are s’o dea pentru isprăvile ce le a făcut. El pare a fl combinatorul crimei. Cum ? El, aci e un punct ce pare că a’a neglijat de instrucţia de la 1892 S’a pus tot pe capul bietului Croitoru. omul de casă al familiei Chercifi, care dormise in privor si care trebuia să fi auzit tot. N'a auzit bătrinul, care dormia dus învelit cu plapumă şi pe un timp de ploaie şi de vijelie, cum nu aud mulţi cari atl somn grefi, chiar cind dai cu tunul. Mal era prin prejurul locuinţei lui Chercifi şi alt cine-va. care nu ştiti dacă a fost cercetat. Era Ion Aron. Da, Ion Aron lucra de cîte-va săptăminl, inaintea zilei coraiterel crimei, la gradinele de prin prejur ale unul doctor Guşe. El venia în orele de repaus pe la circiuma luŢChercifi,cind a avut ocazia să cunoască obiceiurile acestuia şi să studieze poziţia locului. Prin Îndemnurile lui s’afi decis la crimă şi Gheorghe Mihaifi, de la serviciul barometric al primăriei şi Ilie Florea, lucrător. I-am văzut şî pe aceşti doul îmbrăcaţi mocăneşte. Mihaifi Gheorghe e Înalt, purtînd ci.sine lungi în picioare, mustaţa blondă şi părul negru, ud om In vîrstă ca de 35 de ani. Cel-l-alt, e de statură de mijloc, în vtrstră ca de vr’o 25 de ani. Figura acestui din urmă pare că am mal văzut-o. Cercertind mal bine. am aflat că Ilie Florea a fost Împreună cu Mihaifi Gheorghe gardieni la penitenciarul Văcăreşti. Acest servicii l’afi luat după comiterea crimei din Fo-işorl. Nostim de tot in aceistâ afacere, 63te că a-adevăraiţl criminali o fl coudus supt paza lor, In dubă, pe inocenţii condamnaţi. Et o fi asistat chiar la desbaterile procesului din 1892, râzind sub nas de prostia noastră a tutulor şi mal cu seamă de juraţi. _ Vom mal continua cu nostimadele acestei afaceri. DIVBBSB DIN CAPITALA Rănire gravă. — ErI, pe la orele 7 şi jumătate după amiazl, doul lucrători, numiţi Ilie Neacşu şi Mihal Dobre, de la o fabrică de cărămidă din cimpul Floreasca, fiind cam ameţiţi de băutură, s’afi luat la ceartă. In mijlocul certei, Mihal, de un temperament mal iute şi, cum era beat, a scos] cuţitul de la brîfi, s’a repezit asupra adversarului sâfi şi l'a lovit cu fnrie In partea stingă a pieptului şi la cap. Neacşu, rănit de moarte, a căzut in nesimţire, scăldat in slnge. Criminalul a dispărut pe dată. Poliţia, fiind avizată, a luat măsuri pentru transportarea rănitului )a spitalul Colentma şi urmărirea criminalului. Morţi subite.— Azi dimineaţă, pe la orele 4, un domn C. Rădulescu, funcţionar, domiciliat tn strada Berzei 113, după ce a eşit cite-va minute din casă, voind să se culce din nofi, a căzut pe pat şi a încetat din viaţă. Parchetul a fost avizat şi a ordonat transportarea cadavrului la Morgă. — Tot azi dimineaţă, pe la orele 5 şi jumătate, a Încetat subit din viaţă, la azilul de noapte, individul N. Ioneseu. zis şi Rusul, de protecţiune rusă, In vîrstă de 50 de ani. NUVELA IÂTIJL — Răutăciosule, uu vrei să ml surîzl ? — Buza mea e tristă. — Lasă buzele mele să-şi verse plăcerea voluptăţilor. — Buza mea va rămtne tristă. — Reamiuteşte-ţl fiorii nebuniei, cari în farmecul serei, o dată, a unit sufletele noastre. — Poveste veche! — Veche de cite-va zile. — E deja prea mult. — Azi, pentru tine Încă, priveşte, corpul mefi e gol, sub blana preţioasă de zibelină. — Ce ’ml pasă 1 — Ingrate, uiţi că ’ţl-am abandonat tot din mine; corpul, sufletul, cugetul mefi. — Val 1 — Am Înfruntat dispreţul lumel pentru tine. — Nebunie stearpă ! — Bate-mă, dacă asta ar putea să reîn-vieze dorinţa ta adormită. — Efi nu sunt supus patimel eărnel. — Keaminteşte ţl tu, scumpe iubit, singura slăbiciune a cinstei mele de soţie, re-aminteşte-ţl de ardoarea mlngterilor noastre. — Suvenirul ăsta mă tortură! — El mi e dulce! — El mă tortură pentru că e prea frumos: nebună, tu mi-al dat floarea păcatelor tale. — Fructe plăcute vor eşi din ele. — Nu vreafi să gnst din fructele iubirel, efi ador parfumul florilor sale. Adio. Tu nu mal poţi să-mi dai nimic din ceea ce ador. Pani Potler. Corpurile Legiuitoare OAMERA DEPUTAŢILOR Şedinţa de la 20 Aprilie Şedinţa se des< hi le la orele 2 5. Presidează d. Ta.he Giani. Presenţl 93 deputaţi. D. D. Sturdza, preşedintele consiliului, cere Camerei să treacă iu secţiuni, pentru a se ocupa cu studiarea legel minelor. Tot d’o-datâ mal cere, ca Adunarea să se ocupe cu proiectele asupra modificărel unor articole din legea de exploatare a C. F. şi asupra sindicatelor agricole. SENATUL Şedinţa de la 20 Aprilie Şedinţa se deschide la orele 2,30 sub preşedenţia d lui N. Gane. Presenţl 83 senatori. Pe banca ministerială d-nil Palade şi Ferechide. Se fac formalităţile obicinuite. D. Ferechide, ministrul de interne, citeşte decretele regale, prin cari M. Sa dă putere preşedintelui consiliului de a contrasemna mesagiile de transmitere a proiectelor de lege de la un corp la altul Şi acela prin care se acordă un congedifi d-lul Haret, ministru al cultelor, insărcintndu-se cu interimatul d. D. Sturdza. JD. Fulger Întreabă guvernul ce cunoştinţe are asupra oprirel exportului de grlne, svon care s’a răspludit Iu întreaga ţară şi care Îngrijeşte pe mulţi comercianţi. Este adevărat că avem aşa mare lipsă de grlDe ? D. M. Ferekide răspunde că guvernul nu a avut nicl-odată iutenţiunea de a opri exportul grlnelor şi nici că are vr’un temeifi pentru a face aceasta. Ministrul spune că aceasta a fost o idee aruncată tu vint, asupra căreia guvernul n’are nici o răspundere. Ministrul mal spune că a luat măsuri, anunţtnd pe primarii cemunelor urbane să se îngrijească de a aproviziona oraşele cu grlne, pînă la viitoarea recoltă, pentru ca populaţiunea să nu rămlnă fără pline. Discuţia se închide. D. P. P. Carp cere ca să se pună la ordinea zilei pe mtine, interpelarea d-sale, a-dresatâ ministrului de interne, cu privire la alegerea de la Huşi. Cererea ss admite. Miercuri vom inoepe publicarea în foiţă a celebrului roman Tara§ Sul ba de marele scriitor rus €iogol. In această privinţă atragem, atenţia cititorilor noştri asupra articolului de la Tribuna MAterară de mtine, intitulat Taras Itulba ULTIME INFORMAŢII!» Iată moţiunea aclamată de cetăţenii brăi-lenl, In Întrunirea care a avut loc, Duminică 19 Aprilie, In acel oraş: «Cetăţenii brăileni, cărora prin amăgire li s’au smuls voturile în alegerea din 1895, ss ridică azi, în adunarea din sala Paradis, pentru a protesta în contra mandatarilor lor infideli. eFdgăduelile date în opoziţie şi nesocotite la putere, promisiunile de reduceri de impozite uitate după alegeri, 8’au dovedit a fi fost numai un mijloc neleal, pentru a întemeia o cârmuire care, In lăuntru a fost pe atit de stearpă, pe cît, în afară s’a arătat spornică în umilinţe. FPOCA iEAH BEIBRiCH BATUf Nil Intr’o dimineaţă, Rebattier, care tocmai deschisese o fereastră ca să privească în stradă, o închise repede cu un strigăt de nemulţumire; şi Re-nard, apropiindu se, văzu trecînd nişte ciocîrlii. Colonelul făcu gură împotrivă autorităţii, zicînd că n’ar trebui să se lase oamenii aceia să umble pe stradă în costumul lor. De cîte ori zărea vreunul din el, simţea o lovitura în inimă. Tocmai dormise răft; Francisca spusese că arată rău, şi dintr’un timp într’altul, el îşi examina limba, într’o oglinjoară, pe ascunse. Dar Renard se arălă fără grijă şi propuse o plimbare în grădină. Acum era toamnă ; noaptea fusese frig, şi el se Îngrijea de uitimile ploi. Deja multe eraţi moarte, veştejindu se una cîte una, frîngîndu-sl trunchiurile, şi foile arborilor căzuseră, aruncîndu-le din înălţime adierea Ier melancolică ; dar, clnd fură la poartă, o desnădejde II prinse. îngheţase. Se duseseră florile.... Se întoarseră îndărăt şi stătură multă vreme dinaintea focului, înfundaţi în gîndurile lor. Îşi reîncepură viaţa din iarna precedentă, dar de rindul acesta, cu o tristeţe mohorită... Acum, jurnalul U interesa mal puţin ; spiritul li se ostenea mal repede şi citeai! rar, campa-paniile lor, pe care le ştiai! pe de rost, II lăsaţi reci; nu puteai! să joace în tot- d’a-una la piquet, şi eşiad rar, din pricina vreme! rele. Colonelul propuse să meargă la biserică. Renard şovăi: Iul nu-I plăceai! cîntările bisericel : erad prea Iriste. Rebattier nu mal stărui: semne de reumatisme veni fără de ve