SERIA II—ANUL IV, No. 740. «litiu a treia NUMĂRUL 10 BANI ‘ AOOXAMEKTELE Încep la 1 şi 15 ale fie-cărel luni şi se plătesc tot-d’a-una Înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi străinătate prin mandate poştale Un an in ţară 30 lei; în streinătate 50 lei ?as# luni ... 15 » > » 25 » rel luni . . . 8 » » » 13 * Un număr in streinătate 30 hani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ JtEMfACŢIA No. 3. — STRADA CLEMENŢEI — No. 3 -V; - ? -y* SÂMBĂTĂ, 18 APRILIE 1898. NUMĂRUL 10 BANi A XU1¥CI l« M LE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la * Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate Anunciurl la pag. IV ..... 0.30 b. linia , » » HI . . . . 2.— lui > » » » II . . . . 3.— * » Inserţiile şi reclamele 3 lei rîndul UN NUMĂR VECHIU 30 B AN î TEEEFOJV A MtJl WXMS TBi A TtA No. 3 — STRADA CLEMENŢEI — No. 3 VIZITA LA PETERSBURG „BIUSIA" Ş! „INFAMIE" Voinţa Naţională, prin pana vreunul Munteami,Nicorescu, Radu Ral-lea saQ Vîntu—prefect, candidat, administrator financiar, defensor ec-lesiastic — vorbeşte de apelurile electorale la Casaţie într’un mod demn de toata campania stupida pe care, ajutaţi de d. Ferecliide, o duc de aproape două luni. Mal Intîl Voinţa, ca totdeauna, atacă magistratura şi refuză de a cunoaşte autoritatea lucrului judecat. După cum aceasta gazeta a insultat succesiv pe cel doul magistraţi cari aQ presidat alegerile la Falciu, tot astfel ea refuză de a recunoaşte hotărîrea Curţel de Casaţie, în ceea-ce priveşte pe d. Gr. Iamandi. In adevăr, înaintea Curţel de Casaţie, s’a adus cazul d-lui Iamandi care este următorul: Radu Rallea, administratorul financiar, cerea ştergerea numitului din listele de pe anul 1898 de la FalciQ, pentru motivul că d. Iamandi şi’a exercitat în 1897 dreptul săQ de votlaVas-luiQ, unde de asemenea era înscris. In sprijinirea acestei contestaţii, avocatul-inspector, d. Culoglu, căruia tot timpul d. Nicorescu îl a servit de sufleor, a susţiunut că pînă ce d. Iamandi nu va face o nouă cerere de schimbare de domiciliu la Huşi, conform art. 35 din legea electorală, nu poate vota acolo, nici nu poate figura pe listele judeţului Falciu. Curlea de Casaţie a respins cererea admifiistratorulul financiar Rallea—cerere susţinuta de avocatul inspector, de candidatul guvernului, şi de prefectul judeţului, toţi pre* senţl la Casaţie—şi a botârît că d. Iamandi are dreptul a vota anul acesta la Falciu, unde-I bine înscris. Aceasta se numeşte autoritatea lucrului judecat, înaintea căruia de voe saQ de nevoie, toata lumea trebuie să se închine. El bine ! nu. Colectiviştii nu voesc să recunoască de cit hotărîrele pe cari magistraţii le ar da în favoarea lor. Pe cele-l’alte le batjocoresc. In adevăr, iată ce citim în Voinţa Naţională, vorbind de hotărîrea de care ne ocupăm: «Sen-«linţa Curţel de Casaţie, pentru «înscrierea sa va rămînea fără «efect pînă la o nouă schim- ă după trei ani Prin cercurile diplomatice se afirmă, că Rusia xa fi în contra reînoireî puterilor comisiunel europene şi va propun» ca Ro-roînia să intre în stăpînirea exclusivă a braţului Sulina, iar dînsa în stăpînirea exclusivă a braţului Chilia-In potriva ac sta- soluţiuni se aşteaptă la dificultăţi numai din partea Ăustro-Ungariel, care n’ar vrea să fie Romînia Stăpînă pe canalul Sulina. Aflîm că o persoană suspusă, cu-nos ută şi stimată de ţara întreagă, se cupă cu multă asiduitate cu ideia construirii unui canal între Cernavoda şi Constanţa. Putem spune că acea persoană a lucrat deja mai mu'te planuri, din cari reiese că întreaga lucrare ar costa 100 mi ioane. In această lucrare ar intra şi legarea Capitalei c u O teniţa prin cannii-sarea Argeşului şi derivarea Dîmboviţei. h probabilă chiar constituirea unei mari societăţi, care va propune Statului romin să-i dea concesiunea acestor mari lucrări pe un termen încă nefixat. Se fac mari insistenţe pe Ungă ministrul de interne, spre a aproba licitsţiunea ţinută, tn Galaţi, pentru ridicarea planului oraşului. Or, această licitaţiune este nulă. Art. 49 din Lg»a comunală spune clar, că licitaţiunile se ţin de primar sau de delegatul său, azistat de casierul comunei. Acel.şl articol se ocupă şi de aprobări, cari se fac de primar, de ajutoarele sale şi de dai consilieri comunali, desemnaţi de consiliu. . Faţă cu aceste texte precise de lege, ministrul de interne nu poate aproba licitaţia, care a fost adjudecată asupra d Iul inginer RadovicI, pentru suma d» 150.000 lei. In vremea elnd s’a ţinut licitaţia, dm Întreg aparatul comunal, nu exista la Galaţi de cit primarul. Ajutoarele sale, cum şi majoritatea consiliului erafl demisionaţi şi nulul d. Ţine, actualul primar, nu putea ţinea locul lor, D. deputat G. L. Aslan a relevat faptul într’o interpelare în Cameră. Nu ştim ce va face ministrul. In tot cazul Insă aprobarea acestei licitaţii ar constitui o ilegalitate mal mult, la activul guvernului. Vom reveni. Miercuri seară a avut loc în Ploeşti o întrunire a liberalilor disidenţi, în vederea alegerilor comunale. Aseară a avut loc o altă întrunire a colectiviştilor, în vederea aceloraşi alegeri. D. general G. Mânu pleacă, în astă-seară, la Iaşi. D sa va lua cuvlntul la Întrunirea convocată de partidul conservator, în acel oraş, In ziua de 19 Aprilie, în sala Paslia, D. A. Villacros\care ţine locul de prim-procuror, a înaintat d lui Cudulbu, judecător de instrucţie, actele referitoare la cercetarea crimei comise, acum şease ani, în str. Foişorului, ai cărei adevăraţi autori au fo4 descoperiţi de cîte va zile. Vom ţine pe cititori în curent cu această sensaţională afacere. D. Pelerin a făcut ofertă primăriei capitalei, pentru executarea a 28 de sondagil miri, spre găsirea unu! izvor de apă. Oferta d-iul Pellerin, aprob rărila pentru alimentarea Capitalei cu apă, va fi supusă In dezbaterea con-iiiulul. Legaţiunea greacă din Capitală a cerut primăriei, de a i se vinde un teren, pentru construirea unul palat proprifl. Locul pe care ’l are în vedere legaţiunea este situat pe bulevardul Paehe, colţ cu bulevardul Ferdinand. Graţie inteligentelor dispoziţii, luate de dirigintele oficiului telegrafo-poştal din Ba-câti, d. Em. C»rdaş poşta rurală se imparte zi nic, In fie-care din cele 87 comune ale acelui judeţ. Pen.ru stabilirea răspunderilor, In caz de reclamaţinnt pentru Intlrzierea corespondenţei, fie-care factor poştal posede o stampilă mecanică, cu care imprimă pe scrisori şi ziare data, cu ziua şi ora elud ati fost predate. întreţinerea întregului servicii! de poştă rnrală costă numai 48 000 lei pe an, din 38 000 subvenţia judtţauă şi 10.000, daţi de Stat. In ziua de 14 Aprilie, a avut loc, la Constanţa, pro-e-ul fostului comandant al Meteorului, Radoslovicl, dat tn judecată pentru că. prin imprud-nţă, a ocazionat moartea a trei persoane, de pe bordul Tasului. Radoslovicl a fost apărat de d-nil avo câţi, B-udeile, H »lban şi Mab-til Petrescu, Ac zirea a fo»t susţinută de d. procuror G. Boteanu. Duuâ deliberare de o oră, tribunalul a condamnat pe Radoslovicl, apliclnd circumstanţele atenuante, la o lună Închisoare, ■26 lei amenda şi 750 lei daune. _ Impresia generala. In numerosul public, care asista u de-bderl, e că fostul comandant al Meteorului e nevinovat. Condamnatul care a făcut 40 zile de prevenţie, în Închisoarea din Constanţa, nu va face apel. Iată lista ultimei trageri a losurilor expo • ziţiel de la 1900 din Paris, care a avut loc în ziua de 13 (25) Aprilie trecut: No. seriei No bditulul Oştigul 288» 10.000 100 000 francs 50° 226 10.000 — 81» 365 5.000 — 5» 0.289 5.000 — 3“ 7 056 1.000 — 56° 8 031 1 000 — 21° 8.076 1.000 - 112' 4.154 1.000 — 61“ 7,495 1.000 — Mal sunt încă 150 numere cari afl clştigat cita 100 lei. Erl. Curtea de Casaţie a respins recursul electoral al d-lul R. Ralea, care cerea şter- gerea din listele electorale ale colegiului I de Cameră şi Senat, a lui M. Lecache. De acest recurs electoral. Voinţa Naţională s’a ocupat în particular, în numărul săfl de a-seară. D. Lecache scos din listele anulnl trecut a fost reînscris anul acesta. Contra acestei înscrieri, d-nil N. Cisman — deputat şi Gr. Iamandi—senator aii făcut apel la tribunal. In instanţă însă, contestatoril se dezistă. Atunci un alt alegător, care nu e altul de i ît d. R. Ralea, administratorul financiar al judeţului şi fostul cumnat al d Iul Lecache, Işl apropriază apelul şi-l aduce în Casaţie. Casaţia l’a respins. Dă notat este, că ridiculul candidat de senator Nicorescu asista şi la acest recurs. Ori de cîte ori Casaţia judecă un recurs electoral hnşan, publicul şi luai il magistraţi văd cu mirare, apărînd figura jovială şi rubicondă a fostului prefect de Tutova. De astă-dată, prefectul de Fâlciil, dr. Munteanu nu azista la dezbateri. Cunoscutul fabricant din Capitală şi consilier comunal, d. Asan, îngrijit de urcarea preţului plinei, a cerut o audienţă d-lul ministru de interne, pe care l’a rugat să ia măsuri pentru oprirea exportului griului. D. Asan se teme de o revoltă a popula-ţiunel sărace, In contra primăriei, In cazul cînd lipsa griului va aduce o scumpire prea mare a plinei. Pornirilor umanitare ale d-lul Asan, d. Ferechide a răspuns prin zeflemele şi ironii spunîndn-I că d-sa nu poate opri mersul comerţului internaţional de grlne. D. Asan a rămas cu totul nemulţumit de răspunsul ministrului. Primul export de vite romtne îngrăşate a fost expediat In Olanda, cu vaporul Bucureşti al S. M. R. Veterinarul şef al oraşului Brăila, d. C. Mantu, prin îngrijirile căruia s’a făcut acest transport, crede să reuşească a avea un debuşett, pentru vitele noastre, în piaţa Roterdamuluî. Războiul Spano-American a inspirat cunoscutului ziar ţivil şi cazon Moş Teacă un foarte spiritual articol. De alt-fel numărul de astă zi al umoristicului ziar conţine o materie foarte bogată şi tl recomandăm cititorilor noştri. Doctorul Anghele8cu, fost intern al spitalelor din Paris, primeşte consultaţiuni de la 6—7 seara Str. Sălciilor, 4 bis. BOOfiEl — Iu ziua da 3 Maia, d-nil Deleanu şi Vasiliu, artiştii Operei romlne, vor da un concert In palatul Ateneului Romin. — Foaia Populară continuă a apare cu mult succes. Numărul 14 apărut azi cuprinde uu sumar foarte interesaut şi mal multe ilustraţii excelent reuşite. Cum direcţiunea acestei toi săptămtnale Lee toate sacrificiile pentru a şl satisface cititorii, credem că publicul trebue să o Încurajeze, mal cu seamă că abonamentul fiind numai cinci lei pe an. Redacţia este In Bucureşti, strada Doamnei No. 20. Buletinul Economic 16 Aprilie Bursa din Bucureşti. — Se remarcă lu piaţa noastră că din unele părţi se fac silinţe mari pentru a readuce renta romtnă 4 la sută la cursul de mal Înainte.- toate încercările de pl iă acum n’afl d’at Încă rezultatul dorit, căci hosiştil n’afl putut ridica cursurile de cit cu 0 25 baDl. Cotăm azi: Re»ta perpetuă : 99.75 ; renta 5 la sută din 1892: 97.80 ; renta 5 la sută din 92 93 ; 101 ; renta 5 la sulă din 1894 : 98 75 ; renta 4 la sută din 1889 emisiunea de 32.5 mi-lioanr) • 90 25; renta 4 la sută de cele-l’alte emisiuni: 92 24. . _ Sunt In urcare: acţiunile Băncii Naţionale cu 10 lei (2150 faţă de 2150 cit afl cotat erl) şi ale so -ietâţil de asigurare Naţionala ca 2 lei (538 : 536). C-k Londra a scăzut la 25.35. (erl: 25 37 */>) ; cele-l’atte valori de schimb invariabile. Bursele streine. — Urcarea continuă la toate bursela streine; iată deosebirea de cursuri Intre ziua de azi şi acum o săplă-miuă: Viens: 8 Aprilie : 15 Aprilie : Credit-Aushalt • • 351 65 353 75 Credit fune. austr. 456 — 461 50 » ungar • * * 372 — 376 50 C. F. austriace. • 341 70 345.70 Alpine........... 156.50 160.10 Renta austr. hârtie 101 25 101 85 » » aur - 120 55 121 55 » ungară aur • 120.45 120.60 Paris : B » y 70 2 » • » 15.— » 370 > * > 69 2 » • » 14 80 şvep 900 » > > 72.7 » • » 15 70 vag 3300 > » > 70.2 » • » 14 35 şlep 5100 > > » 69 2 » • » 14 35 » 7000 > > » 70 3 » • » 14.55 » La bursa din New-York preţurile s’afl ur- cat azi din noii: griul s’a ridicat la 125 50 (erl: 124.50), porumbul la 395/». ŞTIRI JUDICIARE După două zile de dezbateri. In urma unul substanţial şi bine studiat rechizitorii! al d-lul procuror Vilacros. tribunalul a dat următoarea sentinţă In afacerea abuzirilor de la societatea de petrol: condamnă pe Jik Elias la un an Inohisoare, pe Jak Rozenzveig, Wolf Rozen-zveig, Filip Cnrnescu, Eduard Mii (Ier şi Bru-neanu la cîte 6 tuni, iar pe VinghenUld la 3 Iun», acordlnd societâţel de petrol 600.000 de lei despăgubiri.________ DIVSESB DIN CAPITALA Scandal.—E, pentru nu ştim a cltea-oarâ, clnd, aseară ta Teatrul naţional, s’a intlmptat un alt scandal, al cărui eroi sunt veşnic elevii const rvatorulul nostrj. Se juca, aseară, frumoasa feerie «Fata Aerului», In beneficiul d-nelor Jianu şi Alexandrescu, clnd. In timpul representaţiel—nişte tineri—de sigur pretinşi elevi al cons?rvatorulu’, căci altfel nu se explică conduita lor mal mult de cit scandaloasă—afl fost nevoiţi să se scoate după scaune, posesorii locurilor sosind. Aceas1 a—petrecută In linişte - n’ar fi nimic, dacă după sfirş rea spectacolului, n’ar fi venit, In corpore, vre-o patru-cincl băeţaşt imberbi, să ceară socoteala unul domn, profesor, ameninţ ndu 1 că-1 vor lovi cu palmele. _ Era firesc ca publicul să intervie şi să pună la loc pe belic >şil copilandri. Din parte-ne, am ruga dire.Ţa con iervatoru-lul—şi mal cu seamă pe d-nil profjso:!—ca, pe ltngă lec-ţiunile de declamaţie, să se servească,—cit se poate de de*, şi cîte u lecţie de bună creştere elevilor lor. Pnngaş piina.—Mihail Savadeanu, calfă de măcelar la d. Al. Ş şoiu, din strada Ciclopi No. 5, profittud zilele trecute de absenţa stăpi-nulul săO, s'a introdus Încasa acestuia.i-a spait un scrin din care a furat suma de 1410 lei şi s’a făcut nevăzut. Păgubaşul, facind pliogere la poliţie, agenţii siguranţei a reuşit a pune mina pe pungaş ina-inte ca el să fi cheltuit Intreagi sumă furată. Tllh&rle In mljlocnl oraşnlni. — Aseară, pe Ja orele 10. patru pungaşi de mahala, morţi b-ţt, s’a fi introdus In curtea caselor d-lul Tonta Kivu, din strada Baiculul 20, şi afl Început a face un scandal infernal. Ci'id proprietarul caselor, împreună cu soţia sa Tudora şi un chiriaş al satl Gbiţă Ivan ,atl erit afară să vadă ce se tntimplă, beţivii ati tâ-bărit asupra lor şi 1-aO bătut in mod sălbatic. Toma Kivu are capul spart In mal multe locuri de loviturile de ciomege, cu cari beţivii erafl Înarmaţi. Starea Iul fiind foarte îngrijitoare, comisarul secţiune1, care a fost chemat de vecini la faţa locului, l a transportat In căutarea spitalului Colen ina. _ C»I patru pungaş' afl fost arestaţi şi conduşi la poliţie. DIN ŢARA Catastrofa «Un gnra Ialoiulţei—Co- iuna Gura Ialomiţa, din judeţul Ia o miţa, a ist, zilele trecute, teatral unei catastrofe în-orătoare. , . Copiii Dobre şi Floria, al loeu torului Petre udor, din acea comună, voind să toarne gaz itr’o lampă şi »propiindu-se de focul de la stră, gazul din vas s'a aprins. In cite-va se-mde Întreaga casă a fost cuprinsă de flăcări nenorociţii cop I râmaşi In pra ia lor. Părinţii nenorociţilor afl dat alarma tn tot itul si locuitorii din vecinătate aii alergat In iutor.’ Totul a fost însă In zadar. Casa a ars tnâ la pămint, fără ca sărmanul om să poată ;ăna ceva din a utul săli. Nenorociţi» copil, cari afi fost scoşi dm fl ăcări e către nn sătean, eraţi Intr’o stare ingrozi->are. Fetiţa Floarea a şi sucombat după citea minute; băiatul este Ictr’o stare de ne-escris. întreg corpul H este plin de arsuri. Stata lui este cu toiul desperată. Tllharie.—Din T. Severin ni se anunţă că laltăerl noapte o bandă de tilharl a spart şi >fuit casa locuitorului Tudor Răducanu, din co-îuna Cleadovu, judeţul Mehedinţi. Bandiţii, introduclndu-se prin spargere Ineasa îl Rădiicanu pe care surpnnzindu’l tn somn, npreună cu nevasta-ss, după ce i-a0 bătut pe raîndoul şi i-aQ lă*at lungiţi la păm nt, in ne-imţire, i-afi legat cot la cot, aO scotocit prin )ate colturile, aO forat sutna de 1154 de lei. sate economiile nenoroci»ului, şi s afi făcut evăzuţT. / . . _ A doua zi dimineaţa, vecioiT, văzind că nici iăducanu nici soţia sa nu es din casă, afl mers i dinşil să vadă ce fac. El aii fost găsiţi in r’o stare oribilă şi legaţ1 cobză. Autorităţile ati fost avizate şi aO Început ur lâririle pentru descoperirea tilhariler.___ Scarlat O. Anon advocat S’a mutat Bulevardul Maria, 84 RESBOIULISPANO-AMERICAN Serviciul «Agenţiei Bomîne> Londra, 16 Aprilie.—Se annnţă din Hong - Kong ziarului Times că flota americană a plecat ieri (lupă amlazi Ia Manilia. Un înerneişător englez o urmează. Londra, 16 Aprilie. —Se anunţă din Key-West Agenţiei Reuter că vasele americane: New-York, încrucişator cuirasat, Cincinatti, încrucişator şi Puritan vas cu cu turele, aii bombardat ieri forturile din Mastanzas timp de o jumătate de ceas. Spaniolii au suferit perderl mari; ale americanilor sunt nule. Blocarea Havanei Madrid, 16 Aprilie. — Senat. Ministrul marinei a declarat că guvernul a decis să confereze o decoraţiune căpitanului pachebotului Monteserrat care a reuşit să rupă linia blocării Havanei. D-nu Toca zice că blocarea este contrarie dreptului internaţional şi cere să se expue situaţia Puterilor. Ministrul marinei răspunde că va transmite cestiunea ministrului afacerilor străine, pentru ca acesta să se adreseze Puteri’or mari. Discuţia demonstrează că blocarea nu este efeetivă şi prin urmare neutrii nu trebue să o recunoască. O tlestninţlve Madrid, 16 Aprilie. — Agenţia Fabra des-minte ştirea după care Spania ar avea de gînd să contracteze un împrumut în Englitera. Generalul Blanco telegrafiază că situaţia escadrei americane este tot aceeaşi. Madrid, 16 Aprilie.—Guvernatorul general al Filipinelor a adresat indigenilor o proclamaţie zicînd că Statele Unite aii luat în stăpînire un teritoriu mare, din care a gonit sau a distrus pe indigenii cari trăiau acolo, pe cînd Spania a civilisat pe locuitorii indigeni ai ţărilor ce a descoperit. Proclamaţia se termină arătind soarta ce aşteaptă pe indigeni dacă ar cădea sub'stăpînirea Yankeilor. Această proclamaţie a produs un efect mare. Se organizează batalioane numeroşis de voluntari. Inca o capturare Madrid, 16 Aprilie. — Plnă acum, cu toate spusele ziariştilor americani, forturile Havanei n’au tras nici un foc de tun cu proiectile Focurile de tun auzite erau semne de alarmă. Key-West. 16 Aprilie.—Monitorul T.-rror a capturat ieri corabia spaniolă Guido de 2065 tone cu nutrimente şi bani pentru trupele spaniole. Monitorul n’a putut opera prinderea sa de cil după ce a tras mai multe tunuri. Un om al echipagiului Guido o fost rănit. Valoarea lui Guido, cu încărcătura sa, este de 400.000 dolari. Boutbavrlavva tui Hatanza# K°y-We8t, 16 Aprilie.—Nu se ştie ni-mio definitiv asupra pagubelor spaniolilor, cu ocazia bombardării forturilor din Matanzas, dar ofiţ rii americani le socotesc serioase. Bateriile de Est ale băii au deschis fo ul asupra corăbiei amiral *Nm-York> care a răspuns. Forturile aii tras vr’o duzină de obuzurl, dar nici unul nu a atins ţinta. Corăbiile americane au părăsit alunei baia si auciş- tigat largul mării pentru a releva poziţia exactă a bateriilor. Apoi au tras vr’o 300 de obuzuri asupra forturi or la o distanţă de 4 pină la 7 kilometri. O baterie spaniolă, pe jumătate instalată, a tras 5 sau 6 obuzurl de calibru mic, din cari două au, trecut pe d'asupra Iul *New \ork». Ştirile americane Madrid, 16 Aprilie. — Atţenţia Fabra zice că telegramele venite din Key-West, tn privinţa bombardărel lui Mruanzas, trcbueso primite cu multă rezervă, căci cnlrasatele americane au foat silite «ta se retragă după uu foc de o jumătate de oră. Kscadra spaniolă a luat posiţie la ctte-va leghe de Manilia, aţ-teptfud escadra americană. Key-West, 16 Apri'ie.—Bombardarea forturilor M Uanzas avea de scop să impedice terminarea terasamentelor din Putitagorda. Terasamentele şi bateria, pe jumătate terminate, par a fi distruse. Corabia Amiral s’a întors la Havana, pe cînd Puritan şi Cincinatti ou rămas la Matanzas pentru a continua blocarea. (Serviciul particular) Londra, 16 Aprilie. — Specialiştii a-mericanl sunt de acord că forturile Havanei nu vor fi lesne reduse la tăcere. Totuşi se va face un bombardament de încercare, atit spre a da oare-care satisfacţie partidului războinic, cit şi pentru exercitarea artilerisţtlor. Pe de altă parte, New \ork Journal anunţă că mareşalul B anco ar avea intenţiunea să bombardeze escadra care blO'hează Havana. Londra. 16 Aprilie»—După ştirile ziarelor americane, insur- genţii cnbanl înaintează contra Havanei. El se găsesc la 30 mile de capitală. Londra, 16 Aprilie. — In America se menţine credinţa că escadra spaniolă se găseşte pe drum spre coasta nordică americană. Căpitanul ds marină Mahan, cunoscut scriitor, propune ca cele şase cuirasite din escadra de blocare a Cubei să fie retrase şi întrebuinţate la apărarea coastei răsăritene. Blocarea n’ar suferi prin aceasta. Se zvoneşte că nu vas spaniol de război încrucişează d»j» pe coasta Statului MLaine. Pe de altă parte se annnţă din King-ston (Jamaica) eă escadra spaniolă merge cu mare Iuţeală spre Havana. O depeşă din Port-an-Prince (Haiti) afirmară cinci vase de război spaniole au trecut de Haiti; ele nn puteau veni dcclt de la Porto-Kico. O corabie de pasageri din America, sosită la Queenstow», s’a in)imit Duminică cu vasul spaniol de război « Don Carlos», care mergea foarte repede. « Don Carlos» n’a supărat corabia. Londra, 16 Aprilie.—Şeful de insurgenţi Gomez afirmă că 30.000 cubanî sunt gata să ia armele sub comanda sa, dacă ar avea cele necesare. Afirmarea aceasta e pusă la îndoială de mulţi şi principalul scop al corpului expediţiouar pentru Cuba va fl să constate puterea efectivă a insurgenţilor. Nt-w- York, 16 Aprilie. — Mobilizarea merge foarte greu. Ceea-ce mai ales a răcit entuziasmul, e raportul medicului statului-majnr, care prevede o mortalitate de 35—50 la sută a trupelor ce se vor duce in Cuba. înrolările pentru regimentul pe care îl formează bursa din N w-Yo-k au început; dar se prezintă foarte puţini oameni. Sub secretarul marinei, d Roosevelt, a demisionat ca să organizeze pe socoteala sa un regiment de *Cowboy> pe care-l va comanda. După propunerea sa, se vor întrebuinţa 10 000 de porumbei pentru serviciul poştal între America şi apele cubane. Londra, 16 Aprilie.—Iu Senatul din Washington a fost o şedinţă furtunoasă cu prilej îl discuţiei asupra biiuhij pentru întrebuinţarea flotei. Senatorul Butler a declarat că cuirasele celor ntal multe vase de război americane sunt defectuoase. Mal mulţi senatori afl sărit, foarte excitaţi, strigtnd că asi-menea declaraţinni în momentele de faţă constituesc un act de trădare. But'er răspunse liniştit că trădători sunt acel cari le tolerează Et citi apoi extrase din dările de seamă ale Congresului—de cari toate lumea poale lua cunoştinţă—din cari rezultă că în adevăr cuirasele sunt defectuoase. (Mare zgomot). Washington, 16 Aprilie.—Mac Kinley a acceptat diferite oferte făcute de arhi-mi-lionarul Astor. Acesta s’a înrolat pentru serviciul războiului. In casa albă, reşedinţa preşedintelui Mac-Kinley. s’a aranjat o cameră specială a războiului, în care lucrează mai mulţi telegrafişti secreţi. Athzna, 16 Aprilie.—Consulul american de aici a primit numeroase oferte de serviciu din partea foştilor insurgenţi cn tani. Se discută din noii ideia de a se vinde St aţelor-Unite cele trei cuirasate greceşti pe preţul de 45 milioane. Madrid. 16 Aprilie.—Studenţii universitari aii primit două adrese de simpatie, una din partea studenţilor portughezi, altă de la studenţii facultăţii de drept din Paris Inventarea Cubei După o depeşă primită din Wasington de Nene Freie Presse, între personayiile conducătoare americane există adinei deosebiri cu privire la modul de a duce războiul. Presa bryanistă vrea fapte şi începerea unei acţiuni imediate cu ort-ce preţ- Mac-Kinley din contră ţine mai bucuros la o blocare paclnicâ. In urma unui consiliu de războin ţinut Luni, Mac-Kinley a consimţit şi el la o acţiune mai vie. In acest consiliu ministrul de războiu Alger a supus proiectul său pentru debarcarea a 5000 oameni de la lampa pe coastele cubane; Două incrucişâtoare sub comanda commodorului Simpson vor însoţi trupele în drumul spre Cuba. Aceste trupe se vor compune din 4000 infanterişti, 1000 cavalerişti şi artileria necesară. Sitlritele in Spania In Spania domneşte convingerea că dacă vr’un corp de expediţie american va debarca în Cuba, trupele vor fi nimicite In mare pai te de frigurile galbene. Ştirea <ă Englitera va declara cărbunii ca contrabandă de răsboifl, n’a produs nici o impresie In Spania, de oare ce actuala producţie di cărbuni din Spania este suficientă pentru toate nevoile. La Havana se află în depozit peste 80 000 tone de cărbuni. Marchizul de Argueties din Havana a trimis guvernului spaniol zece milioane pese-tas pentru scopurile răsboiului. Simplu soldat Byran, adversarul lui Mac-Kinley tn lupta electorală pentru alegerea preşedintelui Statelor-Unite, se ocupă cu ideia de a se înrola ca simplu soldat. Cenzura presei Reporterii ziarelor cari se află la Key-West o duc răii de tot din cauza riguroaselor măsuri de cenzură luate de autorităţile americane. Cenzura nu permite nici un cuvînt cifrat. Cu chipul acesta reporterii nu pot primi nici sumele de bani ce li se trimit, de oare-ce bancherii nu dau nici un gologan fără telegramă cifrată. www.dacoromanica.ro ŞTIRI ECONOMICE Valoa~ea ultimului cupon al acţiunilor so-cietaţel Naţionala a fost fixat la 38 lei pentru fie-care acţione şi lei 280 60 pentru fiecare titlu la purtător. _ ,lP0CA”liPROVINCIE SLATINA _ Gralie fericitei iile! a d lor Deleanuşi \a siliu, doul talentaţi artişti al operei romlne, da a da mal multe concerte prin oraşe e mal de seamă ale ţărel, avurăm şi noi prilejul, In ziua de 14 Aprilie, săi i ascultăm, lntr-un coueert dat Io sala teatrului nostru. Succesul Obţinut de artişti a fost imens-şi publicul a ştiut să-I răsplătească cu a plausele Iul frenetice. Cîud d. Deleanu, baritonul care a fermecat, prin vocea sa, pe spectatori, a cîntat frumoasa arie din Bctlo in Masch’era, tăcerea mormlntală a fost transformată, cînl artistul a sfîrşit, tntr’un sgomot infernal de aplause. Nevoit, d. Deleanu a trebuit să clnte a doua oară frumoasa arie. D. VasiliiL tenorul mult apreciat, a fost admirabil In Cavatina din Faust. Pentru despărţirea de artiştii, cari, îutr’o seară ad fermecat pe Slălioenl, s’a dat, a doua zi, în saloanele prefecturel, un matine muzical, care a reuşit de minune. NUVELA OTELUL Sazana de Candal şi Rene da Mireuil se preumblau încet sub sleia de arbori, In apusul superb al soarelui de primăvară. Suzana de Candal putea să aibă de la 25 plna la 27 de ani şi era frumoasă ca o ziuă. Ren6 era cu cîţl-va ani mal în vlrstă de cit ea ; avea o statură înaltă şi plină de eleganţă. In degete avea mal multe inele. El iubea pe Suzana la nebunie, după ce ca un tlnăr cu avere petrecuse mult şi avusese tot soiui de aventuri. El cunoscuse pe această femeelaun bal, unde o văzuse retrasă, darj superb da frumoasă. Rene ceruse să-I fie preziutat şi gazd* făcu cu drag acest lucru după ce ’I spusei e să nu-şl piarză vrem;a făalnd curte Suzand. _ _ Suzana era văduvă şi avea un milion avere. Cu toate că de Mireuil nu era omul care să se gîniească a se însura pentru bani, totuşi el se glndi că d na de Candal întrunea toate ealităţiie: frumuseţe, graţie şi banî. După ce ’I fu prezintat, de Mireuil lucepu a-I face curte, dar curtea lui fu primită cu mare răceală, lucru care plăcu tlnăruliil căci constată că frumoasa văduvă era o fe-mee onestă. Tot continuînd a’i fare curte, Rrre îocepu să iubească pe femeia asta. D ir care ea îl iubea ? Da. Suz «na îl iubea, căci băfrînu.l el bărbat. cit tră se, n’o făcuse să sirnţă focul dragostei. Cum mergead ast fel pe sub pomi, Suzana îşi privi inelele şi îşi aduse aminte de istoria pe care o aflase că Ren6 fusese iubit de o însemnată cîntăreaţă de la Opera comică şi care murise. El păstrase in degetul Iul bietul inel pe care i-1 dăduse moarta. Suzana se gindea eă acest inel e vrăjmaşul eî, căci dacă nu ar li iubit pe moartă nu Tar fi purtat încă. Prin acest inel, m6 ta trăia tot-d’a-una în faţa lui Rene şi ideia asta o tortura groz tv. II Rene hotărlse să aibă cu Suzana o explicaţie si icerâ şi de aceea o chemase la această preumblare. Da elnd umb'ad, abia schimbaseră cîte-va cuvinte, că I d na de Candal era merefl tăcută. De o dată Rene îl zise : — Suzana, te iubesc, ce mă torturezi cu tă erea asta ? Ce se petrece în sufletul d-tale ? De ce uu mă iubeşti ? Şi vocea T tremura. — Nu pot să-ţi spui nimic, pentru eă nu ştifl nimic, zise dlnsa dlnd la o parte frunzele cu vîrful umbrelei. — Mă urăşti? — Nu. — Să plec? — Iţi sunt indiferent? — Nj. — A'uncl... mă iubeşti ? — Poate... El fu cuprins de o mare bncurie. — Ah ! Suzana, urmă Ren6, nu ştii cit mă fad de fericit. Cred că, dacă nu mal fi iubit, m’aşt fi ucis. Nu’ţl poţi închipui cit loc ocupă în sufletul med! Suzana, îţi sunt recunoscător că m’aî făcut să simt cea mal mare bucurie şi în ziua cîud vel fi a mea. _ Nu vuifl fi nici odată a d-tale! — Şt de ce nu al primi să porţi numele unul om care to adoară’zise el uimit.Oare nu eşti liberă ? — Ea, da, dar nu şlia dacă d-fa eşti liber, dacă nu al iubit pe vre-o altă femeie cum zici că mă iubeşti pe m:ne, nu ştia dacă nu a rămas in fundul iuimel d-tale un rest de iubire, un suvenir, un regret.. — Nid odată, Iţi jur ! — Nu jura... — Ce te face să crezi ? — Inelul acesta pe care’l porţi şi a căreia istorie o ştia. E de la o cîntăreaţă care e moartă. Rene uu zise nimic, scoase inelul din deget şi cum erad po marginea lacului, îl a-runtă departe Iu apă. _ In locul unde sărmanul inel căzuse, se făcură clte-va cer uri şi apoi ele dispărură. R’*r.'e, strigă d na de Canda! surprinsă, Ret 6, ce faci ? El răspunse triumfător: îţi dad dovada! III Trecuseră cincl-spre-zece zile de la preumblarea sentimentală a lui Renâ cu d na de Candal. După ce ea fusese fericită de dovada pe care i-o da Rene fu cuprinsă de uu fel de nelinişte şi tristeţe. Ea îşi zicea că Rene aruneînd acel sărman inel cu atlta nepăsare, acel sărman inel martor al iubirii lor, dat între sărutări şi strlngerl de mîinl, nu va arunca poate mal tlrzid tot aşa şi darul de iubire pe care ’I l'ar da ea ? Ctnd Rene intră In sa'onul el, o găsi tristă, abătută şi după lungi Întrebări la care ea tăcea, de odată, cuprinsă da o explozie de durere, pllngîud, zise: Inelul!.. Inelul !.. In zadar Rene Încercă s’o liniştească, ea declară că nici odată nu va consimţi să fie femeea lui!... Rene privi pe d-na de Candal, şi înţelese că orl-ee încercare ar fi nefolositoare; atunci el se înclină şi zise: — Adieu dar, Suzana ! Ca toate astea, ed te iubesc mult! . . — Mal tlrzid... poate... cine ştie... zise ea. Şi trist, tăcut, Rene eşi. IV Atunci se petrecu în sufletul Iul ceva ciudat. Rene Încetă să mal iubească pe d-na de Candal şi ideia inelului nu 1 mal părăsi. Aşa. precum acest inel exercitase o putere foarte mare asupra Sazanel, acum înlănţuise pe Rene. I se părea că’l vede mered zăcind în nomol şi safirul arunca luciri albastre, atrăgătoare, din fundul ape). Era supus unei atracţii bolnăvicioase, şi începu a cugeta cu diagoste la sărmana iubită care i’l dase, şi cu orl-ce preţ voia sâ’l mal vază. Pase sâ’i caute, se făcu dragsje, dar în zadar, inelul nu mal fu găsit. Da atunci Ren*'; deveni prada unei tăcute melancolii. Acest inel, care zăcea în apă, fu de acum înainte ideia stăpîuitoare diu viaţa lui. Ca şi cum ar fi fost atras dî o pu’ere invizibilă, In fie-care seară, la apus, el se preumbla pe drumul pe care mersese cu d na de Candal pînă la locul unde aruncase inelul în apă. Şi acolo, remînea mult, cugeta, apoi se întorcea noaptea tlrzid acasă. Şi el trăi cu regretul acestui sărman modest inel, cu toate astea aşa de preţios pentru el, cu o putere aşa de misterioasă şi pe care’i scosese din deget şi’l aruncase în apă ! Freaeric Carmon Pepeşiie de azi (Serviciul «Agenţiei Romîne») Constantinopol, 16 Aprilie. — Ştirile de azi zic că publicarea împrumutului elen se va face la 2 Maiu şi emisiunea la 10 Maiu s. n. Delegaţii pentru încheierea tratatului de comerţ turco-slrb ad ţinut azi prima lor şedinţă. S’a semnat un contract între guvernul turcesc şi o casă germană pentru o furnitură de 20 000 kilograme de ia; bă de puşcă fără fum. Oficial.—La Hedjas aisbucnit foametea. Sultanul a ordonat deschiderea unei sub-scripţiuni pentru cumpărare de cereale şi s’a înscris el însuşi cu 1500 lire. Roma. 16 Aprilie.—Agenţia Ştefani des-miiite ştirea după care d. Brin ar avea de gînd să-şl dea demisia. Foggia, 16 Aprilie —S’a făcut o manifestaţie In faţa prefecturel, apoi în f ţa primăriei ; manifestanţii cereau scăderea preţului pîinei. Manifestanţii au comis excese în cîte-va birouri publice şi în diferite debite de pline. Se aşteaptă întărim de trupe. Nissa, 16 Aprilie. — Regina Victoria a plecat. Paris, 16 Aprilie.—Amiralul Labedolliere anunţă că a procedat la 10 Aprilie, la ocuparea băii Kurang-Tchu Wan. S’ad sch.m bat vizite cu autorităţile chineze. Berlin, 16 Aprilie.—O parte a escadrei extremului Orient a primit ordin de a pleca la Manilia spre a protege interesele germane. Londra, 16 Aprilie.—Camei a Comunelor. D. Balfour declară că amiralii din Canea aii făcut observaţiuni guvernelor lor, in privinţa întărirei garnizoanelor europene şi retragerea trupelor turceşti din insula Creta. Aceste representaţiuni au fost luate în consideraţie. ULTIME INFORMATIUIi Procesul duelului Azi a venit Înaintea Curţii de Apel din Capitală, secţia a Il-a, apelul procurorului general şi a! d-uel Maria Lahovari în contra sentinţei tribunalului Ilfov, care achitase pe martorii din duel. d-nil Victor Io-nescu, Al. Săulescu, C. Isvoranu şi N. Drosu. Pină la orele 1 şi jumătate Vad judecat alte procese, suspendtndu-se apel şedinţa. In timpul acesta părţile din proces încep sâ’şl ocupe locurile. D-na Maria Lahovari se aşează Iu banca părţel civile, asistată fiind de d-nil P. Grădişteanu şi B. Missi-, Martorii din duel sunt asistaţi de d-nil M. Cornea, G. Panu, Delavrancea, C. Cernescu, Al. Constantinescu. Şedinţa se redeschide la orele 2. Curtea e prezidată de d. preşedinte Kivu, asistat de d-nil consilieri C. Rimnicean i-Ma-nolescu, Djuvara. Atanasovicl, Budişteanu. Fotoliul ministerului public e ocupat de d. procuror g-neral Ştefan Stătescu. D. avocat Cornea, din partea apărăreî. solicită o amlnare, de oare-ce procesul fiind lung şi neputîndu se sfirşi azi, d-sa nu uoate lua parte la desbaterl de cit după 10 Maia. Partea civilă, prin d. P. Grâdişteauu, consimte la amlcare. D. Procuror general, fără a se opune la amînare, lasă cestiunea amtoărel la apreci erea Curţel. Curtea intră în deliberare. MAI. LL. Regele şi Regina aii făcut Marţi o vizită la Fiume AA. LL. II. şi RE. Archiducelui Iosif şi Archiducesei Clotilda. M. S. Regele a primit apoi in audienţă pe contele Szapary, guvernatorul Fiumei. Ziua intoarcerei Suveranilor în ţară £ f O G A nu este încă definitiv fixată,- e probabil S că vor sooi in Capitală Mercuri saii Joui. f Defunctul dr. Ioan C. Aldescu, decedat din viaţă la Nissa, a lăsat, min testament, jumătate din fondul de 90.750 lei ministerului şcoalelor, iar biblioteca sa societâţeî studenţilor în medicină din Bucureşti. Dr. Aldescu a ocupat, multă vreme postul de medie primar al jud. Vlaşca. Vagonul de porumb s’a vîndut eri, la Iaşi, cu 1100 lei. Intr’o săptămînă de zile, preţul porumbului s’a urcat cu 300 lei şi tendinţa e tot spre urcare. La Brăila preţul vagonului e de 1150 lei. Ministrul de răsboid, g-neral Berendeî, a plecat în inspecţie, Ia Iaşi. D-sa a sosit, în acel oraş, erl dimineaţă, la orele 8. La gară, ministrul a fost lntîmpinat de d. genera! C. Iarca. comandantul corpului 4 de armată şi de toţi ofiţerii garnizoanei. Cu ocaziunea ultimei călătoriei a d Iul L. Catargiu, şeful partidului conservator, la Galaţi, o consfătuire a avut loc, Miercuri 15 Aprilie, la amicul nostru d. Victor Macri. . S’a discutat atitudinea partidului in viitoarele alegeri parţiale comunale, hiîndu-se şi ultimele dispoziţii cu privire la marea întrunire publică de la 19 Aprilie. D. Lascar Catargiu a sosit azi dimineaţă în Capitală. Erl după amiază s’a ţinut uu consiliu de miniştri, la ministerul de interne, între orele 3—5, sub preşedinta d-luî D. Sturdza. Consiliul profesural al Uni versităţel din laş), a luat în dezbatere, noul proiect de lege sanitară. D. dr. Bogdan, delegat al consiliului, a dat citire, în şedinţa de Mercuri seara, memoriului întocmit, la această privinţă. Proiectul este aspru criticat. Cu deosebire, articolul din noua lege, prin care se prevede ca doctorii facultăţei de medicină din Iaşi să treacă un examen de liberă practică, în Bucureşti, şi art. 35, privitor la concursurile de medici primari şi secundari, cari urmează să se ţină numai în Capitală, sunt sever ceuzurate în me morid. Memoriul, semnat de toţi profesorii uni-versilâţei din Iaşi, va ii piezintat ministrului de interne, de o coniisiune coniDUsă din d-nii profesori dr. L. Russ, dr. G. Bogdan şi Petru Răşeanu. Toţi drapeliştii §i fleviştii au fost invitaţi să fie Luni in Capitală. Luni seara grupurile aliate vor ţine o consfătuire plenară spre a discuta amănuntele luptei parlamentare în contra guvernului. Tot la acea consfătuire se va discuta şi ideia convocării unui congres liberal in cursul lunci Maiu. Noui Episcop de Rîmnic, P. S. S. Ar-chiereul Atanasie Craioveanul, a început o călătorie de inspecţie, în eparchia sa. P. S. S * a vizitat Luni Craiova, unde a inspectat toate aşezămlntele bisericeşti. Intre alte vizite ce a primit, a fost şi aceea a Rabinului evreiesc din localitate. In Iaşi s’a constituit un comitet pentru adunarea de banî şi obiecte de pansament pentru armata spaniolă. Iniţiativa revine unui funcţionar de la C. F. R, d. Anton Calzada, originar din Spania, şi mai multor colegi ai săi. Ia locul faimosului Zamfirescu, a fost numit inginer şef al judeţului Dolj, d. Petre Căliuescn. D. An. Stolojan a avut erl o lungă explicaţie cu d. Dim. Sturdza, în privinţa campaniei de culise ce aO întreprins în potriva d-sale ciţî-va guvernamentali da marcă. D. Stolojan s’a p'îns mal ales In contra unei persoane, care, de cînd cu legea instrucţiei, se află în bunele graţii ale primului ministru. Comuna urbană Hirlăd, din judeţul Botoşani, are un deficit de 52.000 lei de la alegerea actualului primar, adică de la venirea liberalilor la putere. In anul 1896, d. Rozan, actualul primar, prevăzuse tn budget încasări de 129 000 lei. încasările lusă urclndu-se num?I la 105 000 Iei. comuna a rămas In defi.it cu 24.000 lei. Anul următor, în loc ca primarul să mat scadă ceva din veniturile prevăzute Iu budgetul anterior, el le urcă, pe exerciţiul 1897 98, la 134 000 lei! Rezultatul a fost: un deficit de 52.000 lei. Din această cauză, primarul şl-a dat demisia. Faptul denotă ctt de Înfloritoare e starea financiară a comunelor noastre sub o-blâdnirea colectivistă Relativ la eroarea judiciară in privinţa crimei din strada Foişor, d. juîecâtor de instrucţie Cudalbu, însărcinat cu instruirea acestei afaceri, îşi continuă investiga-ţiunile sale. Eri a fost interogat Ion Aron, unul din nouii bănuiţi în crima din strada Foişor. Vom vedea dacă din primele cercetări făcute de poliţie şi continuate de d. judecător de instrucţie vor rezulta sarcini suficiente pentru trimiterea nouilor acuzaţi. Mihail Georges'U, Hie Florea şi Ion Aron, înaintea juraţilor. Numai după condamnarea acestora, poate fi vorba de revisuirea procesului şi reabilitarea celor condamnaţi în 1892. Pină una alta, nutnai prin îndulcirea traiului şi prin graţiere se mai poate face ceva in privinţa celor doi condamnaţi, cari trăiesc, dacă se va dobîndi convingerea că cei arestaţi acum sunt adevăraţii asasini. D. Gogu Cantacuzino, ministru de finanţe, se află iar foarte greO bolnav de ieri. 0 delegaţie de vr’o 200 de cetăţeni, alegători din Teleorman, va veni săptămînă viitoare în Capitală să ceară dlui Feri-chide numirea unui prefect antikiriţopo-list. Acesta va fi ultimul demers al proco-piştilor, după care, — dacă nu li se vor satisface cererile, — vor trece în opoziţie. D. Hallier, constructorul portului Constanţa, a fost operat cri de doctorul A ngelescu, fost intern al Spitalelor din Paris. Operaţiunea a reuşit foarte bine. POŞTA ADMINISTRAŢIEI D nil I. G. Balaş şi D. Christescu depozitari de ziare din Tecncid, sunt rugaţi să ne achite imediat conturile d lor pe luna Martie. Facem cunoscut cititorilor noştri din Te-cucid că Epoca se găseşte de vînzare numai la d. S. Horovitz. înohiriat Sn strada Liberlăţel colţ eu 1111*1111 tdl calea Rahovel, un grajd cu şopron şi o odae mare, curte mare de 800 m. p., care’ poate fi întrebtib ţaiă şi pentru depozit de maşine agricole, sad depozite de ori ce al*ă marfa. A se adresa la administraţia acestui ziar. Drogueria Brînduş BUCUREŞTI 27 Strada Clemenţei 27 (Ungă farnuarle) Drogue, Produse Chimice Specialităţi Franceze OBIECTE DE PANSAMENT Ape Minerale VELODROMUL ROMÂN Şoseaua Eiseleff, Rondul II Bncnrescî Duminică 19, Joui 23 şi Duminică 2) Aprilie curent MARI ALERGĂRI de Biciclete şi Tandem cu concursul renumiţilor ciclişti : Lanfranchi, hampionul Romei. Max; renumit ciclist Parisian. Mirion, ehampionut Vienel. Heller, renumit ciclist belgian. PREŢURILE LOCURILOR: Loja rangul I. lei 40; loja rangul II, lei 30; s’al I (număr o tal), lei 4 ; stal II, lei 3; galeria 1 Ied. Bdetee se gă-esc spre vinzare la administraţia ziarului «Universul», strada Brazoiaau No. 11. Bucureşti. Alergările vor începe la orele 3 şi juni. p. m. Biletele de Velodrom se găsesc de vînzare şi la «LTnd^pendance Ro imaine». Mobile de eînzare In Calea Victoriei, No, 78 etajul I. vis-â vis de Pasagiu! Romîn se vinde Mobilul diu 5 camere, cornoase din ; SALON, SALONAŞ. SUFRtGERID, ODAÎ de CULCARE BIROU, ANTRE şi alte diferite mobile elegante pentru complectarea ori cărei aranjam mte. Profitaţlde ocazie, fiind preţul convenabil. MOŞIA COPACIU dfn Vlaşca se vinde în Compt la Tribunal al de Vlaşca în ziua de 30 Aprilie 1898. Doritorii se vor adresa d-nilor ADOLPHE GUTTMANN Strada Ca-rageorgevicî No. 8. ____ Moşia Catanelo dia j idaţm Atg ş ii s/* °‘ă de gara CosleştI. întinderea maşiel e-ite 2400 pogoane. Se dă în defişa~e în:ă 400 pogome pădure, In total 2300 pogoana. Casă d) arenlaş, magazii. De arendat de la 23 Aprilie 1900 Moşia Elisa Stoeneştl din j idrţul IalumŢa, 2 ore’ da la gara Fundulea. întinderea moşiei este de 850 pogoana. C isâ da arendaş, magazii. Pentru ori ce infor.naţiuni privitoare la a-mlndouă aceste moşii doritorii se vor adresa la d. advocat Th. C.’As an, strada P.aţa-Amzi, No. 5. Mobilă Tapisată 1 2 Garnitură Mobile tapisate cu covoare, pluş de mătase compus de o canapea, 2 fotelurl, 4 scaune se vinde cu X*EI 300 Peste 20 garnituri In permanenţă gata. Pentru provincie embalagiu Gratis. Magazin de Mobile I. ttLOKHăV Piaţa AmzeT 5, colţ Calea Victoria! Doctor JULIU SCHACHMaNN de la Facultatea din Paris Calea Griviţeî 10 Alături de Ministerul Finanţelor Şpecial în boala interne de cop ! şi mamiş Consultaţiunl de la 2—4 p. m. Doctorul F- M AHOLESCU de la Facultatea de medicinii din Paris Itoale interne, de Femei şi Faceri (Lia moş) Tratează de asemenea boalele de copil şi Syphditice Consu'taţiuni de la 2—5 p. m. Pentru sîracl Luni şi J iul gratis 331 Calea Moşilor 331 Cabinet medical Au Bon Gout IMeu v ente des Hîis mts mi i’tlt en R0BES ET CHAPEAUX pour Oames Hobes et Jaquettos pour Filleites Costumes et Chapeaux p. Gar^omiois Pelerines, C'olles et Jaquettes p Bames CORSET* JOSSELIN mod&les nouveaux Ombrelles et En-Cas Haute-V ouyeaute Cliaiissures pour Enfants www.dacoromanica.ro EPOCA im---uimi Focarele Frigurilor F.icare de friguri se găsesc sub toate climatele şi In toate ţâri'e atit tn Europa cit şi tn America. Peste tot sunt mlaştme sati ape stătătoare, germenii frigurilor există In permanenţă. In climatele calde satl in sezonul cald, aceş'I germeni ră puiesc cu o intensitate dublă. Cind cine-va este silit prin situaţia sa să trăiască In ţări calde sad marecagioase, in mij-jocul acestor rnuzrae, cari daţi naştere la friguri, mijlocul cel mii simplu şi cel mal sigur de a se preserva sati de a se vindeca, dacă a fost lovit, este de a lua vin de Quinium La-liarraque. Intr’adevăr, întrebuinţarea vinului do Quiui-um Labbaraque preseraă In mod sigur In contra frigurilor, chiar In ţările cele mal insalubre. Dacă s’a Jăsat să fie lovit de boală, acest medicament eroic vindecă In scurt timp frigurile cele mal rebele şi cele mal vechi. Numai pentru a tăia un acces violent trebuie recurs la Qainina. Dosa de luat este nn păhărel sati două de liquer la fie-care masă. Vindecarea obţinută pi in vinul de Quinium Labarraque este mal radicală şi mal sigură de cit cu ajutorul chininei singure din cauza celor-l’alte principiurl active ale Quininel ce conţine Quiniumul La-barri que şi care complectează acţiunea Quininel. Quiniumul Labarraque este un extract complect al quinquinel conţinind toate principiile folositoare ale acestei scoarţe preţioase disol-vate in cele mal bune vinuri de Spania. Vinul de Quinium Labarraque este in mod Incomparabil superior orl-eârul alt leac mal cu deosebire in ţările de friguri, clnd bolnavul este silit să trăiască in mijlocul miasmelor ce i-ati cauzat boala. Din cauza eficacităţii sale şi a nenumăratelor vindecări ce a produs, Academia de Medicină din Paris a aprobat formula Quiniumulul Labarraque, distincţiune foarte rara şi care re' comandă acest produs ÎDcrederel bolnavilor din loate ţările. Acest produs se găseşte la toate drogueriile şi farmaciile. Avînd in vedere eficacitatea sa suverană şi capacitatea flacoanelor, vinul de Quinium Labarraque este de un preţ moderat şi mal puţin scump de cit cea mal mare parte a produselor similare, din care trebue să se absoarbă o cantitate foarte mare pentru a obţine • mică Îmbunătăţire, în loc de vindecare. (Olxicago) CEA MAI MARE FABRICA DE SECERATOARE culegat „IZBÂNDA” „Secerătoarea cu legat’ cea mal populară, preferată celor-l’alte din causa soHditatjt lucrului, functjonârei exacte şi puţinelor piese ce se uţeciţă. 150 yîndute în 1895 ; 198 vînclute în 1896 ; 265 yîndute în 1897. Cereţi o secerătoare uşoară, la lucru, nu uşoară, la cântar, care nu poate fl de eît şubiedâ. ’ Ruinai Izfoinda va corespunde. SECERATOARE SIMPLĂ W thi w" Trainic ă. im Jt ^ M Durabilă. 200» «ucAtI VÎNDTTB I PPEL <&- O— BUCUEEŞTî, Str. DOAMNEI 9, BUCUREŞTI maşini industriale de tot felul REZERVOARE DE TABLA DE FIER, etc. MARE DEPOZIT de ŢEVE DE PIER şi ACCESORII ŢEVI de sondags în docurile de la Brăila, nevâmuite Reprcsentanţa Generală a canei J*REU1XDEA7STEIW Co. Berlin FABRICĂ de ŞINE pentru CĂI FERATE şi MINE COSITOARE DE No. i MOREE l»f C.-N BRICIU FIN 'MODELE EXPUSE EA W. STAADECKER BUCUREŞTI, STRADA SMĂRDAX \o. 12 BRAILA, BULEVARD1JL CUZA, N«. 79 | SRAIOVA, Strada M. Kogăf ulceaua No. IO SINGUHui^ DEPOîsITAR âPEEXTJEATT ROMÂJNIA ~ ~~ !! BOALELE SECRETE !! Specific Antiblenoragic, Stoenescu CAPSULE eu eapaiTat de lada.salol şi santal Niel unul din antiblenoragicele existente pină acum nu împlineşte cele două eondiţiunl de asimilare repede şi nu irita traectul intestinul. Aso-eiaţiunea substanţelor ce compun aceste capsule este tot ce actualmente ştiinţa are mal bun şi mal încercat tu tratamentul blenoragiilor. Modul cu totul notl şt special după care sunt preparate aceste capsule, fac ca vindecarea să fie repede, complectă şi fără de a deranja stomacu ; ast-fel că convine tutulor persoanelor chiar celor mal debile. Acest noâ medica* ment vindecă In scurt timp complect şi radical scursorl, (sculament) noî şi vechi atlt la bărbaţi cit şi îa femei, precum şi bleuoarea, poală albă, etc. Preţnl unei cutii 4 lei. Asociat cu aceste capsule sa recomandă eu succes Injecţia «autaliua. Preţul unul ilacon lei 2.50. Dspoeitul general: Farmacia MIIIAîL. 8TOE1SESOTJ Strada MihaA Vodă, No. 55, Bucur eş'X. De vinzare la principalele farmacii din ţară. In provincie unde aceste preparate nu se găsesc, se expediază imediat contra uuui mandat poştal. wmmsmBMmmsm&asxBxzisa APA MINERALA DE BORSZEK (BORVIZ) Pentru excelentele sale p-oprietăţl a primit la expoziţia universală din Vien» diploma de dishneţiune şi Ia expoziţia din Paris medalia de argint. MuDo autorităţi rned.caN ati recuno-cut că această apă minerală posedă o excelentă putem de vindecare în diverse cazuri. Prin gustul săQ eel plăcut şi bogatul conţinut mineral, această apă amestecată eu vin, e recunoscută ca o băutură plăcută şi răcoritoare, superioara altor ape minerale. Exportatorii generali: D-niî LAZĂR & VERZAR în Braşov Depozitul general pentru Capitală la d-nul VASILK ORETOIU No. 17, Strada Covaci, No. 17 In provincie la diferiţi deportări principali. Vechia şi renumita Fabrică deT răsurii H. I. RIEBER OCASIUXE “I Din causa plecărel In strei-nfltate, vind eftin casele din Str. Plantelor, 76 lingă Bulevardul Paihe, 10 paşi tramway electric, (sub-so) avînd 6 camere, plus dependinţl. Chirie anuală 1500 lei, fără nici o sarcină. Casele din Strada Traian No. 52 tramway şi în Calea Du-deşti şi în Calea Călăraşi aproape, cu etaj, avînd două prăvălii. 6 camere, plus depen dinţi, chirie anuală 4000 le), pu-e la credit. Adresaţi-vă, Strada Traian No. 52, orde 8—1* ‘ 2 şi seara. I. K. OitPiilcpHiill. MOBILE de PIATRĂ / CONSTR UCŢ1 UNI / / pwtru /A,. Jr ‘ CA VO URI /S?/J şi ori ce lucrare de pia- z' tră se găseşte gata şi / Granit se execută în vas- / rele atelier de /Au*/ sculptură din /<£?/ Labrador cai-a / Porfir Grivi(ex / Gş/ Marmora 179 /c V Sn Monumente Blocuri, Plăci, Setirl, Trepte, Proteste, Pilatstre. i Str. Bomulns, No. 11 Clădire nouă cu ATELIERE mari speciale, pentru a corespunde în-tinderel ce a luat fabrica. In tot-d’a-una prevăzut cu materiale fiue şi eu luerătorl specialişti, astfel că poate efeetua orice comande de Trăsuri, CnpenrI, Cabriolete. Breacuri, etc. după cele mal noul modele, riva-lizlud cu ori ce produse similare din streinătate. Se găsesc şi TRASURI UZATE, cu preţuri moderate. TRĂSURI do COMANDĂ de la 1200 la 2000 Ui O «arporniţi* permanentă de ori-ee f fel de trămuri etd in tot-d'm-unn la (UnpoF.itia onor. clienţi Slâîîfil iSifTÎLEiORTII Bucureşti, calea Dorobanţilor, 117. Craiova, strada Bucovăţ, 18 Recomandă Marele lor Depăşit de MAŞIDIE b M* Ml JR C 1/ M t LOCOMOB1LE eu san fără aparat de ara pae de la 2 şi jumătate ptnă la SO caipntere BATOAZE de GRÂtî de toate Mărimile t BATOAZE de PORUMB No. 6, cu Elevator de la 2 şi jnmîtate pini la 12 ca! patere 9 pentru LOCOMOBELĂ şi en Mina Maşine de semănat, Maşine de ciuruit şi vînturat, Maşine de ales neghina şl secara din grâfl MT MORI DM MĂCINAT Instrumente trebuincioase Maşiaiştilor, Curele englezeşti de prima calitate Pietre de moară franţuzeşti, Maşine de secerat „WOOD” cu sad fără aparat de legat snopi Pluguri de Oţel făurit peeste tot ea nn» pină Ia 4 brazde COSITOARE GRAPE de FIER, cu două şi trei aripi, cu dinţii ARTICULAŢI ŢETB MtJE CAE AN pentru M.OCOJSOMSMM.E ş< altele In Atelierul Nostru primim Reparaţinni de LOt ©5IOBILE din ori-ee Fabrici VÎNZĂRÎ CU CONDIŢIUNÎ AVANTAGIOASE £23535 \ S^^^ramporljiJtfobile ni*» MAŞINE AMERICANE pentru BUCATE cu Patent-Ţegulator S a w DEPOU CcrleaTlevnei 226 u ■ ..... w 12.50 PRIMUS 12.50 care arde cu sgomot (urlă) Lei 17 SIRIUS 17 Lei care arde fără sgomot, fără fum fără miros şi fără fitil SINGURUL DEPOU _ A. RECHEXBERG Bucuresci, Strada Doamnei 3Vo. 31 GFESELţ (?aleajoilor 59 Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă, cu cea mal mare acurateţa şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei. Ţuică de FIossiea, Lacrima ’ de Prune VAR HIDRAULIC Calitate Superioară FABRICA Ernest Manoel & Qbled DIN _ Ţuica fie Goleşti __ (Marca dă ComeroiA rste dsţrnsă la Tribunalul Argeş) Ţaien «te fabricată «lin prune; singură ne» râtâmaUre sănâtăţei; cel m&i bun spetissant. Nu trebuie să lipsească din nici o ca«ă Mare Depozit la'gara Geleşif Cererile teemtrm en grea md me «nirememe In . ION Jt. JtlntXMCP, - IMrşd. a COMARMIC Comenzile se vor adresa reprezentantului general pentru ţoală ţara T. ZWEIFEL BUCUREŞTI IAŞI Calea Moşilor, 91» Strada Mitropoliei, 9• GALAŢI, Str»da Egalităţii, 40. . Bucureşti. -Tipowwwaacoromărfieă:*#1 No- 3-Bucur*5u