seria n.—amil iy, no. 73a Ediţia a treia JOIJI, 16 APRILIE 1898 NUMĂRUL 10 BANI AStON MKTMTEIjM îacep la 1 şi 15 ale fie-e&rei luni şi se plâ-tese tot-d’a-una Înainte Ia Bucureşti la Casa Administraţia! la judeţe şi streinătat» prin mandate poştal* Un an in ţari 30 lei; in atreinâtate 60 iel Şase luni ... 16 * » * 86 * TreS luni . . . 8 » > > 18 * Ub numSr In streinfftate S# han< MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ SiEE9A€7FIA STRADA CLEMENŢEI — No. 8 Ne. 3. TEEEEOJV NUMĂRUL 10 BANI ATTUAVE UKBBjJE In Bucureşti fi judeţe se primesc sumai a Administraţie In streinfitate, direct la administraţie ?' k toate oficiile de publicitate Aauneiurt la pag. IV . • » ţţ-30 b. bais > » » m , f 8.— lei » > > » n . . ■ . . s. » » Inserţiile şi reclamele 8 lei rindul UN NUMĂR VECHII) 30 BANI AItJII*7S®TStArFlA Ne. * — STRADA CLEMENŢEI — Ne. « ALEGERILE PARŢIALE Grandoarea şi decadenta unei conversiuni Cu conversiunea colectiviştilor lucrurile sunt astfel, încît discuţia serioasă trebue să înceteze, pentru a da loc zeflemelei. Căci este comic lucru a urmări cum bietele gazete colectiviste caută să mascheze fiasco conversiunel: este comic a vedea cum colectiviştii vorbesc de toate, afară de conversiuue. Dar, să arătăm această comicărie, înainte de conversiune, Voinţa Naţională avea totdeauna articole prime şi reviste asupra acestei mari întreprinderi a partidului liberal. Coloana întîl a ziarulul-cearşaf răsuna — eartă-ni-se expresia — de strigatele de entuziasm asupra a-cestuT proect de o concepţie sublimă. După conversiune, lucrul se schimba. Nu mal vedem articole de fond; timpul frumos al primelor Bucureşti s’a dus ; coloana întîia a gazetei colectiviste este văduvă de afacerea conversiunel. O vorbă nu se mal pomeneşte acolo. Biata conversiune este aruncată pe pagina a treia şi a patra a Voinţei şi aceasta numai provizor. Probabil ca aceasta chestie o vom vedea, în curînd, tratată Ia coloana a şasea. AQ dispărut, pentru conversiune, şi caracterele tipografice mari şi ochioase. Mitelul şi cicero cari odată serveaţi în pagina întîl ca să cînte viitoarea glorie liberala, ati cedat locul garmondulul şi chiar petitulul de la coloana a patra. Nici odată o grandoare nu a avut o viaţă mal scurta, nici odată o decadenţă nu s’a întimplat mal vertiginoasă, ca cele ce am văzut, val!... în viaţa factice a conversiunel colectiviste. Şi, dacă măcar am vedea, chiar sub forma disgraţiată a coloanei a patra, apărîndu-se nenorocita conversiune cu curaj, pe faţă, încă acest lucru ar fi o consolaţie. Dar nu. Voinţa—cea cutrîmbiţa glorioasa de la Magenta — nu îndrăzneşte să facă aprecierile el pro prii, ci se mărgineşte a reproduce de prin ziarele franceze crîmpeie de aprecieri asupra finanţelor noas tre şi asupra unei oare-care reuşite a conversiunel la Paris. Două nevinovate întrebări: Pentru ce Voinţa nu ne spune încă cifra care a acoperit operaţia conversiunel ? In genere, această ci fră se anunţă telegrafic în ziua întîia; cel mult, a doua zi. Iatâ-ne în ziua a şeaptea, şi Voinţa nu bine-voeşte a ne arăta cifra, ci ergotează în jurul el. A doua întrebare: Se ştie ca convenţia asupra conversiunel a fost încheiată şi cu un sindicat de bancheri germani. Pentru ce Voinţa nu bine-voeşte a ne vorbi de succesul obţinut pe piaţa germană, şi pentru ce se mărgineşte a extrage fragmente numai din gazetele franceze? Pentru ce Voinţa se face Tănase şi ne vorbeşte de una, cînd noi o întrebăm de alta ? Dar, să venim şi la extractele din gazetele franceze şi să vedem ce spirit se degajează din citatele Voinţei, cu privire la reuşita conversiunel la Paris. El bine! impresia pe care o capeţi este deplorabilă. Toate ziarele cu ale căror citate Voinţa se încearcă a ne dovedi că conversiunea a izbuit, toate încep cam ast-fel: aşa prefect In judeţul săti, dacă îndrăzneşte să facă asemeni lucruri In Capitală. Cu toate astea, guvernul va continua să pretindă că administraţia sa nu se amestecă In alegeri. UN BANCHET PENTRU GOBU E ştiut că cele două mari fapte ale regimului sunt : compilaţia d-luî Haret şi conversiunea lui Gogu. Este dar surprinzător că pentru d. Haret s’au dat trei banchete şi în onoarea lui Gogu nu s’a nici un banchet. Pentru a înlătura acea nedreptate strigă gătoare, noi propunem a se lua iniţiativa unul banchet pentru conversiunea lui Gogu. —---------—— ' Răsboiul de corsari şi neutrii Cu oeazia răsboiulul ispano-american se tot vorbeşte de răsboiul de corsari. Credem interesant a da elte-va amănunte asupra acestei chestiuni. In 1856 s’a înirunit, Ia Paris, o conferinţă cu scop da a defini şi a pune în armonie diferitele principii da drept internaţional maritim asupra iinunităţel vaselor şi mărfurilor neutre şi validitatea blocusuluT. Această conferinţă a admis, ca o consecinţă decurgtnd In moi obligatoriu din resoluţiile luate, suprimarea răsboiulul de corsă, adică Înarmarea vaselor aparţinînd particularilor şi comandate de particulari. Spania şi Statele-Unite n'aO aderat Ja aceît tratat. Begalele corsarilor Ţinta războiului de corsari este să păgubeşti comerţul inamic şi de a împiedica pe neutri de a face comerţul cu naţiunile In stare da războiţi, intru cit proprietatea privată nu-I d6 loc garantată. Corsarul trebue să obţia o scrisoare pifentă de corsă, şi ca să obţie aceas'â scrisoare, corsarul trebue să fie In regulă din punct de vedere al de aceasta, corsarul trebue să depue o cauţiune naţionalităţii; aceasta condiţie trebue să o primească şi’o treime din ecbipagiO. In afară pentru pagubâle ce ar pricinui pe nedrept. In fine, corsarul nu se poate face stăpîn pe proprietatea privată pe care a pus mina, de cit după ce a căpătat o sentinţă de la un tribu nai competinte. De altă parte, corsarul se bucură de toate avantajele ce asigură dreptul de războiţi, cu condiţia ca să se conforme riguros instrucţiunilor conţinute In scrisoare 1-pUentă. Aşa înţeleşi, corsarii se pot compara cu corpurile libere admise In războiul pe uscat cu franc-tiroril, In afară că corsarilor nu li se poate contesta calitatea de beligeranţi. Htarea de aslă-zî Actele pe cari le fac corsarii, vizita şi captu rarea bastimentelor, nu sunt contrarii tratatului din Paris; dacă această convenţie a suprimat pe corsari nu a suprimat Insă corsa exercitată de vasele de războiO; de fapt dar acest fei de războit! există, şi discuţia nu este de cît asupra principiilor aplicate pentru capturarea bastimentelor de comerţ, fie prin corsari, fie prin vasele de războiO. Punctele regulate In această privinţă de fra talul din Paris, sunt : 1) Pavilionul neutru acoperă marfa inamică, afară de contrabanda de războiO; 2) Marfa neutră, lu afară de contrabanda de războiO. nu este sesisabilă sub pavilion inamic ; 3) Blocus, pentru a fi obligatoria, trebue să fie efectivi adică menţinut prin o forţă Îndestulătoare pentru a interzice in chip real acce sul ţărmului inamic. Această imunitate a pavilionului şi a măr-fel neutre—In afară de chestia organizăm! corsarilor—este tocmai vorba de a se garanta, căci aceste prin-ipil nu afi fost admisa deSpa-nia şi Statele-Unite. Se şti© că Italia a luat iniţiativa de a provoca. Intre puterile cari nu sunt aDg»j»t0 'n conflictul ispano-american, un schimb de vederi In această privinţa. ^ ^ Foreign TRIBUNA LITERARĂ Educaţiunea în şcoală de Tli. D. Sperantia Progresul realisat pînă acuma Iu şeoll e numii în unele direcţiuni: ş’atl găsit metode, s’ati deschis căi mal practice şi mal uşurătoare pentru adunarea şi sisteinatf-sarea materialului intelectual, cu un cuvînt, progresat învăţămîatul. S’aft făcut chiar Îmbucurătoare progrese pentru educaţiunea intelectuală, mal ales în cursul primar, şi au Început a se face şi oare care îndrumări pentru educaţiunea fisică, dar nu s’a făcut nimic pentru educaţiunea morală, In cursul secundar. Chestiunea educaţiunil morale în şcoală este piuă acum la noi o problemă care nu s’a resolvit, pcntru-că nici nu s’a pus. Chestiunea educaţiunil morale la şcoală nu s’a pus la noi, de şi nu ne lipseşte pedagogia, adică nu s’a pus pentru că suntem prea stăpîniţl de uu fel de pedagogie. Sunt două feluri de pedagogii: ştiinţa pedagogică safi ştiinţa educaţiunil şi pedagogia practică saii arta pedagogică, ori pedagogia industrială. Din chimie, industriaşii aleg numai formulele şi procedeele de cari aii nevoe pentru industria lor, pentru materialul lor, pentru ţara lor. Pedagogii practici fac acelaş lucru cu pedagogia; importeazi ce găsesc : Insă pentru educaţiuuea morală, cum ne trebaeşte nouă, pentru şcoalele noastre, pentru şcolarii noştri, pentru ţara noastră, formu’a satt procedeul nu se găseşte în circulaţie printre cele-l’alte articole de pedagogie. Această formulă este un articol noii, şi n8 confecţionat încă. Pedagogii străini reduc educaţiunea morală la disciplină. Deosebirea Intre pedagogi e că unii se adresează numai Învăţătorului, iar alţii la educatori In genere; de alt-fel basa educaţiunil, adică a disciplinit, fiind pentru toţi frica de pedeapsă şi unii şi alţii îşi mărginesc sistemul la un număr ds reţete disciplinare. Iu ţările apusene educaţiunea morală se face în familie, în societate, la teatra, In biserică. învăţătorului nu’l rămîne de cît să recheme din cînd în cînd, la calea cea bună, pe cîte un ins care din Intîmplare s’a abătut. Pedagogii străini cultivă disciplina ca un mijloc de complectare a educaţianii morale. La noi Insă nu e vorba numai de complec-tare. In alte ţări, în ţările de pe unde a eşit pedagogia, principiile de morală au ajuns ceva organic, sentimentele morale par înnăscute, şi ceea ce se chiamă politeţă e mal mult un reflex al acestor sentimente de cit uu exerciţiu pe care cine-va şi’l impuue. La noi Iu şcoală trebue ca : a) să se desvolte sentimentele, b) să se stabilească priaeipiile şi c) să se îndrumeze şcolarii la practica virtuţel. Cum se pot realiza acestea în şcoalele noastre, în şcoalele secundare ? Pentru ca o acţiune oare-care, o acţiune conştientă A, să se îndeplinească, trebnie : 1) ca în minte, în punctul luminos al conştiinţei să se prezinte imagineî acţiunea A, adică să vină ideea A încă întovărăşită de tendinţa la acţiune. 2) In cîmpul cooştiioţiî să apară idei safi imagini a. b, c, d... x cari să ejute persistenţa imagine! A In punctul luminos al conş'iiDtit şi 3) Sentimentele ce vor întovărăşi toate aceste imagini a, b, c, d.... x, adică totalitatea lor să fie favorabilă imagineî A, adică acţiunel A. Deci elementele unei acţiuni A sunt, de o parte ideea principală A, cu ideile sprijinitoare a, b, c, d... x; iar pe de altă parte sentimentele corespunzătoare lor. Ideile formează planul, iară sentimentele, tendinţa la acţiune. Prin urmare ca să facă cine-va o acţiune bună, trebue: 1) ca imaginea acele! acţiuni să’l vină la minte, şi 2) acea imagine să fie susţinută de sentimente favorabile. Pentru ca o acţiune rea B, să nu se îndeplinească, trebue ca imaginea el să nu vină In punctul luminos al conştiinţil, sau KPOCA m chiar dacă ar veni, atunci de Îndată ce ea se va arăta, imediat să apară In clmpul conşliinţil una sad mal multe imagini con* trare cari să-l ia locul, să o alunge. * £duraţiunea morală, ca să facă imposibile acţiunile rele, va trebui deci să Îmbogăţească mintea cu imagini de acţiuni bune şi să obiclnuiască organismul ca pe aceste imagini să le asocieze strlns cu sentimente plăcute, sentimente cari deşteptlndu-se o dată cu apariţiunea imaginilor acţiunile bune În consecinţă, să le dea vigoare şi să le susţină. Mintea croeşte planul unei acţiuni, iar inima, adică sentimentele, 11 execută. Voinţa nu e alta de cit poarta de trecere de la ideie la faptă A educa voinţa nu Înseamnă alta de cit a educa inima, adică a obiclnui sentimentele plăcute să Întovărăşească şi să susţină In conştiinţă imaginea acţiunii moiale plnă ce determină şi fapta corespunzătoare ; căci ceea ce determină faptul, ceea ce deschide poarta voinţei, e sentimentul. Pericolul cel mare, Insă, nu e atlt din partea acţiunilor conştiente, pe cit din partea celor inconştiente. Ori ctnd In punctul luminos al conşliinţil se arată o imagine cu tendinţă la acţiune, numai de cit această imagine începe a fi lncoi j irată de alte imagini, unele înrudite cu dlnsa şi fa voi abile, cari o Întăresc şi o susţin, altele contrarie cari tind să o alunge din con ştii iţă. Isbtnda va fi de partea celor cari vor fi sprijinite de sentimente mal puternice. Lupta va fi cu atlt mal mare şi mal durabila, cn cit seutimeutele opuse vor constitui forţe egale. Lupta se Intlmplă Insă mal mult la acţiunile noul, adică la cele cari se prezintă pentru întliaşl dată. In măsura în care o acţiune se Indeplineşle de mal multe ori, In acea măsură lupta durează mal puţin; iar cînd acţiunea devine organică, se execută fără intervenirea conştiiuţil, adică devine acţiune inconscientâ. Ţinta edncaţiunil morale este de a forma pe oameni ast-fel ca toate acţiunile bune să le Îndeplinească inconştient, pentru ca de altă parte acţiunele rele să Intîmpine cea mal mare opoziţie In conştiinţă şi ca atare să nu se poată îndeplini. Basa educaţiunil morale e cultura sentimentelor. Cum vel cultiva sentimentele şcolarilor? Cu leeţiuniie directe de morală, mal ales de pe la virsta de 12 ani în'sus, nu se face nimic .• Catechismele nu mal aii nici o infim nţă. Lecţiile directe nu prind, şi e natural să nu prindă, căci în lecţiile directe dai minţii numai abstracţiuni, adieă rechemi In minte numai noţiuni abstracte, noţiuni aşa de fugitive şi nestabile ci nu deşteaptă nici cea mal slabă imagine care să fie ta-tovăiăşi'ă de sentiment, nici un fel da magi ie care sl poată fi ti adusă In fiptă. ldeia Ue unghiu, triunghiu, etc., are mal multă plasticitate, adică e mal sensibilă de cit ideia de dreptate, onoare, virtute, etc., pentru că unghiu şi triunghiu ne putem reprezenta In minte, şi cu toate acestea ce fel de sentimente poate deştepta ideia de nnghiii, triunghiu, etc. — Sftrşitul mtine — Xait er © «Arte - Ştiinţe DE ICI LE COLO Cercetarea literură. In cuiînd vom reîncepe seria imervievuri'or noastre, asupra literaturii romineştl. Iutervievurile acestea cari Începuseră a pasiona publicul cititor, atl trebuit să fie Întrerupte In toamnă, de oare ce noi le am sorocit numai pentru lunile de vară. Sperăm că de data aceasta opiniunile tuturor personalităţilor noastre literare vor fi Împărtăşite publicului, odată cu caracterizarea potrivită a fie-câreia. Voin putea da ast-fel publicului posibilitatea de a cunoaşte mal de aproape pe s riitoril săi de frunte. * » * # La Festivalul Artistic, pe care Comitetul naţional studenţesc ll dâ la 25 Aprilie la Teatrul I.yrie, vor da concursul lor : d nele Aristizz* Romanes'.u şi Z na de Nori; d ra Eiena Vida şi d nil V. Leonescu, Liciţi şi alţii. . . . ** * Intre publicaţiunile mal recente ale Academici, este şi o voluminoasă lucrare: Cimiliturile Rominilor. Preţul 3 lei. * * * Frumosul roman al iul Dmliu Zamfireseu, Viuţa la Ţiră, a apărut intr’tin elegant volum, la editura libiăritl Siork şi Mflller. « * * Un mărgăritar de artă* — O construcţie, care ca arhitectură e-.te o adevărată lucrare de arta, şi care e mpnit— pare—a aduna sub ai opc-ămlntul sâfi thintesenţa producţiunilor artistice a-e pictorilor noştri, este palaiul pe care d. Take Iunescu, fostul ministru al instrucţitl, si l’a ridicat In strada Cătunului. Aşa. numai ca un exemplu, salonul va fi un adevărat mărgăritar de artă. D. Simo-nidy. distinsul nostru pictor, a fost tusârci-nat cu decorarea plafondulul, care va fi ocupat de un splendid tablofi alegoric. Ca decorarea panourilor a fost Însărcinat d. Şt. fan Popescu, care ’şl face studiile la tflfiuchen, şi ale cărui merite publicul ie cunoaşte ln destul. Deocamdată n’am putut fura mal mult. Z. *** Astă-seară, la orele 8, d. I. G Mironescu, profesor şi proprietarul şcoalel de ţesâtorie din I'Şl. va ţine la sala Ateneului Romln o conferinţă industrială. B30FDMMAŢD MM. LL. Regele şi Regina vor termina vilegiatura Lor la Abazzia, la finele acestei luni. Cel mal tîrziii la 26 Aprilie, Suveranii se vor reîntoarce în Capitală. A A. LL. RR. Principele Ferdinand şi Principesa Maria nu se vor reîntoarce în ţară de cît la 10 Maiu. Aflăm că mal mulţi hăinarl şi samsari ovrei dia Capitală insistă zilnic la direcţiunea C. F. R. şi la direcţiunea serviciului maritim ca să vinză un vapor englez hodorogit. # Prin unele cercuri ovreeşti din Capitală se afirmă chiar că s’a reuşit a asigura concursul unor persoane marcante şi că vasul de sigur va fi cumpărat eu vr’un milion. - Se colportează chiar de către hăinan oare-care amănunte compromiţătoare şi sensaţionale, cari ating unele persoane sus puse. Deocamdată atît. D. Dim. Slurdza s’a întreţinut eri aproape o oră cu d. C. Stoicescu, asupra situaţiei guvernului şi asupra partiei-părei Romîniei la Expoziţia din Paris. In urma acestei întrevederi a început a circula svonul că d. C. Stoicescu va intra zilele acestea în minister, luînd portofoliul justiţiei, iar d. Palladi ar trece la domenii in locul d-lui Stolojan. *** Pe de altă-parte suntem informaţi că amicii d-lui Oogu Cantacuzino au început o perfidă campanie de culise în contra d-lui An. Stolojan, cu scopul de a determina retragerea acestuia din minister. M nistrul şcoalelor şi d-na Haret, cari se află acum In Italia, se vor reîntoarce ln ţară, la Începutul lunel viitoare. D. V. Istrati, şeful serviciului apelor de la ministerul domeniilor, a făcut un raport amănunţit cerînd consiliului de miniştri un credit de 900 000 lei pentru diferite îmbunătăţiri şi construcţiuni ce urmează să se facă cit mal curlnd la staţiunile balneare CălimâneştI, Govora, Căciuiata şi Amara din judeţul Ialomiţa. La Amara, o staţiune cu desăvîrşire nouă, se vor construi un hotel, o baie, un salon de cură şi o clădire rezervată direcţiunel băilor. Se aşteapfă votarea creditului pe săptă-mina viitoare, ca apoi imediat să înceapă lucrările de construcţie şi de reparaţiunl. O agresiune sabatical Primim următoarea telegramă din Galaţi: 14 Aprilie. «Azi, la amiază, d. Chiriacescu, primul redactor al ziarului «Patriotul», a fost victima unei brutale agresiuni din partea unui agent al administraţiei. *Et a fost atacat, pe o stradă laterală şi fugărit pînă în centrul oraşului. Poartă pe cap grave leziuni. Gardiştii prezenţi n’au intervenit. Agresorul a fost arestat de public. « Trăiască domnia legilor»! Victor Maeri, maior Constantinescu, S. Hociung, Z. Chiriac, V. Poienaru. Mtine, Joul 16 Aprilie, d nil A. Solacolu, ajutor de primar, şi Andricu, şeful compta-bilitâţel comuuale, vor pleca la Berlin, trimişi ln misiune diplomatică de d. C. F. Ro-beseu, primarul Capitalei. Aceşti domni vor negocia convertirea împrumuturilor exterioare ale oraşului Bucureşti, In sumă de 29 milioane. Se ştie că, ln urma falimentului Casei Pignateli şi Comp. din Rusciuk, parchetele din ţară aă Început urmăriri la contra afiliaţilor acestei Bănci, refugiaţi la noi, In oraşele după malul Dunărei. Intre alţii, era urmărit şi reprezentantul Cast! Pignateli din Brăila, un oare-care Angelini. Cum Insă s'aă Început urmăririle, Angelini a dispărut din Brăila. Sub un nume schimbat, el se refugiase ln Macin, unde se dedea drept profesor de limba franceză. De aici avea intenţiunea să treacă la Constantinopole, unde de sigur i s'ar fi perdut urma. Vigilenţa parchetului i-a dejucat Insă planurile. Angelini a fost arestat, Slmbâtă, ln Măcin şi expediat la Brăila. El este urmărit pentru falşurl în scripte comerciale. _ Putem spune, cu prilejul acesta, că falimentul Pignateli atinge piaţa noastră cu aproape 2.000.000 lei. Păţania d-lul I. Culoglu D. Iancu Culoglu este inspectorul archi-velor avocaţilor Statului, de pe lingă ministerul domeniilor. In această calitate, d. Iancu Culoglu, care este un om foarte activ, găsea că are prea puţin de lucru. Colaboraţia la ziarele liberale, sub pseudonimul—devenit celebru — de Stroie, Încă U lăsa lu de ajuns timp liber, pe care putea să-l întrebuinţeze, lntr’un chip mal util. Iutr’acest scop, d. Iancu Culoglu, pentru a da o direcţie activitâţel sale, lşl^ creiază un biurofi special, la ministerul deJdomeDil, biurcQ pe care ll intitulează, cu numele de serviciul de centralizare al proceselor Statului. Pentru un aşa de pompos titlu, d. Culoglu credea că miuistrui sâfi va lnscri ln budgetul serviciului de centralizare, o remuneraţie potrivită. Postul a fost, Intr’adevăr, luscris Iu budget. Surprinderea d-lul Iancu Culoglu a fost Insă mare, clnd la citirea budgetului ministerului, imprimat, a constatat, că nu numai nu * se fixa o leafă deosebită pentru noul post, dar i se reduce şi 13 60 » de toamnă • . . . » 9 95 > 10.70 Ovăz de primăvară • • • » 7.47 7 72 » pr. Maifi—Iunie • • » 7 45 7.70 » de toamnă • • • • » 6 25 6 45 Porumb pr. Maifi-Iunie » 5.71 y 6.11 » de Iulie—August • » 5 81 > 621 Cinquantină » 6.— > 6.40 La Galaţi s’a vîndut o cantitate de 3000 hectolitri porumb de 74.2 kg. cu preţul de lei 7-15 pr. hl. predat ln şlep ; patru partide de secară afi fost vlndute cu lei 8.10 — 8.50 pr. bl. DIVERSE DIN CAPITALA Explozia d« In fabrica A«»an.—Eri, pe la orele 4 şi jumătate după amiazl, o explozie puternică s’a produs la fabrica de u-leiurl a fraţilor Assan, situată pe şoseaua Ştefan cel Mare. Un cazau enorm, încărcat cu u-leiţi, a făi-ut explozie, dârimlnd z dul clădirel în care era aşezat. După explozie, incendiul s’a comunicat clădirel ; însă, oamenii din s-rvi-ciul fabricel prinzînd de veste, aO putut stinge focul înainte ca el să fi luat proporţiunl îngrijitoare. Im endln,-Aria noapte, la orele 3 şi jumătate, un incendifi puternic a izbucnit In calea Moşilor 317, la proprietatea d lui Ivan Si-minof. La sosirea pompierilor, focul cuprinsese întreaga c ădire, care a fost cu totul distrusă de flăcări. Pompierii atl reuşit, după multă muncă, sa localizeze ineendiul, care se iminsese şi la casele vecine, proprietatea d-lul Ioniţă Fiii-ptscu. Se bănueste că focul a fost pus cu inten-ţiune de către însuţi proprietarni Siminof, care a şi fost arestat la poliţie. O eroare jodleiară. — O eroare judiciară din rele mal mişcătoare s’a putut descoperi zilele acestea graţie unei fericite Intim-plărl pe care poliţia Capitalei a ştiut s’o fructifice în sensul reparaţiunel unei teribile greşeli. Iu luna Martie 1892. atl fost găsiţi omoriţi ln str. Foişor 50, clrciumarul P. Ghorciu şi soţia sa Anira. . . Bănuiţi fiind trei mşl şi anume: Gheorghe Croitoru, Ioan Vacă şi Gheorghe B dea, el afi fost judecaţi şi condamnaţi la şease ani de muncă silnică. In dosarul afacerel, s’afi găsit chiar mărturisirile inculpaţilor, probabil smulse prin mij'oa-cele cunoscute şi practicate, pe o scară întinsă, de poliţie şi de multe din parchetele din ţar». * www.dacoromanica.ro S P O C '& 3 Cel 6 ani fiind aDroape trecuţi, condamnaţii urmează a fi eliberaţi peste cîte-va lanl. Săptâmtna trecută inspectorul Otnescu este informat că cel condamnaţi sunt nevinovaţi şi că adevăraţii autori al teribilei crime, astă-zl cu totul uitate, dar care pe vremea aceea a emoţionat foarte mult Capitala, sunt cu totul alţii. D-sa începe imediat cercetările şi reuşeşte să afle că o oare-care femee, numită Maria spălătoreasă, cunoaşte pe adevăraţii autori al cri- mei. _ . Adusă şi cercetată, ea a mărturisit că cunoaşte pe 2 d n'rs autori si anume pe Minau» Gheorghe şi Iii» Florea, dar că mal este un al treilea pe care nu’l şt ie. „ , , , Chestiunea era acuma de a afla pe cel de al treilea, după ce—bine înţeles—detaliile date de Maria spălătoreasă aQ fost verificate şi dovedite ea exacte. T . Al treilea asasin este un oare-care Ion Arou şi el a fost găsit luerind la o bina în strada Spaniolă. . , . , Lu it Sn cercetare pe neaşteptate, el recunoscu fâiă nici o ezitare, că el este iniţiatorul şi principalul erofl al crimei. F ind tn servicitl, la moara d-rulul Guşă, care se afla in apropiere de circiuma nenorocitului Ghercifl, l’a cunosi-ut pe acesta şi s’a hotărlt să-l omoare spre a-l prăda. Fâcîndu-se o descindere la locul unde s’a consumat crima acum 6 ani, Ioan Aron povesti pe larg pregătirea şi săvîrşirea crime*, cum Împreună cu cel-l’alţt tovarăşi al săi, Mibail Gheo ghs şi I ie Florea, aO pătruns In prăvălie şi cum aO- omorit atît pe cîrciumar cit şi pe soţia sa, împărţind apot banii găsiţi. j oate aceste destăinuiri le-a făcut eu cea mal mare linişte sufletească, ne-arătlnd nici o re- muşcare. Parchetul, fiind avizat, va putea procede la repararea acestei grave erori judiciare, care se constata pentru prima dată, îu ţara noastră. Cite a te erori judiciare nu vor fi rămas nedescoperite şi condamnaţii pe nedrept afl murit prin temniţe! . Pungaş prins—Agenţii poliţiei de siguranţă afi reuşi a pnae mîna. astă noapte. în cîmpul Fioreascs, pe un vestit pungaş de meserie, Gheorghe Ion, care cu cîte-va zile înainte, furase prin spargere de la d. Tmlosie Penescu, din strada Căluşel, suma de 840 lei. DIN^ARA Un prim&r ncis de ţărani.—Dia Giurgiu ni se scrie că alaltă-erl după amiazi, primarul comunei Udenl, judeţul V aşca. care des-pe>ase pe sătenii din acea comună prin perse-cuţiunile lui barbare, a fost atît de crunt bătut de către mal mulţi locuitori, In cit după cîte-va ore de suferinţă, a şi încetat din viaţă. Parchetul a fost înştiinţat ri procurorul de Vlaşca s’a transportat la faţa tocului pentru instruirea afaeerel. Catastrofa difll.Ipnita.-Din Constanţa nl se comunică o mare nenorocire lntlmplată zilele trecute în comuna Lipniţa din acel judeţ. Pe cînd 40 de lucrători erafl ocupaţi cu dă-rîmarea unei case, din acea comună, de odată, acoperişul ca-el s’a prăbuşit fără de veste apu-cîrd sub dărâmături pe mal mulţi dintre dînşil. Panica a fort generală. Toţi lucrătorii cari scăpaseră, împreună cu oamtnii din sat, afl sărit în ajutorul nenorociţilor Doul dintre dînşil, femeia Mitra Tudosie şi muncitorul Petre Ivan-ciu, afl fost scoşi fără "viaţă de sub dărlmâturl. Alţi 7 dintre lacrătoil, "grav răniţi, afl fost conduşi la spitalul din apropiere. O crimă monstruoasă. — Sunt clte-va zile de cînd îutr’o livadă din marginea comunei Talea, judeţul P ahova. a fost găsit cadavrul fetei Maria Bulgaru, din acea eemună. Autori'ăţ le afl fost înştiinţate. Din cercetările făcute s’a constatat că nenorocita a fost asasinată de către un flăcăii din sat, numitul Ion Radu Nedelcu, care prinzind-o In livede şi voind să atenteze la pudoarea el, mizerabilul, la opunerea rezistentă a fetei, a injonghiat’o cu cuţitul ce avea la brîfi. Criminalul a fost înaintat parchetului de Prahova. El a mărturisit oribila-I crimă. EI tac şi Indoesc fuga cailor. — Eşti tu sigur că nu ne mal rămîne nici o speranţă ? zise ea. — Nici una. — Atunci: să murim ! — Oh! da, o vreafl! strigă ea. — Ascultă. La marginea acestui diurn... — Prăpastia se deschide, enormă îngrozitoare. — Pune pintenii în cal! — Da! — Să fugim mal iute! şi mal iute! — Da. — Să ne rostogolim amîndol... — După ce ’ml vel da o ultimă sărutare. — Na-ţio. — La moarte! Atunci calul amantului se repede In prăpastie ! Ea însă, îndemînatecă amazonă, întoreînd repede frîul calului, îl opreşte pe marginea prăpăstieî, şi pleeîndu-se, priveşte cu un surîs pe amantul—care cade sdrobindu-se din stîncă în stîncă,—întinzîndu-I braţele. Catnlle MendCs. yÎTiKifiiipif D. V. Lascar a făcut iert după amiazi o visită d-lui Eugen Stătescu, cu care s’a întreţinut aproape două ore. Unii drapelişti pretind că d. Stătescu va părăsi in curînd atitudinea i pasivă de pînă acum şi va intra în acţiune imediat după întoarcerea M. S. Regelui din străinătate. Monitorul Oficial de astă-zl publică decretele pentru avansările făcute pe ziua de 8 Aprilie. Seria începe cu Principele Ferdinand, care—după cum se ştie—a fost înaintat general şi numit comandant al brigadel a VIII de infanterie, din Capitală. D. Al. Djuvara va anunţa, tn şedinţa de Luni sau de Marţi a Camerei, o interpelare miniitrulud de justiţie în privinţa situaţiei magistraturel. Se promit oare-oarl desvăluirl sensa-ţionale. S’a constituit in Capitală o Bancă de scont. Statutele Bănceî, care are un capital de 2.000 000 lei, afl fost deja omologate de tribunalul Ilfov şi autoriza-ţiunea de funcţionare eliberată. însărcinaţii de afaceri al nouel Bănci sunt d-nil Emil Lăzărescu, loan Vlădo-ianu şi C. Hagi-Tudorache. Alegerile comunale suplimentare din Galaţi au fost fixate pe zilele de 9 Maiii, pentru colegiul I, şi 11 Maiii, pentru colegiul al Il-lea. Hotărîrea brutarilor din Capitală, de a scumpi preţul plinei, nu este un fapt izolat. Fenomenul s’a reprodus şi la Galaţi, unde de la 30 bani ehilogramul—plinea a fost ridicată la 32 bani, cu tendinţă de urcare. Dacă măsuri nu se vor lua, speculanţii, suntem siguri, vor căuta să profite, tot mal mult, de toleranţa culpabilă a autorităţilor, în dauna populaţiunel sărace din ţară. legiul al douilea de Senat, din laşi, şi mai mulţi fruntaşi din capitală şi din localitate. Consiliul de războia al corpului II de armată a achitat, erl, pe locotenentul Carp, din regimentul de infanterie de Botoşani, care fusese condamnat de consiliul corpului IV de armată la un an închisoare pentru abuzuri săvîrşile în servicia. Regimentul 4 de roşiori, a părăsit azi dimineaţă Capitala, în trei trenuri speciale, pentru a merge la Botoşani, unde are gar-nizona. Regimentul 5 de roşiori, care ÎDlocueşte pe fostul regiment al A. Sale, vasosimîine în Capitală. Sinoadele eparchiilor ortodoxe romîne din Sibifl, Arad şi Caransebeş, s’aă întrunit Duminecă în sesiune ordinară. Comisiunea numită pentru întocmirea regulamentului de aplicare a lege! Invăţămîn-talul secundar şi superior se va întruni Slmbătă, sub preşedenţia d-lul C. Dimitrescu-Iaşi, ca să înceapă lucrările. Nemulţumirile pensionarilor militari Am anunţat într’unul din numerele noastre trecute, că pensionarii militari se vor Întruni într’un congres, spre a aviza la mijloacele de a realiza cererile lor. Putem preciza astă-zl cîte-va din nemulţumirile, cari agită pe pensionarii militari. *** Cea mal principală este ordinul ministrului de războiă, privitor la comandanţii de batalioane al miliţienilor. In adevăr, d. general Berendeiă a dat ordine şefilor de corp de armată, de a recomanda dintre căpitanii In retragere, pe cel mal buni, spre a fi numiţi comandanţi al batalioanelor de miliţieni. El vor îndeplini, In acelaş timp, şi sarcina de ajutori al şefilor depozitelor de recrutare. Pentru acesle multiple servicii de cancelarie şi comandament, nu se ofere căpitanilor In retragere de cît modesta sumă de 100 lei pe lună, care a şi fost înscrisă, In bugetul anului curent. Atît faptul, că ministerul nu cere consim-ţimlntul căpitauilor în retragere, permaneni-zaţl astfel fără voia lor, cit şi retribuţia de de 100 lei, a indispus pe pensionarii militari. * * * Aceşti pensionari mal cer apoi şi dreptul de Înaintare, In miliţii, tn urma unul examen depus, Înaintea unei comisiunl speciale. Aceasta ar constitui cea mal frumoasă satisfacţie pentru aceşti veterani al armatei. * * * In fine, o altă plîngere ce formulează el, este şi aceasta că nu sunt avansaţi, în de-coraţiunite militare, ce aă primit pe cîmpul de războiţi. Sunt 20 de ani de la războiţi şi nu s’a văzut încă un ofiţer inferior avansat la un grad mal înalt de decoraţiunl. Primăria Capitalei a înaintat ministerului de interne un proiect pentru divizarea In două a filtrelor de la Arcuda. Proiectul a fost supus consiliului tecnic superior. Morţi prin asfixie. — Doul locuitori din oraşul Ploeştl, numiţi Grigora S:oicescu şi N. J:auu, culeindu-se alatăeri. seară îu camera pe care o locuiafl împreună, afl lăsat, în mijlocul odăeî, un maugal aprins, pentru a se încălzi. A doua zi dimineaţa, Stoieescu a fost găsit mort în paiul sâfl, iar cel-l’ait leşinat din cauza oxidului de carbon degajat peste noapte din mangal. Jianu a fost transportat în căutarea spitalului local, unde starea lui este considerată ca disperată. ^SŢREINAIAŢE Foc la bnrsa din Tiena.—O scrisoare particulară din Viena —Austria—ne anunţă că un mare incendii! a izbucnit, in cursul săptămî-nel trecute, la bursa din Viena. Din fericire, focul a putut fi localizat la timp. Sinistrul a ditrus numai frumoasa sală, unde se specula® «ef ete de Stal». Pagubele se ridică la peste 300.000 de florini. Depeşiie de azî (Serviciul «Agenţiei Romîne >) Petersburg. 14 Aprilie.—împăratul a primit erl pe ambasadorul Turciei, care a pre-sentat MajestâţiI sale pe Djcwad-bey, secret trt lSultanuluI, şi pe căpitanul Feizy-bey, sosiţi ia P-tersburg în misiune specială. Viena, 14 A riile. — Camera deputaţilor a adoptat cu 175 voturi contra 167, după o discuţie vio'en'ă, moţiunea stângei germane de a trimite unei comisiunl moţiunea de purere sub acusnţie a contelui Badepi, din causa prccedeurilor sale In timpul ultimei sesiuni parlamentare. n. Pentru sărăci Luni şi J >ul gratis 331 Calea Moşilor 321 Cabinet medical Dr. MENDELS0HN de la Facultatea din Paris Special pentru boale de Femei şi de Copii ConsuUaţiuni de la 2 — 4 p. m. 45, Strada Academiei, 45 (vis-ă-vis de Ministerul d» Interne) Intrare si prin (Jalea Victoriei 80. Bani găsiţi Cumpăr orî-ce mărci poştale uzate Romîne vechi saii noul; Pentru care plătesc preţuri mal mari de cît ori cine. Posed un un mare depoă de AlbumurI şi mărci pentru colecţie. PREŢURI CONVENABILE COi\ST. SISfMfoSCU Calea Victorie! 126, Bucureşti (Tutungerie Oeaziune rară Mal multa mobile de salon, salonaş, cameră de culcat, sală de mincare etc., în starea cea mal bună şi aproape noul, precum şi mal multe bijuterii, se vor vinde prin licitaţie publică in zilele de 15, 16, 17 şi 18 Aprilie curent, în Calea Câ'ărasilor No. 65. Lâ COCOŞ Magazin de Coloniale şî Delicatese Fraţii VA8MI.ESCU CENTRALA, colţ str. Şelari şi Smîrdan 53 SUCURSALA, colţ str. Smîrdan şi Sta-vropoleos 22. Pehtrn 8 Sutele Sorbit lori Fiind bine avortat cu cele mal alese Mezeluri, BrînzeturI etc., roagă pe numeroasa clientelă a-I onora cu eomandele d-nealor. Mare depou de vinuri, cogniac, etc. De închiriat în Străda Pătraşcu-Vodă No. 19 două safl patru Camere bine mobilate ori ţoală casa nemobilată : 8 camere, bucătărie, odae de servitori, trei intrări, curte şi grădină, casa unde locueşte proprietarul şi O casă Strada Herăscu-Năsturel No. 9, compusă din 9 camere, cămară, 2 curţi şi grădină. Ambele case în stil nott avînd gaz, apă, canal, sonerie, etc. „Clement" pentru dame, şi diferite MOBILE de vînzare în str. Ţărani No. 140 în fundul curţii în toate zilele de lucru de la 5 a. după p. Reconstituire de vii â forfait Cu garanţie de reluare cu sau fără direcţiune In timp de 3 ani J BRECHOIRE Inginer agricol, viticultor, — cavaler al meritului agricol GtAR ULMENI (România) MoMlă Tapisată- 1 2 Garnitură Mobile tapisate cu covoare, pluş de mătase compus de o canapea, 3 foteliiri, \ scaune se vinde cu LEI 300 Peste 20 garnituri îu permanenţă gata. Pentru provincie embalagiu Gratis. Magazin de Mobile I. ULCKMvN Piaţa Amzeî 5, colţ Calea Victoriei Loteria Spitalului Caritas din Bucurescî delegarea represen- 1898 Din causa vacanţelor paştelul neputîndu-se cere tanţilor autoritâţel ca să asiste la tragere TRAGEREA' VA AVEA LOC LA 26 APRILIE c. 09' O R A. 3 i>. tn. Ultimele puţine bilete se vinde : 1 bilet 1 leu, 5 bilete 4 lei Depositarul Loteriei #>. rt'Ft\riiFMl fm Pasaginl Vilagros 7, Bucurescî Suma cîştigurilor In valoare de Lei 20,000 s’a depus la Onor, Primăria cu recipisa Casei de depunere No. 305,95/98. Pentru provincie primesc mandate şi mărci poştale. Nu eun»t»ăi-a(i Maşini şi Uneite Agricole înainte tic a risila CEL, MAI MARE DEPOSIT DE TOT FELUE DE MAŞINE şi UNELTE AGRICOLE Medalia de Aur 1901 Medalia de Aur ISO1 EUGENIU BEHLES Representant General al Renumitei Fabrici TH. FLdTHER din Germania BUCUREŞTI Strada Ribescu- frodaf 1 şi 3 (In dosul Aşez. Brîncoveneştl) Se recomandă D-lor AGRICULTORI, pe lingă tot soiul de Maşini şi Unelte Agricole Industriale de o soliditate si perfecţiune neîntrecută * L0C0M0BILE şi TREERĂT0RI ti in renumita Fabrică TMW. FIMthER Premiate cu M E E A. L I A. E E A TJ R la concursul de la ŞCOALA DE AGRICULTURA de la Herăstrău 1891 TREERATOAOEA NOUA „Fliither“ Model IS9s PATENTATA Prevăzută cu Tripla curăţit oare, Trei vînturi ceea-ce uu posedă nici o treerătoare de orî-ce alt sistem existent şi TOBA PEN’TBU BĂTUT POBUMB aplicabilă numai la TREERATOAREA «FLOTHER» băttnd pe zi 150 plnă I» 300 cliile mari de porumb, cu sau fur A foi şi fără risipă Flugruri de tot felul !l “SE Cele mal perfecţionate şi solide, construite din oţel SECE BA TOBE simple, CONTINENTAL şi COHITOAHE Cele mai solide şi mai praciice. Model 1898 SECER AT0ARE „B0NNIE“ din renumita fabrică Hairester (America) Cele mal uşoare şi solide, construite din oţel garantat Garanţie absolută pentru buna’ funcţiorare §i material solid al tutulor maşinelor Representant general al renumitei Case SIMON BUHEEB «p BAUMANN — Pentru inatataţiuni de Mori perfect Automatice cu Ualţuri - - 5 www.dacoromanica.ro EPOCA oo (Chicago) CEA MAS MAME FABRICĂ DE SECERÂTOARE GULEGAT ____ „IZBÂNDA” cu legat’cea mal populari, preferaţi din canea lui, funcţionării exacte si puţinelor piese ce se uţcaţă. 150 yîndute în 1895 ; 198 yîndute în 1896 ; 265 vîndute în 1897. Ceretî o secerâtoare uşoară la lucru, nu uşoară la cântar, care nu poate fi de cît şubredă. Mit mal Izbind» va corespunde. w SECERÂTOARE SMMPEĂ »» I! w Trainică, im fi ^ fi Durabilă. aOAA BtcATi VÎNDUTE ! MAŞINE DE BUCATE din Renumita fabrică Gebrider Roeder din Darmstat, recunoscute ca cele mai bune şi cele mai econo-_ me în combustibile. Răi lucrate din Zinc de ori-ce dimensiune cu sobă pentru încălzit apa din Miale DUŞURI pentru CAMERE cu aer COMPRIMAT EXPOZIŢIA PEBMXXEKTA de LĂMPI PENTRU PETROLEU ŞI GAZ AERIAN MARCUS LITTMANN S-sor I. AVAPPNER Calea Victoriei No. 61 Tis-a-ri.