SRRTA IL—ANUL IV, No. 737
Ediţia a treia
MERCURI, 15 APRILIE 1898
NUMĂRUL 10 BANÎ
NUMÂRUL 10 BANI
anuncivhile
In Bneureatl ai judeţe *e primesc sumai la Administraţie
Ia străinătate, direct la administrare ţ la toate oficiile de publicitate Aaunciurî	1*	pag.	IV .	.	,	0.30 h. tas»
>	»	»	III	,	;	f	5.— lei	*
»	»	»	n .	:	.	s	î	*.— »	»
Inserţiile şi	reclamele	3	lei	rindul
UN NUMĂR VECHltJ 30 BANÎ
A	TRA ŢI A
CLEMENŢE! — No. »
ABONAMENTELE
tneep la 1 ţi 15 ale fle-eârel luni ţi se Pitesc tot-d’a-una Înainta
Ia Bucureşti la Cam Administraţia! le judeţ* şi străinătate prin mandate poţţal* Un an in ţară 30 lei; In streina ta ta 6* w» Şase luni . . . ÎS >	»	»
Trei luni . . . 8 »	»	* .** *
Un număr In străinătate 3» nant
SANUSCF.ISEUJK^SB ÎNAPOIAZĂ I3EOACŢIA
Ko. t. — STRADA CLEMENŢEI — No. S
0 mare afacere colectivista
Comitetul central al partidului conservator, ţinfnd seamă de propunerea făcută de către comitetele conservatoare din Iaşi, Blrlad, Brăila şt Huşi, a confirmat candidaturile :
A d-Ini GEKE1UL MÂNU la colegiul II de Senat din Iaşi;
A d-lui T. EMANDI ia colegiul I de Cameră din Tutova;
A d-lul C. BOEREŞCU Ia colegiul I de Senat din Brăila; şi A d-lui MAIOR C. TELEMAN la colegial I de Senat din Filcifi.
aaeoKSSsi	"	'	■ ■—
BOTUL PE LABE
Pentru a vedea şarlatania şi neghiobia colectivistă in materie de finanţe şi in special lipsa de cinste profesională a faimosului Gogu Cantacuzino, e bine să recapitulăm fazele prin cari a trecut conversiunea cunoscută, al cărei fi-asro va râmînea legendar.
Răposatul G.Em. Lahoyary se ocupase deja de conversiunea titlurilor împrumuturilor noastre cînd Gogu devine ministru. Ca o urmare a bunelor şi cunoscutelor raporturi dintre L’indâpendance Roumaine şi guvernul colectivist, reposa-lul a comunicat planul conversiunel ministrului de finanţe, Gogu.
Le spunem acestea pentru a arăta că ministrul de finanţe colectivist, nu are măcar meritul ideel conversfunel celor trei titluri a căror conversiune în 4 la sută a propus’o.
Gogu, cu Oeulta întreagă, comptaă Harţe mult pe această conversiune, pen-
u a ridica moralul partidului aşa de , iult zdruncinat de la început şi cu de-ăvlrşire ruinat In ultimul timp. voSe face un mister din această afacere; colectiviştii iniţiaţi In misterele partidului aveaO aere zîmbitoare şi tainice.
«Veţi vedea, în curind, ziceaţi el, ce «lovitură de mare însemnătate va face «guvernul zilele acestea*.
In adevăr, Intr’o dimineaţă, Gogu Cantacuzino, cu un aer de falşă modestie, care semăna foarte a obrăznicie, anunţa Camerei conversiunea a mal bine de patru sute milioane din datoria noastră.
Mare emoţie, mare entusiasm, mare delir!
Imediat gazetele colectiviste ati luat trlmbiţile lor de sărbătoare şi aO început a suna cele mal nesărate laude la adresa lui Gogu şi a partidului.
Colectivitatea era In picioare, aplau-dind de mal înainte «acest act metno-<rabil, pe care un partid, ca cel liberal, «poate să’l îndsplineascâ».
Noi, cari nu aveam nici un motiv de a ne speiia de proiectul de conversiune a unei părţi din datoria publică, de vreme ce pentru orl-ce om serios, convertirile de dobinzl mal mari In altele mal mici nu este o fa*mazonie, noi, am cerut imediat ca să ni se arate, condiţiile în cari conversiunea se propune a S8 face.
La această Întrebare lfgitimă, ni s’a răspuns cu injurii şi cu ironii. «Este «treaba mea, a declarat Gogu in Se-«nat; condiţiile conversiunel nu vă pri-«vesc pe d-voastre, mă privesc numai «pe miae personal». Iar colectiviştii aă aplaudat cu furie declaraţia ministrului, cu strigăte de ura ! să trăiască !
Cu tot entuziasmul factice şi ridicul al colectivităţii, oare-cari sgomote neplăcute începură a circula pe piaţă. Se şoptea de cel bine informaţi că operaţia conversiunel nu are aerul de a merge ca pe rotiţe de patine şi că ea intim-pinâ sirioase dificultăţi.
Pentru a înăbuşi acest sgomot care mal tlrziO s’a dovedit că era fundat’ Gogu pune pe un Epurescu oare-care ca să’l întrebe ce este cu conversiunea Iar ministrul de finanţe, luîndu-sl un aer solemn şi triumfător, răspunde" cam In ast-fel de termeni: «In momentele ac-«tuale conversiunea este un fapt înde-*plinit!»
Earâşl ura, bravo, să trăească!..
Iar gazetele colectiviste profitară şi de această ocazie pentru a ne înjura din noti.
El bine! Ctnd Gogu făcea declaraţia de mal sus In Cameră, el miDţea... ca un colectivist. Gogu nu tratase cu sindicatul de bancheri de cit pentru convertirea numai a 105 milioane din patru sute cincl-zecl cari erau de convertit. Şi Gogu făcuse această operaţie mal mult fn vederea unui împrumut de şeapts-zecl şi cinci milioane de cari a-rea absolută nevoie.
Va să zică, ministrul colectivist amăgea ţara cînd declara că întreaga operaţie a conversiunel era Încheiată şi terminată.
Această escrocherie, din partea unul colectivist, nu poate să aibl nici o însemnătate—pentru partid—de vreme ce escrocheria şi minciuna sunt plinea de toate zilele a partidului.
Numai peste cîte-va zile, Voinţa a fost nevoită să recunoască că Gogu a fost un mincinos, de vreme ce gazeta oficioasă, a fost obligată să dea detalii asupra conversiuneî parţiale de efectuat.
Această necorectitudine, însă,3 nu a împiedicat pe colectivişti să declare od conversiunea ce urma a se face, este, împreună cu legea învăţămîntulul secundar şi superior, cele mai mari acte pe cari ţara le-a făcut de la 1866 încoace.
In faţa acestor minciuni, declamaţii şi laude, noi am păstrat o atitudine neîncrezătoare.
Cunoşteam prea bine pe colectivişti, pentru ca urletele şi strigătele lor să ne ameţească. Am aşteptat să vedem rezultatul atît de trîmbiţat al conversiunel.
Rezultatul acum îl ştim. El echivalează cu un fiasco de clasa IntlT.
Colectiviştii şi-aă pierdut, faţă cu acest rezultat, plnă şi obrăznicia lor proverbială. Pe cit, înainte de conversiune, eraţi de lăudăroşl, ps atît acum, după conversiune, sunt de umiliţi. Numai o biceiul lor de a înjura le-aiămas.
Cit despre Gogu, pe cit, înainte de conversiune, declara că el ia răspunderea şi că nu dă voe nimărut să se amestece In această afacere, pe atît as-lă-zl, după fiasco, susţine că mal la urmă nesuccesul operaţiei nu-1 priveşte pe dlnsul, ci pe sindicatul de bancheri, care s’a Însărcinat cu conversiunea !
Partidul a pus botul pe labe!
AFACERI PATRIOTICE
Cei ce se îndeletnicesc cu căutarea de distincţii intre partidele noastre politice, pot trage folos de următoarea observaţie, privitoare la apucăturile ce disting pe conservatori de liberali.
Oricînd sunt liberalii la putere se des chide, sub pretext de prosperitate financiară şi de industrie ncţionălă, o eră da operaţiuni băneşti întinse şi de pretinse afaceri strălucite, cari toate dau loc la fa-lurite bănueli şi din cari se nasc milionari.
Această privelişte contrastează cu monotonia şi banalitatea administraţiunei financiare a conservatorilor.
Sub lunga domnie a lui Ion Brătianu, cînd samsarul furniturilor Statului lo cuia chiar în casa primulul-ministru, am avut răscumpărarea căilor ferate, ce refuzase conservatorii să o facă in condiţiu-nile cerute de la Berlin. De pe urma acestei strălucite afaceri au eşit la lumină o primă serie de milionari. Apoi a urmat răscumpărarea linieiCernavoda Constanţa, plătite mai scump de cît se cerea do compania engleză. Subscrierea acţiunilor Băn-cei Naţionale a născut o altă serie de milionari. Pe urmă, vînzarea moşiilor Statului la favoriţii regimului o făcut să mai înflorească un rînd de milionari. Agio-tagiul—pe care d. Cantacuzino l’a declarat necesar protecţiunei industriei naţionale—a mai adaos ceva la prosperitatea acelei aristocraţii a banului, de care a vorbit d. Delavrancea.
Cînd am venit noi la putere ne bucuram de aşa reputaţie, în cit Preşedintele Repu-blicel franceze a întrebat pe ministrul Franciei, dacă casele franceze pot risca a se presinta la licitaţia podului de peste Dunăre. Răspunsul reprezintantului Franciei fiind, ca succesorii lui Radu Mihaiu la ministerul lucrărilor publice nu se asemănau cu predecesorul lor, podul de peste Dunăre a putut fi dat renumitei cace franceze Fives-Lille.
Acum, liberalii fiind reîntorşi la putere, afacerile strălucite reapar.
Conversiunea, făcută zilele din urmă, a dat loc la prima emisiune care n a reuşit şi in privinţa căreia s'aă produs şoapte puţin măgulitoare.
Nu de mult, se mai făcuse o tentativă de afacere strălucită pentru colectivişti.
Vrem să vorbim de Casa rurală. Pentru motive patriotice—negreşit—sealcătuisei un proiect de instituţie, menită a îmbogăţ pe cîţi va proprietari cunoscuţi de mai înainte. Pentru motive patriotice se vînduse, sub Ion Brătianu, moşiile Statului corifeilor colectivităţii.
Tot pentru motive patriotice şi democratice trebuia acum să se revînză acele moşii. De ce, adică, să fi realizat colectiviştii un singur dştig la o moşie? După cum cîş-tigau la cumpărătoare, aşa trebuiau ei să cîştige şi la vinzare.
Ori tuni liberalii patrioţi, ori nu sunt,
0 mare afacere colectivistă
O consnltaţie juridică
In numărul nostru de erl am arătat modul incorect, să nu zicem mai mult, cum s’a adjudecat asupra unei societăţi problematice, asupra societăţii Helios o unor ovrei îndrăzneţi din Germania şi Budapesta iluminatul părţilor excentrice ale Capitalei; am arătat cum apoi, reuşindu se a se exclude prin machiavelismuri colectiviste, societăţile mari şi serioase de la licitaţie, s'aii dat societăţel Helios avantagii imense prin articolul 9 din caetul de sarcini pe timp de 40 de ani, cu dreptul de a se substitui chiar de la aprobarea con-cesiunei Companiei de Gaz şi în centrul Capitalei; am arătat marile dezavantagii ce decurg din această scandaloasă concesiune în prejudiciul comunei Bucureşti.
Ne remîne acum să relevăm epilogul acestei mari afaceri de cîte-va milioane de lei, din care se vor vedea operaţiunile compromiţătoare şi ruşinoase ale unor personagii colectiviste sus puse.
Pe drept sau pî nedrept, nu mai cer-setăm, Compania de Gaz se hotăreşte a intenta o acţiune primăriei Capitalei pentru că a dat societăţei Helios concesiunea prin art. 9 din caetul de sarcini, să ilumineze şi părţile centriee ale Capitalei, înainte de a expira concesiunea sa (1908).
In acest scop Compania se adresează d-lui P. Gr&dişleanu şi-i cere o consultaţie juridică.
D. Grădişleanu primeşte însărcinarea şi face în scris o întinsă consultaţie juridică, conchizind în favoarea Companiei şi îndemnînd’o să nu inttrzie de loc a da în judecată primăria Capitalei.
Marele organisator al afacere!
In urma hotărîrei Companiei de Gaz de a deschide o acţiune, intră în joc şi marele organisator al afacerei, d. Th. Meedinţeanu, reprezintantul societăţii Helios.
D. Th. Meedinţeanu a obţinut, acum 30 de ani, concesiunea pentru iluminatul Capitalei cu Gaz aerian. După obţinerea ei, d. Meedinţeanu se trecut-o asupra actualei Companiei de Gazcuadein regulă încheiate la tribunalul de Ilfov, primind drept despăgubire un milion 500.000 lei, după cum rezultă din acte. Acum acelaşi d. Meedinţeanu caută să realiseze un al douilea beneficiu, nimicind Compania de Gaz şi procopsind societatea Helios.
In faţa acţiunei deschise de Compania de Gaz, acţiune care nu era decît o luptă de viaţă şi de moarte între Companie şi între Helios, se angajează d. Eugen Stă-tescu ca avocat al primăriei şi indirect al societăţii IMios.
Şnut&ginl d-la! Eugen Stătescu
Cu cîte-va sile înainte de ase înfăţişa procesul înaintea Curţii de Apel din Capitală, pare că partisanii interesaţi ai societăţii Helios tiu erau siguri de izbînda lor. In consecinţă au deschis o campanie ocultă in contra unor magistraţi de la Curte.
Această campanie a răsuflat apoi cu două zile înainte de proces în «Liberalul», organ inspirat de a. Eugen Stăteacu. Acest ziar publică un articol în numărul său de la 7 Martie a. c. in contra magistraţilor da la Curţile de apel, făcînd cîte-va aluzii foarte transparente la doui magistraţi de la Curtea din Capitală şi ame-ninţtndui cu destituirea.
te înfăţişează procesul şi la bară apare inevitabilul d. Eugen Stătescu, cel care apare în instanţă de cite ori e vorba ca justiţia să priceapă cum că este în joc un interes colectivist de satisfăcut.
D. Grădişteann infailibilul
Care n’a fost însă surprinderea Companiei, cînd alături de d. Stătescu a văzut la bară şi pe d P. Grădişteauu, cel care cu cite-va săptămtnl înainte făcuse o consultaţie juridică în favoarea Companiei de Gaz.
Advocaţii Companiei, drept replică la apărarea d-lui Grădişleanu, aii citit consultaţia juridică a acestuia.
Şi d. Grădişteanu a explicat schimbarea sa la faţă prin următoarea exclamaţie :
— Eu nu sunt Papa spre a fi infailibil.
Curtea a dat cîştig de causă primăriei.
Cestiunea concesiuneî dată societăţei Helios va fi pusă în curind in discuţia consiliului comunal al Capitalei, spre a fi aprobată.	______
Speculatorii de morminte
In numărul nostru de la 10 Aprilie, constatam, ceea ce de altminteri constataseră şi toate cele lalte ziare de opoziţmne, că colectiviştii, cari altădată organisafl bande de manifestanţi cu ocasiunea universărel mor-ţel lui C. Â. Rosetti, în anul acesta afi uitat să facă chiar în ziarele lor cea mal
ă menţiune despre acest eveniment, ită insă că Voinţa Naţională şi Libe-al de la 10 Aprilie, îşi aduc aminte de letti pentru ca să ne spue că «eri s’afl ’init 13 ani de la moartea lui», etc. eribil cult păstrează colectiviştii memo-
www.dacoromanica.ro
că aminte de aniversarea morţel lui,
după două zile şi după ce aii fost stigma-tisaţi peatru aeeastă impietate de aproape unanimitatea presei.
Asta se cbiamă iubire de frică.
Gazetele colectiviste îmi fac efectul unor copil stricaţi, cari de frica biciului guver-nanţel cer iertare şi sărută imaginea unei persoane de... pe care jnclndu-se o uitaseră la gunoiă.	__
Iar Liberalul, mal mic dar mal ticălos, după ce sărută de silă imaginea, nu se poate stăplni d’a arăta pumnul guvernantei : după un articol elopios pentru memoria Iul Rosetti urmează expectoraţiunl triviale în contra d-lul Fleva care i-a prins şi de astă dată în flagrant delict de şar* latanism şi de speculaţiune asupra mormintelor.	11
Credeţi acum că la anul, la 8 Aprilie, cînd, după toate probabilităţile, colectiviştii se vor găsi goniţi de la putere şi cam fli-mînzl, el se vor jena de a reîncepe peleri-nagiile la mormîntul lui Rosetti, prin faţa Palatului ?
N’ar fi colectivişti dacă s’ar jena.
NU TARI, 01 6UVERNUL
Printre multele prostii ce debitează la adresa ziarelor cari au denunţat flascul făcut de guvern cu conversiunea, presa guvernamentală aruncă mereu vorba că acele ziare lovesc nu în guvern, ci în creditul ţării.
Aceasta întrece toate marginele.
In străinătate se cunosc foarte bine nesecatele resurse ale Romîniel şi nimic nu poate zdruncina creditul ei.
Dacă conversiunea încercată de guvernul colectivist n’a reuşit, aceasta n’are cîtu-şl de puţin a face cu creditul ţării, ci e numai urmare fatală a discreditului guvernului.	t
Guvernul colectivist a dovedit atîta incapacitate, atîta rea-credinţă, atîta neco-rectitudine în mînuirea finanţelor ţărei, în cît a ajuns să fie discaliflcat pe pieţele financiare unde se urmăresc cu atenţiune afacerile noastre.
Să nu cerce deci guvernul a confunda creditul său cu creditul ţărei, căei nu poate ajunge la alt rezultat de cit să se facă şi mai odios de cît este.
Să se convingă mai bine, daeă mai are un grăunte de minte, că a ajuns o belea pentru ţară şi că singurul lucru bun ce mai are de făcut e să plece.
Lumea întreagă va redea, după dispariţia acestui nevrednic guvern, că creditul nu e de loe vinovat d8 nereuşita conversiunel.
DIN STREINJTATE începutul răsboiulul
Mişcările răsboinice ati început, dar răsboitt încă tot nu e.
Se credea în general că Statele-Unile, profi-tiud de poziţiunea lor şi de împrejurări, vor face o lovitură strategică, atacînd repede Havana şi Iuînd-o.
împrejurările eraţi cum nu se poale mal favorabile pentru o asemenea lovitură. Forţele navale pe cari Spania le are acum în apele Cabane sunt inferioare şi în calitate şi în cantitate flotei de la K-y-West. Detaşamentele cele mari ale flotei spaniole se găseaţi la o depărtare de 8000 kilometri de Cuba, avlnd deci ne-voe de patru spre zece zile pini să ajungă la teatrul răsboiulul.
Dar guvernul din Washington, In loc să profite de această situsţiune şi să incerce de la început o lovitură botărîtoare, a’a mulţumit să ia o măsură slabă, ordonlnd blocarea coastei nordice a Cubei pe neînsemnata întiadere de 200 kilometri, de la Baia Houda plnă la Car-denas, şi aportului Cienfuegespe coasta sudică.
Blocada ac?a*‘a e îndreptată numai contra Havanei, capitala şi depozitul da războiţi; dar ea lasă deschise atîtea alte porturi, prin cari Spaniolii pot introduce materiale de războia şl provizii ce se pot transporta la Havana cu numeroasele linii ferate ce străbat insula. De altminteri, o depeşă a vestit că flota americană a plecat din nofl spre nord.
Din ce pricină afl renunţat Statele-Unite la prilejul bun ce aveaţi?
Se afirmă, zice «Nsue Freie Presse», că pînă in ultimul moment nu s’a crezut la Washington In izbucnirea războiului. Se spera că Spania va ceda la urma urmelor.
Se conchide de au că pregătirile de războiţi ale guvernului american sunt mal înapoiate de cit se spune şi se presupune.
Dar nici Spania nu pare a sta mal bine in această privinţă. Iatlrzierea pe care a pus-o flota spaniolă de a pleca de la insulele Capu-JuI-verde, cînd deja războiul era hotărit, vorbeşte in acest senz.
Strategie mercantilă
In ce priveşte conducerea războiului din partea Americanilor, se pare că la Washington s’a adoptat o strategie dictată de spiritul mercantil.
Guvernanţii amerieanl nn par dispuşi aă provoace hotărirl stngerosse. ci au vădit' de gind să târăgănească războiul, spre a zdruncina şi mal mult pe slăbită Spanie, a ruina complect finanţele sale şi a lăsa vreme partidei iezuite-carliste şi cele) anarhisto-socialiste să-şi eom-plecteze opera lor de sub-minare.
Cuba va căd^a atunci, aşa pare că se socoteşte la Washington, ca un fruct copt in poala Statelor-Unite.
O asemenea conduct re a războiului e puţin cavalerească, dar foarte posibili, de oare-ce Spania nu are aliaţi şi nu poate spera să capete,	Forelgn,
TRIBUNA LITERARA
uar vis
de Radu D. Rosetti
Cind ia Veneţia superbă Un Doge noti se alegea,
Alesul, un inel de aur In unda mărei asvirlea.
Jura că va iubi-o vecluie ;	.
Iar sînu ’nşelâtoarel mări,
Sălta spre dulcele el mire, Duclndu-I falma’n depărtări.
Dar viaţa noastră-I trecătoare... Odată Dogele murea,
Şi marea, pururea aceeaşi,
C’uu alt stăpîu se logodea.
Visam că m’alesesem Doge...
Şi’n haine scumpe îmbrăcat,
G’un gest solemu, diu Bucentaur} Inelu’n mare-am aruncat.
Era inelul de logodnă Pe care mi l’a dat ’napol Iubita mea, în ziua ’u care S’a pus o stavilă ’ntre noi.
Sfînt martor al iubirel mele, Frumos, nepreţuit inel,
Acum c’o altă ’nşelătoare Mă logodeam din noti, prin el.
«Ţi’l dati, logodnică iubită,
Strigam nebun, într’un aviul,
Ţi’l dati, ca să mă leg cu tine Cît vom trăi — pîn’la mormînt».
Iar marea se mişcă spumoasă,
Iu valuri mari, cil munţii ’nalţr, Mugind : «Eti sunt nemuritoare,
Tu vel pieri ca şi ceilalţi!»
Plecalti c’o trislă presimţire... Clrmil spre marele Canal—
Sdrobit, căzui pliugind pe scara Măreţului Palat Ducal.
Părea că rămăsesem singur... Vedeam doar munţi de apă ’nalţf, Mugind din val in val ecoul;
<Ca şi ceilalţi!... Ca şi ceilalţi!...»
De-odată, un talaz aruncă Pe treapta scărel uu inel ;
M’aplec, mă uit la el cu groază —
•••••••♦ • • • • • •
Şi mă deştept... tntr’un liotei.
Purtam in deget tot iuelul Pe care mi l’a dat ’napol Iubita mea, în ziua ’n care S’a pus o stavilă ’ntre noi.
Sfiul martor al iubirel mele,
Simbol odată pîngărit,
De visul ar fi fost aevea,
Nici marea nu te-ar fi primit!
Radn D. Boeettl.
Constanţa, 1898.
EPOCA
Lit or e -Arte - Ştiinţe
NOUTĂŢI
Judecata şi judecături! Mitropolitului Primat Ghenadie, do Baba Novuk, este titlul unei vuluminoase monografii a ceşti-unei care acum doi ani a pasionat şi indignat opinia publică a ţărel, precum şi caracterizarea celor cari ah judecat şi osln-dit pe şeful bisericel. Volumul se sflrsrşte cu splendidul articol Tristia, cel din urmă articol al prea regretatului mare orator :
Alexandru Lahovary.
*
* *
O rectificare. In numărul de alaltăerl vorbind d-spre Festivalul artistic care se va da la 25 Aprilie la Teatru Lyric, s’a strecurat o greşală.
Serata nu este dată numai «sub patro-nagiul Comitetului Naţional,» cum s’a spus, ci in beneficiul acestui comitet, cu concursul D-nelor Romanescu, Zina de Nori, al d rel Vida şi al artiştilor, V. Leonescu, Dinicu, Grigoriu şi Moceanu.
*
» *
Roman nod.—De vr’o ctt-va timp Încoace ah Început să iasă In ţara noastră, mal pe fie care lună clte un roman, teren literar aproape neexploatat plnă acum. Ni se semnalează, In vremea din urmă apropiata a-pariţ e a unul roman noh, tipărit la Tipografia Cucu, al cărui autor se ascunde sub pseudonimul Nelhj.
*
Moartea unul artist.—Zilele trecute a Încetat dia viaţa la Paris, Gustave Moreau pictor puţin cunoscut publicului mare, dar foarte mult apreciat In cercurile artistice; dinsul era elev al Iul Pisot.— A zugrăvit cu o deosebită putere figuri din Istoria Sacră şi din Muhologia Greacă, îmbrăclndn-le In strălucitoarele costume din veac. XIV.
Primul săii tabloti In felnl acesta a fost: Oedip şi Sfinxul, care la Început a fost aspru criticat, pentru îndrăzneala artistului de a Îmbrăca ast-fel un fond clasic. Totuşi, farmecul coloritului, fantastica lui splendoare, elştigă In curtnd admiratori entusiaştl şi numeroşi imitatori. La 1889, a fost numit profesor la Academia Artelor.
*** .
Ultima noutate literară de sensaţie, a Parisului, este apariţia romanului : Mate-lot, al lui Pierre Loti.
Un subiect asupra căruia se face tot teIul de comentarii In presa franceză este ideea lansată de ziarul feminist La Fronde de a înjgheba o Academie Feministă. Pe tema acestei chestiuni s’a lueeput şi o anchetă pe la «luptătoarele» de frunte, care Im-ă a dat un r* sultat asupra căruia ziarele sunt inepuisab le În zeflemisărl. Este citat In deosebi răspunsul d-nel Edmond Rostand care a dat ideea toaletelor pe care ar trebui să le îmbrace aeademicianele, la şedinţe. Coloarea verde ar fi pre'eratâ.
După toată socoteala presei franceze, numărul scriitoarelor mai demne de a forma Instituţia nemuritoarelor, d’abea dacă ar ajunge la... ciocl sati şase.

Contestaţiile electorale
ErI afi venit, înaintea secţiei a II a Cur-ţel de Casaţie, recursurile electorale din Brăila, Huşi şi PioeştI.
înalta Curte se compunea din d-nil St. Mândrea, preşedinte. Ciru Economu. Al. De-grea, Liciţi, Cuculi, R. Opranu şi Petrescu.
D. Gr. Buicliu lipsea.
Br&ila
Se ştie că unul dintre cel contestaţi, din listele electorale ale judeţului Brăila, este şi d. Al. Djuvara, fost ministru al justiţiei.
Tribunalul ljcal respinglud contestaţia, amicul nostru d. Gh. Dimitrescu, avocat, — a făcut recurs în casaţie.
înalta Curte a admis motivele de recurs şi a ordonat ştergerea d-lui Al. Djuvara din liatele electorale ale colegiului I.
Fostul ministru numai este, priu urmare, alegator.
Haşf
Se cunoaşte scandalul Înscenat de administraţia din Huşi, cu ştergerea unul mare număr din're alegătorii cel mal fruntaşi al judeţului, In vederea alegerel pentru Senat.
Cout-staţil sunt mari proprietari In judeţul Falcih şi mulţi diutre el, membrii marcat ţl al opoziţiei conservatoare.
Iată numele L>r:
D nil Alecu Negruţi, Ion G. Diamandi, C. P. Constantinescu, căpitan I /an Teleman, Ion Dobreanu, Dunitrie P. Roşu, Ion Sta-matiu, Vasile Pavli, Mihail Lecachi şi Gr. Iamandi.
Ieri toate aceste recursuri ati venit înaintea Ca-aţiel.
D. Ridu Ralea, administratorul financiar al judeţului Falcih, caie făcuse contestaţiile, prefectul de Huşi—d. dr. I. Munteanu, şi Însuşi candidatul colectivist ia alegerea de Senat, d. N Nicorescu, se aflafl faţă.
Recursurile pentru ştergerea tuturor a-ce-.tor alegători a fost susţinut de d. I. Cu-logiu, şeful avocaţilor Statului de la ministerul domeniilor.
Cum vedem, Întreg aparatul administrativ fusese pus în mişcare, pentru operaţiunea de radiare proiectata.
Dm nefni ire pentru colectivitate, Înalta Curte a judecat alt-fel.
Ea a admis mal îotlih recursul d-lul Gr. Iamandi, şters din listele electorale, pe motivul că ar fi votat anul trecut la Vasluifi.
Recursul a fost susţinut de d. G. Panu, senator, care a relevat prezenţa Intregel administraţii din Huşi şi a însuşi candidatului, d. Nicorescu. Clnd s’a Înfăţişat recursul în contra ceIor-l’alţI 9 alegători, contes-tatorii—administraţia—nu aii mal avut curajul -ă-1 susţină şi ah fugit.
înalta Curte a respins şi acest recurs, ca inadmisibil.	,
Alegătorii contestaţi rămfn buni înscrişi în listele electorale, ceea ce va fi, credem, o bună lecţie pentru guvern,
PioeştI
Colectiviştii din PioeştI contestaseră pe o mulţime dintre amicii noştri din listele electorale.
Avocatul Teodorini, ginerile Iul Radu
Stanian, fusese însărcinat cu susţinerea recursurilor In Casaţie.	,
Clnd ieri, termenul fixat pentru judecare, s’a strigat procesul, şi d. Teodorini, ca şi d-nil Ralea, Nicorescu şi dr. Munteanu, ah l’ugit.	.
Prin culuoare d-sa spunea alegătorilor contestaţi •
— Ăve{i noroc. Nu ’mi-au sosit actele.
La 13 ("25) Iulie se va deschide în Bruxelles al VlI-a congres internaţional de navigaţiune.
Congresul este pus sub Înalta protec-iune a M. Sale Regele Belgiei.
Guvernul nostru a fost invitat să par-.icipe.
Urcarea simţitoare a preţului grlnelor, In urma războiului ispano-american, a decis pe brutarii din Capitală să ridice preţul pli'-el.	.	.
Acum un an, nu era războih american, iar preţul griului a fost foarte scăzut. Totuşi, plinea se vindea cu acelaş preţ ca şi astă-zl.
Urcarea proiectată ar fi o nedreptate.
D. A. Henry, ministrul Franciel, a ost primit ieri, în audienţă, de minis-.rul de interne, d. Ferechide.
Se ştie că o casă franceză a reclamat, contra biuroulul de informaţii comerciale al d-lul T. Niculescu, care—prin informaţiile greşite ce a dat—i-a adus daune.
D. Henry s’a întreţinut cu d. Ferechide, asupra satisfacţiei ce se cuvine casei franceze.
Se ştie că defunctul Ion Crficiunescu a ăsat averea sa şcoalel din Mizil._
O eforie a fost instituită de primărie, In capul căreia fse afla, In ultimul timp, d. Isaia Georgescu.	_
In urma hotărlrel tribunalului din Buzăh, eforia a fost desfiinţată şi averea trecută la casa şcoalelor, de pe lingă ministerul ins-trucţiunel.
Printre alte chestiuni, cu cari se va ocupa consiliul comunal al Capitalei, convocat în cursul acestei săptămlnl, va fi şi aceea a parlicipărel oraşului Bucureşti la expoziţia din Paris.
In urma insistenţelor mal multor Înalte personagii colectiviste, d. Paladi a ho-tărît o nouă mişcare In magistratură.
E vorba de cazarea, in tribunalul din Capitală, a fiilor unul prefect colectivist, nepoţii unul influent om al partidului.
D. Gogu Cantacuzino, ministrul de finanţe, continuă a fi bolnav.
Starea sa inspiră Îngrijiri familiei.
Doctorul Frenkel, fost intern al spitalelor din Parts, specialist în boale de copii, primeşte de la orele 2—4p. m. Hotel Bristol.
~BOOwâî
* In urma Încurajării bine-voitoare a publicului şi Presei, «Cercul Artistic» a hotărlt organisarea exposiţiunel permanente de pictură şi sculptură In mod mal larg. Cu Începere, deci, de la 23 Aprilie c. exposiţiunea va fi deschisă In noul loeal din strada Regală (Casa Gobl).
Amatorilor cari doresc a lua lecţiunl de desemn, pictură, sculptură, etc., atlt ziua cit şi seara, li s’afi reservat o sală anume pentru acest scop.
Cronica Judiciară»
Abuzurile de la societatea de Petrol
ErI ah început Înaintea secţiei a 3-a a tribunalului Ilfov desbaterile In procesul intentat mal multor funcţionari de la societatea de petrol, invinuitl că prin diferite manopere sustră-geatl In profitul lor şl In paguba societăţii diferite sume de bani. Ales. Bruneanu, casierul societăţii. învoit cu Jaques Kosenzveig, magaziner şi Volt Rosenzveig, controlor, puneah la o parle din chitanţele constâtoare de predarea mărfurilor, însuşindu-şl el banii; asemenea se invoiah cu cumoărătoril de mărfuri, împărţind profliul cu dînşil, făclnd şi alte operaţiuni de asemenea natură. Bruneanu şi-a continuat operaţiunile cu alţi doul funcţionari, cari ah înlocuit pe fraţii Rozenzveig. _	,
Mal la urmă Bruneanu fiind şi el înlocuit cu d. locotenent Metupcin, cum acesta nu se pricepea şi afacerile s’ah lăsat pe seama sub-ca-sierulul Ştefănescu, matrapazllcurile afi continuat cu concursul acestui din urmă, astâ-zl decedat. Toate aceste fapte s’ati petrecut In anii 1S93 şi 1894.
Eri s’a luat interogatorul tutulor inculpaţilor prezenţi.
Desbaterile vor dura vro două zile.
„EPOCA” IN PROVINCIE
GALAŢI
Treburi colectiviste
Se ştie că consiliul comunal al Galaţilor se alcătuieşte normal din 15 membru Din consiliul actual s'ah retras prin demisiune 8 membri şi ah rămas In funcţie numai 7. In asemeni condiţii, conform legii comunale, consiliul ar fi trebuit disolvat şi un noh apel la alegători devenea necesar. Colectiviştilor însă li-l frică să se Inttlnească cu alegătorii şi recurg la tot felul de mes hi-nării pentru a prelungi o viaţă păcătoasă.
PlDă una alta, după o interpretare nouă dată legii de ministrul de interne, cel 7 membri s’ah Întrunit ieri şi ah ales un ajutor de primar In persoana d-lul G. H. Macri, fratele eroului Ştefan H. Macri, şi vărul lui Pavel Macri. Se ştie că de la retragerea d-lul C. Plesnită şi a amicilor săi, comuna n’avea nici nn ajutor de primar. De asemenea s’a confirmat mandatul dat d-lul Pantelimon PetrovicI de a face pe ofiţerul stării civile.
Slot legale asemeni acte ?
Alegeri comunale
Un moment a circulat svonul eă guvernamentalii, de frica căderii, ar fi renur ţat chiar de a mal face alegeri complementare pentru locurile vacante din consiliul comunal. De vre-o două zile însă se vorbeşte din noh că asemeni alegeri trebuie să se fată. Ba chiar aseară s’ah întrunit la prefectură căpeteniile colectiviste pentru a decide lista, dar mal cu seamă ziua alegerel.
Din gura unul colectivist ţih că ziua alegerel 11 preocupă mult pe aceşti onorabili. Prefectul ţine ca aceste alegeri să se facă în ziua de 11 Maih.
Le-a intrat groază în ciolane colectiviştilor şi pace. De ce le e frică, nu vor scăpa Insă, să fie siguri.
Ştiri premature
Patriotul, organ conservator din localitate, spune într’un articol recent că conservatorii gălăţenl s’ar abţine de la alegerile comunale complementare, In cas ciad ele s’ar face.
Nu ştih de unde va fi luat această ştire eonfratele nostru, dar ce pot afirma este că piuă acum comitetul conservator local n’a discutat nimic asupra acestor alegeri şi u’a luat prin urmare nici o decizie în vederea unei asemeni eventualităţi. Nu pricep cam ce motive s’ar aduce In favoarea unei abţineri, dar un lucru îl cunosc destul de bine că un curent puternic s’a format In favoarea conservatorilor şi că lista acestora ar avea o izblndă complectă pe toată linia. De acest lucru sunt convinşi şi colectiviştii.
Răzbunări
Răzbunările contra alegătorilor bănuiţi că n’ah votat cu colectiviştii la alegerea col. I de Senat, ah Început.
Pa lingă alte stupidităţi, Înregistrăm azi transferarea la Tecuci a telegrafistului Ion G. Cucu, care a participat la al douilea scrutin, după ce i s’a interzis votarea la primul scrutin.
D. Cucu este cumnatul amicului nostru Al. Nicolescu.
De la telegraf şi poştă se spune că vor fi mutaţi vre-o 6 funcţionari, bănuiţi de simpatii pentru causa conservatoare.
Ăsta e regimul liberal !
Iris.
Buletinul Economic
13	Aprilie.
Bursa din Bucureşti. — De clnd se cunoaşte In piaţa noastră, în mod pozitiv, că ultimul lmprumut-couversiune de 180 milioane a făcut fiasco pe pieţele străine, renta romlnâ 4°/0 scade zilnic. Emisiunea din 1889 (32V* mii.) nu mal cotează de cit 89 lei, iar cele-l’alte emisiuni 91 lei. Faţă cu cursurile de Înainte de ziua fixată pentru subscripţia publică a noului Împrumut (3 Aprilie st. v.), renta noastră 4°/o a pierdut dar trei lei la sută.
In proporţie aproape egală, cursurile &h scăzut şi la bursele din streinătate, tot după ziua de 13 (15) Aprilie. Plnă atunci renta romînească se menţinuse fermă, cu toată deruta la multe din celc-Palte valori streine, căci se credea că noul Împrumut va reuşi; îndată ce s’a văzut rezultatul sub-scrierel publice, renta noastră a început să scază.	ş
Mal trebue să semnalăm faptul că renta romînă scade în momentul clnd la toate bursele streine tendinţa a devenit mal fermă, chiar pentru efectele spaniole alît de neglijate, şi se menţinea bine riad toate valorile scădeah. Aceasta dovedeşte că Intre cursurile rentei şi situaţia creată prin răs-boiul americano-spaniol nu e r.icl o legă tură şi că deprecierea de acum a efectelor noastre e consecinţa nereuşitei tmprumutu-lul-conversiune.
Bursele streine. — Acum, clnd ostilităţile ah şi Început între Spania şi Statele-Unite, bursele streine ah pierdut neîncrederea de plnă acum şi toate valorile s’ah urcat In mod simţitor; plnă şi renta spaniolă exterioară, care scăzuse la 32,70, s’a urcat la 35,18, cu toate că agiul s’a ridicat în Spania la 72 la sută.
Pentru a învedera această urcare a cursurilor, iată aci o tabelă compai ativă Intre cursurile din ultimele zile:
Viena	10 Aprilie
Credit-Ansh&lt • • • • 347.25 » func. austr. • • 452 — » ungar, • * • • 367 — C. F. anstriace • • • • 338 —
LombarzI............... 71.70
Alpine ................ 152 30
Renta hlrtie austriacă 101.10 Rentă aur austriacă • 120 45 Rentă aur ungară • • 114.60 Paris:
Banca otomană • • • 520.50 LosurI turceşti • • • 99.50 C. F. austriace • • • • 726.—
Alpine............... • 335 —
Renta franceză 3*/*°/° * 105.75 Renta franc. 3 la sută 101.62
13 Aprilie 34975 455 60 369 70 342 20 72 20 154.40
101	40 120 85 120 20
527.50 100.75 732. -337.— 106.27
102	02
Londra:
Consolidatele • • • • 109.77	110.93
Preţurile cerealelor. — Griul continuă a se urca In mod simţitor pe pieţele streine şi e foarte căutat şi In porturile noastre, dar, din nenorocire, stocul nostru disponibil e aproape nul. In măsură mult mal mică s’ah urcat şi preţurile celor-l’alte cereale.
La Brăila s’ah vlndut clte-va partide mal mici de grih cu preţurile următoare:
1200 hi. de 75			kgr. .	. Lei 15 —		hi	mag.
3000	»	» 66 5	> . •	, >	11 90	>	şlep
3500	1	» 69	> • •	. >	13.10	>	caic
4300	>	» 66		, >	11.55	>	şlep
1500	>	» 67.7	> • •	. >	12.30	>	»
5000	>	» 76 6	> • •	, >	15 35	>	mag.
3600	>	» 68.2	> • •	. >	12 32	>	caic
4600	>	» 70 5	> « •	, >	13 62	>	şlep
4500	»	» 69 4	> . •	, >	13 30	>	>
In porumb s’ah făcut la Brăila transac-ţiunile următoare :
37 500 bl. de 77.5 kg. - Lei 7.25 bl. mag.
3	500 » » 78 » . . - » 8 0° » » Buletinele din străinătate aduc zilnic preţuri mal mari, cari permit ca şi In porturile noastre să se plătească cursuri din ce In ce mal bune. pretutindeni predomină părerea că răsboiul americano-spaniol va fi de mare folos pentru producătorii de cereale, căci preţurile vor continua a se menţine In urcare.
DIVERSE
DIN CAPITALA
Hoţi do ■ifoane.—D. M. Edelstein, casier şi representant al fsbricel de apă gazoasă I. Reiseber, a descoperit o bandă de hoţi de si-foane, care avea ramificaţiunl în toată ţara şi care opera de mal mult timp, acerslă pungăşie pe o s-ară Întinsă.
Pungaşii, furau sifoane goale de pe la diferitele fabrice de apă gazoasă din ţară, ştergeaţi după capetele sifoanelor firma fabric amulul de unde le furase şi apoi gravînd o altă firmă, le vindea pe la diferiţi fabricanţi.
Ştful aces’el bande, un anume H. Grinfeld, domiciliat în slrada Fetiţelor 16, a fost prins şi arestat la poliţie.
Servieiul de siguranţă, lnceptnd cercetările, a mal descoperit şi pe alţi complici în această puDgăş’e. Ah fost arestaţi indivizii H. Iusilberg şi fraţii Arzic şi Moise AJbert din Focşani, la domiciliul cărora s’ah găsit 640 de sifoane furate. De asemenea s’ah găsit un mare număr de sifoane Ia mal mulţi pungaşi din acesată bandă, domiciliaţi In Giurgiu, Olteniţa şi alte oraşe. In total, din cercetările făcute plnă acum, numărul sifoanelor furate se ridică la 6000.
Capul bandei, împreună cu complicii săi din Focşani, sunt arestaţi la poliţie, unde cercetările continuă.
DIN ŢARA
Viaţi lungă. —Din Botoşani ni se anunţă că în comuna Truşeştf, din acel judeţ, a sucombat săptămîna trecută, moşneagul Vasile Stan-citi, în vîrstă de 120 de ani.
Plnă la moarte, moşneagul s’a bucurat de întregimea facultăţilor sale. El lasă în urmă trei copil (!) dintre cari cel mal tînar este In vîrstă de 79 de ani.
Zdrobit de un obuz — O dramtt sfişie-toare s’a înttmplat zilele trecute pe dmpia din marginea satului ŞtefâneştI din jud. Ilfov.
Pe clnd mal mulţi copil se aflati cu vitele la păşunat, unul diDtr’ÎDşil. Niţâ, fiul lui Ion Gheorghe din ŞtefâneştI, găseşle pe cîrnp un obuz, rămas probabil de la tirul făcut de artilerie In toamna anului trecut. Copilul începe a se juca cu obiectul găsit şi lovindu-1 in focos, proiectilul face explozie.
Sfârămăturile obuzului ati lovit drept în faţă p* nenorocitul copil, care a rămas mort pe loc.
La auznl detunăturii, cel-l’alţl copil alergară In grabă la locul catastrofei, unde. spre marea lor groază, găsiră cadavrul camaradului lor, mutilat In mod oribil.
Alarma a fost dată tn sat şi părinţii nefericitului copil, In culmea disperârel, veniră şi ridicară după clnp rămăşiţele fiului lor,
DIN^REINAJAŢE
O scrisoare a ln( Fllostrat.— In unul din numerele noastre precedente, vorbind despre fostul locotenent Fi'ostrat, am spus că el se afiă In armata americană şi că a scris unul fost camarad al săti unele amănunte asupra felului săti de trai, In noua sa patrie. Am avut norocul si punem mina pe acea scrisoare şi ne grăbim a o comunica cititorilor noştri.
Iată-I cuprinsul, in extenso:
1898 Aprilie 4 Forthamilton
«Dragă amice,
«Mă grăbesc cu plăcere a răspunde la scrisoarea ta, tn care mă întrebi ce fac. Iată pe scurt situaţia mea:
«înţelegi bine tu că, aci ml am găsit patria care'ml trebue; deci m'am decis a avea o carieră, şi de oare ce n’am bani ca să învăţ, fără a face nimic alt-ceva, a trebuit să ’ml caut un loc, unde să am puţină ocupaţie şi multă iber-tate. Aceasta am gâsit-o intrînd în artilerie, unda sunt întocmai ca într’un pension ; darmal bine de mii de ori de cit în'r’un pension. Am o odae foarte buDă, chiar de lux, aşa zirlnd. Un refector foarte luxos, unde mănîne In belşug şt bine. In plus şi 100 de franci de buzunar şi lucrez între orele 12 şi jumătate; in colo sunt liber să intru şi să es clnd vreati.
Toţi suntem civil Îmbrăcaţi; numai clnd este de făcut instrucţie eşim în un:formâ.
Să mă crezi că pe lingă că îmi ajung scopul, să am o diplomă şi deci o carieră, dar multe mal Învăţ pe lingă această armată.
Să crezi că este o şcoa'ă întreagă a vagabonda şi a trece prin toate. Dacă ru’iar fi spus cineva vre o dată că poate să txiste o aşa armată, n’aş fi crezut; dar acum văd că se poate. Fortul mei are bibliotecă, sală de biliard, restaurant, tot felul de instrumente, etc. Avem concerte in fort la fie-care două seri, la cari vin toate familiile de prin prejur; iar de două ori pe săptămlnă avem baluri.
In fine, ce sâ’ţl spun, mă simt foarte mulţumit şi fericit. Lumea de aici eate foarte gentila cu ofiţerii: ne zicem pe num). Am tramway electric plnă in New-York, — căd fortul mei es!e peste ocean In Broh yn, unde es'e tot atlt de mare ca şi Ntw-York. Acum s’ati unit arr.? bele oraşe împreună.
La finele lui Iunie dati un examen de bacalaureat (matema'jce); cred că lntr'un an sâ'l dati complect, după care în urmă fac dreptul la universitatea de aci,—Columbia Colege, da'-ă nu voiti avea parale de a’l face în Anglia, spre a putea fi mal aproape să’ml văd familia în acest timp.
In fine, dragă amice, sunt mal mult de cit fericit. Inchipueşte-ţi, tu, că, dacă vreati, după 2 ani de stagiti la corp, pot să dati examen şi să am gradul de locotenent, care are aci 800 de lei pe lună. Înţelegi tu că îmi este deschis timpul : nu că vreati acum, dar se poate foarte bine să acceptez şi asta, bine înţeles, fără a negi ja dreptul.
Inchipucşte-ţl iu eă, soldatul, în armată, es’e tocmai ca un slujbaş la Stat. Dacă faci ceva mal mult peste serviciul tao, ţi se plăteşte deosebit, A=a de ex. bucătarul primeşte 50 lei mal mult ca soldat; cel ce face serviciul de secretar de baterie are 30 franci mal mult; lam-pistul are 20 trancl mal mult şi aşa mal departe.
Afară de asta, din an In an salariul se măreşte cu 5 franci pe lună, aşa că aci sunt soldaţi plnă şi de vîrstă de 50 de ani şi chiar prste, cari apoi es la pensie. Tu vel crede câ toate astea sunt basme, dar e chiar realitate.
Ceea ce Îmi pare bine acum, este să am primit ordin să fim gata pentru Havana. Să mal văd şi asta : toate le-am văzut, să mal aud şi muzicade gloanţe.	,	...
Să vezi cum se face aci retragerea : toţi, cu colonelul în cap, îmbrăcaţi tn mare ţinută. Trompeţii sună retragerea: la sfirşitul semnalului, o salvă de tunuri se aude, la care, drapelul după fort începe a cădea la sunetul muzical regimentului, cintind imnul naţional. E o frumuseţe si un spectacol foarte majestos, pe marginea oceanului.	,
Iţi trimet un program de concert ce dă aci muzica noastră, In sala de bal a regimentului, unde vine toată mahalaua. Ti-aşI fi trimis şi un carne! de ba), dar l’am trimis^ a -asă ca o curiozitate, să vadă şi el situaţia soldatului de aci.
Cu răsboiul lucrurile stati încordate ; pregătiri se fac mari, flotila mal cu seamă este grozavă. A trecut pe aci clte-va ore flota americană ce trece la Key-West lingă Havaaa, spre a împiedica flota spaniolă.
In caz cîud ostilităţii® înzep, atunci positiv că plecăm de aci In Florida. ^ Pentru un moment ati plecat în Florida regimentele de negri
şi de indigeni, cari pot suporta frigurile galbene din Cuba, căci tocmai acum este sezonul lor. In ftoe, ce-ar fi să fie, si crezi că nu regret nimic de viaţă, căci multe am văzut.
Te sărut de mii de ori Iohn Philoslrat Batterie H Port Hanrilton New- York
NUVELA
APARIŢIUNEA
i
—	E sigur, zise doctorul Vilborg, In momentul clnd luam cafeaua, că oare-cari fenomene cu aparenţa misterioasă şi inespli-cabilă, par că dah dreptate adepţilor spiritismului, şi că el pot afirma cu toată sinceritatea că ati văzut cu ochii lor, apariţii de fantome ale fiinţilor răpite afecţ U iei lor. Domeniul imaginaţiunilor, nu are margini şi facultatea pe care o posedă creerul omenesc de a reproduce imaginile cari se formează In el, este susceptibil a se desvolta plnă la esces la firile nervoase şi autrenate la acest exerciţii), la acest sport, dacă voiţi, spre a întrebuinţa un termen de actualitate.
Avaem o soră de o frumuseţe uimitoare şi pe care o iubeam mult; era cu cinspre-zece ani mal mică de cit mine. îşi petrecuse copilăria la ţară, In Vandea, unde legendele sunt nenumărate.
Intr’o seară, pe clnd mă preumblam cu ea prin împrejurimi şi clnd împlinise opt-spre zece ani, lntllnirăm In drum o bâtrlnâ, care era în vîrstă ca de vr’o sută de ani şi care trecea drept vrăjitoare. Bâtrîna Începu să vorbească In dialectul el, pe care soră mea nu-llnţelegea.
Cerşetorind, vrăjitoarea ne urmă şi iată ce spunea :
«Frumoasa fată se va mărita... Un tlnăr moare de dragoste pentru ea... Ah! văz multă Întristare şi durere... Căci un copil abia zămislit o va ucide... Dar tlnărul va trăi mereh cu ea... Sufletul el rătăcitor o să vie fără încetare să plutească împrejurul celui care o iubeşte... Din moarte va nsşte viaţa, viaţa care Însufleţeşte aerul şi tăcerea.,. O viaţă care este peste tot şi nicăerl !... Fericire In acelaşi timp şi nenorocire!...
—	«Destul, bâtrîno», 11 ziseiti eh şi-I dădui un franc, pe care ea 11 legă In colţul batistei şi plecă.
Vorbele el ’ml produsese o impresie neplăcută, căci sora mea era slabă şi delicată.
Clnd după un an se căsători cu unul din prietenii mei care o iubea !a nebunie, Îmi adusese aminte de vorbele vrăjitoare, cu oare-care temere. Şi etnd sora mea plecă cu soţul el In călătoria de m n'ă, mi se strlnse inima.
Din fericire ea se întoarse sănătoasă.
La acea epocă hotărll să mă aşez la Paris, unde şi plecai, fără si mă gîndesc că dupe şase săptămlnl voiti primi telegrama fatală care îmi anunţa moartea aproape subită a prea iubitei mele surori.
II
Opt luni trecuseră de la această nenorot-ifă întlmplare şi m’am dus să petrec vacanţele la cumnatul mch.
L’am găsit destul de liniştit In aparenţă. El Îmi arătă o prietenie foarte mare. La masă, după ce amîndoul căutasem să vorbim de moartă, el era foarte nervos.
După cafea, el mă luă în salon şi ne a-şezarâm faţă In faţă. Atunci mă gtndil la «ea» şi Jacrămile inii umplură o hil.
Cumnatul meh mă privi, se sculă repede şi puindu-ml mina pe umăr, zise:
—	Vrei s’o vt zl?
Am sărit în sus creztnd că Inebunesc.
—	Vrei s’o vezi ? repetă el cu mal multă tărie.
Şi fără să aştepte răspunsul meh urmă:
—	«Ea» e acolo, o simţ aproape de noi... va veni, da, Îndată!
III
Lampa se stinse singură; cercai în zadar să lupt In contra acestei n< bunii.
Atunci îmi reamintii pro'eţia bâlrlnel şi o trare nelinişte mă cuprinse. Nu puteam să scot nici o voibă şi mi se părea că eram ţintuit pe fotoîih.
Cumnatul meh se rezimase de cămin ; vedeam ochii lui strălucind In tutuneric.
—	Uite, zise el, priveşte bine uşa din fund: pe acolo va intra ea, pe acolo intră lot d’auna! O vel vedea apărînd de la perete, In alb, ca şi cum ar veni prin zid. Auzi paşii el... II auzi ?
In adevăr, crezul că aud o alunecare pe parchet.
—	Eşti acolo, iubita mea ? strigă el.
De astă dală auzi o trăsnitură In zid. A-tuncl el îmi apucă mina.
—	O vezi ? O vezi ? zise el abia respi-rlnd. Ea vine spre noi. Tu nu o recunoşti oare ? Cu toate astea e surlsul el !
Eh nu vedeam nimic, dar un mare dor de ea mă cuprinsese şi voiam s’o văz ca el, căci nu mal era nici o îndoială că el o vedea I
Eram foarte mişcat şi făceam mari sforţări In creerul meh spre a exterioriza imaginea el care era In mine.
De o dată o lumină vie mă orbi şi mi se păru că o umbră albă trecu priu faţa mea ; scoseih un ţipăt şi tm-hiseiti ochii.
—	Ah! al văznt-o, strigă cumnatul meh cu nn aer de mulţumire... Asculto-o acum... asculto... S’a aşezat la piano.,.. Ascultă aria el favorită!
Şi ca adineauri cu ochii, auzul meh făcu o mare sforţare. Aerul Începu a clnta In creerul meh, pe urmă, Încet, melodia păru că ese din mine şi ca şi cum degetele el ar fi alunecat pe clape, placul păru că scoate sunete foarte dulci. In acel moment emoţiunea a f< st aşa de puternică, In cit am leşinat.
IV
—	Clcd ’ml-am revenit tn simţire, lampa era aprinsă; In faţa mea, cumnatn-m/ h, palid ca ceara. Îşi ştergea fruntea de sudoare.
Doctorul Vilborg tăcu.
__ Şi apoi ? zise o doamuă nerăbdătoare.
_ El bine, d-nâ, zise doctorul surlzlnd,
v’am spus’o adineauri.
Domeniul imaginaţiei omeneşti nu are margini apreciabile...
Mareei L’Hauren.
www.dacoromanica.ro
S P O C A
8
RESBOIULISPANO-AMERICAN
(Serviciul * Agenţiei Rjmîne*)
Key-West, 13 Aprilie.—Corabia spaniolă Cătălină a fost capturată lingă Havana de încrucişătorul american De-troit şi condusă la Key-West.	.
Londra, 13 Aprilie.— Se anunţă dtn New-York ziarului Times că secretarul departamentului de război ar dori să trimeaţă îndată trupe regulate In Cuba, dar generalul Miles crede primejdios de a trimite acolo mai puţin de 50.000 de soldaţi.
El recomandă să se aştepte pină s o organisa numărul necesar de trupe.
Blocarea Cubei
Londra, 13 Aprilie.—După ştiri venite de pe bordul lui New-York, care ac«m se oflă la Havana, monitorul Puritan, încrucişătorul Cincinatti, cawome-rele Maehias, Nashville, Castine şi New-port, precum şi torpiloarele Foste şi Wintstow au plecat azi dimineaţă pentru a face blocarea lui Mcdanzas, Maniei şi Cardenas. Restul flotei a făcut un marş general înainte cu o jumătate viteaă.
Madrid, 13 Aprilie.—Cu toate raporturile americane, forturile din Havana n’au tras nici un foc asupra escadrei americane, de oare-ce aceasta nu t>’a apropiat în de ajuns de Havana.
Havana, 13 Aprilie.—Bateriile fortului Morro aii tras din noii de dimineaţă asupra flotei americane, dar fără să rbţie nici un resultat.
Havana, 13 Aprilie.—Vaporul Herrera, venind din Sagua, a putut să forţeze blocarea şi să intre în port.
Capturările
Londra, 13 Aprilie. — O telegramă afişată în localul Lloydului zice că cele şease corăbii comerciale spaniole, capturate de americani, vor fi puse în libertate în curind.
Havana, 13 Aprilie.—Americanii au capturat două goelete spaniole.
Biloxi, 13 Aprilie. — Corabia Winona a capturat vaporul spaniol Saturnina.
Mişcarea escadrelor
Londra, 13 Aprilie.—După ştir! din Cap-Vert, escadra spaniolă se află tot In insulele capului Verde. Se asigură că ea va pleca mîine.
Criza din Washington
Washington, 13 Aprilie.—Circulă svo-nul că politica urmată de d. MacKin-ley, in privinţa războiului, a oausat o scisiune în cabinet şi că miniştrii de războiu şi de marină ’şt-ar fi dat de-misiunea.
Washington, 13 Aprilie.—D. Sherman ■şi-a dat demisia din ministru al afacerilor străine. Postul său s’a oferit d-hii Doy, care, se zice, ar fi primit.
Armata Americană
Washington, 13 Aprilie.—D. Sherman a declarat că guvernul are de gînd să lase pe insurgenţii din Cuba să lucreze singuri deocamdată; li se va da tot necesarul în arme şi muniţiuni pentru a pune toată armata insurgenţilor pe un bun picior de războiu.
Miliţiile americane nu vor merge la Cuba de cit cind se vor fi obicinuit cu de-8&vlrşire cu oboseala.
Ncw-York, 13 Aprilie.—Cablul sub-ma-rin a f st tăiat la 10 mile de Havana. Extremitatea sudică se află pe bordul luî Mangrove, care a fost înarmat ca corabie destinată să puie cabluri.
Key-west, 13 Aprilie. — S’a dat ordin pentru a împiedica corăbiile şi ziariştii de a urmări mişcările flotei.
Agitaţia ditt Porto-Mtico
Paris, 13 Aprilie.—După crrerea consulului Francif-I la [Porto-Rico înernciş&to-rul Amiral Rigault de Genouilly a primit ordin de a merge în apele din Porto-Ri'O.
Londra, 13 Aprilie. — Se anunţă din New-York ziarului «Times» ră comodo-rul «Sumpsom» a luat măsuri pentru a bloca San Juan din Porto-Rico.
St. Thomas, 13 Aprilie.—Agitaţia creşte la Porto-Rico. S’a proclamat starea de a-sedift.
Mesagiu! lut MacUInleg
Washington, 13 Aprilie.— Camera şi Se-netul au adoptat resolufiunea declarînd că starea de războiu intre Statele-Unite şi Spania există de la 9 Aprilie.
Congresul a autorizat încă pe Preşedinte să useze de toate forţele de uscat şi de mare.
Azi se va prezintă congresului mesagiul d lui Mac-Ktnley, recomandind declaraţia de războiii formală de făcui Spaniei
După o depeşă adresată din Washington ziarului Imparcial, numeroşi indivizi aparţinînd miliţiei Carolinei de sud au refuzat de a părăsi acest Stat.
Americanii prepară să trimeată insurgenţilor o expediţie compusă din artilerie ?i cavalerie.
{Serviciul particular)
Madrid, 13 Aprilie. — Ministrul Moret a declarat că m* poate fi teamă de o întrerupere a comunicaţiei telegrafice cu Cuba, de oare-ce, chiar dacă s’ar tăia cablul cu Key-West, ar rămîne cablul Bermanda-Jamaica-Pernambaco. Ministrul a adăo-gat că protecţia cablului stă sub garanţia Congresului telegrafic.
Zvonul, după care ministrul marinei ar fi să ia comanda unei, escadre, nu e întemeiat. Escadra spaniolă din Antile va sta sub comanda amiralului Monte-rola, iar unica escadră zburătoare sub comanda amiralului Cervera.
Blsgoxtţille iu America
Nev-York, 13 Aprilie. — Chipul liniştit cum s’a început războiul a pricinuit mari deziluzii. Americanii sperau ca cel mult în pal-spre-zece zile să aziste în teatrul din Havana la cîntarea imnului «Yankee doodle». Acum se svoneşte că blocarea a stricat mai mult. Dispoziţia războinică s’a potolit mult. La Nerv- York, Chicago şi alte centre, nu se mai vede mişcare de cit în teatre, cafenele-chantant şi în faţa redac■ ţiunilor ziarelor; aiurea nicăieri.
Vasele de tot solul, pe cari guvernul le cumpără pentru serviciul de patrulă, e silit se le plătească enorm de scump. Furnizorii fac avere.
Se spune că consulii americani din Vest-India, au primit ordin să cumpere cu ori ce preţ cărbunii disponibili acum şi mai tîrziu.
Key-West, 13 Aprile. — Vasul de războiu «Mangrave» a plecat spre sud. FI ar avea ordinul să tale comuulcaţia telegrafică dintre Cuba şi ftpauia.
Anvers, 13 Aprilie.— După o depeşă sosită aci, un vas de războiu spaniol ar fi prins vastil american <Shenandoa», care ducea de la San-Francisco la Liverpool o încărcătură de grîii în valoare de 750.000 franci. Vaporul american *St.-Louis» ar fi fost de asemenea capturat.
Diferite vase americane cari eraţi gata să părăsească Anversul, nu mai vor să plece, de frică să nu fie prinse de Spanioli.
Treî-spre-zece vapoare mari spaniole au părăsit portul cu încărcătură de cărbuni.
ŞTIRI MĂRUNTE
*	Tragerea lotărie! Caritas, care urma să aibă loc la 12 Apiilie, s’a amtnat pentru 26 curent, din cauza absenţei reprezentantului primăriei.
*	Afl fost numiţi:
D-nil Vanghele Antoniu, comandant al sergenţilor de oraş din Tnlcea ;
N. D&nase, ofiţer de sergenţi In oraşul Vaslui ;
Matei Popescu, comisar la Huşi;
F. Panaitescu şi H. Mihăilescu comisari la Galaţi;
I. C. Mihail, comisar în Drăgăşanl;
Em. Vasiliu, comisar în gara Galaţi;
Paul Popescu comisar în gara Bărboşi şi I. Popescu comisar la Clmpu-Lung.
*	Comunele rurale din judeţul Bacăfl, BerbincenI,Brusturoasa, Căiuţ, Caşiu, Cleja, Com&neştl, GiosenI, GrozeştI şi Obârşia afl fost autorizate să contracteze diferite împrumuturi de la Casa şcoalelor, pentru clădire de localuri şcolare.
Totalul sumelor Împrumutate întrece suma de 100.000.
Depeşile de erl
Serviciul <Agenţiei Romîne*
Constantinopol, 13 Aprilie.— S’sfl trimes trupe în Yemen, unde a isbucnit o răscoală printre populaţie. Cercurile din Yidiz-Kiosk atribuesc această răscoală unor ma-şinaţiunî din străinătate.
Roma, 13 Aprilie.—Camera deputaţilor a validat alegerea d-lul Crispi, care a şi depus jurămîn'ul.
Paris, 13 Aprilie.—D. Felix Faure a primit comisiunea internaţională a împrumutului grecesc.
Mf.teloţiI englezi al vaporului Pedro, afl adresat o reclamaţie ministerului afacerilor streine englez.
Roma, 13 Aprilie.— Oficialul publică notificarea neutrali ţâţei Italiei, în timpul răs-boiulul spanc-american.
Petersburg, 13 Aprilie.—Regele Greciei a conferit contelui Muravicw marea cruee a ordinu'ul «Salvatorului.»
Londra, 13 Aprilie.—Se anunţă din Washington, Agenţiei Reuter, că circulă svonnl că Spania a răspuns lntr’nn mod formal la ultimatumul Statelor-Unite.—Acest răspuns însă nu se va publica deocamdată.
ULTIME INFORMAJIUm
Din Piatra-N., ni se anunţă că eri, 13 Aprilie, primarul oraşului, d. loan D. Ioaniu, şi-a înaintat telegrafic demisiunea ministrului de interne.
Motivele acestei demisiuni ar fi neînţelegerile ce există între senatorul primar şi prefectul judeţului, d. Nicu Albu.
D. Costache V. Andrieş, consilier comunal, care ’şi dăduse şi d-sa demisia, şi-a retras o în urma insistenţelor prefectului.
In vederea alegerilor comunale ce se vor face, Duminică, la Ploeştl, guvernul şi administraţia locală desfăşură cele mal neruşinate ingerinţe.
Cu toate aeestea, isbinda listei oposiţiel este asigurată.
Pentru cele două locuri vacante la colegiul I, candidează d-nil C. Ienescu şi N. Răşcanu, iar pentru colegiul al II, s’a format o listă, In frunte cu d. C. T. Grigoreseu.
Ministrul de războit* a decis ca magaziile de războiu ale trupelor, garnizonate în Iaşi, să fie transportate, parte la Paşcani, parte la Roman.
Ministrul hotărise strămutarea la Paşcani şi o depozitului de recrutare din Iaşi.
In urma explicaţiunilor date de şeful corpului 4 de armată, că depozitul de recrutare este numai pentru oraşul şi ju-
deţul Iaşi,'s’a decis a se trimite numai registrele şi tablourile miliţienilor, glota-şilor şi rezerviştilor de la 1880 pînă /a
Vor presida alegerile din:
Huşi, pentru colegiul I de Senat, d. T. Crivăţ, şi
Iaşi, pentru colegiul al II de Senat, d. D. Porfiriu, ambii consilieri la Curtea de apel din capitala Moldovei.
Degradarea căpitanuluî Rovinaru
Azi dimineaţă, la orele 9, a avut loc pe platoul din faţa cazărmel Malmaison, degradarea căpitanului Rovinaru, condamnat de consiliul de războiă al corpului II de armată la 5 ani recluziune şi degradare militară, pentiu furt.
Detaşamentele din toate trupele din gar-nizonă, cari aft luat parte la ceremonie, s’afl format In pătrat, pe ale cărui lăture interioare condamnatul a fost trecut Inlre sentinele, pe cînd trupele II presentafl arma.
In urmă, comisarul regal, după ce citeşte sentinţa condamnatorie, ordonă la donl sergenţi să rupă galoanele şi sabia.
Această operaţiune efectuată In cea mal sflntă tăcere, condamnatul, care a dat dovadă de un cinism fără margini, a fost din nott trecut In revista trupelor cari formaţi pătratul ceremonial.
Rovinaru a fost apoi ridicat cu duba şi condus la Închisoarea centrală.
D. N. Romanescu, deputat din Cra-iova, a convocat, In ziua de 8 Aprilie, pe alegătorii săi, pentru a le da seamă de modul cum şi-a ex«cutat mandatul ce i s’a ineredinţat.
Cu aceat prilej, d. deputat Romanescu a pronunţat un violent şi aspru rechizitorii! la adresa primarului Craiovel, Măldărescu Bolovan, şi a consiliului săfl comunal.
Liga culturală din Craiova a hotărît, în şedinţa sa de la 11 Aprilie, serbarea zilei de 3 Maifi, cu un fast deosebit.
In urma propunerel d-lul Ciocazan, s’a hotărlt ca să se dea serbărel un caracter absolut popular şi cit se poate mal Întins, în vedere că se Împlinesc 50 de ani de la marea Întrunire romlnească, In Transilvania pe eîmpia Libertâţel şi că revoluţia naţională de la 1848, este o sărbătoare a tntre-gulul neam romînesc.
S’a numit o comisiune compusă din d-nil M. Strajan, I. Faur, I. Cheţeanu şi Take Policrat, care să redacteze o monografie a mişcărel din 1848, ce se va Împărţi gratuit tn ziua de 3 Maifi.
Pentru organizarea amănunţită a serbărel, s’a numit o comisiune, compusă din d-nil P. Chiţu, Al. Varlam, g-I G. Ange-lescu, C. Ciocazan, dr. Atanasescu, I. D. Grecescu şi Petculescu, care va hotărî şi va organiza pogramul ce se va publica la timp.
D. Sclieidman a fost numit ataşat comercial, pe lingă legaţiunea germană din capitală.
D-sa ocupa mal înainte postul de ataşat pe lingă ambasada germană din Viena.
Perieolul unei noul inundaţii a oraşului Galaţi nu este cu totul Înlăturat.
Dacă apele Dunărei sunt mal scăzute cu 1.40 metru, de cit. anul trecut, in schimb apele Prutului sunt cu mult mal mari. Valurile sale vin cu furie şi dacă se vor revărsa în lacul Brateş, atunci primejdia pentru Galaţi este iminentă.
Din Craiova ni se anunţă constituirea, Sn acel oraş, a unei societăţel de ajutor mutual, pentru procurarea de mijloace de traiti cetăţenilor în necesitate.
Iniţiativa acestei bine-făcâtoare insti-tuţiunl se datoreşte d-lul George Tlr-noveanu, care s’a înscris cu o frumoasă sumă ea donator şi fondator.
Noua societate va purta numele de Traian şi este menită să aducă mari servicii cercurilor craiovene.
Atlt pensionarii civili, cit şi cel militari, revoltaţi de modul cum d. ministru de finanţe a răspuDS la interpelarea d-!ul senator, colonel Obedeanu, In chestia certificatelor ce li se cer la 1 Aprilie a fie-cărul an, afl hotărlt ca să se Întrunească lutr’ojcon-sfătuire, In ziua de 19 Aprilie curent.
Cu această ocazie, pensionarii vor aviza la mijloacele cele mal practice pentru realizarea cererilor ce afl adresat Regelui, Corpurilor Legiuitoare şi guvernului.
Atragem atenţiunea cititorilor aaapra interesantei scrisori a ini Filostrat, pe care o publicăm la rubrica «Diverse».
— Două beneficiurl:
Astă seară se va juca Microbii Bucureştilor, frumoasa comedie, care a avut In tot d’a una un succes strălucit, In beneficiul d nelor Langeais-Mărculescu şi Lucreţia Brezeanu; iar Joi seara, Fata Aerului, feerie, In beneficiul d-nelor Jiann şi AI. A-lexandrescu.
D. profesor dr. Petrini-Paul şi-a strămutat domiciliul în strada Pensionatului No. 7._____________________________
MINISTERUL JUSTIŢIEI
PUBLICAT™
Domnişoara «Roşa Goldenberg», doctorand In medicină, din Iaşi. a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea nume-ul săfl patronimic de «Goldenberg» In cel de «Lupu» spre a se numi «Roza Lupu».
Ministrul publică această cerere conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui spre ştiinţa celor interesaţi cari ar voi să facă oposiţiune In termenul prevăzut de alienatul 2 al zisului articol.
MAŞINE AGRICOLE ?i INDUSTRIALE *
i O	-	— *5	__
. K£ .
i<t -Str- AcademieF-h-
GALATZ
Str- portului_
_ _...................
Bucuresci ■ 1A-STR-Academiei-^ •
şi	BRAILA •	m
•	STR RECAIA	.	• JŞP
Constantin Gh. Ghirgiu
IAGINEB
S’a mutat cu locuinţa în Strada negată iYo. 11 bis casa Temia-tocle Alexandrescu, iar cu biuroul în Calea Nlostlor l\'o. 109 casa Ioniţă Stănescu.
BAIA GRIVITA
Calea Griviţel, (In faţa Bisericel Sf. Voevozl)
Instalaţiune modernă şi higienicâ Lumină Electrică
Coprinde: Secţiuni de Băl cu Abur şi Băl de Putină clasa I şi II, separate atlt pentru Bărbaţi cit şi pentru Dame şi se pot lua în toate zilele. Unica baie de aburi in Capitală, prevăzută cu aburi tari şi duşuri calde şi reci cu tot felul de aparate.
Preţul unei Băl de aburi şi Putină Fel 1.60, iar pentru d-nil funcţionari Lei 1.40.
SERVICIU PROMOT. In Băl se află Coifeur precum şi specialistul Pedicure d. Nicolae Theodorescu.
Biletele se găsesc depuse la Librăria d-lul C. Biciovsky (Piaţa Teatrului) şi la Casa Băilor.
Direcţiunea.
Mobilă Tapisată
Garnitură Mobile tapisate cu covoare, plus de mătase compus de o canapea, 3 foteluri, 4 scaune
se vinde cu
LEI 300
Peste 20 garnituri în permanenţă gata. Pentru provincie embalagiu Gratis.
Magazin de Mobile I. ULUKMAN
Piaţa Amzel 5, colţ Calea Victoria!
AU BON JARDINIER
AUGUSTE CLOUARD
fost Grădinar Şef al Capitalei, Entreprenor de Parcuri şi grădini Bucureşti, Strada CarolI, 58
MARE DEPOU
tâil de seiniDţe de Trifoii*, Lucernă, Iarbă de Cîmp şi Gazon pentru Livezi si i Păşuni, Furagere, Graminee, Uleioase. Textile şi Economice ; rădăcini furagere ; Sfecle, Morcovi, Napi, Cicoare de cafea, etc. etc.
Seminţerie de flori de legume de tot felul. Peste 300 de soiuri de Trandafiri, Răsaduri de flori şi arbori fructiferi.
Instrumente pentru grădinari şi amatori
POMPE St TULUMBE pentru stropit grădini si florării (Serre)
Maşinele cele mal noul de Altoit Viţă Americană, după sistemul francez şi adoptat de Secţiunea Viticolă a Ministerului de Domenii.
Stabilimentul horticol şi Pepiniera se află pe Şoseaua Grozăveşti (Cotroceni)
Ferma de Încercare In judeţul Argeş Catalogul de detail se trimite gratis şi franco la cerere.
DIN CAUZA RETRAGERE! DIN COMERŢ a d-lui^il. Ochiberg «’n cumpărat şl ete vinete
‘ CU 2 7°|0 SUB COST
«- MOBILE
din
Strada Car ol \o. 6
vis-i-vis de clădirea noului PALAT al POŞTELOR Vînzarea acestui depozit durează numai scurt timp şi onor. Public este rugat a se grăbi ca să profite de această rară ocaziune, de a cumpăra mal ef-tin de cit ori unde Mobile fine şi bune In diferite stiluri:
Aranjamente complecte de Dormitoare, Sufragerie, Saloane, Salonaşe şi diverse Mobile de fantesie, Deposit mare de garnituri gata tapisate, SCAUNE de fantasii poleite sau negre, tot felul de scaune de paie, etc. etc.
Dr. ROTH
iV«. 3 Calea Hahovel Ho, 3. lingă Biserica d-na Bălaşa
orele de consultaţie 4-6 d. a.
Scccus
«le
1» ani
Cana toiul.
In 1880 2 XPdalii
Domnul Conte de Montesquio,
întoreîndu-se la Bucureşti primeşte în toate zilele de la ora 1—3 p. m. la Otelul Boulevard.
MOŞIA COPACIU din Ylaşca se vinde în Compt la Tribunalul de Vlaşca în ziua de 30 Aprilie 1898.
Doritorii se vor adresa d-nilor ADOLPHE GUTTMANN Strada Ca-rageorgevicî No. 3.
PAJÎFUK! &Ş&. j A. LA MCDB Vfflf
wriaTOILETTE tttMOUCHOliQBy
-------- •» .
\ $9 trours txofuslnmant	Jc4-;
ţ fVn n# /a» flaanstr	iâ.
M ^UCAREST 9 Condiţiona spidalea pour le gros
Doctor JULIU SCHACHMANN
de la Facultatea din Paris
Calea Griviţeî 10
Alături de Ministerul Finanţelor Special în boale interne de copil şi mamoş Consult.aţiunl de la 2—4 p. m.
De arendat de la 23 Aprilie 1899
Moşia Potopinu (Fălcoiu) Districtul Ro ] manaţi. la o jumătate oră de Caracal, având 2 staţii de cale ferată, Romula şi Vlădulenl. Casă nouă de lucuit, 2 pătule, magazie de grâfl, toate în stare bună.
Pogoane arabile circa 1.300. Actualul arendaş plăteşte de 6 ani arendă 26.000 lei deosebit de foncieră şi 12.000 lei garanţie In efecte.
A se adresa prin corespondenţă la d nu C. Poroinianu, proprietar, la Bucureşti, strada Corabia No. 3.
Scarlat CI. Arion
ADVOCAT
S’a mutat Bulevardul Maria, 34
MINISTERUL JUSTIŢIEI Pnblicaţiune
D-nul loan Constantinescu student din Bucureşti, a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui sâfl patronimic de «Constautinescu» în cel de «Constantin Tom;-s.:u» spre a se numi Ion Constantin Tomescu».
Ministerul publică aceasfă cerere, conform dispoziţiuniior art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari arţ voi să facă opoziţiune îa termeaui prevă-znt de aliniatul 2 al z-snln articol.
Jlobile de vinii ave
In Calea Victoriei, No, 18 etajul I, vis-â vis de Pasagiu! Romln se vinde Mobilul din 5 camert». comnuse din : SALON, SALONAŞ. SUFRaGERID, ODĂI de CULCARE, BIROU, ANTREşi alte diferite mobile elegante pentru complectarea orl-câ-rel aranjamente. ProStaţlde ocazie, fiind preţul convenabil.
I>e vîuzare
0 moşie de 1100, din care 160 pogoane pădare, la V* ceas de gara Costeşti (judeţul Argeş). Moşia este hotărnicită şi pasă ia creditai funciar. A se adresa . Bucureşti, strada Kotarî, No. 1.
www.dacoromanica.ro
JEAK REIBRACH
BATKtMIl
Sicriul ajunse in fund ; apoi frlnghiile, trase In grabă, făcură să hurue surd, lemnul.
Asupra cimitirului se lăsa noaptea, o noapte de Decembrie, rece, brumoasă, lăsînd să se mal zărească Încă în umbra chiparoşilor, vinătul pietrelor mor-mîntale.
In picioare, pe marginea gropii, în odfljdiile-l albe, cari fîlfiiaO, preotul aruncă pâmîntul şi dete b’agoslovenia. cu braţele Întinsei apoi şoptirea gurii sale Încetă, se stinse ca un val care se scurge.
Se isprăvise: Comandantul Martin dormea somnul din urmă.
I
Odinioară, In orăşelul care acum îşi aprindea felinarele unul ctte unul, ofiţerii în retragere erati numeroşi. Veneau de pretutindeni, mal ales cel surghiuniţi din Alsacia sad din Lorena, cari, câu-tlnd la Sntimplare vr’un colţişor a! Franţei unde sâ-şl plece capul, se lăsară să Ide ademeniţi de cochetăria oraşului In-drel.
Efcinătatea traiului de asemenea
î-a-
trăgea. Puţin cîte puţin o colonie se formase, un fel de burghezie militară care, recrutată din toate gradele armatei, îşi da coatele cu aristocraţia prin unii din membri săi, şi prin alţii cu poporul, dar îşi păstra ideile, obiceiurile, spiritul sâd de corp.
Deosebirea ierarhică se menţinea ; numai că superiorii ’şl pierdead din seme-ţie, se făceau blajini, tovarăşi, şi, pe măsură, o egalitate se făcea între* toţi, sub marea nivelare a retragerel.
Se vizitad la zile fixe, vorbind despre ale militărieî. ... Cel mal tineri ve-nead: strabătead în fie care zi oraşul, strînşl în centură, cu cisme de vînă-toare, cu un pas marţial, chemîndu-şl cu fluerăturl clinele. Cel mal în virstă se mulţumead cu pescuitul şi apucad pe străzile mal ocolite, fiind îmbrăcaţi mal prost, din economie. Mulţi lucrad prin grădini, In vestă de pinză, cu un chipiu vechid în cap, şi se îmbucurad văzind cum creşte varza.
Cînd era vremea frumoasă, după prînz, se Intilnead în pilcuri, pe piaţă, şi acolo, la umbra arborilor, îşi poves-tead campaniile fâcînd semne In nisip. Se interesai! de recolte, discutad despre rodul viei, despre preţul probabil al vinului, lucru de căpetenie pentru micul lor buget chibzuit.
Mal vorbead şi despre casele cari se clâdead şi despre greutatea de a-şl procura cab-a bună. Dar marele subiect al conversaţiilor lor era drumul de fer, plănuit de multă vreme, care trebuia să lege cu Tours mica lor localitate. El
aiiiDiicau
----- uascui, uageau planuri pe
pămînt, cu vîrful bastoanelor lor, cum-părad terenuri, expropriind case, arun-cînd poduri, tăind străzi, cu o mare nerăbdare de a vedea Incepînd lucrările.
In sfîrşit, după mal mulţi ani, veniră oamenii cari măsuraseră clmpia, trăsese linia; apoi lucrătorii Începură.
Atunci retraşii mergead, dînd din cap de-a lungul liniilor. Pâmîntul pe care’l vedea dispicat le amintea locurile pe unde fuseseră bătuţi. Intre două povestiri de bătălie, incepead să vorbească despre timpul cît are să treacă p!nă la deschiderea liniei, sad să discute traseul ps care îl urmase,
In general, el îl criticau, avindu şl fie care planul săd; şi stâtead acolo ceasuri întregi, adunlnd împrejur cop'il, stingherind pe lucrători, dar mulţumiţi de el şi de această activitate care le trecea prin viaţă-
Dar, de odată, chiriile se urcară. Lucrările aducead amploiaţi, supraveghetori cari, deprinşi să plătească mal scump în altă parte, primeau totul fără tocmeală. Apoi clnd linia se deschisese scumpi şi hrana... Pensionarii se întrebau, cu feţele îngrijate, cu aere descurajate: echilibrul bugetului lor se clintea; dar Îşi strlngead cureaua cu eroism şi se ţinead bine, gîndindu-se ca acesstă stare de lucruri nu va dură multă vreme.
Din potrivă, ea se înrăutăţi. Pe măsură ce ţrecead lunile, situaţia se făcu mal critică. Atunci mulţi îşi luară catrafusele, ne mal putînd să trăiască, şi plecară

în căutarea unor ceruri mal ospitaliere. Dezertarea era în rîndurl şi aceasta fu o panică. Alţii fugiră la rîndul lor, în grabă, părlndu-!e răd că ad aşteptat prea mult, şi numai cel bătrînî, cari se infricoşad de mutare şi nu putead să-şi schimbe obiceiurile la vîrsta lor, rămaseră credincioşi la post, cu o surdă in-căpăţînare.
Rîndurile se răreafl... De cîte ori pleca un camarad, feţele lor stătead posomorite multă vreme; bătrinil se făceaţi mal ursuzi, mal trişti, cu o trebuinţă de a se apropia unul de altul, de a se simţi alături, spre a fi liniştiţi.
Intr’o zi se numărară ; dar moartea cosi din nod; şi în cîte-va luni, mal rămaseră cinci numalî stînd ceasuri întregi să vază cum curge apa, fără să vorbească, şi uitîndu-se unii la alţii cum îmbătrînesc, prinşi de o spaimă crescîndă de isolarea lor.
In anul următor, se mal duseră doul, unul după ultul; şi acum, pe mormîn-tul celui de al treilea, pe clnd sfita preotului care se depărta părea o pasăre albă care sbura pe sub chiparoşi, colonelul Rebattier şi căpitanul Renard, cu o mişcare plină de istovire, aruncad aiasmă.
II
Se retraseră, încet, tăcuţi, ca dobo-riţl, păşind prin noroiul cimitirului, îşi plecad capul, îngroziţi că găsesc la fie-care pas morminte cunoscute...
La poartă se opriră. Trebuiad să se despartă, locuind fie-care in cîte o
parte ; dar pregetară, ne îndrăznind să se părăsească prea repede, avînd nevoe de a se simţi doul.
Cîntările bisericeî le umplea încă urechile de o sbîrnlire lugubră ; un frig II făcea să tremure ; noaptea încet încet închidea orizontul, şi li se părea că cercul vieţel lor se îngusta, se Încheia, că totul avea să se sfirşeascft.
Cu toate acestea Renard Încercă să ’şl dobîndească iar curajul; voi să glumească.
—	Acum, care din noi doul ?
Dar bîlbii; vocea sa ’1 inspăimînlă.
Cînd trecură prin piaţă, emoţia ÎI cuprinse din nod ; se uitară la băncile pe cari unul clte unul cel-lalţl încetaseră de a mal veni să se aşeze, şi, Inspăi-mlntaţl de repeziciunea timpului, se compătimiră pe el însi-şî, plini de frica morţel.
Mal departe lumina de la cafenele îl mal linişti Renard propuse să intre, Rebattier primi ca să nu rămîie singur.
—	E frig, zise Renard.
—	Da, răspunse Rebattier, e frig.
(Va urma.)
De închiriat
In Sfrada Pâtraşcu. Vodă No. 19 două aafi patru Camera bine mobil ite ort toată easi ne mobilată: 8 camere, bucătărie, odae de sarvitorl, trei intrări, curte şi grădină, casa unde locnaşte proprietarul şi
O cisă Strada Her63cu-Nlsturel No. 9, compusă dia 9 camere, cămară, 2 curţt şi grădină.
Ambele case in stil noti avînd gaz, apă, canal, sonerie, etc.
(Cliicago)
CEA MAI MAME FABMICÂ DE
SECERÂTOARE CULEGAT
„IZBÂNDA”
iAstă-{l „Secerătoarea cu legat” cea mal populară, prejerată celor-l’alte din cama solidităţi lucrului, funcţionărel exacte si puţinelor piese ce se u\ta\ă.
150 yîndute în 1895 ; 198 yîndute în 1896 ; 265 vîndute în 1897.
Cereţi o ««corătoare uşoară la lucru, nu uşoară la cântar, care nu poate fl de cît şubredă,
turnai Izbinda va corespunde.
JL. C2:1
BUCUREŞTI, Str. DOAMNEI 9, BUCUREŞTI
MAŞINI INDUSTRIALE DE TOT FELUL
REZERVOARE DE TABLĂ DE FIER, etc.
MARE DEPOZIT de ŢEVE DE PIER şi ACCESORII ŢEVI de sondag9 în docurile de la Brăila, nevămuite
m
ir	SECERĂ TO ARESIMPEĂ
Trainică. Durabilă.
3000 bucAţi VÎ VDI TE !
DA I S V

*	Representiuiţa Generală a casei
EREUIXDEJXHTEI Uf i§' Co. Berlin
FABRICĂ de ŞINE pentru CĂI FERATE şi MINE
COS
113 O
TOARE DE
>rv o. 4
MOREE
BRICIU
FIN
w.
MODELE EXJPEHE EA
STAADECEER
BUCUREŞTI, STRADA HMĂRDAJV JVo. 12 BBillA, BULEVARDUL CUZA, No. 70 | CBAIOVA, Strada M. Kogălniceanu No. IO ttiff- SINGURUL DEPO»ITAR PENTRU ROMÂNIA -m
!! BOALELE SECRETE !!
Specific Antiblenoragic, Stoenescu
CAPSULE
en captivat de sada-salol şi .antal
N:d unul din antiblenoragicele existente pînâ acum nu împlineşte cele două condiţiunl de asimilare repede şi nu irita traectul intestinul. Aso-ciaţiunee. substanţelor ce compun aceste capsule este tot ce actualmente ştiinţa are maî bun şi mal încercat în tratamentul blenoragiilor. Modul cu totul noQ şi special după care sunt preparate aceste capsule, fac ca vindecarea să fie repede, complectă şi fără de a deranja stomacu ; ast-fel că convine tutuler persoanelor chiar celor mal debile. Acest noă medicament vindecă în scurt timp complect şi radical scursorl. ţsculament) noi şi vechi atlt la bărbaţi cit şi la femei, precum şi blenoarea, poală albă, etc. Preţul unei cutii 4 lei. Asociat cu aceste capsule sa recomandă cu succes Injecţia stsntalina. Preţul unui flacon lei 2.50.
Depoeitul general: Farmacia MIHAtL STOFAEStiIJ Strada Mihal Vodă, No. 65, Bucureşti. De vinsare la principalele farmacii din ţară. In provincie unde aceste preparate »m se gătesc, te expediată imediat contra unui mandat poştal.
A VIS
De închiriat etajul de jos al Hotelului Fretleal,
avînd un Restaurant, o prăvălie, Bucătărie, trei camere, terasă mare în jurul etajului, Pivniţă, gheţărie şi alte da-pendinţe, precum şi de vîn-zare acest liotei i afară de sus numitele are şi 3<l camere bine mobilate, a-vlnd şi terasă în jurul came-rilor de sus.
Amatorii se vor adresa la d. P. I. TEODORESCU, restaurator al gârei Predeal.
MOBILE de PIATRĂ 7
CONSTRUCTIV NI /	/
pentru	/ Jlw /
CA VO URI
şi oii ce lucrare de pia tră se găseşte gata şi se execută in ma- /
sculpturi din /«ăv
CaLa Griviţef 179
Granit Sf/euit Labrador
Porfir
Marmora
în
Monumente
Blocuri, Plăci,
Scări, Trepte,
Px-oteate, Pila.tro.
4
Ţuică «Ie Florica
Lacrima ‘ de Prune
Ţuica «le Goleşti
(Marc* d* Comercii este depusă la Tribunalul Argsş) 'ţuica cate fabricata din prnne; lingură ne* Tătămătărc aan&tăţci; cel nftl bu apetiuant.
trebuie să lipnească din nici o casa
Mare Depozit la*g*ara Goleşti
Cererii* .cnii-h cm jrmm ai ae ma re mere im	,
MO# M. MtĂMf CMtJBJ&C V, - J-Weşrt.
Adevăratul
VAR ALB GRAS
de Cîmpulung
se găseşte în orl-ce cantităţi la depoul central :
S, HAIMOVICI
33, Calea Griviţeî, 33
Unde se găseşte şi
Var Idraulic
din renumitele fabrică ale D-tui E. COSTINESCU Ipsos şl
Les veritables Eaux minerale* d«
W10H Y
sont les Sources
ViCHY.ETAT
CELESTINS
8RANDE-QRILLE
HOPITAL
Exlger le nom sur la capsule et l'etiquette.
Les seules virltatles Pastllles de Vlchy sont les
PASTILLE YICHY-ETAT
fabriqudes avec les sels naturels extraits des Eaux de Yichy-Etat.
Comprimes de Vichy
»nx iei» nsttrel» VICHY-ttAT pesr prepirer l'eai artifielelle de VICHY GAZEUSE a
Ajut SiXril pur Îl mintii», Salfirtn, Sirtle: A O. CAKISSY k O-le, tiurut.
Recomandăm atenţiune! o-nor. J*. T. M*uotic
RESTAURANTUL
DEPOSmnTde VINURI
ŞTEFAN COIFESCU
tiin Strada Vimpineanu,, /« (..!( ca Sf. ionic»)
unde pe lingă buo câtăne NA1IO-NALĂ, GERMANA şi FRANCESĂ, excelentă de o rară acurateţa, se mal pot găsi eele mal bune ^ inurî din ţară şi streiuătate, cu
ftreţurS foarte redu&c
Cel mal bun VACS Parisian
_______pentru încălţăminte
fe a N g
K ,2 fi £ J
g s fe « -
«w * nr artTE OtP^Stf
AU PRIX FIXE
70, Str. Lipscani, Maison Fraţii Hasan 70, Str. Lipscani,
MANUFACTUKE EN GROS şi EN DETAIL
- BTCAREST -
La Typogra&a EPOCA se află de rta-
Am onoare a anunţa numeroasei noastre clientele şi onor. Pu-Cimpnt Hp PnrilanH hîrtlc macQf*fa?ă 50 bani m blic, că zilnic primim NVETATI in
_____________ riiri1lllr Mătăsuri şi LănurTde rochi pentru sezonul de primăvară
Mare asortiment In albituri precum :
Ol&nde Chifone, Madepolone, etc. din fabricile cele maî rerumite
Specialitate in CO VOAMME de solon cm metru
STOFE DE MOBILE, PERDELE, STORURI, L1N0LEDM, etc.
Hal mnlt de de aeeel succes proclamă superio- tatea sa în tratamentul de gutural, trltaţlunel peptulni, I «fluent dureri reumatismale, acrtntlturl, răni, vărsături, bal
turi.—To pic exee 11-
iţa,
ită-
M
n
PRETURI MODERATE si FIXE
P. S.— Rugăm a nota bine adresa noastră, spre a nu cufunda Magazinul nostru cu alte firme similare.
Bucureşti.—Tipografia EPOCA Strada Clemenţei No. 3.—Bucureşti