SERIA IL—ANUL IV, No. 736.
NUMĂRUL 10 BANÎ
* ABONAMMUVTJEMjM bteep la 1 şi 15 ale fie-c&rei luni şi se pti* ţese tot-d’a-una Înainte
Ta Bucureşti la Casa Administraţi*! la judeţe şi streinătat» prin mandat® poştal* Ub an ia ţari 30 lei; 1b straiaAtata 6® 1*!
tise Iun! ... ÎS > >	»	26 *
re! Iun! ...8» »	*	18*
Un număr ta strei uitate 3
HANUSCBISELE NU SS ÎNAPOIAZĂ
* HEIfACŢAA
Ne. 3. - STRADA CLEMENT®* — Ne. 3
Ediţia a treia
MARŢI, 14 APRILIE 1898.
RUMÂRUL 10 BANÎ
Ia BatureştI fi judeţe « primesc sumai la Administraţie
ta streinătate, direct la administraţie f la toate oficiile de publicitate AauDdurI la pag.	IV	.	.	.	,	0.30	b. l«r
»	>	>	m	.	‘	8.-	lei	*
»	>	>	n	.	.	.	.	.	3.—	»	»
Inserţiile şi	reclamele	8	lei	rîndut
UN NUMĂR VECHlti 30 BANÎ
AUmiXSSTMA ŢA A
Ne. S - STRADA CLEMENŢE? — No. S
EUROPA
ŞI RÂSBOIUL
ICMBAIIŢi
Adevărata ştiinţă financiară a Iul Gogu Cantacuzino să nu o căutaţi în discursurile sale din parlament, unde nu are curagiul ca să emită teorii sati a-precierl, ci să o căutaţi în coloanele Voinţei Naţionale. Aici Gogu îşi arată toate cunoştinţele, aici Gogu să destăi-nueşte ca mare pontifice în ale finanţelor, permiţîndu’şl chiar să dea lecţii adversarilor.’
Cu ocazia discuţiei asupra flascului moral întîmplat cu conversiunea, Gogu a emis nişte aprecieri pe cari nu voim cu ori ce preţ să le lăsăm în întunericul publicaţiei Voinţei, ele fiind de o nostimadă aşa de mare, îndt publicul nu ne-ar erta nicî-odată o asemenea omisiune.
Iată.
Se ştie că conversiunea a doua din titlurile noastre a făcut un mare fiasco, în sensul că doritorii de preschimbare a titlurilor vechi cu tipul noă creat, aă fost just ctt trebue pentru ca conversiunea să poată avea loc. Şi această dificultate nu s’a simţit cu ocazia operaţiei întregel convertiri de mal bine de patru sute de milioane, ci abia pentru a patra parte din ea!
Faţă cu acest rezultat dureros, se înţelege că noi am criticat, guvernul, ară-tlndu’l ca In tot cazul el a ales foarte răă momentul ca să opereze convertirea a pflrţel ştiute din datoria noastră. Şi ca să dovedim ceea ce afirmăm, ne am s rvit ihiar de argumentele ziarelor colectiviste, cari, între altele, daseră ca explicaţie a puţinului succes, răsboiul dintre Statele-Unite şi Spania.
Ce credeţi că răspunde Gogu prin Voinţa P Una din acele enormităţi care rămîn clasice.
Dovadă că momentul a fost bine ales, este, ne spune Voinţa, că cursul hîrtiilor noastre zilele din urmă, cu toate ameninţările de războiţi, a suferit mult mat puţin de cit htrtiele franceze şi engleze, ba chiar pe unele pieţe renta noastră s’a urcat!
Voinţa sfîrşeşte ast-fel: «Aşa dar în «acest interval de timp, renta romînă «a fost, relativ, mal fermă chiar de cit * consolidatele engleze şi de cit renta fran-<cezâ!»
Deci, Creditul nostru este cel mal bine stabilit din lume, deci momentul era favorabil pentru conversiune, deci partidul bberal care a creat asemenea credit, merită de la patrie, etc. etc !
Râmînem gînditorl!..
D’apot bine, ilustrule financiar Gogu, de ce eşti aşa de naiv în cît să nu’ţl dai seamă de ce liîrtiilc engleze şi franceze aă slăbit în cursul lor, zilele acestea mal mult de cit cele romîneştl ? Cum al prostia să conchizl că creditul nostru este mal bine stabilit de cit cel al Angliei şi al Franţei, numai pentru cuvintut că hirtiile noastre aO avut un curs mal ferm, fâeînd această afirmare tocmai clnd conversiunea a unei părţi din acele htrtil, moralmente nu isbu-teşte ?
Sâ’ţl punem o întrebare, faimosule financiar: Răsboiul americano spaniol ale cui interese loveşte mal mult: ale Ro-mtniel sati ale Angliei şi ale Franţei?..
Toată lumea va răspunde: ale acestor din urmă ţări.
In războiul americano-spaniol, cari ţâri pot fi nevoite de împrejurări să intervină : Roraînia saă Anglia şi Franţa ?
Toată lumea va răspunde iarăşi: ci aceste din urmă ţări.
Cine are hirtit şi împrumuturi americane, şi mat cu seamă spaniole, pe piaţă, Romînia sati Anglia şi Franţa ?
Este ridicul chiar a mal răspunde, că aceste din urmă ţâri.
In fiine, pe diferite pieţe, cari sunt hîrtiile cele mal râspîndite şi cari ocupă atenţia lumel, hîrtiile noastre în valoare de un miliard, sad acele ale Angliei şi ale Franţei in valoare de zecimi de miliarde ?
Apoi dacă este aşa, ia gîndeşte-te bine, ilustrule financiar, nu cum-va vel găsi explicaţia pentru ce cursul hîrtiilor engleze şi franceze a scăzut mal mult de cît al’ celor romîneştl ? Şi oare creditul ţârei mal mare de cît al celor două puternice naţii financiare, este care a adus rezultatul din zilele din urmă ?
Şi nu este o copilărie ca un om să raţioneze cum raţionează Gogu în Voinţa ?
Din aceste explicaţii elementare, se poate vedea în acelaşi timp, şi de ce
momentul converoiunel a fost răii ales. Clnd piaţa Germaniei avea de împlinit împrumutul chinezesc, cînd pieţele cele alte erati ocupate cu marea chestie a unul teribil războiţi dintre Spania şi Sta-tele-Unite, vădit că capitalurile nu puteati să aibă de cît aceea rezervă şi timiditate naturală în asemenea împrejurări.
Prin urmare, clnd Gogu s’a luat după cursul mal ferm al hîrtiilor noastre pentru a lansa conversiunea, fără sâ-şl dea seamă de ce şi cum, a dovedit o lipsă de experienţă şi o ignoranţă demnă de un colectivist sadea cum este.
— — - -	— ■» rnrnmm	—-
FORMULA PRONUSeCIAMENTEiOR
Cn oît se silesc mal mult colectiviştii să se apere In cestiunea proisimclameiitulni cn atit el se fnfnndă mai adînc.
Fie-care argument invocat în favoarea lor se preface într’nn argument în favoarea legitimitate! prcmnnciamentelor.
In adevăr, să presupunem că u’am avea altă probă de eît declaraţia publicată, în 1894, de Voinţa Naţională, modul cum se declară că acel angajament e legitim, este o solemnă proclamaţie făcută în faţa Înmii, cum că rolul liberalilor în această afacere e lăudabil şi demn de a fi imitat.
Şi asemenea teorii subversive se emit de pe banca ministerială şl se publică în organele autorizate ale gnvernnlni.
Să fie dar ştiut că pentru par-tidnl liberal, jnrămîntnl de fidelitate al militarilor nn leagă în mod absolut pe cei ce l’au prestat. O gr şulă a unui şef, o asprime exagerată a nuni superior desl£gă pe ofiţeri de jnrămintelor lor.
Cît pentru partidele politice ele pot sprijini pronunclameutele.
Partidul liberal a şi alcătuit formula ce se poate utiliza nepedepsit, la ori ce caz de grevă, in-su bor doimii ţă, răsvrătire, pro-nunoisment, etc.
Această formulă e următoarea:
«Guvernul actual nn păte primi deiulsinniie celor răsvrătiţi. De alt-tel chiar dacă le-ar primi guvernul nn poate de cît să cadă şi partidul... care va veni în locul lui ia angajamentul de a reprimi pe cei demisionaţi prfntr’o lege specială şl a le considera vechimea.
DUELFL
Cind unui adversar al partidului liberal i s’a întîmplat să aibă un duel, al cărui desnodămtnt a fosl fatal adversarului lui, guvernul nu s’a mărginit a-l da în judecată şi a-î aplica legi proclamate de guvern căzute in desuetudine. Nu. Pentru a surescita spiritele, s’a depus un proiect de lege in contra duelului, in Cameră. Un altul s’a depus la Senat. S’aii organizat manifestaţii. Neruşinatul primar al Capitalei a oferit un loc spre a se ridica un institut de bine-facere, cu banii ce ar rezulta din despăgubirile civile. Nedemnul procuror general Stătescu,fără a ţine seamă că are un rol de juc it în această afacere, a alergat pe la magistraţi silindu-i să iscălească petiţinnl pentru suprimarea săWor de scrimă din cluburile Capitalei.
Ei bine, noi întrebăm: ce s’a făcut cu legea duelului ?
Nouă ne este indiferent de se va vata ori nu acea lege. Guvernul insă e dator să-şl spue cuvîntul faţă cu acea lege.
Noi am declarat, din prima zi, că depunerea acelor legi e o simplă manoperă în contra unui adversar. Se poate citi, in ziarul nostru, de acum patru luni, sfidarea ce am adresat guvernului de a face să se voteze acea lege.
Reînoitn, azi, aceia sfidare, fiind-că şttm că acea lege n’a fost de cit o ignobilă manoperă.
Acea lege nu se va vota, cum nu se va urmări d. Bucşănescu.
Pentru ochii lumii se hotărîse a se urmări d. senator Bucşănescu, făgă-duindu-i-se că va fi achitat, atunci cind călcase o lege nu căzută în desuetudine de 26 de ani, ci aplicată unui adversar abia de cite-va săptămîni.
D. Bucşănescu insă nu s’a învoit nici cu aceasta şi de aceea trei luni după duetut lui, constatăm că legea nu i s’a aplicat.
Potlogăria d-luî G. Cantacuzino
Angajam autul lui Gogu.-Casa de depuneri şi conversiunea obligaţiunilor rurale.—Remon-straţia sindicatului de bancheri.
Angajamentul lui Gogu
Cînd s’a negociat conversiunea 4 la sută a împrumuturilor Statului romîn, sindicatul de bancheri, Disconto Gesells-chaft, Bleichroeder, Rotschild, etc. ’şi-aii exprimat dorinţa ca o parte a conversiu-nei să fie subscrisă şi în Romînia de către casele publice dependinţe de Statul romîn. Condiţiunea aceasta era atit de firească, în cit d-nul Gogu Cantacuzino nu numai că n’a ridicat nici o obiecţmne în contra ei, ci a luat un angajament formal în acest sens.
Sindicatul de bancheri a pus această condiţie pentru următoarele motive :
Ei ştiau că particularii nu se vor îmbulzi la subscrierea conversiunel şi a împrumutului de 75 milioane, de oare-ce scrisurile 5 la sulă ale Creditelor rural şi urban rentează mai mult de cît rentele con vertite 4 la sută ale Statului. Dar, ca pieţele rotnîne, iţiri posedau aproape 40 milioane din rentele convertite, să înlesnească măcar în parte operaţiunile de conversiune ale sindicatului, era cu drept ca instituţiile publice dependinţe de Stat să subscrie şi ele la conversiune.
Casa de depuneri şi conversiunea obligaţiunilor rurale
Condiţiunea pusă de sindicat privea mai ales conversiunea obligaţiunilor rurale 6 la sută.
In cond ţiunile de conversiune s’a prevăzut că subscrierea la convertirea obligaţiunilor rurale 6 la sută în valoare nominală de 26 500 000 lei, se va face exclusiv numai în Romînia. Pieţele străine au fost excluse, de oare ce aceste obligaţiuni se aflau numai în ţară.
Sindicatul se aştepta, conform angajamentului luat de d. Gogu Cantacuzino, că această conversiune va fi pe deplin subscrisă în Romînia, cu atU mai vîrtos că Casa de Depuneri şi Consemnoţiuni, care depinde direct de ministerul de finance, avea plasat un capital de 16 milioane de lei în aceste obligaţiuni. Prin urmare ră-mînea pentru cele-l’alte case publice să subscrie măcar 10 milioane.
Ce se întîmplă însă ?
D. Gogu Cantacuzino, în loc să respecte angajamentul ce l’a luat obligind pe Casa de Depuneri să subscrie la conversiune, face tocmai contrarul:
Cu două-trei zile înainte de a se deschide subscripţiile, d. Gogu Cantacuzino îndeamnă Casa de Depuneri să vînză toate obligaţiunile rurale pe cari le avea, în valoare nominală de 16 milioane. Şi în cîte va ore piaţa Capitalei a fost inundată de 16 milioane obligaţiuni rurale. Casa de Depuneri n’a participat la subscrierea conversiunei.
Demonstraţia sindicatului de bancheri.
Sindicatul din Berlin abia tîrziu a aflat că conversiunea obligaţiunilor rurale 6 la sută a mers foarte rău in Romînia, că nu s’au subscris dectt vr'o 10 milioane. Ast fel, restul pînă la 26 milioane a fost nevoit să-’l acopere sindicatul.
Acest nesucces a pus pe gînduri pe sindicat, care şt ia că chiar Casa de de puneri avea 16 milioane plasate în obligaţiuni rurale şi, conform angajamentului verbal luat de d. Gogu Cantacuzino, ea urma să subscrie întreg acest capital la conversiune.
Culegînd informaţii, sindicatul a aflat ele potlogăria săvirşită de ministrul de finance al Romîniei. Yă puteţi închipui cît de uimite aii rămas marile case străine, cari de zeci de ani împrumută pe statul romîn, de fapta lui Gogu.
Drept consecinţă, sindi atul a redactat un proces verbal prin care constatînd potlogăria, înfierează «procedarea neleală a ministrului de finance al Romîniei.*
Un nedemn
Acum clt-va timp ne-am ocupat de cazul scandalos şi imoral a lut Ionel Brătianu, ministru de lucrări publice, pe care Îl somam să se demită <3in demnitatea pe care a necinslit’o.
Ionel face pe surdul şi pe mutul. Ionel stă lipit de banca ministerială.
Plnă acum ne am ocupat de lucrări publice din viaţa lut Ionel, adică de acte făcute in faţa ţăranilor din comuna VascanI, judeţul Suceava şi de actele grefei tribunalului de Muscel. Iată acele acte:
Ionel, pentru a repara onoarea unei persoane care purta un nume ilustru, o fost silit, punlndui-se revolverul la ttmplă—după ce încercarea unei provocaţii în duel din partea familiei ofensate nu isbatise— ca să
www.dacoromanica.ro
se căsătorească şi să recunoască nevoit fructul purtărel sale neleale.
Familia ofensată a fo3t destul de generoasă ca să’l asigure că după ce îşi va îndeplini forţat datoria de om de onoare, este liber ca să se ducă să fie spînzurat aiurea.
Generositate amestecată cu dispreţ pentru un individ la care noţiunea de onoare, se constatase că nu există.
Ionel a profitat de această clausă libera-torie cu mare grabă. In adevăr, ţăranii din satele învecinate cu Vaseanil, adunaţi la biserica unde s’a celebrat căsătoria religioasă, aă văzut cu îumărmurire pe noul soţ eşind în fuga din biserică, suindu se cu precipitare în trăsură şi dispărînd în goana cailor pînă la cea d’Intlifi staţie de drum de fer, unde un tren special îl aştepta pentru a se refugia în Bucureşti în sinul d-luî Sturdza, prim ministru, şi acela al lui Carada.
A doua zi, justiciabiliî de la tribunalul M-işcel aă citit cu indignare o reclamaţie de divorţ intentată contra soţului I.Brătianu, redactată în ast-fel de termeni, în cît pe orî-care altul de cit Ionel, l’ar fi fă ut să se ascundă în gaură de şarpe.
Acest scandal enorm nu l’a determinat pe Ionel să se retragă în viaţa privată, ci a continuat a Înfrunta lumea după înălţimea băncel ministeriale.
Fiind că băiatul are obraz gros, foarte gros, ne-am hotărît să povestim publicului lucrurile cari aă precedat căsătoria forţată a Iul Ionel şi acţiunea desonorătoare de divorţ intentată contra lui.
Arătîud lucrurile, lumea va rămînea înmărmurită de păcătoşii caracterului lui Ionel şi de infamiile la cari a recurs încer-cînd a se desbrăea de o răspundere pe care orl-ce om de onoare ’şl-o asumă.
Dar... mal lăsăm individului încă cîte-va zile de graţie.
DIN STREINĂTATE
Europa şi războiul
Opiniunea publică europeană judecă aspru şi osîndeşte lără rezervă, războiul ispano-ame-ricau.
E vădit că Statele-Unite urmăresc o politică de cucerire. Consideraţiunile de umanitate, sub care americanii cearcă să’şl ascundă lăcomia de cîştig, sunt o mască prea grosolană ca să fi putut inşela pe cine-va.
Dacă State'o Unite ar fi împinse de mobilurî umanitare, atunci guvernul din Washington, trebuia să se declare mulţumit cu autonomia acordată Cubei de Spauia şi să aştepte roadele acestei reforme. împrejurarea că acordarea autonomiei n’a avut de efect imediat liniştirea tuturor insurgenţilor,e un lucru foarte natural după toate cele ce s’ati petrecut tn Cuba şi nu scuzează de Ioc acţiunea Statelor-Unite. După cit-va timp, guvernul autonom, secundat de armata spaniolă, ar fi pacificat de sigur insula.
Prin procedura sa, guvenul american a dovedit că tocmai aceasta nu-I convenea şi de aceea s’a grăbit, pe cită vreme e încă apa turbure, să ceară lucruri imposibile, şi să împingă ast-fel la răsboî.
O asemenea purtare nu putea să aibă şi nu are aprobarea opiniunel publice europene.
Ceea ce e curios şi escepţional, e că nici vic'ima aceste! politici condamnabile, Spania, nu are simpatia Europei.
Americanii s'ati arătat Izcomî, nedrepţi, de rea credinţă şi de aceea simt antipatici. Opiniunea publică europeană nu poate însă pierde din vedere neomenia cu eare Spania a exploatat Cuba şi din pricina căreea a ajuns la strîmtorarea In care se găseşte.
Nici atacatorul, nici atacatul nu sunt deci simpatici Europei.	_	_
La aceasta se mal adaogă consideraţinnea că răsboiul ispane-american, ori rit de puţin ar dura, va turbura căile comerţului internaţional şi ast-fel va pricinui neajunsuri lumii întregi.
Pe aceste motive, foarte puternice, se întemeiază osinda ce rosteşte opiniunea publică europeană asupra răsboiulul ispano-american.
Atitudinea pnterilor
Dacă s’ar trage consecinţele din această stare a spiritelor, atonei ar fi permis să se creadă oâ Puterile europene nu vor îngădui ca războiul să dureze multă vreme, ei vor profita de de cea dinţii ocaziune spre a sili pe râzboitorl să îm-heie pace. Ia ee priveşte soarta Cubei; e mu'tâ probabilitate ca insula să fie declarată independentă, dacă Spania va suferi lofrlngerl. Spania ar pierde Cuba, fără ca Statele-Unite să puie mina pe dtnsa.
Pentru moment, Puterile europene par ho-tărite a observa cea mal strictă neutralitate.
Singura intervenira ce se aşteaptă, cu privire la corăbiile de comerţ. Guvernul italian a luat iuiţb tiva unei înţelegeri Intre cabinete spre a cere atit Statelor-unite cît şi Spaniei respectarea neutralităţii vaselor comerciale.
Iu colo, guvernele europene vor urmări evenimentele pînă se va ivi prilejul pentru o in-terveoţiune eficace în favoarea păcel.
Forelgn.
TRIBUNA LITERARA
NOTE ŞTIINŢIFICE
Teorii noul
Cea mal recentă din ştiinţele naturel este himia. Inconştient, omul a făeut hitnie aproape de clnd e pe pămînt. Ctud sălbaticul freacă două bucăţi de lemn plnă cînd una se aprinde, şi-şi face ast-fel foc, el se serveşte de un mijloc fhic peutru a pune în mişcare o mulţime de fenom ne himice, distrugerea celulosel, formare de acid-carbo-nic, etc. Basa sciinţifică a himiel a fost pusă de abia tn secolul trecut de Lavoisier. Edificiul clădit în scurtul interval de un secol a luat dimensiuni aşa de mari şi se compune din părţi aşa de diferenţiate, în cit nici specialişt i nu şl d.iti tot-d’a-una seamă de scopul ultim al teoriilor himice. De cît-va timp, himia trece printr’o transformare, printr’o evoluţiune, care se poate caracterisa prin trei fapte mari. Mal tatii, himia organică sati h'mia carbonului cum se mal poate numi, care de abia exista clud Monval şi a'ţll In-hipuiră nomenclatura care a adus aşa de mari foloase ştiinţei, şi care a fost poate cea mal adcquată din cîte aă format savanţii, acea himie misterioasă a luat o desvoltare uimitoare, a înfăţişat aproape toate problemele himice sub o lumină nouă.
Ca consecinţă, nomenclatura care traducea aşa de clar cunoştinţele vechi, nu se mal poate aplica celor noul. De mulţi ani lucrează himişlil la alcătuirea unei nomenclaturi, şi problema aceasta face permanent parte diu programele societăţilor şi congreselor de himiştl: Un distins himist romîn, d. dr. Istrati, a creat un sistnn de nomenclatură care a fost bine primit de bărbaţii de ştiinţă. Problema nu e In :â pe deplin deslegată, dar se aproprie de des-legarea definitivă, Intru cît poate fi vorba
de ceva definitiv In ştiinţă.
*
* *
Al douilea fapt mare, e introducerea matematicilor în himie. Dacă, precum cred mu’ţî o ştiinţă e cu atit mal perfectă, cu cit e mal accesibilă analisel matematice, himia părea menită a rămînea numai o ştiinţă discriptivă de fapte dominate de condiţinnl calitative, unde n’avea cum pătrunde matematica. Cu toate acestea s’ati găsit două căi.
Una e stereohimia, care caută a prevedea reacţiunile cu ajutorul aşezărel ce ar avea în spaţiii, înlăuntrul individului himie—molecula—atomele compunătoare, şi care a reuşit a indica prin aceste consideraţiunl corpuri, pînă atunci Încă necunoscute, şi cari s’ati putut realiza In urmă. A doua cale, care duce mal departe, este studiul matematic al cauzelor cari determină, opresc sati limitează transformările materiei. Acele cauze sunt de două feluri: unele inerente sistemelor studiate, adică proporţiunile relative ale substanţelor puse In contact, alte, temperatura, presiunea, forţele electrice reprezintă mediul. Ambele categorii de cauze sunt de natură cantitativă, deci pot fi puse In equaţiunl.
Să observăm aci In treacăt că calitatea e un element esenţialmente refractar ştiinţei ; tot progresul ştiinţei în orl-ce ramură constă în a găsi dindărăful sati dedesubtul calităţei o variabilă cantitativă, şi de a opera apoi cu aceasta, lăsînd din ce In ce mal mult calitatea In plata esteticei, religiei, etc. Această normă se formulează de obiceiti aşa: scopnl cercetărilore de a readuce diferenţele de esenţă la diferenţele de grad.
«
* *
Al treilea fapt este zdruncinarea teoriei atomice. De abia ’şl-a terminat acea ron* eepţiune, aşa de fecundă, mersul e! triumfal, şi iată că se ivesc Indoell asupra valoare! el. încă de mal mult timp, matematicii şi fizicianil ati observat eă pentru a putea explica toate fenomenele cari sunt în strictă dependenţă de constituirea materiei, fusese constrlnşl să dea atomelor materiei şi eterului proprietăţi care erati, dacă nu contrazicătoare, eel puţin greti conciiubhe. Hîmiş-til, cari tti tras aşa de mari foloase din ipoteza atomică, ati dat şi el de fapte, cari par a fi contrarie. Osiwa'd din Lipsea a expus de mal mult timp cu tărie obieeţiu-nile trase din fapte himice In contra tor-
EPOCA
mulărel actuale a teoriei himice. Von» reproduce aci n parte a unei frumoase lecţiunl, In care un himist francez mort prea tlnâr — G. Rnbin, care făcea un curs de himie fizică la Sorbona — expune bine partea generală a problemei.
*
» *
«Sunt două moduri de a concepe explicarea acestei lumi»).
«Unul e rodul cugetârel greceşti. Acea cugetare o perpetuam fără voiă, In a noastră ea leagă eterul lui Huygens cu al cincilea element al lui Plrio. turbiloanele lui Wili^m Thomson cu grăunţele solitar al Iul Lenkippos. Ea opune Eului nostru etern schimbător, o materie etern una, pe care simţurile noastre Înşelătoare o deformează şi o Înmulţesc, loto mal precum prisma de sticlă desface lumina albă pură in mii de culori. Acea cugetare caută să exolice cunoscutul prin necunoscut, cele văzute prin cele nevăzute, corpul ce pipăim prin atoma ce ne scapă, lumina care ia-beşte ochii noştri prin eterul care nu’i vedem. Logică bizară, dacă ne gtndim bine, demna de un neam de poeţi (cum afi fost Gre ii) de şi o aplicăm Încă şi nu suferă aproape pe nimeni printre noi, dar care va fi precum cred, o mirare pentru viitor, ştiinţă foarte imperf-ctâ în adevăr.
«Acestei concepţmnl a lucruri or, totodată materialistă şi poetică, putem să opunem alta, idealistă şi pozitivă In acelaş timp, şi a cărei onoare revine celui mal mare filosof al vremurilor moderne, singurului care e egal cu Aristotel şi cu P.aton, acelui, a cam c >g-tare tot d’auna nouă şi originala, a fost to'-d’auna «ntepodul cugetă-rel antice, Iul Immanuel Kant.
«După acea concepţiune cu care ne vine grefi să ne deprindem, pentru că contrazice iiusiile noastre moştenite, după acea adtncă concepţiune, noi suntem lumea, sensaţiunile noastre sunt lumea. Aşa fiind, nici nu există problema de a căuta In afară de noi înşine causa celor ce simţim, pentru a găsi dtn-dârătul aparenţelor, ceea ce numim greşit fondul lucrurilor, adică ceva ce ar remtne, pe cit timp noi trecem. Nu, cestiunea ce ni se presintă e mult mal simplă, deşi solu-ţiunea el matematică e mult mal grea şi mult mal puţin înaintată. E cesliune numai de a şti cum sensaţiunile noastre, de şi diverse şi nereduetibile Intre ele, corespund totuşi şi se îolânţuesc îutr’un şir logic, safi ca să ne servim de cuvintele ştiinţei posi-tive, e cestiune de a lega printr’o legătură care să nu fie factice fapte cunoscute cu alte fapte cunoscute. Dar acea legătură nu o putem găsi In ipotese ce se numes meta-fisice, pentru că ies din limitele simţurilor noastre, In mişcări ne văzute de atome necognoscibile, In oscilaţiunl presupuse al unul eter pe care nici un ochii! omenesc nu’l va vedea vre o dată, căci căldura nu e o mişcare, lumina nu e o mişcare, electricitatea nu e o mişcare, precum nu e nici presiune safi fluid.»
Acea legătură, da^ă voim ş’o avem solidă şi dur .bilă, tn-bue s’o căutăm In legi sati ipoteze fizice, întemeiate pe experienţă, In ipoteze-principii, care să nu fie dectt o generalizare legitimă a unor fapte observate mult timp şi conştiincios. De acest fel sunt cele trei mari principii ale Iul La-voisier, Robert M»yer şi Sădi Carnot. Toată mum a ştiinţei trebue să tinză a spori numărul acelor principii, iar nu a reduce totul la o unitate himerică. Ştiinţa va trebui In cele din urma să elimiueze din domeniul săfi, eterul, turbilionul, atoma, visuri lăsate nouă moştenire de Grecia, a cărei imaginaţie nativă s’a desfătat In vremuri de demult cu ele. Cu aer st preţ numai vom putea ridica pe rămăşiţele ştiinţei provisorie ştiinţa definitivă, din care vedem de pe acum luălţlndn-se ici şi colo unele rare părţi.
**•
Precum vedeţi, e cam eterodox, acest himist. Nu toţi eterodoxil afi parte de a ajunge ortodoxl, declt lu ştiinţă, toţi clţl sunt astăzi ortodoxl, ati fosterl sat! alaltă-erl eterodoxl.
Blron
mFOBMAŢn
Partidul conservator va ţine, Dumineca viitoare, întruniri publice In mai multe oraşe ale ţârei.
Ţara va avea acnm să-şi spue şi ea cuvîntul In ees-tiunea pronuneiamentnlni milităresc.
Ca prilejul acestor întruniri d. general Mânu va lua cuvîntul la laşi şi d. Consl. Boereseu la .Brăila.
M. S. llegele a primit în audienţa la Abazzia pe contele Goess, fost guvernator al Bucovinei şi actual guvernator al Carintiel.
Ziarele franceze anunţă eă A. S. Principele Albert de Monaco a oferit un dejun, in onoarea AA. LL. RR. Principele şi Principesa de Rominia.
D. Lascar Catargiu, şpful partidului conservator, a plecat la (îalaţl, de unde s’a dus Ia moşia sa, Golăşel.
D-sa se va întoarce, In capitală, Vinerea viitoare.
Se ştie că consilia] comunal din Alexandria, Teleorman, a aorobst. asupra pictorilor Pascali, Luchian şi Artach no, decorarea cstedral-i din acest oraş, pentru suma de 50 mii lei.
S'a cerut, se înţelege, aprobarea ministerului. Piuă cum Insă, nu s'a primit nici un răs -uns şi lucrările ufi rămas tn suferinţa.
^ Pricina ar fi intervenţia deputatului Chi* riţopol, care a piesentat o propunere din
Dm R«v. ginir. des Sciences, de la 15 Martie 98.
partea a trei alţi pictori. Aceştia se oferă a face lucrarea cu 5 la sută mal jos, de cit d-nil Pascali, Luchian şi Artachino.
De la 23 Martie ptnă la 6 Aprilie, s'ait protestat in capitală păliţi in valoare de lei 554 431, mărci 5233, florini 2301 şi lire steri. 102.18.
Curtea de Casaţie va continua cu judecarea recursurilor electorale, In tot cursul lunel Aprilie.	_
Uitime'e procese vor fi judecate în zilele de 24 şi 25 Aprilie, pe clnd sunt fixate 60 de recursuri.
Numai după această dată, listele electorale devin inatacabile.
Se ştie că Statul a cedat ministerului de războit! o parte din terenul ocupat, odinioară, de biserica Sărindar, pentru clădirea palatului cercului militar.
Construcţia nu va Începe de cit In anul viitor.
Palatul va avea mal multe etaje. Va fi luxos amenajat şi pe lîogă o splendidă sală de mlncare, pentru membrii cercului, va cuprinde şi camere de locuinţă pentru ofiţeri, veniţi din provincie.
Planurile vor fi puse la concurs, pentru cari s’a acordat suma de 10000 lei.
M.	S Regele a primit din partea M. S. împăratului Austriei, Rege Apostolic al Ungariei, o scrisoare prin care ’I notifică Încetarea din viaţă a A. S. I. şi R. Archidu-ccsel Natalia-Maria-Theresa, fiica A. S. I. şi R. Archiducelul Frederic.
După cum am anunţat, la 10 Maitt viitor, se vor înainta încă trei coloneii, la gradul de general.
Printre cel cari vor fi avansaţi sunt d-nil coloneii Gigîrtu, care va numit comandant al unei brigade de cavalerie şi Ursianu, In flotilă.
Pentru locul de general de artilerie, d-nil coloneii Grămâtieescu şi Teii figurează pe tabloul de avansare.
Ministrul de războit! nu a făcut încă alegerea, intre aceşti doi distinşi ofiţeri.
O mare afacere colectivistă
Acum ctte-va timp am înregistrat mal multe zvonuri privitoare la nişte afaceri mari ce se pregătesc cu darea In antreprisă a iluminatului părţii ex-centrice a Capitalei.
Astăzi afacerea este aproape să fie consumată, căci nu mal rămtne dectt aprobarea ministerială.
Se impunea absoluta necesitate ca partea ex-centrică a Capitalei să fie iluminată. Şi, de oare-ce Compania de Gaz, conform obiceiului sân Învechit, a făcut o sumă de greutăţi şi şicane, primăria a publicat o licitaţie.
De aici se începe operaţia celor cu «afacerea» :
C'oudjţiunilor de licitaţie nu li-s’a dat publicitatea Întinsă prescrisă de lege ; In afară de aceasta condiţiunile afi fost atlt de absurde Incit presuountnd că societăţile străine afi luat cunoştinţă de ele, totuşi n’ar fi făcut, precum nici n’afi făcut nici o ofertă. In condiţiunl se prevede Intre altele că pentru iluminatul părţilor excentrice nu se admit canalisărl; adică, prin această condiţie s’a exclus putioţa iluminării cu gaz aerian.
Prin aceste două restricţiunl s’a ajuns la rezultatul dorit:
N’a făcut oferte declt o singură societate străină, anume Helios din Colonia.
***
Ce soeietate este Helios P Am arătat In-tr’un rlnd că ofertele acestei societăţi afi fost respinse de toate oraşele din Germania, de consiliul municipal din Petersburg, etc. O societate care Intr’un rlnd era să Înceteze plăţile şi pe urmă şl-a asvîrlit mrejele asupra Romlniel cu gîndul de a-se reface. Şi aici, In Rominia, a găsit un om Indemlnatic In asemenea afaceri mari, care a luat asupra sa reprezintarea el.
In treacăt, observăm că Helios lucrează cu maşiuele foarte problematice ale unei fabrici din Budapesta.
*
* *
De obieeiti la toate licitaţiile pentru iluminatul oraşelor din Rominia, se prezintă cele mal mari case din străinătate. Aşa la Craiova, Iaşi, Ploeştl, Galaţi şi Brăila cile 5-6 case mari şi reputate din străinătate afi făcut oferte. Numai In Capitală nu s’a prezintat nimeni afară de Helios. Nu s’ati presintat căci condiţiunile afi fost absurde, anume Întocmite ca să nu se presinte nimeni.
Ast-fel concesiunea s’a adjudecat asupra societăţii Helios.
Odată concesiunea dată, s’afi Început operaţiunile celor interesaţi de a-se modifica condiţiunile de iluminat.
Prin articolul 9 din regulament se prevăd următoarele:
In zona ocupată de iluminatul prin gaz, concesionarul să aibă facultatea de a instala conducte electrice, după ce ooncisiunea gazului va fi expirata sad resilială, fără însă ca nici Primăria pentru iluminatul public, nici particularii pentru iluminatul Jor, să fie obligaţi d a Întrebuinţa lumina electrică de cit de o vor roi. Acolo Insă unde, in zona ocupată actualmente de gaz, Primăria ar voi să aibă lumină electrică, concesionarul să fie ţinut a o instala.
Acest articol desfiinţează toate condiţiunile oneroase prevăzute In publicaţia de licitaţie, căci el permite indirect societăţii Helios nu numai să facă canalisărl ci_ şi facultatea de a instala conducte electrice In centrul Capitalei.
Ceea ce Însemnează că In 1908, clod expiră concesiunea Companiei de Gaz, societatea Helios va intra In mod fraudulos In posesiunea dreptului de a ilumina întreaga Capitală timp de 40 de ani.
*
* *
Se impun acum o sumă de întrebări:
Da ce primăria n’a făcut licitaţia In condiţiunile pe cari le-a acordat In urmă societăţii Helios ? In acest cas s'ar fi presintat la licitaţie mal multe societăţi şi, de sigur, s’ar fi obţinut mari avantagil.
Dr ce a dat primăria concesiune pe termen de 40 de ani ca dreptul ca Helios să ilumineze şi centru] Capitalei cu începere
de la 1908, clnd expiră concesiunea Companiei de Gaz şi clnd toate conductele, instalaţiile şi usinele acestei Companii vor deveni proprietatea comunei, care le-ar putea apoi exploata pe comptul el proprii! spre binele Capitalei ?! Nu crede primăria că dînd concesiuni atlt de largi societăţii Helios comuna nu va mal putea trage nici un folos din instalaţiile de gaz, cari vor deveni proprietatea el ?
In actul de concesiune «Helios» nu se precisează clar cit capital va imobiliza, ce fel şi clte maşini şi staţiuni centrale vor instala, clte lămpi şi la ce distanţă, etc. In art. 8 se zice că se vor instala două staţinnl, una de 400 kilowaţi (ceea ce este o insta-laţiune relativ mică, de 550 cal vapori cam cit acea de la Teatrul Naţional şi alta de 1200 kilowaţi (de 3 ori mal mare ca prima), iar In toate articolele următoare nu se mal vorbeşte de cit de o singură staţiune centrală. Nu se precisează clte lămpi cu arc, clte cn incandescenţă se vor instala. Cana-lisarea subterană este fixată la 30 kilometri numai, ceea ce este prea puţin. (Actualmente conductele de gaz afi o lungime de circa 120 kilometri). Canalisarea electrică subterană costă de 8-10 ori mal mult ca cea aeriană.
In numărul de mtine vom arăta persoanele sus puse cari afi fost angajate în a-ceestă mare şi complicată afacere colectivistă şi vom face nişte destăinuiri de o extremă gravitate privitoare la şantagiile exercitate de unii colectivişti marcanţi asupra unor membrii al Curţii de Apel din Capitală, cari afi fost tîrîţl In această afacere ca să se pronunţe In favoarea lor.
I. P. S. Sa Mitropolitul primat al Romî-niel a oficiat ieri, In capela bulgărească din calea Călăraşilor, un serviciu pentru pomenirea sufletului lui Evloghie Gheorghieff.
In cursul acestei veri, serviciul minelor va începe explorări In judeţele de munte ale ţârei.
Se vor face explorări, In judeţele Vîlcea, Neamţu, Bacăfi, Putna, Muscel şi Dorohoitt.
Inginerii, cari vor face explorările, afi fost deja desemnaţi de ministrul domeniilor.
Din Slănicul Moldovei, se anunţă că un conflict s’a ivit între Epitropia S-tulul Spi-ridon, proprietara băilor, şi ministerul de războifi.
Iată cansele acestui conflict:
In timpul celor 3 luni (Iunie, Iulie şi August), cit ţiue sezonul băilor de la Slănic (Moldova), ministrul de finanţe a ataşat la punctul de la graniţă, Poeana-Sărată, de lingă băl, un vameş provizor pentru taxarea obiectelor, ce vizitatorii băilor le cumpără din Austria.
Acelui vameş pentru ţinerea ordinel, ministerul de războifi ’l-a dat de la pichetul Oituz, o gardă de soldaţi compusă diu uu sergent şi 4 soldaţi.
Colonelul regimentului 10, din care face parte acea gardă a crezut de cuviinţă a o muta în staţiunea balneară Slănic, In nişte case în cari actualmente epitropia voeşte să instaleze lăptăria din valea Dobrulul.
Doul ani consecutivi acele case prin buna voinţa epitropiel, afi fost ocupate de soldaţii ce păzesc graniţa.
Acum clnd caziuul regal, cu mal multe atenanse, sunt arendate companiei franceze epitropia a somat pe soldaţi să părăsească casele. Dtnşil s’afi opus, ameninţlud cu împuşcarea pe dl. H.«ss, unul din asociaţii companiei franceze.
D. H-stt, administratorul băilor, la faţa a-cestel atitudini din partea soldaţilor, puşi la cale de căpifan de u nu da casa, a raportat caşul epitropiel. Epitropia pe lingă acel raport primind şi pllngerea d-lnl Hass, a cerut telegrafic ministrului de război, de a da ordine de evacuarea acelor case.
Plnă îb momentul de faţă epitropia n’a primit nici un resnltat de la ministrul de războifi. Ea Insă e decisă a scoate pe soldaţi din case, prin forţa plăeşilor.
Un incident mişcător a avut loc In Iaşi, cu ocazia ultimei Întruniri de la clubul liberal.
După discuţia ce a avut loc asupra fixă-rel candidaturel la colegiul al 2-lea de Senat s’a procedat la primirea cltor-va membrii, printre cari a fost admis şi căpitanul In retragere, d. Bugeac.
Abia se terminase votarea şi noul membru a fost lovit de un atac de paralizie.
Această întîmplare a produs o penibilă impresie asupra asistenţilor.
— Răii semn, spuneaţi bătrlnil făcîndu-şl cruce.
Intr’adev&r 1
Intre socialişti
întrunirea de Ia Eforie. — Noul club
socialist. - Scandalul
Erl, după amiail, disidenţii socialişti, afi convocat pe «prietenii* lor tn sala de sus a palatului băilor Eforiei, la o întrunire, pentru constituirea unul nofl club socialist tn Capitală.
Printre «prietenii* disidenţilor, afi veDit şi un mare număr de socialişti «ocultişti» cu iatenţianea de t Întrerupe şi a nimici Întrunirea vrâjmaşibr lor.
întrunirea do la Eforie întrunirea s’a deschis la orele 2 şi jumătate.
Sala era plină de tprietenl» de evrei şi foarte mulţi copil.
Cel trei oratori cari s’afi succedat la tribună, n’att făcut de cit să desyăluească, neregularitâţile, abuztrile, pungăşiile şi neomeniile sâvlrşite In «partida» socialistă.
Oratorii arată cum s’afi tăcut gheşeftul cu brutăria, cum ziarul socialist, care fusese tnfiii ţat pentru susţinerea principiilor social-domocrate, a fost transformat In gazetă de tarabă şi de şautajuri, In jurul căreia «Oculta» socialistă trăia din banii a-dm<aţt de la muncitori.
Vorbind de nenumăratele gheşefturi, oratorii, spun că de şease ani de zile nu s’a dat socotelile clubului muncitorilor, şi că s’afi constatat lipsuri de sume Însemnate, despre cari şeful lor Nădejde n’a voit să dea seamă nici o dată.
Pentru a putea face toate aceste gheşefturi, membrii comitetului afi adus tn clu-
bul muncitorilor o droaie de copil cu cari să-şi poată face daraverile.
Noul club socialist
Din causa tuturor acestor afaceri pana-mişte, sâvlrşite la clubul socialist, disidenţii retraşi din clubul vechi, rupînd relaţiunile cu şeful Nădejde, propun înfiinţarea unul noii club socialist, Împărţit în două- secţii, —una politică şi alta economică,—strînglnd' în mod simţitor condiţiunile de admisibilitate în clnb : Din secţia politică nu pot f*ce parte de cit cel cari afi drepturile politice In ţară şi în general în club nu sunt admişi de cit majori.
Scandalul
In tot timpul cit «prietenii disidenţi» afi ocupat tribuna şi afi dat pe faţă matra-pazllcurile comitetului, cel clţl-va partisanl al lui Nădejde întrerup pe oratori şi provoacă scandaluri dese. Hniduelile şi îmbrln-celile se succedează şi «social democraţii» sunt gata pe păruială.
După ce oratorii disidenţi afi terminat cuvlntările lor, un uădejdist, d. Al. Ionescu cere cuvîutul pentru a răspunde acuzărilor ce li se adusese.
Clnd d. Al. Ionescu, voeşte a se urca la tribună, întreaga sală izbucneşte în strigăte de< protestare. Huidueiile sunt asurzitoare. Ionescu insistlnd să vorbească, seandalul ia preporţ I mal mari. De la huiduell, socialiştii trec la bastoans şi Imbrlucelile fac să răsune Întreaga sală; bastoanele se agită In aer şi ameninţările «unt din ce In ce mal vehemente.
Vâzîndu-se ast-fel Încolţit «prietenul» Ionescu renunţă de a mal vorbi şi părăseşte tribuna. Indreptlndu-se spre eşire, leaderul socialist, trece printre pumnii foştilor săi prieteni, cari îl îmbrlncesc şi îl huiduesc din răsputeri. Bietul om, cu chit! cu val, reuşeşte să ajungă In stradă, urmat de clţl-va susţinători.
De la Eforie, Ionescu a trecut la clubul muncitorilor, unde în prezenţa evreilor cari l’afi urmat, a protestat din toată puterea plămînilor săi In contra disidenţilor cari afi atacat pe Nădejde.
întrunirea a tost cît se poate de nostimă şi sflrşitul foarte amusant.
D. dr. Petrini-Galaţl şi-a strămutat domiciliul în strada Pensionatului 7.
Doctorul Anghelescu, fost intern al spitalelor din Paris, primeşte consultaţiuni de la 6—7 seara Str. Sălciilor, 4 bis.
Cronica Judiciară*
Reţinerile de la funcţionarii primăriei. — Cerere de re**titnire.—Ştiri Judiciare.
D. C. Mildărescu, fost funcţionar al primăriei capitalei, acţionase primăria ca să i se restituie reţinerile ce i s’ati oprit In vederea formării unul fond de pensiuni. Primăria se opunea la aceasta restituire pe motiv că candidaţii la funcţiunile primăriei semnează clte o declaraţie, prin care renunţă de mal Înainte, In caz de retragerea serviciului, la or-ce pretenţii de restituirea reţinerilor. Apărătorii d-lul Mal-dărescu afi făcut să triumfe Înaintea instanţelor de fond părerea că asemenea declaraţiunl sunt nule pentru viţiu de eonsimţimint.
Funcţionarii, îngrijiţi de a şi perde situaţiu-nea lor, dafi forţaţi asemenea declaraţiunl.
Afacerea venind cu recurs In casaţie, avocatul primăriei d. St. Şoimescu, a făcut să triumfe părerea contrarie, că asemenea deciara-ţiunl sunt valabile de oare-ce cel ce le dafi, le fac înainte de a intra In funcţiuni, clnd sunt liberi de a le face safi a nu le face.
Iaalta Curte a casat decisiunea Curţii de Apel din Bucureşti.
*
» •
Curţile şi tribunalele reîncep azi, In urma vacanţei sărbătorilor de Paşti, activitatea lor o-biclnuită.
DIN CAPITALA
Moarte anbltă.—Stmbată, la orele 5, a murit subit, in penitenciarul Văcăreşti, un condamnat la 6 ani închisoare, pentru falşifieare de moneda, anume Ziiberraan, fost ceasornicar In Capitala.
Zilberman mal avea de făcut un an ca să scape de arest,
Cadavrul a fost transportat la Morgă spre a i se faee autopsia.
Accident de tram-car. — Erl după a-miazi, tram-carul cu No. 1 al d-lul Toma Bltndu, a lovit cu oiştea In cap _ pe individul Solomon Veiaemaa din str. Ciupitului.
Grav rănit, Veissman a fost transportat la spitalul Colţea, uude starea lui este considerată ca disperată.
Vizitiul tram-carulul a fost arestat.
încercare de sinucidere. —Erl dup» amiazl, pe la orele 8 şi jumătate, un tinăr elev din şi.-oala militară din Craiova, d. Al. Âpos-toliade, In virstă numai de 19 ani, a Încercat st se sinucidă, trăginduşl un foc de revolver In timpla dreaptă.
Rănit de moarte, ttnârul Apostoliade a fost ridicat de la domiciliul st fi. s'r. Clopotarii vechi 15, unde a săvirşit acest act de desperare, şi transportat In căutarea spitalului Filantropia.
Starea tintrulul Apostoliade este cit se poate de gravă.
Căuşele cari ati determinat pe nefericitul tl-năr să-sl pună capăt firului vieţel, nu se cunosc Încă.
Incendiu.—Astă noapte, la orele 1, un incendia a isbucnit In strada Fundătura lui As-san 10, la proprietatea d-lul G. Scarlat.
Focul a consumat coperişul Intregel clădiri şi o magazie de scindurl alăturată.
Pompierii sosiţi ca de obicei—pri a Hrzifi-afi reuşit a loealiza incendiul pe la orele 3 din noapte.
BAfaie cn rănire in familie.- Traian Fotescu, domiciliat In strada Halelor 21, a reclamat erl la secţia 4-a, că ducindu-se la ctr-ciuma fratelui sSO AngheJ, situată tot In strada Halelor, femeia Maria, nevasta fratelui sâă, la Intlmpinat cu înjuraturi şi eu g lceavă. La riposta lut Traian, femeia Indtrjită s’a înarmat cu uu cuţit şi s’a repezit asupra cumnatului săO, rănindu-1 grav la braţul sting.
Rănitul a fost condus ia spitalul Brlncovenesc.
Donă feie Îngropate de vil.—O dramă sflşietoare a emoţionat zilele trecute lutreaga populaţiuue a comunei Lehliu, din judeţul Ialomiţa.
Fetele Miţa în virstă de 13 ani şi Tudora,
Sfirşindu-se romanul nostru Intre Viaţă şi Vis, pentru cite-va zile vom publica în foiţă o foarte frumoasă nuvelă,
B ATRÎNII
de JEAN REXBBACH
după care vom începe un roman, care va fi o adevărată surprindere pentru cititorii noştri.
numai de 7 ani, fiicei locuitorului Ion Cioc, din acea comună, ducindu-se ca să scoată pâ-mtnt de sub un mal, in momentul clnd sâpafi, malul s’a surpat de o dată acoperindu-le pe amindouă.
Toţt locuitorii din sat aii venit a da ajutor pentru a scoate pe nenorocitele fete de sub sur-pătura malului. Cantitatea de pămint insă, care le acoperise a fost atlt de mare in cit ambele afl fost scoase fără viaţă şi cu corpurile oribil mutilate.
t rţ*lţ1^'£*e\~Ata,tă-eri noapte, doul bandiţi, lordarhe Toni şi D nu Cnnstrntin afi spart c^sa locuitorului Dragomir Nieulae din comuna Te-le«a, Prahova şi după ce afi torturat tn modul cel mal barbar pe soţia acestui*, afi furat tot din casă şi s’ail făcut nevăzuţi.
Tilharil afi fost prinşi de locuitorii comunei, în urma alarmei dată de vecinii lui Dragomir.
Prnncneidere din imprudenţă.—Din Brăila ni se anunţă o dramă orib'lâ, petrecută în acel oraş, In următoarele Împrejurări:
Femeia Berea Ltibovicî, vroind casa arunce In curte un cazan cu apă fiartă, a răsturnat cazanul peste un copil at săfi Froim, In virstă de 4 ani, care, In urma arsurilor grave ce a suferit, a şi încetat din viaţă.
Parchetul anchetează cazul.
NUVELA
KA-EO-LI
Ning-Po so3ea la King-Cing, oraşul săfi natal, Intorcîndu-se din Europa, uude plecase să’şi facă educaţia.
Părinţii Iul şi al logodnicei sale, il In-Inttmpinară Ia intrarea In oraş şi străbătură cele trei centrurl cari fac din Kmg-Ciog trei oraşe Închise unul in altul.
Logodnica lui, frumoasa Ks Ro-Li, care locuia în centrul al dubea, aştepta In veranda cea mare din care se vedea clmpiea care se pierdea în depărtate. Ea Îşi aruncă privirile la picioarele sale, unde străluceaţi pa gâdele albe, casele cu lac şi cu acope-penşul ascuţit, palmierii cari se înălţaţi gigantici şi plantele verzi de sub cerul frumos.
Frumoasa fată sta rezimată pe perne de mătase juclnduse cu evantaliul, şi ca cochetărie vopsindu-şî cu roşu unghiile de la mlinile el mici şi delicate.
Faţa el era drăgălaşe de tot, umbrită de două sprîneene negre şi arcuite şi cu părul pieptănat după moda chineză, în care erai! Înfipte numeroase evantalil de toate culorile.
O.	hil el eraţi vil, surlsul dulce şi provocă tor.
Clnd ea văzu pe Ning Po că apare pe puntea susţinută pe spete de balauri, lasă ori ce sfială şi alergă Înaintea logodnicului săfi dorit.
Clnd se apropie de el şi’l privi bine, frumoasa ’i găsi aşa precum li visase: un băiat frumos, cu pielea galbenă mată, cu nasul larg, turtit, cu o mustaţă lungă şi subţire, cu coada lungă care ’l ajuDgea plnă la talie.
Ea rămase In admirare !n faţa logodnicului săfi, pe care nu-1 văzuse de patru ani.
Ka Ro-Li surîdea.
Niug-Poj purta cu eleganţă haina de mătase şi se apropie graţios.
El It zise:
—	O floare a Cerescului Imperifi, cit de frumoasă eşti ! Cit de mult lml plac ochii tăi de porumbiţa sfioasa, buzele tale purpurii ca o panglică roşie îndoită, care se Întredeschidă şi mă lasă să admir mărgăritarele fine cari sunt dinţii tăi.
Iubită Ka-Ro Li, eşti sveltâ şi uşoară ca o căprioara!
—	Val! Ning Po, n’o să mă mal găseşti aşa frumoasă clnd mă vel vedea In fiecare zi!
—	O, frumoasă logodnică, află că femeia dacă pierde din frumuseţe, eîştigă prin bunătatea inimel şi Învăţătura binelui!
—	Teamă mi-e, frumosul mefi, că după ce al cunoscut atltea femei învăţate în Europa, o să găseşti că efl sunt nepricepută.
Aflu că femeile acelea civilizate studiază artele, lucru pe care noi nu 1 ştim !
—	Da, dar puţine din ele es la iveală In
urne.	. ,
—	Ele cîntă din instrumente muzicale,
—	Da, cîntă mititica mea ; dar aproape toate învaţă acelaşi instrument cu care In [oc să ne Incinte ne plictiseşte.
—	Femeile, acolo, cercetează tainele firel, studiază medicina şi cunoştiinţa corpului omenesc.
—	Numai clte-va din ele, răspunse cn filosofic Înţeleptul chinez; dar sunt oare acestea ocupaţii pentru o femee ?
—	Ele cer să se amestueta trebile Sfatului, să voteze, să fie advocaţi şi judecători...
—	Val 1 păsărică mea, cit sunt de pîins acele sărmane fi mei. Ele nu afi dreptul să facă asta, căci datoria lor e să poarte sar-cinele casei, să Îngrijească de bâtrîol şi de bolnavi, părinţii noştri, de copiii noştri, iar nonă să ne râmmă greutăţile, bătăile de cap, ca şefi al familiei. Crede-mă, suntem creaţi de natură să fim aşa cum suntem acuma!
—	Cu toate astea, răfi are să’ml pară că nu cunosc nici istoria naturală, nici mate-maticile Înalte şi dîc! măcar astronomia.
—	Oh! drăguţă Ka, şopti ttnfirul chinez, sărutlnd de mii de ori mlinile mititele ale frumoasei lui logodnice, istoria naturală, pentru o femeie, este să ştie ce poate să aducă folos la al săi matematicele sale, e să aibă ordine şi drăgalâşie lu casa sa, iar astronomia sa.. O ! dar sunt foarte fericit frumoasă floare albă de Lotus, de nevinovăţia ta. Afli că astronomia femeel e să fie atlta de bună, atlta de gingaşă. In cit clnd o spune bărbatului săfi, in mijlocul zi-el, că e noapte, el s’o creazâ».
Ka-Da-
www.dacoromanica.ro
RESB0I1LISPAH0-AR9ERICAN
(Serviciul « Agenţiei Rjmîne»J
Ocnparea posesiunilor spaniole
Londra, 11 Aprilie.—Ziarele de seară dau o depeşă din Washington, seioind că americanii aii confiscat cablul submarin din Havana.
Washington, 11 Aprilie.—D-nu Mac Kinley a cerut mai multor senatori opinia lor asupra anexării lui IIawai (?) ca măsură de resboiu, precum §i ocuparea eventuală a Filipinelor.
Un amiral american ar fi primit ordin de a ocupa insulele Sandmitch.
Escadrele paterilor enropene
Berlin, 11 Aprilie. — Incrucişătorul Geier a primit ordin de a merge îndată la St. Thomas, pentru a păzi interesele germane la Cuba.
Brest, 11 Aprilie. — Ou ernul a ordonat ca îndată ce s’o declara războiul 8pano-american, escadra nordului să fie înarmată şi ca divisia navală a oceanului Atlantic să se ţie în tot-d’a-una în apropiere de Antile în timpul răs-boiulul.
Demonstraţii In Spania
Madrid, 11 Aprilie. — Demonstraţiunile patriotice continuă în provincie. Ordinea n’a fost turburată.
Prinderea lui Buonaventura a produs o indignare mare, de oare-ce nu se declarase încă ostilităţile in momentul când vasul a fost confiscat.
Madrid, 11 Aprilie.— Un batalion din Leon a plecat după amiazt la Baleare. 0 mulţime imensă i-a făcut ovaţiuni.
Chestia corsarilor
Roma, 11 Aprilie.—D-nu Visconti Veno sta reaminteşte Comorii şi Senatului, notificarea Statelor- Unite in privinţa prin ipiior dreptului maritim şi anunţă că va comunica notificarea Spaniei în atestă privinţă îndată ce va sosi.
Escadra italiană
Borna, 11 Aprilie.— Camera deputaţilor. Subsecretarul de stat al marinei declară că 8’a trimes o divizie a escadrei italiene în apele americane şi că dacă o fi nevoe această divizie va fi întărită.
Tolnntari snb drapel
Washington, 11 Aprilie.—D. Mac-Kin-ley a lansat o proclamaţie chemînd sub drapel 125.000 de voluntari pe un termen de doul ani, dar cari pot fi con-gediaţi şi înainte de acest termen.
O demisie
Washington, 11 Aprilie. — Demisia d-lui Sh rman, ministrul afacerilor străine\, pare sigură, Se asigură că succesoral său va fi d. Day, secretarul său aiment.
Capturări—Blocarea Havanei
K y-West, 11 Aprilie. — Incrucişătorul american New-York a prins vaporul spaniol Pedro.
Incrucişătorul New-York a mal tras şi asupra unui vapor german, dar i-a p r-mis să-şi continue drumul.
Flota americană a luat posiţie în faţa Cubei, în vederea blocării.
Havana, 11 Aprilie.—Generalul Banco a proclamat starea de războiu
N-wYork, 11 Aprilie.—Vorld zice că d. Mae Kiney se opune cu energie bombar-dărdării Havanei.
Anvers, 11 Aprilie.— O depeşă anunţă ră o corabie spanio ă a prins, pe coasta Englitereî un vapor american încărcat cu gria mergînd de la San-Francisco la An-Ters.
Iar chestia corsarilor
Washington, 11 Aprilie.—America a adresat Puterilor oirculară cu propuneri asupra corsarilor şi neutralitâţei. Aceste propuneri dau o mare satisfacţie Puterilor comerciale, fiind considerate ca per-miţînd măsuri pentru a sili Spania de a se abţine de la cursă.
Declaraţia formală a r&sbolnlnl
Washington, 11 Aprilie.— Camera reprezentanţilor. — D. Huli, preşedinte al comitetului de răsboiu, declară că generalul Mi Ies are de glnd să debarcheze la Cuba cit mai curînd.
Se va echipa o armată de voluntari în
6 soă 8 să tămîni.
Washington. 11 Aprilie.— D. Mac-Kin-ley va trimite Luni un mesagiu canare-eului, cennd declararea forma!ă de răsboift
Cauza acestei cereri este că Spania a si declarat răsboiul.	v
Madrid, 11 Aprilie. — Senatul s’a constituit
Regina regentă a reînoit declar a tiun.il* sale de încredere in <L Sagasta. — Crisa ministerială este deci înlăturată.
(Telegramele de azi)
Blocarea Havanei
Key-West, 12 Aprilie. — Escadra americana, compusă din 12 corăbii, a sosit în faţa Havanei. N’a bombardat oraşul dar a procedat la blocarea lui.
Havana, 12 Apri ie.—F,ota americană după ce s’a apropiat la 5 mile de Havana, a dispărut în direcţia nordului.
New-York, 12 Aprilie. — Fortul cuban Morro a tras 10 tunuri asupra escadrei americane, fără resultat. Americanii n’afl răspuns focului.
Expediţie
După ziare, o expediţie americană va merge săptămlna viitoare la Cuba sub protecţia unor corăbii de răsboiu, — cu material de răsboiu pentru insurgenţi.
| D-nu Mac-Kinley a decis să permită corăbiilor spaniole, sosind în porturile americane, fără să aibă cunoştinţă de starea de rssboiu, să opereze descărcarea lor şi de a eşi apoi în mod liber.
Conferinţa amiralilor
Madrid, 12 Aprilie. — Toţi amiralii aă ţinut aseară o conferinţă lungă, in care se crede că s’a discutat cestiunea corsei.
Madrid, 12 Aprilie.—Dispariţia escadrei americane din faţa Havanei este foarte comentată.
Criza metalică s’a înlăturat. Schimbul biletelor de bancă contra argint a încetat.
Se crede că întrunirea amiralilor a hotârit planul campaniei navale în contra Statelor-Unite.
Citadela din fortul Morro a înălţat drapelul roşu.
Un decret spaniol
Madrid, 12 Aprilie.—Gazeta publică un decret declarind că toate tratatele cu Sta-tele-Unite sunt nule şi acordînd un termen de 5 zile corăbiilor americane de a eşi în mod liber din porturile spaniole.
Acest decret ordonă observarea aceloraşi reguli de drept maritim în privinţa pavilionului neutru şi a blocărei, ca acelea ce şi Statele unite aii declarat să observe, de şi Spania n’a aderat la convenţiunea din Paris.
Spania menţine dreptul săh de a acorda scrisori de corsă reservîndu-şi de a face uz de aceasta cînd va crede momentul oportun.
Key-west, 12 Aprilie. — O corabie americană a confiscat un steamer spaniol încărcat cu grîu şi bumbac.
Mine
New-York. 12 Aprilie.—-S’a dat ordin de a se pune mine într’un oare-care număr de porturi americane; nu se ştie încă unde.
Aceste mine vor 11 ast-fel supravegliiate în cit corăbiile puterilor amice nu vor 11 expuse la nici o primejdie.
Neutralitatea englezilor
Lendra, 12 Aprilie.—Se anunţă dinHong-Hong Agenţiei Reuter că cinci corăbii ale escadrei americane vor pleca azi cu ordine secrete.
Corăbiile O’impia şi Baltimore, cari aşteaptă pe consulul american din.Manilia, vor urma.
O proclamaţie a autorităţilor englezeşti opreşte pe supuşii engleji de a da sprinul lor uneia sau celei l’alte din cele două naţiuni beligerante.
Urmărirea vaselor americane
Madrid, 12 Aprilie.—Un decret, publicat tn Gazeta, expune că guvernul crede că, deşi Mpanfa n’a aderat la convenţiunea de ia Paris, totuşi aceasta un o socoteşte de datoria de a respecta principiile formulate la această con venţiune.
Se vor organiza îndată înern-sişătoare anxiiiare cu ajutorul corăbiilor luate din marina comercială, pentru a coopera cn marina de râzbolii, spre a prinde corăbiile inamice, a confisca mărfurile inamice snb propriul lor pavilion şi contrabanda de răz-bolu snb ori-ce fel de pavilion.
Uorâbiiie spaniole vor exercita dreptul lor de vizită în largul mării.
(.Serviciul particular)
§!tnaţta militară a Statelor-Unite şi a Spaniei
Stabilind o sfafistică a forţelor militare a două ţări, lutru cit n’avetn o superioritate sdrobitoare a uneia din păr 1, ceea ce nu este cazul cu Statele-Unite şi cu Spania, nu Înseamnă că putem trage coneluziunl precise asupra resultatulul probabil al conflictului.
Valoarea morală şi profesională a trupelor, situaţia strategică, situaţia economică şi încă multe alte împrejurări sunt elemente cari pot schimba apreciarea.
Ne vom mărgini dar a da ctte-va date comparative a elementelor concrete cari formează forţele celor două state beligerante.
Fiolele de războiu
Flota de războia a celor două state se compune : Statele-Unite 5 cuirasate, 2 Incrucişătoare cuirasate. 2 garde-coaste, 5 monitoare cu două turele, 13 monitoare cu o turela, 8 încrucişâ-toare de ci. I, 8 de cla^a II, 10 corvete cu he-lice, 1 încrucişâtor-torpilor, 1 aviso, 15 cano-niere protejate, 10 canoniere cu heliee, sah 80 de bastimente cu untonagiO de 230,030, cărora trebue să adăogăm incă 18 torpiloare.
Spania. — 1 cuirasat, 2 fregate cuirasate, 5 Incrucişătoare cuirasate, 8 Incrucişătoare de ci. 1, 10 de clasa a doua, 6 de a treia, 80 canoniere 18 şalupe-canoniere şi 16 contra-torpiioare saO 126 de bastimente cu un tanagih de 122.925 Flota Spaniolă are 19 torpiloare.
Dacă scoatem, din această listă, vasele veihl, acele ale căror armament este defectuos, ne remln pei.tru Statele-Unite zece bastimente cuirasate, 26 fără cuirasă şi 18 torpiloare, iar pentru Spania 6 bastimente cuirasate, 28 fără cuirasă şi 14 torpiloare.
Statele-Unite eh dar uu avantagiă de şase bastimente; pe de-asupra flota americană este şi mal bine înarmată şi cu mal mare viteză. Torpiloarele americane străbat 30 de noduri, pe cînd cele spaniole abia 20 de noduri.
Aceasta nu înseamnă ca vasele vechi nu Pot fi de nici uu ajutor. Din contra pe cînd apauta poate avea un sprijin foarte puternic tn ele, Statele-Unite du vor putea găsi nimic in ale lor, căci vechile lor monitoare nu pot presenta o apărare efectivă pentr coastele americane.
Pe lingă flota de războiţi trebue să amintim şi vasele de comerţ cari pot fi înarmate
Personalul
Dacă Spania este In oare care inferioritate din punct de vedere material, nu stă tot asţ-fel în ce priveşte personalul.
Marina Spaniolă numără 22 ofiţerl'eene-rall, 870 ofiţeri; 14.000 sub-ofiţerl şi mate-loţî, 7,000 soldaţi de infanterie marină si 1500 soldaţi de artilerie.	’
Recrutarea echipajului se face pe cale de înscriere maritimă, care poate să dea patru contingente de rezervă cu un efectiv de 16 000 oameni.
Statele-Unite, cu un pirsonal ofiţeresc de 18 amirali si de 703 ofiţeri, posedă 12.000 mateloţî şi 750 copil de echipagifl Personalul este îu întregul săh format prin angajamente voluntare contractate pentru perioade de trei ani şi nu coate deci da o rezervă egală cu aceea a Spaniei.
Situaţia strategică
In acest moment cele două state ’şl concentrează grosul forţelor lor In Marea An-tilelor, Statele-Unite la Key-West, Spania la Cuba şi Porto Rieo. Aceste puncte sunt base pentru atacul şi apărarea insulei, q-biectul conflictului. Dar nu se poate admite că eîmpul de operaţiuni se va limite la acest punct. Spania, In adevăr, ar fi într’o situaţie de inferioritate faţă cu Statele-Unite care ar dispune de toate resursele Ameri-cel de Nord In ce priveşte combustibilul, nutrimentul şi muniţiile, pe cînd Spania ar trebui să le transporte cu mari cheltuel! şi mari pericole pînă la Antile.
Spania va căuta dar să transporte teatrul operaţiilor în afară de apele sale teritoriale. Părţile vulnerabile ale Statelor-Unite sunt coastele lor şi comerţul lor maritim; oceanul atlantic separă cele două metropole, Statele Unite nu posedă nici o insulă pe acest parcurs care are o lungime de 3 400 mile de la New-York la Cadix; ori ce vas american care ar cerca să atingă litoralul spaniol va trebui să aibă cărbuni peutru 7.000 mile, cel puţin, dus şi Întors. Spania, din contra, are posesiuni insulare şi Intre insulele Canare şi Porto Rico nu sunt de cit 2.800 mile; dacă Spania are cărbuni In acest posesiuni, stă mal bine de cît adversarul el In această privinţă.
Cu toate astea şi Statele-Unite ar putea ataca Filipinele ca se fa"ă o diversiune.
Comerţul maritim al Statelor-Unite nu-măre 4.000 de bastimente cu două milioane toane; o asemenea navigaţie nu poate fi uşor aparată şi tocmai de aceea Statele-Unite cer acum să se suprime războiul industrial, la înlăturarea cărora n’a aderat la 1856. Spania nu are de cît o treime din acest număr de vase cu un sfert de tonagih Aei este punctul slab el Statelor-Unite şi de aceea ele cer acum suprimarea corsarilor.
Trapele de uscat
In această privinţa Statele-Unite sunt inferioare. Nu ah de cît 30.000 armată regulată şi incolo voluntari.
Spania are numai In Cuba 125 mii de oameni. In afară de aceasta Spania are opt corpuri de armată, perfect organisate, for-mînd un total de 340 000 oameni.
ŞTUII MAJJTJXTE
*	Tram-carele şi-afl făcut apariţiunea în Focşani. Mal multe asemenea vehicule ah circulat pe stradele oraşului Unirei, In timfu sărbătorilor Paştelul.
Proprietarul lor este primarul Săveanu,— emulul d-lul Toma Bllndu.
*	La 11 Maih se va ţinea licitaţie pentru arendarea mal multor moşii ale Statului pe periodul 1899—1904.
Licitaţia sa va ţinea în Bucureşti, Iaşi şi Craiova.
Numărul moşiilor scoase Iu licitaţie este de 80.
*	Comuna rurală Govora, din judeţul Vll-cea, a fost autorizată să contracteze un împrumut de 12 000 lei, de la casa şcoalelor,
Sentru a construi un local de şcoală.
6* Ministerul de interue a aprobat budgetul casei peusiunilor judeţului Iaşi.
* D. Gheorghe Stănescu a fost confirmat In funcţiunea de ajutor de primar al comunei Uizicenl.
* Consiliul judeţian de Botoşani, este convocat în sesiune extraordinară pentru ziua de 15 Aprilie.
Depeşile de azi
Serviciul ^Agenţiei Romîne»
Petersburg, 12 Aprilie. — Ali-Djevad bey şi Feizi-bey afl sosit. El s’afl prezentat la contele Muraview şi ah făcut o vizită ambasadorului Turciei.
Paris, 12 Aprilie.—Pronucţtnd un discurs în faţa alegătorilor din Oloron, d. Barthou a combătut pe radicali şi socialişti şi a declarat că la viitoarele alegeri nu va fi vorba de lupta pentru existenţa Republicel, care nu este ameninţată, ci de o luptă Intre două programe.
ULTIME INFORMAŢII)!!
Guvernul a decis să convoace în curînd o întrunire publică tn Capitală. Data întrunirei nu s’a fixat încă.
D nil Teodor Cristescu, fost senator, şi Bol-dur Costaehe, fost deputat, sosind ieri din Botoşani, ah vroit să facă o vizită d-lul Nicu Fiiţpescu, la Văcăreşti.
Necunosctnd Insă, ultimele dispoziţiunl, d lor s’«h prezintat fără autorizaţia prealabilă a dir- cţiel penitenciarelor.
Intrarea fiindu-le refuzată, d-nil T. Cris-tescu şi Boldur Costaehe s’ah mărginit sâ-şl trimită cărţile de vizită d-lul Filipescu.
încă una diu nedreptăţile d-lul Paladu, ministrul Injustiţiei, este Îndepărtarea simpaticului şi integrulul judecător sindic de a tribunalul Putna, d. Const. Cardaş.
D. Cardaş nu avea att cusur, Iu îndeplinirea delicatei sale Ins. rcihărl, de cit pe acela că nu era văzut cu ochi bani de a tot-puternicul Suveică, de cînd cu scandalul cu d-na Marinoiu.
înlocuirea s’a făcut, după însă-şl intervenţia primarului Săveanu, care a cerut-o, In termeni categorici ministrului justiţiei.
Deputaţii saşi din Camera ungurească, cari erah Împrăştiaţi plnă acum prin diferite partide şi io majoritate In partidul guvernamental, ah decis să se retragă din partidele în cari se află, în urma politicei de maghiarizare pe care o profesează fiecare partid.
Din 16 deputaţi s’ah retras deja 12, cari vor Înfiinţa un club deosebit şi un partid naţional săsesc, care, probabil, mal tlrzih va căuta să se alieze cu romînil.
Candidatul liberal, la colegiul de Senat din Brăila, după toate probabilităţile, va fi d. D. Moisescu, advocat.
Nu s’a luat încă nici o hotărlre definitivă, de oare-ce şeful ocultei brăilene, d. Cociaş, deputat, uu s’a reîntors încă din viligiatură, din Transilvania, unde a stat, în timpul sărbătorilor Paştelor.
Astă-zl s’afl redeschis curţile şi l ribu-nalele.
Tot astă-zl afl încetat vacanţele şcoalelor din întreaga ţară.
Drapeliştii se vor întruni in fie-care seară, in cursul acestei săptămînî, ca să discute amănuntele campaniei parlamentare şi extraparlamentare, pe care o vor începe săptămîna viitoare.
In această campanie se cuprinde şi organizaţia grupării prin judeţe.
Societatea de bine-facere, Leagănul S ta Ecaterina, a organizat pentru ziua de 9, 21 Maih a. c., o bătae de fiori la şoseaua Chiseleff.
Societatea face uu călduros apel la binevoitorul concurs al societăţel bucureştene, pentru reuşita acestei serbări, al căreia produs va fi In folosul orfanilor.
Preţurile intrărilor sunt următoarele:
Pentru o persoană pe jos ... . 1 Jeh »	» trăsură cu 2 eal	•	•	.	.20	lei,
»	un break sah trăsură	cu 4	cal	40	»
»	o bicicletă...............10	»
» un tandem, trictclu, etc. • • 10 » plus 1 leh de persoană.
Pentru un călăreţ civil.........10	»
»	»	» militar .... 5 >
Serbarea va începe la orele 4 jum. după amiază.
Preşedinta societăţel Leagănul S ta Ecaterina, d-na Ecaterina G. Cantacuzino, este convinsă că apelul săh va găsi un puternic ecoh, în publicul bucureştean, tot-de-a-una bine dispus pentru operele de caritate.
„Le Soleil“ şi desvoltarea Romînieî
Le Soleil din Paris, vorbind Intr’un recent articol despre politica externă, face o schiţă a situaţiunel generale din Europa şi amintind despre Romlnia, face următoarele reflecţitsnl :
«De unde comerţul Romînieî era în anul 1871 numai de 260 milioaue, el s’a ridicat Sn 1895 la 570 milioane şi în anul următor la 661 milioane.
«Cu toate că Romînia. în perioada eXîfniuată do noT, a trebuit să poarte o luptă foarte grea spre a obţine independenţa sa, ea a ştiut să-şi creeze una dintre cele mal bune armate, — ba pi tem zice; cea mal bună armată, — între naţiunile de a doua mină a Europei şi ea a isbu-tit să se ţină In echilibru între geiosia Rusiei şi a Austriei.
«Ce adorabilă pildă dă Romînia popoarelor orientale emancipate în acest secol de sub jugul otoman! Grecii. Stabil, Bulgarii şl-att risipit In lupte intestine sterile forţele lor, pe cari le-ar fi putut folosi, ca şi Romînil, pentru dezvoltarea patriei lor. Ast-fel putem arăta tuturor acelora cari pretind a constata decadenţa raseî latine, pe acest popor romîn care In acest pătrar de secol s’a desvottat în ciuda tuturor miilor de piedici ce erah semănate pe calea sa. Iar acest popor este tocmai un popor latin, singurul popor latin din Europa răsăriteană».
LICITAŢIE
Se face cunoscut amatorilor ci în ziua de 13 Aprilie a. c. se ţine la Tribunalul Călăraşi supra-Iicitaţie asupra moşiei Crăşanil de sus din judeţul Ialomiţa depărtare de gara LehtiO */« oră. Moşia are întindere 1600 pogoane din care 200 pădure, avind case pentru proprietar şi arendaş, magazii, pltule, etc.
Detalii in strada Virgilih No. 63.
întristaţii; Zoe Gr. Bottea, Margareta A-postoliad, Constantin Apostotiad, surori şi frate, Gr. M. Bottea cumnat, ah durerea a vă Înştiinţa despre moartea prea iubitului lor frate şi cumnat
Alexandru C. Apostoliad
elev al şcoalel fiilor de militari din Craiova, încetat din viaţă în ziua de 12 Apri ie In al ouă-spre-zecelea an al vieţtî sale. Şi vă roagă să bine voiţi a asista la ceremonia funebră care se va oficia Marţi 14 Aprilie la ora 4 p. m., îu capela cimitirului Serban-Vodă (Belu).
Rugaţi vă pentru el
Bucureşti, Aprilie 1898
Se vinde pentru eşirea din indiviziune
1)	Moşia Gloduri Pădurenl, 830 fălci, pă-mînt arabil, fineţuri şi acarete în bună staro la 30 km. de gara Bacâh.
2)	Moşia Cleja-Bricăcumi, 520 fălci, pămînt de arătură, fineţe, iaraeşe, păduri şi acarete în zidărie, aceactă moşie traversată de apa Şiretului se află la 5 minute de gara Faraoni.
3)	Moara din comuna Lelea lingă Bacău, situată pe apa Bistriţa, avind patru perechi petre da măcinat. Toate situate în judeţul Bacsh.
Pentru informaţiunt a se adresa la doamna Mari» Th. Haiiutz Ia Galaţi STR. CUZA-VODA. No. 20.
Hotel Victoria,
două prăvălii sunt de închiriat pe termen de 5 ani de la 26 Octombrie 1898. A se adresa la d-nu M. Economu & C-ie Str. Şelari, 4.
LA COCOŞ
Magazin de Coloniale şi Delicatese Fraţii VA8MLE8CWJ
CENTRALA, colţ str. Şelari şi Smîrdan 53 SUCURSALA, colţ str. Smîrdan şi Sta-vropoleos 22.
Eentru Sfintele Serbători
Fiind bine asortat cu cele mal alese Mezeluri, Brînzeturî etc., roagă pe numeroasa clientelă a-I onora cu comandele d-nealor.
Mare depou de vinuri, cognian, etc.
De yînzare
prin licitaţiune publică în pretoriul Tribunalului Ilfov, Secţia notariat, Luni 20 Aprilie 1898, libere de ori ce sarcina casele din str. Domne! No. 10, colţ cu strada Smărdan.
Licitaţia va începe de la suma de 212,670 lei.
C. POUONTl
anunţă pe onor. sa clientelă că se va muta de la Sf. Gheorghe în Hotel Orient, vis-â-vis de Grădina E-piscopiel (Atenefl).
Doctorul E- MANOLESCU
de la Facultatea de medicină din Paris
Hoale interne, ele 1Femei şl Faceri flflainoş)
Tratează de asemenea boalele de copil şi Syphilitice
Consultaţiuni de la 2—5 p. m.
Pentru sa raci Luni şi Joul gratis
321 Calea Moşilor 321 ______Cabinet medical___________
I>e Inohir*iat
La SINAIA., două vile mobilate luxos, îu strada Virful-cu-Dor No. 4 şi 4 bis, foarte aproape de pa-c şi gsră. Vila No. 4 se închiriază cu lei 2.200 pe seson; Vila No. 4 bis cu 1200. Se Închiriază şi pe unul sih mal mulţi ani.
Aceste vile Împreună cu un loc alături sunt si de VINZARE : locul pentru ICI 8000 ; Vila No. 4 bis pentru lei 18.000 ; Vila No. 4 pentru lei 36.000. Vilele sunt hipotecate la Credit. Se tac şi înlesniri de plată.
A se adresa la proprietar tn BucnreştI, etr. Sălciilor No. 10 bis etagiul al 2-lea, iar în Sinaia la îngrijitorul vilelor.
I
mr u o si i Sj f
— MAG ASIN DE MOBILE Şl ATELIER DE TAPIŢĂRIE ______
FEBERAii NTERl'BEBG A’ Ole.- ('alfa Victoriei No. 30
Intrare prin Passagiul Villacros
Recomandă magazinul lor pentru aranjamente complecte de Dormitoare, Sufragerie Saloane, Salonaşe, etc. Preţuri eftine şi qualitatea mărfurilor fine.
Vlnzare pro coniptant şi in rate lunare Cn ocasiunea Sf. Gheo'ghe primim orl-ce mutări avind oameni speciali şi CAMIOANE PE ARCURI
mm

Maşina iul NANSGEN «lin Stocliolni
„PBHXEUS“
cu sgomot	fără sgomot
L e i 14.50	Uei 30
Important pentru orl-care gospodină este această maşină.
Una din cele mal ingenioase invenţiunl din punctul de vedere practic şi economic, simplă ca construcţiune, dar cu efect aproape de necrezut. Este o bucătărie In toată puterea cuvântului, care consumând un litru de petrol ordinar în 8 ore. dă o căldurădin cele mal mari, neproducănd nici fum, nici miros şi arzend fără fitil, se poate găti sah frige orl-ce fel de mâncăruri şi fripturi în timpul cel mal scurt. 1 litru de apă fierbe tn 3 minute, 8 litrurl in 14 minute.
Pericolul este cu desăvârşire exclus.
Depozit general S. DANCU str. Smărdan 9
Pentru provincie se efecfuiazS prin poş*â In u>ma sumei imrrgi saO unul aconto de cel puţin lei 5tiimis înainte. Pentru angrosişti se acord "rabat
www.dacoromanica.ro
FIŢI ATENŢI!!!
Faţă de numeroasele vindecări în caşuri disperate, obţinute de 30 ani de Gudronul Guyot, concurenţii, profitînd
cîte odată de o asemănare de nume,
.	v --------—____________
r 014 a «^ArtljL.ul «iLFUUA.»
51
; a. P. JACOMISBN
ÎNTRE VIAŢĂ Şl VIS
- NIELS LYHSK -
xm
Toamna veni...
Niels Lyhne stă în camerile goale. E j îngrozitor de trist. Ceva s’a zdrobit In > fiinţa bl în noaptea clnd ia murit co-pi iul: şi-a pierdut încrederea în sine, i credinţa în puterea omului de a trăi j pin’ la sfirşit viaţa pe care şi a ales o. ţ
Zadarnic numeşte ei rugăciunea che- j mare zăpăcită a unul tată care imploră j ajutor pentru copilul săă, ştiind bine că nu-I nimeni ca să-l audă. In desperarea lui ştia ce face. Fusese ispitit, şi căzuse. Aceasta era o cădere, o dezertare, şi-a renegat principiile şi şi-a trădat idealul.
Aceasta era, de obiceiO, starea lui sufletească. In Noembre muri regele1), j Zgomotele de războtu cari circulaţi de la o vreme, începură să prindă temeiti.
1) Frederic VII (1848-1863.)
caută să vîndă produsul lor în locul produsului adevărat, înşelind pe bolnav, în paguba sa.	_	.
Intr’adevâr sunt gudroane de diferite spece. Brazii din Norvegia sunt aceia
Se grăbi sâ’şl aranjeze afacerile şi intră in armată.
Exerciţiile pregătitoare nu-1 plictiseaţi: tot înseamnă ceva cînd nu mal eşti inutil pe lumea asta ! şi cînd porni armata, lupta continuă cu frigul, cu murdăria şi cu incomoditâţile de tot soiul, absor-bindu-I gîndurile, îl făcu aproape vesel şi sănătatea lui care suferise mult in timpul celui din urmă an, redeveni minunată.
Intr’o zi tristă din Martie primi un glonţ în piept.
Fu transportat la ambulanţă, unde amicul săO Hjerrild îngrija de răniţi. Acesta făcu să fie aşezat intr’o mică sală, în care nu eraţi mal mult de patru paturi.
Glonţul ÎI trecuse prin p’ămînul drept şi se oprise. In războiţi nu-I timp pentru formalităţi: i se spuse imediat, fără ’ncunjur, că nu mal are multe şanse de trăit.
Aceasta-1 uimi, căci nu se credea aproape de moarte şi nici rana nu-1 făcea să sufere mult. -Dar medicul văzuse drppt: peste puţină vreme resimţi o slăbiciune, care-1 avertiză.
Ast-fel totul se va sfîrşi ! se glndi la Gerda ; se glndi mult la dînsa, în ziua cea d’întîiâ; dar privirea el stranie, ultima oară cînd a strîns-o pe Gerda în braţe, ÎI tulbura reveria. Ce frumos şi atingător ar fi stat lingă dînsul pînă la sfirşit dacă ochii el nu l’ar fi părăsit înainte de a fi întunecaţi de moarte, şi dacă ea ar fi fost mulţumită să’şl dea duhul aproape de inima lui
cari dau cel mal bun gudron şi D nu Guyot nu întrebuinţează pentru fabricarea produselor sale de cît gudron din Norvegia, cel mal pur cu tot preţul săti scump. Deci este absolut nece-
care a iubit-o aşa de mult, de cît să se întoarcă de la dînsul, în speranţa de a regăsi viaţa în altă lume...
A doua zi deveni din ce în ce mal trist în atmosfera posomorită de spital.
Nevoia de a respira aer proaspăt se unea în gîndul lui "anfuz cu setea de a trăi. Căci totuşi viaţa are multe bune şi frumoase, îşi zicea «1, visîndlab; iaia inviorătoare a vîntc.al pe ţărmul mării, la boarea curată cai 3 trece peste stejarii pădurilor din Seeland 1 . aerili de munte din jurul Clarenttuiui şi la adie-rele suavei seara pe malurile lacului Garde.
Dar cînd îşi aminti de oameni, amărăciunea îl coprinse din noă. II evocă pe toţi, unul după altul: toţi treceah pe dinaintea lui şi se depărtaă, lăsindu-1 singur: nici unul nu rămînea.
Dar ce făcuse dînsul ca să’I oprească ? Fusese el oare credincios în afecţiunile sale ? Singura deosebire între el şi dîn-sul era că dînsul îşi părăsea mal «refl prietenii... Dar nu, nu era asta: la baza tuturor era acest adevăr trist, că omul e tot-d’a-una singur. Fuziunea sufletelor e o minciună: nici odată, nici o fiinţă nu ţi se dă întreagă ţie, nici mama care te ţine pe genunchi, nici prietenul în care te Increzl, nici femeea care doarme pe pieptul tăfl...
Spre seară, rana se învenină şi durerile crescură.
Hjerrild stete cîte-va minute seara lîngâ patul lui, şi se întoarse la miezul nopţii. Niels suferea mult; durerea îl făcea să geamă.
sar pentru a obţine vindecarea bronşitelor, catarelor, guturaiurilor vechi neglijate, boalelor de băşică sati pele, sad chiar pentru a se preserva în mod sigur de boli epidemice de a cere la far— Un cuvînt, Lyhne, îl zise Hjerrild ; nu vrei să chem un preot?
—	N’am nevoe de popi... cum n’alnicl d-ta! răspunse Niels, mînios.
—	Nu-I vorba de mine, eO sunt sănătos şi plin de viaţă. Nu te chinui cu convingerile şi teoriile d-tale: cel ce mor nu mal aă... şi de alt-fel convingerile şi teoriile nu-s bune de cît în viaţă; la ce-ar putea servi ele unul muribund?... Toţi avem amintiri frumoase şi vesele din copilărie; am văzut mulţi oameni murind şi pot să te încredinţez că aceste amintiri fac bine în asemenea moment. Să fim sinceri: orl-ce nume le-am da convingerilor noastre, tot nu putem izgoni din cer cu desă-vîrşire pe Dumnezeii, pe care imaginaţia noastră şi l’a reprezintat atit de des acolo sus.
A intrat în ereerul nostru, odată cu sunetul cîntecilor şi a clopotelor, cînd eram copil.
Niels făcu un semn de aprobare.
Hjerrild se plecă spre dînsul crezind că vrea să vorbească.
—	Intenţia d-tale e bună, murmură Niels, însăşi clătină energic din cap.
Hjerrild se ridică:
—	Adio, Lyhne, zise el ; e o frumoasă moarte, să mori pentru sărmana noastră ţară.
—	Da ! zise Niels, dar noi nu visam să ne facem ast-fel datoria; de atunci e mult, foarte mult timp.
Hjerrild eşi. Dînsul intră în camera sa
macii adevăratul Gudron Guyot, uşor de recunoscut pentru că eticheta fie cărui flacon poartă semnătura inventatorului, în trei culori: violet, verde, roşiu şi scrisul este pieziş.
şi râmase multă vreme la fereastră, privind la stele murmură:
«Dac’aş fi Dumnpzetî...» şi urmă in gînd! «aş da mîntuirea de veci mal cu-rînd acelora cari mor fără să se lase a fi convertiţi».
Durerile lui Niels creşteafl merefl : ii sfişiaă pieptul, deveneatt de nesuferit. Tot ar fi fost bine, la orl-ce împrejurare, să fi avut un Dumnezeii căruia să-I trimiţi tînguirl şi rugăciuni...
A doua zi dimineaţa începu delirul. Inflamaţiunea se comunica repede.
Starea asta dură încă două zile.
Cea din urmă oară cînd Hjerrild veni să-l vadă pe Niels Lyhne, îl găsi auiu* rînd ; vorbea de armura sa şi spunea că vrea să moară în picioare.
Şi îndură moartea, amarnica moarte. — S F î R Ş I T —
Ammcift
Se aduce la cunoştinţa Oior. Public că cu începere de Duraiaică 12 cor. vo ii pune m circulaţie 1 tram-car pe direcţia Bucureşti Cer-nica, care va pieca din oraş din Staţia Sfintu Gkeorghe la ora 7 dimineaţă şi se va reîntoarce la ora 6 p. m. Taxi pentru o persoana este 1 franc de fie-care cursă. Acest tram-ear e special numai pentru Duminici şi Sărbători.
Cu s'imă T. T. Btindn
Dr. SMîTII
No. 3 Calea Mtahovel iVo. 3, Ungă Biserica d-na B&laţa
orele de consultaţie 4-ft d. a.

ALBGRT ENGEL S
(Chicago)
CEA MAI MARE FABRICA DE
iSECERĂîOIRE CULEGAT
, ,IZ 15 A 30) A”
„Sccerătoarea cu legat” cea mai populară, preferată celor-?alte din causa solidităţei h lui, funcţionărei exacte si puţinelor piese ce se u%eaţă.
150 yîndute în 1895 ; 198 vîndute în 1896 ; 265 Yîndute în 1897. o seceră toare uşoară la lucru, nu uşoară la cântar, care nu poate fi de cît şubrf Mutual Izfotnda va corespunde.
ssr	SECERĂ	TOARE sm
a « a §4 v Trainică-
# A ■ ® ■ Durabilă.
2000 BUCĂŢI ViSTDUTE !
CASA ll£ IACIIE MSB HE Strada CAROL I, No. 37. — Bucureşti
Este tot-d’a-una bin. asortat cu următoarele rig	mărfuri recunoscute de bună calitate:
'	II* ţ» aaÎIAwa avlnd rezervor pentru apă
• K	fi"	® de băut, Forme pentru
1 fi	Im* îngheţată, maşine pentru făcut îngheţată
« ' a"’.a* MAŞINE pentru făcut unt, forme pentru unt
GLOBURI pentru GRADINA în diferite colori şi mărime MOBILE de fler pentru grădină
SEEŞJVICE pentru grădină Arangiamente COMPLECTE pentru BUCAŢARiE
M'CoAmiCK
(Vase smălţuite indigene şi str«ine)
8ERVIFIURI de porţelan de Bohemm şi Franţa p. masă pi p. lavoir MAŞIME pentru BUCĂTĂRIE sistem BELGIAN BAI «1* ZINC DIN TOATE SISTEMELE ŞI IN TOATE MĂRIMI E LÂMPI pentru atîrnat pe masă, pe perete din toate sist hk
— LĂMPI şl EELIN A RE pentru rapt ,' —
«LINOLEUM» (Muşamn)
FELINARE pentru MORMINTE şi COROANE de MET A.',
COLIVII pentru canari privighetăare şi papsgalî.
_ veritabilul aparat suedee
PRIMUS" pentru cu petr°,iu
% I ”	fără fitil.
!	PREŢURILE CELE MAI EFTINE
SpiiiigSi.	f/serviciu conştiiuciot*)
' ATELIER SPECIAL
J pentru comănzl şi pentru reparaţie. PETROLEU, Calitatea I-a, deeaiitrul Ieî 3.50 bani.
ULEIU de rapiţă dublu rafinat.

MOR EL BRICIU
M»cohmick
Autorisatâ de Stat.
Premiată cu medalia de aur la exp. din Bucuresci 1894. Recomandată cu preferinţa de D. niî Medici. Efect prompt si sigur, dosa mică, gust plăcut. Cereţi dar numai
APA MINERALA DE BREAZU
Care se găseste la toţi vânzători de ape minerale din ţară.
Propr. C. N. Paraschivescu & Co. Deposit general: Fraţii Kănya JaşI.
APA MINERALA
BUCUREŞTI, STBABA SRARDA3J J¥o. S2 BRĂILA, BUM:YARDUL. CUZĂ, No. 79 | CBAIOVA, Strada 3f. Kogălniceaiui No. 1© nar SINGURUL DEPOZITAR PENTRU ROMÂNIA _____________________________________________
PODAGRA, PIATRA ^
REUMATISMELE
sunt vindecate prin
Preţurile
I. N. Dimitriu & J. Steinhardt
BUCUREŞTI
Str. Dscebal, 22 şi Calea Moşilor, 35 filiale Calea Griviţei No. 84 A TE LIE R Strada Decebal No. 9
încercaţi
bile
uitl-a
mai reduse
convingeţi
de LITHINA
de C H. LE_PE RDRSEL
LE PERDRIEL & Cie, Paris.
DEPOU
Ceri ea Tlemei 225
Cel mal mare magasin de :
Porţelanuri, Cristaluri, Sticlării
lămpI; tac Imuri, argintării
Mobile de Fier
FILTRE BRONZĂRII
Si tot felul de articole pentru menaj
Tot-d'a-una asortat ru cele mal frumoase articole de Inx
Cele mal frumoase asortimente pentru :
Restauranturî, Berării şi afei ee
PIPER-HEIDSIECK
VINUL DE VIAL este un modificator puternic al organismului In caşurile de: cbdilitate generau, crescerea întârziaţi, ee* valescenţa lungă, anemii, perierei apetitului, a forţelor slăbiciune! nervoase.
Dosa este de un păhărel de liebior in-na in tea mesei. El complecteazi nutriţie-nea insuficientă a bolnavilor pi a eoo-
valeecenţflor.
Ancienne Maison HEIDSFK fondie en 1755 KUNKELMANN & Co. Succfseurs
BEIMS
france
Representant general
LEOPOLD H- MARCUŞ
70.- BUCUREŞTI, STRADA CAROL.—70
Preţurile
cele
mai reduse
încercaţi şi vă
convingeţi
/armada VIAL Lyon, rae Vlctor-Buge, 14 şl in tdte farmaciile #
Bucureşti.—Tipografia"t’pQCA^^Tradr" UlenTenŢel No. 3.—Bucureşti