ISditia a treia SERIA II.—ANUL IV, No. NUMĂRUL 10 BANI - • A HO'XAMENTEMjK faecp la 1 ţi 15 ale fie-cărei luni ţi se pli-tesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţia» la judeţe şi streiuătate prin mandata poştal* TJn an în ţari 30 leî; în streină tata 60 lei ' Sase Iun! ... ÎS » » > SS > Trei luni . . . 8 » > » 18 » Ua număr ta streinâtate 88 bani bahuscbisele'w"se înapoiazA DUMINECĂ, 12 APRILIE 1898. NUMĂRUL 10 BANI A;Vr.rmB»/.K In Bucureşti şi judeţe se primesc swwal la Administraţie In streinătate, direct la administraţie ş la toate oficiile de publicitate AanncinrI la pag. IV . . , 0.30 fe. Irass > » » III , ‘ 2.— Ici » * v,* » n . . . ' . s.— » » Insferţiile^ şi reclamele 3 Itd rîndul UN NUMĂR VECHltf S0 BANI • MBZ&ACŢIA M«. S. — STRADA CLEMENŢEI — No. 3 TEjLEJF&JV a mmiximTMATiA Ne. 3 — STRADA CLEMENŢEI — Ne. i Râsboiul şi comerţul romîn Comitetul central al partidu-Ini conservator, ţfnînd seamă de propnuerea fâcntă de către comitetele conservatoare din laţi, XStrlad, Brăila şl Sfnşi, a confirmat candiddnrlle : A d-Sni 6E»ERIL IIANC la colegiul II de Senat din Iaşi; A d-lni T. EMAVI» la colegiul I de Cameră din TTntova: A d-lni C. BOEKESCU Ia colegiul I de Senat d» se afirmă în piaţa noastră financiară — că toate casele publice, toate instituţiile dependinţe de guvern sau în legătură directă cu guvernul, au vindut cu o zi sau două înainte de începerea conversiunel, toate efectele convertibile, aşa că au manifes tal pe faţă o neîncredere absolută în operaţiunea financiară a Statului ro-mîn ? Este adevărat că această vîneare s’a făcut in urma poveţelor date de d-nul Gogu Cantacuzino ? Dacă este adevărat, ce a împins pe ministrul finanţelor la această hotărîre cit se poate de ciudată ? Aşteptăm răspunsul d-lul Gogu Can tacuzino. Şi dacă nu ne va răspunde promitem că vom desluşi noi această chedie foarte importantă. Iar Constituţionalul, asupra aceleiaşi chestiuni, scrie: O simplă întrebare. De ce nu dă Voinţa Naţională ţifrele in chestiunea conversiunel ? Asupra reorganizărel şcoalelor normală de Învăţători din ţară, aflăm că Îs ministerul instrueţiunel s’a pregătit deja un proect de lege. S’a luat de bază a nouel reorganizări raportul d-lul Ioan Mitu, directorul şcoalel normale de Învăţători, Vastle Lupu, din Iaşi. Am rezumat deja asest interesant raport, Vom spune, de o cam dată, numai atlt că se va da o mal mare dezvoltare studiilor agricole In şcoalele normale de Învăţători. Ministerul cultelor şi instrucţiflnel publice a decis restaurarea monastirel Tis-mana spre a servi ca sanatoriu pentru elevi. Lucrările vor începe In curînd şi vor costa 100 mii lei. Plnâ acum, numărul sanatoriilor sunt de 3, Predeal, Breaza şi Bughea. D. Jules Brun a părăsit Bucureştii pentru a face un nofl turnefl de conferinţe io Franţa, sub protecţiunea societăţilor de geografie şi a camerilor de comerţ. D-sa va merge la Paris, Lyon, Bordeaux, Tulon, Lille, etc. In conferinţele sale, d. Jules Bruu va trata despre: Romtnia economică şi financiară ; Romtnia la expoziţiile universale (1867 — 1900;; Ardealul; Romtnia de a lungul veacurilor, etc. etc. D. d. de Horvath, directorul general al societâţel de navigaţiune din Budapesta, a sosit Iu capitală, pentru a se Înţelege cu d. Cantacuzino, directorul serviciului hidraulic, asupra stabilirel unor noul debarcadere, In porturile noastre dunărene. La 13 Aprilie, se deschid curţile de apel şi tribunalele din ţară. Tot la această dată se deschide şi ministerul de instrucţie. O ceartă violentă s’a iscat latre primarul de Botoşani, d. Ulea, şi cel doul pobticianl, amicii săi. Senatorul Bucşeneseo, In vedere că afacerile merg prost la judeţ, a propus con-sorţului să-şl strămute activitatea la primărie. Primarul s’a opus, se înţelege. la această propunere, ceea ce a adus o serioasă lovi* tură armoniei de mal înainte. S’a anunţat moartea lui Mazar Paşa, ge* neralul Lakeman. Unele ziare afl dat chiar şi biografia re-posatulul, enunţtnd aprecieri foarte desplă-cute asupra nerecunoştinţel partidului liberal. Aprecierile nu eraţi de altmiutrelea nea-devârate, ele nu eratt de cit deplasate, de oare-ce generalul Lakeman nu a murit. Din potrivă. D-sa a sosit chiar în capitală, cu iutenţiunea de o da cea mal complectă dezminţire, prin prezenţa sa, contra zgomotului resplndit, pe socoteala sa. Ceea-ce e mal nostim, In întreagă această afacere, e că Egalitatea d-lul Schwarzfeld descoperise că generalul Lakeman e evreu. D-sa vrea să dezmintă şi acest zgomot. La 14 Aprilie se va judeca la consiliul de războiţi al corpului 2 de armată, procesul locotenentului Carp din Botoşani. Se ştie că locotenentul Carp a fost judecat şi condamnat de consiliul de războifl al corpului 4 de armată, Iu urma recursulull sentinţa a fost însă casată de consiliul de revizie al armatei în procesul trimis să se judece de cousiliul de revizie slarmatr şi procesul trimis să se judece de consiliul de războifl. * * * Tot Marţi la 14 Aprilie, va avea loc şi degradarea căpitanului Rovinaru, casierul rcgimentulal din Tulcea, condamnat la 5 ani închisoare, de cousiliul de răsboifl din Constanţa, pentru furt. Doctorul Frenkel, fost intern ăl spitalelor din Parts, specialist in boale de copii, primeşte de la orele 2—4p. m. Hotel Bristol. OOVBÎ — D. dr. I. Toma Tomescu, cunoscutul practician, s’a reîntors din călătoria ce a făcut la Berlin şi Viena. — Cu ocaziunea zilei onomastice a d-lul Const. G. Ioan, directorul şcoalel de ştiinţe de Stat, precum şi a împlinirel de 5 ani, de cînd i s’a Încredinţat de corpul profesoral dnecţiunea, studenţii săi afl hotârlt a’l presenta, In semn de stimă, un frumos ob ect de artă. — Societatea vechiului tramway a angajat orchestra cunoscutului maostru d. Ru-binstein, ca cu începere de la 23 Aprilie, ziua de Sf. Gheorghe şi In tot cursul ve-rel să dea concerte zilnice, dimineaţa şi seara, la bufetul de pe şoseaua Kiseleff, precum se practică la staţiunile balneare din străinătate. D. Rubiustein pe lingă membri cari compuneau orchestra d-sale, a mal adus artişti din străinătate şi ast fel a format o orchestră complectă, care va executa piese de concert, bucăţi de operă, muzică clasică şi muzică naţioalâ. Se ştie că societatea vechiului tramway şl-a prelungit liniile pină la bufetul de la Ş'isea, ast-fel că pentru modica sumă de 25 bani—neplătindu-se nici o altă taxă de intrare—orl-cine va putea pleca de la Sf. Gheorghe plnâ la bufetul de la Şosea, unde va putea asculta cîte ve ore o muzică aleasă. Tot de-odală şi antreprenorul bufetului a făcut sacrificii enorme ca să mulţumească numeroasa clientelă, îngrijind un serviciu prompt precum şi mîncărl şi băuturi excelente şi tot felul de ape minerale indigene şi străine cu preţuri foarte moderate. Prin urmare locul de Intllnire al tuturor bucureştenilor, va fi In vara aceasta, la bufetul de la şoseaua Kisebff. Cronica Judiciari Legături din tinereţe. — Separaţia* nea. — Scandal. Clte inimi zdrobite nu se ascund sub acest titlu! Se şlie de ce e vorba. Tineri, la vlrsta la care nu prea se cugetă, se iubesc, fără multe firme, fără potriveală de rang şi situaţiuni, cu ardoarea tinereţii lor, aşa că le pare că pămln-tul acesta n’a fost creat decît pentru a le rervi de raid. O! vine şi vremea iadului. In general iadul vine pentru femee. Cite un papa crede că a venit vremea ca fiul să-şl reguleze situaţia, să intre In rlndul tumel, să'şl ia nevastă de rang, bine Înţeles in paguba şi !n nădăjduirea celei fără rang. Do aci scandalul, Ia noi mal puţin, mal mult aiurea, judecind după un caz strein, despre care se vorbeşte prea mult azi In saloanele celei mal Înalte aristocraţii engleze. Marchizul de Worcesler, fiul cel mal ma^e al ducelui de Beaufort, cavaler al ordinelor Te-retierel şi Sflnlulul Patrick, fost maestru al grajdurilor reginei Angliei, a Intllniţ In 1867, o domnişoară anume Florence Vining, care, dacă declaratiunile sale de astă zi sunt exacte şi sincere, nu avea atunci mal mult de 15 primăveri. Rflieţiorile lor intime afl durat de la 1867 pină la 1878. A0 locuit Împreună la o vila din împrejurimile metropolei, călătorind des sub un nume împrumutat, dlndu-se ca un me-nagifl regulat. Convenţiuuile da separaţiune nu se prut ştifl bine, fie-care din el, dind azi clte o versiune. Un lucru e sigur ci !n timp de 10 ani de zile de la separaţiune, nu a’a auzit vorbindu-se de Florence Vining, care tlnâră şi frumoasă Încă, la epoca separaţiunil, se angajase Ja un teatru. Se vede că talentul nu prea a ajulat’o şi că farmecele tinereţii afl d spârut cu timpul aşa în elt de 10 ani îueoa Marchizul Worces-ter a Început să fie continua asediat de cereri de ajutor din partea fostei sale iubite. Aoeste cereri, pretinde lordul, afl fost satisfăcute, dar de un an lneoa, ele afl luat un caracter ameninţător. Cu ocaziunea unei ceremonii publice, la care presida marchizul, Florence Vining a făcut un aş» scandal In cit a fost condamnată la 7 zile închisoare. Acum Florence a Început iar »â a-menioţe că va atenta 1* viaţa soţiei sale. Ca«a marchizului e continuii păzită de un poliţ&ifl. Afară de est», in urma redamaţiel ce s’a făcut, pol ţia a dispus arestarea el. Afacerea s’a înfăţişat zilele trecute Inain ea magistratului din Marlborough street. Lordul pretinde că s’a arătat mărinimna cu fosta lui iubită. Dinsa pretinde că s’a purtat mizerabil şi va proba cu martori. Magistratul a admis cererea de martori şi a aminat judecarea procesului pentru altă zi. ŞTIMI MABTOTE * Pentru colecţionarii de timbre La 11 Maifl, va avea loc la direcţia poştelor licitaţie pentru vinzarea a 210.000 timbre—taxa de plată—de diferite valori ; 75 000 timbre de 1 şi 2 lei; 730.000 timbre de francare de diverse valon; 3000 cărţi poştale închise de 15 bani, sc6se din uz, carton chamoix şi 100 cărţi poştale de 5 bani, carton gris cu timbru negru. * Societatea ştiinţifi a literară Tinerimea Romînă, va ţine anul acesta al XV concurs de studii şi al IV de lucru manual, Intre toţi elevii şi elevele invăţămîntulul primar, urban şi rural din ţară. Va ţine de asemenea, al II-lea concurs asupra istoriei naţionale şi al IlI-lea concurs aspra desemnulul după natură Intre elevii şi elevele celor d’inttifl 4 clase secundare din toată ţara, în ceea ce priveşte istoria uaţioualâ, şi între elevii celor 7 clase secundare pentru desemnul după natură. Concursurile vor Incene la 26 Aprilie şi vor continua In toate zilele de sărbătoare, din luna Maifl pină la 17 inclusiv, de la orele 8—12 a. m. şi pină la 3—7 p. m. în localul şcoalel primare comunale «C. A. Ro-setti» din strada Clemenţei şi In sălile liceului «Sflntu Sava». DIVERSE Inmormtn tarea Iul Clnfn.—Sunt elte va zile d# clnd am arătat In mod detailat oribila crimă săvtrşită In noaptea Paştelul Iu cafeneaua lui Luca Nieulescu, din soseaua Ba-sarab. Eri trebuia să se facă înmormîntarea uneia din victime, a vestitului puşcăriaş Dum. Ciufu, care a căzut Înjunghiat In luptă eu fraţii Burduf. Ciufu, care cit timp a fost In viaţă, terorizase mahalaua prin banditismele şi pungăşiile sale, a fost dus şi la ultimul săli locaş eu acelaşi seimda) şi tărăboifl cu care s’a ilustrat In viaţă. Acum un rd, tot In Doaptea de Paşte, un alt bătăuş, cel mal vestit din partea locului, anume Vietor Talianu, a fost omorlt de un puşcăriaş Şondroagâ, care se »fli acum la Ocnă. Sora lui Talianu, anume Paulina Ionescu, a devenit după aceea amanta Iul Ciufu. După moartea acestuia, clnd comisarul a chemat-o la secţia 20, dtnsa a mărturisit că numai de frică a devenit amania lui Ciufu şi acum, clnd a scăpat de dtnsul, ea va pleca din acea mahala şi se va băga servitoare aiurea. Dar Paulina, abia eşi din secţie şi se duse pe la toţi cunoscuţii amantului el, strinse de la toţi şi făcu lui Ciufu o Inmormlutare cu dric aib şi patra cal. Apoi, îmbrăcată In negru de sus pină jos, cu un voal care attrna de pămlnt, se puse In fruntea convoiului, urmată de peste 70 bătăuşi şi puşcăriaşi. Semnalul fu dat de Paulina printr’un bocet puternic, apoi frîmbiţaşil Ineepură să ciute, toboşarii să bată la tobe şi ast-fel, în mijlocul unul sgomot asurzitor, convoiul plecă la pas. Cînd rarul funebru ajunse In dreptul spitalului Filantropia, se opri pe loc, iar bătăuşii Începură să strige ca să iasă afară Pavel Şie-fănescu. zis şi splnzuratu. şi Ioan Marinesca, zis Zurbăgeanu, cari afl luptat alături cu Ciufu şi aii fost răniţi de fraţii Burduf. — Să iasă afară ! strigat! el, să’şl vadă pe iubitul lor tovarăş, care se duce la groapă ! A trebuit să sară sergenţii de stradă şi toţi servitorii spitalului, cari afl baricadat uşile şi ast fel cortegiul funebru fu nevoit să’şl continue drumul. După aceea trecu prin faţa secţiei 20 şl-şl continuă drumul Înainte, pe şoseaua Basarab, spre cimitirul Sf. Vineri. Clnd convoiul a ajuns In dreptul cafenelei unde a fost ucis Ciufu, la un semnal dat se opri pe loc şi un militar anume Marin Crăciu-nescu, din reg. 10 artilerie, scoase o coală de hirtie din buzunar şi înoepu să citească următorul discurs fuutbru: Fraţilor, «Aid, acum un an a expirat iubitul nostru «tovarăş şi frate de luptă, vestitul Victor Ta-«lianu. Aid a expirat acum şi scumpul nostru «Ciufu. Sora lui, sărmana Paulina, pllnge pe «fratele şi pe amantul el...» Dar de o dată acest discurs funebru fu în* frerupt de o buiduială puternică. D. Petre Du-mitrescu, clrciumar din şo-ieaua Basarab, 35, eşi afară şi începu să strige : — Uideo, puşcăriaşilor, la Ocnă. Atlta a trebuit. Puşcăriaşii năvăliră asupra prăvăliei şi Im-epu să curgă o ploaie de pietre. In clte-va minute geamuri, uşi, sticle, totul fu sfărlmat. Bietul clrciumar, îngrozit, se baricadă tnti’o odaie din fund şi căzu jos leşinat. Bătăuşii tşl contiuuară apoi drumul spre cimitir, făgăduind că se vor intoirce după ln-mormlntare, spre a dărlma Ia pămlnt întreaga clădire. Comisarul respectiv primind imediat de vesta despre cele petrecute, telbfonă la poliţie, de unde ceru să i se trimeatâ jsrdarml. Odată ajutorul primit, comisarul p’ecă Infuga mare spre cimitirul Sflnta-Vineri, ca să prindă pe bătăuşi. Ctţl-va copil Insă, vâzlnd forţa poliţienească, alergară int-’o fugă să Înştiinţeze pe cel d’int ifl, ca si aibă vreme să se ascundă. Ast-fel, dnd comisarul şi cu jandarmii ajunseră la cimitir, n’a putut prinde de cit vre-o 30 dintre cel mal puţin vinovaţi, pe clnd adevăraţii bătăuşi dispăruseră. Printre cel prinşi a fost şi Paulina, amanta puşcăriaşului, care, îmbrăcată in negru, păşea cu un aer de matroană. Dini re cel arestaţi n'afl fost reţinuţi de cit Gbenea Giula, In contra căruia exista deja uu mandat de depunere; Gheorghe Petrescu, care acum clta-va luni a sărit cu uarul asupra sergenţilor de slr&dă spre a-I dezarma, şl care a fost Împuşcat la sesa luptă ; şi un altul Stă-nescu Constantin. Poliţia urmăreşte acum pe cel l’alţl bătăuşi şi pe un anume Costică Mihăescu Slrbu, văr cu Ciufu, şi care a dat semnalul devastârel. Contrabanda de la vama Filaret.— A-seară s'a răsplndit In oraş şiiiea şi unele ziare afl anunţat că o mare contrabandă de bijuterii s’a descoperit la vama Filaret. Iată tn ce constă faptul. _ Un egent expeditor din străinătate al cunoscutei firme diD Romlnia A ter David succesor, avea să Irimeaţă proprietarului acelei firme clte-va obiecte de argint. Profltlnd de faptul eă tocmai expedia firrail David 86 baloturi de pielării, pune serviciile de argiut In aceste baloturi fără să avizeze despre a-easta. Ast-fel la vămuirea baloturilor s’afl găsit serviciile de argint cari afl fost confiscate. anul 1895, a fost tn parte distrusă de un in* I eendifl puternic. Pagubele sunt mari şi reparsţiiinile nu vor putea fl terminate de ett la sfîrşitul lui Maifl. Planurile acestei băl afl fost elaborate de d-nil Fellner si Hallmer, architectil biae cunoscuţi In Romlnia. Tentativă de ainncidere.—O finâră şi frumoasă artistă dramatică din Paris, d-ra Henriette J..., a încercat să se sinucidă, acum trei zile, absorbind o cantitate de otravă. Pentru a pune în exe mţiune fatalul săli plan, ti-năra femee s a încuiat ln odaia sa, după ce avusese grija să dea ordin servi>oar«I - le să nu o deranjeze sub nici an pretext. Dar durerile provenite din absorbirea otravet, fuiă aşi de îngrozitoare în cit artist* trebui să ţipe şi să ceară ajutor simţind că II » imposibil să le suporte. Servitoarea, auzind ţipetele disperate ale sţăptnel sale, sparse imediat uşa şi intră ln ajutorul nenorocitei artiste, care se bătea de moarte. Un medic chemat In grabă, a transportat pe ?r*I?ht — care se afla în dureri oribile la spitalul Beanjun. ^,u 80 cunoaşte pentru ce motiv, ttnăra ari î18 cafe ? cu succes pe scena teatru- lui Vaudeville, in Paterna, vîmătoarea de măI runţtşurt, a atentat la viaţa si. O dramă slngeroasă s’a desfăşurat acum clte-va zile, la Montreuil-sous-Bois 49 bis, str. des Messiers. In această casă locuia o femee, Maria Adam, şi UDchiul săli Jean Beaueourt, ia virstă de 60 ani. Ctla două rude aveaţi deso discuţiunl şi intre el era o ură nebună. Duminică trecută, In urma unei eerle mal violente ca de obiceifl, Beaueourt trage trei focuri de revolver asupra nepoatei sa e, care fiind atinsă la umărul drept, căzu jos, scăl-oată ln singe. Nebunul Beaueourt, nemulţumit în furia-1 cu aceasta, se reped» asupra nefericitei, mal mult moarta, şi luînd-o de pâr îacepe a o tirî prin odăi şi a-I băga capul In apă, hotârlt ca victima sa să-ăf dea sfirşirul din cauza rănel ptoduse de glonte, să fie axfixiatâ. Din fericire, vecinii venind In ajutor, prinseră pe băirlnut criminal şi-l conduseră la secţie. Victima care era Inir’o stare desperată, a fost transportată la spitalul Saint-Antoiue. NUVELA dinstreinaiaţe Incendiu. — Baia imperiala din CaHabad, un adevărat monument artistic, inaugurat ln BEŢIVUL ŞI APA Titaluile, pe clnd urma la drept, era un beţiv fără margine. Dapâ ce şl luă diploma iutră lu poliţie. In sufletul lui, rămăsese însă o mare simpatie peutru beţivi şi se purta foarte bine cu el, aplicîudu le cu mare părere de răfl pedepsele prevăzute de lege. Titaluile era secretarul unei secţii de comisariat la Paris, între cetăţenii din secţia lui, era şi un auvergnat care se Îmbăta regulat în fie care Duminică, Auvergnatul era de alt-fel un om foarte cum se cade clnd nu era beat. Clnd 11 arestă lnttl sergenţii, secretarul nost.u făcu o lungă morală şi-idete drumul; beţivul, drept mulţumire, jură că nu se va mal Îmbăta. Dar Dumineca următoare Charfonillat, aşa se numea beţivul, fu adus iar la comisariat; el declară că băuse In sănătatea d lui comisar. Ii venea greii lui Titaluile să bage ln arest pe un om care băuse ln sănâta, ;asa. Dupe ce se ghidi puţin, secretai ul zise : ascultă prietene, ’ml eşti drag şi aşi vrea să te ajut, dar cu o condiţie. — Spune-o, d-la comisar, şi fac or ce ’ml vel cere d-ta. Titaluile porunci sergentului sâ’I aducă o sticlă cu apă; sergentul aduse apa uimit. Secretarul zise: auzi, dacă al fi pus apă Iu vin, acum nu al fi adus aci. — Val de mine, d-le, să pul apă ln vin, unde s’a mal văzut lucrul ăsta. — Ascultă, dacă vrei să’ţl dafi drumul, să bel în sănătatea mea. — Cu plăcere, d le comisar. — Să bel apă di sticla asta. — Să beafi apă!... răspunse supărat beţivul, mal bine dorm in arest. Şi el fu dus la arest. Clnd beţivul eşi a doua zi din arest, Titaluile pe care 11 mustrase cugetul | toată noaptea, zise : — El, aşa e prietene că a! petrecut prost noaptea asta? Charfonillat răspunse cu răceală: — Mulţumesc... d-le, cam prost... pieioa-rele parcă mi sunt rupte şi n’am putut să dorm de loc. Şi afara de asta să mă văz efl om cinstit alălurl cu atiţia hoţi... — Să bel apă prietene, zise comisarul. Beţivul plecă fără să răspunză. Duminica viitoare auvergnatul fu adus iar la secţie. Titaluile cum ll văzu, II zise : — Ce, Charfonillat, tot nu te-al Învăţat minte P Lăcomia te-a adus iar aci. — Nu m’a adus lăcomia, d-le comisar) ci sergenţii. — Am să te Închid iar: numai dacă vel bea apă te las. Al cearcă. — Dar dacă mă bolnăvesc ? — N’al nici o teamă Charfonillat se strlmbă, se scăipină Ia ceafă, apoi luă paharul de apă pe care Titaluille l! ţinea în mină, II mirosi, şi apoi 11 dete pe glt dintr’o dată, lnchizlnd ochii, ca şi cum ar fi băut o doftorie rea de tot. — val! rea e! zise şi puind paharul jos. — O să (e obişnueştl, zise comisarul. Dumineca următoare, beţivul iar fu adus. — Iar te*a adus, strigă Titaluile. — Lasă că n’o să mal viii, domnule... dă-ml apă. - • Şi după ce bău paharul cu apă, strlm* bludu se plecă. Sergenţii începuseră a-1 duce la comisar din ce ln ce mal rar şi de la un timp nu-1 mal aduseră de loc. Comisarul era foarte vesel că isbutise să lecuiască pe beţiv de patima lui. Pe clnd mergea o dată pe stradă, după clte-va luni, Titaluile văzu pe Charfonillat. Prietenul nostru mergea clălinlndu-se şi nasul lui era mal roşu ca un arde fl. — El, Charfonillat, strigă comisarul, ce mal faci? Te mal lmbeţl ? — Da, d-le, râspuose auvergnatul, dar acum mă duc să beafl ln alt cartier. XamoC www.dacoromanica.ro S P O C ă RESB9IULISPANO-AMERICAN (Serviciul «Agenţiei Rjmîne*) Washington, 10 Aprilie.— Camera şi Senatul au adoptat proiectul de lege oprind exportul cărbunilor de pămint şi a aVor materii întrebuinţate in războiii. Senatul a adoptat legea asupra voluntari'or. D. Mac Kinley va chema sub drapel 100 000 de oameni. 80.000 din a'eşti voluntari vor coopera cu armata regulată, pe rând 20.000 vor sprijini artileria care protegează coaâele. Conferinţă, eu regina-regentft Madrid, 10 Aprilie —O notă a d-lul Ghidon, adresată d-lul Woodford, zice că reso'vţinnile CamerHor Statelor- Unite aprob de de d. Mac Kinley, lasă să sepre-supue o intervenţiune armată imediată în provincia spaniolă din Cuba. Această intervenţiune I ni plicind o nn m ... MLB5T»£!S pS/r™ I °e arendat de !a 23 Aprilie 1899 Detalii in strada Virgiijfl No. 63. ----- Moşia Potopinu (Fălcoiu) D:strictul Ro\ manaţi, la o jumătate oră de Caracal, avănd 2 staţii de cale ferată, Romula şi Vlădulenl, Casă nouă de 1 cuit, 2 pătule, magazie de grâfl, toate în stare bună. Pogoane arabile circa 1.300. Actualul arendaş plăteşte de 6 ani arendă 26.000 lei deosebit de foncieră şi 12.000 lei garanţie In efecte. A se adresa prin corespondenţă la d nu C. Poroinianu, proprietar, la Bucureşti, strada Corabia No. 3. 1 Mobilă Tapisată Garnitură Mobile tapisate cu co- 2voare, pluş «le mătase compus de o canapea, 3 foteluri, 4 scaune se vinde cu LEI 300 Paste 20 garnituri In permanenţă gata. Pentru provincie embalagiu Gratis. Magazin de Mobile I. GLIJKMaN Piaţa Amzel 5, colţ Calea Victoriei Âu Bon Gout eu des ente ♦ 3 * Leipziger Neueste Nachrichten. unul din organele principelui de Bismarck, publică ln numărul sâfl de la 9 Aprilie uu energic — ..... uohţji tx curuvHa «zmvnuw»- . P1"'™ articol sub titlul: Libertatea şi drep- tura*, dar aceasta ne finind seamă de I M aVtienbu ’Jia^iar^or' . acest avertisment şi-a,ontinuat drumul. I unguresc si irau?24 ,P° ,hcţ #fUVernP.I“I . - —-------- —......... k-uu, Atunci «Njshviile» a tras un foc de pe cari 1? indma pentru mare se daă asemenea forme, tun cu proiectil, la care «Buonaven- | fomînî * lDdUră cele trel milioane de | "i°Ld“H"aÎ! aJL“r.I!-.p?. " _d*® tura» a dat jos pavilionul şi echipa înlocuirea aceasta s’a făcut după cere-rerea d-nel Zulina C. Isăcescu, institutoare în Piatra-N., care a relevat, în numele cor-pulul didactic primar, lipsa de atenţie a vechiului comitet pentru congresul didactic. In adevăr, nici unul dintre membrii biu-roulul nu a fost prezent la dezbaterile ce s’aă urmat. O propunere de salisfacţiune a fost formulată de d. Ficşinescu, institutor în Botoşani. Ea a fost semnată de peste 50 membri al congresului, cari afl cerut înlocuirea comitetului. Docnrile din Galaţi Astă-zl are loc la Galaţi, lansarea docului p’utitor. Corpul dockulul este ast-fel construit, ln rit se poate desface în două părţi. Fie care diu aceste două părţi poate ridica un va por de 1500 tone, iar ambele porţiuni reunite pot ridica vase pînă la 3500 tone maximum. Construcţia corpului este compozită, adică oţet dulce şi lemn Pitch-pine. Acest lemn are mari avantaje, la lutrebuinţarea ln apa de mare ; ln apa dulce, Insă, nu se prea vede care ar fi raţiunea Infrebuiuţâreî sale speciale. Formele din cap a dockulul sunt drept, nnghiula. e, ast-fel ln cit opun o enormă rezistenţă la tracţiune. Va fi foarte greă, dacă nu imposibil remorcarea dockulul pe Du-năr», mal cu seamă tn contra curentului. Se ştie, că numai dockurilor plutitoare iar forme ascuţite la extremităţi, spre a putea ca şi o corabie, străbate cu uşurinţă unda. HTES NTES poufj l’ET£ en R0BES ET CHAPEAUX pour Dame® Robes ot Jaquettes pour Fillettes Gostumes et Chape&ux p. Garţonnets Pelerines, Colles ©t Jaquettos p* Damssj CORSET» JOSSELIN mod&les nouveaux iforelles et En-Cas Haute-N ouyeaute €hans§nre§ pour Enfants www.dacoromanica.ro EPOCA (Cliicago) CEA MAI MAME FABRICĂ DE «SEGElJtTQABE 00 LEGAT I „IZBAABA” legat” cea mat populară, preferată celor-falte din iinctionăreî exacte şi puţinelor piese ce se uţeaţă. 150 vîndute în 1895 ; 198 vîndute în 1896 ; 265 vîndute în 1897. îcerâtoare uşoară la luciu, nu uşoară la cântar, care nu poate fi de cît şubredă turnai Izbînda va corespunde. mr SEC URĂTOARE SIMPLĂ ■» Am w Trainică. I SI I Durabilă. sooo bitcăţI roDriE: ^HnEn^ CHIMIC PUR FABRICELE ROMÎXE UNITE De Băuturi gazoase §i Acid carbonio l'chid Societate anonimă cm capital 629,800 lei deplin vărsai* Bucureşti Str. Feci6reî No, 9, 11, 13 PRIMA INDUSTRIE DE McCORMICK causa Garantat pur §i fără miros ®liii L InstalaţiunI Complecte de Fabrici §1 Băuturi gazoase ţîel mal mare depozit de toate articolele, servind la fabricaţiune de apă gazoasă : Sticlărie, Capete da Sifoane, Essenze, Colarî — TURNĂTORIE DE ARMĂTURI DE SIFOANE Bep?zit de Maşini | ATELIER de REPARAŢIUNI. APARATE de BERE | Prospecte gratisjMj’anco sacre | MAŞINE DE BUCATE din Renumita fabrică Gebrider Roeder din Dannstat, recunoscute ca cele mal bune şi cele mal econo-me In combustibile. Răi lucrate din Zinc de orl-ce dimensiune cu sobă pentru încălzit apa din Baie DUŞURI pentru CAMERE cu aer COMPRIMAT EXPOZIŢIA PERJIAXESTA de LĂMPI PENTRU PETROLEU ŞI GAZ AERIAN MARCTJS LITTMANN S-sor I. WAPPNER Calea Victoriei No. 61 Tis-a-ris do Episcopie mor el O ..-W l iICIUL! ^coa *.!££■ BUCUREŞTI, STRABA SJIARBAN No. 12 BUXEVARWUI. ©UZĂ, No. 79 | CBAIOVA, Strada M. Mogălniceanu No SINGtURUIj DEPOZITAR PENTRU ROMÂNIA Vechia şi renumita Fabrică deTrăsurl H. I. RXESBER BUCUREŞTI, Str. DOAMNEI 9, BUCUREŞTI MAŞINI INDUSTRIALE DE TOT FELUL REZERVOARE DE TABLĂ DE FIER, etc. MARE DEPOZIT de ŢEVE DE FIER şi ACCESORII TEVi de sondage în docurile de la Brăila, nevămuite Bucureşti, ca!ea Dorobanţilor, 117. ■ Craiova, strada Bucovăţ, 18 Recomandă Marele lor Iteposlt de Si® FHECCAIt liOCOMdBlXE eu sad fără aparat d© ars pa© tic Ia 2 fl jamătste piuă la 30 cai putere BATCAZE de GRÂtf de toate Mărimile § BATOAZE de PORUMB No. 5, cu Elevator do la 3 şi jumătate pînS la 12 cal putere & pentru L0C0M0BILA şi ea Mâna Maşine ds semănat, Maşine de ciuruit şi vînturat, Maşine de ales neghina şi secara din grâfi W MOMI Ii E MĂCINAT -ŞB& Instrumente trebuincioase Maşiniştilor, Curele englezeşti de prima calitate Pietre de moară franţuzeşti, Maşine de secerat „WOOSî” cu sati fără aparat de legat snopi jpggfr* Pluguri de Oţel făurit peste tot “HH cu hm» piu» ia 4 brazda MT COSITOARE ~ţB8 GRAPE de FIER. cu două şi trei aripi, cir dinţii ARTICULAŢI TETE MSE CAE AN pentru EOCOMOBIEE şi ai fele In Atelierul STosIru priiuim Rsparaţlani d® l.fU’OHOBILE *^e*t!*că din nici o ca^sâ. Mare Depozit la’gp&ra Ciolegii Cererile *emlrs* eu grom mâ me atSremtrs« la , ION St. MĂnClESCU, — Fiteftl. bucubeşti iaşi Colea Moşilor, 81• Strada Mitropoli GALAŢI, Strada Egaltt*ţeX, 46, ^WW.'.dâCOŢOffiQDiCâiliO H fit