SERIA II.—ANUL I¥, No. 734. NUMĂRUL 10 BĂNI * * ABONAMBNTEJLm încep la 1 şi 15 ale fle-eârel luni şi se pl&* ţese tot-d’a-una Înainte Ia Bucureşti la Casa Administraţiei fa judeţ» şi streinătate prin mandata poştala Un an In ţari 30 lai; ]q sireinătate M lei * Şase luni ... 16 > > , 86 * Trei luni . . . 8 » > > 18 » Un număr tn streialtate 30 bani HANUSCRISELE MD SE ÎNAPOIAZĂ # * MEU ACT*A Ne. 8. _ STRADA CLEMENŢEI - Ne. 3 Ediţia a treia * ‘-V SÂMBĂTĂ, 11 APRILIE 1898. PO NUMĂRUL 10 BĂNI AMJNCIVBtljB la Bucureşti şi judeţe se primesc mumI la Administraţie h streinfitate, direct Ia administraţie şi la toate oficiile do publicitate Amintita! la pag. IV . - - , 0.30 b. bnis » » » III . • i‘ 2.— lei » n 8.— » » TELEFON Inserţiile şi reclamele 3 lei riadul DN NUMĂR VECHID S0 BANI AnmiXISTMiAWIjk Ne. 8 - STRADA CLEMENŢEI — Ne. 4 Râsboiul ispano-amepican CONVERSIUNEA Hotărît că colectiviştii nu sunt pricepuţi. In regulă generală, conversiunile is-butesc; numai prin excepţie ele fac fiasco sail sunt cu răceală primite de public. Mal ales conversiunile cu prelungire de termen şi cu adăogire de capital nominal, aQ 95 la sută şanse mal multe să reuşească decit să nu reuşască. O singură condiţie se cere însă: ca ministrul care întreprinde această operaţie financiară, să aibă atîta miros, invit să ştie cină să arunce afacerea in piaţă.— Este o chestie de miros şi de tact de bancher şi nimic mal mult. E( bine! Colectiviştii în frunte cu Gogi Cantacuzino, fenixul financiar al partidului, aQ dovedit in chestia conver-siunel recente, că nu se pricep măcar atît cit cel din urmă zaraf din strada Regală saQ din Lipscani. In adevăr, ca efect moral vădit că conversiunea acelor 180 milioane — adică numai a o treime din conversiunea totală hotărîtă— a făcut fiasco.— Acest lucru nu se poate ascunde, acest lu ru îl mărturiseşte indirect chiar Voinţa Naţională. In adevăr, succesul unei conversiuni nu consistă numai ca suma cerută să se acipere, nici chiar ca să se acopere cm u>< prisos oare-care. Oper ţiile de conversiune nu se a-runeă în piaţă fără nici o pregătire, fără ca guvernul care vosşte a face operaţia, să nu’şl fi luat măsurile de reuşită încheind convenţii cu sindicate de bancheri. Bancherii care se angajează a plasa nouile titluri, sunt materialmente şi moralmente obligaţi ca suma cerulă să se subscrie. Este in joc creditul lor. Prin urmare, chiar cind publicul e recalcitrant, încă o dat- ;e superioară, îl obligă a aco-u riscul lor proprio, sumele ■ts . ou re nu de acoperirea celor 105 milioane de rentă convertibilă poate fi .v ba pentru ca să ne pronunţăm dacă conversiunea lui Gogu a reuşit, saO ba. Acestea le zicem în ipoteza cînd aceste 105 milioane ar fi fost acoperite. Este întrebarea cum a fost primită — lu$*u ce încă nu e sigur—pe pieţele străine şi'feal cu seamă pe piaţa Germaniei, conversiunea a o parte din titlurile noas-’r# propuse spre convertire? De cite v. J.oferta a fost acoperită? Ce imbul-ze . ă a existat la ghişete în ţară şi in ifăinătate ? Cu ce căldură a fost îm-t, afişat noul titlu propus de guvern ? fată adevârata chestiune. De la răspunsul ce ni se dă, atîrnă succesul saO insuccesul operaţiei. Or, răspunsul pe care Voinţa ni-1 dă în această privinţă este deplorabil. El constitue un adevărat desastru moral pentru ministrul de finanţe. Conversiunea a scăpat, cum zice rominul, cel mult, numai cu ohrat curat. Clnd zicem cu obraz curat, înţelegem că suma cerută s’a acoperit cu chiO cu val. Atîta şi nimic mal mult. In adevăr, iată cum se exprimă Voinţa Naţională, relativ la succesul con-versiunel pe piaţa Germaniei, adică pe piaţa care de 18 ani furnizează aproape exclusiv toate sumele împrumuturilor şi ale conversiunilor noastre: «In Germania, de sigur că împrumu-«tul nostru ar fi fost acoperit de mai «multe ori, dacă nu isbucneaii semne'e 1 cînd vel crede de cuviinţă şi în indiţiile pe cari le vel judeca d-ta Jal bune. [Cu alte cuvinte, în această privinţă, îs- ţi-aî luat complect răspunderea, o răspundere personală. Apoi, cine este de vină afară de d-ta, dacă pentru a începe operaţia conver-siuneî, al ales momentul cînd pe piaţa Germaniei, era realizarea si a unul alt împrumut. Cine e de vină dacă nu aî lăsat să treacă încă cîte-va zile pînă ce conflictul diplomatic dintre Spania şi Statele-Unite ar fi luat un desnodâmînt oarecare? Parlamentul ţi-a lăsat mîna liberă. Ce al făcut cu atîta libertate ? Al profitat de ea, pentru a da cu oiştea în gard ca Eremia! PARTIDUL SĂLBATICILOR Citim în Drapelul, ziar naţional-liberal, numărul de la 9 Aprilie: «Apucăturile sălbatice pe cari le-a dat la iveală Voinţa Naţională nu par a fi un incident trist, datorit unor anumite împrejurări, ci un adevărat sistem, sad mal bine fondul însuşi al nafurei celor ce dirijează şi inspiră această gazetă. «Sunt foarte răîi dotaţi de la natură aceşti domni, şi după cît pare nu-şl dau nici o silinţă să înăbuşe instincte şi atavismurl cari nu-I recomandă de loc lumel». De cînd o spunem noi t Popularitatea noastră Am anunţat cite-va fapte ale cîrtnu-irei noastre, fapte privitoare la politica internă, cari pretindem să justifică afir-maţiunea că pe favoarea populară să bizue partidul conservator pentru a revendica puterea. Să trecem la politica externă. Aci, desfidem pe guvern să mai reediteze una singură măcar din acuzaţiile privitoare la cestiunea naţională. II desfidem să neaducă cea mal uşoară critică, să ne impută cea mai mică concesie, să ne arate că într’o singură împrejurare, timp de şeapte ani, am coborit cîtuşi de puţin demnitatea ţârei. Dar la această probă negativă a lă-cerei guvernului, putem adăoga o sumă de mărturisiri preţioase, emănind de la adversarii noştri. In şedinţa Camerei de la 4 Martie, d. Vasile Lascar aducea un omagiu lui Al. Lahovari pentru politica ce-a urmat’o în Macedonia şi pentru faptul de a fi înfiinţat consulatul de la Bi-tolia. In şedinţa Adunării deputaţilor de la 21 Martie trecut, d. Delavrancea aducea următorul omagiu d-lul Toke Ionescu: Spuncţi’ml dacă toţi n’aţl simţit cuvintele fostului ministru de instrucţiune publică ca nişte palme, nemeritate de noi, cînd în faţa d-lul prim-ministru se mîndrea că a trimes bani In ajutorul fraţilor noştri ? (Aplause prelungite)... Astă-zl plătim cu propria noastră umilinţă tăcerea entusias-tuluî de odinioară şi mîndria cu care recunoaşte d. Take Ionescu că şi-a făcut datoria de a ajuta pe cel de peste Carpaţl (Âplausc). Pomenind apoi de memoria lui Al. Lahovari, d. Delavrancea s’a exprimat ast fel: «Iacă de ce sunt dator o mărturisire de conştiinţă faţă de memoria nuul bărbat ilustru. A murit prea de vreme şi mă resimt de o mlhuire adîucă amintindu’mî răsboiul pe care l’am dus contra lui Alexandru La-hovary, pentru o frasă, pentru un cuvînt. Văztnd ceea ce văz astăzi, sunt destul de pedepsit. In cestiunea naţională sufletul mefl e strlns între regret şi decepţiune. (Aplause). Să mai amintim, între altele, şi aceste cuvinte rostite de d. E. Costinescu, in şedinţa Camerei de la 5 Martie : «Aşa de bine a lucrat guvernul d-lul Sturdza în cestiunea naţională în cit noi, naţionalil-liberall avem imensa durere ciad vedem pe fraţi d’al noştri de peste Carpaţî sad de peste Dunăre săi auzim ziclnd: «conservatorii sunt cu mult mal naţionali de cit voi, cari vă intitulaţi naţionalî-liberalî». Acestea sunt fapte, fapte ce au attta greutate, tn cit comentariile nu mai importă. Căci dacă politica noastră nu mentă a fi populară, iar d. Sturdza poate aspira la popularitate, atv.ncî insem-neazâ că cuvintele şi-aii schimbat întru a.u înţelesul, în cît ori-cine trebuie să aspire mai curînd a nu fi populară, întocmai cum d. Take Ionescu a declarat în Cameră, că, faţă de colectivişti preferă a fi taxat de trădător cînd d. Sturdza poate fi slăvit ca patriot. „GUVERN TOLERAT" Congres colectivist şi congres liberal Svonul despre convocarea unui congres liberal-naţional de către opoziţia liberală, aliată cu gruparea stătescistă, a produs o mare vijelie în mica tabară colectivistă a d-lor Sturdza şi Gogu Cantacuzino. Toţi simt că dacă acest congres se va face în curînd, atunci guvernul va suferi o teribilă înfrîngere, căci nu mai poate sta sub eticheta de liberal naţional. In consecinţă s’a dat cuvîntul de ordine : — Convocăm un congres, care va exclude pe flevişti şi pe cîţi va drapelişti din partidul liberal. Chestiunea e ca acest congres să se facă cît mai curînd, ca ast fel ori-ce acţiune contrară a drapeliştilor să fie zădărnicită. Scopul congresului ar fi, spun colectiviştii, excluderea din partid a d-lor Costinescu, Lascar, Delavrancea şi Xenopol. Convorbire cu nn senator guvernamental Asupra acestei chestiuni, cît şi asupra situaţiei guvernului, am avut următoarea convorbire cu un guvernamental, d. B. : — Să nu crezi,—spunea d. senator B., —că sunt zece senatori şi deputaţi mulţumiţi de guvern. Pe d. Sturdza îl urăsc toţi pentru răutatea lui şi apucăturile i despotice. La aceasta s’a mai ad&ogat în urmă şi scandalul lui Ionel Brătianu, scandal care mai ales în Moldova a produs o revoltă generală. — Dar despre congresul liberal, pe care voia să i convoace guvernul, ce ştii ? — Am auzit şi eu că d. Gogu Cantacuzino ar vrea să facă un congres cu scopul de a exclude, din partid cu sgomot, cu surle şi trîmbiţe pe d-nii Costinescu, Lascar, Delavrancea şi Xenopol. Dar nu cred că se va putea face asta; căci nu e liberal în ţară, şi eu cunosc ţara, care să nu aprobe conduita d lor Costinescu şi Lascar. Chiar noi, senatorii şi deputaţii guvernamentali, n’am admite nici o dată acest lucru. — Atunci, de ce maf votaţi cu guvernul ? — In această privinţă toţi au acelaşi sentiment: Ce ne facem, dacă vom trînti noi înşine pe guvern ? Asta este ; de nevoie trebue să-l tolerăm aşa cum e. Situaţia In jmleţe Despre situaţia în judeţe d. senator B. ne a dat un tablou şi mai desperat : — De sus pînă jos neînţelegeri, certe şi nemulţumiri. D. Sturdza e numit de toţi liberalii cari în opoziţie an jertfit averea lor: maţe pestriţe. Aşa, de pildă, în Tutova d. Ferechide vrea să impună partidului candidatura d lui Vidra la alegerea de la 9 Maiu;dnii Cantacuzino şi Palladi vreau să impună pe Nicorescu, iar localii vor pe d. Iancu Codrescu. Astfel fiind situaţia, de ce să se mai mire lumea dacă la alegere va eşi candidatul partidului conservator ? Şi ce este în Tutova numai de cîteva zile, e în toate judeţele de cîte-va luni de sile. Apoi, cînd aşa stan lucrurile, cum crede guvernul că va isbuti să facă un congres liberal pentru excluderea unui om de valoarea d lui Costinescu, pe care liberalii dinjoată ţara îl preţuesc mai mult decîl pe d. Sturdza sau pe d. Gogu Cantacuzino !? MARINA DE COMERţ Una din chestiunile cari se agită de cît-va timp de la un cap la cel-l’altal ţărel şi despre care s’a ocupat întreaga presă, este marina noastră comercială. Naufragiul vaporului Meteor a dat alarma şi, de unde odinioară se căuta să se deslege una din importantele probleme cari atinge partea economică a ţărel, — dacă Romînia poate să aibă o marină comercială şi In cazul cînd ar putea să aibă, cari sunt mijloacele de a o creia şi a o întreţine, astă-zl, din contra, după o muncă titanică a celor cari aii înfiinţat flotila comercială, toată lumea se întreabă, şi cu drept cuvînt, cari sunt foloasele morale şi materiale, pe cari ţara le are In schimbul enormelor sacrificii făcute ? S’a scris, s’a vorbit, s'a discutat, s’afl votat chiar, acum vre-o douî-spre-zece ani, cîte-va milioaue, cari ah rămas Insă numai pe htrtie, fără ca să îndrăznească cine-va să realizeze visul de aur. Contractul exportului sârel In Serbia şi un remorcher vechifi cu patru şlepuri, de asemenea vech», cumpărate tn 1890 de Regia monopolurilor Statului, este temelia na-vigaţiunel noastre comerciale. Ast-fel s’a Început navigaţiunea noastră comercială şi în decurs de aproape cinci ani s’a realizat Întreaga flotilă pe Dunăre eu vase noul şi moderne împreună cu şantierul de construcţii navale din Turnu-Severin. Operă măreaţă şi patriotică, complectată In urmă prin înfiinţarea Navigaţiunel maritime, sărbătorită de însuşi M. S. Regele, In faţa Intregel EuropI, în aceeaşi zi cu inaugurarea podului de peste Dunăre. Iu felul cum s’a procedat pentru navigaţiunea fluvială s’a procedat şi pentru înfiinţarea celei maritime; rămăsese Insă ca cel cari aQ venit în urmă să complecteze pe baze solide opera începută şi să facă să www.dacoromanica.ro dobîndească şi aceasta prestigiul şi încrederea pe care le are, atît în ţară cît şi în străinătate, serviciul vapoarelor pe Dunăre. Nu prin birouri frumoase şi luxoase cari ’ţt iafl ochii şi prin funcţionari plătiţi cu miile de franci pe lună, fără ca să aibă nici măcar cea mal mică idee de naviga-ţinne, se organizează un serviciă. Ceea ce se face acum nu e de cît spoială pentru a se putea justifica modul cum s’afi chieltuit milioanele pe cari ţara, cu mare entusiasm, le-a pus la dispoziţia acestui serviuiQ. Se lucrează pentru formă, iar nu pentru binele obstesc. Vom reveni mal pe larg şi vom complecta ceea ce autorul articolelor «Naufragiul lui Meteor» şi «Iar Marina», apărute în urmă în revista «Marina» şi în Drapelul, a lăsat să se întrevadă. Pînă atunci însă cerem să se facă o anchetă serioasă asupra naufragiului vaporului Meteor, de o comisie compusă din oameni competinţl, şi în afară de administra-ţiunea serviciului, căci nu ancheta făcută care nu a avut ca resultat de cît părăsirea a-tlt a scoaterel vaporului din apă cît şi a drepturilor de proprietate asupra lui, poate să servească de temei Intr’o afacere care interesează ţara întreagă şi asupra căreia s’a făcut tot felul de comentarii. — ■ — ■ PEDEAPSA Voinţa Naţională atacă zilnic pe cel de la Drapelul, îuvlnuiuda-1 că aii făcut destăinuiri în chestiunea pronunciamentnlni. Important însă este nn cine a destăinuit, ei ce s’a destăinnit. Fapta colectiviştilor a emoţionat ţara şi pedepsirea ei o interesează. Care va fi însă acostă pedepsă ? Noi vedem două pedepse numai: Or autorii şi complicii pro-nnnciamentnlni vor fi înlăturaţi şl morala publică va fi satisfăcută, or, scăpînd de această pedeapsă, se va aplica colectiviştilor pedeapsa «talionului», orga-nisîndn-se în contra lor greve şf pronunciamentnrl. Aceasta va fi cu atît mai uşor cn cît preceden-dentnl creat de liberali nn va fi fost pedepsit, ba chiar va fi fost resplătit cn chemarea lor la patere. De nna sau alta din aceste pedepse, liberalii^ de sigur, nn vor scăpa. „DISCRETIU«E_ABSOLUTA“„. Subscrierile pentru conversiune s’au închis la 3 Aprilie. Odată operaţiunea terminată, nu mai era nici un motiv, ba nici nu era cu putinţă să nu se publice re-sultatul. Asta e limpede ca ziua. Şi tot aşa de sigur e că, dacă reuşea conversiunea, presa guvernamentală ar fi făcut un sgomot infernal. Guvernul a tăcut însă pînă la 8 Aprilie ; iar Voinţa Naţională s’a năpustit furioasă asupra d lui Costinescu, pentru că Drapelul a spus ceva la 4 Aprilie. Intre altele, foaia guvernamentală zice: Pentru operaţiuni cari reclamă o discreţiune absolută, limbuţia neaşteptată şi ne-xplicabilă a directorului Bancel generale dă de gtndit. E şi asta o dovadă mai mult că conversiunea n a reuşit. DIN “sTREINÂTATE înarmările ispano-americane Neue Freie Presse din Viena dă următoarele amănunte : Pregătirile de războiţi urmează cu mare zel. Dar nu merg toate după dorinţă, nu numai În Spania, ci şi în Statele-Unite. ^ Flota spaniolă «tâ tot in insulele Capulul-Verde, ceea se ar dovedi că tot nu e gata încă. De altă parte, in America se prodne pltngerî ce arată că înarmările se fac cu Încetineală biu-rocraticâ. Ziarul de dimineaţă din New-York publică in privinţa aceasta o relaţiune caracteristică asupra mersului lucrurilor la arsenalul diu Brooklyn. Aşa, incrucişătorul cuirasal «Chicago» a fost trimes Ja şantier spre reparaţiune in Mal 1895. Cengresul încuviinţase pentru aceasta un credit de un milion dolari. Et bine, «Chicago» e şi pînă astă-zl un vrac şi războiul se va termina înainte ca el să poată fi pus In stare de serviciu. «Atlanta», un mic incrucişâtor, stă tn şantier din Ianuarie 1896. Din flotila de iorpiliere, «Hawock», «Pocum-sec», «Unca«»,_ «Sioux», «Algonquin» şi «Nezin-scot» nu ati nici tunuri nici oameni. ’ Lucrările de înarmare n’ati început de cît pe trei cuirasate. Numdul ziar spune că, dacă tot aşa merg lucrurile şi în cele-l'alte arsenale şi ‘şantiere americane ea la Brooklyn—şi aşa trebue să fie— atunci Americanii aQ tot cuvîntul să se mul* ţumească cu orî-ce solut.iune prin care s’ar pune capăt abuzurilor Spaniolilor în Cuba. Foreign. TRIBUNA LITERARA Din literatura rusească Despre Hatmanul Mazepa1) De două sute de ani poeţi şi critici, istorici şi moralişti aQ scris despre grandioasa personalitate a lui Mazepa. De două sute de ani desbat această temă, dar nici unul o’a reuşit poate aşa de bine ca Uman\ev să ni-1 înfăţişeze în toată mărimea şi splendoarea calităţilor sale. E grefi să faci într’o coloană de ziar un resumat complect şi desăvtrşit asupra unei lucrări voluminoase şi atît de interesante ca aceea a lui Umanţev. Ne vom mărgini deci numai la schiţarea In trăsături generale, după lucrarea marelui scriitor rus a însuşirilor celor mal caracteristice ale lui Mazepa, cauzele cari l’afi împins să se alieze cu Carol al XlI-lea şi modul cum a ştiut să se strecoare printre situaţiile cele mal critice. La început, Mazepa a fost credincios Rusiei. Cînd a văzut Îu3ă că Petru cel mare nu e drept cu ucranienil, că îngenuebiază Poloniei un popor pe care nu’l cucerise cu sabia ; pe de altă parte necontenitele răsboae, iobăgia şi birurile împovărătoare înfinţate de Petru şi cari aQ dat naştere la rescoale sîngeroase pe cari ruşii le-aQ potolit cu forţa armată—toate acestea au hotărît pe Mazepa să scuture jugul ce îucepuse a apăsa atît de greQ asupra ţărel sale. Lui personal, iarăşi poiitica Iul Petru nu’l promitea nimic de oare-ce acesta începuse a se lăsa să fie înduplecat de Intrigile lui Menşicov 2) care căuta să’l răstoarne şi săi ia locul de Hatman. Ast-fel desiluzionat de Rusia, nevoind să se supună Poloniei, dînsul a ales calea neutră : Suedia. Odată pornit pe calea aceasta, el nu mal dă înapoi şi se poartă cu un tact de admirat. E greQ să’şt Închipuie cine-va toată şiretenia, toată isteţimea şi stăptnirea de sine pe cari le-a pus Mazepa în mişcaie pentru a’ş! atinge scopul. Ca să poată adormi supravegherea Ţarului şi a miniştrilor, el Inuadins denunţă singur svonurile ce ÎDcepuseră a circula în Polonia despre alianţa sa cu Carol al XII ; II destăinueşte propunerile ce i le făceaQ polonii, oficiind în acelaş timp Te-Deum-urî cu ocazia victoriilor Ţarului. Mal mult, nici odată Mazepa nu a fost aşa de sever cu al săi ca acuma, etnd s’a hotărît să trădeze. «Marele Ţar să nu se încreadă în fidelitatea poporului maloros— 11 sfătuea el—ci să bine-voiască a trimete grabnic în Ucrar.ia o armată da soldaţi viteji şi credincioşi, pentru a pralntlmpina orî-ce răscoală». Cind era vorba de popor, Mazepa’era cel mal fidel credincios al Ţarului; ştia el că principalul e să şl atragă de partea sa pe căpetenii căci, avîndu-le pe ele, e lesne să entusiasmezl şi să rescoll mulţimea chiar pentru o idee mal puţin Înălţ toare ca aceea de patrie primejduită. In politică, pornirile sale mincinoase se Întrupează atlt de bine cu realitatea; pentru a-şl ajunge scopul el ştie atît de bine să se folosească de adevăr, în cit la urma urmei te perzl şi nu mal poţi deosebi adevărul de minciună. Chiar acuma, după atîta vreme, şi cu atltea isvoare de cercetare la Indemînă şi tot e foarte grefi să descoperi unde încetează adevărul şi unde începe masca îmbrăcată de el, fie de voe, fie silit de împrejurări. Pentru a-şl ascunde jocul, dlusul nu cruţă nici un mijloc, merge pînă acolo că-şl denunţă partisanil. Hotărîndu-se să-şi denunţe partizanii, el a dat prin aceasta Ţarului o dovadă de fidelitate, care ar fi satisfăcut bănuelile cele mal temeinice. «E uimitor—zice Umanţev— tactul şi stă- 1) De curînd a apărut in ruseşte un studiu al istoricului rus T. Umanţev : Hatmanul Ma-eepa-Carol XI1 (sec. XVII), de foarte multă importanţă istorică şi literară. D. George Ma-dan, un ban cunoscător al limbii şi literaturii ruseşti—cunoscut publicului priDlr’un volum de poesii populare din Basarabia, precum şi prin cite-va debuturi in nuvelistică—ne-a dat a«upra acestei cărţi recensiunea de fată. (Not. Red.) 2) Primul ministru al Rusiei pe atunci K P O C A pînirea de sine a acestui om, care cu ztm-betul pe buze vrea să dea lovitura de moarte; iţi loghiaţă sîngele sub povara jocului mal dinainte calculat al acestui fioros artist». Acum lui nu-I mal era Irică fiind-că trădase, ci fiind-că ştiind puterea Iul Petru, pusese in joc tot, pînă şi demnitatea sa de om. Şi de aceea el nu e numai un mare artist* care fermecă pe spectatori şi lasă în nedumerire şi uimire pe urmaşi, dar in a-celaşl timp e o fiară care cu iseu-inţă îşi acoperă urma pentru a încurca şi zăpăci pe urmăritori. Uij mare rol afl jucat in toate acestea şi minunatele sale calităţi de a fermeca şi convinge prin vorbă. încă de la începutul carierei, el le dovedeşte si nu le piearde pînă la adinei bâtrî-neţe. Ele se manifestă în aventurile sale amoroase şi în afacerile politice, In mâes-tria cu care a ştiut să grupeze în jurul săfl pe căpeteniile cazacilor şi îa reUţiuuile sale cu Petru şi miniştrii săi. Boiarinul moscovit, înaltul cler maloro-sienesc, coşevoiul zaporojenilor, frumoasa poloneză, Margareta ucranianâ, şi cumplitul Ţar. toţi, bâtrînl şi tineri, toţi sunt subjugaţi, hipnotizaţi de farmecul cuvintelor acestui Mefistofel. Cu toţi închid ocini şi II iartă fapte pe cari nu le ar fi ertat nimănui altuia. — «De ce istoria ll numeşte pe Mazepa trădător ?» se întreabă Umanţiev. — «Fiiod-că nu şl a ajuns scopul!» Mare şi crud alevăr istoric. Un şir de victorii ale lui Petru asupra lui Carol XII, 11 convinse că cel dinţii va eşi triumtaior şi trecu de partea lui. Instinctul de conservare a triumfat asupra celor l’alte. _ Ast fel, netnvechind încă nici panueil ln care era gata să urmeze pe Carol XII şi el trece de pai tea lui Petru, neavînd uid In clin nici în mînecă cu «tliharul şi trădătorul». Şi de ce numai Mazepa singur e trădător* etnd ştiut este că a avut complici ? — Fiind-că el a fost persoana centrală In doml căreia s’aâ ascuns ceH’alţl. Şi, de oare ce pe el l’a cunoscut Ţa rul* foarte puţini afl căzut în capcană. Lasă că nici Ţanil nu s’a prea interesat să-î-afle. Maz-pa a scăpat de moartea ruşinoasă ce-1 aştepta în Rusia. Părăsit de toţi, umilit şi batjocorit, zdrobit de durere şi de o boală nemiloasă, după un an de grele încercări, băirtnul Hatman a murit în streini, departe de ţara sa, colo, tocmai In Benderul da pe malurile Nistrului. Iu ciuda soartel a murit cu demnitate. înainte de a-şl da suflarea a poruncit să i se ardă în faţa sa toate hîrtiile. Ast-fil şi-a luat, de bună voe, asupră-şl toată răspunderea: «Las sa fia ea singur nenorocit, iar nu mulţ», despre cari vrăşmaşul nici nn bă-nueşte şi nici nu ar fi Îndrăznit poate să bănuească vre o dată. Dar soarta blestemata a schimbat toate şi le-a îndrumat spre un desnodamînt fatal şi neprevăzut». G. Si udau. KOfWMMA'flI Agitaţia în piaţă Succesul îndoios al conversiun i, precum şi telegramele de erî despre conflictul is-pano-american au produs o mare fierbere în piaţa Capitalei. Mal mulţi bancheri ne-afi declarat că efectele afl scăzut de Miercuri şi pînă erî cu 1 la sută, că oper ţiunile mari or institute financiare, precum şi ale caselor raarl dc hanţ ă sunt resirînse la minimul posibil, că întreaga piaţa suferă din pricina asta negăsind bani. Direcţia o dă Banca Naţională, care re-ducînd operaţiile de sconturi, a p ovocat o ad-vârâtă panică în lumea financiară şi comercială. Toţi bancherii sunt nemulţumiţi, că Banca Naţională în loe să caute a linişti pt-ţa şi a ajuta comerţul, care abia mal poate resista criseî ce durează de astă-toamnă în urma recoltei slabe din anul trecut, — dimpotrivă ajută speculaţi unite unor gheşeftari şi coutribue indirect ia falimentele unor case ve«hl şi soiide cari aă făcut sacrificii mari ca să nu cadă victimele criseî de astă-iarnă. In piaţă se comentează foarte mult faptul că unii amici al d Iul Gogu Cuntctcuzino aii indtmnat pe mai mulţi negustori detentorl ai obligaţiunilor rurale 6 la sută, să nu subscrie la conversiunea acestor obligaţiuni, ci să-şî plaseze adivul lor în scrisurile Creditului rural. Pe lingă avansările la gradul de general, făcute pe ziua de 8 Aprilie, suntem în poziţiune de a afirma că se vor mal face încă trei avansări, in acelaşi grad, pe ziua de 10 Maia. Se vor romplecta vacantele de general de brigada ce sunt, în artilerie, cavalerie şi marină. Cele-l’alte avansarl se vor face tot pe ziua de 10 Maia. Profitînd de situaţia nenorocită creată serviciului nostru de navigaţiune, prin incapacitatea conducătorilor săi, societatea ungurească de navigaţiune din Budapesta işl dă toate silinţele ca să acapareze întreg traficul, atit pe Dunăre, cit şi pe Marea Neagră. Jn acest scop directorul general al so-cietăţei, d. de Horvath a întreprins o călătorie, în porturile noa tre dunărene. Ac-tualminte, d-sa se oftă in Galaţi, unde a procedat la instalarea unui noii inspector de navigaţiune. Societatea ungară vrea să profite de starea de decădere a serviciului nostru de navigaţiune. pentru a pune mina pe tot traficul dunărean. Sarcina sa este cu atit mai uşoară, cu cit ultimele dezastre, suferite de marina noastră, au compromis, cu totul, serviciul maritim romin. Printre candidaţii liberali la colegiul al II de Senat din Iaşi, este şi d. Alexandru Velciu, fost casier Ia primărie şi actual consilier comunal. Ieri a avut loc In Piteşti alegerea pentru colegiul I de comună. Cum partidul conservator nu a prezentat listă, nu aă luat parte la vot de cit 1BB de votanţi, din peste 400 Înscrişi. A fost aleasă lista colectivistă cu 126 de voturi, 7 fiind anulate. Acum cind aniversarea mortei lui C. A. Ro8eti a trecut, Voinţa Naţională şi a adus aminte de ilustrul om. Toate ziarele au relevat tăcerea incalificabilă a organului guvernului, faţă cu acela căruia partidul îşi datoreşte existenţa. De ruşine, Voinţa spune astăzi cîte va cuvinte. *Eri s’au împlinit*... Odinioară, asemenea avieuri Voinţa le începea cu > aur • • • 120 70 120.55 Degringolada rentei spaniole anterioare, care a scăzut la cursul de 34.87, e o orien-taţiune sigură ppntru situaţia burselor. Cota aceasta de 34.87 echivalează cu o depreciere totală a hlrtiilor spanio'e. In acelaşi timp agiul s’a urcat ln Spania la 52 la sută. La Londra, unde se cotează şi valorile americane, toate aceste efecte ah suferit de asemeni scăderi de 1—1 jum. Ia sută, dar fireşte că nu se poate face nici o comparaţie cu deruta valorilor spaniole. Tirgul de cereale.—Preţurile tuturor cerealelor se menţin ferme ln streinătate. La Constanţa s’efi făcut cîte-va afaceri cu preţurile următoare: Orz...........lei 4.50 Pr- heetl. Porumb • • • » 5.80 » » Răpiţi • • • » 5.20 » » Grifl de fdmnă » 7.70 » » Preţurile acestea s’sfl plătit loco obor. La Galaţi transacţiunile ah dat preţurile următoare : Secară de 51-52 lb. • • • lei 7.75-8— Porumb» 60 61 » • • • » 6.80-7 — Orz • . » 40-41 » • • • > 5.30 5 50 Preţurile acestea se Înţeleg loco magazie. r\ţF17ALA Pnngaş prins.—Sunt cite-va tb de cînd un furt însemnat s’a săvîrşit la croitoria lui I. Marcus din strada Smîrdau, de unde s’»0 furat 20 de bucăţi de stafe fine In valoare de peste 1000 lei, Io urma cercetărilor ffleute de poliţie, pungaşul, un anume Ianoş Mordoroş, a fost prins la T.-Jifi, unde se silea să desfăcu marfa. Mordoroş a fost înaintat poliţiei Capitalei, împreună cu marfa furată ce s’a găsit la dînsul. Moarte subită.—Astă noapte, pe Ia ore'e 12, un individ numit Ioan Araud, de fel din comuna Ianca, Transilvania, şi sosit numai de cîte-va zile în Capitală, a murifsubit în casele eu No. 28, din strada Polizu. • Parchetul fiind avizat, a ordonat transportarea cadavrului la Morgă. DIN ŢAnA încercare de sinucidere.— Din Brăila ni se anunţă că alaltăerl seara, Andrei Popescu, încasator al societăţeî de asigurare «Naţionala» în localitate, a încercat să se sinucidă trăgîn-au-şl un foc de revolver în regiunea inimel. Bănit de moarte, Popescu a fost transportat în Îngrijirea spitalului din oraş, unde starea lui este considerată ca foarte grava. Din cercetările făcute s a constatat ca Popescu a luat această lunestă rezoluţiune din cauză că II lipsea din casă o sumă însemnată de bani. Crimă misterioasă —Aflăm din Ploestl, că alaltăerl noapte femeia Vasilica Ion din comuna Gherghiţa, Prahova, a fost găsită strangulată ln casa sa. bunt serioase bănueil că nenorocita a fost a* sasinată. Parchetul, avizat, a început cercetările. Puternic incendiu de pădnre.-Sâp- tâmtna trecută un puternic incendiu s’a declarat In pădurea Statului, NegoeştI, din judeţul Ilfov. Focul s'a întins cu mare repeziciune flăcările cuprmztnd de o data o parte din pădure. Cu tot ajutorul dat de locuitorii mat multer eate lnve inate, foeul a distrus zece parchete de pădure bătrlnă. Pagubele cauzate de acest incendiă trec peste 60.000 lei. v Autorităţile locale att deschis o anchetă pentru a constata cauzele. Filostrat In America. — Locotenentul Fuostrat, după ce ’şî-a făcut ostuda la care fusese condamnat de consiliul de râzboift al corpului 2 de armată, e un an de zile, s’a imbar-c&t pt ntru America. De la plse> r a lui din ţară, nu s’a ştiut nimic despre fostul casier al clubului militar şi urma iul era pierduta. Sunt cîte-va zile, de cînd Filostrat. într’o scrisoare adresată unu! fost camarad al eăfl, îl anunţă râ el este ofiţer tn armata americană şi că este instalat la Fort-Hamilton, In apropriere de New-York. Fi ostrat arată că este foarte mulţumit de situaţia sa actuală. El este plătit cu aproape 700 lei pe lună şi speră că va fi repede înaintat. Pe de altă parte, actualul ofiţer american, dă o mu ţime de detalii asupra vieţel militare din noul continent. In America, ne fiind armată regulată, Filostrat spune că nu poartă uniforma de rit cind merge la serviciu, şi atunci chiar poate merge îmbrăcat In civil. Uniforma este obligatorie numai la retragerea cu torţe, o solemnitate admirabilă şi de un efect superb care se face în fiecare seară pe ţărmul oceanului, serbare care face una din principalele amuzamente ale americanilor cari vin cu vapoarele pentru a o vedea. De asemene», Filostrat mal spune că în vederea răsboiulul Americano Spaniol, Statul a trimes trupe de apărare la fortul Key-west tn Florida. Acolo Insă, pînă acum, nu s’âfl trimes de cit trupe de negri, din cauză că acel ţinut este bîntuit de frigurile galbene. Asupra acestui punct, Filestrat, în cuvinte destul de simţite, arată cum se bucură de a avea ocazia să ia parte la un războiţi, fără a se teme de gloanţele dujmanuluî; e îngrozit însă de frigurile galbene. Intre altele, Filostrat angajează pe fostul săfl camarad, de a se duce în America, unde, după cit spune diusul, are toată perspectiva de a ajunge în curînd generaîi-im al armatei. „EPOCA” IN PROVINCIE PITEŞTI Comisia interimară a oraşului Piteşti, după disolvarea fără rost şi fără motive a consiliului comunal, ln majoritate conservator, a alcătuit listele electorale ale anului curent; şi fiind-că nici o pricepere nu s’a pus în aceasta şi mal presus de toate, a domnit o vădită uş irinţă, am fost nevoit a contesta cu toptanul şi a cere înscrierea tuturor celor! pe nedrept Înscrişi, mergind tn ap 1 Ia Trib. şi ia înalta Curte de Casaţie, unde s’a vădit, pe lingă cele de mal sus. şi o vinovăţie ca să n’o calific alt-fel, demnă de administraţia colectivista. N’am vorbit nimic la timp, fiind-că voim ca lista să rămlie definitivă, aşa precum am făcut-o prin contestaţiunl şi apeluri, şi fiind-că ţineam să le dovedim nemernicia prin hotârlrile judecătoreşti, pronunţate de Trib-Argeş şi înalta curte de Casaţie. Prin sent. Trib. Argeş No. 131-898, safi sţers din coleg. II. C. 145 d’o d«tâ, dovediţi că sunt Introduşi fără drept In acest colegiu toţi măturătorii şi boharil primăriei, cum şi alte persoane cari n’aveafi cens. Prin sent. Nn. m/98 126 98 125 98 126 98 134 98 146 şi 123/98 s’a adâogat In coleg. I de Cameră şi Senat 14 persoane şi s'a şters unul din deputaţii coleg. IM, prin sent. No. 147/98 care de rîndut trecut a votat fără a avea cens Iu acest colegiâ. Culmea derisiunil a fost la Înalta Curte de casaţie, unde primarul de Argeş a constatat înscrierea de trib. a cltor-va cetăţeni, care figuraţi în liste tot-d’auna, de cînd sil devenit ln staie a vota; ba unul fusese de două ori consilier comunal, şi unde s’a piezintat într«g consiliul cu notarul In frunte, fără procura primarului contestator, şi fără nici un act, respingtndu-le ca neadmisibil apelul. Mi-a părut răâ că înalta Curte n’a putut lua Iu d.scuţie afacerea, spre a dovedi noî cu legea şi cu acte, cit sunt de pasionaţi şi cu cită nemernicie îşi conduce administraţia comunală diu C.-Argeş, nude primarul, judecător al primei instanţe, cu consiliul, al listelor electorale, după ce trib. II reformează lncheerea, se constitue ln parte la înalta Curte, numai spre a arăta cit sunt de răi şi de ignoranţi. Totuşi listele s’afl revizuit ln parte, de şi sunt mulţi încă omişl a se Înscrie şi a se şterge cel fără drept; cu toate acestea sunt ln parte purificate şi pe viitor, cel ce vor veDi la eomunft, satî cel interesaţi a a- www.dacoromanica.ro RESB0I1L ISPâMfl-flMFBIP.fllII —— începerea ostilităţilor Washington, 9 Aprilie. — Se anunţă că Statele-Unite au decis de a renunţa la întrebuinţarea de corsari, în cazul unui războiu cu Spania. 1>. ISarnabe a părăsit a-seară Washington. Camera a autorizat pe Preşedintele Statelor-Unite să cheme voluntari sub dr ipel. Madrid, 9 Aprilie.—D. Woodford a primit ultimatumul Statelor-Unite, pe care îl va remite azi guvernului spaniol. Nerv- York, 8 Aprilie.—Comitetul central de ajutoare pentru Cuba a închiriat un vapor care va pleca de aci Sîmbătă şi va duce 1000 de tone de nutrimente locuitorilor de la tară cari aii trebuit să părăsească proprietăţile lor. Guvernul va garanta siguranţa vaporului care va merge la Key-West să aştepte instrucţiuni. Dacă va fi nevoie guvernul va da şl o escortă navală. Trupele vor coopera cu escadra care a plecat să facă blocarea Havanei, îndată ce vor fi concentrate, probabil peste 10 zile. Plecarea «l-lai Woodford Madrid, 9 Aprilie. — La plecarea d-lui Woodford, ministrul Statelor-Unite, care a părăsit Madrid, cu toţi funcţionarii le-gaţiunei, peronul găreî era ocupat de poliţie. Străbătînd peronul, d nu Woodford a salutat cu plăcere pe mai multe persoane care ou răspuns Ia salutul său. D nu Woodford s a arătat foarte mişcat înainte de plecare. In timpul şsdereî sale la Madrid, d-nu Woodford a primit de mai multe ori dovezi de stimă şi de consideraţie, căci s’a arătat în tot-d’a-una foarte corect, dîndu-şi silinţe mari pentru menţinerea păcei. Cînd mulţimea a strigat: trăiască Spania, d-nu Woodford a salutat cu pălăria de pe portiera vagonului. Camera deputaţilor a ales pe d-nu Ar-mijo ca preşedinte. Consulul american din Malaga a plecat la Gibraltar. Felicitări Madrid, 9 Aprilie.— Senat. D-nu Campos felicită guvernul pentru înţelepciunea sa că a primit bucuros toate propunerile ne-blesînd demnitatea Spaniei şi adaogă eă de la 1820, scopul urmărit de Statele Unite este de a pune mina pe Cuba. Preşedintele pronunţă un discurs patriotic. care este aclamat cu entusiasm. Nimeni aci nu dă credinţă svonurilor de care vorbeşte Herald asupra negocierilor în privinţa unei alianţe intre Engli-tera şi Statele-Unite, de oare-ce Englitera a arătat în tot d’auna dorinţa de a con- serva amiciţia seculară ce există intre cele două ţări. Starea de războiu Washington, 9 Aprilie.—Dnpă părerea departamentului de Stat, starea de războiu există Intre Spania şl Statele-tlnlte. Departamentul arnncă răspunderea asupra Spaniei. Paris, 9 Aprilie. — 0 conferinţă de funcţionari de la diferite ministere se va întruni azi la Quai d’Orsay pentru a hotărî o declaraţie de neutralitate in conflictul ispano-american şi a consecinţelor sale. Italia a luat iniţiativa unui schimb de vederi între puteri, in privinţa unei declaraţiuni de neutralitate. Consiliu de miniştri Madrid, 9 Aprilie.—S’a ţinut un consiliu de miniştri, sub preşedinţa Reginei-regente. D-nul Sagasta a făcut expunerea situaţiei actuale, care este starea de resboiă. El a anunţat consiliului că d. Barnabe a părăsit Washington, şi că a notificat d lui Woodf ord că e de prisos să mai pre-sinte vr’o notă. Ambasadorul Engliterei a comunicat d lui Gullon că a fost însărcinat cu afacerile legaţiunei americane. Guvern naţional Madrid, 9 Aprilie. — Senatul a adoptat prin aclamaţiuni o propunere oferind guvernului ajutorul său pentru a scăpa demnitatea Spaniei. D. Gonzales, republican, declară că, în faţa primejdiei patriei, toate partidele sunt unanime pentru a oferi concursul lor necondiţionat. D-l Gullon a mulţumit in numele guvernului naţional. Nota americană Washington, 9 Aprilie. — 0 notă oficială anunţă ruptura relaţiunilor diplomatice dintre Statele- Unite şi Spania. Guvernul a adresat d-lui Woodford o depeşă anunţîndu-i că dacă pînă Sîmbătă la amiazi nu primeşte de la Spania un răspuns satisfăcător la ultimatumul Statelor- Unite, Preşedintele va întrebuinţa, fără nici un alt avis, şi în măsura ce va fi nevoie, puterea fi autoritatea ce i a încredinţat Congresul. Blocarea Havanei Neiv-York, 9 Aprilie.— Escadra A-tlantlcei a plecat pentru a stabili îndată blocarea Havanei* După Herald, flota spaniolă Întrunită la Capul-Verde a plecat pentrn o destinaţie necunoscută. vea numai liste compuse din cel cu drept a figura In ele, ati încă o grea sarcină de Îndeplinit. Faţă de ncestea, mulţi ne vor întreba, aţi reuşit la colegiul I comunal trecut, aţi purificat li->te!e de gloatele introduse fără drept, pentru ce nu luptaţi din ncil la consiliul comunal, dacă vreţi binele şi progresul comunei Piteşti ? Răspunsul e uşor de dat şi foarte legitim. Am fost aleşi la colegiul I, am mers In con-siltfl, unde am rămas In minoritate din cauzele ştiute, o mică şi uşoară detecţie a unuia din noi, dacă ne-am alege să presupunem a eşi şi poate cn o majoritate stabilită, ar fi să ajungem la o nouă dizolvare şi să ni se impute că stagnează interesele comunei din cauza noastră. Ne-am zis atunci, să I lăsăm pe puritanii colectivişti a se alege fără nici o discuţie din partea noastră, să facă ce vor crede că ’I pot duce mintea lor, şi la toamnă, cînd sunt alegeri comunale generale, avem dreptul şi datoria a munei şi a-I judeca după faptele lor, scăpînd ast-fel de critica că ne pnmm candidaturile numai de ambiţiune şi In scopuri politice, de şi credem şi dorim ca la comună să fie gospodărie mal multa şi cit s’ar putea mal puţină politică. Aşa am făeut noi tot-d’a-una cit am stat acolo, şi de aceea de ctte ori am eşit, am lăsat casa comunei cu excedente colosale şi o onesta şi bună administraţie comunală ; politică Bă făcut colectiviştii, şi de aceea, daca n ar fi fost forţele de rezistenţă ale economiilor lasate de noi, la sigur că pînă acum şi mandatele comunei, ar fi ajuns ca ale ]Hdiţolul calmele turceşti, pe pista ro-mlneaseă. * lată motivul abstenţiunel noastre actuale, de la alegerile comunale din ziua de 7 si 9 corent pe care speram intr’o întrunire viitoare locala, să-le justificam cu fapte conce-tflţ“inlor neştn. Rug-ndu-va, să daţi, publieităţel aceste rîndurl, vă rog, a primi stima, şi consideraţia mea. ba P. t oniănen m, 1 Piteşti, 6 Aprilie, 1898. eannl. N U V E L~A~ FRUMOASA Pe un pst de sclndurl, Intr’o odae mică şi sărăcăcioasă, zăcea Adeiina, cu ochii Întunecaţi In lacrăml, cu obrazul palid şi us_ cat de suferinţă. D n timp In timp, şi tot mal des, răsuna In pieptu’l zdruncinat cu totul, o tuse care o îneca. In creerul el aprins de frigurile boalel, rînd pa rîud se desprind iluziile, amintirile dulcelor şi nevinovatelor plăceri ale copilăriei... Ah ! ce dulce a fost pentru dlnsa această copilărie, cînd era legănată pe braţele mumei sale, o temee săracă dar care o adora. Mal ttrzifl, cînd mumă-sa muri, ea rămase orfană, singură şi săracă, dar frumoasă. Da era aşa de frumoasă că privindu-se în o-glindâ, rămîuea ea singură în admirare în faţa chipului el fermecător. Şi acum, îşi reamintea cum era desmer-daiâ, consolată, linguşită de toţi; capriciile el erail porunci. înşelată In speranţele el de iubire se convinsese că fusese minţită şi linguşită In modul cel mal infam. Desamăgirea o cuprinse. Ea fu luată de curentul vieţel, tl-rltă încetul cu încetul, fără să simţă, pe calea viţiulul. Şi cu tot simţimîntul el de cinste, cu toată oroarea de minciuna dragostei, nevoile vieţel o împinsese tot mal mult pe calea viţiulul. Iluziile el sburară rtnd pe rînd, cîte una, şi înecată tot mal mult în viaţa de curtezană, cu inima sflşiată, cu sufletul sdrobit căzu pînă la ultima treaptă o ruşine!. Viaţa de sbucium care o ducea a doborî şi boaia o sărăci cu totul. Boala, şi sărăcia goni pe toţi prietenii şi prietenele el de viţifl şi se pomeni singură, părăsită de toţi. Numai o bălrlnă săracă, o bială bătrînl care cunoştea pe Adela de cînd era copilă, venea acum s'o îngrijească. Si Îngrijirea el era ca a unei adevărate mume. Intr’o zi, doctorul II spuse că nu va mal veni, pentru că nu mal e nevoe da el; boala e uşure şi bolnava se va face bine şi fără dlnsul. Adela rămase pe gîndurl clnd doctorul eşi. Nu m’o fi minţit oare ? îşi zise dînsa. Luă oglinda In mină şi se privi lung; ne urmă o puse pe patul el ziclnd : — Nu arată bine oglinda asta! Pe urmă se mal uită iar Io oglindă şi de astă dală se privi surlztnd. «Ce frumoasă sunt astă-zl», Îşi zise ea. Şi oare nu am dreptul ? La trei zeci de ani o femeie e lînără, eln toată splendoarea viratei. «Dar sunt prea slabă.» Ochii el luceafi de un foc vifi. Aruncă oglinda iar, şi lacrâmile o podidiră. Adeiina pllnse mult timp, un pltns disperat, nebun, un pltns de friguri, pe care 11 întrerupea adesea tuşea seacă. Bâtrîna rămase aproape toată ziua lingă patul bolnavei; frigurile o lăsaseră şi Adeiina tuşa acum rar de tot, dar slab. Respirarea ’l se uşurase, ochii pe jumătate închişi Începuseră să i se turbure, ploapele ’I câdeafl grele. 0 sudoare rece se ivi pe faţa Adelinel ; bătrlna o privi lung, îl şterse sudoarea care forma nişte boabe ca de diamant şi o chemă încet pe nume. Ea nu răspunse. O chemă mal tare, dar aceiaşi tăcere. Ade'ina mal făcu o singură mişcare uşoară.., Ş1 asta fu totul.. Lin frumoasa de altă dată nu mal rămăsese de cit un cadavru. „^5iară 6 ° seară superbă de primă-vară; n ® jen}a’ serul cald pătrunde In odăiţă. O ază de lună străbate prin geam şi cade pe faţa el, lummlndu-i ochii, ochii moartei, JJepeşije de azî Serviciul (Muşama) FELINARE pentru MORMINTE'şi COROANE de METAL COLIVII pentru canari privighetăare şi papagali. nmafliio veritabilul aparatsuedes PHIÎVIPentru fiert cu petroliu ,i iniviww fără fitil. PREŢURILE CELE MAI EFTINE (taerviciii conftiiucios) ATELIER SPECIAU pentru comânzl şi pentru reparaţie. PE TROLEU, Calitate» I-a, decaiitrul lei S.50 bani. UEEIU de rapiţă dublu rafinat. Mal mult de */* de secol sracces proclamă super io iatea sa . , in tratamentul de rulnraî, lritaţlniieî peptului, I fluenţa, Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de acea- jnj.erl reumatismale, scrîniiturî, răni, vărsături, feătă- gtă artă, cu cea mal mare acurateţâ şi cu preţuri foarte moderate Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei. ŢIPOGAFIA „EPOCA” execută tot felul I de lucrări atingătoare de această artă. fr Adevăratul VAR ALB GRAS de Cîmpulung se găseşte în orl-ce cantităţi la depoul central : S. HAIMOVICI 33, Calea Griviţeî, 33 Unde se găseşte şi Var Idraulic din renumitele fabrici ale D-lul E. COSTINESGU Ipsos şi ______Ciment de Portland da La Typogra.Ha EPOCA se află de Tinsuri» hîrtie maculatură cu 50 bani kii tale, «crîntil tari.—Topic excelent contra bătăturilor. Societate Romînâ de Asigurări Generale B R A I U, A Capital Social, tei 3.000.000 depila vdrsafl CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE I Les veritables Eaux minerale» de 9CHY sont les Sources VICHY-ETAT CELESTINS GR&81DE-GRILLE MOPITAL , Exlger le nom sar It capsule et l'etiquette. Les seule» viritables Pastilles de Vicby sent les PASTILLE YICHY-ETĂT fabriquăes avec les sels naturels extraits des Eaux de Vichy-Etat. Comprimes de Vichy aai itli tutureli VlCHY-£TAT paur preparer l'eau artitclelle i» VICHY GAZEUSE 4 Agent General pgarla l»oaiiii, Bal,arie, Serbia: A- a. 0AA1BSV * O-le, Biureit. Al. Hartbilommi, fost tnlnlstrn, deputat, nuri proprietar. Bucureşti, racii» AmsaiMila, D^patet, mere propneter, TeOttCltt. mmm, O. Arsaii, Preşedintele Camere! de CotneroiQ din Bn^nreaoî, mare indnstriaţ. BacnreftiL M. Rlank, Şeful casei «Marmrrosch BUck k Co. etj. Bucureşti. Comandorul Jiarco Besio, Director gene* ral aJ soMetţpX