SERIA n.—ANUL IV, No. 733. Ediliii a treia NUMĂRUL 10 BANI • * ABONAMENTELE tneap Ia. 1 şi 15 ale fla-eirel luni ţi se plutesc tot-d’a-una Înainte Iu Bucureşti la Casa Administraţiei fa judeţ» şi utreinAtat» prin mandate poştala Un an în ţari 30 iei; la streinăUte 6* lai ' tase luni ... 16 » > » 86 * rel luni ... 8 * > * 18 » Ua număr In streinitate 80 6*®* ^«ANUSCBISELE IU SE ÎNAPOIAZĂ ^ / - REDACŢIA Ie. 8. — STRADA CLEMENŢEI — Ie. I VINERI, 10 APRILIE 1898. NUMĂRUL 10 BANI AXEKCIIRIEE In Bacureştl şi judeţe te primesc numai a Administraţie In streinâtale, direct la administraţie f la toate oficiile de publicitate Aauneiurî la pag. IV . . , 0.30 b. ha® » » » HI . ' f 2.— le! » » » » n . . . ; . 8.- » » Inserţiile şi reclamele 3 le! rindiîl UN NUMĂR VECHIU 30 BANI ADMINISTRAŢIA TEEEEOA? No. 3 - STRADA CLEMENŢEI — No. 4 * e ' A fi EŞECUL CONVERSIUNEI G>^podârie colectivistă Că att făcut colectiviştii proastă şi detestabila politică de cînd sunt la putere, se ştie; că au făcut în opoziţiune o politică tot aşa de mizerabilă, aceasta s’a dovedit. Pronunciamentul din 1894, exploatarea chestiunel naţionale, denunţarea tuturor legilor făcute de ifegi-m t conservator, fagăduelile min-ciuuj*-. ^.-.făcute în materie de impozite, gestiunea mitropolitană, scu-zere%^ute Ungurilor, umilirea ţărel. decorarea lui Ieszenszky, sunt titlurile citor-va din capitolele istoriei ruş; oase a politicei colectiviste din ŞjHÂniî ani. IV să lăsăm pentru un moment poli :u la o parte şi să vedem ce gospooărie atl făcut colectiviştii de dud sunt la putere. ^ Nujâxagerâm de loc, dacă spu-"p de la gospodăria comune-T‘fţj ’ ^iînă la aceea a Statului, gu-ver.m colectivist n’a făcut alt-ceva decît să încurce tot, să ruineze ori să lise lucrurile în părăginire. Iată, sunt aproape trei ani de cînd partidul liberal are puterea. Ce lucrare de oare-care însemnătate s’a făcut în acest timp ? Nici una, absolut nici una. Colectiviştii att benchetuit la inaugurarea multor lucrări începute şi terminate subt administraţiunea noastră ; el aă găsit mijlocul să sugă ca lipitorile din unele întreprinderi mari proiectate şi începute de noi. Dar să înceapă ceva el, n’au fost în stare. In trei ani, el n’afl contribuit cu nimic la progresul ţării pe calea aceasta. Uităm. O singură lucrare s’a întreprins de el: digul de la Galaţi. Dar şi aceea din iniţiativa Regelui şi după ce oraşul fusese izbit, din vina lor, de o groaznică nenorocire. Şi dacă de la Stat vom trece la judeţe şi la comune, vom găsi că nici aci nu s’a lucrat absolut nimic. ) Sunt administraţii comunale ca”I aQ găsit gata studiate şi rezolvate chestiuni de cea mal mare importanţa. Nu le rămînea decît să execute, căci şt resurse aveau la în-demînă, mulţumită regimului conservator. Şi cu toate astea n’aQ făcut nimic. Lucrurile staO şi azi cum ste-teaO la 1895. De stricat, s’a stricat însă mult. N avem decît să amintim starea de discredit în care guvernul colectivist a adus serviciul nostru maritim, de care se legat! atîtea frumoase aşteptări. Guvernul conservator făcuse, fără sgomot, fără paradă, fără lux, un Început sănătos şi potrivit cu puterile noastre. începutul acesta se putea desvolta mal departe cu folos, fără pagube. Administraţia liberala însă, cu nepriceperea şi lipsa el de chibzuinţă, şi mal ales cu nemărginita el pofta de cîştiguri ilicite, a pricinuit pierderi foarte mari şi ceea-ce e mai răO, a aruncat discreditul asupra tinerel întreprinderi naţionale. Şi toate se strică, toate se ruinează sub acest regim păcătos. Să mal vorbim de gestiunea finanţelor publice ? Incepind la 1896 cu un budget de dezorganizare a serviciilor publice şi t'ecînd în 1897 printr’un budget neechilibrat nici măcar pe hirtie, liberalii aO ajuns in 1898 la un budget falş. Gospodăria colectivităţel e tot a-tît de proastă şi detestabila ca politica el. 6UVERNUL S! CONVERSIUNEA Organul guvernului a vorbit a-seară despre conversiune. Natural, el caută să ar.ite că operaţiunea a reuşit pe deplin. Dar se vede numai decît, din cele ce spune, că ascunde ceva. * Rezervîniu-ne a reveni, facem pentru moment următoarele observaţiunî asupra celor spuse de organul guvernului : Se vorbeşte mult despre mersul operaţiunii la Paris, dar foarte puţin de mersul el la Berlin şl în aşa termeni incit sa înţelege bine să aci a fost un eşec. Voinţa caută să acopere acest eşec, scriind că piaţa Berlinului era turburată de temerea unul război ispano-american. Dar piaţa Parisului nu se găsea, şi încă mai mult, sub înrîurirea acestei temeri * Al douilea, organul guvernului alunecă foarte repede asupra morsulul operaţiunii în ţară. AI trei’ea, se vorb şte de renta 5 la sută perpetuă şi amortibilă, dar nu se pomeneşte nimic de ruralele 6 la sută, ca şi cum aceste n’ur fi fost cuprinse în conversiune. In sfîrşit, organ :1 guvernului se aruncă cu o furie sălbatecă asupra d-lui CosU nescu, pentru că Drapelul a lăsat să se întrevadă, iu Sîmbăta Poştelor, că c ţiunea a mers slab. Toate astea nu sunt semne de icce . Popularitatea noastră Pe lîngă cele alte eleme' te a.- cari am vorbit d>j 7, cari aii alcătuit ao , .■ • it d. Laszar Catargi, mal fsi> unul are nu poate fi trecut cu vederea , «est a este : activitatea partidului cons: câtor la putere. Artele săvîrşite d> guvettn, jstru se pot împărţi în două categorii: acelea cari nici nu au fost contestate de adversarii noştri şi acelea cari aH întim-pinat, altă dată, împotrivi ea lor. Printre cele d’intîiu pv nprenumăra: desfiinţarea naiului, orma învăţă-mtntulul primar, reorg ,nisarea ministerului ins' ii o'.ice şi a ş o’elor normale, vlmarea n şiilor Statului la săteni, re ferma c,;*-» &l, inamovibilitatea magistratureî, etc. ele. Fiind oă acestor reft ine nu se contestă, tiu stăruim asupra lor. Trecem ia czle-laUe acte a te guvernului conservator, cart au fost combătute cu mal multă asprime a liberali, şi în cordra cărora ei au pimit celebrele lot 4campanii». Avem crearea jandarmeri cc.re a adm servicii atlt de nepreţuite, in ott a trebuii să fi rt pedală de adversarii noştri. Legea naximulul, deşi a constituit un cap de acuzaţie în contra noastră, a fost păstrată şi pe temeiul ei s’au înfiinţat, -ab liberaH, noul taxe. In fim, două campanii uriaşe sau dus de liberali pe tema armii Man-nlichsr şi ■■ c Hei naţionale. Desp icesk două chestii d. V. Las car a e în inţa Camerei de la 4 Martie *Crei ii ? mă înşel cînd afirm că victoria noa ’ră se datoreşte in cea, mal i an parte campaniei ca s am dm’o ; * . ‘iit) ea naţională şi pi ces-tiunea ou, tel Mmnlicher. Nu putea admiU a la putere să ma şadă un gu trn zare pusese in mina soldatului o>> l i un ciomag şi care nu împietr ea se desnaţionalieei t trei milioi jmîni, cînd putea să o facă» El r *. a* !e două campanii pe temeiul cârcr i aii luat liberalii puterea 8'aă pwfăcut in victorii pentru noi şi în deiastre pentru guvrnu1 actual. . Ar na Mawclicher a fost declarată de ministrul de răsboiu, arma cea mal perfecta ore ctskunea naţională, desfiia pe l iratl sa ne mat aducă cea ma mict ir.rlnov fire. II desfidem şi aştep tăm :c e- levezeprovocarea noastră /îi itribăm pe cel cari s’au 8™‘ iţele cfavoarea populară Pe l.-eia ne îndrumăm spre put-rzi. -ebăm, zicem, cînd merită ularitate da:ă nu cînd să- vtr teritorii ? şi cînc.1 p le ţara să preţuiască ca nu tu orii a- le unul guvern, dacă nu atunci ctrd nsuşi adversarii nu cute1 Să al conteste ? I \ I EŞECUL COSVERSIUNEI Conversiunea rentei de 5 Ia sntă- — Noul Împrumut şl conversiunea rentei de 6 la sntă. — Căuşele eşecului Conversiunea rentei de S la sută Iacă amănuntele pe cari le aflăm din sorginte autorisată asupra eşecului o-peraţiunel întreprinse de marele financiar Gogu: In ziua de 3 (15) Aprilie s’au închis la Paris, Berlin, Franzfort, Hamburg, Breslau, Colonia,Lipsea, Bucureşti, Iaşi, Brăila, Galaţi, Craiov *, etc., subscrierile la împrumutul de 180 milioane lei, împrumut destinat parte la conversiunea obligaţiunilor rurale 6 la sută, a obligaţiunilor de rentă 5 la sută din 1874 şi a rentei amortibile 5 la sută din 1881-88, în sumă totală de 105 milioane şi parte diferitele lucrări însemnate din ţară în sumă de 75 milioane de lei. O sumă de 36,320,000 lei destinată la conversiunea rentei amortibile de 5 la sută, s’a subscris în cîte-va sile la Berlin şi la Paris. Conversiunea obligaţiunel de rentă 5 la sută, tn valoare nominală de 3 .> r>o^.000 lei, ptnă acum încă n’a fost pe eplin acoperită, deşi subscrierea s .nchis deja de o săptămînă. E drept, ă, că n’au sosit încă toate rezultatele spre subscrierile din Paris, unde sunt, el mal mulţi detentorl al acestor rente. Pină acum totul bine. Noul Împrumut şi conversinnearentei de 6 la sntă Putem spune prin urmare că s’a subscris pentru împrumutul total de 180 milioane o sumă de 66.545 000 lei, adică suma necesară pentru conversiunea celor două rente de 5 la sută. Cum rămîne însă cu conversiunea obligaţiunilor 6 la sută rurale şi ou împrumutul de 75 milioane ? Ob'igaţiunile 6 la sută rurale in valoare nominală de 26.793.300 lei se afl i toate in ţară şi «Prospectul» Băncel Naţionale spune, că subscrierile pentru conversiunea acestei obligaţinnl se fac numai in Romtnia, de oare-ce deten-toril acestor titluri se află în ţară. S’a înttmplat insă că mai nimeni din ţară n’a subscris la conversiunea acestei obligaţiuni. Iar resultatul subscrierilor pentru împrumutul de 75 milioane «sie nu\ Acest împrumut era să fie destinat pentru următoarele lucrări: O sumă de 25‘/a milioane construcţiuni de căi ferate şi poduri, o sumă de 6 mii. iei pentru cbeltuell ale ministerului a-ricullurel, pentru clădiri eclesiastice şi de instrucţiune, spitalurl şi închisori, a ioI o sumă de 24 milioane şi jum. lei p mtru terminarea portului de la Con-si anţa, pentru întocmirea serviciului na-v 1 maritim şi al navigaţiunel pe Du-n re şi în fine o sumă de 12 milioane H pentru lucrări militare. Urmările eşecului. şi-a făcut datoria, pe deplin datoria şi nu s’a găsit un singur cap echilibrat care să fi protestat în contra acestor măsuri. Acest incident petrecut la Milaga ne-a adus aminte un lucru vechift, dar care credem că nu 1 de loc de prisos să-l amintim. A fost o vreme clni şi patrioţii cari al-cătuesc guvernul actual romluesc aă vrut să manifesteze înaintea unei legaţiuuî din Capitală şi guvernul de pe atunci a oprit cu armata o asemenea manifestare. Liberalii afl protestat atunci în contra guvernului conservator, care i-a oorit să se ducă la pilatul acelei legaţiunl. Şi cu toate acestea, Romlnia nid nu visa măcar să declare războiţi Austro Ungariei. E drep*, însă. că liberalii propoveduiafl atunci luarea Transilvaniei ! ------------ T m ----------------------- CHEMARE LA CUVIINŢA Caracteristică e atitudinea d Iul Gogu Cantacaeino şi a ziarului său, Voinţa Naţională, de cîte-va săptămînl. Cînd pe la sfirşitul sesiunel parlamentare guvernul era tare încolţit de opoziţie, d. Gogu Cantacuzino asculta ghemuit şi tăcut în banca sa, executarea celor ce au speculat cestiunea naţională, dintre cari cel mal neruşinat speculant a fost d sa, el fugea din bancă la anume interpelări, dedea tîrcoale unor opozanţi mal primej-dioşl, făcea vizite d-lul Fleva, punea pe Stolojan să retracteze cele spuse de d-sa in afacerea Wachtel, pe cînd Voinţa continua acuzaţiile el în contra d-lul Aurelian. Organul, care merită să aibă pe Gogu Cantacuzino de patron, făcea apel la cuminţenia drapcliştilor şi cel mult îşi permitea sd-i zeflemisea8că pe tonul unei dulci şi inofensive ironii. A trecut acum guvernul hapul budgetelor şi deputaţii aii plecat să şl chieltuiască bacşişul ce li s’a dat de vacanţii. Ar fi să nu cunoşti pe Gogu Cantacu-aino, ca să nu te aştepţi ca, îndată ce primejdia a trecut, el nu se va obrăznici. Precum a pus să insulte pe d. Catargi, în afacerea Mitropolitană, după ce i-a cerşit sprijinul, ca ministru in cabinetul Aurelian, şi a pus să-l atace în ziarul în care a ins irat scuzele ce i s’au dictat spre a scăpa de juraţi, tot ast-fel fricoşii de erl să obrăznicesc astă-zl. D. Costinescu, care stătea alături de Ion Brătianu, cînd era dat în judecată de Dumitru Brătianu şi de Pallade, d. Costinescu care redacta memoriul pentru a părarea Iul, este invectivat în modul cel mal neînchipuit de acela care n’ă ştiut de cît să bată monedă cu memoria Iul Ion Brătianu, care scoate capital politic din mormîntul Iul şi capital bănesc din statua pe care nu o ridică. Dar atacurile în contra drapeliştilor privesc pe aceştia. Cit pentru noi, amintim d-lul Dimitrie Sturdza că, luînd pentru a doua oară puterea, a trebuit—căci aceasta era o condiţie formală,—să ia angajc.mentul, cu lacrimile in ochi, faţă de Majestatea Sa, că va fi de astă dată, cuviincios, măsurat la vorbă şi cumpătat la fapte. Sfătuim dar pe d. Sturdza să poruncească canaliei anonime ce inlocueşte la gazetă pe Ziharia, trecut in poliţie, să aibă faţă de noi o atitudine cuviincioasă, singura pe care îi o vom tolera. DIN STREINÂTATE Flotele Spaniei şi Statelor-Unite Tăcerea griv.rnulul in această chestiune de o extremă gravitate, neliniş-3 foarte mult pe toată lumza şi fi-iciaril se tem mult că la bursele din na, Paris şi Berlin, valorile romlne vor fi zilele acestea depreciate şi prin ur-•e creditul Statului romîn va suferi c l vitură simţitoare. 0 AMINTIRE S. aniolil su it Iu ferbere. A’âturea cu ; nea oficială a guvernului, patrioţii spa-afl părăsit calmul ce afl păstrat ptnă m şi în toa!e oraşele mari ale peninsule; iberice s’afl produs manifestaţi! sgo-se. La Malsga manifestanţii s’afi dus consu'atul State'.or-Unite, unde afl ora şi afl spart fere,tre'e loca-u'uî. poliţia a in‘ervenit, a pus pajura anifestanţiî afl fost împrăştiaţi de ei -matei, mulţi din el afl fost ares ţl judecăţel, iar autorităţile locale »V. r ordinul de a da imediat orî-ce consulului Statelor-Unite. â. "estea pe clnd se ş'ie că un răz-. tr.tr Spania şi Statele-Uuite este apr .pe inevitabil, ciad dar spiritele sunt ar-scib, şi cînd asemenea porniri patriotice sunt xplicabile şi pin?, la un punct Depeşile din urmă ara'ă că inevit bilă izbucnirea războiului între Spania şi Statele Unite. Cum acest războia se va desfăşura ma! mult pe mare, e interesant să se cunoască forţele navale ale celor două părţi. _ In privinţa aceasta, «Times» din Londra dă urmâio-rele amănunte: «Pe coasta atlanlicâ a S;atolor-Unite_ sunt adunate două esoadre, una la Hampton şi a ta la K-y w st. Cea d’intiitt poartă numele da «escadra zbur".toir6» şi se compune din cinci eorăb'J. Escadra de la K^y-wust se compune din nouă corăbii, trei monitoare şi o flotilă de torpiloare. La Keywastse vor mal concentra corabia «Oregon* din oceanul Pacific, alte două corăbii întoarse de curînd din Angl a şi corabia «EUna» dia Bermuda. K y we«t e la vr’o sută de mile engleze spre Nord de Havana. In apele cubane, Spania are numai clte-va înerueişâtoara de clasa a doua, Intre car! col mal puternic e «A fone». Grosul forţe! navale a Spanie! se afla la Cadix, 3.500 mile engleze departe de Havana Escadra de la Cadix se compune din corăbiile Polasn, Carlos V, Prin-cesa de Axturias, Alfon»o XII, Lepanto şi o puternică flotilă de torpiloare. A doua e;cadră spaniolă se adună la insulele Capului Verde, 3000 mile engleze departe de Portorico. Statele Unite mal atl o a treia e cadtâ în apele chineze, compusă din cine! corăbii. Guvernul american a cumpărat la H»ng-K mg două corăbii comerciale, destinate a servi de tender pentru această escadră, care probabil va opera contra Frlipin®!0*'- ^ La Filipine, Spania are un lncrucişător acoperit, mal multe alte lncrucişitoare şi vr’o 20 de canoniere. Fvrelgn. TRIBUNA LITERARĂ O PREDICA Dia punctul de vedere al predicel, bisericile creştine s’ar putea aşeza în rlndul următor: Iu cei pro'estantă, predica e partea esenţială a cultului, protestanţii Îşi zic: je vais au pr6che, ca să zică că se duc la biserică. Apoi via catolicii, la cari predica e o parte Însemnată, dar nu esenţială a liturghiei, şi In fine ortodoxii cari consideră de obiceifl predica ca pe un ce de prisos. In Bucureşti, foarte rar va avea ocasie eine-va să asculte o predică în o biserică romtnească. In Transilvania, unde preotul este In toată accepţiunea cuvlntulul şi chiar In lucrurile curat lumeşti, conducătorul şi sfătuitorul poporului săfl, uu este aşa. Acolo drept-credinciosul poate adesea auzi de pe amvonul de viaţă lucruri morale şi folositoare cari nu remău fără impre-siune asupra sa. Ar fi un sfudifl interesant de făcut, şi care nu s’a făcut Încă, de a urmări felul cum e celebrat cultul, categoria asistenţilor, atitudinea lor, etc. îu bisericele de diferite culturi din Bucureşti. Din preocupări do acestea, de etnografie locală, am asistat adesea la bisericele catolice, luterană, calvină, anglicană (aceasta are o existenţă intermitenta) şi armenească din Capitală. O observaţiune care am făcut o tot-d’a-una e că în bisericile protestante de abia se văd Homlul, pe cînd In cele catolice, el compun o bună parte a auditorului, la unele ocaziuni, aproape jumătate. De ce oare? Ett presupun că felul mal artistic şi mal pompos al cultului catolic ne atrage. S’ar putea bănui de unii şi o cauză mal prosaică ; iată care .M irk-Twain a povestit odată, tu felul săfl hazliii cum protestanţii din Paris nu prea afl parte de biserica lor principală, clădită de el cu destule greutăţi. Căci sc află tot-d’auna la Paris un număr Însemnat de englezi şi de americani, doritori de a se perfecţiona In limba franceză, şi care practici cum sunt se duc de preferinţă acolo, să asculte predica pentru că’şl îndeplinesc astfel tot odată şi o datorie religioasă, aşa că protestanţii parisienl clnd vin găsesc io-curile prinse. Poate că şi unii romlnl vin pentru aşa ceva la catedrala Sf. Ioşif, că.-I mult se predică acolo şi în multe limbi. In Duminica Florielor— care a coincidat cu Paştele la catolici, m’am dus şi efl să ascult pred'ca. Na ştitt dacă deprinderea vă peimite să observaţi cum observ efl tot-d’auna cu neplăcere că asistenţă mal distrasă, mal limbută de cil aceea din bisericile romlneş'l, nu so găseşte. Cu toate acestea, aceiaşi oam~nî, căci cel puţin a treia parte a asistenţe! era formată de Romtul, aveaţi o exemplară atitudine, liniştită şi tăcută, In biserica străină. Văzusem, după repertoriul afişat la poartă, unde se arată cu amănuntul toate ceremoniile pe o săptămînă întreagă, că va pred! arh'eois opul catolic Hornstein.Namele, dup* ideile noastre, e german-evrees: Şiiam că prelatul e Elveţian. Iu tot caşul, îndată ce pronunţă cile v i cuvinle se văze că a primit o eduerţiuna literară francesă. Pro mn ţarea, rilmarea fiaselor, scoaterea Ia ivei’a » cuvtntulul p ineipal dintr’o fi mă, alegi rea citaţiuailor, totul arăta ş oala francesă. Ce efect a produs predica, iui ? Natural, un efect nul as ap -a Italie iilor, Germanilor, Pulonilor, etc., din asistenţă, cari nu Inţeiegeafl .Unic. Ahsiracţiune clud Insă, de ac ocupare, care provine din alcătuirea og nă a colonie! catolice din i i-a rămas impre- siuuea că lip» tă a predicel din slujba romîueasc e t acmal nn răii, şi de aceea scrifl ace ind^jl. Cuvintele rostit * > : scitative străvechi de prso'ul la n >. s&fl clutate de cor, iu parte nelnţeie î din cauza meîopeel, afl de venit familiare urechi:», ele sânt safl tn limbă streină ’ catolici, safl In o limbă cu o nuanţă arhaism ca la noi, toate a- ceste Imprt ăr'j Je feresc de a ne părea banale safl -ar Pe clnd predica pronunţată cu ri-.o'r naţiunea obicinuită şi la teatru safl conferinţă, si alcătuită diu cuvinte mo ro n, poate foarte uşor să pară vi-ij'-r Aşa, predicatorul de care vorbesc, spunea că Învierea lui Cristos a fost constatată de apostoli, bărbaţi maturi cari atl luat toate precauţiunile pentru a nu se Înşela. Aceste expresiunl, In loc de a ne evoca măreaţa dramă de pe Golgota, mal curtnd ne aminteau acele experienţe în caricîţl va sceptici caută să priuzâ trucul vre-unul ipnotiza-tor. Apoi, tot In ordinea aceea nenorocită de idei, predicatorul adaogă că învierea a fost uu act solemn, public, că sunt trei feluri de publicitate, etc. Ce emoţiune să simtă cine-va cînd i se vorbeşte de felurile de publicitate ? Ett cred că asemenea greşeli provin din calea falşă pe care am văzut apuclnd aşa de mulţi predicatarl, cari cred că menirea lor e de a dovedi credinţele şi care se servesc pentru aceasta de o logică cu totul terre-ă terre. Dovadă e că Îndată ce a eşit din acest subiect greşit şi a trecut la glorificarea lui Cristos care stăplneşte lumea fără deosebire de hotare, de limbi, de neamuri, a găsit clte-va accente frumoase. Ca conclusie, voiţi zice că e bine ca cineva să caute a asculta din clnd In clnd o predică, fie chiar numai pentru a se convinge cum mulţi preoţi Înţeleg după un tipic raţionabil s’aă mecanic religia, care după esenţa el intimă şi scopul ultim, nu poate fi de cit o deşteptare şi o călăuză a vieţel emoţionate a omului, iar nici de cum o ramură de cunoştinţe didactice. Birou. Litere -Arte - Ştiinţe NOTE LITERARE Şl ARTISTICE Lin ţară. m Forţa suvenirilor, este titlul unei broşuri drăguţe, de 38 de pagini, nu de mult apărută, şi al cărei cuprins a fost desfăşurat de autorul sâti, d. Ion Th. Florescu, sub forma de conferinţa la Atenefl. Subiectul, tratat sub un punct de vedt re, psihologico-literar, este scris lntr’un stil colorat, piin de imagini şi de comparaţii, care denotă pe un om deprins să mlnuiască cu iscusinţă condeiul. După d. Fiorescu între suvenir şi amin• tire, de şi e o asemănare la aparenţă, totuşi In fond există o mare deosebire. Anume: amintirea atîrnă şi purcede numai de la Memorie, pe clnd suvenirea trebue să fie alimentată de sentiment. «Aminterea este oare-cum moneda curenta, mal lesne de găsit—argintul; cea de a doua —suvenirea — este mal rară şi mal căutată, este aurul.» Suvenirile sunt o adevărată forţă şi mal In tot-d’a una aducătoare de mlngîiere. Ele sunt o adevărată bine facere pentru individ. Oamenii cu suveniruri sunt foarte puţini; el trebuesc să fie nişte sentimentali şi intelectuali In acelaş timp... Poetul este tipul cel mal desăvîrşit al omului cu suveniruri. Un popor — popoarele ca şi indivizii — cu cit va avea mal multe suveniruri cu atlt va fi mal iubit, mal respectat, mal mlndru. «Suvenirile lui serise cu exactitate şi imparţialitate, vor forma Istoria acelui popor.» Pentru o naţiune suvenirile «sunt o forţă mult mal mare de cit aceia a fruntaşilor şi a tuturor armatelor, o puternică garanţie pentru prezent şi o mare speranţă pentru viitor.» Şi, conferenţiarul Inchee cu aceste frumoase cuvinte: «Niţică atenţiune mal serioasă vieţel, niţică luptă In contra blazării înăscută sad voită, niţică protestare In contra znobismu-lul şi sadismului model, un fir de credinţă In ceea ce faceţi, o nuanţă cit se poate de modestă de educaţie sentimentală şi veţi avea suvenirl, veţi avea forţe. «Avlnd suvenirl, veţi lumina cea mal tristă şi Întunecată epocă a vieţii: bătrlne-ţea, veţi Înlătura cea mal mare nenorocire a existenţei: singurătatea ; lăslnd suvenirl veţi învinge cea mai dureroasă moarte de pe lumea asta: uitarea !» Şeine&nu şi dr. Ureche. D. Lazăr Şei-neanu publică In gazetele israelite o seri soarea prin care ocârâşte, cum poate mal bine un filolog romîn de viţă suspectă, pe d-rul Ureche pentru conferinţa de la Atenei! despre care am vorbit şi noi. D. Şeineanu se plloge că dr. Ureche n’a ţinut de loc seama de munca filologului, că n’a putut să aprecieze strădania ce şl-a pus d-sa la alcătuirea dicţionarului, etc. Ilustrul filolog uită se vede că munca brută u’are valoare de cit In industrie, comerţ şi agricultură. Uită că nouă romînilor e este cel mult indiferentă osteneala d-sale, mă, de cită frămlntare am Îndurat, chi precauţiune şi energie am dat do-Irşirea acestei crime !» crima d-lul Şrineanu e atlt de mare, fa ronilnâ! 0 do V dtă, comedie de d. I. Gă vănee, "na publicaţie romlnească. O broşi ră de fre-o cincl-zecl de pagini ; preţul 1.. Numărul de pe Literare conţ turnă de I. Cre e al Convorbirilor 1 lele o poveste pos-• frumos, fiul Epei, Othe’lo. Sc pre, mare surpriză publicului bucure: L; 25 Aprilie, va avea loc la Teatru 1 tic 0 n are reprezentaţie dată de d-nil V. Le Jmscu, Liciţi şi alţii, cu concursul d nelcr "istiţk Romanescu şi Mia Teodorescu. Se jt a OtheUo. Rolul gelosului maur va fi ţinu. de d. V. Leo-nescu, talentatul artist «caterisit» de di recţia Teatrului. Rolf l hesdemonei va fi jucat de d-na Romanţ cu. De o cam dată n’am aflat mal mult. Din streinătate. 0 nouă religie.— De Trie-o două luni, In Paris s’a Înfiinţat un templu al unul noi! cult numit Şcientism, care e Încă o manifestare a acelei tendinţl către misticism, care a cuprins de la o vreme din nod sufletele omeneşti. . . . . Scientismul este originar din America şi datează de vr’o trei zeci de ani. întemeietorul noului cult este scriitoarea americană Mistress Mary Baker- G Eddy, care In 1866 a dat la lumină cartea sa Ştiinţă şi sănătate, în care sunt formulate principiile şci-entismulul. Noul cult numără In America peste un milion de adepţi; In Chicago are un templu colosal. Principiile şcientismulul sunt In rezumat acestea : «Dumnezeii e iubirea, şi sănătatea corpului nu se află de cit In credinţa desăvlrşită şi In doctrinele lui Isus Cristos. Apoi: «Ori ce causă vine din cugetare şi orl-ce efect este un fenomen mintal». «Şcientismul exaltează ideea unul singur spirit, pentru toţi, a unul mlntuitor : Isus Cristos ; a unei fraternităţi şi a unei metode de a resolvi problema vieţii, cucerind răul prin bine şi materia prin spiiit». Un scriitor german din Alsacia, a scris de curînd o carte In care caută să răpească Franţei gloria de a fi produs pe unii dintre cel mal distinşi scriitori al săi. MOhlberger, —aşa se numeşte autorul alsacian,—studiază origina cltor-va dintre fruntaşii scriitori francezi şi-I prezintă ca pe nişte fii denaturaţi al Germaniei, al căror părinţi ad emigrat clnd-va din patria mumă, In Francia, unde şi-ad schimbat şi numele. Ast-fel Fran-fots Copie, s’ar fi numit odinioară Koppe ; Diroulbde, celebrul poet patriot, ar trebui să se numească Ruhleder; Jules Verne: Werner, şi Labiche trebuia să poarte numele Labischin, după localitatea cu acelaş nume. Se [vede 'că d. MOhlberger o Jfi avlnd clte-va globule de slnge semit In vine, căci obiceiul acesta de a-şl apropria rasei lor, personalităţile mari streine, este cam specific evreilor. Nu zic evreii că regina Victoria a Angliei e strănepoata lui David şi că leul Iul Iuda fllflie pe turnurile palatului Windsor ? Zara. OTFOBMAŢn Acniu se cunosc resultatele împrumutului de 180 milioane destinat parte pentru conversiune, în sumă de 105 milioane şl parte pentru diferite lucrări în sumă de 75 milioane. D. Gogu Cantacuzino a suferit un fiasco complect. Conversiunea rentei de 51a sută din 1875 în valoare nominală de 30.235.000 lei s’a subscris în Paris şi în Romînia: Conversiunea rentei amortibile de 5 la sută din 1881-80 în valdre nominală de 36.320.000 lei s’a subscris pe deplin în ţară, în Paris, Berlin, Francfort ;i Ham-burg. Prin urmare s’a subscris o sumă totală de 66.515.000 lei. Subscrierea pentru conversiunea obligaţiunilor rurale de 6 la sntă, în valoare nominală de 26.793.300 lei a fo&t nulă în ţară, căci numai iu ţară s’a deschis snbscrlorea pentru această conversinne. Iar subscrierea împrumutului de 75 milioane a fost nulă atît în Germania cît şl în Franţa. D. Nicolae Fleva a sosit ieri dimineaţă în Capitală, reîntoreîndu-se de la moşia sa din R.-Sărat. D. P. S. Aurelian a declarat mat multor amici ai săi că este convins de necesitatea unei campanii extra-parla-mentare. D-sa regretă însă, că nu poate lua o parte atit de activă la această campanie, de oare-ce temperamentul său nu-i permite aceasta, şi în ori se caz, nu poate să-şi schimbe temperamentul acum la bătrîneţe. Ieri, a avut loc, la primărie, căsăto ria civilă a d rel Elsa P. Carp, fiica d-lul P. P. Carp, cu locotenentul A. D. Stur dza, fiul d-lul D. A. Sturdza, preşedintele consiliului de miniştri. Martorii d-rel Carp aă fost d-nil Gr. Gr. Cantacuzino şi Sc. Vîrnav ; martorii mirelui aO fost d-nil I. Calenderu şi G. Cantacuzino. Astăzi, la orele 2 p. m. va avea loc şi căsătoria religioasă, in biserica Mitropoliei. Cu Începere de astăzi, toate ministeriile aii redeschis biurourile lor. Numai ministerial instrucţiunel va ră mine clte-va zile Încă închis, din causa unor modificări In serviciile direcţiunilor şcoa lelor şi a cultelor. Ieri, s’a deschis congresul didactic, In Piatra N. ... Profesorii şi institutorii din Muntenia afl sosit, In oraş, cu trenul de 8.5 ore dimineaţa. La ora 2.5 p. m. a avut loc sosirea con-gresiştilor din Moldova, după care la 5 ore s’a ţinut o şedinţă intimă In sala gimna-siulul local. Astăzi, după Tedeumul obicinuit, va avea loc prima şedinţă publică, In sala Teatrului. Ieri, aO sosit în Capitală, reîntoreîn du se din Abazzia, d. şi d-na Eugenio Stătescu. La gară, d. Stătessu a fost întîmpinat de d-nil Al, Djuvara, fost ministru al justiţiei; I. Malla, deputat şi Paul Stă-teseu. Pe ziua de 8 Aprilie, aO fost Inaintaţl'la gradul de general dc brigadă, colonelil ale căror nume urmează : A. S. R. Principele Ferdinand, comandan-dantul regimentului 4 roşiori, care este numit comandant al brigăzel de infanterie din Bucureşti. D. colonel Tătărăscu, secretar general al ministerului de războiO, care va rămînea tot In acest post. D. colonel larca, comandantul regimentului 5 Vlaşca, care este numit comandant brigăzel de infanterie din Craiova. D. colonel Candiano, comandantul regimentului 7 din Ploeştl, care este numit comandant al brigăzel de infanterie din Ploeştl. D. Vasile Gheorghian, prefectul de Iaşi, care a petrecut sărbătorile Paştelul la fratele d-sale, Mitropolitul Primat, a avut o Întrevedere cu ministrul de interne, d. Ferechide. Obiectul conversaţiunel ispravnicului cu şeful săă, a fost alegerea de senator de la 9 MaiO. D. Gheorghian a expus situaţia, în colorile cele mal negre, exprimlnd temerile sale asupra rezultatului alegorel. Guvernul va susţine o candidatură streină de localitate. Astă zi, are foc In Piteşti, alegerea pentru compleetarea consiliului comunal. De asemenea, vor avea loc la Ploeştl, In zilele de 19 şi 21 Aprilie, alegeri pentru compleetarea a două locuri de consilier so-munal Ia colegiul I şi a 6 locuri la colegiul al II. La «Salonul» din Paris s’a primit un pastel intitu'at «Nostalgie», al d-şoarel Olga Kornea, fiica d-lul avocat Mihail D. Kornea, Faptul primirel tabloului la «Salon» ne dă măsura talentului artistic al d-şoarel Kornea. Se ştie, că juriul examinator al operelor ce se presintă, spre expunere, e compus din celebrităţi, In arta picturel şi toţi sunt de o severitate, care a exasperat pe mulţi pictori. D şoara Kornea este eleva Iul Duchamps. Parchetul din BacâO a fost sezisat de afacerea celor doul gardianl al penitenciarului din T.-Oena, cari aO procurat instrumentele necesare, pentru evadarea mal multor ares-tariţl. Afacerea a fost trimisă judecătorului de instrucţie de pe lingă tribunalul din BaeăO, care a lansat mandate de arestare, tu contra ambilor gardianl. In ce priveşte soldatul de gardă, el a fost trimis înaintea raportorului corpului 4 de armată din Iaşi, d. căpitan Cujbă. Direcţia penitenciarelor nu a inal crezut necesar să trimită înaintea justiţel şi pe a-restanţil, cari aO încercat evadarea, de oarece toţi sunt condamnaţi la munca silnică pe viată. Li s’afl dat pedepse disciplinare în închisoare, apliclndu-li-se arestul în camere Întunecoase şi cămaşa. Această pedeapsă consistă in legarea condamnatului, cu un lanţ de gtt, miinl şi de picioare. Doctorul Anglielescu, fost intern al spitalelor din Paris, primeşte consultaţiuni de la 6—7 seara Str. Sălciilor, 4 bis. ii— ' —————— ■'■■■■— — , ŞTIRI MĂRUNTE •D.dr. Petre Popescu, distinsul medic al ţ-lăşel Olteniţa a fost permutat la plasa Sabaru, în locul d-lul dr. Dim. Verneseu, numit medic primar al Spitalului «Preda» din Craiova. * Venitul C. F. R. de Ia 1 Ianuarie până la 28 Februarie a. c. se ridică la suma de 10-532 888 lei. Faţă cu anul trecut, direcţia are un plus de 1 985 376 lei. * Duminecă 13 Aprilie, orele 3 p. m, va avea loc In biserica Adormirea maicii Domnului, din Turnu Severin, căsătoria religioasă a d-lul C. Rădulescu • Motru cu d-ra Ghizela R. Popescu. Felicitările noastre distinsei perechi. * D. Ferichide, fost căpitan în armată, a fost numit inginer hotarnic, In serviciul Eforiei spitalelor civile, In postul vacant. D. Ferichide este fratele ministrului de interne şi cum d-sa eşi pensionar, leafa i-a fost transformată In diurnă, pentru a pi’tea Încasa şi pensia. Cronica Judiciar I Testament-uiawă. Ştiri Judiciare Era o vreme cînd htrtia nu era invenlita atunci scrisul consta în săparea pe pia s in sgtrîeturl pe piei de animale. Astă-::, sîsu Domnului, avem hîrlie cu imbelşugare seri pe dinsa tot ce ne trăzneşte prin ap. De aceea s’a părut stranie procedarea unu numit C. Pana, care şi-a făcut testament, sc blana de desupt a mesei din sufragei D. C. Pana a testat în modul acest: .-rigina’ in favoarea soţiei sale Dobriţa. La ion. i.ea testatorelul s’afl ridicat rudele morţi uî, ;.sţl şi surori, să ceară anularea acestui via;. < ut sui-generis, unic în ana'ele noastre Tribunalul a dat dreptate Dobriţel. S’a făcut de cel interesaţi apel la s’a atacat In falş testamentul-masă. suspendarea judecărel afacerii, pină decâtor de instrucţie ’şl va spune c La instrucţie, după o minuţioasf ce; "tare. schimbtndu-se vr’o două rinduri de terminat lucrul prin trimiterea în' - - : naiului corerţional a d-nel Dobriţa L. r a unul funcţionăraş D. Niculescu, plice, ca unul caro ar fi ajutat pe - evssD tulul In sâvîrşirea falşului. Tribun ca instanţă corecţională, a achitai culpaţt. In urma apelului ce sa fă- .1 ţile civile, afacerea cu falş a ve intea Curţii. Ambele afaceri, atit cm - t si cea corecţională, se află acum ii- i’ntea secţiei a 3-a a Curţii de aj u- reştl şi se vor judeca In ziua de Luni, tribunalele şi Curţile ’şl v f, în urma vacanţei Pascilor, activiti i- www.dacoromanica.ro nuită. Secţia a 3-a a tribunalului Ilfov, va judeca Luni afacerea cu eschrocheriile de la societatea de petrol, iar Curtea de casaţie va judeca 60 de recursuri electcraîe ve*nite din Ploeştl. * * * ' Procesul d-lor Antonescu, fost inspector de poliţie şi Romano, fost comisar, condimnaţl la trei luni de zile închisoare pentru torturile de la poliţie, va veni din noO înaintea Curţii de casaţie la 20 Aprilie. EOOUSti Aflăm că zilele acestea se va stabili In Capitală, domnul MarcovicI, doctor în medicină, care a studiat dentistica ca specialitate, şi a practicat de la Întoarcerea sa din străinătate, în timp dedoul ani, dentistica In Galaţi, unde a ştiut în acest scurt timp, să tşl atragă simpatiile lntregel clientele a oraşului. — Societatea «Steaua Romînă» care nu crnţă nici un sacrificii! pentru a desvolta industria petroîeulul la noi In ţară, s’a pus In Înţelegere cu o renumită fabrică englezească pentru furnitura de aparate casnice ca: sobe, maşini de bucate, de ceai, etc., Încălzite cu petroleii. _ Aceste aparate se află expuse In biurourile soeietăţel «Steaua Romînă» din strada Doamnei No. 4, unde ori şi cine se poate convinge de importanţa lor practică, mal cu seamă pentru partea mal puţin avută a populaţiunel. Faptul că In Englitera, ţara cărbunilor, aparatele de mal sus sunt deja foarte răs-plndite, din causă că prin ele se realisează o economie importantă de combustibil, vorbeşte în de ajuns pentru însemnătatea, ce ele presintă pentru ţara noastră, eminamente petroliferă. Intr’adevăr, consumaţiunea petroîeulul necesar încâlzirel acestor aparate fiind cu totul minimă, şi petroleul Însuşi vlnzîndu se pe un preţ foarte redus, iar manipulaţiunea lor excluztnd verl-ce pericol, nu ne Îndoim, că ele vor fi introduse In curînd in toate menagiurile. Buletinul Economic 8 Aprilie. Bursa din Bucureşti. — Ştirea că noul împrumut romln de 180 000.000 lei In care se coprinde conversiunea a 105 milioane obligaţiuni rurale 6 la sută şi rentă 5 la sută nu a dat rezultatul aşteptat, a produs asupra bursei noastre un efect deprimant. Toate efectele Statului at! suferit scăderi Însemnate şi mal ales renta de diferite e-misiunl a pierdut între 0,50—0.75 la sută. Ştirile asupra conflictului dintre Spania şi Statele Unite, ştiri care nu mal permit nici o îndoială că răsboiul va isbucni din moment în moment, aii impresionat In mod pesimist speculaţiunea noastră, care s’a a rătat dispusă să vlnză, nici de cum să cumpere. Schimbul continuă a fi urcat, din cauza cursurilor urcate din streinătate. Bursele streine.—Sîmbâtă şi Luni, clnd conflictul amerieano-spaniol părea că va lir un desnodămînt pacînic — căci toată lu nea credea că conflictul dintre eele două Camere din Washington va sftrşi en gueue de po-isson, — bursele din streinătate ai! arătat o tendinţă mal fermă. Dar de erl, de clnd se ştie că Senatul şi Camera americană aO putut să cază de acord asupra unei reze-luţiunl care însemnează răsboiul declarat, burseie d;; < • ie de nervozitate, de pesimism ' ...n puterea cuvlntulul: cursurile o repeziciune vertiginoasă şi hîrtiile !rsbe dm cauza atingerel lor cu cu codUk • trag dnpă ele şi hlr- tiile cele b im Iată o comr e Intre cursurile de a cum o lină şl cele Je azi: 8 Martie : 8 Aprilie: ■ 550 — 526.- • 109.20 101.— 5 74* - 727.- sr. 55 70 38.12 107 80 105 70 fă 103.65 101.75 :e 112.27 110.31 • 365.15 352.10 - 384 20 372 80 tie 102 45 101 65 r. 122 90 120 70 :ă renta aniolă ex- Paris: Banca otomană LosurI turceşti Căi ferate austriace • 74f Renta spaniolă ext Renta franceză 37a » » 3 la su Londra : Consolidatele engle: Viena : Credit Anhalt • « Credit ungar • • • Renta austriacă hlr Renta austriacă au Dar faptul singur c _ ------ r----------- terioară a căzut la ri cl 1 c /s de 38.12 e o normă pentru sta suflete.- că Iu care se află speculatorii d« irsă din treinătare. Ne putem Închipui lupă acear a ce va fi In ziua clnd războiul izbucni. Panta romînă, cari a fost ‘.insă In tot pul acesta de urm nle conflictului dintre Spania şi Americi-, arată de 2—3 zile o s.Adere a cursurilor, de -:g din cauza nereuşitei ultimului Iiipruirut-eonversiune. im două sâptămln» ala rtm mă 5°/0 se a la Berlin cu 10 azî rsul ne arată 10010; renta de 4 varia Intre 9 .20 — 94.90; azi cot m 4 Urcarea preţurilor rinelor. De 4 — o le se obsevă Io strî inătaic o i care sim-toare a preţurilor c :ale!o La bursa din Vien: s’aîi î -acţiuni cu preţurile armătoa Grlfl de primăvară - • fi. I.”.02—13 08 » pr. Maia Iunie > de toamnă -Ovăz » primăvara » » toamnă - Porumb pr. Maia-Ii Această urcare a ţ eţuiiîai ;— cinţă directă a conflict mo*american. In Europa stocurile ' ke ’uut foarte micşorate şi prevăztne ■ 'n izul unul războia, Europa nu ve . in^orta cereale din America, e foarte 1 r?sc ca preţurile să se ridice. In porturile noastre, a ridicat de asemenea, fără ca de marfă să arate veleităţi de a vi le, « a « este iarăşi foarte firesc, căci eţunie au. o tendinţă pronunţată de ui .-re si ria! mare. :ue ;’afi meheat erl trân- ti.87-12.92 £ 05- 9.09 7.50— 7 54 6 76— 6.79 5 73— 5.75 e o conse- DIVERSE Hoţii in olv.bul coleclivlst.—Pungaşii de meserie aO une ori idei stranii. Erl seară, un vechia pensionar al poliţ:eT, cunoscutul pungaş de buzunare, Nae Gheor-ghiu, crezînd că va face o afacere buDă, s’a suit la clubul colectivist şi intrînd in vestiar, a încercat să fure paltoanele şi bastoanele cari erafi depositafe acolo. Pungaşul n’a reuşit însă să aducă la îndeplinire planul sâfl, căci, eîţl-va membri al clubului, mal şireţi şi tot atlt de dibaci ca şi dînsul, aO ştiut să-l prindă tocmai in momentul cînd Gheorghiu căuta să iasă încărcat cu vestmintele furate. Gheorghiu a fost arestat şi înaintat la poliţie. Oribila crimă din Racovlţenl.—Din Rimnicul Sărat ni se anunţă că în comuna Ra-coviţenl, acel judeţ, s’a făptuit zilele trecute o crimă îngrozitoare, care a emoţionat întreaga comună. _ Locuitorul Radu Dediulescu, om viţios şi beţiv de frunle, luase obiceiul ca de cite ori venea seara acasă, mort beat, să insulte şi să bată în modul cel mal barbar pe femeia şi pe copilaşii săi. Viaţa devenise în cu sa luî Dtdiu-lescu o adevărată tortură şi m fio-care seară scenele de barbarie se repe’ati în mod regulat, De multe ori chiar, vecinii sareafl în ajutorul nenorociţilor pentru a-I scăpa de furia beţivului. Intr’una din serile trecute, beţivul venind acasă ÎLtr’o stare oribilă de beţie, cum intră pe uşe se şi repede Ia femeia sa şi o ia la bătae. In culmea desperatei, nenorocita se înarmează cu un lemn gros şi caută să se apere, şi che-mînd în acel şl timp in ajutor şi pe fiica sa cea mare Ana. Beţivul, văzind pe cele două femei înarmate cu ciomege, se înfurie şi mal tare şi se repede ca un sălbatec asupra lor. Şi muma şi fiica atunci loveşte cu putere pe agresor şi îl doboară la pămînt. Loviturile de ciomege, toate îndreptate la cap, afl fost atlt de puternice, tn cit Dediulescu a şi sucombat după clte-va ore. Soţia şi fiica criminale afl fost arestate. Parchetul instrueşte afacerea. Crima diii Cremenea. — Populaţia comunei Cremenea, din judeţul Mehed nţI, a fost alaltăeri după amiazî viu emoţionata de o crimă săvîrşită la otreiuma satului, iu următoarele împrejurări: Locuitorii Ion Andrei şi Costache Mazilu din acea comună, de mal mult timp trăiatl în duşmănie şi ori de cîte-orl se lntilm atl se certatl între dinşiî. Alaltă-erT, cel doul adversari se întîlnesc din nod la circiuma satului şi după cum eraţi şi e’ain băuţi,—cearta fu gata. Iafierbîntaţt însă de băutură şi aţîţaţl de cel-l’alţl consăteni, din ceartă, dujmanil se apucară la bătae. Intr’un moment de furie, Mazilu scoate cuţitul ce purta la brîtl şi îl împlintă pînă In plăsele in pieptul adversarului să ti. Nenorocitul Ion Andrei, lovit de moarte, cade ca trâznit intr’un lac de stnge. Rănitul a sucombat după clte-va minute. Asasinul a f-'st arestat. DIN STREINĂTATE gammmînMiBHiuui. iul, jjţjn O catastrofă In Boemla.—Klappai este o mică comună germană din Roemia, în apropiere de Teresienstadt. Are 100 case, o biserică, o şcoală frumoasă, etc. De-asupra el se află m intele Hasenberg, pe al cărui virf se ridică telul de basalt numit «Hasenburg», al con-telul Herberstein. Pe cel 600 locuitori al acestei comune i-a ajuns o mare nenorocire, tocmai în Vinerea mare a Paştilor. Această nenorocire, se zice, a fost profeţită deji In veacul a! i5-!ea de un om bătriD, care ar fi zis: «Han-senburg va veni jos şi va sta acolo unde stă biserica St. Ioan Botezătorul, iar clopotele bi-sericel vor fi aflate în lacul de la «Klappai». Laoul acesta se află In depărtare de 1000 paşi de comună. Vineri dimineaţa, la orele 3 terenul începu să se mişte şi să alunece. Zece case mal din margine t comunei începură a se pleca fără veste şi a se cufunda. Cînd se făcu lumină de ziuă se putea vedea un teren ca de 30 jughere crăpat tncoa -e şi în colo. In unele locuri ridicat la o înălţime de un metru, în altele adlncit, iei arbori iDgbiţiţî de pămînt, iarî colo ridicaţi la înălţimi mari. A doua zi dimineaţa casele începură a se dă-rîma din nod una după alta, pe cum luneca pământul. Biserica şi şcoala ajunseră in primejdie s se dărîma. Mal tîrzitt ş-oala s’a şi dărlmat flclnd un sgomot uriaş. Până acum at! căzut in ruine 34 de case împreună cu edificiile latera’e, râmânind pe drumuri o mulţime de familii, NUVELA " Scrisori primite de Louis Verneuil I 27 Martie, 189... 1 Mă întrebi ce mal fac, scumpe prittcne, şi dacă fac mereil versuri; val! nu fac mare lucru şi meşteşugul e cel din urmă dintre meşteşuguri. Trăiesc merefl la Lyon, cu mama, tata şi verişoara Tereza, o orfelină pe care am luat-o la noi. E o fată foarte buuă, foarte dulce, dar nu e de loc frumoasă, dar ştii, de loc! Părinţii mei aii pierdut speranţa că o vor pulea mărita vr’o dată. Ea scritt poezii pe cari le daa la ziare, şi cari sunt plătite! Dar ce tristă răsplată e această celebritate de o oră! Aşi voi să mişc un suflet de femeie, un suflet sentimental; aşi voi să văd lăcrămind doul ochi frumoşi, citind versurile mele. Mi s’a spus că poeţii primesc scrisori de la necunoscute, scrisori de iubire ! Clnd vorbesc de lucrurile astea acasă, sunt luat peste picior. Ce zici tu ?... N’am primit nici o scrisoare piuă acum. Fernand. n 18 Aprilie, 189... Cit eşti de drăguţ să-mi seni aşa de lung, scumpul mea Louis! Am ceva grav să-ţi comunic, ceva romantic din viaţa mea ! Trăiască poezia, ea e un lucru admirabil ! Cunoşti iluziile mele asupra poesjel şi mal cunoşti ultimul mea volum de versuri. Inchipueşte-ţl că el ’ml-a dat o răsplată mult mal mare de cit premiul Academiei: un bileţel mov, parfumat, scris de o mină tremurlndă de femee, care zicea că versurile mele aa făcut o să piîngă. Biletul era semnat: «Simona», Ce drăgălaş nume ! Şi cum iubesc acum aceste versuri! I P O C k RUPEREA RELATIUNILOR COAM'JLICTVMj ISPAAO-AJflEHICAJX Remiterea ultimatumului Paris, 8 Aprilie. — Se anunţă din NewYork Agenţiei Havas că d-nu il/ac Kintty va anunţa Congresului, clnd acesta se va întruni, că a semnat reso-luţiil'iiile celor două Camere şi că a ,ri-mes ultimatumul Spaniei. ^ Madrid, 8 Aprilie.—La descki'erea solemnă a Cortesilor, Regina-regentă a citit mesegiul Tronului zieînd că dacă Statele-Unite ar ceda elementelor extreme, ameninţărilor şi insultelor, ce Spania a putut să primească pînă acum cu nepăsare, ar schimba această stare de lucruri în provocări netolerabile, care pentru apărarea demnit ţil naţionale ar sili guvernul spaniol să rupă ori-ce rela-ţiuni cu acela al Statelor-Unite. Mesagiul face apoi alusie la interven-ţiunea Papii şi a puterilor, precum şi la situaţia din insulele Filipine. Cortesil se vor constitui îndată. Washington, 8 Aprili9.— D-nu Mac Kinley a semnat resoluţiu-nile Congresului. O copie a ultimatumului s’a remis ambasadorului Spaniei, care a răspuns cerând paşapoartele sale. Termenul acordat Spaniei pentru a răspunde ultimatumului este până Sâmbătă la miezul-nopţei. Washington, 8 Aprilie.— D-nn Burnabe şi personalul legaţtunei spaniole vor părăsi Washingtonul dlseară la 7 ore. D. Wroodtord n’a primit încă ordin de a părăsi ffadridul.El va rămâne acolo probabil până Sâmbătă spre a înlesni Spaniei de a răspunde ultimatumului. Declaraţia d-lul Sagasta Madrid, 8 Aprilie.—Eri după amiazl a fost o întrunire a majorităţii Corte-silor.—D. Sa g asta a pronunţat un discurs foarte mult aplaudat.—Terminînd, preşedintele consiliului a declarat că Spania nu va lăsa să i se ia nici o bucăţică din teritoriul său în mod nepedepsit şi nici nu va cor simţi ră această afacere să devie un obieht de comerţ. Am luat condeiul şi am trimes cîte-va strofe... Sunt sigur că ea e ttnără şi frumoasă !... am o presimţire. Ea ’ml-a dat mijlocul ră I răspunz, căci locueşte în Lyon. Oh ! ce frumoase momente am petrecut scriindu-I! Sunt fericit! Fernand. UI 30 Aprilie 189... Scumpul mei* Louis, Trebue să-ţl scriti, fie chiar numai un cu-vlnt. Trebue să-ţl împărtăşesc bucuria mea. Ce sărbătoare e la sufletul med, prietene! Sirnona mi-a răspuns! lml mulţumeşte de versurile pe cari i le-am trimes; ’mt spune că e nenorocită şi are nevoe de consolare. Ne am scris mal multe scrisori. Simt acum la sufletul meii, un mare curaj să muncesc mult, mult!... Fernand. IV 12 Iunie, 189... E mult de clud nu-ţl am scris, scumpe prietene. Nu te supăra. In sufletul meii e numai Simona. Ne scrim i egalat Iu fie-care săptfimînă şi scrisorile el suut gingaşe, dulci şi mîngtietoare. Nu ne putem vedea Încă din cauza unor afaceri de familie, dar II scrib mereb în versuri şi versurile astea suut pline de foc. Familia mea se nelinişteşte văztndu-mă schimbat şi mama bânuie că e o femee la mijloc, dar eb ascund bine scrisorile. Te aştept să vil la noi, dar pe săptămîua viitoare. Tereza e bolnavă. Al tăb Iernând V 6 Iulie, 189... Oh ! de ce nu al veuit scumpe prietene ? Afla că ne iubim ! Ne am scris asta după o ploaie de bihte. Mătturisirea el a fost aşa de dulce !... Am plins! Vezi, numai femeile pot să scrie asemenea lucruri frumoase ! Sărmana Simona, pe cit ’ml scrie, viaţa el nu e aşa de veselă. îmi spune că In cu-rlnd ne vom cunoaşte şi atunci cit de mult ne vom iubi! De clnd am Început s’o iubesc, am scris versuri cel puţin pentru două volume. Acasă totul lml pare trist şi sărmana Tereza mă plictiseşte grozav. E curios cum cele-l’alte femei mă supără acum. Pe curînd. Fernand VI 15 August, 189.... Ce lovitură am primit scumpul meb!... Ce lovitură!.. Simona lml scrie mult mal rar de clnd şl-a făcut mărturisirea de iubire. Ce s’a petrecut In ea ?... Ml a mal scris un ultim bilet foarte scurt, şi apoi nimic !.. Eri, abia, am primit scrisoarea asta: Belgrad, 8 Aprilie.— In urma unor neînţelegeri între sîrbi şi partisanii exar-catului în privinţa bisericei din Kuma-nova, trupele turceşti aiî trebuit să inter-vie Duminica trecută ; 30 de sîrbi aii fost răniţi. Valiul din Uskub a promis sâ dea satisfacţie sîrbilor. S’a trimis o comisiune de anchetă la faţa locului. Viena, 8 Aprilie. — Guvernul austriac a elaborat proiectele de compromis cu Ungaria. Din sporirea impozitului asupra rachiului şi asupra berel, va rezulta o sporire de venituri de 39 000.000 pentru Stat şi de 10.500 000 pentru diferite ţinuturi ale Austriei. Se va spori, de asemenea, impozitele asupra zahărului şi taxele asupra petro-leulul. Modificările cele mal esenţiale uniunel vamale şi comerciale, Ia privinţa taxelor vamale, nu se vor discuta de cit la expirarea tratatelor comerciale,' adică In 1903. Viena, 8 Aprilie. — Camera deputaţilor. Răspunzlnd la o interpelare în privinţa tri-meterel de corăbii austriacă in apele cre-tane, ministrul-preşedinte al (Consiliului conte de Thun, constată că cheitiţielile expediţiu uel nu vor depăşi creditele,! fixate de cit cu cîte-va sute de fiorini. Cani.era trece Ia ordinea zilei. In cursul discuţiuneî a&flpra punerel sub acusaţie a contelui Badetoi, In privinţa incidentelor din ultima Cesiune, d. Kaiser, german-naţional, d. Gross, german-liberal, şi d. Rieger, socialist, condamnă Iu modul cel mal aspru prcedeurile ex ministrului şi cer satisfacţie pentru violarea constituţiei. D. Grabmayer, In numele partidului proprietăţii fonciare liberale germane, declară că sprijină acusaţia. Discuţia este întreruptă şi viitoarea şe1 dinţă se va ţine miine. OLTEit iNFORMAIlUHi Comitetul central al partidului conservator, ţlnînd seamă de propunerile făcute de către co mitetul conservator din Iaşi şi de către c»l din Btrlad, a confir mat candidaturile: a <1-1 uf general JfManu la col. II de Senat din Iaşi şl a d inţi Th. Emandt la col. I de Cameră din Tntova. D. Di m. Sturdza a făcut aseară o vizită d-lui Eugen ttătescu. întrevederea n’a durat de cît un sfert de ort* ş» a fost foarte rece. jt&supra schimbului de vizite dintre A'. S. R. Principele Ferdinand şi d. Fe li.x Faure, preşedintele Republicel Fran ţeze, ziarele franceze aduc următoarele amănunte : f Vizita a avut loc, la ziua de 4 Aprilie, 1 !a orele 4.50 p. m. ! D. Felix Faure, care se reîntorsese la ora 2 de la o revistă navală, a aşteptat la reşedinţa sa, In Riviera-Palace, pe A. S. . R. Principele Ferdinand, a căruia vizită 11 ‘ fusese anunţată. Moştenitorul Tronului a sosit însoţit de d. coloDei Presau, adjutant princiar. Vizita a durat 25 de minute şi a avut un caracter cu desâvlrşire oficial. Preşedintele Republicel a reîntors vizita A. S. R., la ora 6, la vila Fabron, reşe dinţa nerecbel noastre princiare. D. Felix Faure era însoţit de colonelu Men^trez. * * * AA. LL. RR. vor râmîne pe Coasta de Aur clte-va zile încă. La 26 Aprilie, AA. LL. sunt aşteptate la Abazzia. D. deputat V. G. Morţun a părăsit, eri ostentativ congresul auual al socialiştilor, în urma unul conflict ce Ta avut cu doul membri al consiliului general al partidului, cari i-au imputat că uu desfăşoară destulă activitate socialistă în Cameră. Consfătuirea guvernamentalilor Eri după amiazi, la orele 2, a fost o întrunire la clubul colectivist. La această întrunire au luat parte oţi deputaţii şi senatorii guvernamentali aflaţi în Capitală. S’a vorbit despre necesitatea convocă-rei unei întruniri publice in Capitală cu delegaţi din provincie. D. Dim. Sturdza, care trebuia să meargă la căsătoria civilă a fiului său, a rugat pe cei prezenţi să nu ia nici o hotă r ir e. Săptămîna viitoare va fi o nouă consfătuire, cind se vor lua toate deriziunile privitoare la convocarea unei întruniri publice. * * * D. Vullurescu a fost de părere ca să se convoace un congres liberal, pentru a reorganiza partidul, cu excluderea drapeliştilor şi fleviştilor. D-sa a declarat că la viitoarea consfătuire, va stărui în acest sens, căci întrunirile publice sunt prea demonetizate şi nu mai au nici un rost politic. *% Întrunirea intimă s’a sfîrşit fără nici un rezultat. Un fapt care denotă starea de destrăbălare financiară a judeţelor noastre: Mandatele judeţului Olt se scontează în piaţa noastră cu 30, 40 şi chiar 50 la sută scădere. De un an de zile, casieria acestui judeţ nu mal e In stare să achite mandatele de plată, şi funcţionarii cari ab de primit le-file lor, aleargă la Bucureşti cu mandatele pentru a le sconta. Faptele sunt prea elocuenle pentru a ne dispensa de comentarii. Voinţa Naţională, care acum trei ani organizase bande de manifestanţi cu ocazia aniversărel morţii lui C. A. Bo-setti, nu are în numărul său de eri absolut nici o notiţă, nici un rînd pierdut, consacrat memoriei aceluia, care e socotit ca unul dintre cel dinţii fondatori al partidului liberal. Agenţia Romînă ne comunică următoarea telegramă : Abazzia, 8 Aprilie. — Cu ocazia aniversărel M. S. Regelui Carol al Romî-niel, Abazzia şi Volosca sunt Împodobite. Majestatea Sa a primit multe felicitări telegrafice, printre cari acelea ale împăraţilor Frantz Iosefşi Wilhelm. Meetingnri naţionale Studenţii universitari din laşi au or ganizat, îu zilele sărbătorilor Paştelul, două meetingurl naţionale, la Vaslui şi la Huşi. Cel d’întîl a avut loc a doua zi de Paşte şi a obţinut un succes netăgăduit de entusiasm şi patriotism. Ab luat cuvîntul mal mulţi studenţi, printre cari şi tinărul S. Mureşianu, din Transilvania. Cel de la Huşi a avut loc a 3 zi de Paşti şi a obţinut acelaşi succes. Diu Roman ni se anunţă încetarea din viaţă a generosului filantrop şi mare proprietar Ioan Stroie, la moşia sa PăuceştI. Ioan Stroie a lăsat Întreaga sa avere, de peste un milion, epitropiel Ştiutului Spiridon din Iaşi, în scop de binefacere. In afară de acest frumos act, Ioan Stroie a mal zidit, pe socoteala sa, o biserică In PăuceştI. Din Galaţi ni se anunţă: De clnd soldaţii cu schimbul ab fost Înlocuiţi, pe malul Prutului, cu soldaţi permanenţi, Ruşii ab întărit şi el garda lor de grăniceri pe toată linia frontierei. Punctul de comunicaţie comercială intre Oancea (Covurluib) şi Cahul (Basarabia) are astă-zl o garnizoană de 500 sokhţl ruşi. * * * Dezertările in regimentul 11 Şiret continuă. Cea mal mare parte a dezertorilor se refugiază În Basarabia, unde lucrează pe la diferiţi antreprenori de lucrări publice şi particulare. Clnd termină angajamentele lor, autori tăţile ruse le fixează ca domicilib Benderul, pe fluviul Nistru, unde rămln sub privighe rea poliţienească timp de un an. După împlinirea acestui termen, dezertorii romlnl sunt liberi să piece ori unde vor, Aseară, In sala de marmură a otelului Union, a avut loc banchetul oferit de ofl ţeril regimentului 21 de dorobanţi, Ilfov, fostului lor comandant locot.-colonel Cocea, permutat la Buzăb. S’a toastat şi banAictat pînă la orele 12 din noapte. INSERŢII Şl RECLAME In ziarul •Lumea Nouă», No. 1114, cu data 3 Aprilie 1898, văd publicate nişte inexactităţi la adresa mea şi a Societăţei Armonia, ce sunt date de către un d. Blejan, un individ, supus austro-ungăr, de cari ţara noastră este plină şi care nu plăteşte nici o dare către Stat sau cO' mună si trăeşte din mila ce capătă de la alţii care nu a făcut armată In nici o ţară, care Işl dă din nefericire domiciliul in strada Fontinel No. 16, unde ştib foarte bine că patronul casei nu este sociabst. . Inesactitatea este: I-ib, că acest individ nici nu mă cimoaşte bine, de oare-ce spune că sunt •) Redacţia nu răspunde de articolele publi. cate in această rubrică, www.dacoromanica.ro intendent la Jockey-club, ceea-ce nu este exact de oare-ce intendent este altă persoană. II. Nu este exact spusele acestui individ fără căp&tlib, că eb am lucrat şi lucrez In contra Societăţei Armonia, probă contrarie este că eb sunt uoul din membrii fondatori şi Întemeietori al Societăţei, că am lucrat şi lucrez de la început Sa interesul Societăţei şi ca omagib am fost ales de la Început în corni etul Societăţei şi pentru zelul cu care am lucrat şi apărat interesele el, am fost ales Preşadinte trei ani consecutivi. Spre a nu rămîne publicul sub ast-fel de im-iresiunl răspîndite de ast-fel de indivizi ca-omniatori, vă rog să bine-voiţl a da cuvenita dezminţire la cele de mal sus. Gr. Conatautluescu Strada Cometa No. 9 + Jalnicii: Euf. G. Obedenaru, soţie ; Alexandru, Poliua, Petre, Maria şi Elena, copil; Elena şi Maior Ion Obedenaru cu copiii; Sevastia şi Ion Drăgulănescu cu fiul; Cle-mence şi Pândele Obedenaru cu copiii; Ma-ria Dr. Obedenaru; Maria Triandafil (soacră); precum şi familiile Aihanasovici, Naumeseu, ab durerea de a vă anunţa pierderea prea iubitului lor soţ, tată, giuere, unchib şi cumnat Ştefan Gheorghiade Obedenaru In etate de 65 ani încetat din viaţă In ziua de 7 Aprilie a. c. la orele 10 seara. Şi vă roagă să bine-voiţl a asista la ceremonia funebră ce va avea loe In ziua de 9 Aprilie la sf. Monastire Cernica. Rugaţi-vă pentru dînsul. 1898 Aprilie. Oficiu agricol şi viticol GARA ULMENfI J. BRECHOIRE inginer agricol Cavaler al Meritului agricol, ofiţer al Leului şi Soa-eluî Persiei Director . In formaţiuni technice relativa la diferite culturi şi mal cu deosevira In privinţa viţel. Analisa, determinaţiuuea şi tratamentul hoaţelor vinurilor. Alegerea altoiurilor americane după păminturi. Datdrmiaarsa boalelor viţe-şi tratamentul lor. Reconstituirea viilor cu toptanu. Consultări prin corespondenţe sab cu deplasări. Tarifa se trimite dap& cerere. Planuri de stîne, coc ine de porci, staule, graj duri şi pivniţe Administrare de proprietăţi. Dr. MENDELS0HN de la Facultatea din Paris Special pentru boale de Femei şi de Copii Consultaţiuni de la 2 — 4 p. tu. 45, Strada Academiei, 45 (vis-ă-vis de Ministerul de Interne) Intrare si prlw fîqlw» VIetortel 86, De închiriat La SINAIA, două vile mobilate luxos. In strada Virful-cu-Dor No. 4 şi 4 bis, foarte a* proape de pa-c şi gîrl. Vila No. 4 se închiriază cu lei 2.200 pe seson ; Vila No. 4 bis cu 1200. Se închiriază şi pe unul sib mal mulţi ani. Aceste vile Împreună cu un loc alături sunt si de VINZARE : locul pentru M 8000 ; Vila No. 4 bis pentru lei 18.000; Vila No. 4 pentru lei 36.000. Vilele sunt hipotecate la Credit. Se lac şi înlesniri de plată. A se adresa la proprietar In Bucnreştl, str. Sălciilor No. 10 bis etagiul al 2-lea, iar în Si- «flffllWdlWII'Ha — BiClOLET USUBUfaLI ferite MOBILE de vînzare în str. Ţărani No. 140 în fundul curţii în toate zilele de lucru de la 5 a. după p. MINISTERUL JUSTIŢIEI Pnbllcaţinne D-nul Constantin Ionescu din Bucureşti, str. Ţepeş-Vodâ 6 bis, a făcut cerere la acest Minister pentru adăogirea la numele săb patronimic de «Ionescu» a celui de «Co-ssăeescu» spre a se numi «Constantin I. Cossăcescu». Ministerul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiunile In termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. Re închiriat De la SF. GHEORGHE 2 prăvălii în casele din Calea Victoriei No. 126, unde este Joehey Clubul (vis-â-vis de Cismeaoa Roşie). A se adresa la d-nul Ioan Laho-vari in toate dimineţile afară de Duminică. MINISTERUL JUSTIŢIEI Pnbllcaţinne D-nul Ilie .Georgescu din Bucureşti strada Fundătura Plantelor 39 (vechi) a făcut cerere la acest minister pentru schimbarea numelui săb patronimic de «Georgescu» În cel de «Theodorescu», spre a se numi «Ilie Teodorescu». Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari arţ voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. A ■ « ■ , In Strada Pâtraşcu- Ue închinatv dă«doua sau patru Camera bine mobilate ori toată casa nemobilată : 8 camere, bucătărie odae de sarvitorl, trei intrări, curto şi grădină, casa unde locueşte proprietarul şi O casă Strada Uarbwu-Nâsturel No. 9, compusă din 9 camera, cămară, 2 curţi şi grădină. Ambele case in stil nob avind gaz, apă, canal. sonerie, etc. Drogueria Brînduş BUCUREŞTI 27 Strada Clemenţei 27 (lingă farmacie) Drogue, Produse Chimice Specialităţi Franceze OBIECTE DE PANSAMENT Ape Minerale Hotel Victoria, ^1™ două prăvălii sunt de închiriat pe termen de 5 ani de la 26 Octombrie 1898. A se adresa la d-nu M. Econoinu & C-ie Str. Şelari, 4. Ocaziune rară Mat multa mobila da salon, salonaş, cameră de culcat, sală de miucare etc., în starea cea mal bună şi aproape noul, precum şi mii multe bijuleri», se vor vinde prin licitaţie publică In zilele de 15, 16, 17 şi 18 Aprilie curent, în Calea Călăraşilor No. 65. Au Bon Gout om vente • des HTES ||TES PQliR I’tî£ en R0BES ET CHAPEAUX ponr Dames Robes et Jaquettes pour Fillettes Costumes et Chapeaux p. Garţonnets Pelerines, Colles et Jaquettes p. Dames CORSETS JOSSELIN modâles nouveaux Ombrelles et En*€as Haute-N ouveaute Chaussures pour Enfants 4 EPOCA DE CITIT DE ACE (A CE SUFERĂ DE FRIGURI «Suut în virstă de 32 anT, scrie D..., proprie-«tur cultivator laYgnnde (Franeia).—Iu verile «precedente am avut cîte-va accese du friguri, «caro ati cedat întrebuinţării sulfatului de qui-«nină. Iu August trecut am fost iar apucat de «aceleaşi friguri intermitente ; dar de astă dată «sulfatul de quinină n’a mal produs efectul o-«bicinuit. Mi-a causat dureri vil de stomac şi «după asta o sctrbă de neînvins. Frigurile aii «crestut. m fost apuiat de un dezguzt extrem «pentru alimente şi de o slăbiciune mare. «Nopţile îmi eraţi Inspăimtntâtoare şi nu pu-«team gusta un singur moment de odihnă. «La gindulci nu mal puteam suporta singu-«rul leac ce mă vindeca pînă atunci a n deve-«nit de o tristeţă adîncă; şi disperat, nu mal «Lş'eptam de cit moartea. «Atunci doctorul mi-a prascris vinul de Qui-«nium Labirraquein dosă de două păhărele de «liqner de fie-care masă. Primele dose 8ă pro-«vexat o căldură vie la stomac, urmată d- văr- «îăturl de fiere. După l saii 5 zile, frigurile «mi-ati dispărut. Am recăpătat, somnul, pofta «de mincare. veselia. După 10 zile eram cu de-«săvîrşire vindecat, şi de atunci n’am mal fost «atins de friguri. Nu pot de cît să recominda-«cest vin tuturor acelora ce suferă de friguri». Intrebuinţ irea lui Quinium Ltbarraque In dosă de un păhărel saO două de liqueur după fiecare masă, este de ajuns pentru a vindeca în scurt timp frigurile cele mal rebele şi cele mal vş-hf. Vindecarea obţinută prin vinul de Qui-nium Labarraque este mal radicală şi mal sigură de cit prin ajutorul chiain I singura din cauza celor-l’alte principiurl active ale chinchi-nel ce conţine Quiniumut Labirraque şi care complectează acţiunea chininei. Quiniumul este un ex'ract complectai quinqiiaei, conţintnd toate principiile folositoa-e ale acestei scoarţe preţioase, dizolvat în cele mal bune vinuri de Spania.! Vinul de Qumium Labarraque este în mod in-ompurabil superior or cărui leac, mal cu deosebire în ţările de friguri, cînd bolnavul este silit să trăiască în mijîocul miasmelor ce i-aQ cauzat boala. Din cauza efieacităţal sa’e şi a neiumârate- FUIţA Z.1AKUHJ1 «EPOCA» lor vindecări ca a produs, Academia de Medi cină din Paris a aprobat formula Quiniumulul Labarraque, distincţiune foarte rară şi care recomandă acest pro lus încredere! bolnavilor din toate ţările. Acest produs se găseşte la toate drogueriile şi farmaciile. Avînd în vedere eficacitatea sa suverană şi capacitatea fla-ounelor, vinul de Quinium Labarraque este de un preţ moderat şi mat puţin scump de cît cea mal mare parte a produselor similare, din care trebnesă să se absoarbă o cantitate fo irte mare pentru a obţine o mică îmbunătăţire. In loc de vindecare. 19 «7. JP. JACOHSPX ÎNTRE VIAŢĂ Şl VIS - IIELS Ll'EXE - XIII ... Niels şi Gerda vorbeaţi de multe ori Împreună şi lui i se făcea din ce în mal dragă. Dintru întil, fu un sentiment uşurel, delicat şi care nu se ascundea. Apoi într’o zi se făcu împrejurul lor, în atmosferă, puţin din acea tulburare care nu s’ar putea chema cu numele de sensualitate si care este cu toate acestea, acea tulburare care face ca mîinile şi gura să voiască să apuce aceea ce inima nu poate să-şî aproprieze bine. Intr’o zi în sfîrşit Niels vorbi cu tatăl Gerdel. Tatăl îşi dădu consimţimîn-tul şi Gerda şi-l dădu pe al săă. Fură căsătoriţi în primăvara următore. I se părea lui Nie's Lyhne că traiul săă se făcuse regulat şi simplu, viaţa uşor de dus, că fericirea era foarte apropiată, şi că-I era tot aşa de lesne s’o cucerească precum ar fi răspirat aerul. îşi iubea femeea, o Înconjura cu toată delicateţa gindurilor şi inimel sale, cu cu toate Îngrijirile de cari este în stare omul care cunoaşte năzuinţa amorului de a se Înjosi şi puterea lui de a se înnălţa. Veghea cu gingăşie asupra acestui suflet tînăr care se lipea de el cu o nespusă încredere, cu convingerea că nu putea să-I vrea de cît binele, întocmai ca mielului din parabolă, care ’şl ia hrana din mîinile păstorului. N’avea curagiul să-l răpească pe d-zeă, în care ea credea, să-I alunge albele teorii de îngeri cari umple cerul toată ziua şi se coboară seara pe pâmînt spre se instala ca nişte paznici veghetori la căpătîiul fiinţelor adormite şi să respîn-dească in noapte o nevăzută lumină ocrotitoare. Nu voia ca ale sale credinţi, mal greoaie şi mai seci să se iuterpue vre-o dată Intre dlnsa şi cer şi să o silească să ajungă singură şi părăsită. Dar ea nu l înţelegea ast-fel căci voia sr împărtăşească totul cu el: nu trebuia să fie nici pe pămînt nici în cer nici un singur punct în care drumurile lor să se depărteze unul de altul. OrI-ce i-ar fi zis spre a-I scoate din cap gîn-dul de a-1 urma în calea sa, ea ÎI răspundea victorios, dacă nu cu vorbele Moabitulut: «Norodul tăti va fi norodul mefl, D zeul tăfl va fi D-zeul mefl», cel puţin cu încăpăţînata cugetare închisă în aceste cuvinte. El începu atunci să o instruiască serios. Desfăşură înaintea el acea învăţătură amară că Zeii sunt opera oamenilor..... .... Ea era curagioasă : unele din aceste învăţăminte noul o mişcară adine, şi tocmai acelea cari nu s’a’r fi crezut că au s’o turbure ; dar încrederea el într’insul era fără margini, iubirea destul de puternică spre a’l urma departe de toate cerurile. Cind, puţin cite puţin, aceste noutăţi i se făcură familiare, deveni foarte intolerantă şi foarte fanatică, de fel s’a văzut în tot-d’auna la tinerii discipoli cari iubesc cu pasiune pe învăţătorul lor. Niels o mustra de multe ori, dar ea nu voia să admită că, credinţele lor fiind adevărate, acelea ale altora să nu fie vrednice de ură şi absurde. Afl fost fericiţi trei ani. 0 mare parte din această fericire le venea în zîmb tul unul chip de copil, acela al unul băeţaş născut in al douilea an al căsniciei lor. Fericirea are în deobşte ca efect să inspire oamenilor bunătatea. Niels se silea cu sîrguinţă să Snnobile existenţele lor, să facă din ele ceva frumos şi folositor, aşa ca să nu fia nici o împedi-care In urcarea suflatelor lor către acel Ideal omenesc în care credeaţi, dar nu se gîndea nici să se facă pe lume portdrapelul Idealului, II era de ajuns să urmeze acel drapel... De odată, spre primăvară, Gerda căzu bolnavă. In curînd nu mal fu nici o speranţă de scăpare. Iutr’o dimineaţă,—aceasta trebuia să fie cea din urmă, — Niels stetea la că-pătîiul el. Gerda mişcă buzele ca spre a le a-mezi. Niels luă un pahar plin cu o băutură roşie, dar ea o refuză cu un semn. Apoi deodată ’şl întoarse capul spre el şi ’l privi ţintă* şi cu sforţare trăsurile întipărite de o suferinţă cumplită. Puţin cîte puţin priveliştea durerii şi des-nădejdil pe care o trădafl îşi schimbă teama nelămurită, îutr’o înfricoşată nesiguranţă. Ea voi să se scoale şi nu isbuti. Niels se aplecă spra ea şi-I luă mîna. E moartea ? întrebă dînsa cobo-rîndu-şl slaba-I voce, ca spre a nu articula prea limpede aceste cuvinte. El o privi fără să răspunză şi scoase un gemăt surd. Gerda ’I apucă mina strins şi în spaima sa se aruncă spre dînsul. — Nu îndrăznesc! spuse ea. El alunecă în genuchl Ia marginea patului şi, petrecîudu-şl braţul pe sub pernă, o atrase la pieptul săfl. Lacrimile T orbeaţi aşa că nu mal vedea; ele-I curgeaţi unele după altele de-alungul obrajilor. Işl duse mina, cu un colţ al cearşafului, Ia ochi, şi redeveni stăpîn pe glasul săfl. — Spune-mt totul, dragă Gerda, nu te teme să-mt spui totul. Vrei să vezi pe pastor ? Nu putea să crează că aceasta era şi glasul săti trăda îndoiala. Ea nu răspunse; Închise ochii şi-sî ascunse capul ca şi cum ar fi vrut să rămîie singură cu gîndurile sale. Aceasta dăinui o clipă. Şuerarea dulce şi prelungă a unei mierle se auzi sub ferestre; o alta îl răspunse şi apoi o a treia... Gerda ’şl ridică ochii din noti: — Dacă al pleca cu mine, — zise ea rezemîndu-se cu toată greutatea de perne pe care o ţinea el, — dacă al pleca şi tu!... dar să nu mă duc singură! (II strlnse mîna şi apoi o lăsă). Nu Îndrăznesc, — repetă ea, pe cînd ochii i se ump’eafl de groază, — tri-mete de-1 cheamă, Niels, nu îndrăznesc să mă duc de aici aşa, singură singurică. Nu ne am gîndit că e& o să mor întil; tot-de a-una, tu plecai cel dintîl. Şiifl bine... dar, dacă ne-am fi înşelat cu toate acestea ?... S’ar putea, nu-I aşa, Niels ? Tu n’o crezi, şi cu toate acestea ar fi strania ca a îţia oameni să fie în rătăcire şi toate bisericile acestea mari, să n’aibi nici un rost... şi sunetul clopotelor la înmormintare... tot-de-a-una ni s’a părut că clopotele... Râmase cîte va momeite tăcută ca şi cum ar fi tras cu urechea la resune-tul unor clopote. (Va urma.) Ui ©r. ROTII 1 iT«. 3 Calea Hahovet No, 3. lingă Biserica d-na Bălaşa orele de consultaţie 4-fi d. a. MAŞINE DE BUCATE din Renumita fabrică Gebrider Roeder din Darmstat, recunoscui te ca cele mal bune şi cele mal econo-me în combustibile. Băi lucrate din Zinc de ori-ce dimensiune cu sobă pentru încălzit apa din Baie DUŞURI pentru CAMERE cu aer COMPRIMAT EXPOZIŢIA PERMA1ESTA de LĂMPI PENTRU PETROLEU ŞI GAZ AERIAN MARCUS LITTMANN S-sor I. WAPPNER Calea Victoriei No. 61 y t» - b - t i s de Episcopie MOBILE de PIATRl CONSTB UCŢIUN1 peitru /A, CA VO IW/V’ şi ori ce lucrare de piatră se găseşte gata şi/ Granit se execută la m Syenit rele atelier de / / w , _ sculptura din /«ăOy Labrador caua Porfir Grivitei/C^/ Marmora 179 /CO/ In Monumente y Blocuri, Plăci, Scări, Trepte, Proteste, Pilastre. A VIS I - De închiriat etajul de jos I ff II ||| 101 1|J| 1 101 Jl fj al tio telului Credeai. I M jfl ff§ H I U 11 M Ui II» i avînd un Restaurant, o prăvălie, Bucătărie, trei camere, terasă mare în jurul etajului, Pivniţă, gheţărie şi alte da-pendinţe, precum şi de vîn-zare acest Motel ţ afară de sus numitele are şi S'i camere bine mobilate, a-vind şi terasă in jurul came-rilor de sus. Amatorii se vor adresa la d. P. I. TEODORESCU, restaurator al gărel Predeal. Calitate Superioară DII FABRICA Ernest Iânoel & Obled I)IN COMARNIC Comenzile se vor adresa reprezentantului general pentru toată ţara încercaţi ţirS convingeţi I. N. Dimitriu & J. Steinhardt BUCUREŞTI 8tr. Dscebal, 22 şi Calea Moşilor, 35 Miale Calea Ori viţei No. 84 A TEI* IE Ii Strada Uecebal No. 9 w LA LAMPA ELEGANTA Cel mal mare magasin de : Porţelanuri, Cristaluri, Sticlării T. ZWEIFEL dil ele bi- BIJCUREŞTI IAŞI Calea Moşilor, 31. Strada Mitropoliei, t. GALAŢI, Strada Egalităţii, 46. DEPOU £ccle«?levnei 236 (?aleaj^§itor59 Cea mai buna APA MINERALA PURGATIVA este acea de la BREAZU lămpI tac Imuri,argintarii Mobile de Fier FILTRE BRONZĂRII Si tot felul de articole pentru menaj HWir'li'MlHl IAŞI Autorisatâ de Stat. | Premiată eu medalia de aur la exp. din Bucuresci 1894. Recomandata cu preferinţa de D. niî Medici. Efect prompt si sigur, dosa mica, gust plăcut. Cereţi dar numai APA MINERALA DE BREAZU I ] 'Ţuică de Florie® || Lacrima*de Prune _ 'Ţuica de Goleşti __ (Maroa d* ComerdU tste depmâ la Tribunalul Arg«ş) Ţai^a este fabricată din prune; singură vătămâtăre sănâtăţei; cel mal bun apetâsaut. Na trebuie să lipsească din nici o casa Care segăseste !a toti vanzatorPde ape minerale din tară Propr. C. N. PamehlTescu 4 Co. Depoeit general: Fraţii Kdnya Iaşi. Maro Depozit la*g-ara Goleşti Cererile pentru et* prma ai ae aOreaeae Ut # lOX H. MÂJOCIJESCV, - «feşrt. unii Mal mult de l/a de secol succes proclamă superio iatea sa în tratamentul de gutural, iritaţluuel peptulul, I «fluenţa, Preţurile eele mal rodase Tot-d’a-una asortat ca cele mal irnmoase articole de lux Cele mai frumoase asortimente pentru: Restauranturî, Berării şi Cafenee SOBE dureri reumatismale, scrtntiturl, răni, vărsături, bă turl.—Topic excelent contra bătăturilor dacă PĂRUL D-VOASTRĂ CADE!! KEIDIRGER, PARIGINA, COMETUL, VULCAR (belgiano) rime ihcAlzire CU COKS, ClRBUNl de piatra si lemne dacă este fără putere şi ţâră luciu, dacă aveţi mătreaţă sad ori-care alta afecţiune a pielei capului întrebuinţaţi miraculoaul PETROL Maşini de Bncate MOBILE DE EI EB PENTRU PiR • care întruneşte pe lingă calităţi şi aceia de a Înlesni ondularea pârului. întrebuinţarea este uşoară, plăcută şi fără pencol. PREPARAT DE HAELX, FARMACIST IN GENEYA (Elveţia) 1 Instalaţiunî de încălziri Centrale Fabrica COMETIJL DEPOZIT: BUCUREŞTI : Ilie Zamflrescu, Str. Academiaî 4; Basar Universal, Calea Tic-toriel 31; Mihail Stoinescu, Str. Academiei 2 şi Droguerii Tetzn Str. Lipscan! 1. GALAŢI: Bereovicî, Bazar anglais. . BOTOŞANI: Farmaciile : Perieţeanu si Nicoleann. LAŞI : Farmaciile Zbyszewsky şi Konya. BACAU: Drogueria Andreescn. * CALARAŞI: Farmecia Ticek. Adolf §alomon DEPOSIT: Strada Doamnei, 14. DEPON1TE 0 PROVISCIE; laţi, la d-nul Jacques Da?ldovicl, str. Lăpuşnecmu, 37. Craiova, la d. Petrache Andreescn & Fii, str. Lipscrni. www.dacoromanica.r MAŞINE AMERICANE pentru BUCATE cu Patent-egiilator S s M § § - 12.50 PRIMUS 12.50 care arde cu sgomot (urlă) Lei 19 SIRIUS 19 Lei care arde fără sgomot, fără fam fără miros şi fără fitil SINGURUL DEPOU . A. BECUEJVBEHG Bucuresci, Strada Doamnei IVo. SI Boeuregt!.—Tipografiia EPOCA Strada Glamonta» 3.—]