SERIA n—ANUL IV, No. 732. - - (Ediţia a treia JOUI,” 9 'APRILIE 1898. NUMĂRUL 10 BANI * NUMĂRUL 10 BANI •" ahonammntjeijK fauscp la 1 şi 15 ale fie-eirel luni şl se pli-ţese tot-d’a-una Înainte In Bucur^il la Casa Administraţia! la judeţ» şi streinÂtate prin mandata pofta» Un an in ţari 30 l«l; Sb străină Lata 60 1«I Şase luni ... 15 » » » Ş* * Trei luni . . . 8 » » » , * Un num fir ta streinltata 3® '•*** SAMUSCEÎSELE NU SE ÎNAPOIAZĂ f$ IE MP A CTIA No. 3. — STRADA CLEMENŢEI — Ne. 8 In Bucureşti şi judeţe se primesc turnai la Administraţie _ Ia streinătate, direct la administraţie ş: la toate oficiile de publicitate _ Aauncicrl la pag. IV . , 0.30 b. bnb » » » IH . ' f 2.- lei » • 9 9 n . . • i . S.- 9 9 Inserţiile şi reclamele 3 lei riadul UN NUMĂR VECKIU S0 BAHÎ A SPMIXmTRA ŢI A. TESjEjFOIV Ne. 8 - STRADA CLEMENŢEI — No. & Ultimatul Statelor-Unite BOX ŞARLATANI Am vorbit în mod general de cinstea saQ, mal drept, de necinstea financiară colectivistă. — Să ilustrăm aceasta cu exemple. In expunerea de motive a d-lul Cantacuzino, citim: «Bugetulanului «viitor e deplin echilibrat cu pro* priite sale resurse.» Ce înseamnă aceasta ? Aceasta se zice de un buget care se echilibrează numai prin creşterea normală a veniturilor deja existente. Or, făcînd această declaraţie, d. Gogu minţea, căci singur mal la vale recunoaşte că a creat o nouâ resursă bugetară în valoare de 2,600,000 lei, taxa asupra consumaţiei zahărului. Cum se califică asemenea purtare, daca nu şarlatanie goală ? Raportorul, avocatul Stoicescu, merge mal departe de cît ministrul. Şi era natural: unde sare capra, iada sare şi mal sus. Avocatul Stoicescu, improvizat financiar şi raportor al bugetului, are tupeul să scrie următoarele: «ceea ce este cert, este că spre a «atinge cifra de 222.095.000 lei ce «se propune ca cifră a veniţi: ;or «pe anul viitor, nu numai că ?-u «s’a recurs la noul impozit■: Dar cu taxa asupra zahăr; iui cum râmîne ? Cum rămîne9 vocalul i chestie o rezolvă ^ pe un incident de prc edură .a tribunal. In ad” •Ai’, iată cum se exprimă în această privinţa: «D, ministru de finanţe nu v’a «prezintat altă lege, care să creeze «noulresurse de cît legea ce d-stre «aţi votat penii’ : taxa asupra con-«sumaţieî ; ' Dar această «lege nu p>-:'e fi . isiderată ca o «lege de • oare să înă- crească ve, ' titrate ale Startului. Ştit ru a încuragia «industria /aha: mă şi a da avînt «fabriceloi de /.ai r, s’a creat o «primă de fabricaţie; el bine, im-«pozitul e iaţie,-m măsura °pe car re aţi admis-o, «mm ere resurse de cit «cele de ’ nevoie, pentru a «face fa de fabricaţiune ». Scurt şi a irizăior. Faţă ci; tceasiă declaraţie, natural că O vin ideia să cercetezi ce într .d:tiv e i se dă în noul buget ie 2,600,000 lei, pro- dusul a\ a chestiune. Lu s, la venituri, vedem figurii "umos aceste milioane, fără de ca* mdgetul aşa cum ni se prez':.' rr solda cu un deficit di 2.600.000 lei. Pri 'T’( aceste milioane atl un ro eficace pe care advocatul 1 -e. a căutat sâ’l as- cundă, t : îms fice cu neruşinare. Dar a am zis, vom găsi aceste 2b lei trecute în întregime. i cheltueli, adică la rubrica jn ■ - ■ date fabricaţiei eaharuh, »t caz, evident că raportori.' n , reptate susţiniud cele ce a susci t. Am luat ii„ ministerului domeniilor şi la p 7, articolul 36, citim urmă ! ■ 170.000 lei, fond «pentru a se pl< icelor de zahăr «subvenţiui ea act ’ată prin lege «pentru zahăî ilpuv consumaţie». Vă să zică se îrra ază 2.600.000 lei şi se cheltuieşte c i primele numai 170.00» le/! vi aceasta înseamnă deja ca i, asupra zahărului nu poaU fi considerată ca un « impozit, nici c.i o res irsă budge-tară nouă! Mal mult. 1 . \ :u;i a observat d. Costinescu în Cameră; d. Gogu Cantacuzino cu ocazia votărel legel taxei asupra zahărului, a declarat că din cele 2,600,000 lei ce se vor percepe, 800,000 lei se vor sustrage chiar din anul acesta, pentru a se plăti prime la diferiţi fabricanţi de de zahăr. Toată lumea l’a crezut, căci nu poţi, aşa fără a’l cunoaşte mal de aproape, să te îndoeştl de declaraţia unul ministru de finanţe. Cînd colo ce să vezi ? După cum am arătat deja, cifra alocată pentru primele fabricelor de zahăr, nu este de 800,000 lei cum declară ministrul, ci numai de 170,000 lei. Ne oprim. Ce fel de oameni sunt aceştia? Cu cine al a face ? Cu ministrul de finanţe al ţărel, cu raportorul budgetului Camerei, sau cu doul şarlatani de rîud ? Iată colectivitatea a \\ in partea el cea mal scîrbca TĂCERE SEMMJfICATIVfi Ce zgomot «s-a la Început In jur« 1 eom - Mustii! Gnveruni partizanii Iul se ' ■ î> 'tiră nici o măsură, ca cn ««■ve .ie 4ni văzut ţi ne mai pomenit. Coi.versiunea avea să fie o operaţiune aşa de strălucită, tu cît va orbească pe toată lumea ţi s’o facă să cadă în admiraţie fără de margini la picioarele marelui financiar Gogu Cantacuzino ţl a CONGRESUL LIBERAL Oj £Hî\ vea drapellstă Mulţi ai grupării drapeliste ari‘0 ic c- fjjmk rii partidului na-fional-liieral pe noui baze şi cu exclu-Icr'ct d-lul Dîm. Sturdza. Această or. - . e cuprinde trei nuanţe liberale drap işlii, stătesciştil şi fleviştiî, c - se poarta deschisă şi pentru cei grupaţi pe lingă guvern. Se aşteaptă numai sosirea d-lul Eugen St A eseu spre a i-se comunica placul şi spre a’l determina să patroneze hi a platoniseşte această organisare, din care vor face parte şi d-nii Al. Dju-vara şi Thoma Stelian. onvocarea congresului liberal ■ n acest scop, se zice că se va convoca în curînd, în cursul acestei luni sau în primele zile ale lunel viitoare, un congres al partidului liberal. Convocarea se va face de către comitetul executiv al partidului, ai cărui membri in majoritate se află în opoziţia liberală. Şi anume de către d-nii Aurelian, Fieva, Costinescu, Şendrea şi C. T. Gregorescu. D-nii Djuvara şi Ih. Stelian speră că vor putea obţine şi adesiunea d-lul Eugen Stătescu pentru convocarea congresului. Congresul se va aduna in Capitală. Vor participa de drept toţi deputaţii şi senatorii liberali, chiar ţi guvernamentalii dacă vor vroi, precum şi Qtte doui delegaţi din fie-care judeţ. Scopul congresului ar fi alegerea unui nou comitet executiv şi alegerea unui comitet central. E vorba ca d. Eugen Stătescu să fle ales preşedinte al comitetului executiv. guvernului. Ajunsese lucrul pînă acolo, in cît la ori ce întrebare ori critică ce se adresa guvernului, acesta răspundea invariabil: «Am făcut legea instrucţiei ţi conversiunea». Timp mai bine de o lună, presa guvernamentală a trîmblţat zilnic marea ţl strălucita operaţie care nn văzuse încă lumina zilei. Astă-zl, miraculosul iăt al guvernului liberal e pe lume. Şi cu toate acestea, miniştrii ţl ziarele lor tac; lauda ţi osanalele au încetat ca prin farmec. Ce să fie asta ? Presa guvernamentală nu se poate scuza cu cele trei zile de sărbătoare* In adevăr, subscrierea publică s’a făcut îu streinătate în ziua de 2 Aprilie. Ziarele guvernului afi avut deci două zile vreme să afle ţi să publice rezultatul subscrierii diu străinătate. Cu toate astea, Voinţa Naţională, atît în numărul de la 4 Aprilie cît şi în cel de Ia 5 Aprilie, uu suflă nici un cuvînt* Subscrierea în ţară s’a făcut în ziua de 3 Aprilie. Voinţa putea deci să vorbească în Sîmbăta Paştilor; «Iar a tăcut. Tăcerea aceasta, dnpă reclama zgomotoasă pe care ’|î-o făcuse guvernul^ nu poate sa însemne alt-ccva de cît că avem a-face cu un mare fiasco. no 11X11 CHIUI Iată un Înalt funcţionar al regimului care, dacă cinsteşte partidul din care face parte, necinsteşte prin fenomenala sa grea înţelegere, postul ce ocupă. Dar nu numai greaua Înţelegere este defectul capital al acestui ipochimen. La urma urmei nimeni nu I vinovat de faptul că nu-I priceput şi nici nu se ştie dacă o asemenea lipsă la clntarul capului e tocmai de hulit; vorba aia: fericiţi cel săraci cu Duhul. Dar cînd pe Ungă aceasta te mal prinde lumea şi cu mîţa în sac, atunci, ori cit de american al fi la cap safi la apucături de linguşire, ori cît al crede că poţi să zici «prietenul meii Mac Kinley*, — pentru că al tost la Washington, nu te poţi menţine la demnităţi înalte ale Statului, pentru că nu scrie la nici o carte că aceia cari se ocupă cu fur-găsitul trebue să fie musai directori generali la poştă şi telegraf. Aşa şi cu d. Chiru. Acest onorabil a găsit de cuviinţă să dibuiască colecţia de timbre a direcţiei poştelor din care a luat timbre în valoare de mal multe zecimi de mii de lei. D. Puiu Alexandreăcu are cuvinte speciale pentru a califica asemenea operaţiuni; nu voim însă sa usăm de dicţionarul şefului de siguranţă. Ne referim la d. Ferechide şi îl rugăm să ne spuie cum stă chestia. Organizarea Iu provincie Congresul, după ce va declara pe actualul guvern ca reprezintînd nume o fracţiune a partidului naţional-libei al, fracţiune care a renegat pînă şi programul de la laşi, va da depline puteri comitetului executiv să organizeze partidul şi în provincie. După aoest congres e vorba ca membrii comitetului executiv să convoace o serie de întruniri publice în fie-care reşedinţă de judeţ, în scop de a se organiza partidul şi în judeţe şi de a se alege un comitet în fle care reşedinţă. Discursul d-luT Delavrancea Drapelul a publicat, în supliment, frumosul discurs rostit de d. B. Delavrancea în şedinţa Camerei de la 21 Martie, asupra chestiunii naţionale. Nu ne vom încerca să resumăn acest discurs; asemenea cuvintărl nu se pot re-suma ; ele trebuesc citite lu întregul lor; nici nu ne vom Încerca a-1 aprecia. D. Delavrancea a pronunţat un prea frumos discurs, care cuprinde frumosul şi adevărul, şi dacă am adăoga că el este cea mal teribilă execuţie ce a suferit d. Sturdza în chestia naţională, încă n’am putea reproduce exact impresia ce-ţl rfcmîne dupe ce citeşti acest discurs. Ne vom mărgini numai a reproduce cî-te-va pasage pentru a arăta ce nmăriciune a produs în sufletele sincerilor liberal! infama politică a d-lul Sturdza In chestia naţională. D. Delavrancea resumă doctrina politică de odinioară a d-lul Sturdza, In următoarele: Intliă : o mare greşalâ este sfiala pe băncile parlamentului şi îu deosebi pe banca ministerială. Al doilea: este o datorie ca să vorbeşti de pe banca ministerială şi de pe băncile parlamentului în cestiunea naţională. Al treilea : suprema obligaţiune a unul guvern romînesc în interesul Romîniel, al Ungariei şi al Europei, este ca si se facă «samsar cinstit» şi să inter-vie cît mal de grabă pentru a stabili basele intelegerel şi ale înfrâţirel intre romlnil de peste CarpaţI şi poporul maghiar. El bine, d. Sturdza păstrează azi o tăcere mormîntală de pe banca ministerială in chestia naţională, iar întru cît priveşte teoria «samsarului cinstit» apoi pe asta a uitat-o de mult. . Venind la intrigele oe d-nii Sturdza şi Cantacuzino ah căutat să vîre printre membrii comitetului naţional de peste munţi, d. Delavrancea abordează acuzaţia făcută de d. Sturdza în contra d-lul Raţiti, că ar fi «trădător», pentru că nu a voit să-l asculte ca să fugă din Ungaria cînd a fost condamnat în procesul memorandului, şi să vie In Romînia precum aă făcut d-nii Brote şi Al-bini, şi spune : >a, putea d. prim-min'stru să-l erte, (pe ă), căci a tost înştiinţat la timp, de un ro-de aici, ce motive măreţe aO hotărit pe Inul Rstiă să se supue verdictului de la Să nu vă aşteptaţi la prea multe detalii. * păstra tăcerea cuvenită asupra multor 3. Iacă insă ceea-ce i se transmisese d-iul [•ministru, şi din care ar fi putut^să simţă dure de lingă Sibifi se susţinea lui Raţitt teza 1 d-lul prim-ministru, vroind a-1 convinge că nu | este ia interesul romtnilor să-şi înfunde zilele în întunecimea temniţelor. EI, privind, cu o privire de sus, încărcată de milă pentru omuleţul pe care îl credea un răsfăţat al libertăţel şi al norocului din Romînia, răspunse : — «Sunt bă-trîn; nu pot să încalec calul ca un voinic de 20 de ani; jandarmii mă veghiază d’aproape. Spune d-ta, n’ar fi o ruşine neştearsă. ca etî, Raţiă, să fiă împuşcat, şi suflarea romînească să "afle că glonţul a intrat prin spate, cum numai fugarilor laşi le este dat să piară ?» Şi cînd omuleţul din Romînia cercă să’I dovedească că toţi bărbaţii mari ati folosit popoarelor mal mult din exil de cit din temniţă, bălrîăul, într’un moment de adineă emo-ţiune, care ÎI fulgeră o aureolă de lumină în prejurul capului, ridică ochii Încărcaţi de lacrimi în sus, către cerul senin şi albastru, şi zise cu glas tare:—«Dumnezeii e sus. El să mă «judece. Puţin mal am de trăit. Fericirea mea «din urmă, şi cea mal mare, va fi acea ca oa-«sele mele să putrezească In temniţele Unga-«riel. Din cenuşea lor se va ridica triumfalnic «cauza naţională!» «Gîndiţi-vă, gîndiţi-vă, gîndiţi-vă bine, ce va «zice ţărănimea neşliitoare de combinaţiuuile «diplomaţiei, cînd conducătorii vor dosi şi se «vor răsiăţa îu onoruri în Romînia, iar cel «mici, sărmanii, vor intra în temniţă ? Ţara ar «fi coprinsă de o amorţire diu care inal multe «generaţiunl n’ar putea să o trezească » Ş’apoî, după clte-va momente, ca şi cum intreaga lui viaţă ar fi retrăit-o în acea clipă, zise pierdut pe gîndurl: — «Privaşte-mă... Nu vezi cum sunt ?» Picioarele ÎI erafl umflate: mergea sprijinit în cîrjl. Sprijinit pe o eîrje şi susţinut de umeri a intrat Raţiu în temniţă de la Se-ghedin! «Nu e aşa, d-lor, nu e aşa, că asemenea oameni nu puteau fi acuzaţi tocmai de aceia cari îşi prepară nemurirea în istorie prin diplomaţi ce de sigur nu vor contribui la mărirea Patriei ?» Dar d. Sturdza nu-I vinovat numai de acestea. D. Sturdza a denunţat guvernului unguresc ca «trădători» un lung şir de doamne, domnişoare şi bărbaţi cari ati primit ajutoare băneşti de la d. Take Ionescn, fostul ministru al instrucţiei publice. «SpuneţI-ml d-voastre, zice d. Delavrancea, dacă aceste grave destăinuiri folosiad causel naţionale ? Spuneţi-ml dacă este vr’o conşţiinţâ In acest parlament, tn majoritate şi in minoritate, în membrii al aceluiaşi partid, care să nu fi înţeles de ce sufletele noastre afl fost zdrobite auzind asemenea denunţări făcute de acela care pe atunci era şeful partidului naţional-li-beral ? SpuneţT-ml dacă toţi n’aţl simţit cuvintele fostului minisiru de instrucţiune publică ca nişte palme, nemeritate de noi, cînd In faţa d-lul prim-ministru se mîndrea că a trimis bani in ajutorul fraţilor noştri ?» După ce înşiră toate ticăloşiile d-lul Sturdza, d. Delavrancea spune : «Iacă de ca sunt dator o mărturisire de con' ştiinţă faţă de memoria unul bărbat ilustru. A murit prea de vreme şi mă resimt de o mihnire adineă amintindu-mî răsboiul pe care l’am dus contra unul Alexandru Lahovary, pentru o frasă, pentru un cuvînt. Văzînd ceea ce văz astăzi, sunt destul de pedepsit. In cestiunea naţională sufletul mett e strîns între regret şi decepţiune. Regret, de ceea ce ceream altora—decepţiune, de ceea ce nu fac acel cu cari am luptat». Şi oratorul, prevăzlud că d. Sturdza, acest teribil patriot Stmdza, nu varespunde la interpelarea sa, precum nu a îndrăsnit să răspundă nici odată, de cînd e ministru, la întrebările ce i-s’aiî făcut asupra chestii naţionale, ’şl lnchee discursul ast-fel : «Să mă agăţ de o ipoteză, ca de o ultimă scăpare. Să admit că eu mă înşel, că nu pricep Snrltels combinaţiunl politice, că pripesc o_o-peră care ar trebui să crească încet şi trainic. D-voastre sunteţi de vină: nu ne-aţl spus absolut nimic, ne-aţl forţat să ne explicăm în public. Ea, sunt g#ta să declar că m’am înşelat, dar cu o condiţie: spuneţi ceva, o vorbă, cît de puţin. Spuneţi-ne «aveţi răbdare ; nimic nu e pierdut». Nu vă convine formula? Iscusita d-voastre diplomaţie presupune artificii mal ingenioase? Prea bine. Mă mulţumesc pe un cuvînt inocent care să nu turbure Europa. Nu lumină deplină, ei umbra unei speranţe. Mal puţin, şi mal puţin. Oh! d-lor, d-lor, o şoaptă, o şoaptă măcar, pentru acea genoraţiune tinără pe" care o năbuşiţi în deziluziun6Î Şoptiţi ceva, pentru edueaţiunea şi viitorul el!»' Şi d. Sturdza n’a răspuns nimic; din gura Iul* nu a eşit «o şoaptă, o şoaptă măcar, pentru acea generaţiune tînâră pe care a înăbuşit-o în desiluziune». APEL LA STREINI Acum cîte va vreme, Voinţa Naţională a ameninţat pe drapeliştl că va divulga ce spunead «străinii» despre guvernul d-lul Aurelian. Organul guvernului dedea a Înţelege că această divulgare ar încărca pe au-relianiştl cu atlta ridicul, îneît i-ar face să amuţească. _ Relevînd această ameninţare în numărul săfl de la o Aprilie, Drapelul se miră ca de un lucru nofl şi se mlhneşte că miniştrii actuali sunt în stare să clevetească cu străinii pe socoteala unul guvern romînesc. Organul grupării aurelianiste Înfierează această apucătură. Confraţii de la Drapelul ignorează, se vede, că d. Dumitru Sturdza a dat de mult dovezi de această curioasă apucătură. In vremea guvernului conservator, şeful partidului liberal—pe atunci unit—clud se ducea în străinătate şi avea prilej să vie în contact cu oameni însemnaţi, nu se ruşina să distribuiască broşurile prin cari calomnia guvernul de atunci al Romîniel. Apucătura d-lul Sturdza de «a cleveti cu străinii pe socoteala unul guvern romînesc», nu e nouă. ÎMBUNA LITERARA 4 Trei feciori După Petofi, trad. de St. O. Xosif Şi a zis bătrînul tată Fiului celui mal mare, Care ’şl înşălase calul Şi sta gata de plecare: «Scoate şeaua, lasă murgul, Nu pleca acum, copile... Pe bătrînul tău părinte Vrei tu să-l omori cu zile?» Insă fiul îl răspunse : «Tată, vreau să plec în lume, In războaie sîngeroase Să’ml cîştig un mare nume!» Şi sărind pe murgul sprinten, Cu picioarele în scări, A plecat peste hotare Şi-a pierit în negre zări. S’a întors acasă murgul, Singur stă în faţa porţii ; Necbezînd prelung, aduce Vestea ’ngrozitoare-a morţii. Unde şi-a lăsat stăpînul ? Grea urgie l-a ajuns: A căzut în bătălie De o lancie străpuns. Şi a zis bătrînul tată CeluM’alt mal mic fecior, Care ’şî înşălase calul, Şi-aştepta nerăbdător: «Scoate şeaua, lasă murgul, Nu pleca acum, copile... Pe bătrînul tău părinte Vrei tu să’l omorî cu zile ?» Dar feciorul îl răspunse: «Tată, trebue să plec, Vreau să strîng comori şi’n urmă Fără grije să petrec». Şi sărind pe murgul sprinten, Cu picioarele în scări, A plecat peste hotare Dispărînd în negre zări. S’a întors acasă murgul Singur stă în faţa porţii; Nechezînd prelung, aduce Vestea ’ngrozitoare-a morţii. Unde şl-a lăsat stăpînul ? L-a ajuns o grea urgie : Cu tâlhari pe drumul mare El a prins tovărăşie. Intr’o noapte cu tîlharil Sta în inima pădurii Şi ’mpărţea comori furate...' L-aii înconjurat pandurii, Prins, l-au pus, să putrezească Iutr’o umedă ’nchisoare, Şi apoi, ca să-l usuce, Sus, într’o spânzurătoare.— Către fiul cel din urmă Bietul tată se îndreaptă: «Du-te-acum, şi tu, în lume, Ea te chlamă, te aşteaptă. Du-te de’ţî cîştigă nume Şi comori... o, pleacă iute... Pe bătrînul tău părinte Lasă-1 morţii singur... du-te!» Dar feciorul îl răspunse: «Tată eu rănim cu tine, Glorie, comori de-apururi Nu m’ademenesc pe mine. Nici gîndirea mea nu sboară Dincolo de sat, departe — Tată, eu rămîn cu tine, Numai moartea ne desparte». Şi-a ţinut făgăduinţa Şi-a rămas acasă ’n sat — Fără glorie şi-avere A trăit îndestulat... Doarme ’n cimitir alături Cu iubitul său părinte,— Şi cea mai frumoasă floare Le ’nfloreşte pe morminte. Hi. O. Ioaif, K P O C A Litere - Arte -Ştiinţe CRONICA NOUTĂŢILOR Din Ţară.—Anecdote militare ,culese de Wladimir, este titlul unei elegante publicaţii apăruta de curîod în editura Steinberg. Iată o carte menită să aibă mult succes In lumea militară, ca şi în cea «ţivilă»... Militarii afl s’o citească, fireşte, fiind că 11 vorba de el... Iar lumea cea-l’altă va găsi într’lnsa un registru al celor mal interesante anecdote is toriee—alît din trecutul nostru naţional cit şi din cele l’alte mari ţări ale Europei. Se găsesc în aceste anecdote, cuvinte mari pline de eroism, de presenţă de spirit şi de mărinimie, cari aii făcut pe unii generali să şl salveze situaţia periclitală, să şl duci la is-bîndă îndrăzneala lor temerară. «Anecdotele militare» sunt ast-fel împărţite : Anecdote istorice, Din vremea lui Cuza, Din răsboiul de la 1877 şi apoi cel mal general şi mal vag—cura e aşezat: Anecdote militare. De sigur a trebuit multă muucă autorului acestui volum pînă ce să isbutească a a* duna la un loc atîl de multe lucruri, de prin atltea cărţi. Munca a fost dusă însă încoronată de succes. Intîia publicaţie de acest fel se prezintă foarte frumos şi redactarea nu lasă nimic de dorit. Două mici observaţii am avea de făcut: Mal Intliil ar fi trebuit o mal bună clasificare a anecdotelor Istorice: de pildă cele despre Napoleon să fi fost puse toate la un loc. Cele despre Frederic II, iar asemenea, şi aşa mal departe. Era mal lesnicios pentru cititorul care ar fi vrut să utilizeze unele dintr’insele. Apoi, pentru ce să pueprinlre Anecdotele Militare acea povestire ad-lul S wartzfeld : <0 avansare» (din vremea lui Cuza) a cărei autenticitate e mal mult de cit contestabilă şi a cărei origină pare foarte mult a fi tendenţioasă. Şi cel puţin dacă ar avea vr’o importanţă literară!.. In colo nimic. Tiparul este excelent. Maternitate. — Metodă practică şi uşoară de a înlătura nenorocirile şi orl-ce boale cari însoţesc sarcina, precum şi acelea cari vin după facere. Eîte o publicaţie uşor scrisă, popular şi cu mal multe gravuri intercalate în text. De recomandat soţiilor tinere. Preţul este 1 lefi. Biblioteca pentru toţi : ’şl-a intervertit cî-te-va numere din ordinea Iu care se publicase. Dicţionarul francez romîn al d-rulul Ureche ocupă acum No. 166 — 178, iar în cele pe care le ocupa mal înainte s’afi introdus următoarele: Ovidifl, Metamorfosele; Coptje, Poveste tristă; Mic vocabular militar ; Cicerone, Despre prietenie; E. Mfll-Ier, Animalele celebre. Numerile din urmă sunt: Ploetz Leist, Mic vocabular francez (157 — 157); Szla-vowsky, Cronologie (159; D. R. Rosetti, Poveţe către sdfewi(160—161); Dr. Ureche, Cronicile Doctorului. 0 conferinţă. — Joi 19 Martie, d. M. G. Bâlianu a ţinut la Atenefl o conferinţă : Societatea contimporană, căreia regretăm că nu-I putem expune subiectul mal pe larg din lipsă de spaţitt. Conferinţa a fost împărţită în trei părţi: 1) In prima parte conferenţiarul aruncă o privire asupra trecutului omenirii. A ilustrat din acest trecut în special două aspecte : unui relativ la libertate şi altul la starea materială a omului. Ambele dafl un negru colorit timpurilor trecute. In a 2-a parte, a căutat să facă evidente caracterele generale ale societăţel contimporane, cari începînd cu marea revoluţie, «a scormonit tainele sufletului omenesc li-berlnd şi chemînd la vi >ţă vie forţele şi aptitudinile individuale:*. Aci arată rolul ştiinţei, rolul tinerimel studioase şi s h’mba-rea în felul de organizaţie al Statelor. In partea a treia conferenţiarul se ocupa cu cîte-va curente sociale şi literare, cari s’afl afirmat mal mult In vremea din urmă: Vorbeşte de luptele d'ntre cele 3 mari rase (galbenă, aibă şi neagră) apoi despre socialişti, arăllnd desideratele lor precum şi părerea sa personală. Crede că lucrătorii trâesc azi mult mal bine ca în trecut. Arată marele avantagifl al asociaţiilor. Vorbeşte apoi despre Emanciparea femeilor, pe care o priveşte ca o chestiune FOIŢA ZIARULUI «EPOCA. j. p. jAcon&tw 48 ÎNTRE VIATĂ Şl VIS - XIEI-S I.YHXE - XIII De un an de zile, Niels Lyhne stetea in Lonborg. Se ocupa cu ridicarea valorel moşiilor sale pe cit putea mal bine şi pe cit ii îngăduia arendaşul săfl. Renunţase la visurile sale glorioase şi luase partea resemnărel. ... Nu căutase încă să se pue în legătură cu familiile din împrejurimi, dar se ducea des la un consilier de cancelarie care locuia în oraşul \ arde. Skin-nerupii veniseră in ţară de pe cind trăia tatăl săfl, care găsise în persoana consilierului un vechili camarad de Universitate : aşa că cele două familii se văzuseră mult. Skinnerup, care era un om blajin şi paşnic, chel, cu trăsuri accentuate şi cu ochii plini de blindeţe, era acum văduv şi avea patru fete ; cea mal mare era foarte serioasă; abordează apoi c hestiune religioasă, căutlnd să dovedească prin argumente destul de puterniee că «Religia ’şl Întronează din nofl domnia». In cele din urmă ne vorbeşte despre individualism şi individualiştii secolulu-nostru. Avlnd în vedere vastitatea subiectului conferinţei precum şi timpul destul de scurt în care a trebuit să şi’l desvolte, credem că conferinţiarul şl-a Îndeplinit cu succes sarcina. Din Străinătate. Agata Btrsescu, glorioasa noastră compatriotă, a repurtat zilele acestea, pe teatrele din Darmstadt şi din Viena, cîte-va succese în care poate şl-a ajuns apogeul săfl artistic. La Darmstadt, cel mal mare succes despre care Deutsche Zeitung şi Tagblatt vorbesc cu cele mal mari elogii—le-a avut în Ullranda, de Carmen Sylva, şi Magda de Suderman. La Viena, pe teatrul Raimund, d-ra A-galha Bîrseseu, a uimit o lume cu creeaţia superbă a Mecleei. Presa vieneză e unanimă în elogiile ce-I face. In deosebi: Neue Freue Presse, Viener Tagblat, Frembenblatţ, nu găsesc îndestule cuvinte de admiraţie. O proclamă ca pe cea mal mare artistă pe care a văzut-o Viena după Schoder şi Wol-ter; o Humeşte «unica eroină care corespunde pe deplin tradiţiunilor mari»... De sigur succesele marel artiste se res-frîng şi asupra ţărel noastre care i-a dat naştere. D. Dr. Marinescu, celebrul nostru neurolog, publică un important articol asupra Paraplegiei, în No. din 13 Aprilie al răs-ptnditel reviste franceze : La Semaine Medicale. Studiul are şi mal multe gravuri explicative. Ibsen veşnic tinăr, cu inima, se arată şi acum la adînca-I bătrlneţe. Primind zilele acestea pe studenţii universitari din Crin-tiania, şi vorbindu-le despre cartea la care lucrează marele dramaturg, le-a zis între altele: «...Să nu credeţi că nu voifi mal seri piese de teatru, din potrivă, în curlnd voifl relua condeiul de dramaturg şi mă voifl sili să lupt încă pentru isbînda ideilor mele. Cînd voifl fi sleit şi cu un picior în groapă, atunci numai mă voifl gîndi la odihnă». Zara *% In editura d-lor Stork & Mflller a apărut o nouă romanţă de Osear Spirescu, Intre Minuni, poesia de d-nul Alexandrescu-Dorna. — In aceeaşi editură se află şi Romanţa Sărutului, Lacrămî şi Gintă Doică, cari afl un deosebit succes în saloanele mondaine. raPOMLĂjlI Prin cercurile financiare se comentează foarte mult faptul ea Agenţia Romînă n’a transmlr Încă nici o ştire despre rezultatul subscripţiei din Berlin, Paris Haga şl Frankfart la conversiunea titlurilor de 5 la sută şl la nonl împrumut de 75 milioane al Statului romîn. Aceeaşi Agenţie Romînă a gră- bit a anunţa la timp or conversiunea obligaţiilor rur ale; de 6 la sută s’a subscris în străinătu c l)cşi subscrierea ia conversii' nea rentei de 5 la suta şl la noul împrnmnt s'a înebis Joul, 2 1-prilie ; deşi asupra rezultatului snbscrlpţlunilor circ»;*ă de pPvn zile versiuni toarte va? ; «V toare pentru creditai Stenilnl romîn,—totnşl pînă azi Agenţia Romînă n’a dat absolut nici un rînd despre rezultatele din străinătate. Tăcere semnificativă! D. Alecu Catargiu va pleca Sîmbâlă seara la Belgrad să viziteze pe Augustul săfl Nepot, Regele Alexandru al Serbiei. Profesorii bulgari din Silistra, cari au fost în Capitală soptămina trecută împre- ună cu 33 elevi ai şcoalei de învăţători din aceeaşi localitate ca să facă studii asupra instituţiilor noastre publice, trecînd în Transilvania s'ai apucat să facă politică ungurească pe socoteala romînilor. Egyetertes din Budapesta spune, că sosind în Cluj, profesorii bulgari s’aii adunat cu elevii lor la o masă comună cu cifi-va profesori, funcţionari şi ziarişti unguri. După masă s’au început toastu•* rile, şi un profesor bulgar, anume d. Bach-noff. a început să insulte pe romîni şi să laude pe unguri. Pe romîni i-a prezintat drept barbari, corupţi Ş* inculţi triviali-zind instituţiile culturale din Bucureşti, Apoi, să mai poftească la noi civilisa-tor ii din Silistra bulgărească ! D. locot.-colonel Iliescu, comandantul regimentului de artilerie din Roman, a fost numit sub director al Arsenalului armatei în locul d-lul locot.-colonel Savopol, numit comandant de regiment. 0 nouă furtună s’a des'- it Simtâtă pe Marea Neagră. La Sulina, mai multe vapa ** nu au putut intra în por din d u--* vînţului violent; un vapor s’c- ?<•:> M- mia ajutoare. Planurile noului pala .dministrativ din Botoşani afl fost supuse ipr2‘’*,v1 consiliului technic superior. Construcţia se va încep: îndătâ ce Camera va vota creditul de un milion. D. maior Mateescu din Ga va 11 ,1;a* intat pe ziua de 8 Aprilie, la gradul de io* cotenent-colonel. D. Eugen Stătescu se va L arce i.-" primele zile ale săptăminel v o jn Capitală. In Camera ungurească se discut t n proiectul privitor la întregirea din parte* Statului a salariilor preoţilor. Contele Andrei Bethlen, fost miu deşi guvernamental, a combătut cu vioi acest proiect, spuntnd că el n’are altă menire de cît a face din preoţi nişte une Le electorale, cu atît mal vîrtos că un artic prevede că ministrul cultelor poate să re tragă salariul acelor preoţi cari ar face a-gitaţil în contra «patriei.» Acest articol, care se îndrepfează în contra clerului romîn, a fost combătut de contele Bethlen. *Sunt trădări de patrie, cari nu pot fi pedepsite in de ajuns nici cu spîneurătoa-rea; dar din nenorocire la noi aşa zisele trădări de patrie sunt prea frecuente şi nu se reduc in fond de cit la critica actelor de volnicie ale agenţilor administrativi. Apoi dacă pentru o asemenea «trădare de patrie» umpleţi azi temniţele croind martiri, imi tnchipuesc pentru ce nimicuri veţi rdrage salariile preoţilor nemaghiar'} sau antiliberall*. Contele Bethlen a declarat că nu există exemplu în Iun e, ca administraţia să aibă mal multă putere asupra bisericilor, de cît episcopii. I Chem a "i , ofiţerilor în reservă * Iasă nume e ofiţerilor în reservă din cor-p.i II de armată, cari vor fi chemaţi la ară pentru un period de instrucţie şi de manevre. La regimentul 3 de Argeş, sublocotenenţii . l>. Marinescu, I. C. Constanlinescu şi Maurieiu Fain. La reg. 3 infanterie Dîmboviţa: locotenentul O. Şerbănescu şi sublocotenenţii Stehau Popescu, N. Muşat şi N. Cernat. La reg. 38 Radu Negru : locotenentul G Nedeleu şi sublocotenenţii St. Aricescu şi Aure Mincu. La reg. 30 Muscel sublocotenentul Petre Dum; trescu. La reg. de Vlaşea: locotenentul C. Lă-custeanu şi sublocotenenţii C. Teişanu şi Al. Parisianu. La reg. 6 Mihal Viteazul: sublocotenenţii C. Băicoianu şi Mircea Ignat. La reg. Teleorman: sublocotenenţii Mun-teanu — MurgocI, Ştefan Pietraru şi T. Pietraru. , La reg. 4 Ilfov: sublocotenenţii Cihria, Negreann, D. Polizu-Micşunescu, Matei Fo-tino şi locotenentul M. Ionescu. La batalionul 2 de vânători: locotenentul C. Demetrian şi sublocotenenţii G. Eustaţiu şi C. Berendeifl. La 1 de geniu: locotenentul Dan D. Brâ-tianu şi sublocotenenţii C. Erbiceanu, St. Pretorian, Pr. Filiti, C. Apostolescu, I. Constanlinescu, Gr. G. Stratilescu, I. G. Zotu, C. Minculescu, C. Constantin, Scarlat Lahovari, N. Vasilescu şi C. Leeca. La reg. 3 de călăraşi: locotenenţii N. Filipescu şi T. Florescu, sublocotenenţii G. Viişoreanu. G. Derussi, şi loc. I. Solacolu. La reg. 4 de călăraşi.- locotenentul Milan Simonovi. I, subit cotenenţil V. Hiotu şi I. P. Borş. La 10 de călăraş!: locotenenţii I. Grădiş-teanu, I. Cre(eanu, G. C. C-eţeanu şi sublocotenenţi? G. Receanu, Al. Codrescu şi Gabriel Jfitilineti. La reg. 4 de roşiori: locotenentul Ma-vrod/n şi sub-locotenentul I. Maican. La 2 de artilerie : sub locotenenţii Eugen E. Stătescu, Iulian G. Bursan şi Al. G. lo-nescu. La 6 de artilerie : locotenentul C. Răşcanu şi sub locotenentul C. V. Obedeanu. La 10 de artilerie : locotenentul Gh. Pe-trescu şi sub-locotenenţii P. Mihăileanu, G. Ventura şi Camil Coco Dimitrescu. ŞTIRI MĂRUNTE Slmbătă, 11 Aprilie, la Teatrul Naţional s? v.a reprezenta în beneficiul simpaticului şi distinsului artist Const. Nottara, Flăcăii tomnated (Vieux Garson), comedie tn 5 acte de Vietorien Sardou, localizată de benefi-cient. Nu ne îndoim că publicul va merge să vază această piesă hazlie, care nu s’a mal dat de vr’o şeapte ani, şi în care d-1 Nottara excelează. * Aflăm că societatea studenţilor în medicină a acordat d-lul C. L. Liveseu-Cociu, student In anul al IV al facultăţeî de medicină din Bucureşti, premiul I, pentru lucrarea ce a prezintat zisei societăţi asupra Rolului mediului social In pathogenie (naşterea tuberculosel pulm n re)». DIVERSB DIN CAPITALA încredinţat său Gond-puşca iu icc, a cl te. o a lin accident ciudat s’a lntîmplat astă-n0?pte pe calea Dudeştl. So'drhil Haim Goidemberg din regimentul 31 iut. (ilene, fiind In patrulă astă-noapte la secţia '■>?, pe cind trecea pe calea Dudeştl, a ' ■’a sa încărcată unul prieten al :ich, care pe dată ce a luat eştiiad să umble cu arme de , giciul şi irma a luat foc. Glon-prin Erms şi '«mul prăvăliei come antuiuî Filip DuSntrescu. fără ca să lovească pe nimeni. Strivit de tramway. — Un domn I. Ră-dulescu, voind erl după ami?*I s& destindă dintr’un vagon de tramwaj al nOU«I societăţi, care trecea prin strada Berzei, a căîut şi fîinc: apucat de roatele vagonului a fost gr e v rănit la braţul drept şi la cap. Rănitul, a cărui stare era disperata, a fost de urgenţă truns, ortat ii Îngrijirea spitalului Colţea. DIN TARA Un accident pe Dnnăr?. — Alaltă-erl, Luni, după amiazl, un groaznic ac ident, caro era să coste viaţa a doul tineri, s’a îniîmplat pe Dunăre lingă gura Docurilor. Tinerii Miltiadi şi CoDstantia Chiprioti, fii al unul proprietar de şlepuri din localitate, voind să traversez# Dunărea tntr’o barcă cu ptnze, fi-cînd o manevră grrşită, afl condus barca între vaporul austriac «Friedrich» şi un şlep care manevra în port. La un moment dat, bai ca a ajuns sub roata maşinel şi a fost răsturnată, iar cel aflaţi Într’lnsa s’afl pierdut îu valuri. Din nenorocire, căpitanul vaporului «Friedrich» dluduşl seamă de pericolul în care se aflafl nenorociţii, a stopat maşina la timp, aşa că nici barca nici nenorociţi! tineri nu s’afl dus la fund. Iu acelaşi timp, căpitanul de port. cavaler Osear de Peteani şi şeful de atelier W. Wetzel, cari se eflafl pe bordul vaporului aus-striac, s’afl asvîrlit in Dunăre şi cu pericolul vieţel lor, afl reuşit să scape de la moarte pe nenorociţii tineri cari se luptafl cu valurife. Părintele naufragiaţilor, care după ţărm văzuse nenorocirea copiilor săi, a venit cu o b.rcă ptnă la bordul vaporului austriac, unde spre marea lui fericire a văzut că copiii săi sunt salvaţi. O şcenâ mişcătoare de mulţumire şi recunoştinţa a urmat apoi între părintele şi salvatorii celor doul tineri. DIN STREINA TA TE Yinţă lângă. — Ultimul supravieţui or al răsboiulul independenţei Greciei, doctorul Ma-vroghenis, a împlinit o sută de ani. Născut îa Paris In 1798, prăă-i studiile sale In 1821, p!e- in vîrstă de şapte-spre-zece ani şi cea mal tînără de doul-spre-zece. Lui Niels ii era dragă vorba cu consilierul care citise mult şi care dedea repede în cestiunile de estetică. ... In convorbirile acestea mal era ceva plăcut lui Niels... de o plăcere vagă, la drept vorbind, căreia nu-I dedea nici cea mal mică băgare de s°a-mă—era bucuria şi admiraţia cari străluceau infochil tinerel Gerda Skinnerup cind vorbea el. Ea făcea în tot-d’a-una aşa ca să fie acolea in timpul visitelor lui, şi o vedea roşind de plăcere cînd zicea un cuvlnt care i se părea el afară din cale minunat. Fără să ştie, el era eroul acestei tinere persoane, el ii ocupa visurile celor şapte-spre-zece ani al săi. Cea d’intll cauză a admiraţiunel acesteia era particularitatea asta, că purta cind se ducea în oraş, călare, o manta cenuşie de formă exotică şi romantică. Pe urmă, el zicea «Milano» in loc de «Milan»,]era singur pe lume şi faţa lui avea o expresie melancolică. In multe lucruri, a-pol se deosibea de oamenii din Yarde şi de prin Împrejurimi. Intr’o caldă zi de vară, Niels mergea pe ulicioara din dosul grădinii consilierului. Soarele dogorea... Niels intră într’o căscioară alipită de grădină, la un timplar. Stâpîna casei 11 băgă într’o odae curat ţinută, în care era un miros de ru-fărie scrobită de curlnd şi de garoafe ; apoi alergă la bărbatul săfl. După ce aruncă o privire la tablourile din pereţi, la cel doi căţeluşi de faianţă de pe comodă şi la melcii de pe capacul cutiei de lucru, se apropie de fereastra deschisă. Recunoscu glasul Gerdel, foarte aproape de dinsul: cele patru domnişoare Skinnerup erafl acolo, In-tr’un ceardac în care se usca rufăria. Glastrele de flori cari impodobeafl fereastra nu lăsafl pe Niels să fie văzut. Ascultă şi privi.. Fără îndoială, o discuţie se aprinsese, In care cele trei mal tinere surori se uniseră împotriva Gerdel. Aveafl toate in mină cite o nuia galbenă care provenea de la un joc de graţii şi cea mal mică Îşi gătise capul cu trei safl patru inele Împestriţate cu roşu, cari o împodobeau ca un turban. Ea vorbea în acest moment. — Spune că el seamănă cu Themis-tocle! zise ea adresîndu-se celor două aliate şi ridiclnd ochii la cer cu o expresie romantică. — Oh ! exclamă a treia, care se Împărtăşise întiia oară in primăvara trecută. —’ Dar ce, Temistocle era cu spatele încovoiat ? Şi imita mersul lui Niels Lyhne. — Privirea lui are ceva bărbătesc, e un om adevărat! recită cea mal mică. — El ? (Tot a treia). îşi dă cu parfum, asta-I bărbătesc ? Alaltă-erl, mănuşile pe cari la uitase In ajun acasă, miroseafl cale de şapte poştil. — Are toate desăvirşirile, declară cea mal tînără, dîndu-se înapoi, ca pătrunsă de admiraţie. Ele schimbaţi vorbele acestea fără să pară că bagă de seamă pe Gerda care, roşie de tot, stătea la distanţă şi înfigea beţişoru-I galben In pămînt. De odată îşi ridică fruntea : — Sunteţi nişte copil răi crescuţi, zise ea. Să vorbiţi ast-fel de un om cînd nu meritaţi nici să fiţi privite de el! — Cu toate acestea nu-I de cît un om ca şi cel-l’alţi, zise cea de a doua soră pe un ton blind şi Smpăciiitor. — Nu, nu-I un om ca atiţia alţii, replică Gerda. — Nu trebue să fie perfect, continuă a doua, fâcîndu-se că n’a auzit replica sorel sale mal mari. — Ba da, e perfect. — Cu toate astea tu ştii că nu se duce nici odată Ia biserică. — Ce-o să facă la biserică ? El ştie mult mal mult ca pastorul. — Nu crede in D-zefl, Gerda. — Fii sigură că, dacă nu crede în-tr’insul, apoi ştie el bine pentru ce. — Uf! Gerda, cum poţi să zici?... — AI crede zăfl... întrerupse a treia oră. — Ce al crede ? întrebă Gerda cu vioiciune. — Oh! nimic nu mă omorî ! — Vrei să’ţl sfirşeştl vorba de adineauri ? — Nu, nu, nu, nu! Am şi efl dreptul să tac. Şi ea plecă dimpreună cu cea mal mică, amlndouă ţinindu-se de mijloc. cînd de la o universitate italiană şi se duse în Grecia, unde s’a distins în mal multe lupte. Numeroasele răni ce a primit nu l’a împiedicat de a atinge o vîrstă aşa de extraordinară. Doctorul este sănătos ttin şi locueşte cu o soră a sa, mal mare cu zece ani. Bfortnl viu.—Sunt cîte-va zile de cînd într’un otel, din stradele mărginaşe ale Parisului, un călător, al cărui nume, ziarele francase îl ascund prin iniţiala P. a încetat subit din viaţă. Medicul legist, chemat pentru a constata moartea, a atribuit-o unei congestiunl cerebrale, provocată de abuzul băuturilor alcoolice şi semnează actul de înmormîntare. Această formalitate sfirşită, cadavrul fu pus tn coşciug şi dus la cimitirul d’Ivry. Plnâ aici, faptul era banal, dar iată unde el devine foarte curios. P... era d’abia îngropat şi cele mal ciudate sgomote se răspradiră în cartierul unde murise. Funcţionarii pompelor funebre, se zice, remarcaseră (ă corpul nu avea rigiditatea cadaverică. De asemenea, se spunea că anul trecut P... că zuse într’o letargie timp de aproape o lună. De aceea, se credea, că el nu e mort, si că a fost îngropat de viii. Comisarul poliţiei, prevenit, înştiinţează prefecţi: ra, care imediat dă ordin ca P... să fie des-gropat. La o jumătate de oră după ce fusese Inmor-mintat, cadavrul lui P, fu desgropat şi supus unei noul examinări medicale. S’a constatat în adevăr că membrele corpului nu aveafl ridigitatea cadaverică şi că ab-lut nici un simptom de descompunere nu se manifestase. Corpul a fost arunci transportat la casa mortuară a cimitirului Montmartre, unde a fost din nofl examinat de zece medici, cari afl întrebuinţat toate mijloacele de constatare, dar cari nu s’afl putut pronunţa în mod cert dacă se găsesc în faţa unul cadavru safl a unul om în letargip. Corpul nenoi ocitulul este lăsat încă şi acum în acelaşi loc, pentru ca noul observaţiunî să se facă asupra lui. Mal toţi medicii afl declarat că cazul este unic în analele medicale. Din dramele nebuniei. — O dramă îngrozitoare s’a petrecut, acum cîte-va zile, tn strada Boursault, 11, din Paris, unde locuia d-na Pcrdrillot cu doul copil al săi. Nenorocita fetnee, care se căsătorise de trei ani, se despărţise de soţul el—pe care îl iubea la nebunie. . Acum trei zile după cum spun ziarele străine, d-na Perdrillot se îmbrăcă cu rocbia-1 cea mal frumoasă şi descurajată cu desăvirşire, luă un făraş, pe care ’l umplu cu cărbuni, închise geamurile şi uşa şi se culcă. Drăgălaşii copilaşi, unul de 2 ani şi altul de 6 luni, erafl in cea mal deplină fericire cînd mama — de sigur îâ acel moment de disperare, nebună — plănuise nenorocirea. In adevăr, a doua zi, vecinii văzînd că d-na Perdrillot nu mal ese din odae, sparg uşa. Un îngrozitor spectacol Ji se înfăţişară : mama şi cel doul copilaşi — unul la dreapta şi altul la stinsa — erafl fără simţire. Emoţiunea produsă în cartier a fost imensă. Cronica judiciară» Reclamarea calităţii de romîn. Posesia de stat. Kefnz de a fl Înscris ea alegător. ■“itnl la noî se dobîndeşte acum cain anevoie. ’>nd o chestie arzătoare e tot daa- a ordinea rilel Era o v -eme cînd condi-l ’ine natui lizarea nu se prea observaţi, ba »e! : maieu stimă cel cari pur-tafl mime rom deşi de origină străină, trt.ee»fl aş ' CLe ' ; i unei posesiuni de Stat, exercitiafl d eptnrile de alegător. D. Ion Alexaudru Seirnery, creştin, trecînd de romîn, de multă va coo, stit dinsul cit şi părintele săfl Ale tandru Se iery azi decedat, are un cusur, ba d>u -j: 1) DU poartă un nume romînesc şi 2) d fost înscris nici o dată ca alegător D. Seirnery AC cere tocmai acum înscrierea sa ca alegător în o , mei posesiuni de Stat. Atît consiliul comunei , in Capitală cit si tribunalul i-afl refulat ac: astă cei ere. Afacerea a venit cu recurs înaintea Curţii de casaţie, care, după cum se ştie. se ocupă acum cu recursuri electorale. Recurentul era asiste! de d. avocat Cosii Po-povicl. Cari sunt titlurile în virlutea cărora d. Sei-mery invoacă calitatea de ceUţean romîn In baza posesiei de 8 it şi p iu urmare dreptul săfl de a ti înscris ca alegator? In desvoltarea ro,in ului afl fost invocate următoarele titluri: ta al său a plecat în 1844 Ia Constantinopol cu paşaportul romînesc, înscri-indu-se la consula; ol romînesc, între supuşiî romîni; recurentul e *<= p.ulta vreme în serviciul căilor ferate romiue, cu funcţia de agent n a i‘im la Constan inopol ; fet Soimery fifl exercită de la 1884 Inc ice i incţia u judecător asesor la tribunalul c mulatului romîn din Con-staotinopol. înalta Curte n’a crezut asemenea, că aceste titiurl sunt suficiente pentru ca r Seirnery să fie considerat ca ce Sţean romîn mal înainte de a trece prin controiu; Corpurilor Legiuitoare, resp’nglnd recursul. «mmmBawsawaawMMi: Cea de a doua le urmft nurlnd de indignare. Gerda rămase singuri ind ain-lea el cu un aer de sfian.e, agiîindu-sl bastonaşu-î galben. Trecu o clipă apoi se auzi In cea-1-altă parte a gradine' vocea rtguşită a celei mal tinere dintre fete care cin ta: Mă ntrebl, copile, Ce voifl face cu vioreaua veştejită... Niels înţelese foarte bine aluzia. El, dăduse cu puţine zile mal nairte, Gerdel, o carte in cart era frunză veştedă culeasă de el in grădina Veneţiei unde se află raorm.nlo! Julietol. D’abia putu să-şi stăpîneasta poiLa de rîs. Dar femeea se Întoarse cu tltnplarul, soţul săfl, căruia Niels fl i-\ a conanda pentru care venise. Din acea zi, Ni*ds dete o mal mare atenţie Gerdel, V. de cîte- 0 poarţe plină de gingăşie, cu braţele fără putere' cu ochii murinzi sub genele Înmuiate de lacrimi ? In adevăr, frumoasă părere avea despre ea. Căsătorită de mal puţin de doul ani, ne simţind pentru bărbatul săfl de cit un des-gust suportabil, respirgtnd victorios încercările pretendenţilor cel mal pasionaţi şi cel mal lndemlnateel, ea nu avea nimic să ’şl reproşeze, şi era demnă de lot respectul. Ea va pedepsi pe insolent cu o pedeapsă exemplară; ea va intra la el, liniştită, rece, foarte demnă — să fie demnă va fi poate grefi din pricina buzelor el grase şi roşii cari vor tot-d’a-ana să surîză, _ şi din pricina ochilor săi bruni, calzi, cari afl pe dracul In sclipiri, dar în sflrşit, va încerca — ea va intra la el cu fruntea sus şi vorbind cu gravitate. «Da, domnule, am venit pentru că nu am voit să-ţl dafl mtndria, să crezi că mi-e frică Mişcarea generală a trupelor spre centrele de mobilisare din Sud a început pretutindeni. Directorul organizaţiei naţionale a voluntarilor şi acela al rezerviştilor au scris d-lui Mac-Kinley, oferindu-i să dea la un moment dat 400.000 oameni. Fitimatul Washington, 7 Aprilie. — Se asigură că s’a preparat un proect de lege, pu-nînă 200 000 de oameni la dispoziţia d-lui Mac-Kinley. Pină să se redigiese ultimatul de adresat Spaniei, d. Mac-Kinley va semna re8oluţiunile Camerilor. D. Mac-Kinley îşi dă toate silinţele pentru a da Spaniei un termen de două sau, trei zile spre a se conforma ultimatumului. Ministrul de răsboiu a decis să cheme sub drapel 80.000 de oameni. Discursul tronului spaniol Madrid, 7 Aprilie. — Imparcial anunţă că discursul trouulnî ce se va citi la deschiderea cortesi-lor zice că Spania ţi-a dat toate silinţele pentru a menţine pacea şi face apei Ia poporul spaniol pentru a scăpa patria şi a apăra onoarea şi integritatea teritoriului naţional. Forţele militarejamerlcaiie Washington, 7 Aprilie.—Proiectul de lege depus pe biuroul Senatului, de către ministrul de răsboiu, divizează forţele naţionale în două secţiuni, adică: trupele regulate şi voluntarii de la 18 la 45 de ani, capabili de a purta arme. Aceste două categorii constituie forţele naţionale. de d-fa 1 Mă dafl pericolului pentru că-1 des-preţuesc. Şi am mal venit pentru a ’ţl spune părerea mea despre purtarea d-tale. Ea este nedemnă de un gentilom. Efl sunt o femeie onestă, sinceră şi loial legată de datoriile mele. In famiiia al cărui nume ilustru l’am lăsat pentru un nume de asemenea glorios, severe învăţăminte, am avut sub ochi nobile exemple. Dacă s’a reproşat bunicel mele că a încălicat pe cal la spatele unul ofiţer de cazaci în 1815, astea afl fost numai nişte blrlell ale liberalilor şi republicanilor. Una din strămoaşele mele, era la Fontenoy îmbrăcată în haine de bărbat, şi ast-fel era ţinuta şi moravurile eroice că nimeni nu a fost tentat să vadă dacă ea era femeie 1 E adevărat că ea era urltă. Cit despre mine, efl sunt demua el urmaşe ca virtute, dacă nu ca urîţenie, căci omul nu e perfect. Efl pretind, prin această decădere de moravuri moderne, să păstrez neatinsă o onoare de zece ori seculară. D-ta credeai eă al înlîlnit una din acele creaturi fără putere de suflet—prea dese va'. 1—care se lasă să fie d' se de curentul pasiunilor saiî al capricielor. Vă stimez încă în destul d-le spre a crede că recunoaşteţi greşala d-voastră şi că după severa lecţie pe care v’am dat-o, veţi părăsi In mod definitiv speranţele culpabile cari îmi sunt injurii». Da, ea ’I va zice toate astea şi altele Încă, seoinâ, hotărltă, şi el, se va Înclina umilit, plin de admiraţiune şi de căinţă, convins. De alt-fe', tot vorbind şi gestieullnd cum are să spuie, adorabila femeie ÎDcepu a se Îmbrăca—şi după ce îşi puse ciorapi negri de mătase p in cari se vedea pielea el roză, îşi puse cămaşa de valansienă care acoperea goliciunea ca un nor vag de zăpadă şi care era împodobită cu pangli-cuţe mov. ___________Cn iînd pe zi 150 pînă la 300 ©leii© mari de porumb, cn sau fără foi. MAŞINELE ,FLOTHER" treerâ mult, curat, fără de risipă, fără a sparge bobe şi fără a înegri griul la cas de mălură. PLUGURI UMIVERSAIE PLUGURI MORMĂIE Cele mai hune şi solide, construite numai din oţel Cn 2, 8 şi 4 Brăzdare.— Tet-d’a-una 500—600 pluguri în Deposit, PORUUIB Semănători, manuale în lat şi în rîndurl. Trioare original© „HEID“ în .toate mărimile cele mal bune existente. Vîntnrători, transportabile cu aparat de scos mătura. Greble de fin,—Maşini de tăiat paie şi fîn. Grape, flexibile şi diagonale, cn două şi trei cîmpurl şi cu dinţi de oţel. Răriţi, Cultivatori, Tăvăluci. Cele mai PRACTICE. Un mai mnlte brăzdare. Mori TRANSPORTABILE, pe postament de lemn ş. de fier, simple, duble, triple şi quadruple, din cele mai renumite fabrici, de 36, 42 şi 48 ţolurl. Pietre de Moară FRANCEZE l-a calitate, din Laferte-sous-Jouares, Societe Meulliere Dupety & Co., compuse din maximum 4-5 bucăţi, întregi fără piept. Toate mărimile. Ratoze de Porumb SIMPLE şi DUBLE, manuale şi cu aburi, cu Elevator ultimul sistem perfecţionat. Aurele de transmisiune ENGLEZEŞTI, l-a calitate simple şi duble, şi toate lăţimile. Pompe pentru spălatul cazanelor, de incendiu şi grădini. a/»*—*—--7 —«»t ' * Părţi de reservă. — Muşamale. — lila sine de scărmănat lină. — Fire de postav. — Motoare cu petrol fi cu gaz. Secerătoare simple „CONTINENTAL44 şi Cositoare O IN CE AR ARAT RE REGAT SNOPI — UU TĂIŞUL EA „DREAPTA6* din renumita fabrică JOHASTON MAR TESTER ‘-dmo Batavia (America). Model 1898. Cele mai uşoare şi solide, construite din oţel Garanţie absolută pentrn perfecta funcţionare şi material solid al tutulor maşinelor Reprezentant general a Renumitei Vase SIMON REME^R