SERIA n.—ANUL IV, No. 731. NUMĂRUL 10 BANÎ i nOXAmEtfTKLX încep la 1 şl 15 ale fie-eârel luni şl se pli* ţese tot-d’a-una Înainte In Bucureşti la Casa Administraţi in judeţ» şi streinătate prin mandate poştal» Un an in ţară 30 lei; in străinătate lei ?ase luni ... 16 » > » * ref luni . . . 8 » » » te * Un număr te străinătate 30 6anl MANUSCBISELE~NlTSE ÎNAPOIAZĂ • REMfACŢIA Ne. 3. — STRADA CLEMENŢEI - Ne. 3 /^’v r.s Administraţie In streinătate, direct la administraţie ş’ la toate oficiile de publicitate AnunciurT la pag. IV . . , 0.30 b. tok » » » III . ' ‘ 2.- lei . * » » n . . . ; i 8.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rtndul DN NUMĂR YECHIU 30 BAKÎ ARMIJVISTRAŢlA * Ne. 3 - STRADA CLEMENŢEI — Ne. 3 FIASCO CONVERSIUNEI Şarlatanie financiară Publicul este deja deprins cu şarlata-niile colectiviste în chestii politice, economice şi sociale. Disidenţii liberali, mal cu crezare In acest cas, din causa condiţiilor In cari se află, aî! dovedit în Parlament încă o-dată, ceea-ce noi susţinusem şi devedisem de mult, de foarte de mult. In ţară la noi şarlatania politică, ridicată’ la valoarea de principia de către colectivişti, a avut tot-d’a-una o scuză. «Cine pe’rde, ne zicea mal deună-zi un «colectivist de marcă, dacă publicul este «aşa de naiv, în cit crede toate blago-«maniile noastre? De sigur că tot el, «publicul. Oare ţara perde In realitate «ceva prin faptul că făgăduim lucruri «imposibile, saO cliiar posibile şi pe cari «la urmă nu le realizăm ? «De loc. Cel mult ţara nu cîştigă, în «lot caşul ea nu pierde». Cinicul care se exprima ast-fel avea In mare parte dreptate. Căci dacă publicul după ce este înşălat nu ia nici o măsură ca să plătească cum se cuvine şarlatanilor, evident că prin aceasta el dă o primă colectiviştilor ca să reîn-ceapă a doua zi opera lor miserabiiă. Publicul nu înţelege încă, că o escrocherie în politică îl atinge mal dureros de cît cliiar faptul unul şarlatan care după ce ar anunţa o reprezentaţie şi ar încasa banii pentru locurile din sală, ar fugi pe uşa din dos cu cassă cu tot. In finanţe însă, în materie de budgete, de gestiune financiare, şarlatania nu mal este permisă. Căci orl-ce înşă-lăciune aici să cifrează cu perderl reale, cu desechilibrarea budgetului, cu lovirea In Creditul Statului. De aceea, în genere, se observă că guvernele rele, arbitrare, scandaloase în materie politică, sunt guverne înţelepte, foarte circomspecte, în acea financiară. Guvernele politiceşte rele, înţeleg că pentru a putea continua să exploateze o ţară mal departe, aîi nevoie ca să păstreze ordineaj în finanţe şi să nu alarmeze lumea cu această delicată parte o atribuţiilor de Stat. EI bine! colectiviştii se abat cliiar de la această prudentă linie de purtare. Răi şi destrăbălaţi în materie politică, el sunt şariatanl’ şi nechibzuiţi şi in finanţe. Compromişi pe cîmpul politic, el sunt detestabili pe cel financiar. Aşa că este cu neputinţă ca guvernul lor să se poală susţinea chiar în cazul cînd politiceşte le ar merge bine, ceea-ce, după cum ştie toată lumea, nu e de loc cazul. O ' ingură dovadă: Colectiviştii venind la guvern in 1895, găsestT o stare economică rea. Acest lucru atunci nu voiau să’l recunoască, arunclnd vina pe noi; astăzi însă cind de aceleaşi condiţii rele ati suferit, sunt dispuşi ca să recunoască lucrul şi chiar II recunosc In dările lor de seamă asupra budgetelor. Pentru a echilibra budgetul pe anul 1896—97, colectiviştii ati fost nevoiţi să confiste aproape patru milioane ale Casei de amortisare, suprimlnd’o In a-celaş timp. Rezultatul gestiunel a fost că fără acele aproape patru milioane, anul 1896—97 s’ar fi sfirşit cu un deficit echivalent acestei sume. Acest lucru, pentru orl-ce am cuminte, trebuia să fie un avertisiment. Un ministru de finanţe serios ar fi trebuit să ţină seamă de această particularitate Ia întocmirea budgetului pe anul 1897—98. El bine! nu. Gogu, financiarul Gogu, fenixul financiar al partidului, intît, iar pe urmă comisia budgetarâ a întocmit budgetul pe anul 1897 98 crescînd chel-tuelUe Statului cu mai bine de cinci milioane fără ca să creeze vre-o nouă resursă !... Colectiviştii, întocmind budgetul pe anul 1897—98,11 destinat! mal dinainte, cu inima uşoară, la un neînlăturabil definit. , , , In situaţia normală a lucrului, încă budgetul pe anul 1S97--9S ar fi trebuit să se soldeze cu vr’o cinci milioane deficit, numai şi numai din causa relei lui întocmiri. Din nenorocire, condiţiile economice nu tocmai bune, aQ înrăit şi mal tare situaţia, care era rea în sine, aşa că Ia sfirşitul anului 1897, budgetul In chestiune prezenta, după ultima dare de seamă a tesaurulul, un deficit de lei 14.000 000 in cifre rotunde. De astă dată, înşelăciune, eroare, nu mal putea fi. Ministrul de finanţe era obligat ca să ţină seamă de această rea situaţie In întocmirea noului budget pe anul 1898—99, sub pedeapsa de incapacitate şi chiar de rea credinţă. Vădit că era dovedit că creşterea nemăsurată anuală a chelluelilor Statalul, fără crearea de resurse corespunzătoare, este un adevărat pericol. Dar Gogu nu este degeaba colectivist! In 1897-98 el crescuse cheltuelile Statului cu cinci milioane. De astă dată el urcă acele cheltuell cu şeapte milioane. Cu alte cuvinte, în doul ani cheltuelile Statului aO fost ridicate cu patru spre-sece milioane, lucru, da"ă nu ne înşelăm, fără precedent încă. Să se noteze, guvernul are la sfîrşitul anului 1898-99 a acoperi nu numai deficitul care va rezulta din gestiunea acelui an, dar şi acela care rezultă deja din exerciţiul anului trecut. La acest deficit, care în total va fi cel puţin de 15 000.000 Iei, cu ce face faţă d. Cantacuzino? Cu vre-o cinci milioane de resurse noul, create din taxa de consumaţie asupra zahărului, din ridicarea taxei asupra alcoolului, efectuată în 1895, şi din cîte-va mici venituri. A!.. ştim că d-1 Gogu Cantacuzino ţine ca o rezervă preţioasă, profitul ce va rezulta din conversiune, dacă se va face conversiunea. De cît, beneficiul conversiunel nu va putea nici odată face alt-ceva, de cît cel mult să acopere un deficit creat, nici decum însă nu va justifica întocmirea bugetului rătk făcută de la început. La colectivişti ori un discurs mincinos de la Dacia, ori o echilibrare falşă de buget, e tot-una. FIASCO CONVERSIUNEI Guvernul liberal a suferit un fiasco ru mult trîmbiţata conversiune. Pentru {ară, ne pare răii, foarte rău. Creditul Romînui, mulţumită priceperii şi abnegaţiuniî guvernului de la 1871 76, a mers necontenit ridieîndu-se pînă la nenorocitul regim de astă-si, care pare menit să strice tot ce au muncit gene-raţiunl întregi. Cu toată părerea de răii insă, trebuie să ne îndeplinim datoria de a spune ţării adevărul. După cum se ştie, guvernul a pre-zintat Corpurilor Legiuitoare şi le-a făcut să voteze un proiect de lege pentru convertirea a trei datorii (renta perpetuă 5 la sută 1875, obligaţiunile ru rate 6 la sută 1880 şi renta amortibilă 5 la sută 1881—88) în sumă de 446 milioane 751 de mii 500 lei. Faţă cu destrăbălarea in care a adus regimul liberal finanţele publice, fruntaşii noş'ri au exprimat, atit în Senat cît şi în Cameră, îngrijiri în privinţa succesului acestei operaţiuni. Guvernul însă şi presa Iul îşi făceau un titlu de glorie cu conversiunea şi pretindeau să închidă cu dînsa gura tuturor. Temerile ce existau au căpătat o primă confirmare în faptul că auvn-nul, care se lăudase cu o conversiune de aproape o jumătate de miliard, n’a făcut emisiune de cît pentru o sut&ă de 180 milioane. Şi cum în această sumă intră şi un împrumut de 75 de milioane, conversiunea adevărată se reduce la 105 milioane. E cam mere distanţă de la 446.151.500 lei la 105 milioane... Dar nu e numai atit. Subscrierile pentru aceste 180 de milioane aii mers foarte gren. Cu toate silinţele ce şi-a dat guvernul ca să nu se ofie nimic înainte de sărbători, totuşi nu s*a putut ascunde că guvernul a suferit un fiasco. Ori cît de trist ar fi pentru ţară, lovitura aceasta nu se pu-ea evita. Un guvern care de trei ani de zile încurcă finanţele publice alcătuind bud-Q*te falşe şi îngrăşind pe partizani în dauna Statului, nu poate ajunge la alte rezu'iate, chiar cînd face străinilor concesiuni ^e maf mari. Fiaszul conversiunii e un avertisment aspru despre ceea ce ne aşteaptă dacă regimul liberal va mai fi tolerat. SITUATIUNEA POLITICĂ | Intimidările gnvernnlnf. — Confesiunile unul Knvernamental. — Flascul d-lnl Gogn Cantacnzino. Intimidările gnvernnlni De vre-o sece zile s’a produs o linişte relativă în viaţa politică, care se datoreşte parte vacanţelor de Paşti, parte reacţiunei fireşti ce s’o produs după o luptă atît de înverşunată şi atît de obositoare dintre fracţiunile liberale. Şi în aceste clte va sile de acalmie relativă, lumea şi mai beligeranţii, au avut ocazie să reflecteze asupra situaţiunei, asupra campaniei trecute şi viitoare. Aceste reflecţiuni au fost desastroase pentru guvern, care abia acum a putut vedea ceva mai limpede ce răspundere grea şi-a luat prin seriile de nelegiuri pe cari le-a săvîrşit in timpii din urmă, Şi guvernamentalii au înţeles mai bine cită forţă morală are opoziţia liberală faţă de dinşii. Numai ca o urmare a acestor reflecţiuni se poate socoti svonul răspîndit în cursul vacanţelor de fanaticii guvernamentali, că în curînd guvernul va disolva Corpurile Legiuitoare. Evident că acest svon are un îndouit scop: pe de o parte a intimida pe guvernamentalii, cari nu sunt mulţumiţi de tovărăşia Sturdza-Gogu Cantacuzino, pe de alta a ameninţa pe drapelişti şi a i sili să renunţe la campania lor antiguverna-mantală. Ţinem însă a accentua că svonul despre disolvarea Corpurilor Legiuitoare, continuă a fi răspîndit cu multă insistenţă de către unii deputaţi guvernamentali. Confesiunile unul gnvernamenial Cum că sentimentul majorităţii guvernamentalilor este desastros pentru guvern, o dovedeşte în de ajuns următoarea convorbire pe care am avut’o cu un guvernamental de nuanţă procopistă• — Nu cred că guvernul va putea s’o ducă mult, căci deşi în parlament are majoritate, dar e o majoritate nu devotată, nu convinsă, ci de ccmplesenţă. Şi această majoritate e foarte demoralizată în urma înverşunatului răsboiu dintre guvern şi drapelişti, căci fie-care cîntăreşte de o potrivă pe d-nii Sturdza şi Aurelian, pe G.Cantacuzino şi Costinescu, pe Ferechide şi Las-car şi mulţi, foarte mulţi, aii îndoeli, cari dintr’aceştia sunt mai de seamă. Această îndoieală, care cuprinde pe mulţi, este cea mai evidentă probă de moralul foarte redus al guvernamentalilor. — Dar în afară de aceasta,— continuă acelaşi deputat guvernamental, — mai este o cestiune şi mai gravă In provincie guvernul şi partidul său sunt discreditaţi. D voastre aici în Bucureşti nici ideie n’a-veţi de nemulţumirile adinei ce sunt in provincie; de puternicul curent ce s’a produs în contra guvernului; de sărăcia cea mare ce domneşte pretutindeni şi de’care e învinovăţit, pe drept saii pe nedrept, guvernul ! Eu, guvernamental, pot să afirm, că dacă mîine s’ar face alegeri generale, s’ar întimpla minunea ne moi văzută in ţara romtnească, ca guvernul să fie bătut în alegeri. In Teleorman, Vlaşca-, Ialomiţa, Iaşi, Botoşani şi Roman, guvernul ar fi aproape zdrobit în caşul unor alegeri apropiate, atît de mari sunt nemulţumirile. Flascul d-Inl Gogn Cantacuzino Drept consecinţă a situaţiei politice, a crizei agricole şi financiare din ţară şi a situaţiei internaţionale, guvernul a suferit un mare fiasco cu mult trimbiţata conversiune şi cu împrumutul de 75 milioane. In ţară, aproape [nimeni n’a subscris nici un ban pentru conversiune şi pentru noul împrumut. Se ştie că conversiunea făcută de guvernul conservator s’a acoperit aproape de zece ori în ţară De a stă-dată nici chiar instituţiile publice n’au ajutat această operaţiune. Aşa, Camera de Comerţ din Iaşi, care are un fond de aproape 50,000 lei, plasat în rente de Stat de 5%°, a decis în unanimitate să nu subscrie nimic la conversiunea rentei, ci pentru suma de 50.000 lei să cumpere scrisuri de-ale Creditului Rural t o îndrăzneală Declaraţia d-lul Lascar Cafargia a enervat grozav pe colectivişti; dovadă despre aceasta, e nevoia ce o simt de a vorbi meretl de dlnsa. Ar vrea să facă pe lume să creadă că actul acesta nu are ni-I o valoare; şi prin învierşunarea cu care 11 critică dovedesc tocmai contrariul iar criticele ce fac declaraţiei şefului nostru arată că şl afl pierdut cu desăvLşire rostul. In adevăr, ce alta dovedeşte imputarea făcută prin Voinţa de Ia 4 Aprilie, că conservatorii nu mal vin înaintea ţării cu absolut nici o fâgăduială şi chiar cu nici un fel de program ? «Nimic nu se mal vorbeşte—zice Voinţa www.dacoromanica.ro —In declaraţiile lor de ceea ce ar avea de gînd ei să facă la guvern, la care se simt împirsî de «puterea favoarel populare». Trebuie să-şi ti pierdut liberalii cu desă-vîrşire capul, pentru ca să ne facă o asemenea Imputare. Cine vorbeşte de făgăduieli şi de program ? Partidul liberal ? D’apol bine, pare că de trei aul de zile aproape, asistăm, împreună cu întreaga ţară uimită, la călcarea în picioare a faimosului program de la Iaşi şi a tuturor fă-găduielelor şi angajamentelor din opoziţiune ale acestui partid. Desfiinţatu-s’a legea maximului ? Desfiin-ţatu-s’a jandarmăria cea «sugrumătoare de libertăţi ?» Schimbatu-s’a organizarea dată de noi comunelor şi judeţelor, organizare despre care se zicea să suprimă orl-ce viaţă locală ? Desfiinţatu-s’a legea minelor ? Aplicatu-s’a programul de la laşi în privinţa votului universal, In privinţa conducerii alegerilor, în privinţa descentralizării, în privinţa impozitelor, în privinţa cheltuielilor Statului, în privinţa amortizării datoriei publice, In privinţa Bisericel, etc. etc., etc. ? Partidul liberal nu are dreptul să vorbească de programe. El nu are dreptul să pretindă dela alţii făgăduieli şi angajamente. Liberalii suni faliţi politici, faliţi fraudu-loşl; şi faliţii frauduloşl trebue să şl ascundă capul, iar nu să vorbească de creditul altora. Dar e măcar adevărat că conservatorii nu spun nimic despre ceea-ce att de glnd să facă la guvern ? Criticele zilnice făcute gestiunii financiare şi administraţiunil regimului liberal, înjosirii la care acest regim a adus parlamentarismul şi nedemnităţil pe care o arată în politica externă, spun destul de clar ce aîî conservatorii de gînd să faeă la putere. Alîta şi încă ar fi de ajuns. Căci va trebui o muncă colosală pînă să se Îndrepte neghiobiile şi ticăloşiile regimului actual. Dar liberalii uită că, siliţi a reintra în arenă şase luni abia după plecarea noastră de la putere, şeful nostru, d. Lascar Ca-targiu, în cuvîntarea sa de la 21 Aprilie 1896, la întrunirea intimă a partidului conservator, a indicat clte-va reforme pe cari le vom face cînd vom avea puterea. Imputlndu-ne că nu spunem ce avem de glnd să facem, organul partidului liberal e şi mincinos, şi neruşinat. DIN STREINĂTATE Războia sau pace ? Senatul Statelor-Unite a adoptat cu 67 voturi contra 21 resoluţia comisiunil afacerilor străine cu un amendament prin care se recunoaşte republica cubavă. Aceasta hotărire va trebui să fie pusă de acord cu resoluţiunea votata de Cimeră, pentru a se face o rnsoluţiune unită a ambelor adunări, singura care poate sili pe preşedintele re-publicel să lucreze. Iată textul resoluţiel votată de Camera : «Se hotăreşte : C4 răsboiul ce există intre Spania şi poporul Cuban a fost dus de Spania violind Intr’un mod flagrant legile răsboiulul civilisat, într’atit In cit a si-andalisat lumea şi a creat o stare de lucruri devenită intolerabilă ; «Că toate sforţările diplomaţiei pentru a pune capăt acestei stări de lucruri ati căzut ; «Că poporul diu Cuba este de drept şi trebue să fie de fapt liber şi independent; «Că preşedintele să fie, prin presenta, auto-risat şi invitat imediat să facă să înceteze ostilităţile la Cuba şisft-I asigure un guvern stabil ; «Si să Se invitat să întrebuinţeze forţa de uscat şi de mare a Statelor-Unite pentru aceet scop». Resboinl Rezoluţ:unoa votată de Senat va trebui să fie trimeasă Camerei care. fără Îndoială, va menţine pe a sa. O conferinţă a comisiunilor ambelor Adunări se va Întruni atunci pentru a face din ambele texte unul singur şi acesta va fi obiectul unul nod vot. _ E probabil că plnă să se sjuDgă la a-eet re-sultat vor trece mal multe zi'e, că-I deja Agenţia Eeuter anunţă ca membrii AdunârtI deputaţilor vor protesta contrahotărtrclSenatului de a se recunoaşte guvernul insurgenţilor cubani. Dacă în fine se vor pu'eauni cele două tex'e noul text va fi comunicat guvernului din Madrid şi, după cit se crede această comunicare va fi Însoţită de o declar.ţi# afirmînd că pre-sidentul va Întrebuinţa forţa pentru a pune în executare mandatul sătl dacă Spania n’are propuneri de făcut în sensul reioSuţiuneî. Această declaraţie va fi ultima intsrvenire a Statelor-Unite înainte de complecta şi definitiva ruplură. Atunci vom avea răsboiul. Republica cubană Senatul a adoptat amendamentul d-lul Tur-pie prin care Statele-Unite recunosc Republica Cubană, adică, actualul guvern provizoriu al revoluţionarilor. Da şi se creda că adunarea deputaţilor va protesta In contra acestui amendament, se poate totuşi ca numai votul Ssnatulul să pjoducă aşa încordare In rel-ţiile dintre Spania şi Statele-Unite în cit resDoiuî să ss declare mal cnrlr.d de cum se crede Forelgn TRIBUNA LITERARI „Paştile fâră prihana” — Fragment «linlr'nu roman — ... Zadarnic ! Desiluzia sftşieîoare pe care o încercase anul trecut, sub vastele bolţi ale Mitropoliei, îl dobora şi aici, în bisericuţa bătrînă a satului natal, şi cu atît mal greă cu cit alergase de la oraş, ca la o ultimă speranţă, sub acest acoperfimlnt de şindrila învechită, Intre pereţii ac< ştia plini de imagini şterse, afumate şi plini de crăpături astupate ici colo cu var, alb odată. Şi, pe clud afară clopotele răsunai! şi în-năuntru preotul şi dascălii cîntafl glasurile înviere!, cu cită strlugare de inimă şl aducea aminte Miron, de sfintele sensaţil pe care ztua de Paşte i le dăruia odinioară !.,. Se vedea iar la noaptea sfintă aluvierel, aşteptată în post şi mătănii atîtea săptă-mînl, cum era trezit din somn de maică-sa, cu vorbele nepreţuite: — Scoală puiu mami<, să mergem la biserică !... Şi crin se scula de vesel, şi cum gîudul Sfintei sărbători, făcea să-I pară toate din prejur, noi, pline de solemnitatea măreaţă a zilei ! Apa cu care se spăla, şi In care tradiţionalul oti roşu era pus din vreme, prosopul pe care se ştergea, apoi priminelile noi şi hainele... Oh! hainele acelea pe care le rîvnea de săptămtnl, acum avea să le îmbrace pentru lntîia oară. Şi i se părea că din ştofa lor nouă, se exala un parfum ciudat, nedefinit care aducea întru cît-va cu miresmele sacre. In noul lui costum se simţea altul, mal noii, mal serios, mal tainic, ceea-ce ’l făcea fâră voe să devie gînditor, să-şi ia un aer mal solemn, mal grav. Apoi cu toţii porneai! Ia biserică. De şi drumul de la el pînă la Casa Domnului nu era mare şi 1 petrecuse de atîtea o.I, dar în noaptea aceea nu ştifi cum i se părea ca nici odată. Pretutindeni solemnitate ; toate lucrurile păreai! pătrunse de dînsa: arborii, casele, acrul şi stelele nopţel. Iu toate parVă se făcuse o schimbare; aveaţi înti'insele ceva nofl, şi misterios, o misteriositate purificatoare, plină de sfinţenie. împrejurul săfl i-se părea că începs o viaţă nouă şi curată. Totul era nofl şi curat. Casele văruite din ajun, curţile măturate, sătenii toţi în haine da Paşti ca şi dtnsul, biserica plină de luminări puse a-tunel întll, şi odăjdiile preotului asemenea— câel pe acestea părintele Şerban nu Ie îmbrăca de cît In ziua învierii. Şi cînd începea slujba... Doamne, ce fiori plini de Înălţare, ce desfătare mistică ’I legăna sufletul ! Nici o dată nu ciula părinteie Şerban atit de frumos şi nici dascălul Ioniţă nu ştia mal bine glasurile. Eraţi amîudoul bătrtnl, uitaţi de bătrlnl, dar In imnul triumfător al înviere!, păreaţi că ati renăscut, că le-a Înviat şi lor apusa căldura a tinereţel. Şi in ochii tuturor era o alta privire, o bucurie adlncă şi luminoasă, care le însenina fala arsă de soare, bătută de ploi şi de nevoi Străvechile clntărl ale Paş'ilor U transportat!, In deosebi insă trei: *Christos a înviat», care avea attta solemnitate atlta Dumnezeire într’losul in cit sufletul Ini Miron părea că prinde aripi şi se înalţă în sferile divinului Mlntuitor al omenirel. A-po!: «Ziua înviereI» una din cele mal frumoase «catf vasil» plină de îndemn la viaţă şi veselie : . . . «Ziua Invierel să ne bucurăm şi să ne luminăm noroade : Paştile Domnului, Paş-tile : că din moarte la viaţă şi de pe pămlnt la ceritl, Christos D zetl ne-ati trecut pe noi cel ce cîntăm dotare de biruinţă». Oh ! cîntarea aceasta, zisă stih cu stih de fie-cara strană, cum îl înneea sufl-dul îc-tr’o bucurie vagă, plină de religiositate mistică, cu îl purifica şi'l făcea să se simţă vrednic de Sfinta împărtăşire pe care avea s’o ia la urmă, după sfîrşitul slujbei. Şi mal eratî frumoasele s'ihurl dela «S'a-voslovenie», cele cart mal bine ca ort-care altele, caracterizat! serbătoarea şi exp'i aQ simţimintele care pătrundcad pe cel veniţi «Paştile cele sfinţite astăzi nouă s’aQ arătat: Paştile cele nouă şi sfinte; Paştile de de taină; Pastile cele prea cinstite, Paştile Iul Chr. isbăvitorul; Paştile cele fără prihană; Paştile cele mari; Paştele credincioşilor; Paştile care aâ deschis nouă uşile Raiului; Paştile cele ce sfinţesc pe toţi credincioşii..^ Şi era In glasul bătrlnulul dascăl atlta căldură, clnd ciuta aceste stihuri, şi atîta solemnitate răsplDdeail ele în mulţimea oamenilor care ascultai! tăcuţi, cu luminările In mină, cu frunţile plecate, In cit Miron, străbătut de cel mal calzi şi mal curaţi fiori al credinţei, simţea că-1 podideai! la-crămile de atlta plăcere Întinsă, şi stih cu stih le repeta în sine exaltat de voluptatea misticului inconştient. Dar glasul clopotelor, serbătorind învierea ? Era un alt sunet, un alt timbru In glasul lor şi toaca era mal resunătoare, iar ciod la Evanghelie bătaia In toacă se a* mestecă la olaltâ cu glasul clopotelor, lntr o grabă veselă, sburdalnică, Miron din strana unde stetea lingă maică sa, era răpit cu desăvlrşire; II veneafl leşinuri... Din creştet şi plnă la călcîitt nu era un locşor într’in-sul care să nu vibreze, nu era o fibră care să nu se înfioare de emoţia sfîntă a exaltării religioase... Şi acum? De clţl-va ani, de clnd Îl prinsese nostalgia după emoţiile acelea, zadarnic a alergat, pe la bisericile din Capitală, In noaptea Invierel... Seusaţiile acelea nu îe-a mal simţit. Glasul preoţilor era alt-fel şi muzica după care corurile clntafl învierea, i se părea o profanare. Nicăerl căldura de altă dată, nicăerl «Paştile cele frumoase, Paştile fără prihană...» Lipsea focul sfint, lip: ea credinţa fierbinte. Corurile făceaţi muzică, nu se rugaţi... Cel care le îndemna să cînte era maestrul, nu era chiar propriul lor suflet... Ii plăcea mal mult, In noaptea Invierel să umble pe străzi, şi să lnglne singur clntările pe care Ie ştia şi pe glasul In care le auzise altă dată. Acum venise la ţară, In satul lui să găsească ceea-ce părăsise odinioară, dar n’a mal găsit. Preotul Şerban, dascălul Ioniţâ nu mal erafl! In locul lor un clntăreţ şi un preot, amlndoul tineri, clntati cu multă meşteşu-gire, dar glasurile lor răsunaţi zadarnic sub bolţile bătrlne. Solemnitatea de altă dată nu mal era ; umilinţa şi bucuria nu mal eraă; Paştile cele frumoase, Paştile eele fără prihană, dispăruseră... Era ceva care lipsea In toate acestea dar pe care Miron, nu o înţelegea. Şi-şi simţea sufletul atlt de încărcat, şi atlta durere II ardea inima, că trebui să iasă din biserică, aproape pllnglnd, spre a se mal răcori In aerul tare al clmpiel... — Ce s’a schimbat în toate acestea ? se Întrebă el, clnd ajunse la marginea satului. Efl m’am schimbat, safi lumea din prejur e alta ?... Şi de ce nu mal efl să simţ durerea acestei pierderi?... Al. Antemlreanu. EAFOBMAŢII MM. LL. Regele şi Regina, au fost în-tîmpinaie la Vt la Angiolina din Abba-eia de cătră AA. LL. RR. Ducele regent şi Ducesa de Luxemburg. Din Nizza ni se telegrafiează, că preşedintele Republicel fran ese, d. Felix Faure a făeut Duminieca trecută o visita AA. LL. RR. Principelui şi Principesei României la Vila Fobron. O oră după ace8taPrincipele Fer dina* d a împoiat visita preşedintelui Republicei francese. Aflăm că d. Christu, prefectul judeţului Vlaşca, a retuşat categoric propunerea d-lul Ferechide privitoare la transferarea sa la Teleorman. «Agenţia Romlnă» ţine să ne vestească că d. Ionel Brătianu a fost decorat tu marele cordon al «Medjidiel» de cătră Sultan. Trăiască Sultanul t In atelierele şcoalel de arte şi meserii s’a Început eonfei ţionarea a nouilor stupi, sistem Hermes fabricaţ, din trestie şi a-vlnd trei etajnrl deosebite. Aceşti stupi vor fi vlnduţt amatorilor pentru preţul de 8 lei 50 bani bucata. In urma propunerei făcute d. dr. Gh. Popovicf in Reichsrathul din Viena, guvernul austriac a dat ordin ca de acum inainte moşiile din Bucovina ale «Fondului religionar», ad fie arendate nu arendaşilor străini, ci ţăranilor in parcele mici. Alegerea de la Iaşi Candidatura d-lul general G. Mânu la co legiul al II-lea de Iaşi, In locul regretata lui M. Toni, inspira serioase îngrijiri colectiviştilor, atlt la centru cit şi în localitate. In această alegere, care va avea loc la 9 Maifl viitor, d. general Mânu are toate şansele de reuşita. Ea va avea caracterul unei adevărate manifestaţiunl, In contra regimului, cu atlt mal semnificativă, cu cit din acest colegifl fac parte mal toate profesiunile liberale,—avocaţi, profesori, medici, ingineri, etc. *% Oculta locală a recurs la diferite terii puri, pentru a preveni pericolul unei ruşinoase şi compromiţătoare căderi. Ea s’a adresat d-lul A. D. Xenopol, cunoscutul profesor şi autor al Istoriei Ro-mînilor, oferindu I candidatura la acest colegifl. După cum se ştie, d. Xenopol a refuzat. D. Pândele Zamfirescu, sub-directorul Creditului diu Iaşi, căruia de asemenea i s’a oferit candidatura, a refuzat de asemenea. Tot refuz, şi cel mal categoric, a Intim-piuat colectivitatea şi din partea d-lul G. Crupenschi. Toate argumentele ocultiştilor nu afi putut convinge pe d. Crupenschi, care a opus refuzul cel mal energie la propunerile lor. # # , Acum In urmă se vorbea că ocultiştii locali ar avea intenţia să susţină candidatura d-lul dr. C. Botez, cunoscutul chirurg J.a colegiul II-lea de Iaşi. Nu s’a luat însă nici o hotărîre de teamă de a nu se înlimpina iarăşi refuzul de mal înainte. Ceea ce e sigur, plnă astă-zl, e că colectiviştii nu aii Încă un candidat, pe care să 1 opună candidaturel populare a d-lul general G. Mânu. In urma unei meschine Intrigi, d. V. Brătianu, directorul regiei, a Înlocuit pe d. Van Saanen, un Integru şi conştiincios funcţionar. D. Van Saanen e vechifl funcţionar la regie. Prefecţii de Iaşi, d. V. Gheorgliian, şi de 3otoşanl, d. G. Morţun, se află In capitală. D. Gbeorghian va profita de prezenţa sa In Bucureşti, pentru a se Înţelege cu guvernul asupra unei candidaturi la colegiul al 2-a de Senat din Iaşi. Se ştie că primăria de Iaşi a Încheiat un contract cu d. Paianu, pentru studiul alimentarei oraşului cu apă. Ivindu-se neînţelegeri Intre părţile con-tractente, d. Paianu va intenta proces comunei Iaşi. Reclamantul pretinde In total suma de 800.000 lei. Ministeriul de domenii va aduce anul aceasta mal multe automobile, care vor fi utilizate pentru transportul călătorilor la băile Statului din Govora. D. Stolojan ţine să fie In curent cu nouile invenţii. Un ziar conservator Lumina, a apărut în Craiova, pentru a lupta în contra regimului. Cu ocazia serbărel zilei de 8 (15) Maifl, liga culturală din Craiova pregăteşte mari serbări. După serviciul religios, va avea loc o procesiune şi un meeting. Ministrul de domenii a primit Stmbătă, 4 Aprilie, un protest din partea mal multor membri al camerei de comerţ din Galaţi, contra d lui inspector C. Băicoianu. D-nil membri se pllng în contra mijloacelor Întrebuinţate de inspector pentru alegerea d-lul P. Papadopol ca preşedinte al camerei de comerţ. El declară că demisiunile stoarse de d. B icoianu sunt nule şi că semnâturele lor afl fost smulse prin fraudă şi frică. Inundaţiile Din Botoşani ni se telegrafiază că rtul Suceava a revenit în albia sa. Şiretul s’a revărsat, trecind peste şoseaua judeţiană, pe o întindere de 1.0 metri. Pagube şi accidente pînă acum nu sunt. S’au scos locuitorii pentru apărarea podului. • Terasamentul liniei ferate, de Ungă Le-orda, este refăcut, pe-0 întindere de ISO metri. Jilava, debordind, a inundat peste 400 hectare imaş, aproape de gara Truşeşti. Comunicaţia este întreruptă între Truşeşti şi Mîşcăteni. Başeul s’a revărsat pe imaşul tîrgului Stefăneşti. Prutul vine cu furie: pînă acum nu a eşit însă din albie. Coiigresul anual al tutulor medicilor din ţară este fixat anul acesta în Capitală pentru zilele de 10 şi 11 Mal. Comitetul asociaţiunel medicale a luat hotârirea să intervie pentru a se elibera bilete de liber parcurs d-lor medici din provincie pentru ca să poată lua parte la congres. Focnl din str. Dreaptă Un incendifl s'a declarat aseară pe la orele 8 şi jum în casele din strada Dreaptă No. 4. , , . . Focul, luînd naştere de la un coş al bucătăriei şi comuniclndu se In pod, ar fi luat proporţii mari dacă n’ar fi fost imediat observat de sergentul postat pe stradă care a dat alarma. Pompierii afl sosit îndată şi ast-fel focul s’a putut stiDge fără să pricinuia că pagube mari. Casele sunt ale d-lul RabinovicI, cunoscutul pînzar din str. Lipscani. De clte-va zile, un frig simţitor domneşte asupra Capitalei. Termometrul s a scoborit la -t- 5° şi cari nu şi-afl lnstreinat Încă baboanele, afl fost nevoiţi să le reia. Putem adăuga, cu prilejul acesta, că In Moldova, a căzut chiar zăpadă. La Dorohoifl, stratul cu zăpadă e de trei degete. Serbarea învieret o fost oficiată Sinţ-bătă noaptea, după programul obicinuit. Cind I. P. S. Sa Mitropolitul Primat a intonat Christos a fnviat, 101 de tunuri aii răspuns din dealul Spirii. Toate personagiile oficiale au asistat la serbare. Atragem deosebita atenţiune a cititori lor asupra dărei de seamă a crimei în grozitoare din cafeneaua Niculescu precum şi asupra furtului de la gara de Nord dări de seamă publicate la rubrica «diverselor». Cunoscuta artistă, d-na Aristiţa Roma-nescu, a plecat la Iaşi, unde va da o serie de representaţiunl. Prima representaţie va avea Ioc In seara de 8 Aprilie, cu piesa Horo şi Leandru, traducere de d. Haralamb Lecca. Doctorul Anghelescu, fost intern al spitalelor din Paris, primeşte consultaţiuni de la 6—7 seara Str. Sălciilor, 4 bis. Ştiri economice Bilanţul societăţel de asigurare Patria, la 31 Martie a. c., se soldează cu 1.717.098 lei la activ şi pasiv. Profitul anului 1897 este de 87.293 lei. Streinii despre un Român Ziarul National Zeitung din Viena se ocupă într’un prim articol, care cuprinde toată pagina primă, cu biografia d-lul profesor dr. Thoma Ionescu, al cărui portret, foarte bine reuşit, este reprodus In pagina primă. Iată aprecierile ziarului vienez: «Prezentăm astă-zl cititorilor noştri portretul unul bărbat şi nu ne costă multă muncă ca să stârnim simpatii pentru densul, căci din trăsurile feţei sale reese acea seriozitate bărbătească profundă, acel naturel jovial, care cucereşte toate inimele. Thoma Ionescu, profesor de anatomie topografică şi chirurgie la Universitatea de medicină din Bucureşti s’a născut la 13 Septembre 1860 în Ploeştl (România). După absolvirea liceului In anul 1878 se duse la Universitatea din Paris, ca să studieze medicina şi dreptul. In 1882 luă licenţa în drept şi în cursul aceluiaşi an fu primit ca extern la spitalele din Pnris. (Anatomia şi chirurgia afl tost de aci înainte studiile de predilecţie ale tînărulul Ionescu, care încă ca elev a atras atenţiunea profesorilor prin talentul sfltt extra-ordinar şi prin extra-or-dinara sa putere de muncă. După ce cât-va timp lucră ca intern şi ca asistent anatomic în spitalele din Paris, fu numit In 1891 pro-sector la facultatea de medicină şi se dedică cu totul studiilor chirurgicale. In 1892 primi de la Academia de medicină din Paris premiul de 5000 lei, (pentru lucrările sale, care afl contribuit mal mult în cursul anului la progresul ştiinţei chirurgicale) şi fu promovat ca doctor în medicină, avend deja o reputaţie ştiinţifică. In acelaşi an Ionescu, care la 1889 obţinuse dreptul de cetăţean francez, fu trimis de către guvernul francez, In Germania pentru ca să studieze la Universităţile de acolo instrucţia în anatomie. In anul 1894 înfiinţându-se la facultatea de medicină din Bucureşti o catedră de anatomie topografică şi chirurgicală, juriul hotărî cu unanimitate să propună pentru această catedră pe sârguitorul şi talentatul compatriot, în urma meritelor sale ştiinţifice,—şi Ionescu a fost numit în 1894, prin decret regal, profesor de anatomie topo grafică şi chirurgicală, de chirurgie chimică şi director al institutului anatomic şi chirurgical. ; . Dintre lucrările sale publicate cităm tratatul sflfl asupra peritoneulul şi a intesti-tinelor. Descrierile sale asupra duodenului sunt privite ca model In Franţa ca şi In cele-l’alte ţări. Sunt de asemenea cunoscute lucrările sale asupra herniilor retroperito-neale, premiate de Academia franceză. Mal multe cavităţi poartă numele Ionescu (buzunarul Ionescu, Fika Ionescu, etc.). Toţi autorii recunosc meritele sale asupra ,seg-mentelor rectului. Ionescu şi-a publicat rezultatele exploraţiunilor lntr’o revistă din Paris, pe care o scoate împreună cu Poi-rier, Charpy, Prenant şi Nicolas. La congresul de chirurgie din Paris Ionescu a cetit studiul sfitt asupra tratamentului hemoragiilor pulmonare, resecţiuuel uretrel şi rinoplastiel totale. Dorinţa arzfltoare de a servi patriei sale ’l făcu să scoată la Paris In limba franceză «Archiva ştiinţei medicale», al cărei director este, şi care nutnflrâ intre cel 66 de colaboratori somităţile medicale germane, engleze, italiene, spaniole şi române. Afară de aceea dirigează şi «Revista chirurgicală» care apare în Bucureşti. . La congresul de chirurgie din Paris, Ionescu împărtăşi studiile sale asupra sple-neetomiel, asupra resecţiunel totale şi parţiale a nervului simpatic celebrai, asupra epilepsiei şi tratamentului prolapsului uteric. Iu 1897 publică In principalele reviste medicale din Germania tratate asupra epilepsiei şi In Octombre acelaşi an a ţinut o senzaţională conferinţă la congresul diu Paris asupra tratamentului chirurgi al al boalel Iul Basedow şi asupra tratamentului glau-cornului prin resecţiunea nervului simpatic cervical. Ionescu a găsit în resecţiunea nervului simpatic cervical vindecarea epilepsiei, a boalel Iul Basedow şi a glaucomulul. Cu modul acesta a deschis chirurgiei moderne un câmp pâuă acum necunoscut şi operaţiunile sale asupra glaucomulul afl avut In toate părţile cel mal puternic resuneL Din toate părţile Europei vin astă-zl bolnavi la Bucureşti, ca să fie operaţi de gla-ucom după noua sa metodă. Depeşile de erî (Serviciul * Agenţiei Rjmîne») Pola, 4 Aprilie. — Trupele austro-urgare, Întoarse din insula Creta, afl fost primite de ministrul de rasboifl care, din ordinul împăratului, le-a exprimat satisfacţia sa pentru disciplina şi ţinuta lor In Creta. Paris, 4 Aprilie. — Colonelul Pauizzardi, ataşat militar italian, a părăsit ieri Parisul. Atena, 4 Aprilie. — Prinţul şi Principesa moştenitori şi Prinţnl George vor pleca Joul la Copenhaga.—Prinţul Ş> Principesa moştenitori vor pleca apoi la Berlin şi Londra. Belgrad, 4 Aprilie. — Se asigură că alegerile pentru Skupştină se va face la sfir-şitul lui Maifl. . Petersburg, 5 Aprilie.—Contele Muraview a primit ordinul Sfintulul Wladimir de clasa a doua. . Palermo, 5 Aprilie.— D. Crispi a fost reales deputat cu 1176 voturi din 1503. Conflictul ispano-american Manifestaţii In Spania Barcelona, 4 Aprilie. — Din causa ultimelor manifestaţiunl universitatea a fost Închisă. . __ ... Malaga, 4 Aprilie. — Mulţimea a rupt pajura consulatului Statelor-Unite şi au tărît-o pe stradă. Geandarmeria face patrule pe stradă. Cadix, 4 Aprilie. — Poliţia a impedieat o manifestaţie ce proiectaţi studenţii, şi a arestat doul din el. Poliţia păzeşte consulatul american. Madrid, 5 Aprilie. — Manifestaţiile continuă în mal multe oraşe din provincie. Pajura consulatului Statelor- Unite laMa-laga s’a pus din nou la loc, în mijlocul protestărilor sgomotoase ale poporului. Geandarmeria continuă să facă patrule. Ministrul de interne a ordonat prefectului din Malaga să acorde satisafacţie consulului Statelor- Unite şi să aresteze pe autorii desordinelor şi manifestaţiilor. Madrid, 5 Aprilie.— Gazeta va publica îo curînd raportul comisiunel spaniole asupra exploziei lui Mâine, demonstrlnd Intr’un mod nediscutabil că accidentul a provenit dintr’o causă internă. Malaga, 5 Aprilie. — Manifestaţiile afl continuat aseară. Gendarmeria şi poliţia afl şarjat pe manifestanţi, cari afl răspuns lovind cu pietre. Clte-va persoane afl fost contusionate. S’afl făcut numeroase arestări. Azi dimineaţă oraşul era liniştit. Resolnţia Senatnlnl american Washington, 5 Aprilie.— Senatul a adoptat cn 67 voturi contra 31 resolnţiunea majorităţii comisi-nnel afacerilor străine, cu un amendament al d-lni Turpfe,recn-nosetnd republica cubană. Madrid, 5 Aprilie.— Consiliul de miniştrii a aprobat transformarea în corăbii de resbel, a vapoarelor companiei transatlantice. Afară de asta a examinat cu deamă-nuntu resultatul anchetei asupra exploziei vaporului Mâine şi a decis publicarea anchetei în Gazeta. Washington, 5 Aprilie.—Senatul a adoptat o propunere suplimentară a d-lul Davis, zicind că Statele-Unite contestă alegaţiunea după care ele ar avea să exerciteze suveranitatea, juridicţiunea şi controlul asupra Cubei. Din contra, Statele-Unite sunt hotărîte să lase conducerea insulei populaţiei indigene, îndată ce s’o termina pacificarea. Camera reprezintanţilor va delibera mîine asupra rezoluţiunel şi propunerilor suplimentare adoptate de Senat. Conflictul intre Senat şi Cameră Washington, 5 Aprilie. — Agenţia Reuter annnţă că se poate prevede nn conflict între Cameră şl Senat; în privinţa cestinnei culmile. Sunt semne cari tac sa se prevadă că se va ridica o mare pro testare în contra recunoaşterii Independenţii guvernului insurgenţilor cnbani de către autoritatea legislativă* Cretanli şi Spania Madrid, 5 Aprilie.—Subscripţia pentru sporirea flotei a atins pînă azi 300,00 pe-setas. Cabinetul colonial din Cuba a trimes Reginei-regente o adresă oferind, fără nici o condiţie, tot concursul său pentru apărarea drepturilor Spaniei libertatea şi re generarea Cubei. Adresa adaogă că'poporul cuban, recunoscător către patria mumă, va fi în tot-d’auna alături de aceasta pentru a menţine chiar cu preţul celor mal mari sacrificii, onoarea şi suveranitatea naţiunei, precum şi liberele instituţiuni ale coloniei. DITBR8B nmCAPITALA Crima îngrozitoare din şoseaua Ba-sarab.—O crimă oribilă s’a săvîrşit Duminica noapte la orele 11 Io cafeneaua Iul Luca Niculescu, din şoseaua Basarab, in următoarele Împrejurări : In cafeneaua Iul Niculescu, se fac Duminicile seara şi sărbătorile un soiţi de serate dansante cunoscute In mahalale sub numele de «complect». Erî seară, în seara Paştelul, complectul din şoseaua Basarab era in floare. ’ Toţi derbedeii mahalalei, întreaga ceată a bătăuşilor şi pungaşilor din Grozăveşti şi mahalalele învecinate şi un mare număr de soldaţi şi sergenţi de la cazarma Malmaieon îşi dăduseră intîlnire acolo şi petrecerea, jocul şi cheful era in toitt. , Pe la orele li din noapte insă, o ceartă te ribilă se naşte intre două tabere din complec şi în clte-va minute, graţie vinului care cursese in abundenţă şi faţă cu temperamentul belicos al frecuentatorilor complectului, cearta a dege-ne at in bătaie. „ . ,. Fraţii Cristache Burduf şi Costică Constanti-nescu Burduf, acesta soldat în regimentul II artilerie, afl provocat scandalul. El s afl luat la ceartă pentru o femee din complect, cu nişte vestiţi bătăuşi, teroarea mahalalei, numiţii Lie Dumitru Ciufu, Pavel Ş efânescu şi Iancu Ma-rinescu Zurbăgeanu. . • , , Cind cearta a degenerat In bătaie, ajutoarele n'afl intirziat să sosească in ambele părţi şi in scurt timp întreaga sală era incăeratâ. Apărătorii bătăuşilor fiind mal mulţi la număr — de partea cea-l’altă In afară de cel doul fraţt, ne fiind de cit un soldat din batalionul II vînătorl numit Ilie Mireu, un lăcătuş din strada Verde Nae Şerban şi un brigadier din artilerie, aceştia simţind că vor fi răzbiţi afl scos armele. Crislache Burduî a scos un cuţit, pe cars il avea asupra sa şi fratele săil Costică, solda’, a scos sabia şi a început să lovească în dreapta şi in stingă, ' Cu o puternică lovitură de cuţit dată Ia pîn-tece, Cristache doboară la pămînt p6 Ilie Dumitru Ciufu cu care se luptase mal mult timp piept la piept. In acelaşi timp fratele săfl Cos-tieă împunge cu sabia pe cel lalţl doul adversar Pavel Ştefănescu şi Iancu Zurbăjeanu în vreme ce cel’lalţl tot cu săbiile scoase ţineaţi piept tovarăşilor de luptă a răniţilor. Răniţi de moarte cel trei bătăuşi aii căzut în nesimţire, scăldaţi în sînge. O groază tex-ibilă copriuse de odată pe toţi vagabonzii din cafenea şi cu toţii se făcură nevăzuţi. Criminalii dispărură şi el; în mijlocul salej de danţ nu mal rămăsese de cît cel trei răniţi Intr’un lac de siDge; unul din el, Ilie Dumitru Ciufu, era chiar în agonie. Poliţia fu înştiinţată. Răniţii aii fost transportaţi de grabă la spitalul Filantropia. Ilie Ciufu a şi încetat din viaţă pe drum. Starea lui Pavel Ştefănescu este foarte gravă, iar cel d’al treilea fiind mal uşor rănit după ce a fost pansat a fost condus acasă. Agenţii poliţiei afl răuşit a pune mîna, peste noapte, după urmăririle făcute, pe doul dintre criminali, pe soldatul C. Constantinescu Burduf şi pe lăcătuşul Nae Şerban, care a fost arestat la domiciliu. Cel l’alţl criminali sunt urmăriţi. Comenduirea pieţei a fost de asemenea avizată pentru a urmări pe soldaţii amestecaţi în bajără. . | | Descoperirea nnnl furt însemnat.— Sîmbătă seara, în ajunul Paştelul, un furt foarte însemnat a fost descoperit la gara de Nord. Ca de obieeifl, in ajunul sărbătorilor mari, Sîmbătă seara, era mare aglomeraţie în gara de Nord. O mulţime d9 călători şi oameni de afaceri mişunau de la ghişet la ghişet şi mişcarea aceasta a ţinut pînă noaptea tîrzifl. Agenţii poliţiei, al căror număr era îndoit pentru acea seară, urmărind mulţimea, observă pe patru indivizi cari aveafi mişcări şi demersuri foarte suspecte. Comisarul gărel. d. Ca’on Teodorian, obser-vînd şi d-sa mişcările suspecte ale indivizilor ÎI dă în urmărirea agenţilor. Pe la orele 11 şi ju u., după plecarea ultimului tren, cel 4 indivizi se îndreptează pe linii in spre magaziile de mică vitesă, urmăriţi de aproape de agenţii secreţi. In dreptul biurou-lul de mică vitesă, agenţii apropiindu-se de dmşil îl arestează şi II aduc la comisariatul gărel. D. Caton Teodorian, începînd cercetările şi observînd răspunsurile încurcate ale indivizilor, capătă convingerea că se găseşte în faţa unor oameni cari ascund ceva şi împinge învestiga-ţiunile sale mal departe. Dind ordin ca să se caute prin toate saloanele gărel. agenţii poliţiei găsesc în adevăr în salonul de clasa II a o ’mulţ me de pachete ascunse s.b o canapea. Desfăoînd pachetele comisarul gărel găseşte iDăuntru o mare cantitate de mătăsuri fiae, broderii de fie, garnituri de rochi, şaluri şi alte multe mărfuri în valoare de peste 12 mii de lei. La început indivizii afl negat propietatea mărfurilor găsite, în urmă însă el afl mărturisit că le-afl cumpărat de la un necunoscut şi că în momentul cind afl fost arestaţi se duceafl la o rudă a lor ca să ia preţul vînzărel 40 lei. Din etreetările făcute în urmă comisarul gărel a constatat că necunoscutul care vinduse mărfurile nu era altul de cit un funcţionar inferior de la vama poştei din gară, un anume C. Fâiniş, care era însărcinat cu paza măifu-rilor cari soseafl din Constantinopol cu destinaţie pentru Europa şi cari rămîneafl o noapte în gară, pînă la plecarea trenurilor respective. Fâiniş, în loc să păzească mărfurile el le vă-muia cum se cade şi fura cantităţi enorme din pachetele cari ii erafl încredinţate. Această operaţiune se fâeea de mult timp, de sigur, căci adesea ori şi comercianţii din Capitală se plîn-geafl de lipsa mărfurilor comandate. Cel patru indivizi împreună cu C. Făiniş aii fost înaintaţi prefeeturel poliţiei în beciurile căreia afl petrecut serbătorile Paştelul. După serbători ei vor fi înaiutaţl parchetului unde se va continua instrucţiunea acestui turt însemnat. Moarte subită. —Astă-noapte, pe la orele il, a Încetat subit din viaţă servitoarea d-lul inginer Popescu, din strada FranzelarI 23, anume Florica, in etate de 30 ani. După declaraţiile făcute de doctorul chemat ca să constate moartea, d. dr. Miron a spus că din cauza încărcSrel prea mult a stomacului, mîncase la prinz peste măsură, un atac de a-poplexie a rupt firul vi6ţei servitoarei. Parchetul, în urma încunoştiiuţârcl, a autorizat înmormîntarea cadavrului. mJdmjtara Omor. — Din T.Severin se anunţă ca primarul comunei Gîrbovâţ, din judeţul MthedinţT, şi-a ucis ajutorul, din causa certei pentru tr’a-şeul unei şosele. Alte umănuntâ 1 psesc. Infectai. — Din Craiova se anunţă că un elev din clasa a IV-a a liceului din localitate, suferind de băş'câ, s’a dus la spitalul Preda, spre a consulta pe doctorul respectiv, care a dispus să i se aplice sonde. Din neglijenţă şi necurăţenie, sonda fiind infectată, a produs infecţie şi nenorocitul elev a murit în 24 ore. NUVELA CUIBUL i Era într’o dimineaţă după Paşti, toată lumea de la Joigny se dusese să petreacă în pădurea Othe. Şi ca toată luinea, plecaţi şi familiile Guitard şi Joublin. Plecaseră cu toţii la 5 ceasuri dimineaţa spre a petrece o zi la aer curat. Ţ) na şi d-1 Joublin aveafl un băiat, iar d na şi d. Guitard o tată. Pe eînd familiele se odihneafl la umbra pădurii, tinerii dispăruseră In desişul arborilor, şi toate căutările părinţilor lor rămăsese zadarnice. Nu e vorbă, părinţii hotărlseră de mult să’I căsătorească, dar or cum, dispariţia asta făcu pe muma fetii să Îngălbenească, iar pe muma tăiatului să roşească. II Paul sosea de la Lyon, unde fusese timp de trei ani să se perfecţioneze In industrie. Clnd tinăra BeDjamina Îl văzu, roşi şi bucuria o cuprinse, căci vedea In prietenul el de copilărie un băiat frumos. Cu toate astea părinţii lor nu putuseră afla dacă legătura copiilor era o simpla prietenie safi iubire; de aceea dînşii hotarl-seră să facă această petrecere, gtudiudu-se că poate vor afla adevărul. . Pe clnd erafl aproape de pădure şi urcaţi coasta, părinţii Îndemnară pe cel doul tineri cari mergeafl Înainte, să-şi dea braţul. DinşiI nu aşteptară ss fie rugaţi. Şi puţin după aceea el dispăruse. IU Toţi alergară priu pădure să-l caute şi din toate părţile se anzeafl strigînd : __ El, Paul! Benjamina ! - — El, Benjamina ! Paul! www.dacoromanica.ro IPOCÂ » Apoi groaza îl apuca pe toţi de teamă să nu se fi înttmplat vre-o nenorocire copiilor. Teama era şi mal mărită prin faptul că jurnalul din acea localitate povestea că în pădure se ivise o turmă de mistreţi, cari prăpădeai! totul. Oare aceste animale nu mîncaseră pe cel doul tineri ? Femeile vedeai! deja pe cele două o-drssle ale lor în gurile mistreţilor. . . Un prieten care însoţea cele două familii, se sculă de odată după un trunchiăpe care şedea şi zise : — Jur că nu mă întorc acasă pînă ce nu i ol găsi vil ori morţi! Apoi dispăru în pădure. IV Pe cînd toţi începuseră a căuta din noii, de odată apăru prietenul care sufla greii şi alerga. — Ce e? ce e? întrebară toţi. El, rîzîod şi suflînd, spuse : — Să nu’l turburăm ! Ah !Ce plăcut spectacol ! Ce drăgălaş tabloă . Tablofi ?Speetacol ? Ce voi să zică dînsul ? Prietenul Bordereau, funcţionar la o casă de bancă, se trîuti jos pe iarbă ostenit, a-pol se sculă şi luă pe toţi după el. Ajunseră pe marginea unei vâlcele, care era acoperită cu flori. Din fundul văii, Paul şi Benjamina şedeaă pe iarbă. Paul ţinea cu un braţ pe Benjamina de talie, iar cu mina cea-l’altâ stringea mîna fetei. Amînduol, plini de emoţiune, admirai! la picioarele lor un cuib de Pietrusel aşezat în ramurile unor pomişorl. Puişorii din cuib scoteai! capetile lor golaşe către muma lor care sbura speriată în jurul celor doul ti-neil. Hotărltă să-şi apers puii, păsărică se repezi îu cuib şi întinse aripile peste mititeii el. In acelaşi timp şi ca prin instinct, capetile celor doul tineri se apropiară şi Paul săruta lung pe frunte pe Benjamina. D. Bordereau strigă: — Logodiţi!.. Sunt logodiţi!... Si cum d-nil Youblin şi Guitard se priveai! uimiţi, cele două muma ziseră: — Peste o lună căsătorim pe copiii noştri! Aubry-Vezan -----— »I^W !■ — Depeşiie de azî Serviciul «Agenţiei Romîne» Constantinopol, 6 Aprilie.— Se asigură că secretarul Palatului, Djevad-paşa, a fost trimis în misiune specială la Pdersburg în prlvitţa cestiunel candidaturei guvernatorului insulei Creta şi aceleia privitoare la întîrzierile indemnităţii de războiu. El este şi purtătorul unor cadouri pentru Majestăţile Lor ruseşti. Washington, 6 Aprilie.—Cu 179 voturi contra 155 Camera a adoptat o rczoluţiuue ca aceea a Senatului, dar cu un amendament suprlmfnd recunoaşterea independenţii Cubei. ^ Senatul a refuzat să primească acest amendament al Camerei şi a respins cu 43 voturi contra 34, propunerea unei conferinţe cu Camera. Aceasta a respins apoi cu 172 voturi contra 148 propunerea de a primi rezotnţiunlle Senatului şf a adoptat lără scrntin o propunere menţiuînd amendamentul său cerind o conferinşă cu Senatul. Londra, 6 Aprilie. — Agenţia Reuter află că ambasadorii la Washington discută oportunitatea de a face demersuri noul din partea puterilor mari, in scop de a împedica un conflict între Spania şi Statele-Unite. Joiuşl resoluţiunea ambasadorilor va trebui mal lutliti să fie supusă decisiunel cabinetelor lor respective. Nissa, 6 Aprilie. — D. Felix Faure s’a Întors la Paris. La plecare a fost foarte aclamat. _ Petersburg, 6 Aprilie. — D. de Fonton, ministrul Rusiei la Bucureşti, a primit ordinul «Vulturul alb». Cair, 6 Aprilie. — Operaţiunile tu contra dervişilor s’afl suspendat pînă la sflrşitul lui Iulie. ULTIME INFORlAJIUi Citim în ultimul număr al ziarului Mesagerul Brăilei: Astă zi, cînd d. Nicu Filipescu, fiul Brăilei şi iubitul nostru concetăţean şi fruntaş al partiduluIconservator.se află în închisoare din ura şi persecuţia vrăjmaşilor săi politici, cetăţenii brăilenl, cari în tot momentul au inima şi gîn-dul la acela ce face fala partidului conservator şi In special a judeţului nostru, aO găsit ocaziunea de a adresa de Sfintele sărbători a lnvierel. următoarea telegramă d-lul Nicu Filipescu, direct la penitenciarul V ăcăreşti: SIcolae FIHpescn. Bucureşti Penitenciarul Văcăreşti. «Cm inima plină de dragoste pentru line, fiii al Brăilei, iţi zicem astă-zt după obiceiul ţărel: Cristos a înviat. Dragostea şi devotamentul nostru iţi ră-mîn nes himbate, ele neputînd fi stinse di veninul răutăţel ce-ţt arată duşmanii, nici împiedicate de zidurile inchisorei in care te ţin*. Nicolae V. Perlea, fost primar; Ştefan Beloiti, fost drputat; Ion Suditu. fost prefect, primar şi deputat; Nicolae Jaja, farmacist, fost consilier judeţean; Ghiţă Du-mitrescu, avocat, fost deputat; Nicolae Po-pescu, comerciant ; Ştefan Economii, advocat, fost primar şi senator; Petre Alexan-drescu, fost deputat; Camil de Roma, mare proprietar ; Doctorul Constantin Palade ; Angliei Dimitriu, proprietar; C. lotin, avocat, fost senator; Teodor Suditu, mare proprietar ; Constantin Popescu, comerciant, fost consilier judeţean, Nicolae Vîlcu, institutor, fost revisor şco-ar; M. S. Munteauu, comerciant; Nae Chi-vulescu, comerciant, fost ajutor de primar; Iancu Michăilescu, fost ajutor de primar ; Petre labius, advocat, fost poliţaii!; Ştefan Demetriu, proprietar, fost consilier jude-ţian; Ion Pândele Stanciu, comerciant, fost consilier judeţiao; Bariton Pascali, advocat; Basiliu Ap. Vasiliu, proprietar; Ho-raţiu Alexandrescu, proprietar; Dumitru Stanovicl, comerciant, fost consilier jude-ţian; căpitan Stănescu, pensionar; H. An-tinescu, advocat; Ion Ilie, comerciant; Nae Stănescu, comerciant, fost consilier jude-ţian şi comunal; Iancu Furtunescu, pensionar; Vasile Paleologu, proprietar; C. Ioan Sassu, comerciant; C. Ştefănescu, comerciant; Dumitru L. Stoian, industriaş şi proprietar; Cosma N. Purcărea, arendaş; G. Nistor, comerciant; N. Ştefănescu, comerciant, fost consilier comunal ; Dumitru Stamu, mare proprietar, fost consilier judefian; Ioniţă Perlea, mare proprietar ; George Perlea, comerciant ^ Dra-gomir Ionescu, pensionar : C. Lăzărescu, comerciant; Ion N. Filoti, mare proprietar ; C. Georgescu. advocat, fost ajutor de primar ; C. Malcociii, comerciant, fost consilier judeţian; G. Muşat, comerciant, fost consilier judeţian; Ion Sprincenescu, comerciant; Gavrilă Marin, comerciant, fost consilier judeţian; Ion Urse Şeitan, comerciant ; Tudorache Sloianovicl, comerciant, fost consilier judeţian; Ion Stoianovicl, comerciant; Dumitru Perşoiu, comerciant, fost consilier comunal; G. Zelescovid, comerciant, fost consilier comunal; Panait Chiriac, comerciant,fost consilier comunal; Căpitan Moroiu, pensionar; Sterie Ionescu, advocat, fost consilier judeţian ; C. Bălănescu, advocat 0 telegramă din Petersburg anunţă că d. de Fonton, ministrul Rusiei în Bucureşti, a fost decorat cu ordinul Vulturului Alb. Ducesa Luisa de Coburg, expulzată din Austro-Ungaria, după ordinul special al împăratului Frantz Io3if, a plecat la Paris.împreună cu contele Keglevicb-Mat-tasich. Ducele Filip de Coburg a făcut cerere ca Ducesa să fie supusă unul examen medical şi internată Intr’o casă de sănătate. Luisa de Coburg, după cum spune Wiener Tagblatt, va pleca din Paris şi se va stabili în Romînia. Aflăm că deşi d. N. Fleva absentează de o săptămînă din Capitală, drape-liştil au decis ca să redeschidă campania de întruniri publice înainte de redeschiderea Corpurilor Legiuitoare. La prima întrunire publică vor asista, afară de deputaţii şi senatorii din opoziţia liberală şi delegaţi din provincie, cile doul de fie-care judeţ. Direcţiunea căilor ferate ungureşti a decis ca să organizeze la vară excur-siunl ca preţuri reduse în Sinaia, Bucureşti, Constanţa şi Constantinopol. Din Brăila ni se anunţă că de la tribunalul local lipsesc aproape 80 dosare, între cari cîte va de tutelă. De asemenea, ar-ehiva este în nure neregulă. Din dosare sunt sustrase acte. Comptu-rile tutelelor rm t în neregulă. Avutul minorilor este sustras de epfiropil şi tutori. In această privinţă domneşte o negligenţă culpabilă diu partea grefei tribunalului. In urma unul denunţ către parchetul general s’a însărcinat, d. Tis eseu, pe atunci procuror pe lingă tribunal, ca să ancheteze faptele. Ştim că d. Tisescu, fâeînd numai un început de anchetă, a constatat lipsa dosarelor şi neregula archiveî. Nu ştim dacă s’a luat, pînă acum, vre-o măsură. Atragem atenţia d lui ministru al justiţiei. Bulgarii şi d-r. Petrini-Paul Acum cît-va timp a Încetat din viaţă la Z'moicea un grădinar supus bulgar, despre care toată lumea şi mal ales rudele credeai! că a lăsat o avere de cîte-va sute de mii de lei. Moartea grădinarului a fost subită şi de aici bănuiala multora, că ea n’a fost naturală. In consecinţă s’a ordonat autopsia cadavrului. D. Dr. Marinoiu, care a făcut autopsia, a constatat că moartea a fost naturală. Rudele diu Nicopol şi Şlştov ale grădinarului afl venit In Bucureşti şi s’ab pre-zintat la Agenţia bulgură, unde li s’ab comunicat că autopsia d-lul dr. Marinoiî! nu inspiră destulă încredere şi că ar trebui să ceară o nouă autopsie, pe care s’o facă un doctor bulgar din Romlnia. Rudele constatlnd că nu s’aii găsit în casa defunctului de cit vre-o 3000 lei, aii fost de acelaşi avis, crezînd că nişte bandiţi ar fi omorit şi jefuit pe grădinar. — Dar, la ce doctor bulgar să ne adre-sîm ?—aii întrebat rudele la agenţia diplomatică bulgară. — La d. senator dr. Petrini-Paul- — E bulgar el ? — Da, încă din cel buni. înainte II chema Petro viei. Şi rudele aii chemat pe senatorul guver nimental la o nouă autopsie. D. dr. Petrini-Paul s’a deranjat o zi, avlud şi bilet de liber parcurs, şi procedlnd la o nouă autopsie, a constatat acelaşi lucru ca d. dr. Ma-riuoiii. Pentru acest serviciîl d. dr. Petrini-Paul a reţinut 1300 lei din averea de 3000 lei a decedatului grădinar Dar moştenitorii bulgari, cari Înainte primiseră în triumf pe «compatriotul» lor dr. Petrini, acum s’ail răsculat împotriva lui şi erail cit pe aci să-l bată. D. dr. Petrini-Paul a scăpat ornai ca prin minune dm Zimnicia de furia «compatrioţilor» săi. D. baron colonel Taube, ataşatul militar al Rusiei, a sosit In Capitală, venind din Belgrad. D. Gr. Dufleury, avocat în comuna Filiaş, judeţul Dolj, a adresat directorului regiei monopolurilor Statului o reclamaţiune în privinţa tutunurilor cari se vînd în comunele rurale. D-sa afirmă că, deşi preţul calităţel I a s’a ieftinit cu 20 la sută, totuşi debitanţil continuă a vinde tutunul cu preţurile de mal ’nainte. D. Dufleury protestează în contra acestei nedreptăţi şi cere ca şi comunele rurale să beneficieze de această reducere. Comerţul de vite din Maşl Vinovăţia administraţiei Sub semnătura d-Iu! Eduard Ghica, consilier comunal din Iaşi, Buletinul tîrgulul de vite din acest oraş, care apare sub direcţia distinsului medic veterinar d. G. Jocu, publică un important articol asupra comerţului de vile din Moldova. «Sunt multe persoane, spune d. Ghica, şi din cele mal Însemnate, cari nici astă-zl nu-şl dai! seama de necesitatea tîrgulul de vite de pe lîogă abatorul din Iaşi, nici de scopul acestui tîrg. Aceste persoane cred că rolul principal e al abatorului şi că tîr gul este numai o instituţie de-Jux, o clădire cu pavilioane metalice frumoase, care prezintă oare-eare interes pentru ciţl-va rari curioşi, ce-şl dafl osteneala de a o vizita, dar nu corespunde la nici o nevoe nici imediată nici probabilă...» «Nu putem condamna cu desăvlrşire pe acel, cari gîndesc ast fel, cînd vedem că administraţia comunală, care poate de aproape cunoaşte nevoile joraşului şi ale Moldovei, n’a luat nici o măsură pentru funcţionarea acestei admirabile şi comode instituţii, menită, după cum voiîl proba, a aduce un mare venit oraşului, a crea un centru comercial, isvor de bogăţie, a schimba poziţiunea agricultorilor din întreaga Moldovă. Comerţul de vite Diu statistica asupra comerciulul exterior al Romîniel în 1886, se poate constata că mersul comerciulul pentru animale vil, de tot soiul, a fost următorul: In acelaşi timp şl pentrn acelaş period Pentra toatil Bomînla Pentrn Iaşi_____ 1887 5,876,281 168,013 188S 3,474,917 59,110 1889 2,129,864 76,620 1890 2.682,449 215,700 1891 2,046,619 92,600 1892 2.010,377 350,129 1893 1,991,718 289,840 1894 6,897,240 3,746,582 1895 8,487,028 4,600,650 1896 6,417,563 2,740,665 Comerţul laşului Comerţul total al Romîniel se ridică, pentru vitele cornute, pe anul 1896, la suma de 3,888,400 lei. laşul figurează, îu această cifră, pentru 2,670,000 lei. Romlnia a mai exportat în 1896, 937 viţel pentru o valoare de 23 425 lei, iar prin laşi s’a ridicat 871 capete valorînd 21,775 lei; în Iaşi s’ab mal vîndut pentru Rusia 834 ol şi 738 porci reprezentînd iarăşi o valoare de 45,290 lei. Am numit Rusia, pentru că în adevăr Roşii sunt clienţii cel mal buni, cel cărora le convin mal uşor vitele din Moldova, în starea în care să află ele astă zi, In masă mare. In afară de vitele cornute ce se vînd pentru export, la Iaşi se face o consumaţie anuală de 20.000 de vite mari şi o vînzare de peste 10.000 bol pentru Muntenia. Iu adevăr, In fie care an se pot vedea, la iarmaroacele cele mari de prima-vară şi de toamnă, muntenii mal ales din valea Prahovei, cumpărlnd bol tineri de muncă, de rasă moldovenească. Ttrgul de vite După ce relevă importanţa acestei instituţii, d. Ghica spune că de soarta tîrgulul de vite trebuia să se intereseze toţi agricultorii din Romlnia şi mal ales cel din Moldova. In tabloul pe vămi, uşor se poate vedea In ce proporţie Moldova figurează In exportul de vite; . 2 671.600 trecuţi prin vama Laşi, 1.081.600 » » » Galaţi, 36.200 » » » Mamorniţa, 26.000 » » » Brăila, 66.000 » » » Constanţa, 600 » » » Vîrciorova, iar restul pînă la 3.888.400 şi cîte-va mii rămlne prin restul ţărel. ■ Concuraţii de vite Pentru ca agricultorii noştri să aibă cunoştinţă de toate aceste împrejurări, trebue adunaţi şi puşi în comunicaţie cu cumpărătorii. Consiliul comunal de laşi a crezut, că cea mal bună ocazie pentru acest sftrşit este de a face un concurs anual de vite grase şi de muncă, concurs care va avea loc la 15 August clnd avem şi iarmarocul cel mare de vară, după iarmarocul de Roman, cînd se desfac vitele de suhat. Concursurile anuale vor dovedi progresele în perfecţionarea raselor, vor arăta sforţările pentru Încurajarea agriculturel, primul element de prosperitate In orl-ce ţară, şi mal ales într’a noastă. Vitele noastre, cari ai! caractere foarte frumoase, pot corespunde cerinţelor culinare cele mal pretenţioase. Exportai la Germania Germania este ţara, care cumpără mal multe vite de la noi. Drumul ce ’i va parcurge acest export, va fi următorul: Dio ttrgul de vite din Iaşi, se vor încărca cîte 8 bol în fie-erre vagon, şi de au vor fi porniţi pe liniile ruse, prin UnghenI—Corel—Ivangarod—Varşovia şi Alexandrovna. Alexandrovna este punctul cel mal apropiat de graniţa germană, de unde vor fi Îndreptaţi prin Posen, fie la Breslafi Iu jos, sah la Berlin înainte, dacă nu se vor putea desface, chiar într’un punct apropiat ca Po-senul, după cum e foarte probabil, şi după cum se va şi încerca. Această cale, deşi mal lungă, nu e de loc mal scumpă, ba chiar mal eftină, de cit calea, dacă ar fi liberă pe liniile austriaco prin Iţcani—Lemberg, etc. Transportul uuul vagon încărcat cu opt bol, va costa pînă la Alexaudrovna 141 ruble şi 10 copeici sad 380 lei. Dacă se vor încărca mal mult de 8 bol, ceea-ce va fi o greşeală, ce nu se va face, se va plăti de fie-care cap mal mult, 1 copeică de fie-care verstă şi sunt de străbătut 1478 verste. Timpul întrebuinţat pentru a parcurge această distanţă va fi numai de 6 zile. Atragem atenţiunea celor In drept asupra acestor foarte importante date. Realizarea cererilor ce se formulează va contribui, In mod considerabil, la desvoltarea bogăţiilor ţărel noastre,—ceea-ce nu va fi nici o dată de prisos. 1 Mobilă Tapisată Garnitură Mobile tapisate cu co- 2voare, pluş de ui&tase compus de o canapea, 3 foteluri, 4 scaune se vinde cu LEI 300 Peste 20 garnituri în permanenţă gata. Pentru provincie embalagiu Gratis. Magazin de Mobile I. GUJKVăX Piaţa Amzeî 5, colţ Calea Victoriei AUGUSTE CL0UARD fost Grădinar Şef al Capitalei, Entreprenor de Parcuri şi grădini Bucureşti, Strada Carol I, 58 MARE DEPOU tâil de seminţe de Tri-foiu, Lucernă, Iarbă de Clmp şi Gazon pentru Livezi si 1 Păşuni, Furagere, Graminee, Uleioase, Textile şi Economice ; rădăcini furagere ; Sfecle, Morcovi, Napi, Cicoare de cafea, etc. etc. Seminţerie de flori de legume de tot felul. Peste 201* de soiuri de Trandafiri, Răsaduri de flori şi arbori fructiferi. Instrumente pentru grădinari şi amatori POMPE |i TULUMBE pentru stropit grădini si florării (Serre) Maşinele cele mal noul de Altoit Viţă Americană, după sistemul francez şi adoptat de Secţiunea Viticolă a Ministerului de Domenii. Stabilimentul horticol şi Pepiniera se află pe Şoseaua Grozăveşti (Cotroceni) Ferma de încercare In judeţul Argeş Catalogul de detail se trimite gratis şi franco la cerere. „Clement" pentru dame, şi diferite MOBILE de yînzare în str. Ţărani No. 140 în fundul curţii în toate zilele de lucru de Ia 5 a. după p. DE VÎNZARE Moşia PAŞCANI-VLADEŞTI, departe 12 kilm. de gara FolteştI, 4 ore de Galaţi, pă-mînt, cea mal mare parte podiş, pe malul Prutului, comuna VlădeştI, plasa Prut-Horinco, jud Covurlul, avînd peste 800 fălci teren, din care loc arabil, pădure fineţe, imaş, carieră de prundiş, bălţi de peşte, stufărie, ecarete, vil, etc. cu locuitori harnici şi cuprinşi. Ipotecată la Creditul rural cu 130.000 lei. Se fac avantaje de plată preţului. A se adresa d-lul A. Nana, casierul Primei Societăţi de Economie Iaşi, Strada Palatului No. 1. LI COCOŞ Magazin de Coloniale şi Delicatese Fraţii VASMMjESCWJ CENTRALA, colţ str. Şelari şi Smîrdan 53 SUCURSALA, colţ str. Smîrdan şi Sta-vropoleos 22. Pentru Sfintele Sărbători Fiind bine asortat cu cele mal alese Mezeluri, BrînzeturI etc., roagă pe numeroasa clientelă a-I onora cu coraandele d-nealor. Mare depou de vinuri, rogniac, etc. Scarlat O. Arion ADVOCAT S’a mntat Balevardnl Maria, 84 In Sîrada Patraşcu-Vodă No. 19 două satt patru Camere bine mobilate ori ţoală casa nemobilată : 8 camere, bucătărie, odae de servitori, trei intrări, curte şi grădină, casa unde locueşte proprietarul şi O casă Strada Harfiacu-Năsturel No. 9, compusă din 9 camere, cămară, 2 curţi şi grădină. Ambele case în stil nod avlnd gaz, apă, canal, sonerie, etc. De închiriat T*’% TM! i r f’agur re Ft Mona.rch *• I. K » ifţ^eatan* a CarnJ u “ * * S * BICICLET Ocaziune rara Mal multe mobile de salon, salonaş, cameră de culcat, sală de mincare etc., în starea cea 5 mal bună şi aproape noul, precum şi mal multe I bijuterii, se vor vinde prin licitaţie publică în ţ zilele de 15, 16, 17 şi 18 Aprilie curent, în | Calea Călăraşilor No. 65. De închiriat De la SF. GHEORGHE 2 pră-* vălil în casele din Calea Victoriei | No. 126, unde este Jocliey Clubul : (vis-fi-vis de Cismeaoa Roşie). A se adresa la d-nulloan Laho-vari în toate dimineţile afară de Duminica. Doctor JUUU SCHACHMANN de la Facultatea diu Pari» Calea Griviţeî 10 Specialitate în boale de copil şi mamoş Consultaţiunl de la 2—4 p. m. Cabinet medical MOBILE i — MAGAS1N DE MOBILE Şl ATELIER DE TAPIŢĂRIE — VEBERAl. STERNBERG A C-le.- Calea Victoriei No. SO Intrare prin Passagiul Villacros Recomandă magazinul lor pentru aranjamente complecte de Dormitoare, Sufragerie, Saloane, Salonaşe, etc. Preţuri efiine şi qualitatea mărfurilor fine. Vînzare pro couiptant şl In rate lunare Cu ocasiunea Sf. Gkeorghe primim orl-ce mutări avînd oameni speciali şi CAMIOANE 3?E ARCURI cumpăraţi Maşini şi Unelte Agricole înainte fie a finita CEI, MAI MARE DEPOSIT DE TOT FELUL DE MAŞINE şi UNELTE AGRICOLE Mettatia de Aur Medalia de Aur tS&i 1891 EUGENIU BEHLES Hepvesentant Generai al Germania Renumitei Fabrici TH. FLdTHER din BUCUREŞTI Strada Bibescu- Vodă, 1 şi 3 (In dosul Aşez. Brîncoveneşti) Se recomandă D-lor AGRICULTORI, pe lingă tot soiul de Maşini şi Unelte Agricole şi Industriale de o soliditate si uer- fecţiune neîntrecută * L0C0M0BILE şi TREERĂT0RI din renumita Fabrică TH. JFUOTMIEMt Premiate cu Ml E O A LI A RE A U R. ia concursul de la Ş COALA DE AGRICULTURA de la Herăstrău 1891 TREERATOAOEA NOUA i}Flofher“ Modet iSOs PATENTATA Prevăzută cu Tripla curălitoare, Trei centuri ceea-ce nu posedă nici o treerătoare de orl-ce alt sistem existent şi TOBA FFX'TRU BĂTUT PORUMB aplicabila numai la TREERATOAREA «FLOTHER» băl î mi pe zi 150 plnă Ia 200 chile mari de porumb, cu sau fără fol şl fără risipă Pluguri de tot felul s‘ “SE' Cele mal perfecţionate şi solide, construite din oţel SECERATOBI simple, COXTINEHTAE şi COBITOABE Cele mai solide şi »tai practice. Model' 1898 SECERAT0ARE „B0NNIE“ din renutnita fabrică lohuMott ’ - ~ ' Harvester (America) Cele mal uşoare şi solide, construite din oţel garantat Garanţie absolută pentru buna funcţiorare fi material solid al tutuîor maşinelor Represeutant general al renumitei Case &IMOH BIHEEB /< t f ' W 1 * V — Pentru instalaţiuni de Mori perfect Automatice cu raliuri — www.dacoromanica.ro * EPOCA I. Na Dimitriu & J. Steinhardt BUCUREŞTI Str. Dacebal, 22 şi Calea Moşilor, 35 Filiale Calea Gri vi tei îfo. 84 A TE li IJE Ii Strada tfecebal Ao. 9 Preţurile •ele mai reduse încărcaţi convingeţi Cel mai maro magasin de : Porţelanuri, Cristaluri, Sticlării lămpi\ tacImuri, argintării Mobile de Fier FILTRE SEONZARII Şi tot felul de articole pentru menaj Toî-d'a-una asortat ca cele mal Irnmoase 7" articole de lnx Cele mai Inimoase asortimente pentrn Restauranturî, Berării şi Oafenee convingeţi Preţurile cele mal reduse încercaţi 4 | Ţuica ele Floriei* J | ll Lacrima ’ de Prune J f I Ţuica de ©deşii __________ (Marca de ComercM este depusă la Tribunalul Argeş) Ţoie» este fsbrieată «Un previne; dagurie sse* Y&tăm&tăre sănătâţei; cel mal lma apctissa@t. Nu trebuie să lipsească din nici o casa Mare Depozit la’g*ara Ooloş&i Cererile pentru en pros sâ se adreseze la m IOIV J*. RĂBVEESCWJ, - Piteşti. Pădurî de brazî OrI-cine ştie că doctorii trimit pe aceia cari sunt bolnavi de bronşe saQ de inimă să trăiască în vecinătatea pădurilor de brazi, ale căror emanaţiunl aQ o acţiune favorabila asupra plămînilor. Din ne- norocire mulţi bolnavi nu se pot deplasa ; acest articol se adresează mal cu deosebire acestora. Cum lucrează aerul bradilor ? Bradul al cărui afluviu îl respiră bolnavii, dă un produs reşinos bine cunoscut prin acţiunea sa din cele mal remarcabile şi mal fericite asu- pra bronşelor : acest produs este gudronul. Ast-fel, există un mijloc uşor de a înlocui acţiunea bine-fâ-cătoare a bradilor, acest mijloc este de a lua Ia fie-care masă Gudron de Guyot. 0 linguriţă de cafea de Gudron Guyot amestecată în fie-care pa- har de apă saci băutură ce se obişnuieşte a se lua la masă ajunge foarte adesea pentru a vindeca în puţin timp guturaiul cel mal încăpăţînat şi bronşita cea mal in-veterată. Ast-fel se poate chiar ajunge la vindecarea ftisiel. In acest cas gudronul opreşte descompune- rea tuberculelor plămînulul şi natura ajutînd adesea, vindecarea este mal repede de cît. se putea spera. Cereţi un flacon farmacistului d-voastră. r OIŢA /.JARULUI «EPOCA» J. P. JACORSEH ÎNTRE VIAŢĂ Şl VIS - NIELS LYIEVE - Niels avu asupra dînsel un fel de în-rîurire civilizatoare. Doamna Olero care era o fire svăpăiată şi violentă, foarte puţin complexă, găsise grozav de aspru ordinul doctorului care o condamna să trăiască un an într’un calm absolut, departe de aplauze; aceste douăsprezece luni de viaţă retrasă i se păru ca un mormînt adine unde trebuia să intre de vie. Putea să ’şl aleagă o localitate mal animată ca Riva; dar îl era ruşine de defectul voeel sale ca de o diformitate exterioară şi vizibilă ; îl părea că suprinde semne de milă pe fisionomil şi îşi închipuia că oamenii vorbesc între dînşil de infirmitatea sa. Ocoli deci orice societate şi era aprope tot-d’auna închisă în apartamentul sâfl din hotel. Dar de cînd se golise hotelul, dînsa se arătă mal des ; ast-fel făcu Niels cunoştinţă cu dînsa. Nu era nevoe s’o vezi de nenumărate ori, ca să ştii dacă-I eşti antipatic saQ simpatic: ea nu făcea o taină cu sentimentele el. Fată de Niels, purtarea el fusese foarte încurăjatore. Nu trecură multe zile în vechia grădină a hotelului, superbă cu grenadieril şi mirţil săi, cu tufişurile sale de lunci şi cu vederea asupra peisajului din prejur, că se şi stabili-se o strînsă prietenie între dînşil. Nu eraţi îndrăgostiţi unul de altul, sau, în ori ce cas, eraţi prea puţin. Era una din acele vagi şi plăcute legături care se stabilesc adesea între un bărbat şi o femee care aQ trecut de întîia lor tinereţe : un fel de vară repede sbu-rală în care te plimbi alături de Ea, luînd aere de galanterie discretă, în care te admiri pe tine însuţi cu ochii altuia şi în care te desmerzl blind cu mâna altuia. Drăgălaşele taine fără importanţă pe care le păstrezi în tine, ca pe nişte bibelouri ale sufletului, sînt scoase din ascunzătorile lor, arătate amicului cu o artistică cercetare a zilei care le va fi prielnică. Fireşte, prietenii de acest fel nu pot să se nască de cât în linişte şi trîndă-vie; pe marginea acelui lac admirabil aveaQ amîndoul multe ceasuri de desfătare. Niels o învălui pe d-na Odero într’o melancolie care o prindea de minune. La început ea fu cit p’aci să se des-brace de această podoabă şi să se arate barbară cum era. Apoi, cum i se părea că melancolia îl dădea oare care distincţie ea o primi cum ar fi primit un rol să’l joace ; dintr’untîl încetă de a mal trîati uşile, curind căută în ea insă şi sentimente şi emoţiunl cari se învoiaQ cu noua sa fisioncmie. Şi, cu mirare, constata că până atunci se cunoscuse foarte rău. Viaţa I fusese prea agitată, prea variată, spre a-I mal lăsa timp să privească in adincul săQ ; sosea, de alt-fel, la vîrsta în care femeile cari aQ trăit şi aQ văzut multe pe lume încep să’şl adune amintirile, să arunce o ochire înapoi şi, sâ’şl reconstituiască trecutul. Intimitatea lor sporind repede, în cu-rînd nu mal putură sr fie lipsiţi unul de altul. Fie-care dintre dînşil exista numai pe jumătate cînd se afla singur. Intr’o dimineaţfă Niels, sărise într’o îmbarcare pe lac De odată auzi pe d-na Odero cîntînd în grădină. întîia lrl mişsare a fost să se întoarcă la ea spre a o certa, dar mal nainte de a lua o hotărîre.era deja departe de g'a-sul care cînta. Vintul îl silea să meargă pînă la Limone, de unde putea să se intoacă pe la amiază. Continuă deci plimbarea. Doamna Odero, contrar obiceiului săQ, se coborîse de dimineaţă în grădină. Aerul răcoros, valurile străvezii cari se înălţaQ şi se coboraQ la poalele terase!, şi din toate părţile, o orgie de culori,— un lac albastru, munţi arşi de soare, pînze albe cari fugeau pe apă, flori roşii atîrnate d’asupra capului săQ; în sfirşit, In adîncul inimel, o dorinţă care se frămînta.. nu mal putea să tacă, trebuea să iea şi dînsa parte la această exuberanţă de viaţă de prin prejur. Cîntă. Vocea-i cîştiga, plinătate; se îmbăta de puritatea el, tresărea de o bucurie voluptoasă constatindu-i puterea Continuă, în neputinţă de a se opri. transportată in visurile unor triumfuri viitoare... Nu simţea nici o oboseală. Dec! putea să plece, numai de cit, să arunce amorţeala acestor luni lung!, să renască şi să înceapă iar să trăiască.... Pe la amiază totul era gala de plecare... Cind trăsura se opri la poarta otelului doamna Odero ’şl aduse aminte de Niels Lyhne. Scoase *din busunar un carnet mic pe care il umplu de adio lui Niels, căci foile eraQ alit de mici incit nu era loc pe nici una dintr’insele mal mult de cît pentru două saQ trei cuvinte. Puse carnetul într’un plic... şi plecă. Niels se întoarse tirziQ după amiază, fiind-că fusese oprit de poliţia sanitară la Limone. Ea era deja departe, in trenul care o ducea. Nu a fost uimit, ci numai se înlristă, dar nu s a rnîniat de Ioc; ba avu chiar un slab zîmbet de resemnare, la această nouă lovitură a sorţii. Seara însă, în grădina deşartă, luminată de lună, povesti unul băeţaş al otelierulul povestea prinţesei care rec,ă-pălînd aripi, îşi părăsi iubitul spre a se întoarce in ţara zînelor, şi fu apucat de un dor să mal vază Lonborgul şi să aibă un Ioc care să’l atragă «la casa lui» şi să’l reţie. Nu mal putea să îndure nepăsarea obştească, nu mal putea să suporte părăsirea de toţt şi tot-d’a-una să fie trimis la sine însuşi, fără casă pepămînt, 7 tor !! Voia cel puţin o locuinţă a Iul: şi, lot iubind locşorul acela, să dea cîte o bucăţică din inima sa fie-cărel pietre, fie-cărul arbor, lucrurilor neînsufleţite şi fiinţelor vil ; s’ar alipi de tot aşa ca să nu mal poată fi despărţit nici o dată şi de nimeni. (Va urma). Hotel Victoria, AU PRIX FIXE 70, Str. Lipscani, Maison Fraţii Hasan 70, Str. Lipscani, MANUFACTURE EN GROS şi EN DETA1L — BtOAREST — Ara onoare a anunţa numeroasei noastre clientele şi onor. Public, că zilnic primim XEUTAŢT în Mătăsuri şi Lănurîde rochi pentru sezonul de primăvară Mare ssortiment In albituri precum : Olande Chifdne, Madepolone, etc. din fabricile cele maî renumite Specialitate in COVOARE de salon fi cu tnetru STOFE DE MOBILE, PERDELE, STORURI, LINOLEDM, etc. 0ST Eli ETERI MODERA TE fi EIXE P. S.— Rugăm a nota bine adresa noastră, spre a nu cufunda Magazinul nostru ca alte firme similare. Mal mit de */* «Se «eeol succes proclamă superio- tatea sa tn tratamentul de gutural, Irît&ţîrineî peptulul, f fiuenţa, dureri reumatismale? sertntîtari, răul, vărastwrf, bătături.—Topic excelent contra bătăturilor. tSmSBm - - FA BRICELE UNITE ROMÎNE Bucureşti, Str. FecidreT No, 9, 11,13 PEIMA INDUSTRIE DE ACID CARBONIC LICHID Garantat pur §i fără miros InstalaţiunI Complecte de fabrici gl Băuturi gszoase ţJol mal mare depozit de toate articolele, servind la fabricaţiune de apă gazoasă : Sticlărie, Capete de Nifoane, Essenze, Colori TURNĂTORIE DE ARMĂTURI DE SiFOANE Depozit de Magini ATELIER de REPARAŢIUNL APARATE de BERE Prospecte gratis şi franco mm m NOUA ŢESĂTURĂ HYGIENICA FRANCEZA DE VATA DE TURBA * A Doctorului R ASUREL Mecunoscufe de toate somităţile medicale ca suverane contra râcelel şi durerilor reumatismale Notiţe asupra Turbei CE ESTE TURBAI Turba seconstiluedino masă de plante transformate într’un corp nou finind mijlocul Intre imperiul organic şi mineral, regăsesc în ele febre regulate ale plantei traversate de un canal plin de aer şi jucind rolul unul tub capilar. De mult timp deja Turba e cunoscută că posedă proprietăţi remarcabile de absorbare şi de antisep-sie. Intr’o comunicaţie făcută In şedinţa de la 16 Martie Î887 la Societatea de Chirurgie In Paris, eminentul doctor lust-Lucas Championiere, vorbind de Vată de Turbă, principiul sâfi absorbant e mult mal considerabil de cît acela a celor-l’alte plante ■textile, prin ea însăşi substanţa este antiseptică de -absorbantă, şi nici un textil nu pare a se bucura de aceste proprietăţi. Astă-zl graţie încercărilor chirurgilor francezi si ruşi Vata de Turbă este Întrebuinţată In toate spitalele şi adoptată de Ministerul de Războia ca materie de pansament, pe de altă parte ţăranii au mers înaintea chirurgilor In întrebuinţarea Turbei de oare ce la un lucrător rănit grav, care şi-a învelit piciorul într’o bucată de Turbă s’a putut constata In mod ştiinţific proprietăţile acestei substanţe originale. Ţesătura higienicî.franceză cu fibre de Turba care după multe încercări i>-rul Răsurei a reuşit a realiza, posedă de la sine o pniare enormă de absorbare şi de evaporizaţinne, ast-fel că îmbrăcat cu această îmbrăcăminte de Vată de Tu «bă răceli nu sunt posibile, mal mult lnea virtul acea mare antiseptică a Turbei nimiceşte toate pblileraiumile vmerobice formate din •cauza iranspiraj uni. Jestftura bigienică franceză a D-ruluI Rasure poate fi considerai ca un progres amans şi toată lumea pentru a evita răceli şi orl-ce ©ol! ar trebui sâ poarte această Îmbrăcăminte. • FI.** PanUilonl Dame rltiMjl BYfcir.auA iRtacRZ* FŢltfl de DAMĂ MMIIoiă Pantalon Myţlenkl Centură HyglenicĂ Ciorapi Hrglenlcl ONOR PUBLIC *îin provincie es*« rugat a cere la Depositele locale CATAXOQU.L ILUSTiiAT şi Pi teiul C nrenf .pentmi a du plăti m&£ scump. * Bepo^itul General Pentru ÎSICI BE^TI şt toată ŢARA MAGASmUL PETIT PARISIEN No. 92, Calea Victoriei, No. 92 VICTOR KRAUS Furuisorul Cnrţei Regale DEPOSÎTE IN PROVINCIE Iaşi, Fraţii Pollinger . * S. Kahane’s S-sor Craiova, S. Lazăr Benve-nisti (Bazar şi Papetărie) Focşani, Iacob K. Hanagic Buzău, Fraţii Stoicescu Ploeştl, Constantinescu & Bucărescu La Curcubeu Botoşani, Abr. Mohnblatt Nu sunt veritabile de depositele sus nuntite şi mea la toate articolele. Tecuci, Fraţii lbraileanu T. Severi», Ab. 1. Aladgem Brăila, Fraţii G. Perlea Birlad, W. Sanfl La Luna Giurgiu. Luca Lucatos Ma-gasinul Universelle Constanţa, L. & I. Lasca-rides Tnleea,Gr(mberg, La Luna cît acelea cumpărate din vă rog a exigea iscălitura Dr. RASUREL • MOŞIA COPACIU din Ylaşca se vinde în Compt la Tribunalul de Vlaşca în ziua de 80 Aprilie 1898. Doritorii se vor adresa d-nilor ADOLPHE GUTTMANN Strada Ca-rageorgevicî No. 3. cafeneaua, tunelul şi două prăvălii sunt de închiriat pe termen de 5 ani de la 26 Octombrie 1898. A se adresa la d-nu M. Economu & C-ie Slr. Şelari, 4. Mobile de vtnzare In Calea Victoriei, No, 18 etajul I. vis-â vis de Pasagiul Romîn se vinde Mobilul din 5 camere, compuse din : SALON, SALONAŞ. SUFRaGERID, ODĂ! de CULCARE, BIROU, ANTREşi site diferite mobile elegante pentru complectarca orl-că-rel aranjamente. Profitaţlde ocazie, fiind preţul convenabil. BasuFegiL'rTipografiia EPOCA Strada Clame»Wi 3.—Bucurate