SERIA. E—ANUL IV, No. 730. NUMĂRUL 10 BANÎ
' .4 n»V l TIK\Tf:i,E încep 1* 1 şi 15 ale fle-eirel luni şi se pli* ţese tot-d’a-una Înainte
In Bucureşti la Casa Administraţia!
In judeţ* şi străinătate prin mandate poştala Un an In ţară	30	lei;	In străinătate	50	lei
tase luni ...	16	»	»	»	3*j	*
rel luni . . .	8	»	»	>	1*	»
Un număr In streintttate 30 ba*I
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
' . REDACŢIA
Ne. S. — STRADA CLEMENŢEI — Ne. 8
Ediţia a treia
«ACADEMIEI*
TELEFON
DUMINECĂ, 5 APRILIE 1898.
NUMĂRUL 10 BANÎ~
a ntma cm ce b
In Bneureştl şi judeţe se primesc numai la
Administraţie
In streinfttate, direct la administraţie şl la toate oficiile de publicitate Anunciurl la pag. IV .	. • t j}-30 ^
,	» » in , ”	8le* »
>	» » H	»
Inserţiile şi reclamele 3 lei rîndul
UN NUMĂR VECHIO 30 BANÎ
A DJ1IAIS TIIA T/A
Ne. 8 — STRADA CLEMENŢEI — No. t
Popularitatea noastră
Banchetele colectiviste
Aa sfl ajungă proverbiale banchetele aşa numite politice ale colectivitate!. Ele nu au de politic de cît numele; în realitate sunt petreceri, agape pe cari miniştrii le daQ membrilor majoritâţel, pentru ca aceştia să petreacă, iar unii din el să mânînce mal bine şi mal copios.
Ceea-ce preocupa pe toţi în asemenea împrejurare, este lista felurilor de bucate şi de băuturi; ea este făcută cu îngrijire, asupra el sunt toate spiritele întoarse.
Cele mal principale ore sunt între punerea la masă şi ultima îmbucătură. îndată ce şampania este servita şi seria toasturilor începe, petrecerea este sfirşitâ.
Discursurile, toasturile... mofturi. Nimeni nu le ascultă, şi cu drept cuvînt, căci nu are ce asculta. Banchetele nu se daQ la colectivişti pentru a se pronunţa discursuri, ci discursurile se pronunţă fiind-că se daQ banchetele.
Aţi auzit în ziua vre-unul banchet colectivist, vorbindu-se mal de înainte de discursul ce seara are a-1 pronunţa Sturdza sau Gogu Can-tacuzino, saQ un alt fruntaş ? Ar fi o copilărie asemenea preocupare.
Toata lumea se întreba cît costă tacîmul, dacă mîncarea are să fie buna, dacă vinurile promit a fi excelente, dacă se va petrece—cu un cuvînt — bine.
Luaţi, de exemplu, ultimul banchet dat de Sturdza parlamentarilor.
Cînd un prim-ministru oferă parlamentului un banchet, trebuie să presupui că are de spus ceva, că are a pronunţa un diseurs-leader în care politica guvernului şi a ţârei are sa fie schiţată în mari şi luminoase trăsături.
Nu este permis ca să bănueştl alt-ceva. Banchetul oferit unul parlament — chiar pentru a serba o victorie liberala, naţională şi constituţională, este prea însemnat lucru pentru ca acolo să nu se pronunţe un discurs-program pentru restul sesiunel saQ pentru viitor El bine! aceste lucruri sunt ab solut neînţelese de colectivişti. —, Sturdza, şeful lor, a luat lucrurile altminteri. El a dorit să mănînce pur şi simplu împreună cu majoritatea şi să petreacă o seară cu toţii!...
In adevăr, cînd a sosit timpul toasturilor, atunci s’a văzut că banchetul a luat sfîrşit.
Fie-care orator, îneepînd cu Sturdza, a căutat să îngîne cîte-ceva, să bolborosească cîte-va vorbe, ca să se poată pretinde că s’aQ ţinut şi discursuri.
Sturdza a fost ridicul, Haret pedant şi Pretenţios sub aparenţa unei falşe modestii, iar după aceia gloata s a îngrămădit la luatul cuvîntulul cum s’ar grămădi calicii la pomană, aşa că peste 20 de minute, banchetul prezintă aspectul unei petreceri monstre la Ferastrao, în care toţi încălziţii ţin discursurile cele mal caraghioase, cele mal stupide cari le trec prin capetele lor afumate.
Spectacolul a trebuit să fie des-gustator. — In această adunare de mal bine de 200 de oameni, nu s’a distins unul, măcar unul. Nu am prins o idee, nu am observat o fraza, nu a rămas in mintea nimă-rul o turnura măcar literară. Totul a fost platitudine, totul ş a re dus la măsura pe care Dincâ Schi-leru a dat-o închinlnd în sănătatea
partidului liberal şi pe care generalul Budişteanu a complectat-o bînd în sănătatea armatei romîne, el, care cu cît-va timp înainte, fiind ministru, o proclama desarmată, afirmînd că armata are ciomege, iar nu puşti.
Este dat oamenilor acestora ca să se facă veşnic de rîs la guvern. Banchetele politice le transformă în chefuri de la Ferăstrău, după cum în opoziţie transformaseră întrunirile publice în certe şi scandaluri de stradă.
CARABA
O ştire îmbucurătoare; maî multe ziare anunţă că d. Carada îşi va pune candidatura la unul din scaunele vacante pentru Senat.
In fine, vom vedea pe acest liliac eşind la lumină. Din beciurile Băncii va trece la tribună. După o viaţă întreagă de combi-naţiunl tenebroase, şeful Ocultei va aborda discuţiunea publică.
Noi, hu putem de cît să aprobăm această Tfotărîre a d-lui Carada. Un om, care face politică, e dator să ia, în public, răspunderea actelor sale.
POPULARITATEA NOASTRA
Puternic au resimţit liberalii lovitura ce li s a dat prin această frază din declaraţia d-lui Catargiu:
* Liberi de ori-ce angajamente, suntem împinşi la guvern prin puterea fa-voarel populare, neademenite de nici o făgăduială înşelătoare».
Aceste cuvinte cuprind, o recunoaştem, pe lingă o laudă pentru conservatorf, şi cea mai aspră critică a felului de popularitate ce aii căutat să 'şi înjghebeze potrivni il noştri, în opoziţie, prin făgădueli amăgitoare şi nereali-sabile.
Şi lovitura a fost cu attt mai simţitoare, cu cît contrastul dintre partidul guvernamental şi noi răsare, nu din o apreciere a noastră, d din fapta şi pilda conservatorilor cari n’au luat nici un angajament de cînd sunt în opoziţie.
Pe încrederea ce o inspirăm, pe trecutul nostru, se reazămă dar puţina sau multa popularitate ce vom fi avînd.
Şi noi credem că această popularitate este mare.
Credinţa noastră se reazămă pe probe nenumărate.
Mai intiiu ne bizuim pe un argument decisiv pentru liberali, deşi nu to mai hotărîtor pentru noi, conservatorii : e numărul voturilor.
De doui ani, la cele 10 alegeri senatoriale, ce s’au făcut, conservatorii au căpătat 1462 de voturi, faţă de 1402 dobîndite de liberali.
Comparativ cu voturile exprimate în 1895, la alegerile generale, pentru aceleaşi colegii, conservatorii au cîştigat 776 de voturi, pe cînd liberalii aii per-dut 833.
Pentru opt mandate de deputat, noi am dobînclit 1483 de voturi, cîştigînd asl-fel 695 de glasuri, comparativ cu alegerile din 1895, iar liberalii, întrunind 1850 de voturi, au perdut 519.
Credem că aceste rezultate ne auto riză a spune că s’a pornit un curent in favoarea noastră şi numai liberalilor nu să cuvine ca să protesteze in contra unul partid care afirmă că pe această forţă a opiniunei publice să reazămă pentru a ajunge la putere.
Dacă analisăm elementele ce au determinat acest curent, suntem îndrituiţi a face încă o constatare mult mai mulţumitoare încă pentru noi de cit aceea a sporirei numărului aderenţilor. Această că, de unde guvernul—lucru încă ne mai pomenit — na mai căpătat, de trei ani, adesiunea nici unui singur om de valoare, tineretul cult îndeseşte rlndurile noastre prin înscrieri numeroase la clubul nostru.
Aceasta iarăşi constitue o deplasare de influenţă, căci recunoaştem că pină acum vre-o zece ani, profesiunile liberale aveau mai multă aplecare spre liberali de cit spre noi.
. lată, pentru azi, două argumente cari just'fi A afirmaţiunea că ne rezemăm pe favoarea populară.
Vom da, in numărul viitor, alte do-V<zi şi mai decisiv.
Clubul conservator
Noul loeal al clubului. — Cercul de studii. — Bedacţiunile ziarelor
Noul local al clubului
După 18 ani, actualul local al clubului conservator va fi părăsit. La Sf. Gheorghe clubul se va instala în spaţioasele saloane ale casei ce face colţul calei Victoria colţ cu strada Regală.
Casa d-lui Vanicu va fi pe dinăuntru cu totul transformată. Prin dări-marea unul zid şi acoperirea unei scări, două mari saloane vor întocmi o singură şi imensă sală, care împreună cu două alte saloane va putea conţine cinci sute de persoane stînd pe scaune.
Cinci camere mici vor fi afectate comitetelor celor cinci culori ale Capitalei.
Cercul de studii
In noul local, Cercul de studii va avea la dispoziţia sa două camere.
Intr’una se vor ţine şedinţele Cercului, tn cea-l’altă se va instala biblioteca, unde membrii Cer cu’ui vor putea lucra avînd la indemină reviste, colecţii de ziare şi o bibliotecă politică ce s’a hotărît a se întemeia.
Bedacţiunile ziarelor
Un număr de Camere din noul local vor fi cedate ziarului Timpul şi ziarului Epoca, cari îşi vor strămuta acolo reda ţiunile lor.
Un serviciu telegrafic şi telefoanele vor fi la dispoziţia redacţiunilor şi a membrilor clubului.
Ast fel prin instalarea redacţiunilor tn noul local, clubul va fi, chiar şi în toiul veni, un cedru de activitate politică.
După mutarea de Sf. Gheorghe, comitetul clubului va căuta, prin diferite inovaţiuni, a face ca clubul conservator să se poată potrivi cu cele mai bine in-staU te cluburi politice din străinătate.
Administrarea Comunelor
Se poate zice că, odată cu venirea liberalilor la putere, cea mal mare parte a oraşelor aii încetat de a fi administrate.
Asta nu vra să zică de loc că colectiviştii cari aii ajuns tn capul comunelor u’afl lucrat. GheşefturI s’a ti făcut berechet.
Interesele comunelor Insă aii rămas In cea mal desăvîrşită părăginire.
Mal deunăzi, un deputat liberal a arătat Camerei cum administraţiunea comunală a Galaţilor e paralizată de aproape doui ani de zile. Cele mal mari interese ale acestui important oraş stat! baltă. Şi ticăloşia a mers plnă acolo lucit s’a lăsat ca Galaţul sa fie surprins de inundaţii, clnd nenorocirea se putea evita.
Âstă*zl, administraţia acestui oraş e In desăvîrşită descompunere ; majoritatea consilierilor afi demisionat; minoritatea care a rămas, nu poate lucra iegalmeute ; s’a ajuns plnă acolo în cît toate actele de stare civilă ce se fac, sunt izbite de nulitate. Şi totuşi guvernul nu face nimic.
In aceiaşi situaţie se găseşte Ploieştul, alt oraş dintre cele mal importante. Si acolo n’a rămas In consilii! de cit o minoritate, care nu poate lucra legalmente.
In mal multe părţi, e conflict Intre admi nistraţiunea comunală şi prefecţi; şi de aceea nu se lucrează.
In alte părţi, e conflict In consiliul comu nai, Intre colectivişti) împărţiţi în mal multe tabere; şi iarăşi nu se lucrează.
Clnd cauţi bine, mal pretutindeni e o com plectă stsgnaţiune.
Se fac numai gheşeflurl.
INTREPOZITELE CAPITALEI
In toamna anului 1895, după ce măreţele intrepozite ale Capitalei fuseseră proiectate, planurile executate, exproprierile Îndeplinite, licitaţia făcută şi aprobată, construc-ţiunea intrepozitelor era deja pe jumătate sfirşitâ..
In acest stadii! se afla, clnd ne-am retras de la putere, impozanta lucrare a in trepozitelor, allt de folositoare pentru comei ţul bucureştean.
Mal rămlnea numai să se sfirşească clă direa şi să se facă clte-va mici exproprieri pentru leg irea liniei ferate Gara de Nord Filaret intrepozitele.
In toamna anului 1896, intrepozitele trebuiai! să fie inaugurate.
Aproape doui ani aă trecut de clnd trebuiau să funcţioneze intrepozitele şi, plnă azi, ele Încă nu sunt sflrşite.
Această nouă dovadă de incapacitate a administraţiunel comunale se caută a se masca cu cunoscutul argument al tuturor incapabililor, că protectele ce afl moştenit de la predecesorii lor ar avea oare cari imperfecţiuni, pe cari, el, sunt chemaţi a le Îndrepta.
www.dacoromanica.ro
Mal Iutii, această acuzaţiune e lipsită de ori ce temeifi. Planurile intrepozitelor aQ fost lucrate cu multă conştiinţă de serviciul tecnic al primăriei şi-aii fost apro-jate de Consiliul tecnic superior.
Apoi, putem adăoga că planurile ai! fost alcătuite sub privigherea d-lul A. Saligny, a cărui competinţă e dovedită prin docurile şi intrepozitele făcute de d-sa îa Brăila şi Galaţi. Lucrarea n’a fost începută de ctt după ce proiectele aii căpătat deplina aprobare a d lui Saligny
Dar, chiar dacă am presupune că adăogirile de detalii ce se propune a se face acum, spre a justifica neglijenţa şi zăbava actualei administraţiunf, ar fi indispensabile, nimic n’ar fi îrapedicat pe primar ca, Ince-pîndu-se studiile In toamna anului 1895, să le sflrşască Iu şase luni şi să se desăvlr-şaseft lucrările lu campania de vară a anului 1896.
Măcar atît s’ar fi putut face într’uu an, dacă, fosta administraţie a putut, Intr’un an, să facă planurile, exproprierile şi jumătate din clădire.
TMĂIASCA ŞEFUL!
Se pare ca scopul banchetului dat la Hugo n’a fost atît sărbătorirea legei instrucţiei, cît o manifestare din partea guvernamentalilor în favoarea şefiei d-luî Sturdza.
In adevăr, cele mal multe toasturi se slîrşesc, subt o formă ori subt alta, cu strigătul :
— Trăiască şeful!
E a treia manifestaţie în această încurcată chestiune.
Pentru întîiaşî dată, i s’a dat d-luî Sturdza • titulatura de şef la un banchet, la Iaşi.
A doua oară, d. Sturdza însuşi, la consfătuirea premergătoare alegerel sale la pre-şidenţia Senatului, a crezut de cuviinţă să-şi zică singur şef.
In sfîrşit, a treia oară i s’a dat acum titlul de şef, tot la un banchet.
Nu ştim ce părere şi-or fi făcînd liberalii despre şefie, dar e curios că manifes-taţiunile lor tind să facă din d. Sturdza un şef de banchete.
Cînd e la serios, atunci nu se grăbeşte nimeni să-I dea titlul de şef şi e silit bietul om să şi-l dea singur.
Cînd e vorba de deşertat pahare, atunci: «Trăiască şeful Sturdza!»
Numai de nu s’ar evapora şefia odată cu fumurile şampaniei...	,
DIN STREINÂTATE Situaţia internaţională
Pericolul unul răsboiă ispano-american dc minează situaţiunea.
Dacă guvernul Statelor-Unite, fie din propria sa chibzuinţă, fie In urma intervenţiunil Puterilor europene, nu va renunţa la prelenţiunea ca Cuba să fie declarată independenta, atunci va fi f.reQ să se evite răsboiui.
Acordînd marel Antille autonomia, Spania pare a fi făcut cea mal mare concesiune posibilă astă-zl. din punctul de vedere al intereselor sale politice şi economice. A împinge lucru-ri'e mal departe, ar fi a Împinge Spania la o criză din cele mul primejdioase, înaintea căreia guvernul din Madrid va preferi războiul.
Faţă cu iritaţiunea ce domneşte In Statele-Unite, a fost' o trăsătură dibace din partea Spaniei că a acordat un arroistiţiO insurgenţilor cubanT. Prin aceasta, guvernul spaniol a dat o dovadă de mult spirit de conciiiaţiune şi şi-a atras simpatia opiniunei publice. Dacă insurgenţii şi Americanii nu vor ţinea seamă de arest act, el se vor pune Sntr’o lumină falşă.
Cum armistiţiul a fost acordat in urma intervenţiunil Puterilor europene, se poate aştepta ca aceleaşi Pateri sa exercite o oare care presiune asupra guvernului din Washington.
Chestiunea chineză
Diferendul ispano-american a împins Jn al douiiea rind chestiuuea chineză, cu toată Insem-nătatt a el.	,
E drept Insă că chestiunea aceasta şi-a pierdut acuitatea.
Guvernul chinez, prins la strtmtoare, a cedat tuturor pretenţiunilor şi a mulţumit pe toţi
Cele patru Puteri europene cari s’afl aşezat pe coasta Chinei s’aQ şi pus pe lucru, croind foriificaţiunl, drumuri de fier, canalurl şi şosele.
Pentru moment, nu e pericol să se ivecscă vre-un conflict.
Cînd uneia dintre Puteri i se pare că alta a obţinut mal mult de cit dlnsa, atunci mal cere un supliment de concesiuni fie pe teritorii fie In privilegii, şi guvernul chinez acordă.
In Enropa
Cu toată temeinicia temerilor ce exis'ad c pacea va fi tarbnrată din nnO anul aresta Balcani, astă-zl orî-ce primejdie pare înlăture
In bsa* acordului încheiat Intre Austro-- r garia şi Rusia tn ches'inuea orientală, gu r nele acestor două State ai! pus In ved^r guvernului bulgar că agitaţiunile in Mac o-nia nu afl nici o perspee ivă. Cea mal t.re primejdie a fost ast-fel înlăturată.
Evacuarea Tesalîel de către trupele tu. fU va Începe la 14 Aprilie şi apoi se va proce ’* 1“ regularea definitivă a chestiunel Cretane.
Fereing
TRIBUNA LITERARA
EPIGRAME
de C. Virgiliu şi Toma Fiorescu
Un volum, de o eleganţă tipografică ireproşabilă. Ilustraţia de pe înttia copertă, lucrată lntr’un stil antic, mal pre sus de orice critică. In sttnga, bustul unul satir, Iu al cărui ochi plini de şiretlic, caută să citească o n'mfâ— nimfă să fie ? sveltă şi frumoasă. Din întunericul frunzişului care umbreşte partea de sus a copertei se lămureşte cuvtntulplin de înţepături: EPIGRAME. Iar jos pe o piatră -cu aparenţe funerare— un copil pare că scrie cu degetul aceste nume : C. Virgiliu şi T. Fiorescu. Cit Înţeles ar putea să aibă această piatră scrisă, dacă a! căuta să te gîndeştl puţin mal mult şi mal cu seamă, după ce vel citi partea luttia a volumului 1
Aşa deci nu nott volum de epigrame... Am maî avut şi altele. Romtnia e bogată în epigramiştl, mal bogată poate ca orl-care alta. Noi am avut oameni cari s’afi specializat în ep’gramă, lucru necunoscut oii cărei alte ţări. Franeia, ţara oamenilor de spirit, prin excelenţă, n’are nici un s'ngur epigramist de profesie — şi cu cunosc nici n’am auzit ca să fi apărut în Franţa ori în Germania, un volum măcar numai de ep grame. Dacă Voltaire Lamartin, Pisoa etc. afl făcut epigrame destule, lnttmplător Insă ca un sport iutelectual nici de cum spre a-şl atrage un titlu de glorie literară. în Germania atl făcut epigrame Leasing, Goeihe, S chil Ier, apoi Lenau, H ine şi Fulga (acesta din urmă nHmal una singură de scamă) — Lessing n’a scos nici un volum numai de epigrame, Goathe a scos Epigramatice, volum Ia care epigramele sunt amestecate cu ctntece; apoi In colaborarea cu Schiller: Xemie şi Horele, iarăşi ames'eeăturâ.
Repetăm, nicăirl la nici un popor, n’a existat un singur ep:gramist de profesie.
Noi avem, avem cam mulţi şi nu e ne-voe să-I mal numărăm, căci publicul U cunoaşte destul de bine.
OA-ee s’ar zice, epigrama nu e un gen literar, e o creaţie hib idă şi efemeră In sine; singura condiţie de durabilitate ar fi forma literară In care ar putea fi îmbrăcat fondul pişcâtor, îa pointe. Puţine epigrame avem in literatura noastră care să-şi merite titlul şi mal puţine cari să aibă acea condiţie de durabilitate despre care am vorbit Să căutăm şi în volumul de f«ţă clte dintre bucăţile rimate îndreptăţesc titlul pus pe copertă.
Volumul e Împărţit tn dou£, anpă numele celor doui auto)!: prima porte scrisă de d, C. Virgiliu, a doua de d. Toma Fiorescu,
D. C- Virgiliu deschide fo«ul cu acest Cuvînt—innainte, lucrat »ew> Fra Angelo:
Celor ce ţin să mă hulească
?i zelu-şl pun să dea-u vileag, ot ee-am făcut da răQ, cu drag, Le-oiO tiude mina mea f> iţească ;
1
Iar cel ce vin plecaţi (?) să ştie,
, Zălog de-ar fi sa-şl dea o viaţă (1)
In schimb pe-a mea prietenie,
Acelora le scuip In faţă!
Vedeţi In ce grei încurcătură ne pune. Ce să alegî: prietenia, satt... ceea ce a spus epigramistul mal jos ? Ne facem forte Insă a profeţi că nu o să aibă *IIt de multă ne-voe de a pune In practică a doua hotărlre, lutru cit, după ce-I va citi epigramele prea puţiu! se vor grăbi să-şl pue zălog vhţi pentru o epigramă, cum !e-a pus-o d. Vir-gilifl pentru o rimă. Dar clţi de mu’ţt prieteni o să aibă... Căci iată o mostră din stofa epigramatică a d-sale:
Bngăclnne
Fără ceas, poetul Volbur Stă cu indexul la frunte :
— Dacă eşti putinte. Doamne,
Fă-1 să vie de la munte.
""vlntul e subliniat de autor spre a a, e -nţia asupra acestei teribile pointe. ' " şiiţ. de ce mante e vorbi? Nota din os ginel spune : «Mantele de Pietate».
Uni ia mină. Acum alta :
Intnnerlo.
(Unui student în fizice)
Ar fi blasfem, dic’aşl clrti.
Că nu’ţl auzis-ns gura;
E fenomen, ce’şl «fia tlle Prin « Camera obscură».
I că uga şi’l destul :•
Albnm
Dacă la prostii Btrsau Prea-I atent, are raţiune ;.,
Ca orl-eare anîator Face bietul cohcţiune.
Sărmana copertă ! Ce bine ar fi fost să vie imediat după tine şi sub numele C. Ver-giliQ această epigramă din a doua jumătate a volumului:
RSutăi-insule ironic,
Aşa cumplit al lnţ pat Ca de batjocurile tale,
Nici chiar hirtia n’a scăpat.
Să trecem acum la d. Toma Florescu. Aici eşti pe alt tărîm şi latllneştl epigrame.
Iată bună oară una :
Sfinţiei sale
Nu-mf par atit de curioase Prea lungile urechi ce al,
Cînd ştia că trebue să stal In capul turmei credincioase.
Pointa e destul de frumos Îmbrăcată. Iacă şi alta bine cunoscută de public :
Deviza unui orator romln
Bărăganu-I lat şi mare Băraganu I rominesc.
Slut romln, şi Bărâg-nul Pot sa*l bat orl-cît poftesc.
Are Insă şi bucăţi mal slabe ca: Social-Democroţ-ţor, Epitaf, (bună numai ca idee)
Statuei lui Mihaiu Viteazul şt chiar aceea care a tost aiît de lăudaţ i : Statuei lui E-Uade, nouă ni separe tocmai de senmă Intru cit «ascuţişul» e lipsit de fineţe; loveşte, dar nu Înţeapă atlt de usturător. In orice caz însă, cea mal slabă dintre ep'gra-mele Iul Toma Flora seu, e mal bună ca totalitatea celor subscrise de d. C. Virgiliu.
Din lot volumul acesta Insă, chiar din a doua jumătate, nu ştifl pe clte-va le va cruţa ui area ; fiind ori de un inte'es prea vremelnic, că sunt lipsite da acea condiţie a durabilităţii care este forma literară. Iată una Insă—a d Iul Toma Florescu, se înţelege—desp-e care suntem siguri că va brava mu te decenii. Pe cit de fin e fondul, pe atlt de frumoasă, de poetică, rama In care e cuprinsă :
Unul lan de grlfi
Poeţi fltăminzl te-afi admirat Şi ’n versuri mlădie te-ati clntat,
Iar tu pe toţi de o potrivă I-al răsplătit cu o colivă.
Asta e un adevărat mărgăritar care ar putea să salveze singură onoarea copertei. Dacă d. Toma Florescu e un talent literar —ca epigramatic l’am văzut—de ce nu se manifestează Intr’un gen mal puţin ingrat ? Epigrama citată In urmă pare că ne-ar In-drrptăţi să credem că si pe un alt tărîm nu ar fi un «intrus» şi poate atunci nu ar mal fi silit să-şl pue numele subt al d-lul C. Virgiliu, pe piatra funerară a talentului a-eestuia.
Zara.
Litere - Art ©--Ştiinţe
DIN POPOR
SNOAVE
I
Un ţigan se plimba odată pe lingă şinele trenului. Trece ce trece, şi numai 11 vede venind, tocmai clnd i-se stinse luleaua. Şi ’ncepe să dea din mini, ca prins de alte alea. Maşinis-ul, crezind că s’a Intîmplat ceva pe linie, opreşte trenul. Ţiganul, plin de bucurie, se dete alături de maşină, şi zise;
—	Ma rog, boiarule, dâ-ml şi mie un earbune, să ml aprind luleaua!
(R.-Sărat)
2.
Nu trecuseră nici trei luni de la cununie şi nevasta Iul Iane Grecul îl şi născu o odraslă. El se fudulea la toată lumea că copilul e leit dinsul. Dar prietenii Îşi băteaă joc, zidndu I:
—	Mă parpalecule. ce te tot lauzi că-ţi seamănă copilul ? nu cum-va e al tăQ? ce dracu, copil se nasc la nouă luni, nu la trei ca căţeii!
Gre'-ul infuriat, căuta sâ-I dumirească:
—	Ma gogomano, ma nu’uţelegl che sinto trei luni de chind am logodit-o, şi cu trei luni de chind am văzut-o, şi cu trei de chind am cunoscut-o, na feţe nouă luni, gogomano? Ce se’ţl faco, daca n’al chefalos de Grecos ?!!
(Valea-Ratei).
3
Doul ţărani, după ce-aă luat clte-va parale din vinzarea lemnelor, s’aQ dus sâ’şl cumpere ctte o pălărie. Pe drum, spre casă. ia ’n seama unul din el, că pâLria lui are o oglinjoară în fund.
—	Mă vere, mă, II zice ăiuilalt, da de-ce-o fi pusă drăcia asta aici ?
—	Ti! da prost mal eşti mâl, că nu pri-eepuşl cumpăneala negustorului. Ia-n de vezi: pul pălâria-n cap şi p’ormâ te uiţi să vezi de-ţl sade bine!
(Valea-Ratei)
5.
—	Un ţigan, biet, nimerise la însu-
rătoare, o ţiganii cam tomnatică şi slâbânoagâ, ştii d’ale gogite la uşa Iul tat-su. Intr’o zi, ce să vezi, râd nevoie nare pă capul ţigăncii ; gata să dea ortul popii. Atunci ţiganul strigă speriat danciueulul:	.
—	Hal mo, hi repede Ia taica-tu popa... « s’a vie sa priciiuiascâ (mărturisească^
ne mâ-ta!... s’a-ţl dea şi-un capat de luminare.., că de-o veni, să-I spui c’o să-! hoţelesc un toporaş. Hal mo!
Ţocmal clnd să sosească danducul, dreoteasa răsturna mămăliga pe fund,
iar pe-o masă aşezată In mijlocul casei era scrob (jumărl) şi brinză. Şi cum nu prea sunt norocoşi ţiganii de mămăligă, şi flâmînd cum era dănciucul, clnd văzu aşa mincare, îşi pierdu cumpătul şi-n-cepu a zice:
—	...Brinzos, scrobos parinţele...
—	Ce-I mă cioară ?
Şi strigătul popii l’ameţi şi mal tare.
—	M’a trimis taica, parinţele, sa’ml dai un capăt de popă... c’a pălit pe maica sa moară... şi sa vil sa o hoţe-leştl brinzos... (şi înghiţea mereă).. că dacă-I veni, ţi-a prieistui taica un toporaş cu... mămăligă, parinţele, zaă!...
[Valea Ratei]
6.
Un Romln s’a dus in oborul de vite ca să prindă ceva parale pe un juncan frumos. Numai ce, iată că-I zice un ţigan :	.
—	Măi Rumînico, cit cel p a juncan, mînca-l-aş !
Romînul, ca să-şl rîdă de el, ii răspunde :
—	Apoi cit, ia o sută de leuşcanl! ^
Iar ţiganul, vrînd să se facă că n’a
înţeles* batjocura, începu să-ndruge :
—	Bun este !.. frumos este !... hieften este !... aşa să hie s’am eu unul, şi s’am şi parale’să-l cumpăr şi pă ăsta... şi-a-pol halal şi berechet ar hi da mine!...
[Ghergheaia], D. Mnnteaun-Blumtc.
R.-Sărat.
nrFOKHAţn
D. Stolojan şi ofiţerul demisionat
Acum cîte-va zile una din victimele colectivităţii, un fost locotenent de cavalerie, s’a presintat la ministerul domeniilor în cabinetul ă-lui An. Stolojan.
—	Domnule ministru, - se adresă fostul locotenent de cavalerie, — m aţi făcut să demisionez din armată acum patru ani împreună cu alţi colegi, făgăduindu-mi că mă veţi reintegra. Nn m’aţi reintegrat şi atunci mi aţi făgăduit o slujbă. Aştept de atîta vreme să mă numiţi unde va, dar tot în zadar. Acum am ajuns la mizerie, vă rog deci să nu mă lăsaţi pe drumuri.
—	Dragă d-le,—răspunde d. Stolojan,— acum n’am nici un loc, dar fii sigur că la prima vacanţă te voiu numi.
—	Bine. d le ministru, fâg >dn\ala asta mi-ai făcut’o de vr’o 100 de ori de trei ani. Nu mai pot crede nimic. Eu vă rog să nu mă mai lăsaţi să sttnjănesc în mizerie.
—	Fii sigur, d-le R.; uite, pe cuvîntul meii, te numesc la prima vacanţă.
La ceastă promisiune ofiţerul demisionat, luînd o atitudine mai energică, a răspuns:
—	Nu mă mai purtaţi cu vorba, d le ministru. M’aţi nenorocit, lăsîndu mă de patru ani pe drumuri. Mi aţi dat cuvîntul de onoare, d-voastre şi d. Gogu Cantacu-zino, că mă numiţi în slujbă. Nu mai pot răbda; nu ies de aici pînă nu văd decretul de numire.
D. Stolojan speriat de hotărîrea victimei sale şi a d-lui Gogu Cantacuzino, a invitat o să plece. Ex locotenentul nevroind să iasă, ministrul a chemat pe uşier şi i-a ordonat pur şi simplu următoarele :
—	Dă’l afară!
0	încăerare s’a născut între nefericita victimă a colectivităţii şi între uşier, încăerare din care victima a ieşit cu patru degete zdrelite de uşă şi cu viitorul pierdut pentru tot d’auna.
Miercuri 8 Aprilie, aniversarea naş-terel M. S. Regelui şi a proclamărel Majestâţel Sale ca Domn, un Te-Deum va fi celebrat la Sf. Mitropolie, Ia orele 10 dim.
Telegramele de felicitări vor fi adresate la Abazzia prin d. aghiotant colonel Priboianu şi registrele vor rămînea deschise toată ziua la Palat.
Putem afirma că d. Eug. Stătescu, care e bolnav pentru politică şi sănătos pentru a lua diurnă şi dividende de la crfditul funciar, de ta Banca Generală şi de la Banca Naţională, — pe unde nu calcă nici o dată, a luat dividente de la Banca Naţională, şi chiar pe şease luni înainte de epoca cînd a fost ales censor, cu toate că n’a lucrat un singur minut la bancă.
In numărul din 10 Aprilie 98 al ziarului parisian Le XlX-eme Siccle, citim următoarea notiţă :
«D-na Maria Brătianu, soţia ministrului lucrărilor publice din Romlnia, d. Ionel Brătianu, a cerut divorţul in contra băi băţului săQ, care a pârăsit’o îndată după oficiarea ceremoniei religioase a căsătoriei.»
Expoziţie de păpuşi
A. Sa Principesa de Wied, muma M. Sale Reginei, a organisat la Neutvied o exposiţie de păpuşi, în folosul săracilor.
1	ilantropii din toate ţărilei s’au grăbit să contribue la această operă de caritate.
Suverana noastră, atit de cunoscută pentrxi operile sale de bine-facere, s’a grăbit a lua iniţiativa şi din Bucureşti s au expediat foarte multe păpuşi şi compuneri admirabile, dintre cari cităm :
Ua vicleim, făcut sub direcţiunea d-nei general Fălcoianu, de o perfectă execu-ţiune şi exactitudine în detalti, lucrat tot in culori naţionale.
O stea, iarăşi un obiceiu romînesc.
Un car cu bul, (representînd nunta ţărănească). O execuţiune artistică şi perfect reuşită, făcută la şcoala de arte şi meserii sub îngrijirea d lui N. Mandrea.
Un parter de flori admirabile în cari diferitele fiori au forme de păpuşi.
Logofătul, scriitor din timpurile vechi,
îmbrăcat în dulamă, vestă de mătase, pantaloni, cisme, fes şi şapcă peste fes, purtînd călimări la brîu şi pana la ureche.
Această păpuşe, de o execuţiune admirabilă, represintă pe secretarul boeresc din secolul al XVIIIlea.
Mobilierul clubului socialist din T.-Severin a fost sechestrat, iar drapelul clubului amanetat pentru plata chiriei.
Această veste ne-o aduce tnsăşl Lumea-Nouă.
La serviciul maritim romln se studiază un proiect pentru desăvîrşirea navigaţiunel naţionale, prin cumpărarea mal multor vase.
Intr’adevăr, actualmente transporturile Intre Constantioopol-Constanţa şi porturile Galaţi şi B.fiila nu sunt deservite de cit de două vapoare Principeea Maria şi Medea.
Legea comunală prevede că consiliul comunal votează budgetul în sesiunea sa din Ianuarie.
Primarul Capitalei găsea că, chiar aşa, budgetul se votează prea tîrziu şi declarase că va face o mare reformă, cerînd ca anul financiar să înceapă la Ianuarie, iar budgetul să se voteze în Octombrie, pentru ca proiectele pentru campania de vară să se poată începe mai curînd, pe baza noului budget.
Totuşi primarul Capitalei a călcat legea comunală, alcătuind comisia^ budge-tară la sfîrşitul lunei Martie şi făcînd să se voteze budgetul chiar în ultimele zile ale acelei luni.
Primarul s’a ilustrat dar, încă cu o palavră, iar ministrul a tolerat călcarea le-gei comunale.
Domnia legilor!
Căsătoria d-lul locotenent Al. D. Sturdza eu d şoara Elisabeta P. Carp va avea loc Joi 9 Aprilie, orele 2 p. m. In sf. Biserică a Mitropoliei.
D. Sevastopulos, noul secretar _ al Lega-ţiune! imperiale a Rusiei, va sosi în curînd In Capitală. •
D. Sevastopulos tnlocueşfe pe d. Bronev ski care, din causă de sănătate, a fost transferat la Cairo, Egipt.
Doctorul Frenkel, fost intern al spitalelor din Paris, specialist în boale de copii, primeşte de la orele 2—4 p. m. Hotel Bristol.
BOOTffBiT
—	Sleirea nervoasă, anemia cerebrală sunt greb de tratat. Dar progresul mediei-nel i a favorizat cu toate acestea mijloacele prin unirea celor mal buBl tonici al sînge-tul, stomacului şi nervilor. Ştiinţa recomandă In unanimitate la toţi nervoşii şi anemicii să recurgă la vinul Bravais ce are de bază kola, coca, guacana, taunatele de cocaină, cacao, guaranina şi teebromina.
—	In curînd va apare In broşură interesanta conferinţă, ţinută la Ateneul Romln, de d. dr. I. Toma Tomescu, despre Viaţa— în raport cu mediul social.
Amatorii de sociologie vor găsi aici observaţii fine asupra moravurilor societăţel noastre, documentate cu numeroase exemple, luate din viaţa de toate zilele. Dalele şi autorii, pe cari se întemeiază lucrarea, 11 dab un incontestabil caracter ştiinţific.
—	Elegantele noastre doamne, vor afla cu cea mal mare plăcere, Intoarcea din sţrei-nătate a directoarei casei de mode Maison Nouvelle din strada Regală 8, aduclnd din Paris ultimele creaţiunl şi cele mal frumose modele, provenind de la cele mal importante case de mode ca : Virot, Reubux, Loys.
Cronica judiciară,
Sforăituri In somn. IJn proces cnrlos.
Această istorie ne vine din Englitera şi a nume din Londra, şi e adevărată. Jurnalele engleze btt făcut mire haz cu dările de seamă a unul proces născut diu cauza infirmităţii unei biete femei, care sforăia în somn aşa de tare în cît umpluse de groază, intr’o noapte, pe tott locatarii unul hotel, în care dînsa să instalase pentru clte-va zile.
Miss Jane Ship, servitoare de profesie, fiind momentan fără serviciC, Înch ri8se pentru 8 zile o odae în hotelul dm Queens gate, plătind dinainte ehirie. In seara sosirel sale, după ce cinase puţin în restaurant, se urcă tn odaea el spre a se culca, dar nu trecuse o jutnă ate oră şi tot hotelul răsuna de un zgomot violent şi continuă. Locatarii, îngroziţi, »b eşit aproap-gol din camerele l®r< chsmtnd ajutor, alţii lulndu-şl bagajele şi pleeindpe aci în colo. Hoe tehuiul, înmărmurit şi el. bate la uşa Miss Ja-nel. Aceasta se deşteaptă, ese afară plingind şi zicînd că din cauza acestei infirmităţi nu poate sta în serviciu mal mult de clte-va zile.
Hotelierul o invită să păiăsească hotelul. Ea refuză, zicind că şt-a plătit chiria pe 8 zile. E chemat un comisar, care dă dreptate femeel. In intervalul acesta tot hotelul se golise şi nimeni nu mal voia să găzduiască aci. Ce să facă antreprenorul hotelului, care avea pagube bine simţite ? S’a botărit să cheme în judecată, înaintea magistratului de poliţie, peMisse Jane spre a i se vedea resiliat contractul de locnţiune.
Desbaterile aO fost toarte hazlii. Se ascultă mal mulţi martori, cari fie-care descrie in felul săă sgomolul produs de sfârămăturile Ja-nel. Deposiţia unul martor a produs mal cu seamă, o ilaritate generală.
Magistratul. — (Cel 1-ib martor). Ce fel de sgomot era ace'a?
Martorul. — Semăna cu sgomotul ce produce un tren cu marfă în trecerea lui pe un pod de fer.
Magistratul, cu toată părerea sa de răQ, s’a văzut silit a resilia contractul şi a ordona Miss Janet să părăsească hotelul.
De sigur, acum nenorocita, In urma sgomo* tulul ce s’a făcut prin ziare, _ nu va mal găsi servicii! nici pentru cîte-va zile.
DrTPAUL ELEUTERESCU
Jfamos
S'A MUTAT Strada Begală, Ho. 8
Consultaţiunl d® I® orele 2—3 p. m. Consultaţiunl grauite Luni şi Vineri de la orele 1-2 r r»
Buletinul Economic
3 Aprilie.
Bursa din Bucureşti.— Speculaţiunea asupra efectelor publice e nulă, din cauza a-propieril sărbătorilor. Numai la cursurile cecurilor se manifestă oare-carl variaţiunl, Iu raport cu cursurile din streinătate; Iu comparaţie cu cursurile de erl, iată cotele
Eri:	Azi:
Cek Londra 25.321/«	25 35
»	Paris 100.02 V»	100.>	Viena 209.—a/«	209.—3/«
>	Berlin 123.35	123 40
Bursele streine. — Cu cit se grămădesc mal multe perspective de războia Intre Spania şi Statele-Unite, cu atlt bursele streine se manifestă cu scăderi mal simţitoare ale cursurilor. Ştirile de azi fiind cit se poa»e de pesimiste, valorile au suferit pierderi noul.
Consolidatele engleze sb scăzut la bursa din Londra la 110 50.	.
împrumutul exterior spaniol a ajuns, In căderea sa, la 43 la sută şi se va scoborî şi mal jos in ziua cînd ostilităţile vor izbucni.
Mal ales la bursele din Paris se observă o mare debandadă şi la valorile cari nu ab nici o relaţiune cu conflictul de acum. Ca să avem o idee de această scădere a cursurilor, e destul să ne reamintim cursurile de acum trei sâptămlnl, clnd de şi conflictul Americano Spaniol exista deja, nu eraţi încă sorţi de războiţi. Iată acest tabloti comparativ :
10 Martie : 3 Aprilie :
Banca Otomană •	•	• 550 —	530.—
LosurI turceşti •	•	• 108 50	103.—
Renta franceză IV» °/o 107 70	306 45
»	»	3 «/o 103.55	102 43
Renta italiană . •	•	• 94 10	9180
Exteriorul spaniol	•	• 56.20	43.—
Tîrgul de cereale.— Pe măsură ce cresc şansele unul războit! între Spania şi America, speculatorii de cereale întrevăd o urcare a preţurilor şi tendinţa se Întăreşte la bursele străine.
La Viena se cotează :
Grlfl de pt imă-vară •	•	•	fi.	12 56—12	57
» pr. Maitt-Iunie •	•	•	»	12.28—12	30
» de toamnă	958— 9.60
Ovăz de priniă-vară	•	•	»	7 37— 7	38
Porumb de 1898 - •	•	•	»	5.57— 5	59
La Brăila s’a O făcut cîte-va transacţiunl cu preţurile următoare :
Porumb obicinuit •	•	•	Lei	850	pr.	vag.
» roşiii • •	•	•	»	910	»	»
Ciitquantină fină •	•	•	»	910	»	»
Orz de furagiil....	»	930	»	»
Secară comună • • ♦	> 1070 1100»	»
Fasole .................. »	1240	»	»
Meid - - *........... »	660	»	»
Creşterea Dunăre!.—Iată tabloul din urmă de cotele apelor d’asupra etiagiulul:
1 Aprilie : 2 Aprilie :
T.-Severin........... 5 58	5	64
Giurgiu.............. 4 35	4	42
Galaţi............... 3.26	3	32
Dunărea continuă a creşte în tot parcursul el.
Apele Prutului, din contră, scad Încet.
Statele-Unite
Vashington, 3 Aprilie. — <Se asigură că Senatul nu va vota azi. De şi se încearcă să se grăbească decisiunea Senatului, totuşi este puţin probabil ca votul să se dea chiar ntîine.
Guvernul a închiriat trei vapoare.
Toată armata regulată va primi di-seară ordin de a se concentra pe coastă, mal cu deosebire în Florida.
Guvernul n’a primit notificarea vre unei noul note din partea puterilor.
Escadra volantă s’a întors.
DIVERSE
DIN CAPITALA
Călcat de cărnţă» — Un copil in vîrstă de 6 ani, Lazăr, fiul lui Gheorghe Şandor, a fost câlcat de căruţa căruţaşului Grigore Ghi-riţă, pe cînd acesta trecea pe soseaua care duce spre comuna Militari
Transportat la Spitalul de copil, nenoro-itul copil a murit, In urma gravelor răni produse de roatele căruţei.
Chiriţă a fost arestat şi înaintat parchetului.
Incendii. — Un început de incendia s’a declarat erl seară, pe la orele 6, la casa d-lul Stef. Ion eseu, din strada Berzei No. 8.
Cu ajutorul dat în grahă de servitori, focul a fost localizat imediat,
,% Tot erl, s’a aprins un coş al caselor d-lul Constantin Petrescu, dar focul a fost stins, pompierii sosind la vreme,
De Paşii. — Rapoartele de azi ale poliţiei sunt pline cu nume de pungaşi — apăruţi * la lumina zilei oeazional de Paşti—şi dispăruţi apoi in întunecosul beciO al acestui serviciă.
De curiositata, cităm două trQI cazuri, unde pungaşii galanţi, neavînd alt mijloc de a face luxul dorit, aă intrat şi tîrguit (?) din prăvălie pe cînd patronii lipseaţi.	_ .
Un anume Mazulea Ion e arestat la poliţie fiind că a furat o jtereche de pantaloni, 2 cămăşi şi o cravată, o pălărie si un baston.
Ce-I lipsea cheiului!
Iancu Niculescu, servitor la d. Nae Ionesm, a furat, pe lingă ceva parale, şi mal multe obiecte : gulere, manşete, haine şi - ceea ce e mal uoştim — şi o pereche de ochelari, legaţi
lUTrandafir Giuvărescu (nu Djuvar») a fost găsit pe stradă cu un costum pe care pretindea că l'a cumpărat de la un hSinar. _
Confruntat cu bâinarul, s'a dovedit că numitul pungaş profitase de absenţa slăpSnuluI şi şterpelise un elegant costum de haine.
Şt ast-fel cel mal mulţi pungaşi — rari în u-nete momente eraţi fericiţi — se odihnesc în arest, unde, in loc să ciocnească ouă, li se ciocnesc capetele de riduri.
DIN ŢARĂ
Incendiu.—Joul noapte, pe la orele 1, un incendia a izbucnit, în strada Movilei, din Galaţi care a consumat lutr o clipă, atit imobilului, cit şi dependinţele.	_
Pompierii aO sosit la locul sinistrului, ca şi Carabineril lui Offenbach... prea tirzia şi lucrul se explică uşor. _
După regulile stabilite, elnd un incendia să iveş'e, gardisiul de servicio, trebue să anunţe pe călăreţ, care la rîndul sâtt să duce să constate de visu, că într’adevăr arde mahalaua.
După această constatare la faţa lobului, cu gravitatea ce comportăsiluaţiunea—să avizează sub-comisarut secţiei respective, care spre a se eonforma regulilor stabilite, Înaintează pa şeful sâO imediat, ş’apol, după ce să îndeplinesc formele, să dă de ştire Pompierilor, cari chiar sosind In triplu galop, nu pot sărmanii de cit să cercuească focul !
Proprietarul imobilului, un oare care Stoian, a fost depus, avlnd două ipoteci pe clădire, ca presupus, că singur a dat foc, fiind asigurat.
ŞTIBI MABUNTE
*	La li Maiii viitor, va avea loc prima şedinţă a comisiuoel instituite de ministrul şcoalelor pentru elaborarea programe-lot şi a regulamentelor secundare, In conformitate cu noua lege a lnvâţămtntulul secundar.
Comisiunea se compune din 92 persoane şi este pusă sub preşedinţia ministrului de instrucţie.
*	D. Gr. Buicliu, consilier în Iaalta Curte de Casaţie, a plecat la Iaşi, unde va petrece Întreaga vacanţă de Paşte.
Conflictul ispano-american
Demersurile poterilor
Washington, 3 Aprilie.— Senatorii In curent cu afacerile europene cred câ Englitera r,u se va uni cu demersurile puterilor care aă şi luat o botarîre In contra Statelor-Unite, chiar daca Statele-Unite ar recunoaşte iadependenţa Cubei.
Situaţia in Cnba
Madrid, 3 Aprilie.—Nişte documente provenind din Havana demonstrează că răscoala este spre sfirşit. — Insurgenţii sunt dispuşi să intre în negoJeri în privinţa păcii.
Manifestaţii. — Explozia Ini <Maine>
? Barcelona, 3 Aprilie. — EH s’a făcut o manifestaţie patriotică. 3000 de persoane s au dus în f.iţa consulatului Statelor-Unite unde aii fluerat şi strigat: Trăiască Spania. Manifestanţii s’uu împrăştiat fără ca să se fi produs vr’un incident.
Madrid, 3 Aprilie.—Opinia publică protestează în mod energic în contra aserţiunilor generalului Lee în privinţa exploziei lui Mâine.— Guvernul va protesta in contra aserţiunilor d lui Mac-Kinley in această privinţă.
Cu tot armistiţiul, insurgenţii cubani continuă să facă exped'ţiuni.
NUVELA
Suvenir de Carnaval
După ce fie-care povesti cl*e ceva Intr’o serată de familie, veni şi ilndul meii. Iată povestirra:
Eram la Nissa In carnaval. Se hotărîse ca o ceată de tineri să ne ducem mascaţi la serata unei bogate americane. Efl, care n’am fost nicl-odată adoratorul reclamei, lm-brăcal un costum simplu de marinar. Cu acest costum rătăceam aproape neobservat In noaptea superbă. Mergeam ast-fel spre a mă depărta de lume şt ajunseifl plnă în vechiul port unde mă aşezai ia picioarele farului, fermecat de frumuseţea naturel. Cum stăm gtnditor, auzii şoaptele a două femei foarte bine mascate şi învăluite, cari se apropiară de mine. Una mal înaltă Inii Z1S6 I
—	Eşti fratele Iul Pietro?
—	Da, răspunsei eh la intlmplare.
—	Barca e acolo ?
—	Da, zisei iar, toarte vesel de tntlmpla-rea asta.
—	Urmea7ă-ne, dar nu spune nici un cu-vlnt. Poate suntem spionate. Trăsura ne aşteaptă. O trăsură închisă aştepta la capătul unei strade înguste. Mi se făcu semn să mă urc pe capră şi mă urcai.
Trăsura sbura către Croigetie, duclndu-mă cu aceste două necunoscute, pe clnd briza ntărel îmi s ă da faţa şi mă îmbăta de mirosul portocalilor.
Trăsura se opri la Croigette şi eil sării jos.
—	Unde e barca, ziseră In acelaş timp cele două femei ? nu vedem pe nimeni.
—	Sunt singur, răspunsei eQ, botărit a-ml juca rolul pînă la sfirşit. Alesei o barcă printre cele cari eraţi legate la ţărm.
Ammdouă necunoscutele mă întrebară cum le voiii putea duce singur pînă la Saint-Honorat, însă ett le spusei să nu aibă nici o grije că slut unul din cel mal buni marinari; şi In adevăr nu minţeam, căci luasem premiti la regale.
—	Poate că e mal bine să fie numai el, zise cea mal înaltă. Şi de ce te temi? Tu nu eşti amestecată în afacerea asta. glnde-şte-te numai la plăcuta preumblare pe care o facem. Iţi pare răfl de bal ?
—	Nu; Îmi pare răb de ce vel face tu.
—	E un adio pe care ’mi-l iab ; escadra va părăsi golful Zuan mâine In zorii zilei.
Atîta am putut să auz din convorbirea lor şi am Înţeles că erab două femei diu lumea mare.
Suflarea vlntulul tnărel le ridică puţin voalurile şi văzul că cea mal înaltă era brună, pe clnd cea mică era bloudă şi era mal mică cu vr’o zece ani de cit prietena sa. In ce aventură intrasem, nu şfiam.
Se auzi o flueratură şi bruna’ml zise : opreşte acolo, ne aşteaptă.
Era lesne de zis, dar acolo erab nişte stlncl de cari barca s’ar fi sfărlmat. la sigur. Ocolii puţin şi vîslind puternic, împinsei barca plnă pe nisip.
—	Bravo, bine condus, bravo băete. zise vocea. Apoi Întrebă dacă e Pietro ori fratele lui.
Vocea, care ’ml era par’că cunoscută, zise eătre blonda: Iţi mulţumesc d-ră de bunătatea d-tale; el luă braţul brunei şi dispăru. Am legat barca şi m’am Întins pe nisip privind stelele şi cugetlnd la această aven ură; uitasem cu totul balul American. Dar blonda cine să fie? căci cei-lalţl erab amorezii. l)es-fieul barca şi pornii la punctul unde trebuia să ne Intllnim. O rază de luna care căd-a pe o stlncă Îmi arăta Îndată ce căutam... O viziune, un vis... un înger! Ea se ruga.
Auzind mişcarea apel scoase un strigăt de spaimă:
www.dacoromanica.ro
—	Nu te teme d-ră, zisei ett, am venit să găsesc un loc mal bun căci marea se retrage.
—	M’al speriat, zise dînsa.
Ea mă Întrebă unde e fratele meu, naşterea mea, copilăria, lucruri cari mă Încurcat! cu totul. Şi convorbirea asta ţinu mult, cînd privirea mea ocolind pe a el, rătăci pe mare.
—	Iartă-mă d-ră, îl zisei, luîndu-1 mina,
vine o barcă.	_
Să fugim iute să dăm de veste, zise ea... alergam încet, fără sgomot şi fluerlnd spre a fi auziţi; ea strigă : naşe! naşe!
Intr’un loc greă de trecut o luai de mină şi ea nu’şl o retrase. lt găsirăm.
—	Fugi Petre, zise bruna. Barca e colo— şi cu un gest pasionat cuprinse de umeri pe tînâr—pentru tine risc tot... Fugi!
—	Să vă las aci ?... nici o dată! Şi să te duc unde? luntrea escadrei va veni peste un ceas... Rărnîn!
Crezul momentul să mă amestec şi eă şi zisei: Râmil d-ta cu damde, şi la nevoe al luntrea d-tale să pleci; efl mă duc să îm-pedic să se scoboare pe pămînt cel cari vin.
Toţi trei îmi mulţumiră, dar eu nu auzeam de cât o voce: alergai în faţa celor cari veneai! : Hei, să nu se atingă nimeni de barca mea. Tu eşti Pepita, strigai la întîmplare.
—	C ed că suntem pe urma cea bună, zise o voce... băiatul ăsta nu seamănă cu Petre de L... ?
Petre de L... cum nu’l recunoscusem ei! ?
—	Cine eşti şi ce cauţi, ÎI zise o voce din luntre.
—	Fac ce vreaă şi caut ce’ml place, res-punsel.
—	Răspunde, a venit altă barcă de cit a ta aci ?
—	Pe Pepita, care e cea mal frumoasă fată jur că nu.
—	Dacă nu spui adevărul, val de tine!
—	Ce mă ameninţi? Atunci ei! te lovesc !
Şi în adevăr, trînti un pumn în faţa necunoscutului care ridicase bastonul să mă lovească de căzu jos. Un alt pumn unul slăbănog care era cu el îl aruncă în luntre. Dedul apoi punga cu bani celor doi lopătarl şi le poruncii să plece la Cannes. începui a cînta o barcarolă a mărinarilor, pe cînd cel doi loviţi eraă puşi în fundul bărcel şi duşi. Mă urcai în barcă şi alergai să povestesc cele petrecute. Toţi îuil mulţumiră, însă fata ’ml dete mina. Necunoscuta brună scoase atunci o pungă şi voi să’ml o dea. cînd Petre, care mă privea lung la razele lunel, şi cum eram cu capul gol, căci pierdusem bereta, zise: Nu da bani. Ce întîmplare neaşteptată! Marcel Valcreuse! nu mă înşel.
Am trebuit să spun cum înlo uisem pe Pietro şi am rîs mult. Pe urmă mă retrăsel discret.
După cîteva momente, Pietro veni la mine şi’ml zise : iartă-mă cu nu ţi le-am prezentat; se vor prezenta ele singure. Luntrea escadrei mă aşteaptă uite-o. El plecă toarte emo-ţio at. Pe mal cele două femei îl făceai! semn cu batistele ptnă ce dispăru. Ele veniră apoi şi se urcară în barca lîngă mine. Ce deosebire mare era acum ; cit de tristă era bruna şi aproape să plîngă.
Cine era bruna nu voiă spune o nici o dată poat-... Cât despre blonda nu pierd speranţa să v’o prezint într’o zi, zise Marcel către persoanele din salon.
Jean Mărie.
Ştiri economice
La 31 Martie a c., fondul Caspl de depuneri şi coQsemnatinnl era de 266.180 225, dintre cari 1 191.265 în numerarul, iar restul în efecte publice.
Depeşiie de azi
Belgrad, 3 Aprilie. — Comisiunea instituită de ministrul preşedinte a examinat proiectele de legi preparate şi a constatat, după asigurările cercurilor oficiale sîrbeştl, că prin aceste legi ţinta la care vrea să ajungă ministrul preşedinte, ccnsistînd în stabilirea durabilă a echilibrului budgetului, se poate atinge.
Sofia. 3 Aprilie.— Iu cercurile bine informate se deilară că gurile privitoare la demisia cabinetului Stoilov sunt neîntemeiate, de oare-ce Prinţul este în deplină Înţelegere cu d. Stoilow şi miniştrii, asupra tu-tulor cestiunilor.
Roma, 3 Aprilie. — Camera a acordat autorizaţia de a urmări pe d-nil Nicolas Tassi, Fusmato şi Donaţi, pentru afacerea duelului Cavauoti.
Belgrad, 3 Aprilie. — Ministrul de interne a consimţ t, după propunerea prefectului, să faca un proces d lui Pasicî pentru crimă de Ies niijistat-i. Arestarea lui Pasicî se considera ca iminentă.
Canea, 3 Aprilie. — Amiralii au di-visat Creta în patru părţi pentru pacificarea ei. Vastul 8’a încredinţat Italienilor; Sitia şi Hierapelra Francesilor, Candia Englezilor şi Rtynno Ruşilor. Canea şi baia Suda vor fi ocupate de garmsone internaţionale.
Amiralii cer să se reducă pe jumătate garmsonele turceşti din locurile ocupate acum.
ULTIME IKFQRMAŢIUNI
MU. LL Regele şi Regina aii <tn<ăt erl la amiazl la Abbazia.
La gara Mattuglie, din apropiere Suveranii aii fost primiţi de prefedtui districtului şi de mai mulţi romînl printre cari şi d. Eugen Stătescu, preL cum şi de nn număr de locuitori din comune e învecinate.
Doamnele ati oferit numeroase buchete de flori M. S. Reginei.
Pe tot parcursul cortegiului dela gară pînă la Angio ina, reşedinţa Suveranilor, stradele aii fost împodobite cu drapele romînvştl şi austriace.
O mulţime enormă, care arunca flori in trăsura regală, a aclamat pe MM. LL.
Ajunşi în faţa Vilei Angiolina, Su-
IPOCI
8
veranii au fost intlmpinaţi de consulul general sîrb şi de autorităţile locale.
Musica cînta imnul romînesc.
Voinţa Naţională continuă să atace pe amicul nostru d. N. Filipescu, care e în neputinţă de a-1 răspunde.
La rîndul nostru nu vom sta de vorbă cu Voinţa, în cestiuni de duel, flind-că denegăm ori-ce competinţă, în materie de onoare, organului lui Ionel Brătianu, omul care de frica unei spade şi-a recunoscut iscălitura după ce otăgăduise şi care a ajuns un obiect de scandal în toată presa europeană.
Moştenitorul milionului lui Ion Brătianu şi moştenitorul presumptiv al Iul Carada şi Simulescu, pecari Brătianu ’i-a lăsat să fure, cu condiţia ca să-şi lase, prin testament, averea lui Ionel, ar trebui să priceapă că nu îi e îngăduit să pomenească de cestiuni de onoare.
Patria din Cernăuţi primeşte din Gura-humorului următoarea telegramă :
Locuitorii din Tolva-mică sunt foarte agitaţi. Luni, 11 Aprilie n. s’a pus în grevă comuna întreagă şi a fugărit pe inspectorul fondului religionar Trinks, care venise la faţa locului să deposedeze pe arendaşul Milcioc şi să dea moşia Tolva în seama Nemţilor din IiiseştI.
Astăzi e în Tolva o comisiune miestă anume directorul UUmaun, inspectorul Trinks amploiatul Adelsberger, prefectul Roller, judecătorul Scânteuţă şi jandarmi, cu scop de a preda moşia Tolva Kipperianilor şi altor Nemţi din IlişeştI.
Caşul e grav şi urmările triste.
Clubul liberal din Iaşi nu a desemnat încă candidatul pentru colegiul al 2-lea de Senat, în locul regretatului Ţoni.
Insistenţele pe lîngă d. Crupenschi nu dau nici un rezultat.
Dacă d. Crupenschi nu va primi, a-tund se va cere centrului să desemneze un candidat străin de localitate.
D. învăţător Gh. Micu, eşind din închisoarea ungurească din Cluj, a adresat Tribunei următoarea telegramă :
«Temniţa nu m’a infricat, nicî nu m’a slăbit în sentimente, din contră m’a oţelit. Omul numai în luptă şi suferinţe ştie a preţui viaţa trecătoare».
Se afirmă că unul din docurile plutitoare va fi lansate la Galaţi săptămîna viitoare, iar al douilea în ziua de Sf. Gheorghe.
Ni se denunţă un fapt de o gravitate excepţională.
Cînd se emit timbre noul, in ori ce ţară, direcţiunea acelei ţări trimite celor-l’alte direcţiuni, din toate Statele constituite, o serie de exemplare.
Aceste noul timbre se adună în colec-ţiunl, cari formează albumurl pentru muzeele poştale. In toate ţările, ele se păstrează cu sfinţenie, de oare-ce constitue o adevărată bogăţie.
Ce se întîmplă la noi insă ?
D. Chiru Americanul a găsit de cuviinţă să ca din colecţia Statului, vre-o 4000 de bucăţi, pentru colecţia d sale particulară.
Valoarea acestor timbre se urcă la mal multe zecimi de mii de lei. Statul a fost prin urmare frustrat cu această sumă.
Denunţăm cazul d-lul ministru de interne, căruia îl cerem a lua măsuri, pentru ca Statul să reintre în drepturile sale.
Regia monopolurilor e aproape de a Încheia contract cu o mare societate strină pentru exportarea sărel romîueştl In Indii.
Contractul acesta se va încheia cel mal tîrzifl peste o lună.
Regia monopolurilor a şi intervenit deja la direcţia g-nerală a penitenciarelor să mărească numărul condamnaţilor cari lucrează în ocne, pentru ea să se poată da la timp societăţel exploatatoare .cantităţile de sare cari se vor contracta.
Contractul acestei furuiturl e făcut şi pentru a se veni în ajutorul nouel linii maritime care se va redeschide In curînd intre Constanţa şi Egipt.
Inundaţiile
Telegramele din Galaţi anunţă că Dunărea creşte mereu, în urma ploilor din Austria şi Ungaria.
Ceea ce îngrijeşte mult populuţiunea gă-lăţeană este că ploile mari din nordul Moldovei aii făcut ca Şiretul şi Prutul să vie de asemenea farte mari.
Apele lacului Brateşnlui încă aii crescut.
Dacă creşterea continuă, pericolul este îngrijitor.
*
* #
0 persoană sosită din Dorohoiu, pe linia nouă, ne povesteşte că întregul şes al Jijiel este inundat.
Parcursul se face între două dire mari de apă—apă care adesea ajunge pînă la înălţimea terasamentulul.
Podul cel mare de pe Jijia, la o apropiere de 2 chilometri de Dorohoiu, fiind în reparaţie, e mare temere să nu fie luat cu totul de apă.
Deja azi dimineaţă pasagerii au trecut podul pe jos.
In Iaşi, încă sunt temeri de inundaţie.
Creşterea considerabilă a Calcainei şi Bahluiului, cari om ajuns aproape la înălţimea malurilor, aii produs o mare îngrijire în populaţiunea din partea locului.
S'au luat măsuri pentru prevenirea pericolului.
D. Charles Loişeau, redactor la eminenta revistă parisiană Bevue de deux Mondes, va scoate In curlnd un important volum asupra cestiunel naţionale romlne.
Casa de dotaţie a corpului telegrafo pos-a a lnscris, pe exerciţiul 98 —99, 90 de persoane, cărora urmează să li se acorde ajutoare In sumă de 31.020 lei.
Drapeliştil giurgiu veni
Primim din Giurgiu un apel tipărit adresat liberalilor din Vlaşca şi semnat de un mare număr de alegători:
Apelul are următorul cuprins :
Am fost şi rămînem soldaţi devotaţi ai partidului liberal, tot atît de încercaţi în lupta constantă ce am susţinut în opoziţiune, cit am rămas de disciplinaţi faţă cu tovarăşii noştri de progres in cama liberală, cînd ei au însărcinarea conducerei afacerilor publice.
Credem necesar însă, a exprima nemulţumirea noastră pentru nesocotirea drepturilor liberalilor meritoşl locali, şi privim ca fundamental greşită, direcţiunea contrarie ce pare că presidă în cercurile conducătoare ale partidului liberal.
Considerăm ca o cestiune dăunătoare faptul că luptătorii devotaţi din locali-litate sunt ţinuţi tntr’o neadimtate impusă şi avem credinţa că este o cestiune de prevedere politică, o justă întocmire a partidului iu vederea viitorului.
A se recunoaşte fi-căruia dreptul său, s’a uitat cu desâvîrşire, de aceea vom lupta, pentru consolidarea partidului liberal local, plecînd de la această bază.
Semnaţi: Filache Vasilescu, Tânase Ma-rinescu, Petrache Drăgoescu, Marin Bădu, lescu, Nicolae Balanescu, Caragea Mihail, Iancu Marinescu, Const. Dimitrescu, Z<mfi-racbe Roşescu, Toma Aliescu, Iancu Dimi-trescu-Cămăraşu, Bancu P. Catană. M Gri-gorian. Ion Dimitrescu, Iordan Stancu Tabacu-I. Antonescu, Dragne Constandinescu, Nae Mincu, Iordan Alexandrescu, Christ F. Antonescu, P. N. Burilescu, T. Teodorescu, Predescu, G. I. Sevastian, Gheorghe V. Petrescu, Gh. Petculeseu, Petre Georgescu, M. Păuueseu, N Lăzăreaou Giurgiu, Gh. Georgescu, Ioan Slânculescu, Ion I. Doro-banţu. Anastase Dimitrescu, M. Cartojanu, Gr. Bălănescu, Hristache Mihail, N. Auto-nescu, St. B Nicolescu, Marin Floriau, Gheorghe H. Peiu, Gheorghe R. Dumitrescu, Pr. Mirea Economii, Ghiţă Murgulescu, Flo-rea Tinculescu, Drăgănescu Ştefan, Niţă Păunescu, Gh. Aliescu. Petre Prtdescu,Marin B. Nicolescu, Petre Stăncescu, Nidelea Dumitru.
Apelul adaogă că în curînd se va ţine o întrunire intimă la Giurgiu, şi liberalii drapelişti vor face să reapară la 12 Aprilie ziarul săptămînal Presa Liberă sub conducerea ddui Nicolae Bălănescu.
Ni se scrie din Giurgiu că Marţi la amiszl ai! pleeat din portul Smîrda, sub pavilion ro-mîa, primele bastimente-tancurl romlneştl, proprietatea societăţel «Steaua Roraină» din Bucureşti, încărcate cu 1.200 000 kilograme petro-lefl, destinate pentru Rngensburg, Germania.
Pe cît aflăm, numita societate, care lucrează fără preget pentru desvoltarea industriei de petrolefl din ţară, a înfiinţat, pe lingă instala-ţiunile de export din Giurgiu-Smîrda, importante de tancuri în oraşul Regensburg, la Dunăre, pentru imagasinarea măr fel trimise din Rominia.
Apt-fel exportul petroleuîul romînesc a devenit o realitate, graţie sacrificiilor sus numitei societăţi şi suntem siguri că produsul ţărel noastre va găsi aprecierea meritată pe pieţele Germaniei, de şi este aproape sigur că in ceea ce priveşte partea remuneratoare, societatea, care va avea a lupta cu enorma concurenţă americană şi rusească, nu va fi resplătită pentru osteneala el.
Aceasta încercare a societăţel faee senzaţiune în cercurile interesate din străinătate şi sperăm că şi în Romînia se va da atenţiunea, ce merita, exportului petroleuîul romîn, care este menit a deveni pentru ţară o resursă din cele mal importanîe.
Permutări şi înaintărr în armată
Pe ziua de 8 Aprilie s’aO făcut următoarele permutări în marele Stat-Major al armatei :
D. maior Rădulescu de la divizia 5-a trece la divizia 3-a.
D. maior Toplicescu e numit şeful Statului Major al diviziei 4-a.
D. căpitan Arghirescu de la al 2 lea de vînătorl şi căpitanul Theodorescu din regimentul Muscel, sunt transferaţi la marele Stat-Major.
D. căpitan Boroeanu de Ia reg. 5 de artilerie trece la Slatul-Major al corpului II de armată.
D. căpitan Gorăneanu de la reg. 10 călăraşi, e numit şef de biurott la divizia 4 a.
D. căpitan Georgescu Cristodulo e numit şef de Siurofl la divizia 4-a.
D. căpitan PopovicI de la divizia 3-a e transferat la marele Stat-M»jor.
In artilerie s’aii făcut următoarele înaintări :
La gradul de loc.-colonel: d. maior Tid-men, care trece de la 1 regiment la al 4-lea
La gradul ,de maior: căpitanii G. Exarcu, Ghencea, Lupan, Ştefănescu, Antonescu, He-pites, Manolescu,’Rimniceanu şi Caliman.
La gradul de căpitan: locotenenţii Mancu, Rădulescu, GhenovicI, HolbaD, Lăzărescu, Cantacnzino, Felix, Mihailidi, Paselca, Cru-penski şi Lupaşcu.
înaintările la gradul de locotenent nu se vor face de cit numai pe ziua de 1 Iulie, etnd vor fi promovaţi elevii şcoalel de aplicaţie.
*
* *
In infanterie s'au făcut următoarele în-uaintărl:
La gradul de maiori: căpitanii Nenişoru, Derigault, Nestoriau, Modoc şi Dimitriadi.
In fine, 44 locotenenţi sunt înaintaţi la gradul de maior şi vor împlini vacanţele în batalioanele permanente din nofi create.
D. Caton Leca a daţ o nouă ordonanţă, în privinţa velocipediştilor.
Prefectul poliţiei impune noul obligaţiuni amatorilor de acest sport.
Cea mal ridicolă dintre toate este aceea privitoare la tăbliţele indicatoare ale velo-cipedelor.
Iată ce indicaţiunl trebue să cuprindă acele tăbliţe: numele şi domiciliul proprietar uhil, numărul de ordine al velocipedu• lui, iar dacă proprietarul este un închine .
tor atunci se va mal adăoga pe tăbliţă numărul de ordine al velocipedului şi domiciliul închirietorului.
Pentru ca să poată cuprinde însă toate aceste însemnări, tăbliţa trebue să aibă pro-porţiunile unei adevărate firme de prăvălie.
Nu era mal simplu ca Catone să oblige înscriereaa ori cărui velociped vlndut într’un registru la poliţie?
Pentru atenuarea compromiţătoarelor re-velaţiunl făeute de comisarul Brăiloiu, d. Caton Leca a propus ministerului de interne avansarea sa ca comisar clasa I.
D. Ferichide, care cunoaşte Insă tot adevărul, atît asupra revelaţiunilor comisarului, cit şi asupra onorabilităţel protegiatulul d lui Leca, a respins propunerea de avansare.
BAIA GRIVITA
Calea Griviţel, (In faţa Bisericel Sf. Voevozl)
Instalaţiune modernă şi higienică Lumină Electrică
Coprinde: Secţiuni de Băl cu Abur şi Bai de Putină clasa I şi II, separate atît pentru Bărbaţi cît şi pentru Dame şi se pot lua în toate zilele. Unica baie de aburi în Capitală, prevăzută cu aburi tari şi duşuri calde şi reci cu tot felul de aparate.
Preţul unei Băl de aburi şi Putină JLei 1.60, iar pentru d-nil funcţionari Lei 1.40.
SERVICIU PROMOT. In Băl se află Coifeur precum şi specialistul Pedicure d. Nicolae Theodorescu.
Biletele se găsesc depuse la Librăria d-lul C. Biciovsky (Piaţa Teatrului) şi la Casa Băilor.
Direcţiunea*
Oficiu agricol şi viticol
GARA ULMENI
J. BRECHOIRE
inginer agricol
Cavaler al Meritului agricol, ofiţer cl Leului şi Soa-elui Persieî Director
In formaţiuni technice relative Ia diferite culturi şi mal cu deosevire în privinţa viţel. Analisa, determinaţiuuea şi tratamentul boale-lor vinurilor. Alegerea altoiurilor americane după pămînturl. Detdrmiaarea boalelor viţe-şi tratamentul lor. Reconstituirea viilor cu toptanu. Consultări prin corespondenţe sad cu deplasări.
Tarlfu se trimite dnpă cerere.
Planuri de stins, coc ine de pont, staule, graj duri şi pivniţe Administrare de proprietăţi.
Mobile de vtnzare
Iu Calea Victoriei, No, 78 etajul I. vis-â vis de Pasagiul Romîn se vinde Mobilul din 5 camere, compuse din : 8AL0N, SALONAŞ, SUFRaGERID, ODĂ! de CULCARE, BIROU, ANTREşi alte diferite mobile elegante pentru eoraplectarea ori-cărei aranjamente. Profitaţîde ocazie, fiind preţul convenabil.
DE VÎNZAR.E
Moşia PAŞCANI-VEADEŞTI, departe
12 kilm. de gara Foiteştt, .4 ore de Galaţi, pâ-mînt cea mal mare parte podiş, pe malul Prutului' comuna Vlădeştî, plasa Prut-Hirinco. iud Covurlul, avînd peste 800 fălci teren, din care loc arabil, pădure fineţe, imiş, carieră de prundiş bălţi de peşte, stufărie, ecarete, vil, etc. cu locuitori harnici şi cuprinşi. Ipotecată la Creditul rural cu 130.000 lei. Se fac avantaje de plată preţului.
A se adresa d-iui A. Nann, casierul Primei Societăţi de Economie Iaşi, Strada Pala-tulnT No. 1.
CĂTRE A FRECI ATORIÎ BEREI
„LUTHER“
Cu apropierea Sărbătorilor de Pasce.
începînd şi sesonul propriu zi« al Berel, FABRICA de BERE «LUTIIHR» anunţă onor. sale clientele că va pun« In eon-sumaţiune, din vaufcle sal* pivniţe,
In care sa afli permanent un DEPOSIT de
PESTE UN MILION DE LITRI
din speeiete de bere Lnget-, eitsner şi Bavareză exirase numai din orz cu-at şi din cel maî renumit hatneiă de Saas (Bo-hemiaj şi fabricate în timpul-ierneî cu deosebită îngrijire şi înadins pentru acest seson, singurul care pune în re i-»f calităţile unei BERE in realitate EXCELENTE.
Recomandăm deci cu totul deosebit această BERE şi ne place a credo că anreciitoriî de
BEIIE „EUTMER“
ne vor exprima mulţumirile lor ca şi pînă acum, căci am căutat m tot parcursul da apni-| pe trei-zeci de ani de cînd ex:stâ aceasta fa" brică. sa oferim o calitate de bere bună, ffumtoa&ă fi higienică.
Toate comuuzile atît telegrafice cit şi prin corespondenţa se vor adresa direct
FABRICEI «EUTHER» Comenzile din capitală or cit de mici ar fi ele, se efectuează imediat trimiţindu-se B.rea fia în butoae fie în sticle chiar Ia casa clientului pria serviciul de distribuire, care se compune din mal multe căruţe ce sunt permanent în activitate. Iar comenzile din districte se efectuează chiar in ziua sosirel lor, prin serviciul special da expad ţie, narat! cu trenuri de mare vilezâ şi se trimit Su butoae de 60 şi i5 litri şi in lăzi de cîte 50 sticle. _	_
Fabrica căutînd a face ori-ce înlesnire clienţilor săi a mal instalat un aoarat telefonic la centrul capitale! la proprietatei sa Berăria CentrnSâ din str. Biserica Eai, de unde se poate comunica ori cînd şi fă-ă nici o plată, direct cu Fabrica care aseratnea este în legătură cu toată reţeaua telefonică din ţară. ^ Preţurile curonteşi ori-ce des'uşirî se trimet imediat, gratis şi franco la cerere.
Cu deosebită stimă
Direcfinura Fabrice! de Bere E. LUTHER
„VINICULTURA

IV
*1 .i!*
Societate anonimă pentru Comerciul do Vinuri si Indmtria Distilerie BUCUREŞTI
Fundătura Etscutap, No, 6
are Depou de Vinuri Indigene
Vinuri albe şi negre
DE MASA
Vinuri Superioare pentru Desert
Serviciu Prompt.
PRODUSUL VIILOR LEHRER
Cofetăria RIEGLER
MARE ASORTIMENT
NOUTĂŢI
I n
OUE T>E PASOE
de ia 1—200 franci
Salonul de Consumaţie va fi complectamente arangiat şi deschis onor. public in
ziua de 6 Aprilie corent.
FABRICA «le BERE
BRAGADIRU
PENTRU
SĂRBĂTORILE PASCELOR
Fabrica de bere URA tiA ItlR II va pune in consumaţie cea mai excelentă bere ce vre-o dată s’a fabricat in Tară.
Aceestă bere se va servi în sala BRAGADIRU şi în localurile ei de consnmaţie din Capitală şi din întreaga ţară.
Intrarea în Sală şi Grădina Bragadiru
VA FI IN TOT TIMPUL LIBERĂ
1 -----------—--
MUSICA Regimentului MI HA ItJ-RR A IUI va delecta publicul
' COFETĂRIA imCOWSKÎ
S-sorî G. Andronescu & C-nia
FCR.XISOBII CURŢII REGALE
Piaţa Teatrului,—Bucureşti»—Piaţa Teatrului
Pe lingă Bomboane, Patiserii, Chocolată, fruits gla^es, Cozonaci şi diferite băuturi tine ca Champagne Pomsry, Liqmrurl şi diferite vinuri streine. Recomandăm onor. Public şi in special onor. noaste clientele că, cu oca-siunea sărbătorilor de PascI ne aă sosit un bogat asortiment de mărfuri, ca ouă de mătase, de o», de metal bronzat, de z thăr şi de rhgr/pată. Bom-bonerie şi alte articole de lux. Se serveşte zilnic îngheţată Napolitană. Contandete se efectuează in M*rorincie franco de Antbalagiu.
www.dacoromanica.ro
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA
urmărea cu o privire lungă plină de mustrări.
Trădase totul pentru o iubire josnică şi pitiră precum era şi el. Şi, cu toate acestea, fusese oare-care nobleţă în iubirea aceasta, şi el o trădase şi pe aceasta. .
Ce să facă spre a sfîrşi cu veşnicele-I încercări neisbutite ? Pînă acolo* el greşise în toate ; ştia că viitorul nu ar fi deosebit, avea desăvîrşită convingere despre aceasta.
Perspectiva unor noul speranţe zadarnice îl bolnăvea, din tot sufletul dorea să scape de ursita aceasta nefolositoare. De ce nu dădea Cerul să se spargă ghiaţa şi totul să se sfirşească într’un gemăt şi Sntr’o zvircolire subt apa rece !
Se opri, sleit de alergare. Luna se ascunsese, fjordul apărea negru intre colinele albe. Se întoarse şi se puse din nofl pe drum, avind vîntul împotrivă. Dar era ostenit. Voi să se apropie de coastă spre a se adăposti de vînt, şi puse piciornl pe o parte de ghiaţă foarte subţire. Scoarţa trozni subt el.
Ce bine respiră cînd se văzu din noQ pe ghiaţă tare. Spaima făcuse să-I treacă aproape cu totul osteneala, se avîntă cu o vigoare nouă.
Pe cînd el se lupta cu vîntul pro-tivnic, Fennimore, pierdută şi chinuită, stătea in salonul săQ bine luminat.
Nu se găsea destul de răzbunată prin blestemele sale; ar fi voit alt-ceva, fără să ştie anume ce, ceva grozav, o spadă de’ foc şi flăcări roşii, săQ ceva care ar fi ridicat-o pe un’tron de jude-
cător. Dar scena cu Niels era lipsită de nobleţe: avea simţimîntul că a fost o mahalagioaică ordinară, în loc ca să fie o femeie insultată care blesteamă.
La urma urmei, putea să tragă un învăţâmînt din ale sale adio către Niels Lyhne.	r
A doua zi dimineaţa, foarte de vreme, pe cînd Niels dormea, doborîtă de osteneală, ea părăsi Mariaşenlund.
mari saă mid, cari de cîte orlîncercaQ - De< ceva, ajungeaţi la un resultat! El n'a- j coli junsese nici odată la nimic. Tot ce ştia ■ rim să facă, era să repete vechile poesil I via romantice. S’ar fi zis că talentul ocupa găt într’însul un loc ascuns de tot, că purta rist într’insul un fel de Pompeia adormită, îni< ori vr’o harpă pe care o scotea din F cînd în cînd din tocul el.	0 p
Talentul săQ nu-1 urmărea pretu- I tindem, nici în tot-d’a-una nu-I ardea pe ochii, nu-I gîdila vîrful degetelor; nu-I * Od< intrase în sînge.	\ ifej„
Une-orI îşi zicea că venise pe lume I E cu un veac mal tîrziQ, alte-orl venise [ un prea curînd. La el talentul prinsese ră- f erai dăcină din lucrurile anterioare, nu era j reh 1 utrit din opiniunile sale, de convinge- j Odt r Ie şi simpatiile sale. Talentul şi el ! dial eraţi două lucruri deosebite, cari nu se * o o puteaţi contopi pentru a da naştere unul f put tot. Ca apa şi unt-de-lemnul, se separaQ } lini după ce fuseseră o clipă amestecate. t D începuse să înţeleagă aceasta şi fu f şea] cuprins de o descurajare imensă; se i nist cerceta pe sine însuşi şî trecutul săQ, j mer cu o privire ironică şi şceptică. Era, | săQ fără îndoiala, îş! zicea, o lacună în or- i an s ganismul sSQ, un vieiQ iremediabil, căci j s’o dînsul credea cu tărie că omul trebue j tul să se poată identifica cu opera sa. j toşi In această stare sufletească se găsia, j mâl cînd intră în pensiune în
Vreme de doul ani Niels Lyhne călători în străinătate.
Se vedea prea singur. Nu mal avea nici rudă, nici prieten mal scump ini-mel sale. Dar o isolare şi mal mare apăsa asupra lui. Căci, fără doar şi poate, acela va simţi mal grtO părăsirea sa, care nu va mal avea pe tot pămlntul nemăsurat un colţ pe care să-l poată bine cuvînta, în care inima să i-se refugieze cînd are nevoe de înduioşare, în care să 1 ducă regretele şi dorinţele sale ; dar, în toate acestea, singurătatea nu-I va fi desăvîrşită dacă vede lucind d’asupra capului saQ steaua luminoasă şi fixă a unul scop către care ’şî îndreptează viaţa.
Şi, Niels Lyne nu vedea strălucind steaua aceasta.
Nu ştia ce să facă cu sine şi cu facultăţile sale.
La ce-I slujeşte să aibă talent, odată ce nu ştie să se folosească de darurile sale şi dacă era ca un pictor lipsit de mîinl ? Cit de mult pismuia pe aceia,
Oh! doamne, era în firea lui această cred nţă ca este chemat la mari misiuni pe lume. Dar, ne pufînd să fie altceva, era cel puţin un Iuda c»re îşi purta numele cu o măreţ e sumbră. Era şi aceasta ceva! De ce să se în capă ţt-neze în a poza ca mini'tru respunzâtor al MujestâţiI sale ld-alul, ca cel care are tot ce-i lipseşte omenirii ? Nu putea nici odată să se înveţe a-şl face pur şi simplu datoria, ca un soldat in serviciul Idealului ?
Iel-eolo, pe gh°aţâ, nişte forţe aruncafi o lummă roşie. Se apropie de ele atît de mult că o umbră uriaşă se întinse la picioarele sale, se lungi afară din cale, apoi dispăru.
Se gindea la Erik şi la prietenul care fusese el pentru acesta. Val! amintiri din copilărie răsăreaQ ca nişte fiinţe pline de plîns cari ’şl fring^aQ mîinile, visuri dn tinereţe î’şl acopereaQ faţa plingind asupra Iul, tot trecutul său îl
.	primele zile
ale lunel Septembrie din al douilea an de exil, la Riva, pe ţărmurile lacului la Garde.
Abia dacă un obstacol neprevăzut se
întimplă să impedece circulaţia în ţară
Vechia şi renumita
Fabrică deTrăsurî
ŞTII E MRACII MARE
ţPk ci pe bază solidă suntem tn stare a trimite ori-căruia pe neau-«B zikil preţ eflin de I,el ÎS, aci mat jjs arătata garnitură de ar-JI9 gint Britania, compus din 56 hm-sţl:
gr	6	bucăţi	cuţie de masă Britania, cu mtner adevărat englezesc
Ţ	6	bucăţi	furculiţe de argint-Britania, american dintr’o bucată.
6 bucăţi linguri de argint-Britania, amen-an.
12 bucăţi linguriţe de cafea de argint-Britania american.
1	bucată lingură mare de snpă de argint-Britania american.
|	1 bucată lingnră de lapte de argint-Britania american.
2	bucăţt rase pentru onă de argia:-Britania, american.
1	6	bucăţi	tave pentru servit englezeşti de argint-Britania.
&	2	bucăţi	sf-şniee de masă cu mare efect.
1 bucată scurgăroare de ceaiă.
1 bucată fină pentru presărat zahăr de Britania.
’j 3 bucăţi din cele mal fine cuţite de fructe cu miner de porcelan. w 6 bucăţi farfurioare, Victoria.
50 bucăţi ln total numai Ueî 16.
Toate 56 bucăţi de mal sus suntem în stare a le da pentru minimul preţ de Lei 16. A giutul Britania este de jur împrejur şi în-năuutru un metal alb. caro ţine culoarea argintului şi pesie 25 ani, pentru care se garantează. Ca cea mal bona dovadă că această in-serţiune se referă numai la smple adevăruri, dam următoarea
DECLARAŢ1UNE OFICIALA :
La cas că girnitura de argint-Britania nu va conveni se restituie suma plătită. Cine are trebu nţă da aşa ceva, sâ’şl comande garnitura de mal sus care convine tocmai ca
CADOU DE NUNTA şt de IERBITOtBE
precum şi pentru hote'urî, restaurante şi case cu menaginl mal bun.
SE GĂSiŞTK ăTMAI 1.4
flopo Fvnnrt DIV furnisoiu- Sociefăţel profesorilor, etc" vaca UO L-ApUI l	Casă protocolaiă exrstind de 16 ani.
VIENA, II/2 PRATERSTRAS3E No. 16 N.
Se expediază eoatra rambur-t s«0 b ml trim şl înainte. vekitabii. autul ATcarei pertâsvi» marca’patentata
Se poate vedea e mulţime de scrisori de recunoştinţa.
ia Dorobanţilor, 117. Craiova, strada Bucovăţ, 18
Peeomandd Marele lor Hepostt de
|&tr. Hornul im, No. 11
Clădire nouă cu ATELIERE mari speciale, pentru a corespunde în-tinderel ce a luat fabrica.
In tot-d’a-una prevăzut cu materiale fine şi cu lucrători specia-i liştl, ast fel că poate efectua oriI ce comande de
VTrăsuri, Cupeuri, Cabriolete, Breacuri, etc.
• după cele mal noul modele, riva-
ALBUUT KiNGELi
CiSi M»K MiVCilEJOJSttE Strada CAROL I, No. 37. — Bucureşti
JlzLEste tot-d’a-una bine asortat cu următoarele mărfuri recunoscute de bună calitate:
.	!• StfieitnPA avind rezerv°r pentru apă
wmâwm. !	de băut, Forme pentru
1	‘"'-'hoţită, maşino pentru făcut îngheţată
H * ■ " ®	® MăŞI.VE pentru făcut aut, forme pentru unt
GLOBURI pentru GRADINA în diferite colori şi mărime MOBILE de fler pentru grădină
SFEŞAICE pentru //radină Arangiamente COMPLECTE pentru BUCĂTĂRIE
ur'nrirt.¥Tn ,	smălţuite indigene şi streine)
SEUVITiURT de porţelan de Bohem»a şi Franţa p. masă pi p. lavoir <
MAŞIME pentru BUCĂTĂRIE sistem BELGIAN BAI-. ZINC DIN TOATE SISTEMELE ŞI IN TOATE MĂRIMILE LĂMPI pentru ailrnat pe masă, pe perete din toate sist mele
LĂMPI şt PELIXAtME pentru răpită —
^	'LINOLEUM* (Muşnmn)
^^^nmsporhejffobile lyţrţ Obiecte*,
sitrl-tf
PIPER-HEIDSIECK
Ancienne Maison HEIDSLK fcnd^e en 1755 KUNKELMANN & Co. Succfseurs
BEIMi	.
FRANCE
RepresentanS /general
LGOFOLD II. MARCII8
70.-B1JCUBEŞTI, STEADA CAROL.—70
—	DEPOU
Ceri ea Tlev/iei 2 26

" DEBILITATEA, ANEMIA"
BOLELE COPILĂRIŞI
sunt combătute ca isbândă prin
De închiriat etajul de jos al Hotelului Predeal,
avînd un Restaurant, o prăvălie, Bucătărie, trei camere, terasă mare în jurul etajului, Pivniţă, gheţărie şi alte da-pendinţe, precum şi de vin-zare acest Hotel ş afară de sus numitele are şi 36 camere bine mobilate, a-vînd şi terasă în jurul came-ri'.or de sus.
Amatorii se vor adresa la d. P. I. TEODORESCU, restaurator al gărel Predeal.
Acest Sirop, plăcut la gust, are aceleaşi proprietăţi ca Uleiul de Ficat de Morun.
^	LE PERDRIEL & O, Pari3.	A
4$	fără fitil.
PREŢURILE CELE MAI EFTINE
ATELIER SPECIAL
,IMI	pentru comânzl şi pentru reparaţie.
PETRO LEU, Calitatea I-a, decalitrul lei 3.50 bani.
Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingStoare de această artă, cu cea mal mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei.
ULEIII de rapiţă dublu rafinat.
MAŞINE AMERICANE pentru BUCATE
' DACĂ PĂRUI, D-YOASTRĂ CADE!!
dacă este fără putere şi fără luciu, dacă aveţi mătreaţă saă orl-care alta afecţiune a pielei capului întrebuinţaţi miraculosul
PETROL*
UESSS M22S2S.
_!l BOALELE SECRETE !!
Specific Antiblenoragic, Stoenescu
•	PENTRU PĂR	•
care întruneşte pe lîngă calităţi şi aceia de a înlesni ondularea părului. întrebuinţarea este uşoară, plăcută şi fără pericol.
PREPARAT DE HAHN, FARMACIST IN GENEVA (Elveţia)
care arde cu sgomot (urlă)
DEPOZIT:
BUCUREŞTI : Iii# Zamflresca, Str. Academiei 4; Bazar Universel, Calea Victoriei 31; Mihail Stoinescn, Str. Academiei 2 şi Drogcerta Tetzn Str. Lipscanii. GALAŢI : Bereovicî, Bazar aaglais.
BOTOŞANI: Farmaciile : Perieţeann şi Nicolaaaa.
IAŞI: Farmaciile Zbyşzewsky şi Koaya.
BACAU: Drogneria Andreesco.
' CALARAŞI: Farmecia Ticek.
KffwfiKlJll care ar^e	sgomot, fără fum
fără miros şi fără fitil
SINGURUL DEPOU
A. RECREAHERG
Bucurescî, Strada Doamnei IVo. 21
Ev.'UJreşU. -Tipografiia EPOCA Strada Ckis®afeas 3.—